ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 5 December 2022Ultimele Stiri

Ziua 285 de război: Putin a traversat podul Crimeii, în timp ce rușii au lansat un nou atac masiv asupra Ucrainei

5 December 2022 at 19:41
image

În ziua 285 de război preşedintele Volodimir Zelenski face apel la perseverenţa şi rezistenţa poporului ucrainean, pentru a rezista sezonului rece, în timp ce Putin vine o nouă demonstrație de forță.

“Iarna va fi grea. Dar, totuşi, merită privită această iarnă nu ca un test, ci ca timp – timp care ne aduce mai aproape de ce este important – de victorie. Trebuie să facem totul pentru a rezista în această iarnă, indiferent cât de greu va fi. Şi vom rezista”, a spus Zelenski.

Pentru acest gen de discurs a fost desemnat personalitatea anului 2022 de către Financial Times, care îl compară cu Winston Churchill.

Între timp, atacurile ruşilor continuă. Sirene antiaeriene au sunat în toată Ucraina, inclusiv la Kiev, după ce rușii au lansat o nouă rundă de bombardamente masive, cel mai probabil pentru a-i ține pe ucraineni ocupați, cât timp Vladimir Putin a vizitat Podul Kerci din Crimeea, distrus parțial de forțele Kievului la începutul lunii octombrie.

Una dintre rachete se pare că a lovit din nou Republica Moldova, care se așteaptă și la noi pene de curent. Dar majoritatea au fost doborâte de ucraineni.

Iar azi a intrat în vigoare un embargo instituit de UE asupra petrolului rusesc importat pe cale maritimă, precum și plafonarea prețului barilului de petrol rusesc la 60 de dolari.

Situația de pe front

  • Putin a vizitat Crimeea - Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a traversat, luni, podul peste Strâmtoarea Kerci, care face legătura cu regiunea Crimeea, anexată unilateral de Rusia în 2014, conform presei ruse, citată de cotidianul Le Monde.
  • Încă o rachetă a lovit Moldova - O rachetă a fost descoperită într-o livadă din apropierea orașului Briceni, din Republica Moldova. Autoritățile de la Chișinău se așteaptă și la noi pene de curent, după bombardamentele masive efectuate de ruși în Ucraina. Detalii AICI.
  • Sirene antiaeriene în toată Ucraina - Rusia a lansat un nou atac cu rachete, în timp ce sirenele antiaeriene au răsunat în multe părți ale țării, inclusiv la Kiev. „Rachetele au fost lansate”, a declarat Yuriî Ihnat, purtător de cuvânt al forțelor aeriene ucrainene. Mai multe regiuni, inclusiv Odesa, au rămas fără curent.
  • Ulterior, Zelenski a spus că sistemele antiaeriene ale Ucrainei au doborât majoritatea rachetelor lansate astăzi de ruși. 60 de rachete din peste 70 lansate de Rusia au fost doborâte, a anunțat comandamentul forțelor aeriene ucrainene.
  • Întreruperi de curent în toată ţara- Loviturile au vizat infrastructura critică a Ucrainei. Guvernatorul regiunii Kiev a spus că 40% din zonă nu are curent. Operatorul ucrainean Ukrenergo a avertizat că întreruperi de electricitate în regim de urgenţă vor trebui aplicate în toată Ucraina: "Din cauza consecinţelor bombardamentelor, pentru a menţine echilibrul între producţia şi consumul de electricitate, un sistem de întreruperi de urgenţă va fi instituit în toate regiunile Ucrainei. Electricitatea va fi furnizată cu prioritate infrastructurilor esenţiale".
  • 46 de bombardamente în Herson - Forţele ruseşti au bombardat duminică regiunea Herson de 46 de ori, iar o persoană a fost ucisă, au anunţat surse ucrainene.
  • Violența sexuală folosită ca armă - Procurorul general ucrainean Andrii Kostin a denunţat o ”creştere drastică” a violenţelor sexuale comise de soldaţii ruşi, în timpul invaziei începute în 24 februarie în Ucraina. ''Sunt afectate toate genurile şi categoriile de vârstă'', a declarat Kostin. El a acuzat soldaţii ruşi că folosesc în mod deliberat violenţa sexuală ca armă în război ''pentru a umili ucrainenii''. Detalii AICI
  • Zelenski încurajează populaţia - Preşedintele Volodimir Zelenski a afirmat că ucrainenii vor avea o iarnă grea, însă aceasta trebuie privită ca un interval de timp care îi aduce mai aproape de victorie. “Iarna va fi grea. Dar, totuşi, merită privită această iarnă nu ca un test, ci ca timp - timp care ne aduce mai aproape de ce este important - de victorie. Inamicul chiar speră să folosească iarna împotriva noastră: să facă frigul şi greutăţile iernii parte a terorii sale. Trebuie să facem totul pentru a rezista în această iarnă, indiferent cât de greu va fi. Şi vom rezista”, a spus Zelenski.
  • Omul anului - Financial Times l-a desemnat pe Zelenski drept personalitatea anului 2022. „Și-a câștigat un loc în istorie pentru extraordinara sa demonstrație de leadership și tărie de caracter”, se arată pe contul de Twitter al Financial Times. Detalii AICI
  • Rusia a pierdut 91.690 de soldați în Ucraina de la începutul războiului, estimează Statul Major General al Ucrainei.
  • Avioanele de vânătoare ale armatei ruse şi-au redus semnificativ numărul misiunilor deasupra Ucrainei, a indicat Ministerul Apărării britanic în buletinul său informativ zilnic. În prezent, zilnic au loc doar câteva zeci de misiuni ale aviaţiei militare ruse. Spre comparaţie, în luna martie numărul acestor misiuni ajungea la 300 în fiecare zi.
  • Explozii la două baze militare din Rusia - Rusia anunţă că trei militari au fost uciși, în ceea ce susţine că ar fi atacuri cu drone ucrainene asupra a două baze aeriene rusești. Alte patru persoane au fost rănite. Două avioane au fost ușor avariate, a anunțat Ministerul Apărării, într-un comunicat. Detalii AICI

Petrolul rusesc

  • Embargo pe petrolul rusesc - Luni a intrat în vigoare un embargo instituit de UE asupra petrolului rusesc importat pe cale maritimă. În urma acestui embargo, începând de luni Rusia nu va mai livra statelor UE decât petrol prin conducte. De asemenea, în coordonare cu statele din G7, ţările UE au definitivat un acord ce prevede plafonarea preţului petrolului pe care Rusia îl va livra statelor terţe la 60 de dolari barilul, măsură care se va aplica prin impunerea ei companiilor ce furnizează servicii de transport maritim sau de asigurări pentru livrarea acestui petrol.
  • Cotaţia barilului de ţiţei Brent a urcat luni, după ce grupul OPEC+ a decis să menţină ţintele de producţie, în contextul în care Uniunea Europeană a impus un plafon de preţ pentru petrolul rusesc.

Alte informaţii relevante

  • Oroarea continuă - Poliţia spaniolă a interceptat încă trei scrisori-capcană care conţineau ochi de animale, adresate ambasadei Ucrainei din Madrid şi consulatelor acesteia din Barcelona şi Málaga, au declarat surse din poliţie apropiate anchetei, citate de The Guardian.
  • Nu e bun un tribunal special - Proiectul unui Tribunal Special care să judece crimele Rusiei în Ucraina ar putea ”sorti eşecului” o anchetă care se desfăşoară în prezent a Curţii Penale Internaţionale (CPI), avertizează procurorul CPI Karim Khan. Şefa Comisiei Europene a propus să se înfiinţeze un Tribunal Special - susţinut de către ONU - care să urmărească în justiţie ”crimele de agresiune” ale Rusiei împotriva Ucrainei.
  • Conductă de petrol la Constanţa - Embargoul introdus de Uniunea Europeană pentru petrolul rusesc a făcut ca Grecia şi Bulgaria să reia discuţiile cu privire la reluarea unui proiect abandonat ce viza construirea unui oleoduct care ar fi ocolit Strâmtoarea Bosfor. Viitoarea conductă ar urma să aibă o lungime de 280 km şi ar face legătura între portul grecesc Alexandroupolis şi portul bulgar Burgas, fiind posibil să fie prelungită până la Constanţa. Detalii AICI
articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Ziua 283 de război: Oroare la ambasadele Ucrainei. Primul Hawk din Spania. Zelenski critică plafonul de preț la petrolul rusesc

3 December 2022 at 20:21
image

Ziua 283 de război găseşte Rusia într-o încercare disperată de a cuceri orașul Bakhmut din regiunea Donețk, unde şi-a concentrat mare parte din puterea de foc.

Conform rapoartelor britanice de informaţii, aici e un front de 15 km pe care s-au făcut mici progrese, dar obiectivul a căpătat valoare simbolică pentru Moscova, mai degrabă decât una operaţională, capturarea orașului nefiind un punct strategic important.

Pe de altă parte, în Herson, ruşii încep evacuările şi pe malul de est al râului Nipru, după ce s-au retras deja de pe malul de vest.

La nivel internaţional, ţările din G7, împreună cu Australia, au convenit să plafoneze preţul petrolului rusesc la 60 de dolari pe baril, după acordul similar din UE. Un nivel de preț criticat de președintele Volodimir Zelenski.

Iar Casa Albă a fost nevoită să clarifice nişte afirmaţii făcute de Joe Biden, insistând că preşedintele american nu intenţionează pentru moment să discute cu Vladimir Putin despre Ucraina şi că nu îl împinge pe Volodimir Zelenski să negocieze pacea.

Mişcările pe front

  • Bătălia pentru Bakhmut - Rusia continuă să investească o mare parte din puterea de foc într-un sector de front de vreo 15 km, în jurul orașului Bakhmut din regiunea Donețk, arată Ministerul britanic al Apărării în cel mai recent raport de informaţii. În ultimele zile, Rusia a făcut mici progrese pe axa de sud a acestui asalt și intenționează să încercuiască orașul. Rusia a acordat prioritate Bakhmut ca principal efort ofensiv de la începutul lunii august 2022. Capturarea orașului ar avea o valoare operațională limitată, deși ar permite Rusiei să amenințe zonele urbane mai mari din Kramatorsk și Sloviansk. Campania a fost disproporționat de costisitoare, în raport cu aceste posibile câștiguri, dar este un obiectiv simbolic.
  • 1.331 de eroi eliberaţi - Preşedintele Zelenski a anunţat că 1.331 de eroi au fost eliberaţi în schimburi de prizonieri cu ruşii şi a promis că nimeni nu va fi lăsat pe mâna lor. „Astăzi am avut privilegiul de a-i onora cu premii pe eroii noştri eliberaţi din captivitatea rusă (...) nu vom lăsa niciun ucrainean în închisorile, lagărele şi carcerele ruseşti. Ne amintim de toată lumea. Va veni ziua, îi vom primi din nou liberi”.
  • Peste 90.000 de ruşi ucişi - Forțele ucrainene au ucis alți 510 de soldați ruși vineri, ridicând numărul total de soldați pierduți de Rusia de la invazie la 90.600, potrivit Kievului.
  • Noi evacuări din Herson - Autoritățile instalate de Rusia în regiunea Herson vor începe evacuarea unor persoane cu mobilitate redusă din orașul Kahovka, ocupat de ruși, de pe malul de est al râului Nipru. Evacuările urmau să înceapă sâmbătă.
  • Peste 7.000 de capcane explozive - 7.042 de obiecte explozive au fost „înlăturate și neutralizate” din regiunea Herson, potrivit Serviciului de Stat de Urgență al Ucrainei. Lucrătorii au cercetat aproape 700 ha de teritoriu deschis, 60 km de șine de cale ferată și 326 de gospodării.
  • Hoţi la Banksy - O pictură murală a renumitului artist de graffiti Banksy rămâne intactă după ce un grup de persoane a încercat să o fure de pe zidul unei clădiri distruse de război din Hostomel. Detalii AICI

Plafon pentru petrolul ruşilor

  • Plafon pentru petrol - Ţările din G7, împreună cu Australia, au convenit vineri să plafoneze preţul petrolului rusesc la 60 de dolari pe baril, după acordul la care au ajuns mai devreme cele 27 de ţări ale Uniunii Europene. Detalii AICI
  • Ucraina vrea plafon mai mic - Şeful administraţiei prezidenţiale ucrainene, Andrii Iermak, a declarat sâmbătă că plafonul ar trebui redus la 30 de dolari pe baril pentru a lovi mai puternic economia Rusiei. "Este tot ceea ce a propus grupul McFaul-Yermak, însă ar fi necesar să fie redus la 30 de dolari pentru a distruge mai repede economia inamicului", a scris Andrii Iermak pe Telegram, făcând referire la un grup de lucru internaţional privind sancţiunile.
  • Reacția lui Zelenski - preşedintele ucrainean a criticat nivelul de preț la care s-a stabilit plafonarea, spunând că "nu este o decizie serioasă", relatează AFP şi Reuters. „Este foarte confortabil pentru bugetul statului terorist", a afirmat Zelenski. Cursul barilului de petrol rus (ţiţei Ural) este în prezent în jur de 65 de dolari, puţin sub plafonul european.
  • Replica Rusiei - Ambasada Rusiei în SUA a afirmat sâmbătă că politica distorsionează piața liberă și a insistat că petrolul său va continua să fie vândut. Într-o postare pe Telegram, se spune: „Pași ca aceștia vor duce inevitabil la creșterea incertitudinii și la impunerea de costuri mai mari pentru consumatorii de materii prime. (...) suntem încrezători că petrolul rusesc va continua să fie solicitat”.

Alte informaţii relevante

  • Biden nu e gata pentru Putin - Casa Albă a clarificat afirmaţiile făcute de Joe Biden, insistând că preşedintele american nu intenţionează pentru moment să discute cu Vladimir Putin despre Ucraina: "Nu are nicio intenţie să discute cu preşedintele Putin deocamdată. Şi, aşa cum a mai declarat (preşedintele Biden), Putin nu a arătat absolut niciun interes pentru dialog", a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională al preşedinţiei americane, John Kirby. Asta după ce Biden a afirmat joi că este "pregătit să discute cu Putin, dacă şeful de la Kremlin căuta o modalitate de a pune capăt războiului".
  • SUA nu cer pace Ucrainei - Pe de altă parte, John Kirby a negat că Statele Unite îl împing pe preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, să reia discuţiile cu Moscova: "Preşedintele nu a spus deloc că a sosit momentul pentru a se conduce discuţii (...) Războiul s-ar putea încheia astăzi fără negocieri, dacă Putin face ceea ce trebuie şi părăseşte Ucraina. Trupele lui nu au nicio treabă acolo".
  • Wagner, pe lista neagră - Administraţia Biden adaugă gruparea paramilitară rusă Wagner pe lista entităţilor care suscită o preocupare deosebită în temeiul legislaţiei privind libertatea religioasă, „pe baza acţiunilor sale în Republica Centrafricană”, a declarat secretarul de Stat, Antony Blinken.
  • Cerealele, parte din formula de pace - Securitatea alimentară e un punct al formulei de pace ucrainene, a spus preşedintele Zelenski, care a explicat că ideea din spatele iniţiativei sale Cereale din Ucraina este ca „lumea să vadă şi să simtă că stabilitatea globală este posibilă doar împreună cu Ucraina”. O primă navă cu grâu a plecat spre Etiopia, iar alte două sunt în pregătire pentru Etiopia şi Somalia. „Până la sfârşitul primăverii, vom trimite aproximativ 60 de nave cu astfel de încărcături umanitare”, a anunţat Zelenski.
  • Hawk din Spania - Spania a trimis primul sistem de rachete de apărare aeriană Hawk în Ucraina. Sistemul produs de Raytheon poate fi folosit atât împotriva aeronavelor, cât și a rachetelor, ambele fiind folosite de Rusia pentru a ataca Ucraina. Spania a promis că va furniza șase astfel de sisteme.
  • Oroarea de la ambasade - Ministrul de Externe, Dmitro Kuleba, a declarat că 17 ambasade sau misiuni diplomatice ucrainene din întreaga lume au primit scrisori-capcană sau pachete care conţin părţi de animale, inclusiv ochi de vacă, în ultimele zile. „A început cu o explozie la ambasada Ucrainei în Spania, dar ceea ce a urmat după această explozie a fost mai ciudat și aș spune chiar bolnav". Când a fost întrebat cine crede că se află în spatele scrisorilor, Kuleba a spus pentru CNN: „Mă simt tentat să spun, să numesc imediat Rusia, pentru că în primul rând trebuie să răspunzi la întrebarea: cine beneficiază? Poate că acest răspuns terorist este răspunsul rusesc la oroarea diplomatică pe care am creat-o pentru Rusia pe arena internațională și așa încearcă ei să riposteze, în timp ce pierd bătăliile diplomatice reale una după alta.” Rusia a negat orice responsabilitate pentru pachetele din Madrid, dar nu a comentat despre restul.
  • Estonia cumpără HIMARS - Estonia a semnat un contract pentru achiziţionarea de sisteme de lansatoare de rachete americane HIMARS, în valoare de 200 de milioane de dolari, a anunţat Centrul estonian pentru investiţii în apărare (ECDI), relatează AFP.
articolul original.

Analiză The Guardian: Tacticile distructive ale Rusiei în Ucraina nu fac decât să-i expună și mai mult slăbiciunea

3 December 2022 at 08:18
By: -
image

Noua strategie rusă de a viza infrastructura ce aduce lumină, căldură şi apă în milioane de case ucrainene dezvăluie propria slăbiciune a Rusiei şi disperarea sa în faţa unei rezistenţe ucrainene sfidătoare.

Kremlinul a crezut că va captura cu uşurinţă Ucraina şi va cuceri Kievul în câteva zile, dar acum, după mai bine de nouă luni de la începutul războiului său dezastruos în Ucraina, noua strategie rusă de a viza infrastructura ce aduce lumină, căldură şi apă în milioane de case ucrainene dezvăluie propria slăbiciune a Rusiei şi disperarea sa în faţa unei rezistenţe ucrainene sfidătoare, scrie Andrew Roth, corespondentul la Moscova al cotidianului The Guardian.

Neputinţa Rusiei - şi amploarea distrugerilor provocate de Moscova împotriva teritoriului pe care îl consideră al său - a răzbătut şi în declaraţiile oficiale într-un moment în care Kremlinul încearcă să lase Ucraina într-o stare dezastruoasă în pragul unei ierni aspre.

Citeşte articolul integral pe ŞtirileProTV.ro

articolul original.

Cum încearcă soldații ucraineni să se vindece mental după ororile războiului: „O să-mi distrugă mintea, faceți ceva!”

3 December 2022 at 05:36
image

Somnul îl târăște înapoi, în nenorocirile de pe front, aude din nou bombele care cad și vede exploziile, iar atunci fuge cu disperare, ca să scape. Coșmarul e atât de intens, încât își imploră doctorul să-l ajute. „O să-mi distrugă mintea. Faceți ceva”, îi spune Witalij Miscow, în vârstă de 45 de ani, medicului. Tranchilizantele și terapia pe care o face la un centru de tratament din Kiev pentru soldați îl ajută să țină, cât de cât, demonii în frâu.

Miskow își continuă recuperarea la clinica de reabilitare de lângă Kiev. Pe lângă medicamente, centrul le oferă celor 220 de pacienți proceduri care includ yoga, acupunctură, ultrasunete și alte terapii.

"Sunt fericit că sunt încă viu", spune el. Dar tot izbucnește în plâns când vorbește despre bombardamentele care i-au ucis câțiva camarazi. "M-am obișnuit cu aceste trăiri, dar încă e foarte, foarte greu. Dacă n-ai trecut prin asta, n-ai cum să înțelegi, n-o să înțelegi", spune el.

Când pacea se va așterne din nou în Ucraina, mii de soldați se vor întoarce acasă precum Miskow, cu o afecțiune cunoscută ca sindromul/tulburarea de stres post-traumatic (PTSD), notează AP.

Psihologii, ofițerii care se ocupă de veterani și foștii luptători care au coșmaruri, amintiri repetitive și alte tulburări psihologice lucrează deja pentru a reduce proporțiile potențialei crize de sănătate mintală cu care se vor confrunta soldații și familiile lor după încheierea războiului.

Prin creșterea gradului de conștientizare și finanțare pentru îngrijirea sănătății mintale și prin formarea consilierilor care să discute cu soldații despre traumele psihologice, scopul este prevenirea problemelor legate de PTSD, inclusiv sinuciderile, violența în familie, abuzul de alcool și droguri.

"Îți ataci copiii, soția"

Sergentul Maxim Pasicinik spune că viața civilă a fost "foarte complicată" pentru el după ani de luptă cu forțele pro-ruse în estul Ucrainei și după invazia Rusiei. Expunerea sa lungă la stresul războiului, moartea și distrugerea din jurul său i-au provocat militarului în vârstă de 28 de ani o gamă largă de simptome de PTSD. El se teme că și alți militari și familiile lor ar putea avea aceleași probleme.

"Repercusiunile vin mai târziu. Ai un zgomot în urechi, începi să vomiți, vii acasă cu fluctuații constante ale tensiunii arteriale și îți ataci membrii familiei, copiii, soția", explică el.

"Crezi tot timpul că cineva te urmărește, gândești într-una, faci abuz de medicamente și alcool, te pierzi. Dacă ai nevoie de ajutor, ești internat într-un spital psihiatric unde te transformă într-o legumă. Dacă arăți impulsuri de furie, îți dau tranchilizante și doar stai acolo", continuă fostul parașutist.

Ukrainian soldiers are facing lasting psychological wounds from their time spent on the frontlines.

Outside Kyiv, a rehabilitation center is treating soldiers with PTSD.

One man shared his story with @aliarouzi on #AaronNOW. pic.twitter.com/LaA4kKdynK

— NBC News NOW (@NBCNewsNow)
July 20, 2022

Pasicinik a luptat ultima oară chiar la începutul invaziei din 24 februarie. Unitatatea lui a fost dusă noaptea cu elicopterele pentru a apăra o bază aeriană din apropiere de Kiev. Luptele intense i-au măcelărit picioarele - rănile erau atât de severe, încât ulterior a fost scos din serviciu.

Acum, veteranul cu o constituție atletică arată bine. Însă integritatea fizică poate ascunde suferințele interioare ale militarilor, subliniază Pasicinik. "Arată bine, dar nu sunt", spune el.

Pe 12 noiembrie, Pasicinik s-a întors la baza aeriană din Hostomel unde a luptat și de unde îl bântuie și acum amintirile apăsătoare. Dar s-a întors ca un învingător - el a alergat un semimaraton (21 de kilometri) ca să strângă fonduri pentru tratamentul de care au nevoie zece veterani cu simptome.

Pasicinik e îngrijorat nu doar de riscul soldaților traumatizați de a se sinucide, ci și de posibilitatea ca aceștia să tragă în alte persoane și să treacă la acte teroriste.

Un război psihologic bun pentru Ucraina

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului pentru problemele veteranilor din Ucraina, Iulia Vorona, spune că statisticile despre sinucideri și PTSD în rândurile foștilor soldați și ale familiilor lor nu pot fi făcute publice în timpul războiului din motive de securitate. Însă cu cinci luni înaintea invaziei, ministrul Iulia Laputina a spus că era deja o cerere mare pentru sprijin psihologic din partea familiilor militarilor care au luptat din 2014 contra separatiștilor din estul Ucrainei.

Ministrul, care are doctoratul în psihologie, și-a exprimat îngrijorarea că mulți dintre combatanți se vor întoarce în sate unde nu există vreun specialist. "Trebuie să clădim un sistem de asistență psihologică de urgență care să funcționeze și în cel mai izolat cătun", a spus ea.

Potrivit datelor din conflictele anterioare, aproximativ 20% din militarii expuși la luptele intense din Ucraina ar putea dezvolta PTSD, estimează psihiatrul britanic Neil Greenberg, profesor la King’s College University din Londra, care a lucrat timp de 23 de ani ca medic militar în marina Marii Britanii, inclusiv în Irak și Afganistan.

Spre deosebire de soldații care au luptat în Afganistan sau cei din armata americană care au luptat în războiul din Vietnam, soldații ucraineni duc un război pentru a-și apăra țara, cu sprijinul populației, cu un inamic evident și cu obiective și justificări solide. Toate acestea i-ar putea ajuta pe veteranii ucraineni să dezvolte probleme psihologice mai puține sau mai ușoare, apreciază Greenberg, întrucât "este un război psihologic bun pentru Ucraina".

Rețelele de socializare pun presiune pe soldați

Psihologul ucrainean Andrii Omelchenko se așteaptă să apară tot mai mulți solicitanți de ajutor. El pregătește acum 300 de voluntari, cu obiectivul de a ajunge la 2.000, care să le ofere sfaturi soldaților.

Omelchenko lucrează îndeaproape cu trupele pe front și când se întoarce în Kiev repară pe cât posibil traumele prin conferințe video din biroul său de la etajul 17. Recent, a primit un apel de la un comandant de pe front care suferea de atacuri de panică crunte după ce a văzut cum o rachetă i-a măcelărit trei soldați.

Bombardamentele de artilerie ale Rusiei au un impact puternic asupra luptătorilor ucraineni, spune expertul. Iar rețelele de socializare sunt încă o sursă de stres psihologic, pentru că le arată soldaților că în timp ce ei sunt în tranșee, cei dragi și prietenii duc o viață cât de cât normală în comparație cu a lor. "E foarte dureros. Viața civilă are multe lucruri care nu sunt potrivite pentru a fi arătate", crede acesta.

Omelchenko primește și apeluri de la familii care îl întreabă cum să se descurce cu soldații care s-au întors complet schimbați de pe front - taciturni, distanți, pierduți în lumea lor. Psihologul a trecut prin aceeași experiență cu bunicul său, care a luptat când era tânăr în Al Doilea Război Mondial: "Bunicul meu nu a zâmbit niciodată."

articolul original.

Ziua 282 de război: Rusia a pierdut peste 15% din Flota de la Marea Neagră. Anunță o nouă evacuare

2 December 2022 at 21:17
image

Și ziua 282 de război îi găsește pe numeroși ucraineni fără curent electric. În Herson, atacurile rușilor au îngreunat efortul autorităților ucrainene de a reface rețeaua de electricitate, iar în Harkov pur și simplu au fost distruse toate capacitățile de producere a energiei.

La Kiev, primarul le-a spus locuitorilor să se aprovizioneze cu apă, mâncare și haine, avertizând că este posibilă o pană de curent totală cauzată de atacurile rusești.

Între timp, armata ucraineană susţine că unele trupe ruseşti se retrag de pe poziţiile lor din regiunea Zaporojie. Anterior anunţase că unii soldaţi ruşi au părăsit localităţi aflate în dreptul oraşului Herson pe malul celălalt al fluviului Nipru, informație confirmată ulterior chiar de ruși, care le-au cerut locuitorilor să evacuze urgent zona, inclusiv Nova Kahovka, amplasamentul uriaşului baraj hidroelectric.

Pierderile Rusiei în cele peste 9 luni de război sunt mari și în ce privește Flota de la Marea Neagră, unde peste 15% din capacitatea de luptă a fost scufundată sau avariată.

Mișcări pe front:

  • Flota de la Marea Neagră ia apă - Rusia a pierdut peste 15% din forța de luptă a Flotei de la Marea Neagră. Potrivit presei ruse, la începutul războiului cu Ucraina, flota avea 275 de ambarcațiuni și nave, dintre care doar 58 erau de luptă. Cu tot cu navele de patrulare, în februarie 2022, Flota de la Marea Neagră avea 74 de unități de luptă. Dacă sunt coroborate și toate informațiile din cele peste 9 luni de război, reiese că rușii au pierdut cel puțin 12 nave.
  • Rușii se retrag din Zaporojie - Armata ucraineană susţine că unele trupe ruseşti se retrag de pe poziţiile lor din regiunea Zaporojie, anexată de Moscova la sfârşitul lunii septembrie, după ce anterior anunţase că unii soldaţi ruşi au părăsit localităţi aflate în dreptul oraşului Herson pe malul celălalt al fluviului Nipru. În acest timp, armata rusă pare să fi avansat în regiunea din apropierea oraşului Bahmut, dar ar fi suferit pierderi grele.
  • Bombardamente în Harkov - Forțele ruse au bombardat satul Kluhyno-Bashkyrivka, situat la 42 de kilometri est de Harkov, potrivit unui purtător de cuvânt al Serviciului de Urgență al Ucrainei. O persoană a fost rănită.
  • În Harkov rușii au distrus toate capacitățile de producere a energiei electrice din întreaga regiune.
  • Rachetele rusești au lovit mai multe cartiere din Herson, ceea ce a îngreunat efortul ucrainenilor de a reface rețeaua de electricitate. Autoritățile locale au spus că aproximativ două treimi din Herson avea curent electric începând de joi seară. Ceilalți locuitori care în continuare nu au curent s-au adunat în gară sau la corturile ridicate de guvern care asigurau încălzire, mâncare și băuturi calde.
  • Bombardament ucrainean în Donețk - Separatiștii pro-ruși spun că forțele Kievului au bombardat puternic Donețkul vineri după-amiază. Cel puțin două persoane au fost rănite și mai multe clădiri au fost cuprinse de incendii.
  • Posibilă pană de curent totală în Kiev - Primarul Kievului, Vitali Klitschko, le-a spus locuitorilor să se aprovizioneze cu apă, mâncare și haine, avertizând că este posibilă o pană de curent totală cauzată de atacurile rusești.
  • Până la 13.000 de soldaţi ucraineni au fost ucişi de la începutul invaziei Rusiei, a declarat Mikhailo Podolyak, un consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Este rar ca Ucraina să ofere cifre privind victimele, iar comentariile lui Podolyak nu au fost confirmate de armată. În iunie, el a spus că între 100 şi 200 de soldaţi ucraineni mureau zilnic.
  • Evacuare din Herson - Evacuarea are loc pe scară largă într-un şir de aşezări de pe malul stâng al fluviului, inclusiv Oleşki şi Nova Kahovka, amplasamentul unui uriaş baraj hidroelectric.
  • 3 morți în Herson - Trei persoane au fost ucise şi şapte rănite în ultimele 24 de ore în bombardamentele ruseşti asupra regiunii Herson, din sudul Ucrainei, a anunţat guvernatorul regional. Iaroslav Ianuşevici a scris pe Telegram că trupele ruseşti au bombardat oraşul Herson şi alte zone ale regiunii de 42 de ori în ultimele 24 de ore.

Alte informații relevante:

  • Acord pe plafonarea prețului petrolului - Reprezentanţii statelor din cadrul Uniunii Europene au ajuns vineri seară la un acord de principiu privind plafonarea preţului petrolului din Rusia, în coordonare cu Grupul G7, la 60 de dolari (aproximativ 57 de euro)/baril. Acordul a devenit posibil după ce Polonia, care cerea un preţ mai mic, a renunţat vineri seară la obiecţii. Acordul va trebui aprobat oficial de Consiliul Uniunii Europene şi de Parlamentul European.
  • Preşedintele Volodimir Zelenski a anunţat că organizaţiile religioase care au legături cu Rusia vor fi scoase în afara legii în Ucraina, iar oficialii din domeniul securităţii naţionale îşi vor intensifica activitatea de "contracarare a activităţilor subversive ale serviciilor speciale ruseşti în spaţiul religios din Ucraina".
  • Condițiile lui Biden - Preşedintele american Joe Biden a declarat că acţiunile lui Vladimir Putin în Ucraina ţin de domeniul patologicului şi a spus că nu are de gând să ia legătura cu liderul rus decât dacă acesta vrea să pună capăt războiului. Kremlinul a respins însă condițiile lui Biden. Detalii AICI
  • Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a dat asigurări că Occidentul va continua susţinerea militară şi umanitară pentru Ucraina, dar a exprimat speranţa că, atunci când va decide Kievul, vor putea fi iniţiate acţiuni diplomatice.
  • Italia dă arme Ucrainei și în 2023 - Noul guvern de extremă dreapta al Italiei a emis un decret ce validează continuarea furnizării de arme către Ucraina în 2023. Decretul prelungeşte până pe 31 decembrie 2023 autorizaţia privind "transferul de mijloace, de materiale şi de echipamente militare către autorităţile guvernamentale ale Ucrainei", potrivit comunicatului.
  • Germania intenționează să livreze Ucrainei, în primăvară, șapte blindate Gepard care erau destinate să ajungă la fier vechi. Acestea se vor adăuga la cele 30 de blindate de apărare antiaeriană care sunt deja folosite pentru a lupta împotriva armatei ruse.
  • Putin a vorbit cu Scholz - Preşedintele rus Vladimir Putin i-a spus vineri cancelarului german Olaf Scholz în timpul unei convorbiri telefonice că bombardamentele masive ale Rusiei împotriva infrastructurii energetice a Ucrainei au devenit „necesare şi inevitabile”. Detalii AICI
  • Primarul Moscovei, pe front - Primarul din Moscova Serghei Sobianin a anunțat că a fost „pe linia frontului” unde s-a întâlnit cu soldații mobilizați din capitală.
  • Arta lui Bansky, în pericol - Graffiti-ul lui Banksy din Gostomel a fost ținta unui furt, însă hoții au fost prinși și lucrarea nu a fost avariată.
articolul original.

Ziua 281 de război: Kievul acuză Rusia că trage cu rachete nucleare fără încărcătură, Moscova spune că e deschisă să reia dialogul cu Occidentul

1 December 2022 at 21:37
image

Ziua 281 de război care este şi prima zi oficială de iarnă a prins 6 milioane de ucraineni fără electricitate.

În plus, serviciul de urgență al Ucrainei a anunțat că 9 oameni au murit în incendii, provocate de încercarea disperată de a-și încălzi casele. Doar în ultimele 24 de ore au fost 131 de incendii, dintre care 106 în sectorul rezidențial.

Inginerul șef adjunct al centralei nucleare Zaporojie, ocupată de ruşi, a fost concediat, fiind acuzat de colaborare cu forțele Moscovei și de trădare, a anunțat compania de energie nucleară de stat Energoatom. Informaţia vine la o zi după ce Rusia a declarat că l-a promovat pe inginerul respectiv ca director al centralei.

La Washington, Pentagonul a anunţat un contract de 1,2 miliarde de dolari pentru 6 sisteme avansate de rachete sol-aer (Nasams) pentru Ucraina, care a fost atribuit companiei Raytheon.

O lege împotriva "agenţilor străini" intră în vigoare azi în Rusia, care înseamnă o întărire a cenzurii şi o presiune şi mai puternică pusă pe libertatea de exprimare.

Iar preşedintele Volodimir Zelenski l-a invitat în Ucraina pe miliardarul Elon Musk.

Mişcările de pe front

  • Începe iarna fără curent - 6 milioane de ucraineni nu au electricitate, în prima zi oficială de iarnă. O companie energetică privată din Ucraina a declarat că 40% din infrastructura electrică a țării este avariată, în timp ce atacurile rusești continuă să vizeze alimentarea. "Zeci de lucrători din domeniul energiei au fost uciși și răniți (...) Inginerii electricieni fac tot ceea ce este posibil și imposibil pentru a stabiliza situația în ceea ce privește aprovizionarea cu energie", a declarat compania DTEK.
  • Ruşii se apropie de un oraş mult disputat - Rusia a revendicat preluarea controlului în 3 sate de lângă Bakhmut, un oraş din estul Ucrainei, acum în mare măsură distrus, pe care forţele ruse au încercat să-l cucerească încă din vară. Primul sat este situat la aproximativ 25 km nord de Bakhmut, iar al doilea la aproximativ 20 km sud. A treia aşezare este tot la sud de oraş.
  • Groapă comună în Herson - O groapă comună, în care se aflau şase trupuri, a fost descoperită la mai puţin de 50 km de oraşul Herson. După descoperirea unor săli de tortură în oraş, poliţia ucraineană a dezgropat şase corpuri dintr-o groapă comună, care poartă semne de execuţie. Trei dintre ele aveau mâinile legate la spate, iar alte două aveau găuri de glonţ în ceafă.
  • Trădător concediat la Zaporojie - Inginerul șef adjunct al centralei nucleare Zaporojie, ocupată de ruşi, a fost concediat, fiind acuzat de colaborare cu forțele Moscovei și de trădare, a anunțat compania de energie nucleară de stat Energoatom. Informaţia vine la o zi după ce Rusia a declarat că l-a promovat pe inginerul Iuri Cerniciuk, ca director al centralei.
  • Un nou schimb de prizonieri - Un alt schimb de prizonieri va avea loc mai târziu, joi, între Rusia și Ucraina. 50 de prizonieri de război vor fi predați, susţine oficialul instalat de ruși ca responsabil pentru regiunea Donețk, Denis Pușilin.
  • "Bucătarul lui Putin" cere concediu pentru voluntari - Oligarhul rus Evgheni Prigojin, şeful grupului de mercenari Wagner, a cerut companiilor ruse să le dea liber angajaţilor pentru a se putea antrena în taberele sale. Prigojin spune că "mulţi miliţieni voluntari, în special din regiunile Belgorod şi Kursk, fac în prezent pregătire militară în bazele Wagner. Din păcate, unele întreprinderi în care lucrează aceşti voluntari îi împiedică să-şi ia concediu pe termen scurt în scopul antrenării".
  • Rusia își retrage din soldați - Armata ucraineană a anunțat că Rusia a retras unele trupe din localităţile din dreptul oraşului Herson aflate pe malul opus al râului Nipru, acesta fiind primul anunţ oficial ucrainean în legătură cu o retragere rusă de pe ceea ce constituie acum principala linie de front din sud.
  • Kievul acuză Rusia că trage cu rachete nucleare fără încărcătură pentru a "distrage atenţia" apărării antiaeriene ucrainene. ”Rusia foloseşte în prezent în atacurile din Ucraina rachete sovietice cu capacitate nucleară, cărora le scoate focoasele, scopul fiind acela de a distrage atenţia şi de a epuiza stocurile apărării antiaeriane ucrainene”, a afirmat armata Kievului, care a prezentat fragmente din rachete de croazieră X-55 (Kh-55) găsite în vestul ţării.

Ajutor pentru Ucraina

  • 1,2 miliarde de dolari pentru Raytheon - Pentagonul a anunţat un contract de 1,2 miliarde de dolari pentru 6 sisteme avansate de rachete sol-aer (Nasams) pentru Ucraina, care a fost atribuit companiei Raytheon. Statele Unite au aprobat trimiterea în Ucraina a 8 astfel de sisteme, pentru a ajuta apărarea împotriva atacurilor rusești cu rachete și drone. Primele 2 sisteme a ajuns deja, în noiembrie. Altele vor fi livrate în lunile viitoare, pe măsură ce vor fi construite.
  • 2.500 de soldaţi ucraineni antrenaţi de americani - Administraţia Biden ia în considerare o extindere considerabilă a instruirii pe care armata americană o furnizează forţelor ucrainene, inclusiv antrenarea a până la 2.500 de soldaţi ucraineni pe lună la o bază americană din Germania, au declarat pentru CNN mai mulţi oficiali americani. Dacă va fi adoptată, propunerea ar marca o creştere semnificativă nu doar a numărului de ucraineni pe care SUA îi antrenează, ci şi a tipului de pregătire pe care aceştia îl primesc.

Alte informaţii relevante

  • Germania a înfuriat Rusia - Preşedintele Volodimir Zelenski a salutat decizia Bundestagului de a considera un genocid Holodomorul (1932-1933), foametea din Ucraina, care a fost provocat în mod deliberat acum 90 de ani. În schimb, Moscova a declarat că este o provocare antirusească şi o încercare a Germaniei de a-şi spăla trecutul nazist.
  • Rusia pune botniţă - O lege împotriva "agenţilor străini" intră în vigoare azi în Rusia, care înseamnă o întărire a cenzurii şi o presiune şi mai puternică pusă pe libertatea de exprimare.
  • Zelenski versus Musk - Preşedintele Zelenski a luat în derâdere - la un eveniment organizat de cotidianul american New York Times - propunerea de pace a miliardarului nonconformist Elon Musk şi l-a invitat în Ucraina devastată să vadă urmările acestui război. Musk a sugerat ca Crimeea să rămână Rusiei, să se organizeze noi referendumuri - supervizate de ONU - în regiunile ”anexate” de Rusia şi ca Ucraina să aibă un statut neutru.
  • Daune de 600 de miliarde de euro - Prejudiciul suferit de Ucraina din februarie până acum este evaluat la 600 de miliarde de euro de către şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
  • Premierul Spaniei, vizat de un colet exploziv - Poliția din Spania investighează încă patru dispozitive explozive trimise prin scrisori-capcană, la o zi după ce unul a explodat la ambasada Ucrainei din Madrid. Joi dimineață, a apărut informaţia că un dispozitiv exploziv, adresat premierului Spaniei, a fost interceptat pe 24 noiembrie. Potrivit Ministerului de Interne, un alt dispozitiv a fost trimis la Ministerul Apărării. Detalii AICI
  • Sancţiunile Elveţiei - Elveția a înghețat active ruseşti de 7,9 miliarde de dolari de la începutul invaziei. Suma este mai mare decât cea publicată de Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice în iulie. Aici au fost confiscate şi 15 proprietăți deținute de ruși, Elveția fiind o destinație preferată pentru rușii bogați.
  • Rusia ar fi pregătită să reia dialogul cu Statele Unite şi NATO pe tema garanţiilor de securitate, dar până acum Moscova nu a văzut disponibilitate din partea acestora, a afirmat joi ministrul rus de externe Serghei Lavrov.
articolul original.

Ziua 279 de război: Patriot pentru Ucraina, amenințări pentru NATO de la Moscova. Rușii lansează atacuri false, Papa a enervat Kremlinul

29 November 2022 at 20:32
image

Ziua 279 de război a fost marcată de reuniunea miniștrilor de Externe ai statelor NATO de la Bucureşti. SUA au anunțat un ajutor financiar „substanţial” acordat Ucrainei, pentru a o sprijini să facă faţă daunelor pe care Rusia le-a provocat infrastructurii sale energetice.

Asta în timp ce Ucraina se confruntă cu atacuri ruseşti ce vizează reţeaua energetică a ţării, iar populația suferă în frig și întuneric.

De la București, șeful NATO a condamnat dur Rusia și a asigurat Ucraina de susținerea până la capăt. Însă a spus destul de clar că aderarea la Alianță e departe.

Iar un oficial american a confirmat scenariul lansat de britanici, potrivit căruia rușii lansează rachete fără focos, pentru a epuiza apărarea antiaeriană a Ucrainei.

Reuniunea NATO de la București

  • Declarația de la București - Miniştrii de Externe ai NATO au adoptat o declaraţie în cinci puncte în timpul reuniunii de la Bucureşti, în care au reiterat ideea că NATO este o alianţă defensivă, dar orice atac asupra oricărui aliat va primi un răspuns unit şi hotărât. Miniştrii au reiterat sprijinul pentru Ucraina şi s-au angajat să continue să o sprijine, în timp ce Alianța va continua să se extindă, urmând ca, astfel, să devină mai puternică, iar statele mai sigure. Detalii AICI.
  • Aderarea Ucrainei mai așteaptă - Însă, în ce privește aderarea Ucrainei, șeful NATO, Jens Stoltenberg, a spus că nu este în cărți la acest moment.
  • Patriot pentru Ucraina - Statele Unite iau în considerare trimiterea sistemului de apărare antirachetă Patriot în Ucraina pentru a sprijini capacităţile de apărare aeriană împotriva iminentelor atacuri ruseşti, a declarat marţi un oficial cu rang înalt din Pentagon, relatează CNN.
  • Stoltenberg confirmă - Aflat la Bucureşti, la reuniunea miniştrilor de externe din NATO, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a recunoscut că există discuţii despre trimiterea de sisteme Patriot, dar a subliniat că înainte de a lua o asemenea decizie aliaţii trebuie să se asigure că ele vor putea funcţiona - că există pregătirea necesară pentru a le folosi, că există piese de schimb, muniţie etc.
  • Blinken a ajuns la București - Secretarul de Stat american Antony Blinken a ajuns în noaptea de luni spre marţi la Bucureşti, unde va participa la reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe din statele membre NATO. Detalii AICI
  • Ajutor substanțial pentru Ucraina - Statele Unite ar urma să anunţe marţi un ajutor financiar "substanţial" acordat Ucrainei pentru a o sprijini să facă faţă daunelor pe care Rusia le-a provocat infrastructurii sale energetice, în marja reuniunii NATO din România, au indicat luni înalţi responsabili americani.
  • Vladimir Putin a încercat să folosească iarna ca armă de război. Aliații NATO au ajutat și vor ajuta Ucraina la un nivel fără precedent, inclusiv pentru reconstrucție”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Ministeriala NATO de la București. Unii miniștri au cerut tancuri pentru Ucraina, Stoltenberg anunță o susținere fără precedent (Foto & Video)

Mișcări pe front

  • Oraşul ucrainean Dnipro a fost ţinta unui atac cu rachete ruseşti în noaptea de luni spre marţi, potrivit lui Valentin Reznicenko, şeful administraţiei militare regionale din Dnipropetrovsk. "Mai multe rachete au fost lansate asupra oraşului în această seară. Acestea vizau o întreprindere privată. Au fost distruse instalaţii de producţie. A izbucnit un incendiu", a postat oficialul pe Telegram. El nu a dezvăluit identitatea întreprinderii.
  • Ucrainenii au avariat un pod folosit de ruși - Forţele de apărare ucrainene au avariat un pod de cale ferată în apropierea satului Starobohdanivka din regiunea Zaporojie (la 40 de kilometri de Melitopol), care a fost folosit de invadatorii ruşi pentru a livra arme şi echipamente militare.
  • Alerte în toată Ucraina - Alerte de raid aerian au fost emise în toată Ucraina pe fondul avertismentelor că Rusia pregătește noi lovituri puternice cu rachete. Nu există informații despre aceste noi atacuri, dar președintele Zelenski a avertizat încă de duminică seara că forțele ruse vor lansa noi lovituri cu rachete asupra Ucrainei. El a spus că săptămâna aceasta ar putea fi mult mai dificilă decât săptămâna anterioară și că forțele de apărare și cetățenii ar trebui să se pregătească să facă față consecințelor noilor atacuri.
  • Un deţinut din Zambia ucis în Ucraina - Evgheni Prigojin, şeful grupului rus de mercenari Wagner, a confirmat că un cetăţean din Zambia, ucis la 22 septembrie, a murit luptând în Ucraina şi că fusese recrutat de organizaţia sa dintr-o închisoare rusă.
  • Rușii lansează atacuri false - Un oficial american a confirmat scenariul lansat de britanici, potrivit căruia rușii lansează rachete fără focos, pentru a epuiza apărarea antiaeriană a Ucrainei.

Alte informații relevante

  • Zelenski mulțumește României - Preşedintele Volodimir Zelenski a menţionat România între ţările şi organizaţiile care sprijină noua iniţiativă a Kievului denumită "Cereale din Ucraina" (Grain from Ukraine), care are drept scop facilitarea transportului de cereale ucrainene. „Le sunt recunoscător tuturor celor care participă”, a transmis preşedintele ucrainean. Detalii AICI.
  • Musk e iar prietenul Ucrainei - Guvernul din Ucraina a lăudat conexiunea cu SpaceX pentru terminalele Starlink, în ciuda unei relații sinuoase cu miliardarul Elon Musk. „Suntem în comunicare directă atât cu SpaceX, cât și cu Elon Musk. Am avut anumite probleme în teritoriile ocupate temporar și în zonele de luptă, dar acest lucru face parte din trecut", a spus ministrul ucrainean al transformării digitale, Mikhailo Fedorov.
  • Nimeni nu va anula Crăciunul - Kievul plănuiește să ridice pomi de Crăciun, fără luminițe, în tot orașul, într-o manifestare sfidătoare a spiritului de sărbătoare, în timp ce milioanele de locuitori din zona capitalei suferă din cauza penelor de curent provocate de bombardamentele rusești. „Nimeni nu are de gând să anuleze Anul Nou și Crăciunul, iar atmosfera de Anul Nou ar trebui să fie acolo. Nu-l putem lăsa pe Putin să ne fure Crăciunul", a declarat primarul Kievului.
  • Au sosit generatoare din Franţa - Franţa a trimis 100 de generatoare în România, la hub-ul umanitar de la Suceava, pentru a fi transportate mai departe în Ucraina, a transmis marţi pe Twitter ambasada Franţei la Bucureşti.
  • Ajutor din epoca sovietică - Ucraina a primit din partea Slovaciei 30 de vehicule de luptă BVP-1 din epoca sovietică, a anunţat ministrul Apărării slovac. Ţara sa va primi la schimb 15 tancuri germane Leopard 2A4.
  • Rusia caută cumpărători de gaze - Rusia discută o posibilă uniune în domeniul gazelor cu Kazahstan şi Uzbekistan, pentru a sprijini livrările între cele trei ţări şi spre alţi cumpărători de energie, inclusiv China, a declarat marţi vicepremierul rus Alexander Novak.
  • India și China au prins Kremlinul la ananghie - India și China totalizează două treimi din exporturile maritime de țiței ale Rusiei și își folosesc pozițiile de clienți importanți pentru a cere discount-uri imense, afectând finanțarea războiului. Detalii AICI.
  • De ce a eșuat întâlnirea Rusia-SUA - Adjunctul ministrului rus de Externe Serghei Riabkov spune că Moscova „nu a avut de ales” decât să amâne întâlnirea cu SUA de la Cairo pe tema tratatului New START referitor la controlul armelor nucleare, asta deși americanii spuseseră că e vina rușilor: „Situaţia a evoluat în aşa fel încât nu am avut altă opţiune. Decizia a fost luată la nivel politic. Ne-am confruntat cu o situaţie în care colegii noştri americani, din mai multe domenii, au demonstrat nu doar o lipsa de voinţă de a ne percepe semnalele şi de a ţine cont de priorităţile noastre, ci au acţionat chiar în direcţia opusă. Desigur, este un efect a situaţiei din Ucraina”.
  • Papa spune că rușii sunt cei mai cruzi - Într-un interviu pentru revista catolică „America" publicat luni, Papa a spus că soldaţii din regiunea budistă Buriatia şi din republica majoritar musulmană Cecenia au fost „cei mai cruzi" în timpul luptelor din Ucraina: „În general, cei mai cruzi sunt poate cei care sunt din Rusia, dar nu sunt de tradiţie rusă, de pildă cecenii, buriaţii şi aşa mai departe".
  • Rusia îl acuză pe Papa de rasism - Comentariile Papei Francisc au fost condamnate rapid de oficialii ruşi luni seara: „Aceasta nu mai este rusofobie, este o pervertire la un nivel pe care nici măcar nu-l pot numi. Suntem o singură familie cu buriaţii, cecenii şi alţi reprezentanţi ai ţării noastre multietnice şi multiconfesionale".
  • Aleksandra Garmajapova, fondatoarea organizaţiei anti-război „Free Buryatia", a calificat comentariile drept „impardonabile şi rasiste" şi s-a declarat „extrem de dezamăgită".
articolul original.

Rusia se pregătește să fie bombardată – Sute de afișe cu informații despre locurile unde oamenii se pot adăposti

28 November 2022 at 14:54
image

Mai multe semne care indică amplasamentul adăposturilor antibombardamente au apărut pe străzile din orașele rusești de la frontiera cu Ucraina, precum și în locuri mai îndepărtate.

Peste 700 de indicatoare vor fi montate la începutul lunii decembrie în orașul Belgorod, a declarat duminică primarul orașului, Valentin Demidov, citat de site-ul independent Holod.

Potrivit edilului, montarea semnelor marchează "o a doua etapă" a pregătirii apărării civile. "În prima fază, am inspectat fiecare loc care poate îndeplini acest rol și am notat responsabilitățile pentru permiterea accesului și monitorizarea condițiilor adăposturilor".

Locuitorii au început să întâlnească semnele care indică drumul către adăposturi și în orașul Rostov-pe-Don, situat la aproximativ 150 de kilometri distanță de portul ucrainean Mariupol, ocupat de trupele Moscovei, relatează Moscow Times.

Indicatoarele pentru adăposturi au apărut, însă, și în regiuni mai îndepărtate de Ucraina. În orașul Novokuznețk, din sud-vestul Siberiei, cu o populație de peste 500.000 de locuitori, mai mult de 3.000 de plăcuțe au fost instalate de angajații municipalității.

Se estimează că pe întreg teritoriul Rusiei există 16.500 de adăposturi. Presa independentă a relatat în trecut că amplasamentele acestora sunt secrete și ascunse populației.

Autoritățile din Moscova au cerut luna trecută un șablon de design pentru indicatoarele care semnalează adăposturile, după ce localnicii au început să găsească semne improvizate montate pe clădiri.

Consiliul de Securitate al Rusiei a ordonat în aprilie inventarierea completă a adăposturilor subterane din regiunile de la frontiera cu Ucraina. În urmă cu două săptămâni, președintele Vladimir Putin a condus prima întrunire a consiliului de la începerea războiului, în care s-a discutat și despre pregătirile pentru apărarea civilă.

După începerea invaziei, autoritățile din regiunile de la granița cu Ucraina, inclusiv Belgorod, au susținut că au avut loc atacuri cu drone, rachete și artilerie în zona lor.

Ziua 278 de război. Mesaje despre posibile atacuri la centrala nucleară Zaporojie. Petiție pentru Putin să oprească războiul

articolul original.

Rusia a adus o navă cu rachete în Marea Neagră pentru noi atacuri, Zelenski pregătește populația pentru ce e mai rău

28 November 2022 at 14:18
image

O navă rusească gata să lanseze noi valuri de rachete a fost adusă în Marea Neagră, a anunțat un purtător de cuvânt al armatei ucrainene.

Această manevră arată clar intențiile rușilor după bombardamentele care au lăsat țara în frig și întuneric, relatează Moscow Times.

"Asta indică faptul că pregătirile sunt în curs. Este destul de probabil ca începutul săptămânii să fie marcat de un astfel de atac", spus Natalia Gumeniuk, purtătoarea de cuvânt a armatei ucrainene.

Pregătirile rușilor pentru noi bombardamente au fost confirmate și de Volodimir Zelenski, într-un mesaj video postat duminică seara pe Facebook.

"Înțelegem că teroriștii pregătesc noi atacuri și, atât timp cât au rachete, nu se vor opri. Dar abilitatea noastră de a ne ajuta unul pe celălalt și de a avea grijă de cei mai vulnerabili - vârstnicii, familiile cu copii, cei care și-au pierdut casele și rudele în război - asistența noastră reciprocă este unul dintre elementele de protecție împotriva terorii și puterea noastră", a spus președintele Ucrainei.

"Săptămâna viitoare poate fi la fel de grea precum cea care trece. Forțele noastre de apărare se pregătesc. Tot statul se pregătește. Lucrăm la toate scenariile, inclusiv cu partenerii. Iar unitatea noastră trebuie să fie pregătită. Așa că vă rog nu-i lăsați fără ajutor pe cei pe care îi puteți ajuta. Vă rog să fiți atenți la alertele aeriene săptămâna aceasta", și-a avertizat Zelenski concetățenii.

El a adăugat că Rusia încearcă să folosească frigul împotriva populației Ucrainei. "Împreună vom îndura tot", și-a încheiat mesajul liderul de la Kiev.

Potrivit ministrului de Interne al Ucrainei, Ievhen Ienin, de la începutul războiului, în urmă cu nouă luni, bombardamentele Rusiei au lovit 32.000 de ținte civile. "Acestea sunt îndeosebi locuințe private sau blocuri de apartamente", a spus el într-un interviu televizat.

De asemenea, peste 700 de elemente critice de infrastructură, printre care poduri, aeroporturi, depozite de petrol și combustibili și stații electrice, au fost distruse.

Țintele militare ale Ucrainei au reprezentat doar 3% din toate atacurile rusești, a precizat ministrul.

Ziua 278 de război. Noi înfrângeri pentru ruși la orizont, bombe Boeing pentru Ucraina

articolul original.

Ziua 276 de război: Ucraina primește generatoare din România și haine din Norvegia. Rânjete largi la Kremlin și militari care dorm în noroiul din tranșee (Foto)

26 November 2022 at 17:00
image

Ziua 276 de război prinde Ucraina tot în beznă. Cel puţin 6 milioane de oameni încă nu au curent, nici după 3 zile, ca urmare a bombardamentelor ruseşti de miercuri.

În plus, am aflat situaţia tragică în care s-a aflat unul dintre cele mai mari spitale din Ucraina, care a fost pe punctul de a evacua pacienţii după ce a fost întreruptă alimentarea cu apă din cauza unui atac cu rachete al ruşilor.

Avem şi un moment extrem de rar, în care preşedintele Zelenski îşi manifestă nemulţumirea faţă de alt lider cu puternică susţinere în Ucraina, primarul Kievului, fosta legendă a boxului Vitali Kliciko.

Pe de altă parte, partenerii Ucrainei continuă să trimită ajutor militar, dar şi haine groase. Iar premierul Belgiei şi ministrul de Externe au mers, sâmbătă, în zori, la Kiev, într-o o vizită neanunţată.

Fără curent şi apă

  • 6 milioane de oameni fără curent - Penele de curent continuă în cele mai multe regiuni şi în Kiev. În total, peste 6 milioane de abonaţi nu au nici acum curent, după 3 zile de la bombardamentele de miercuri. Majoritatea problemelor sunt în Capitală, dar şi în regiunile Kiev, Odesa, Liov, Viniţia şi Dnipropetrovsk.
  • Îndemn cu moderaţie - Preşedintele Zelenski a îndemnat la un consum moderat de electricitate, acolo unde alimentarea este restabilită.
  • Moment rar de tensiune - Nu în toate oraşele autorităţile au amenajat punctele de invincibilitate aşa cum ar trebui, la Kiev sunt multe plângeri. ”Aştept muncă de calitate de la primărie”, a mai spus Zelenski. Este un moment extrem de rar, în care preşedintele îşi manifestă nemulţumirea faţă de alt lider cu puternică susţinere în Ucraina, primarul Kievului, fosta legendă a boxului Vitali Kliciko. Detalii AICI
  • Spitalul care voia să evacueze pacienţii - Spitalul Clinic Regional din Kiev a fost miercuri pe punctul de a muta pacienţii care fac dializă, tratament care presupune o alimentare neîntreruptă cu apă, a afirmat adjunctul administraţiei militare a regiunii. ”Din păcate, când se întrerupe curentul la Kiev, deseori se opreşte şi alimentarea centralizată cu apă”, a explicat oficialul.

Mişcările de pe front

  • Rusia trage cu rachete sovietice nearmate - Stocul de rachete cu rază lungă de acțiune al Rusiei este atât de epuizat încât scoate focoasele nucleare de pe rachetele de croazieră mai vechi, pentru a le putea folosi în Ucraina. Practic, ruşii trag cu rachete nearmate. Detalii AICI
  • Lupte grele în Doneţk - Forțele ruse au rănit 4 civili în regiunea Donețk. Guvernatorul regiunii a raportat că răniţii sunt în Bakhmut și Kramatorsk, oraşe greu disputate în ultima vreme.
  • Ploaie de obuze la Nikopol - Potrivit guvernatorului regiunii Dnipropetrovsk, trupele ruse au tras azi noapte aproape 60 de obuze asupra Nikopolului și satelor învecinate din sudul țării.
  • Rusia nu a renunţat la Herson - Loviturile rusești asupra orașului Herson, din sudul Ucrainei, au ucis vineri 15 civili, au declarat oficialii.
  • Atacuri respinse - Ucraina a respins atacurile rusești în apropierea a 8 localităţi, a raportat Statul Major al Armatei de la Kiev.
  • Nu au fost două rachete în Polonia - Anchetatorii polonezi au stabilit că o rachetă defensivă ucraineană a căzut în satul Przewodow, pe 15 noiembrie, a afirmat preşedintele Andrzej Duda: ”Iniţial, au existat informaţii despre două rachete, dar, în timpul investigaţiei, nu au fost găsite rămăşiţe ale unei a doua rachete, pe teritoriul Poloniei. A existat cu siguranţă o a doua rachetă. Dar a căzut pe teritoriul ucrainean, nu pe cel polonez”. Duda a subliniat din nou că ”a fost un incident tragic care s-a întâmplat din vina Rusiei”.
  • General american în Wagner? - Şeful grupului paramilitar rus Wagner, Evgheni Prigojin, susţine că un „fost general” al infanteriei marine a SUA face parte din această armată privată ai cărei recruţi luptă în special în Ucraina, ba chiar conduce un batalion britanic. Detalii AICI

Evoluţii şi ajutoare externe

  • Vizită neanunţată - Premierul Belgiei, Alexander De Croo, şi ministrul de Externe Hadja Lahbib au mers, sâmbătă, în zori, la Kiev, într-o o vizită neanunţată. Este prima dată când premierul belgian merge în Ucraina, de la începutul invaziei.
  • Generatoare din România - Ursula von der Leyen, şefa Comisiei Europene, a vorbit cu Zelenski şi a anunțat că UE trimite Ucrainei: 200 de transformatoare de dimensiuni medii și un autotransformator mare din Lituania, un autotransformator de dimensiuni medii din Letonia, 40 de generatoare grele din rezerva rescEU situată în România.
  • Norvegia trimite haine de iarnă - Norvegia oferă Ucrainei îmbrăcăminte de iarnă, dar şi un nou pachet de ajutor militar. Este vorba despre 55.000 de haine de iarnă, un obuzier autopropulsat M109 și piese de schimb pentru echipamente militare.

Imaginea zilei la Moscova

Vladimir Putin s-a întâlnit la Moscova cu liderul cecen Ramzan Kadîrov. Evident la o masă lungă.

În același timp, mulți militari ucraineni se află în tranșee, în mocirlă, unde sunt nevoiți să doarmă, în condițiile în care deja a nins în Ucraina:

This is what bezdorizhzhya (Ukr)/rasputitsa (Rus) season does to the frontline trenches. Tens of thousands of Ukrainian and Russian troops are experiencing this right now. https://t.co/gJaMr8HMEg

— Christopher Miller (@ChristopherJM)
November 26, 2022
articolul original.

Poveștile luptătorilor din mișcarea de rezistență a Ucrainei: Cel puțin 10 ruși uciși în fiecare noapte

24 November 2022 at 14:40
image

În cele opt luni de ocupație, partizanii ucraineni le-au dat de furcă soldaților ruși și oficialilor puterii instalate de Kremlin. În unele cazuri, chiar i-au ucis.

Într-o seară din luna martie, la doar câteva zile după ce trupele Moscovei intraseră în Herson, doi soldați ruși mergeau pe o stradă din oraș. Încă era destul de frig, lumină nu era, orașul fiind scufundat în beznă, iar militarii se întorceau în bază după ce s-au dus să bea.

Când unul s-a împiedicat, celălalt s-a oprit pentru a se ușura pe marginea trotuarului. Dintr-o dată, lama unui cuțit i s-a înfipt în partea dreaptă a gâtului și rusul s-a prăbușit în iarbă. După câteva clipe, celălalt soldat, ametiț de băutură, a avut aceeași soartă.

"L-am terminat pe primul imediat, apoi l-am văzut pe al doilea și l-am omorât pe loc", a povestit Archie, membru al rezistenței ucrainene, explicând că a acționat din instinct. "Am văzut orcii în uniformă și mi-am zis 'de ce nu?'. Nu erau nici oameni, nici lumină și am profitat de moment", a spus el, folosind un termen peiorativ la adresa rușilor.

"Adrenalina și-a făcut treaba. N-am avut nicio teamă sau timp să gândesc. În primele zile după aceea m-am simțit rău, apoi am înțeles că erau dușmanii mei. Au venit în casa mea ca să mi-o ia", a spus el.

Tânărul în vârstă de 20 de ani este luptător de arte marțiale și obișnuia să poarte mereu un cuțit pentru autoapărare, dar care până atunci nu a ucis pe nimeni. Numele său este unul fictiv, pentru a i se proteja identitatea.

Povestea lui, relatată de CNN, a fost confirmată de armata ucraineană și de surse din serviciile secrete care au ținut legătura cu el și cu alți partizani.

Archie este unul dintre luptătorii mișcării de rezistență din Herson, oraș care avea 290.000 de locuitori înainte de invazie, și pe care Rusia a încercat fără succes să-l țină sub control.

Promisiunile respectate ale partizanilor

Oamenii din Herson și-au exprimat ideile foarte clar la scurt timp după intrarea trupelor ruse în oraș, pe 2 martie, protestând zilnic în piața centrală și fluturând steaguri galben-albastre. Însă Herson, primul mare oraș cucerit de armata rusă, era un simbol important pentru Moscova, așa că dizidența nu putea fi tolerată. Protestatarii au fost împrăștiați cu gaze lacrimogene și focuri de armă, iar organizatorii mitingurilor și cei mai vocali localnici au fost arestați și torturați.

Când manifestațiile pașnice nu au dat rezultate, oamenii din Herson au intrat în mișcarea de rezistență, iar cetățeni obișnuiți, precum Archie, au trecut pe cont propriu la acțiune.

"N-am fost singurul din Herson. Au fost mulți partizani deștepți. Cel puțin zece ruși au fost uciși în fiecare noapte", a menționat el.

Localnicii au trecut de la acțiunile pe cont propriu la organizarea în grupuri, coordonându-și acțiunile cu armata ucraineană și serviciile de informații din afara orașului.

"Am un amic cu care umblam prin oraș, în căutarea locurilor în care se adunau soldații ruși. Verificam rutele patrulelor și le dădeam informațiile tipilor de pe linia frontului, iar ei știau cui să le dea mai departe", a explicat tânărul.

Asasinatele partizanilor nu vizau doar soldați ruși. Mai mulți oficiali ai guvernului instalat de Moscova au fost ținta unor atacuri în cele opt luni de ocupație. Chipurile colaboraționiștilor au fost tipărite pe afișe lipite în tot orașul, promițânduli-se că va veni răzbunarea pentru legăturile lor cu Kremlinul. Multe dintre promisiuni au fost respectate - unii dintre oficiali au fost uciși când mașinile lor au sărit în aer, incidente pe care autoritățile pro-ruse le-au calificat drept "atacuri teroriste".

Another video of apparently suicidal courage from Ukrainian civilian resistance — throwing Molotov cocktails at a Russian tank out their car window as they drive past https://t.co/hJFn471dfQ

— Emma Graham-Harrison (@_EmmaGH)
February 28, 2022

Archie a fost arestat de autoritățile de ocupație pe 9 mai, după ce a participat la o paradă de ziua victoriei armatei sovietice în Al Doilea Război Mondial cu o bandă galben-albastră prinsă pe tricou.

A fost luat în primire de agenții FSB care îi torturau pe soldații, ofițerii de informații și partizanii ucraineni. "M-au bătut, m-au electrocutat, m-au lovit, m-au bătut cu bastoanele. Nu pot să zic că m-au înfometat, dar nici nu-mi dădeau prea multă mâncare. Nimic bun nu s-a întâmplat acolo", a povestit el.

A avut noroc - i-au dat drumul după opt zile și după ce l-au obligat să facă o înregistrare în care să spună că acceptă să lucreze pentru ruși. Relatarea lui despre ce s-a întâmplat în centrul de detenție a fost confirmată de surse militare ucrainene și de alți deținuți.

Mulți dintre cei prinși au rămas acolo. Ihor, care a cerut CNN să nu-i dezvăluie celălalt nume, a fost și el dus acolo. "M-au ținut acolo 11 zile și atunci am auzit urlete de la subsol. Oamenii erau torturați, îi băteau cu bețele la palme și la tălpi (…) i-au legat la baterii și îi electrocutau", a spus bărbatul în vârstă de 29 de ani.

Ihor a fost prins când căra arme și se declară "norocos" că s-a ales doar cu bătaia. "Pe mine m-au adus după perioada în care oamenii erau bătuți până la moarte", a menționat el.

Cine a scăpat doar cu bătaia a fost norocos

Cât timp l-au ținut acolo, Ihor a reușit să ascundă faptul că era membru al rezistenței din Herson și că făcuse mai mult decât să transporte arme. El a furnizat date armatei ucrainene, acțiuni pentru care ar fi putut primi o pedeapsă mult mai brutală. "Dacă vedeam ceva, făceam o poză sau înregistram video și le trimiteam forțelor ucrainene, iar ei hotărau dacă să atace sau nu", a explicat Ihor.

Printre coordonatele pe care le-a comunicat armatei ucrainene s-au numărat și cele ale unui depozit din Herson. "Armata rusă ținea între 20 și 30 de vehicule acolo, erau blindate, transportoare și acolo stăteau câțiva ruși", a spus Ihor.

Forțele ruse care au plecat s-au grăbit să golească ceea ce a mai rămas înăuntru, dar clădirea distrusă poartă semnele loviturii violente executată de ucraineni. Cea mai mare parte a acoperișului s-a prăbușit, pereții sunt sparți și sticla spartă acoperă încă cea mai mare parte a podelei. Structura e încă în picioare, dar în unele părți metalul a fost afectat de explozie.

Ihor folosea contul de Telegram pentru a transmite coordonatele omului său de legătură, pe care îl numește "fumul". Pe lângă coordonate, el a trimis și o înregistrare video a depozitului: "Am pornit camera, apoi am ținut telefonul spre clădire și am început să mă plimb și să vorbesc la telefon în timp ce camera filma. Apoi am șters înregistrarea, bineînțeles, fiindcă dacă mă opreau undeva și îmi verificau telefonul și pozele m-ar fi luat la întrebări."

Privind în urmă, Ihor, tatăl unei fetițe de trei luni, spune că a avut noroc să nu fie prins. "Nu era greu, dar a fost periculos. Dacă mă prindeau că filmam ceva, probabil că nu mă mai scăpam viu", a conchis el.

articolul original.

Ziua 274 de război: Rusia susține că Ucraina s-a bombardat singură. Lukașenko vorbește de „distrugerea completă”

24 November 2022 at 20:03
image

Ziua 274 de război i-a găsit pe majoritatea ucrainenilor din Kiev tremurând de frig, după ce rachetele rușilor au întrerupt alimentarea cu apă și electricitate. Noaptea trecută, în capitala Ucrainei temperatura a coborât sub zero grade Celsius și a nins.

Sunt speranțe ca în parte situația să fie remediată, însă ce e cert e că și dacă bombele rușilor s-ar opri, sistemul energetic al Ucrainei este mult prea avariat acum pentru a face față fără probleme. Președintele Volodimir Zelenski a cerut Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite să ia măsuri împotriva Rusiei, iar Germania, care deține președinția G7, a anunțat o reuniune de urgență la București săptămâna viitoare, pentru a găsi soluții pentru Ucraina.

O decizie surprinzătoare a anunțat Polonia, care, în ciuda faptului că a devenit victimă colaterală în războiul lui Putin, a refuzat un sistem de apărare aeriană oferit de Germania, spunând că acesta ar trebui să fie trimis în Ucraina.

Furie a stârnit însă președintele Belarusului, Alexander Lukașenko, ce consideră că Ucraina este responsabilă pentru pace și că dacă nu se oprește, va ajunge o țară distrusă complet. Kievul avertizează că rușii pregătesc provocări pentru a atrage Belarusul în război.

Mișcări pe front:

  • Kievul fără curent - Mai mult de două treimi din capitala ucraineană nu avea curent joi dimineață și numeroși locuitori nu au nici apă curentă, la o zi după ce loviturile cu rachete rusești au provocat cele mai mari întreruperi de energie la Kiev. Temperatura a coborât sub zero noaptea trecută la Kiev, unde ninge și străzile sunt înghețate.
  • Operaţie pe cord sub bombardamente - O echipă medicală de la un spital din Kiev a terminat cu bine o operație pe cord făcută în timpul atacurilor aeriene care au lăsat orașul în beznă. La Institutul Inimii din Kiev, personalul se afla în mijlocul unei operații pe cord când s-a întrerupt curentul electric. Cadrele medicale au fost nevoite să conecteze generatoare pentru a putea continua operația vitală. Operația s-a terminat cu bine, iar ceilalți pacienți sunt în siguranță.
  • Ucrainenii suferă în frig și întuneric - Președintele Zelenski a cerut Consiliului de Securitate ONU să acționeze împotriva Rusiei în legătură cu atacurile aeriene asupra infrastructurii civile, care au aruncat din nou orașele ucrainene în întuneric și frig, în timp ce se instalează iarna. Rusia a lansat miercuri un șir de rachete pe teritoriul Ucrainei. Acestea au ucis 10 persoane, au forțat închiderea centralelor nucleare și au întrerupt alimentarea cu apă și electricitate în multe locuri. "Au fost 70 de rachete. Aceasta este formula rusească de teroare. Toate acestea sunt îndreptate împotriva infrastructurii noastre energetice. Spitalele, școlile, transportul, cartierele rezidențiale, toate au avut de suferit", a declarat Zelenski.
  • Rușii spun că ucrainenii au bombardat Kievul - Armata rusă neagă joi că a efectuat atacuri miercuri asupra Kievului: „Niciun atac nu a fost comis asupra Kievului. Toate pagubele din oraş raportate de către regimul de la Kiev sunt consecinţe ale căderii rachetelor străine şi ucrainene ale apărării antiaeriene, instalate în zone rezidenţiale ale capitalei ucrainene”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konaşenkov.
  • Luptele continuă în estul Ucrainei, unde Rusia presează o ofensivă de-a lungul unei porțiuni a liniei frontului la vest de Donețk. Statul major al Ucrainei a declarat că forțele ruse au încercat din nou să facă progrese în principalele lor ținte din regiunea Donețk - Bakhmut și Avdiivka. Forțele ruse au bombardat ambele zone și au folosit dispozitive explozive pentru a ataca pozițiile ucrainene.
  • Rusia mută trupele - Marea Britanie afirmă că, în ultimele două săptămâni, Rusia a redesfășurat probabil elemente importante ale VDV (forțele aeropurtate) pe fronturile Donețk și Lugansk. Unele unități VDV au fost probabil întărite cu rezerviști mobilizați.
  • Mineri captivi - Aproape 3.000 de mineri au fost salvați în Ucraina, după ce întreruperile de curent i-au blocat în subteran peste noapte. Eforturile de salvare în minele din regiunea centrală Dnipropetrovsk s-au încheiat joi, la primele ore ale dimineții, a anunțat Oleksandr Vilkul, șeful administrației militare a orașului Krivoi Rog.
  • Centralele nucleare au fost reconectate - Cele trei centrale nucleare ucrainene aflate sub controlul Kievului au putut fi reconectate la reţeaua electrică, după ce au fost decuplate cu o zi înainte ca urmare a loviturilor masive ruse, a anunţat joi Ministerul Energeticii din Ucraina. Aceste instalaţii ar urma să înceapă să livreze electricitate cel târziu în seara aceasta.
  • Rusia pregăteşte o provocare pentru a atrage Belarus în războiul din Ucraina, a comunicat Statul Major General al forţelor armate ucrainene. ”Serviciile secrete ale Federaţiei Ruse pregătesc o provocare pe teritoriul belarus”, atenţionează comandamentul militar într-un comunicat video publicat pe Facebook. ”Ruşii ar putea ţinti instalaţii de infrastructură critică, inclusiv centrala nucleară din Ostroveţ”, situată în nord-vestul Belarus şi aproape de graniţa cu Lituania.
  • Lukașenko vorbește de distrugerea completă a Ucrainei - Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a stârnit furie în Ucraina, sugerând că sfârşitul războiului este responsabilitatea Ucrainei şi că, dacă nu se „opreşte”, conflictul se va termina cu „distrugerea completă” a ţării.
  • Pașapoarte rusești pentru ucrainenii anexați - Rusia a anunţat joi că a distribuit paşapoarte ruseşti unui număr de peste 80.000 de locuitori ai celor patru zone din Ucraina pe care pretinde că le-a anexat.
  • Peste 15.000 de persoane sunt date dispărute în cursul celor nouă luni de război în Ucraina, a declarat un oficial de la Comisia Internaţională pentru Persoane Dispărute (ICMP), citat de Reuters. Nu este clar câte persoane au fost transferate cu forţa în Rusia, câte mai sunt în viaţă şi separate de familiile lor şi câte au decedat şi au fost îngropate în morminte improvizate.

Alte informații relevante:

  • Polonia refuză sistemul antiaerian oferit de Germania - Oficialii polonezi au refuzat oferta Germaniei privind un sistem de apărare aeriană, spunând că acesta ar trebui să fie oferit Ucrainei. Ministrul polonez al Apărării, Mariusz Błaszczak, a cerut Germaniei să trimită lansatoare de rachete „Patriot” în vestul Ucrainei. „Acestea vor proteja Ucraina de morți și pene de curent și va crește securitatea la granița noastră de est”, a spus Błaszczak. La începutul acestei săptămâni, Germania a oferit Poloniei avioane Eurofighter și sisteme de apărare Patriot pentru a ajuta Varșovia să-și apere spațiul aerian.
  • Ungaria oferă bani - Ungaria va oferi Ucrainei un ajutor financiar în valoare de 187 de milioane de euro drept contribuţie la un pachet de sprijin planificat de UE (18 miliarde de euro în 2023), potrivit unui decret guvernamental publicat miercuri seara la Budapesta.
  • Contact direct Macron-Putin - Preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat că va avea în următoarele zile un "contact direct" cu omologul său rus Vladimir Putin cu privire la industria nucleară civilă şi centrala Zaporojie, unde Moscova şi Kievul se acuză reciproc de bombardamente. "Intenţionez să am un contact direct cu Vladimir Putin în următoarele zile, în primul rând pe subiecte ce ţin de industria nucleară civilă şi centrala Zaporojie”, a spus Macron.
  • UE pregătește al 9-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, a anunțat joi Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene. „Lucrăm din greu pentru a lovi Rusia acolo unde o doare, pentru a-i diminua și mai mult capacitatea de a purta un război împotriva Ucrainei și pot anunța astăzi că lucrăm cu toată viteza la un al 9-lea pachet de sancțiuni", a declarat von der Leyen.
  • Baros cu sânge pentru PE - Liderul renumitului grup de mercenari Wagner, care are legături cu Kremlinul, a declarat că a trimis un baros pătat cu sânge Parlamentului European, ca o amintire întunecată a uciderii îngrozitoare a unui luptător. Gestul amenințător al lui Evgheni Prigojin a venit în timp ce Parlamentul European se pregătea să condamne Wagner într-o rezoluție fără caracter obligatoriu, după ce a calificat Rusia drept „sponsor al terorismului”. Detalii AICI.
  • Rusia interzice complet "propaganda gay" - Legislativul de la Moscova a adoptat, joi, forma finală a legii care extinde interzicerea propagandei LGBT de la copii la persoanele de orice vârstă. Potrivit noii legislații, orice eveniment sau acțiune considerată încercare de promovare în public sau în mediul online a homosexualității, inclusiv în filme, cărți sau publicitate, va fi pedepsită cu o amendă consistentă. Detalii AICI
  • Opoziție în Franța față de ajutorul pentru Ucraina - Marine Le Pen, şefa grupului deputaţilor din cadrul Rassemblement nationale (RN, extremă dreapta), cere ca Franța să înceteze să mai livreze tunuri de tip Caesar Ucrainei, în contextul în care Kievul a primit de la Paris 18 astfel de arme și alte şase ar putea fi livrate în curând: „Tot materialul (militar) pe care-l transferăm azi în Ucraina este material care lipseşte Franţei. Livrarea de material (militar) greu, de care armatele noastre au nevoie, înseamnă să le slăbim şi să ne asumăm un risc în securitatea noastră internă”.
articolul original.

Cum poate Ucraina să câștige războiul cu Rusia

24 November 2022 at 07:15
image

Ucraina și Rusia s-au angajat într-un război epuizant care a intrat într-o fază de uzură. De acum înainte, tabăra care poate lupta mai mult câștigă, explică analiștii militari americani.

Comparând efortul de război și evoluția pe front a celor două armate, site-ul american cu tematică militară Task & Purpose explică, cu ajutorul unor analiști militari, cum poate câștiga Ucraina războiul de uzură cu Rusia.

Pe hârtie, Moscova a intrat în acest război neprovocat cu un uriaș avantaj militar în fața Ucrainei. Rusia are o populație de aproape 142 de milioane de locuitori, potrivit datelor biroului american de statistică, deși câteva sute de mii de ruși au fugit din țară ca să evite mobilizarea. Ucraina are o populație mult mai mică, de 43,5 milioane de locuitori.

Deși Rusia are o bază de selecție mult mai largă pentru efectivele militare, eforturile Moscovei de a înlocui pierderile trădează disperarea: comisariatele au ajuns să recruteze oameni în vârstă sau tineri neinstruiți, iar Grupul Wagner și-a extins oferta în penitenciare, de unde a luat inclusiv condamnați pentru violuri.

E important să ne amintim că o țară cu o populație mare poate avea dificultăți în crearea unei forțe de luptă, subliniază colonelul de marină în rezervă Michael Samarov.

"Inițial, Ucraina și-a mobilizat complet societatea. Rusia, din diferite motive, nu a reușit și are probleme să o facă. O parte din asta vine din avantajul inerent de a te afla într-o defensivă strategică. Când țara ta este invadată și existența ta este amenințată, justificarea este clară. Și e destul de clar că, în ciuda eforturilor regimului lui Putin, justificarea nu este evidentă în Rusia", explică acesta.

Russian occupiers continue to flee out from Ukraine while female Ukrainian defenders continue to advance to the fronts to fight with 🇺🇦soldiers ❤️ pic.twitter.com/4fXFyOh0ba

— UKRAINIAN SQUAD🇺🇦 (@ukrainiansquad)
November 17, 2022

Câtă vreme va continua să primească ajutor militar occidental, Ucraina va avea un avantaj crucial asupra Rusiei, chiar dacă continuarea luptei nu va fi ușoară, este de părere colonelul de marină J.D. Williams, expert în strategie defensivă la RAND Corporation.

Marea întrebare este dacă ucrainenii pot să recâștige Crimeea, consideră el. "Cred că Rusia ar vedea altfel situația. Asta, cred, ar fi un fel de marele test de turnesol. Dar am putut vedea Ucraina continuând să dețină avantajul și să obțină mari câștiguri peste tot în țară", observă Williams.

Analiștii militari sunt de părere că iarna va fi un test greu de trecut pe front, iar până la urmă diferența o va face capacitatea de a rezista.

"Iarna va fi deosebit de grea pentru ruși. Sunt neechipați, în timp ce ucrainenii sunt bine echipați - o puteți vedea în unele dintre filmările care apar", arată locotenent-colonelul Alexander Vindman, membru al Institutului de Politică Externă din cadrul Universității Johns Hopkins.

Întrucât Ucraina și-a mobilizat întreaga populație în efortul de război, trupele sale sunt mai bine echipate decât efectivele de înlocuire pe care Moscova le-a trimis pe front, spune Karolina Hird, expertă în Rusia la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW).

"Așa se vede acum acest război de uzură. Forțele ruse sunt blocate pe localități mici – în special în Donbas, în jurul Bakhmutului – sunt prinse pe așezări mai mici, nesemnificative din punct de vedere operațional, suportând pierderi mari în operațiunile de capturare a acestor așezări și apoi astupând deficitul forțelor de aici cu recruți mobilizați în grabă, slab pregătiți, ceea ce va duce la pierderi mai mari", explică Hird.

În plus, armata ucraineană beneficiază de instruirea NATO și are ofițeri mai pregătiți decât rușii, subliniază experta. În schimb, armata rusă a pierdut mulți militari de rang înalt, ceea ce a privat trupele sale de conducători pregătiți, iar asta "se transferă la cel mai jos nivel, al recruților", adaugă ea.

"Comparativ, Ucraina pare mult mai capabilă să absoarbă și să treacă peste pierderile din lupte decât trupele ruse. Faptul că Rusia are pierderi atât de mari și nu are succese operaționale semnificative va continua să fie în detrimentul ei", estimează Hird.

Iar cu ajutorul instruirii și al armelor asigurate de partenerii săi occidentali, Ucraina poate continua să lupte și în anii următori, conchide ea. Finalmente, cine poate lupta mai mult are șanse mai mari de victorie.

articolul original.

Soldații ruși dârdâie de frig pe front: Sunt nevoiți să aprindă focul, iar asta e o veste bună pentru armata ucraineană

24 November 2022 at 05:18
image

Lipsa de instruire, indisciplina și logistica deficitară a trupelor ruse recent mobilizate le oferă un mare avantaj tactic forțelor Kievului.

Serghei Cerevati, purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene, a declarat că trupele mobilizate ale Rusiei din regiunea estică Donbas nu mai au încotro și sunt nevoite să aprindă focuri pentru a se încălzi, expunându-și astfel pozițiile, relatează Newsweek.

"Nou mobilizații, care n-au fost bine instruiți cum să se camufleze și să-și ascundă pozițiile și au și muniție puțină, aprind focuri, fumează în tranșee, dezvăluindu-și pozițiile pentru artileria forțelor armate ale Ucrainei", a spus Cerevati, citat de site-ul Liga Novini.

Oficialul a adăugat că soldații ruși poartă haine de proastă calitate și încălțăminte nepotrivită pentru vremea rece, iar pe măsură ce tot mai mulți bărbați mobilizați sunt trimiși pe front, sunt folosite tot mai multe echipamente vechi și necorespunzătoare.

Ministerul rus al Apărării a anunțat pe 31 octombrie că a încheiat mobilizarea parțială a 300.000 de bărbați. Președintele Vladimir Putin a spus că în jur de 80.000 de cetățeni ruși mobilizați au fost trimiși până acum în Ucraina, din care 50.000 iau parte la lupte.

Cerevati a precizat că forțele ruse și-au redus atacurile în regiunea Donbas din cauza înrăutățirii vremii.

Într-o înregistrare video postată pe Twitter se văd mai multe camioane care transportă pe liniile frontului boxe din beton pentru adăpostirea soldaților.

⚡️The Russian answer to the impending mass freezing of troops is exactly as dumb as you'd expect it to be. Thousands of these little cement boxes are appearing all over the front...before winter... 🇭🇺❤️🇺🇦 👇🏻 Source: Jay in Kyiv @JayinKyiv#Hungary #DenesTorteli #Ukraine #Czechy pic.twitter.com/lTDDT3fLZP

— Dénes Törteli 🇪🇺🇭🇺🇺🇦 (@DenesTorteli)
November 1, 2022

Ministerul britanic al Apărării a anunțat săptămâna trecută că venirea iernii va crește provocările cu care ruşii se vor confrunta, afectându-le și mai mult moralul scăzut. "Iarna va aduce o schimbare a condițiilor de luptă pentru forțele ruse și ucrainene. Schimbări precum scurtarea duratei luminii, scăderea temperaturilor și vremea vor ridica provocări pentru soldații care luptă", se arată într-un raport al instituției care menționează că toate deciziile pe care statul major rus le va lua vor ține cont de începutul iernii.

Atât Rusia, cât și Ucraina își vor reduce atacurile, iar pozițiile defensive vor fi mai statice din cauza reducerii luminii naturale la doar nouă ore pe zi, comparativ cu 15-16 ore în toiul verii.

Pe măsură ce temperaturile vor scădea de la media de 13 grade Celsius din septembrie - noiembrie la zero grade în decembrie - februarie, trupele vor fi mai puțin dispuse să lupte, îndeosebi noaptea, iar soldații neechipați corespunzător pentru iarnă vor suferi de frig.

Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a declarat pentru Reuters, pe 10 noiembrie, că iarna va avea un impact uriaș asupra războiului.

"Este principalul obstacol pentru toate campaniile militare. Dacă plouă, trebuie să stai, fiindcă nu poți folosi vehiculele blindate sau transportoarele. Poți să le folosești doar pe cele cu șenile. Dacă ninge, același răspuns. Dacă nu ninge, dar e ger… pământul e tare, poți folosi vehicule cu roți. Deci totul depinde de condițiile vremii în următoarea fază a campaniei", a spus el.

articolul original.

Ziua 273 de război: Zeci de rachete au provocat haos în Kiev. Trei centrale nucleare au fost scoase din uz de bombele rușilor. Putin e sigur de victorie

23 November 2022 at 21:03
image

Ziua 273 de război a adus la amiază un nou atac masiv cu 70 de rachete asupra Ucrainei, care a atins cel puţin o infrastructură critică în capitala Kiev. La Kiev şi Harkov, mai multe persoane au murit în raidurile lansate de trupele ruse.

Asupra Capitalei Ucrainei au fost lansate peste 30 de rachete, orașul rămânând fără curent și apă. Majoritatea magazinelor și restaurantelor sunt închise, semafoarele nu funcționează, sunt ambuteiaje uriaşe, iar la intrarea în supermarketuri oamenii stau la cozi şi se întreabă unii pe alţii dacă au curent acasă şi de unde să cumpere pâine şi mâncare caldă.

Şi de dimineaţă au fost bombardamente puternice. Un bebeluș a fost ucis, după ce rușii au atacat cu rachete o maternitate de lângă Zaporojie.

Au fost raportate întreruperi de curent în toată Ucraina, în timp ce oraşul Liov a rămas complet fără lumină, iar trei centrale nucleare sunt scoase din uz. Bombardamentele din Ucraina au lăsat iar şi Moldova în beznă, inclusiv capitala Chişinău.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că aproximativ 2.000 de oraşe şi sate mai trebuie să fie eliberate de trupele ruse. Armata ucraineană a eliberat aproximativ 1.880 de sate de la începutul războiului.

Iar Rusia aproape şi-a epuizat stocul actual de arme fabricate în Iran şi va căuta să se realimenteze, afirmă Ministerul britanic al Apărării. Între timp, Ucraina primește tot mai mult ajutor militar. Marea Britanie a anunțat că trimite 3 elicoptere.

Mișcări pe front:

  • Atac cu 70 de rachete și drone - Rusia a lansat miercuri 70 de rachete împotriva Ucrainei în ultimul dintr-o serie de atacuri „la scară mare al unor instalaţii cruciale de infrastructură”. Armata ucraineană dă asigurări că a interceptat 51 dintre cele 70 de rachete ruseşti, dar şi cinci drone de atac.
  • Noi atacuri la Kiev - Autoritățile de la Kiev au declarat că cel puțin 4 persoane au fost ucise în urma atacurilor de azi asupra capitalei, printre care și o adolescentă de 17 ani, iar alte 34 au fost rănite. O rachetă a deteriorat o clădire cu două etaje, potrivit guvernului militar al orașului. Kievul a rămas fără curent și apă. Majoritatea magazinelor și restaurantelor sunt închise, semafoarele nu funcționează, sunt ambuteiaje uriaşe, iar la intrarea în supermarketuri oamenii stau la cozi şi se întreabă unii pe alţii dacă au curent acasă şi de unde să cumpere pâine şi mâncare caldă.
  • Bebeluș ucis - Un nou născut a murit după ce o rachetă rusească a lovit maternitatea spitalului Vilnianska de lângă Zaporojie. Mama copilului a fost salvată, la fel şi un medic, au anunţat serviciile de urgenţă, care spun că sub dărâmături nu se mai află nicio persoană. OMS anunţa luni că a înregistrat peste 700 de atacuri vizând instituţii de sănătate ucrainene de la începutul invaziei ruse.
  • Bombardamente în Harkov - Două persoane au fost ucise în bombardamentele rusești din regiunea Harkov. Kirilo Timoşenko, adjunct al şefului biroului preşedintelui ucrainean, a anunţat pe Telegram că o clădire rezidenţială, o clinică medicală şi o şcoală au fost lovite de atacurile ruseşti asupra oraşului Kupiansk.
  • Sirenele răsună în toată Ucraina - Sirenele care avertizează în privinţa unor raiduri aeriene răsună pe întreg teritoriul Ucrainei. Au fost explozii în mai multe regiuni din sudul şi sud-estul ţării. În regiunea Kiev, rachetele rusești au lovit o zonă rezidențială și obiective de infrastructură critică. S-au auzit explozii și la Liov și Kremenciuk, în regiunea Poltava. Au fost raportate întreruperi de curent în toată Ucraina, în timp ce oraşul Liov a rămas complet fără lumină.
  • Trei centrale nucleare scoase din uz - Trei centrale nucleare ucrainene au fost deconectate de la reţeaua electrică, în urma unor atacuri ruse vizând infrastructuri energetice şi care au provocat pene masive de curent, anunţă operatorul ucrainean Energoatom: „Din cauza unei scăderi a frecvenţei în sistemul energetic ucrainean, sistemul de protecţie de urgenţă a fost activat în centralele nucleare de la Rivne, Pivdenukrainsk şi Hmelnîţkîi, ceea ce a antrenat deconectarea automată a tuturor unităţilor de producţie”.
  • Teritorii eliberate - Zelenski a declarat că aproximativ 2.000 de oraşe şi sate mai trebuie să fie eliberate de trupele ruse. Oraşe precum Mariupol de la Marea Azov sau Volnovaha din regiunea Doneţk au fost complet distruse de atacurile ruseşti, a adăugat şeful statului ucrainean. Armata ucraineană a eliberat aproximativ 1.880 de sate de la începutul războiului.
  • Centre de invincibilitate - Ucrainenii care au nevoie de servicii de bază în cazul în care Rusia va distruge centralele electrice şi alte facilităţi în această iarnă vor putea apela la "centre de invincibilitate" speciale, a anunțat Zelenski. Mii de astfel de centre răspândite în întreaga ţară vor oferi electricitate, căldură, apă, servicii de internet, conexiune de telefonie mobilă şi o farmacie, gratuit şi non-stop.
  • Rusia nu mai are arme iraniene - Rusia aproape şi-a epuizat stocul actual de arme fabricate în Iran şi va căuta să se realimenteze, arată Ministerul britanic al Apărării în actualizarea sa zilnică a informaţiilor despre război. Începând din septembrie, Rusia a lansat atacuri asupra Ucrainei în care a folosit atât arme tradiţionale, cât şi vehicule aeriene fără pilot (UAV) de fabricaţie iraniană, aşa-numitele „drone kamikaze”, pentru a viza cu precădere infrastructura energetică a ţării.
  • Schimb de cadavre - Oficialii ucraineni și ruși au făcut un schimb de cadavre ale militarilor uciși în timpul războiului. Zeci de trupuri au fost transportate peste linia frontului, iar Ucraina a predat rămășițele a 33 de militari ruși. Acestea au fost trimise de la un depozit special din Harkov, în schimbul cadavrelor militarilor ucraineni.
  • Schimb de prizonieri - Un schimb de câte 35 de prizonieri de război a avut loc miercuri între Ucraina şi Rusia, în urma unor negocieri în acest sens, anunţă Moscova şi separatişti proruşi din estul Ucrainei
  • Atac sub steag fals - Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) susține că rușii pregătesc un atac sub steag fals în regiunea rusă Belgorod, aflată la granița cu Harkov, “probabil într-un efort de a recâștiga sprijinul populației pentru războiul din Ucraina”. Propagandiștii ruși au început să emită ipoteze că forțele ucrainene ar urma să invadeze Belgorod.
  • Ucraina vrea să interzică BOR - Politicienii ucraineni au propus un proiect de lege care ar urma să interzică activitățile Bisericii Ortodoxe Ruse pe teritoriul Ucrainei. De asemenea, proiectul include o interdicție completă a oricăror organizații religioase care sunt aliniate cu Biserica Ortodoxă Rusă.
  • Spionii din mânăstiri - Cetăţeni ruşi au fost descoperiţi în mânăstirile Bisericii Ortodoxe Ucrainene afiliate Patriarhiei Moscovei percheziţionate de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), care a mai anunţat miercuri că în timpul acestor percheziţii a confiscat de acolo zeci de mii de dolari şi literatură prorusă.
  • Putin e sigur de victorie - Kremlinul a transmis miercuri că nu se îndoieşte de succesul ofensivei sale militare din Ucraina. „Viitorul şi succesul operaţiunii militare speciale nu sunt puse la îndoială", a dat asigurări în faţa presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, la finalul unui summit al Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă la Erevan, capitala Armeniei.

Alte informații relevante:

  • Rusia sponsorizează terorismul - Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a declarat Rusia drept stat care sponsorizează terorismul. Eurodeputaţii au adoptat, cu 494 voturi ”pentru”, 58 ”împotrivă” şi 44 abţineri, o rezoluţie legată de ultimele evoluţii din războiul brutal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, indică un comunicat al PE difuzat miercuri. Detalii AICI
  • Discuție Macron - Putin - Preşedintele francez Emmanuel Macron anunţă miercuri că urmează să aibă „un contact direct” cu omologul său rus Vladimir Putin „în zilele următoare”, pe tema domeniului nuclear civil şi Centralei Nucleare Zaporojia, pe care Moscova şi Kievul se acuză reciproc că au bombardat-o.
  • Nou ajutor de la SUA - Statele Unite urmează să acorde Ucrainei o asistenţă suplimentară în domeniul securităţii, în valoare de 400 de milioane de dolari. Acest pachet suplimentar prevede „muniţie suplimentară destinată Sistemelor Naţionale (americane) Avansate de Rachete (de tip) Sol-Aer (NASAMS), 150 de mitraliere grele cu vizoare cu imagerie termică, în vederea contracarării dronelor, muniţie suplimentară destinată Sistemelor de Rachetă de Artilerie de Înaltă Mobilitate (HIMARS), 200 de obuze de artilerie de calibrul 155 milimetri cu ghidaj de precizie”.
  • Elicoptere britanice în Ucraina - Ministerul britanic al Apărării a anunţat că va trimite elicoptere în Ucraina. Secretarul Apărării, Ben Wallace, a declarat că va fi prima dată când aeronave pilotate vor fi trimise în această naţiune devastată de război din cauza Rusiei. Concret, vor fi furnizate trei foste elicoptere Sea King. Primul dintre ele a ajuns deja în Ucraina.
  • Moldova în beznă - Pană masivă de curent în R.Moldova, după atacurile de azi ale ruşilor, spune vicepremierul Andrei Spînu. Moldelectrica, firma energetică de stat, lucrează la reconectarea a peste 50% din țară.
  • Gazele din Moldova - Premierul Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, a declarat că nu au existat semnale din partea Moscovei că Rusia va înceta furnizarea de gaze către Moldova în decembrie.
articolul original.

Soldații ruși aleg să trăiască și se predau dronelor ucrainene (Video)

21 November 2022 at 16:15
image

O înregistrare video realizată de o dronă ucraineană a surprins momentul în care un militar rus ridică mâinile pentru a se preda.

În imaginile difuzate pe Twitter de Ministerul ucrainean al Apărării se vede clar cum soldatul rus merge cu mâinile ridicate, în semn că se predă, relatează Insider.

"Dronele sunt cel mai înverșunat inamic al ocupanților. Dar se pare că nu toate. Aceasta a luat prizonier un ocupant care și-a dat seama că predarea e o șansă de a supraviețui, în loc să încerce să reziste forțelor armate ucrainene, unde șansa de supraviețuire este zero", este mesajul postat de ministerul ucrainean care nu a dezvăluit data și locul în care a fost făcută înregistrarea.

Circumstanțele exacte în care a avut loc acest episod sunt neclare, însă nu este prima oară când în războiul din Ucraina un soldat se predă unei drone.

🇺🇦 drones are the fiercest enemies of the 🇷🇺 occupiers.
But it turns out not of all of them.
This one took into captivity an occupier that realized that surrender is a chance to survive, as opposed to attempting to resist the #UAF, where the chance of survival is 0.
Drones know. pic.twitter.com/mHU6CyVN9F

— Defense of Ukraine (@DefenceU)
November 18, 2022

Un militar, identificat drept "Bob Sala", din batalionul de infanterie 247 din Harkov, a spus la începutul lunii septembrie pentru ONG-ul Congresul Mondial Ucrainean că în Herson sunt lansate drone care le transmit rușilor să se predea, iar trei soldați au renunțat la luptă.

"Asta arată că dronele pot fi folosite nu doar pentru a salva viețile ucrainenilor, ci și pentru a captura soldați ruși care mai târziu vor putea depune mărturie împotriva guvernului lor criminal", a spus luptătorul ucrainean.

"Vreau să trăiesc", un program de succes

Conform Convenției de la Geneva, soldații care arată că se predau trebuie protejați. Însă situațiile de acest tip în care sunt folosite dronele nu sunt reglementate clar, mai ales dacă soldații se predau în fața unor drone autonome fără control uman, a precizat James Rogers, istoric de război specializat în dronele de luptă.

Autoritățile ucrainene spun că un rol însemnat în convingerea soldaților ruși să se predea îl are și serviciul telefonic "Vreau să trăiesc", lansat în septembrie, cu două zile înainte ca Vladimir Putin să anunțe mobilizarea parțială, și care a primit peste 3.500 de apeluri.

Linia le permite soldaților ruși, dar și celor ucraineni din teritoriile ocupate obligați să lupte în trupele invadatoare să-și înregistreze dorința de a fi capturați înainte de a li se facilita predarea când ajung în Ucraina, a explicat un reprezentant al autorităților ucrainene pentru Kiev Post.

Ministerul rus al Apărării susține, la rândul său, că folosește drone pentru a le cere ucrainenilor să se predea, a anunțat agenția TASS la începutul lunii noiembrie.

"Operatorii dronelor, în funcție de tipul echipamentului, efectuează recunoașteri radio, accesează liniile de comunicații inamice, surprind cu camerele zonele în care sunt staționați militanții ucraineni și trimit mesaje SMS cu solicitări de depunere a armelor către abonații operatorilor de telefonie mobilă pe care le folosesc naționaliștii", a transmis ministerul.

De când iau dronele prizonieri

Primele cazuri ale unor militari care s-au predat unor drone s-au înregistrat, însă, cu mai mulți ani în urmă, notează Forbes.

În 1991, în timpul războiului din Golf, armata americană a folosit drone Pioneer pentru a observa ținte pe care crucișătorul USS Missouri urma să le atace. Potrivit Muzeului Național al Aviației și Spațiului din SUA, în timp ce o dronă inspecta distrugerile provocate pozițiilor irakiene de pe insula Faylaka, în apropiere de Kuweit City, mai mulți soldați irakieni și-au semnalat intenția de se preda aeronavei care a survolat zona la înălțime joasă. Trupele de coaliție de la sol au debarcat pe insulă și i-au luat prizonieri.

O altă luare de prizonieri similară a avut loc în 1991, când aproximativ 40 de soldați irakieni s-au predat unei drone Pioneer.

articolul original.

Rusia a obținut o sumă record într-o singură zi, iar costul războiului lui Putin crește accelerat

20 November 2022 at 16:13
image

Moscova a obținut 13,6 miliarde de dolari într-o singură zi, o sumă record în rundele de împrumut lansate de guvernul rus.

Rusia a realizat miercuri cea mai mare emisiune de obligațiuni de stat, arată un raport al ministerului britanic al Apărării, emis sâmbătă. De cealaltă parte, potrivit documentului, cheltuielile declarate ale Rusiei pentru „apărarea națională” în 2023 sunt estimate la 84 de miliarde de dolari, cu 40% mai mult decât nivelul prognozat, relatează Insider.

Nivelul operațiunii de miercuri este un indiciu că ministerul rus de finanțe consideră situația curentă "relativ favorabilă", dar "anticipează un mediu fiscal relativ nesigur pentru anul viitor", precizează raportul.

Rusia va înregistra un deficit bugetar de 2% din PIB în 2023, întrucât consecințele sancțiunilor occidentale și costurile "operațiunii militare speciale" în Ucraina vor continua să afecteze economia și să consume fondurile guvernului. Ministerul rus de finanțe își propune ca anul viitor să împrumute până la 57,5 miliarde de dolari, notează Financial Post.

De la începerea războiului din Ucraina, principala sursă de venituri a Moscovei au fost exporturile de petrol și gaze naturale. Exporturile de combustibili fosili ale Rusiei s-au prăbușit în mai, după boicotul impus asupra combustibililor din această țară, dar creșterea prețului țițeiului pe plan mondial, cu 60% față de anul trecut, a ajutat Moscova să încaseze mai mulți bani, deși a vândut cantități mai mici.

Embargoul impus de Uniunea Europeană prevede reducerea progresivă a importurilor de petrol din Rusia până la sfârşitul anului și va elimina aproximativ 90% din importurile europene de petrol rusesc până la sfârşitul anului.

Costul real al invaziei ruse în Ucraina rămâne neclar. În luna mai, analistul german Tomi Ahonen a declarat pentru Focus.de că Vladimir Putin duce cel mai scump război din istorie, iar Kremlinul a cheltuit în primele patru luni de conflict 34 de miliarde de dolari.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) a estimat că războiul va provoca economiei mondiale pierderi de 2,8 trilioane de dolari până la la sfârșitul anului 2023.

Kyiv School of Economics a estimat în august că pierderile provocate economiei Ucrainei prin distrugerea clădirilor și a infrastructurii se ridică la 113 miliarde de dolari. Tot în vară, guvernul ucrainean a estimat că va fi nevoie de 5 miliarde de dolari pe lună pentru a menține serviciile esențiale și de aproximativ 750 de miliarde de dolari pentru reconstrucție.

articolul original.

Supărare la Moscova după retragerea din Herson: Elitele rusești cred că războiul e pierdut, Kremlinul își face iluzii

18 November 2022 at 14:18
image

Pierderea Hersonului a fost „un eveniment foarte dureros” pentru elitele rusești, susțin surse de la Kremlin.

Seria de eșecuri militare din ultimele luni, culminând cu retragerea trupelor ruse din Herson, a tulburat încrederea care domnea la Moscova. O sursă din cercul apropiat al lui Vladimir Putin, citată de Meduza.io, susține că acest eveniment a stârnit îngrijorare în rândul elitelor de la Kremlin.

Și, ca în orice război, tabăra care se îndreaptă spre înfrângere începe să fie cuprinsă de neliniște și să caute o ieșire din situația critică.

"Există o înțelegere - am pierdut adevăratul război. Oamenii încep să se gândească cum vor trăi, ce poziție vor avea în viitor, pe ce să mizeze, cum să joace. Pe de o parte, au sentimente revanșarde. Pe de alta, va exista o cerere pentru normalizare și stabilitate", a spus sursa.

În schimb, în blocul politic al administrației prezidențiale ruse încă mai există ceva optimism, a declarat o altă sursă pentru publicația menționată. Kremlinul își axează acum aștepările pe trei linii mari:

  • Occidentul își va pierde consensul în susținerea Ucrainei din cauza nevoii de energie ieftină.
  • O schimbare a situației politice din Ucraina care s-ar solda cu demisia lui Vladimir Zelenski. Nimeni nu știe pe ce se bazează această așteptare.
  • În câteva luni armata rusă să devină mai pregătită pentru luptă, ca urmare a mobilizării, și să poată răsturna evoluția frontului.

Rușii habar n-au ce au avut și ce au pierdut

Potrivit AP, spre deosebire de elitele Rusiei, retragerea din Herson nu a avut niciun efect asupra stării de spirit a majorității populației. Opinia publică aproape că nu a băgat în seamă subiectul, fiindcă nu este interesată, iar ocupația rusă din Herson nu a fost suficient comunicată de propagandă.

Oprirea mobilizării i-a făcut mai întâi pe ruși să creadă că e de rău, apoi și-au dat seama că asta e în avantajul lor. Oamenii nu cunosc situația reală din Herson și de aceea cred explicația oficială despre necesitatea retragerii.

Datele sondajelor confirmă aceste teze, iar un oficial de rang înalt din conducerea unei regiuni a Rusiei a explicat că aceasta este îndepărtată de Herson și "are viața ei".

În același timp, surse din cercurile politice și de afaceri nu cred că Kremlinul va fi capabil să întoarcă soarta războiului. "Ceea ce s-a întâmplat în Herson este perceput ca o consecință a mizeriei statului, se pare că se așteptau la asta, dar nu la asemenea proporții", a spus un membru al partidului Rusia Unită.

Un alt oficial regional a spus că în cercul său "sentimentul că e războiul altcuiva a început să crească". "La început, 'operațiunea specială' a fost o acțiune care genera mândrie, mai ales pentru cei care erau interesați doar de informațiile oficiale. A urmat mobilizarea, dar nimeni nu te-a întrebat despre aceste decizii… Acolo sus se duce lupta (chiar și fără succes), dar ne afectează pe noi", a explicat acesta.

Nimeni nu îndrăznește să facă ceva contra lui Putin

Astfel de sentimente s-au infiltrat în administrația prezidențială și guvern. Sursele citate de Meduza.io au spus că în urma înfrângerilor pe linie ale armatei, elitele au devenit și mai preocupate de "închiderea totală a conducerii țării". "Nu ni se spune nimic, aflăm multe de la știri, atât ucrainene cât și occidentale", a spus o sursă apropiată de guvern.

Aceasta a adăugat că dezamăgirea a fost provocată și de acordul semnat de Moscova pentru permiterea exporturilor de cereale din Ucraina, iar opinia reprezentanților elitei care nu se mai regăsesc total în "operațiunea specială" e din ce în ce mai rezonabilă pentru oficialii de rang înalt.

Meduza a scris la începutul războiului că în rândurile oficialilor ruși s-a format o așa-zisă "aripă a liniștii". Reprezentanții acestia se limitează la îndeplinirea obligațiilor și respectarea instrucțiunilor privind războiul, dar nu au o retorică belicoasă. Din acest grup fac parte premierul Mihail Mișustin și primarul Moscovei, Serghei Sobianin.

Cu toată insatisfacția pe care le-a adus-o cursul defavorabl al războiului declanșat de Putin, niciun oficial sau om de afaceri din Rusia nu intenționează să acționeze împotriva liderului de la Kremlin, au precizat sursele citate. "Vreau doar ca toate astea să se termine cât mai repede", a spus una dintre acestea.

Deznodământul așteptat ar putea depinde, însă, în mare măsură, tocmai de trecerea la acțiune a elitelor.

articolul original.

Ziua 268: Durere la Kremlin, care înțelege tot mai mult că pierde războiul. Rușii par că pregătesc noi retrageri

18 November 2022 at 13:22
image

Ziua 268 vine cu noi bombardamente ale rușilor asupra infrastructurii energetice. Peste noapte, în Ucraina au căzut primii fulgi de zăpadă, în timp ce peste 10 milioane de cetățeni nu au curent, căldură și apă caldă din cauza atacurilor din ultima perioadă.

Furia atacurilor din ultima perioadă poate fi explicată și prin prisma informațiilor obținute de jurnaliștii ruși independenți despre starea de spirit de la Kremlin. Mai exact, retragerea din Herson e descrisă drept „un eveniment foarte dureros”, care i-a făcut să realizeze că au „pierdut adevăratul război”.

Și noi retrageri par să urmeze, dacă ne uităm la tranșeele pe care rușii le sapă la 60 de kilometri față de actuala linie a frontului.

În ce privește racheta care a lovit Polonia, Kievul a devenit mai puțin ferm în a pretinde că aparținea Rusiei, în timp ce Varșovia a anunțat că anchetatorii ucraineni nu vor fi parte din anchetă. Au fost anunțate însă și concluziile investigației care a vizat exploziile de la conductele Nord Stream, autoritățile suedeze concluzionând că a fost vorba de un act de sabotaj.

Cât de îngrozitoare a devenit viața ambelor popoare care luptă în acest război o arată perfect un manual ce tocmai a fost emis în Belgorod. Copiii ruși de la granița cu Ucraina au de rezolvat exerciții în care sunt puși să identifice în imagini minele sau locurile din casele lor unde e indicat să se adăpostească în caz de bombardament. Asta în timp ce majoritatea orelor au fost trecute în sistem online. Pentru acești copii, educația nu mai e o prioritate, ci supraviețuirea.

Situația pe front

  • Atac cu zeci de rachete - Rușii au lansat noi atacuri cu zeci de rachete asupra Nikopolului și Zaporojie. Au fost avariate mai multe clădiri rezidențiale și o linie de electricitate.
  • Crește bilanțul morților din Volniansk, Zaporojie, după atacul masiv al rușilor de joi. Încă două cadavre au fost scoase de sub dărâmături, astfel că bilanțul indică acum 9 morți.
  • Rușii anunță o victorie - Rușii anunță că au cucerit o așezare din Donețk și în această bătălie 100 de soldați ucraineni ar fi fost uciși sau răniți.
  • Beznă și zăpadă - Volodimir Zelenski a anunțat că 10 milioane de ucraineni nu au electricitate, după bombardamentele rușilor și a cerut NATO să închidă cerul deasupra Ucrainei. În noaptea de joi spre vineri au căzut primii fulgi de zăpadă în Ucraina, marcând începutul unei ierni în frig și beznă pentru ucraineni.
  • Kremlinul înțelege că pierde războiul - Surse de la Kremlin citate de publicația rusă independentă Meduza.io spun că retragerea din Herson a fost „un eveniment foarte dureros pentru elitele ruse” și că au înțeles cu toții „că am pierdut adevăratul război”.
  • Urmează noi retrageri? - Serviciile de informații britanice atrag atenția că rușii se concentrează acum pe regrupare, reorganizare și fortificarea pozițiilor în majoritatea fronturilor deschise din Ucraina. Au fost săpate sisteme de tranșee șa granița cu Crimeea, precum și de-a lungul râului Severski Doneț care separă Donețkul de Lugansk. Multe din aceste fortificații sunt și la 60 de kilometri în spatele actualei linii a frontului, ceea ce indică pregătirea rușilor pentru noi înfrângeri.
  • Număr uriaș de bureați trimiși la război - Cel puțin 13.500 de bărbați din Republica Bureatia se pare că au fost trimiși până acum pe frontul din Ucraina. Autoritățile au dezvăluit informația involuntar, arătând că pregătesc cadouri pentru cetățenii care luptă în război, ce conțin șosete groase, scrisori scrise de copii, amulete și iconițe.
  • Ucrainenii, acuzați de execuții - Pe canalele de Telegram, atât ruse, cât și ucrainene, circulă o filmare în care se presupune că un grup de 12 soldați ruși este executat de militari ucraineni, undeva în Makiivka, lângă Svatovo, în regiunea Lugansk.
  • Tortură în Herson - Associated Press publică povestea unui ucrainean de 27 de ani, Alioșa Babenko, ce a fost luat prizonier de ruși împreună cu nepotul său de 14 ani, din satul Kiseleva, din regiunea Herson. Babenko a fost bătut și torturat aproape zilnic. Nepotul său a evitat tratamentul violent pentru că a acceptat să devină cetățean rus.

Diplomație, sancțiuni, acuzații și anchete

  • Sabotaj la Nord Stream - Suedia a anunțat că ancheta de la Nord Stream a concluzionat că există dovezi ale unei acțiuni grave de sabotaj și că în zonă au fost găsite obiecte străine cu urme de explozibili.
  • Kremlinul a declarat că acum cel mai important e să fie găsit vinovatul și abia apoi se va putea discuta despre a relua livrările prin Nord Stream.
  • Putin a vorbit cu Erdogan - Vladimir Putin a avut o convorbire cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan. În cursul zilei de azi urmează să prezideze o „ședință operațională” a Consiliului de Securitate.
  • Suma uriașă blocată de europeni - UE a înghețat active în valoare totală de 68 de miliarde de euro de la companii și cetățeni ruși, în urma sancțiunilor, arată un calcul al Politico. Campioană la aplicarea sancțiunilor e Belgia, care a înghețat în jur de 50 de miliarde de euro. Pe locul 2 este Luxemburgul, cu 5,5 miliarde de euro, iar restul sumei e împărțită în principal între Italia, Germania, Irlanda, Austria și Franța. În ce privește România, ANAF anunțase săptămâna trecută că a blocat 10 milioane de euro şi a confiscat 13 milioane de lei.
  • Papa mediază pacea - Vaticanul a anunțat că papa Francisc e gata să facă tot ce poate pentru a media pacea între Rusia și Ucraina: „Fiecare trebuie să se dedice demilitarizării inimilor, începând cu a sa. Cu toții ar trebui să fim pacifiști, să ne dorim pacea și nu doar un armistițiu care să fie refolosit doar ca răgaz de reînarmare. Adevărata pace, care este rezultatul dialogului”.

Ce se mai întâmplă în Rusia

  • Femeile, apel pentru Putin - Putin a primit o petiție video de la familiile rușilor mobilizați din regiunea Volgograd, să nu-i trimită pe aceștia în prima linie: „Nu sunt soldați profesioniști, nu au parcurs calea care le-ar fi dat oportunitatea să lupte încrezători în prima linie”.
  • Rusia și „refugiații ucraineni” - Autoritățile de la Moscova susțin că din februarie și până acum 4,8 milioane de „refugiați ucraineni” au venit în Rusia și li s-au acordat ajutoare de 11,1 miliarde de ruble (peste 178 de milioane de euro).
  • Wagneriștii întâmpină rezistență - Deși Grupul Wagner și-a deschis de două săptămâni primul sediu oficial din Rusia, abia acum a obținut și autorizație pentru asta. Inițial, autoritățile din St Petersburg au refuzat pentru că obiectul de activitatea nu era în acord cu termenii contractului de închiriere.
  • Copiii ruși, învățați să supraviețuiască războiului - Autoritățile din Belgorod au emis un manual educativ pentru copiii ruși de la granița cu Ucraina, în care sunt învățați cum să supraviețuiască în război. Cei mici au de rezolvat exerciții în care sunt puși să identifice în imagini minele sau locurile din casele lor unde e indicat să se adăpostească în caz de bombardament.
articolul original.
❌