ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 1 February 2023Ultimele Stiri

Care sunt ţările care o ajută pe Rusia să ocolească sancțiunile impuse de Occident?

1 February 2023 at 07:38

Rusia ocolește sancțiunile impuse de Occident, cu ajutorul prietenilor. În acest sens, se poate observa o creștere semnificativă a schimburilor comerciale între vecinii și aliații Rusiei, explicând astfel unul dintre motivele pentru care economia sa rămâne atât de rezistentă după sancțiunile drastice.

Concret, sancţiunile impuse de Occident, Rusiei nu par să aibă efectul scontat, comerţul său exterior situându-se aproape la nivelul de dinainte de războiul declanşat împotriva Ucrainei, în principal din cauză că unele dintre ţările ei vecine servesc drept platformă de intrare şi de ieşire pentru multe produse către şi dinspre Rusia, potrivit ediţiei de marţi a publicaţiei The New York Times, citată de EFE.

Rusia ajutată să ocolească sancțiunile comerciale

În ultima perioadă, Rusia a încetat să-şi mai publice datele privind comerţul extern după invazia în Ucraina, dar o analiză a cifrelor din ţări vecine cu ea arată o creştere, ceea ce indică faptul că acestea aprovizionează Moscova cu multe dintre bunurile a căror furnizare trebuia să fie oprită de sancţiuni.

În plus, Moscova profită de alianţa sau neutralitatea unor ţări care nu aplică sancţiunile pentru a redirecţiona o mare parte a comerţului său prin intermediul lor.

În contextul economico-bancar, cei doi indicatori care demonstrează că sancţiunile nu dau rezultat sunt stabilitatea rublei şi cifrele Fondului Monetar Internaţional (FMI), care a publicat în ajun o previziune potrivit căreia economia rusă va creşte cu 0,3 % în acest an, mult peste contracţia de -2,3% dintr-o prognoză anterioară.

Dacă portul din Sankt Petersburg, cel mai mare din Rusia, a încetat să mai primească bunuri precum telefoane mobile, piese auto sau aparate electrocasnice, aceste produse intră acum pe căi rutiere dinspre ţări care nu aplică sancţiunile, precum Belarus, China, Armenia şi Kazahstan; în unele cazuri, cantitatea lor este într-atât de mare încât nu poate fi explicată decât prin faptul că are un alt destinatar, ca în cazul Armeniei.

În plus, portul Istanbul a devenit, de facto, un port de intrare a multor mărfuri pentru Rusia, de unde transporturile pleacă în portul Novorossiisk.

Schimburi comerciale record între China și Rusia

În plus, traficul comercial între China şi Rusia a atins un nivel record în decembrie, după o perioadă de adaptare imediat după invazie: China – principalul furnizor de semiconductori al Rusiei – a fost întotdeauna foarte critică faţă de aceste sancţiuni.

Ziarul îl citează în acest sens pe Matthew Klein, economist şi coautor al unui volum despre războaiele comerciale, care a calculat că, în noiembrie trecut, exporturile globale către Rusia au fost cu doar 15% sub nivelul de dinaintea invaziei.

De asemenea, Rusia a găsit mai multe căi pentru a eluda condiţiile impuse asupra exporturilor sale de petrol, prima dintre ele vizând utilizarea de intermediari din ţări precum Emiratele Arabe Unite, India, Pakistan, Indonezia sau Malaezia, care cumpără petrol rusesc pe care îl revinde apoi, explică el.

Un alt expert citat de ziar este Ami Daniel, director al Windward, o companie de date maritime. Acesta spune că a observat în mod repetat, în ultimele luni, nave ruseşti transferându-şi încărcăturile de petrol în nave arborând alt pavilion în largul mării, în apele internaţionale sau care îşi închid receptoarele de satelit pentru a nu fi localizate.

articolul original.

Războiul din Ucraina: Cu cine ține Netanyahu

1 February 2023 at 07:25
By: (D.N.)

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat miercuri că ţara sa preconizează un ajutor militar pentru Ucraina, propunând totodată să medieze în conflictul dintre Kiev şi Moscova, informează AFP, preluată de Agerpres.

„Ei bine, sunt în mod cert pe cale să analizez problema”, a declarat Netanyahu într-un interviu pentru postul american CNN, care l-a întrebat dacă Israelul intenţionează să ofere ajutor Ucrainei, cum ar fi sistemul său de apărare aeriană Domul de Fier.

Până în prezent Netanyahu s-a abţinut să se poziţioneze în mod ferm de partea Ucrainei, preocupat să nu supere Rusia, care controlează spaţiul aerian al Siriei ce se învecinează cu Israelul şi care închide de obicei ochii la operaţiunile statului israelian împotriva Iranului.

Netanyahu a confirmat că SUA au transferat spre Ucraina muniţii de artilerie ce erau anterior stocate în Israel şi a dat de înţeles că statul israelian va acţiona la rândul său pentru a împiedica producţia de arme pentru Rusia în Iran.

„SUA tocmai au luat o enormă parte din muniţiile din Israel pentru a le transmite Ucrainei. Sincer, Israelul acţionează de asemenea, prin mijloace pe care nu le voi detalia aici, împotriva producţiei de arme în Iran care sunt utilizate împotriva Ucrainei”, a declarat prim-ministrul israelian.

Responsabili ucraineni şi occidentali acuză Iranul că furnizează drone Rusiei pentru invazia ei împotriva Ucrainei, acuzaţii pe care Teheranul le respinge.

Netanyahu a declarat că i s-a solicitat să joace un rol oficial de mediator după declanşarea invaziei asupra Ucrainei de către Rusia, în februarie anul trecut, dar că nu a dat curs acestei solicitări, pentru că era atunci în opoziţie.

Premierul Israelului a adăugat că este gata să intervină în calitate de mediator dacă părţile beligerante şi SUA îi vor solicita aceasta. „Sunt aici de destulă vreme pentru a şti că trebuie să existe un moment potrivit şi circumstanţe potrivite. Dacă ele vor apărea, voi lua în mod sigur în considerare” solicitarea, a declarat Netanyahu.

Declaraţiile sale intervin după o vizită în Orientul Mijlociu a secretarului de stat american Antony Blinken, care a îndemnat la calm după escaladarea violenţei între Israel şi palestinieni şi a încurajat Israelul să susţină Ucraina.

Predecesorul lui Netanyahu, Naftali Bennett, a efectuat o vizită-surpriză la Moscova în martie anul trecut, pentru a se oferi drept mediator cu Vladimir Putin. El a transmis mesajele lui Putin preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, dar nu a reuşit să organizeze negocieri directe.

articolul original.
Ieri — 31 January 2023Ultimele Stiri

Rusia a mobilizat ilegal peste 9.000 de soldaţi

31 January 2023 at 17:30
image

Peste 9.000 de cetăţeni ruşi care au fost „mobilizaţi ilegal” pentru a fi trimişi să lupte în Ucraina au revenit la casele lor, „inclusiv aceia care, din motive de sănătate, nu ar fi trebuit să fie mobilizaţi în niciun caz”, a spus marţi procurorul general al Rusiei, Igor Krasnov, în timpul unei întâlniri cu preşedintele rus Vladimir Putin, din care au fost transmise imagini la televiziunea rusă, relatează agenţia EFE.

Pentru susţinerea trupelor ruse angajate în campania militară declanşată împotriva Ucrainei anul trecut în februarie, Putin a ordonat în septembrie mobilizarea a circa 300.000 de rezervişti. Au fost mobilizaţi în total circa 318.000 de soldaţi, dintre care aproximativ 150.000 s-au alăturat contingentului desfăşurat în Ucraina, ceilalţi fiind în instrucţie.

Anunţul mobilizării a generat plecări masive ale bărbaţilor ruşi

Anunţul mobilizării a generat plecări masive ale bărbaţilor ruşi cu vârsta de încorporare către ţări precum Kazahstan, Georgia, Mongolia, Finlanda sau Armenia. Au survenit de asemenea protestele, mai ales în regiunile îndepărtate de Moscova şi Sankt Petersburg, după ce au fost mobilizaţi rezervişti cu probleme de sănătate sau taţi cu familii numeroase.

Mai mult, unii dintre cei mobilizaţi sau familiilor lor s-au plâns de insuficienţa echipamentelor şi de condiţiile precare din cazărmi, neajunsuri recunoscute în cele din urmă de oficialii ruşi, care au promis măsuri de îndreptare a lor.

Mobilizarea s-a desfăşurat într-o perioadă scurtă de timp şi a relevat numeroase probleme importante

„Mobilizarea s-a desfăşurat într-o perioadă scurtă de timp şi a relevat numeroase probleme importante, care au devenit o lecţie pentru mulţi”, a semnalat procurorul general. Acesta a subliniat necesitatea reorganizării evidenţelor militare şi crearea unor baze de date adecvate.

articolul original.

Washingtonul acuză Rusia că nu respectă ultimul tratat nuclear bilateral

31 January 2023 at 19:40
By: -
image

SUA au afirmat marţi că Rusia nu respectă tratatul New Start, ultimul acord de dezarmare nucleară dintre ele. Diplomaţia americană a reproşat Moscovei că a suspendat inspecţii şi a anulat convorbiri prevăzute în cadrul acestui acord, fără ca totuşi pentru aceasta să o acuze că şi-ar fi extins arsenalul nuclear dincolo de limitele convenite.

Întăriţi de noua lor majoritate în Camera Reprezentanţilor, republicanii ceruseră şefului diplomaţiei americane Antony Blinken să le semnaleze până marţi dacă Rusia încalcă acest tratat, potrivit France Presse.

"Rusia nu respectă obligaţia pe care i-o impune tratatul New Start de a facilita activităţile de inspecţie pe teritoriul său", a apreciat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat.

Anul trecut, Moscova a anunţat că amână o reuniune prevăzută la sfârşitul lunii noiembrie între ruşi şi americani cu privire la inspecţiile în cadrul tratatului, acuzând Washingtonul de "ostilitate" şi "toxicitate".

Relaţiile dintre cele două puteri nucleare sunt la cel mai scăzut nivel de la declanşarea războiului de către Rusia împotriva Ucrainei. Ultima reuniune a acestei comisii consultative datează din octombrie 2021.

Într-o scrisoare publicată săptămâna trecută, şefii mai multor puternice comisii ale Congresului american au afirmat că acţiunile şi declaraţiile Rusiei "ridică cel puţin serioase îngrijorări cu privire la conformitatea lor" cu New Start.

Tratatul respectiv este ultimul acord de acest gen care leagă cele două puteri nucleare. Chiar după alegerea sa în ianuarie 2021, preşedintele american Joe Biden îl prelungise cu cinci ani, până în 2026.

Semnat în 2010, pactul limitează arsenalele celor două ţări la maximum 1.550 de ogive desfăşurate de o parte şi de alta, adică o reducere cu aproape 30% în raport cu limita precedentă stabilită în 2002. Tratatul stabileşte de asemenea numărul maxim de lansatoare şi bombardiere la 800.

articolul original.

Rusia recunoaște că a mobilizat ilegal peste 9.000 de soldați

31 January 2023 at 16:34
By: -
image

Peste 9.000 de cetăţeni ruşi care au fost „mobilizaţi ilegal” pentru a fi trimişi să lupte în Ucraina au revenit la casele lor, „inclusiv aceia care, din motive de sănătate, nu ar fi trebuit să fie mobilizaţi în niciun caz”, a spus marţi procurorul general al Rusiei, Igor Krasnov, în timpul unei întâlniri cu preşedintele rus Vladimir Putin.

Pentru susţinerea trupelor ruse angajate în campania militară declanşată împotriva Ucrainei anul trecut în februarie, Putin a ordonat în septembrie mobilizarea a circa 300.000 de rezervişti, scrie EFE.

Au fost mobilizaţi în total circa 318.000 de soldaţi, dintre care aproximativ 150.000 s-au alăturat contingentului desfăşurat în Ucraina, ceilalţi fiind în instrucţie.

Anunţul mobilizării a generat plecări masive ale bărbaţilor ruşi cu vârsta de încorporare către ţări precum Kazahstan, Georgia, Mongolia, Finlanda sau Armenia. Au survenit de asemenea protestele, mai ales în regiunile îndepărtate de Moscova şi Sankt Petersburg, după ce au fost mobilizaţi rezervişti cu probleme de sănătate sau taţi cu familii numeroase.

Mai mult, unii dintre cei mobilizaţi sau familiilor lor s-au plâns de insuficienţa echipamentelor şi de condiţiile precare din cazărmi, neajunsuri recunoscute în cele din urmă de oficialii ruşi, care au promis măsuri de îndreptare a lor.

"Mobilizarea s-a desfăşurat într-o perioadă scurtă de timp şi a relevat numeroase probleme importante, care au devenit o lecţie pentru mulţi", a semnalat procurorul general. Acesta a subliniat necesitatea reorganizării evidenţelor militare şi crearea unor baze de date adecvate.

articolul original.

Pariul greșit al Kremlinului: Tensiunile dintre SUA și Germania n-au lăsat pradă Ucraina

31 January 2023 at 14:27
image

Acum doi ani, Moscova privea disputa dintre Statele Unite și Germania asupra magistralei Nord Stream 2 ca pe un test al puterii transatlantice. De atunci, situația s-a schimbat atât de mult, încât și Kremlinul a fost surprins de ceea ce a urmat.

Rusia a investit enorm în conducta de 1.200 de kilometri care transporta gazele naturale în Germania, menită să crească exporturile și să-i întărească pârghia de putere asupra industriei europene. Germania, un client tradițional al resurselor oferite cu generozitate de Rusia, s-a așezat imediat în primul rând la coadă. Washingtonul nu.

Statele Unite nu doreau ca noua conductă de aprovizionare submarină de mare capacitate să înlocuiască vechile magistrale terestre care tranzitau Ucraina, oferind venituri vitale conducerii din Kiev din ce în ce mai înclinate către Occident, arată o analiză publicată de CNN.

Moscova a calculat că, dacă Washingtonul blochează Nord Stream 2, ceea ce a și făcut, atunci asta va arăta că puterea europeană nu mai depinde de Berlin, ci de Casa Albă.

Doi ani mai târziu, pariul Kremlinului s-a dovedit greșit. Deși tentată de avansurile amețitoare ale Rusiei, Germania post-Merkel a analizat de zece ori și a tăiat o dată, trecând, cu greu, e drept, de partea Americii și susținând trimiterea de tancuri în Ucraina. Exact ultimul lucru de care aveau nevoie rușii.

Cum i-a adus Scholz pe toți de partea lui

Cancelarul german a condiționat transferul tancurilor Leopard 1 și 2 în Ucraina de trimiterea de către SUA a tancurilor Abrams. Refuzul lui Olaf Scholz de a fi, așa cum a spus-o el, "presat" să trimită singur tancuri în Ucraina a arătat că dinamica puterii transatlantice s-a schimbat.

La summit-ul din martie anul trecut, liderii NATO au convenit să echipeze, să înarmeze și să instruiască forțele armate ale Ucrainei la standardele alianței nord-atlantice.

Deși Ucraina nu avea să devină membru NATO, mesajul transmis Rusiei era clar: în următorii ani, Ucraina urma să arate și să lupte ca și cum era în NATO.

Metamorfoza continuă a Ucrainei de la forța sovietică moștenită la clona NATO nu a depins doar de mecanismul sau diplomația obținerii tancurilor, vehiculelor de luptă, apărare antiaeriană și artilerie, ci și de aducerea a miliarde de oameni din statele membre NATO la un numitor comun cu politicienii lor.

A spus-o chiar Scholz în Parlament: "Credeți-ne. Nu vă vom pune în pericol", a dat el asigurări.

Acesta a explicat că guvernul său a gestionat deja agresiunea Rusiei și nu s-au concretizat temerile de o iarnă înghețată și de colaps economic. "Guvernul a făcut față crizei. Suntem într-o poziție mult mai bună", a spus el.

Ropotele de aplauze de la fiecare pas al discursului rostit cu grijă au vorbit la fel de puternic ca afirmaţiile sale. Scholz a făcut, așadar, ceea ce era mai bine pentru Germania, aducând de partea sa o populație care de obicei se opune războiului și arătându-i de ce trebuie să-și folosească puterea divizată în privința sprijinirii Ucrainei, chiar cu riscul de a înfuria Kremlinul.

Moscova crede că tot Casa Alba face jocurile

Dar dacă în Europa Scholz pare să fi estompat influența majoră a Americii în războiul din Ucraina, Moscova nu crede că s-a schimbat mare lucru. Andrei Kortonov, director general al Consiliului pentru Afaceri Internaționale din Rusia, este de părere că la Moscova "cei mai mulți oameni cred că tot Biden "trage sforile". Ba chiar, în loc ca Berlinul să capete putere, "leadership-ul american arată mai puternic ca oricând".

Cu toate acestea, Kremlinul nu a făcut discriminări, continuând să privească la fel de amenințător spre ambele maluri ale Atlanticului.

Ambasadorul rus în Germania a spus că mișcarea Berlinului de a trimite tancuri în Ucraina este "extrem de periculoasă" și l-a acuzat pe Scholz că refuză "să-și recunoască responsabilitatea istorică (a Germaniei) față de poporul nostru pentru crimele oribile ale nazismului". Iar omologul său de la Washington a acuzat Casa Albă de "provocare flagrantă" și a spus că Biden intenționează „înfrângerea strategică” a Rusiei.

Fostul președinte rus Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al țării sale, a spus că Rusia nu-și va permite niciodată să fie învinsă și va folosi armele nucleare dacă este amenințată.

În mod ciudat, în rândurile oficialilor mai apropiați de Kremlin declarațiile sunt mai puțin belicoase, un indiciu că Putin a redus, probabil, amenințarea escaladării nucleare.

Ca reacție la decizia lui Scholz de a trimite "Leoparzii" în Ucraina, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, s-a limitat la termenii discursului clasic, spunând că aceasta "adaugă presiune pe continent, dar nu poate împiedica Rusia să-țși atingă obiectivele".

Berlinul vrea mai mult control

Mesajele amestecate despre tancurile lui Biden și Scholz i-au nedumerit pe mulți dintre cetățenii ruși. Unii dintre cei consultați de CNN sunt convinși că Rusia va învinge oricum și au spus că SUA și Germania vor fi perdantele războiului, însă mulți s-au arătat îngrijorați de război, invocând bilanțul greu al pierderilor și exprimându-și nemulțumirea că Putin le ignoră îngrijorările.

Nu se știe cât de multe cunoaște Scholz de scăderea în popularitate a lui Putin sau dacă el crede că asta contează acum, însă livrarea tancurilor ar putea contribui la slăbirea puterii liderului de la Kremlin.

După ce a întârziat să recunoască amenințarea Rusiei, să reorienteze Germania, să-și revigoreze armata și să-și intensifice livrările de arme către Ucraina, pragmaticul Scholz a transmis acum că Germania a intrat în joc și că, într-adevăr, vrea să preia controlul.

El a spus că Germania va coordona livrările Leopard 2 de la aliați către Ucraina, putere pe care i-o conferă legislația germană care împiedică orice cumpărător de echipament de război să-l transmită unui stat terț.

Cu Scholz îndreptându-se spre cârma diplomatică, președintele ucrainean Volodimir Zelenski își poate nutri ambițiile teritoriale de a reface întreaga suveranitate a Ucrainei, inclusiv recucerind Crimeea, înaintea unor eventuale discuții de pace cu Putin.

Cancelarul german s-a aflat în fruntea liderilor prieteni care doresc o încheiere rapidă a războiului și restabilirea stabilității economice în Europa.

Sunt posibile discuții îndelungate despre următoarele mișcări în sprijinul Ucrainei și semnale pentru Zelenski că ajutoarele militare vor depinde mai mult de acordul Berlinului și mai puțin decise unilateral de Washington. Pentru Kievul exasperat de zig-zagul de până acum al Germaniei nu poate fi decât o veste bună.

S-ar putea ca această schimbare a dinamicii puterii să nu schimbe modul în care se desfășoară războiul, dar ar putea avea un impact asupra contururilor unui acord final și ar putea modela o pace de durată atunci când aceasta va veni, conchide analiza menționată.

articolul original.

Lui Vladimir Putin nu-i va plăcea asta! Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba: ‘Forțele armate ucrainene vor primi între 120 și 140 de tancuri occidentale’

31 January 2023 at 14:30
image

 Ucraina va primi un număr de 120-140 de tancuri într-un ‘prim val’ de livrări din partea unei coaliţii de 12 state, a afirmat marţi ministrul de externe Dmitro Kuleba, potrivit Reuters.

‘Coaliţia pentru tancuri are acum 12 membri. Pot menţiona că, în primul val de contribuţii, forţele armate ucrainene vor primi între 120 şi 140 de tancuri occidentale’, a declarat Kuleba într-un briefing de presă online.

Potrivit ministrului ucrainean, Kievul lucrează în spatele uşilor închise pentru a convinge şi alte state să îi furnizeze tancuri, în ceea ce oficiali spun că este un moment crucial al războiului.

‘Continuăm să lucrăm atât pentru extinderea coaliţiei pentru tancuri, cât şi pentru creşterea contribuţiilor statelor care s-au angajat deja’, a spus el.

Kievul plănuieşte să lanseze o contraofensivă majoră pentru a recuceri părţi din teritoriul ocupat de Rusia în sudul şi estul ţării.

Statele Unite i-au cerut Kievului să amâne aceste planuri până când asistenţa militară occidentală va sosi în Ucraina.

Kievul este îngrijorat de asemenea că Rusia ar putea lansa propria sa ofensivă majoră în săptămânile sau lunile următoare, informează agerpres.ro

articolul original.

Ziua 342: Primul val aduce 140 de tancuri la Kiev, Grecia nu trimite. Ucraina avertizată să nu mai folosească mine antipersonal

31 January 2023 at 21:49
image

Ziua 342 de război a început cu anunțul lui Joe Biden că SUA resping cererea Ucrainei de a furniza avioane de luptă. Un refuz voalat venise anterior și de la președintele francez Emmanuel Macron, înaintea întâlnirii pe care o are programată la Paris cu ministrul ucrainean al Apărării. Olanda se declară însă ceva mai flexibilă în această chestiune.

Lucrurile încep să se miște, în schimb, în ce privește livrarea de vehicule blindate. Americanii au trimis deja primele zeci de Bradley-uri spre Kiev, iar lunile următoare vor ajunge și tancurile Challenger de la britanici. În plus, Norvegia tocmai a anunțat că va trimite și ea tancuri Leopard. Ucraina se aşteaptă la un prim val de 140 de tancuri primite din Occident.

Între timp, alarmele au răsunat în întreaga Ucraină, de teama unui atac rus lansat din Belarus. Avioanele staționate de Vladimir Putin în țara condusă de aliatul său Alexander Lukașenko au fost ridicate de la sol. Ele transportă temutele rachete Kinjal.

Informațiile colectate de serviciile occidentale arată că o nouă ofensivă majoră a Rusiei e tot mai aproape. Asta pentru ruși înseamnă un nou val masiv de mobilizare, ce va fi anunțat, cel mai probabil, în discursul către națiune pe care Putin l-a programat cu câteva zile înainte de împlinirea unui an de la startul invaziei.

Și de la Moscova vin noi amenințări la adresa Poloniei și țărilor baltice, despre care purtătorul de cuvânt al lui Putin spune că și-o caută cu lumânarea.

Situația pe front

  • Atac din Belarus cu „pumnalele” lui Putin? - Alarmele anti-aeriene au început să sune în toată Ucraina puțin după ora 11:00. Nu este clar ce se întâmplă, însă presa ucraineană vorbește despre faptul că din Belarus au decolat avioanele MiG-31K pe care forțele Moscovei le-au dus acolo în a doua jumătate a lunii octombrie. Aceste avioane sunt adaptate să transporte rachetele Kinjal (pumnal, în traducere), ce au o rază de acțiune de peste 2.000 de kilometri.
  • Noi victime ale bombelor rușilor - În ultimele 24 de ore, autoritățile ucrainene au raportat lovituri rusești în nouă regiuni, soldate cu un mort și patru răniți. Este vorba de regiunile Donețk, Herson, Harkov, Sumî, Nikolaiev, Cernihov, Zaporojie, Dnipropetrovsk și Lugansk.
  • Ucraina vrea Crimeea înapoi până-n vară - Kirill Budanov, șeful serviciului de informații din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării, spune că există planuri pentru recucerirea Crimeii până în vară. El a mai declarat, într-un interviu pentru The Washington Post, că Moscova nu va folosi arme nucleare dacă pierde Crimeea: „Rusia e o țară de la care poți să aștepți multe, dar nu prostie pură”.
  • Amenințări pentru Polonia și țările baltice - Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a făcut noi declarații belicoase la adresa Occidentului: „Este tot mai evidentă implicarea Vestului colectiv în război, dar nu va schimba cursul evenimentelor. Țările baltice și Polonia fac tot ce pot ca să provoace noi confruntări”.
  • Moscova bagă bățul prin gardul NATO - Şeful spionajului rus, Serghei Narîşkin, afirmă că în rândul forţelor proruse din Donbas luptă voluntari francezi. El spune, în prezenţa nepotului lui de Gaulle, că opinia publică din Europa nu este atât de unitară pe cât şi-ar dori SUA.
  • Zelenski vrea să stârpească „teroarea rusească” - Volodimir Zelenski a făcut luni vizite de lucru la Nikolaiev şi Odesa, a avut întâlniri şi negocieri cu delegaţia daneză cu care a discutat despre nevoile pentru apărarea Ucrainei şi eliberarea teritoriului din sud şi est. De asemenea, s-a discutat despre reconstrucţia Ucrainei: „Teroarea rusească trebuie să piardă peste tot şi în toate – atât pe câmpul de luptă, cât şi în absenţa ruinelor în ţara noastră – aşa încât să putem reconstrui totul şi astfel să dovedim că libertatea este mai puternică”.
  • HRW avertizează Ucraina să nu mai folosească mine antipersonal - Human Rights Watch avertizează Ucraina cu privire la ”aparenta folosire” de către forţele sale armate a minelor antipersonal - interzise - în Bătălia de la Izium (est), un oraş ocupat timp de aproape şase luni de Rusia şi eliberat de ucraineni în septembrie. La Izium, ONG-ul a documentat numeroase cazuri de ”mine fluture” - de fabricaţie sovietică -, desfăşurate prin tiruri de rachetă. Ele au fost găsite în nouă zone, în care se aflau poziţii ruse, ceea ce arată că acestea din urmă erau ”ţintele”.

Pregătiri pentru o nouă ofensivă

  • Putin pregătește marea ofensivă - Institutul pentru Studiul Războiului dedică raportul zilnic de marți ofensivei pe care Rusia o pregătește și, potrivit informațiilor colectate, o va lansa curând. Moscova a făcut și continuă să facă achiziții substanțiale de arme și muniții și poate mobiliza rapid până la 200.000 de ruși. Pe front, forțele ruse par că se regrupează în Donbas, unde cel mai probabil va fi lansată noua ofensivă.
  • Noua mobilizare a rușilor, tot mai aproape - Universitatea din Tomsk a pregătit un site pentru momentul anunțării unei noi runde de mobilizare, cu toate informațiile necesare pentru rușii chemați pe front. Noua mobilizare e foarte posibil să fie anunțată de Putin în discursul său pentru națiune, programat să aibă loc în jurul datei de 20 februarie, adică aproape de marcarea unui an de când a ordonat invadarea Ucrainei.
  • Procurorul general îl confruntă pe Putin - Procurorul general al Rusiei Igor Krasnov i-a explicat lui Putin, în cadrul unei întâlniri, că au fost multe probleme cu mobilizarea decretată de el și până acum peste 9.000 de ruși trimiși ilegal pe front au fost aduși acasă.

Tancuri și avioane

  • Primul val aduce 140 de tancuri - Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a declarat că Kievul se așteaptă să primească între 120 și 140 de tancuri într-un „prim val” de livrări de la 12 țări. "Coaliția de tancuri are acum 12 membri. Pot observa că în primul val de contribuții forțele armate ucrainene vor primi între 120 și 140 de tancuri de model occidental", a spus ministrul.
  • Primele Bradley sunt pe drum - Statele Unite au trimis primul transport de peste 60 de vehicule militare Bradley ("ucigaşi de tancuri") către Ucraina.
  • Iepurașul de Paște aduce Challenger-uri - Secretarul britanic al Apărării Ben Wallace a declarat că tancurile Challenger 2 sunt aşteptate să ajungă în Ucraina înainte de vară: „Va fi în prima parte a verii sau în luna mai - va fi probabil spre perioada Paştelui”.
  • Ucraina primește și „leoparzi” norvegieni - Ministrul norvegian al Apărării Bjorn Arild Gram s-a angajat să livreze Ucrainei „cât mai curând posibil" tancuri Leopard 2. Nu este clar câte astfel de tancuri vor fi trimise. Norvegia are 36 de astfel de vehicule de luptă.
  • Americanii spun NU livrării de avioane - Preşedintele Joe Biden a declarat luni că nu va trimite avioane de luptă americane în Ucraina, chiar dacă Statele Unite îşi intensifică asistenţa militară sub formă de artilerie şi tancuri.
  • Kievul încearcă să-l convingă pe Macron - Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, este aşteptat marţi la Paris pentru a se întâlni cu preşedintele Emmanuel Macron, principalul subiect urmând să fie furnizarea de avioane de luptă Kievului. Macron deja s-a exprimat public pe subiect. Chiar dacă a spus că „în principiu nimic nu e exclus”, el a înșirat o serie de condiții care fac puțin probabilă livrarea de avioane.
  • Avioane de la olandezi? - Premierul olandez Mark Rutte a anunțat că guvernul său ia în considerare cererea Ucrainei de furnizare de avioane de luptă F-16.
  • Brazilia refuză să livreze armament Ucrainei - Preşedintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, i-a transmis cancelarului german, Olaf Scholz, că nu va livra deloc armament Ucrainei, liderul brazilian cerând implicarea Chinei pentru găsirea unei soluţii diplomatice la conflict.
  • Președintele din NATO care spune că Rusia va câștiga - Zoran Milanovic, preşedintele Croaţiei, ţară membră NATO, a criticat luni statele occidentale pentru că vor furniza Ucrainei tancuri grele şi alte arme în campania împotriva forţelor ruse de ocupaţie: „Sunt împotriva trimiterii de arme letale acolo. Asta prelungeşte războiul. Care este obiectivul? Dezintegrarea Rusiei, schimbarea guvernului? Se vorbeşte, de asemenea, de ruperea Rusiei. Este o nebunie". Detalii AICI
  • Kievul reacționează - Ministerul ucrainean de Externe l-a criticat marți pe președintele croat Zoran Milanovic pentru că a declarat că peninsula Crimeea nu va reveni niciodată în mâinile Ucrainei.
  • Aderarea la UE creează disensiuni - Premierul Ucrainei, Denis Şmihal, afirmă că Administraţia de la Kiev are ambiţia de a adera la Uniunea Europeană în următorii doi ani, dar iniţiativa riscă să genereze disensiuni, în contextul opoziţiei ferme a unora dintre statele membre şi a oficialilor de la Bruxelles, comentează Politico.
  • Grecia nu va furniza tancuri Leopard Ucrainei din cauza tensiunilor cu Turcia, a declarat prim-ministrul elen Kyriakos Mitsotakis. ”Nu vom trimite tancuri Leopard-2 din simplul motiv că ele sunt absolut necesare pentru strategia noastră de apărare”, a spus Mitsotakis.

Ce se mai întâmplă în Rusia

  • Alertă teroristă pe termen nedeterminat - Vladimir Putin a modificat decretul care reglementează modul în care sunt emise diferitele nivele de alertă teroristă. De acum încolo, alerta teroristă este declarată pe termen nedefinit, până când e anulată, iar în această perioadă orice vehicul poate fi inspectat dacă există suspiciuni că transportă arme sau explozibili.
  • Mită în terenuri pentru crimeeni care luptă împotriva Ucrainei - Guvernatorul rus al Crimeii a anunțat că locuitorilor care vor lupta împotriva Ucrainei în război li se vor da ca recompensă parcele gratuite de pământ. Această măsura ar urma să fie aplicată de la 1 aprilie.
  • Fără OnlyFans pentru ruși - OnlyFans nu mai funcționează în Rusia, cei care încearcă să deschidă site-ul sunt întâmpinați de un mesaj cu eroare 403, care indică restricționarea accesării. În februarie anul trecut, la scurt timp după startul invaziei, OnlyFans a înghețat plățile către modelele din Rusia și Belarus și nici nu a mai acceptat ca utilizatorii din aceste țări să-și reînnoiască subscripția și să vizioneze conținut plătit.
  • Arestați pentru o discuție la restaurant - Un cuplu căsătorit din oraşul Krasnodar, din sud-vestul Rusiei, a fost arestat duminică pentru că a exprimat sentimente anti-război în timpul unei conversaţii private într-un restaurant, potrivit grupului de monitorizare independent rus OVD-Info. Aleksei Ovchinnikov a fost condamnat la 15 zile de închisoare pentru huliganism, în timp ce soţia sa a primit o amendă de 1.000 de ruble (14 dolari).
  • Rușii, monitorizați și la toaletă - Iar în regiunea Riazan un cetățean rus a fost pus sub acuzare pentru discreditarea armatei pentru o inscripție pe un perete al toaletei unui mall: „Putin este un criminal. Trupe, întoarceți-vă acasă”. Nu se știe cum a stabilit poliția cine a făcut inscripția.
  • Terorism împotriva armatei - În Nijnevartovsk, un tribunal a dat prima condamnare pentru terorism în cazul unui rus care a dat foc la un centru de mobilizare. Acesta a primit o sentință de 12 ani de închisoare în regim de colonie penală.
  • Număr record de pașapoarte - În 2022, în Rusia au fost emise cele mai multe pașapoarte din ultimii 9 ani. Față de 2021 au fost emise cu 40% mai multe pașapoarte (1,5 milioane). În total au fost emise 5,4 milioane de documente de călătorie.
  • Economia rusă rezistă - FMI a prezis o creștere economică de 0,3% pentru Rusia în 2023, o prognoză îmbunătățită, după ce anul trecut a fost estimată o scădere. Pentru 2024 prognoza este și mai optimistă, de 2,1%.
articolul original.

Crimeea nu va mai face parte niciodată din Ucraina

31 January 2023 at 09:52
image

Președintele Croației, Zoran Milanović, a criticat țările occidentale pentru că au furnizat Ucrainei tancuri grele și alte arme. El a spus că acest lucru va prelungi războiul și a declarat că se împotrivește trimiterii de arme letale la Kiev.

Într-o discuție cu reporterii, la Zagreb, Milanović s-a referit și la Crimeea, peninsula de la Marea Neagră, confiscată și anexată de Rusia în 2014.

,,Este clar că Crimeea nu va mai face niciodată parte din Ucraina”, a precizat președintele croat.

,,Sprijinul militar occidental pentru Ucraina este profund imoral, deoarece nu există nicio soluție la război”, a spus Milanović, adăugând că sosirea tancurilor germane în Ucraina nu ar face decât să ducă Rusia mai aproape de China.

Președintele croat a abordat o poziție antieuropeană, de când a fost ales inițial în 2019, ca un candidat liberal de stânga, și și-a aliniat politicile la cele ale premierului Ungariei, Viktor Orbán și ale liderului secesionist sârb bosniac, Milorad Dodik.

Deși funcția prezidențială este în mare parte ceremonială în Croația, Milanovic este în mod oficial comandantul suprem al forțelor armate. În ultimele luni, el s-a opus în mod deschis aderării Finlandei și Suediei la NATO, precum și antrenării trupelor ucrainene în Croația, ca parte a ajutorului UE pentru țara aflată în conflict.

articolul original.

Analist politic: ‘Forța NATO este copleșitoare. Nu se-apucă Rusia să bombardeze Iașiul sau Bucureștiul! La Mihail Kogălniceanu se construiește o bază uriașă de 1 miliard de euro’

31 January 2023 at 11:00
image

Analistul politic Bogdan Chirieac dă asigurări că prezentul conflict armat Rusia-Ucraina nu are şanse să pătrundă pe teritoriul ţării noastre, cel mult să se intensifice tensiunile la graniţă, dar mai mult nu. 

„Eu nu văd acest risc. Poate să ajungă aproape de graniţele noastre, dar nu să treacă graniţa către România sau către Polonia. Nu cred deloc! Fiindcă forţa NATO este copleşitoare. Nu se-apucă Rusia să bombardeze Iaşiul sau Bucureştiul! La Mihail Kogălniceanu se construieşte o bază uriaşă de 1 miliard de euro, nu numai cu bani româneşti, pentru militari NATO care ar trebui să fie în bază permanentă pe teritoriul României. Ştim şi noi că nu se termină mâine războiul, din mare nefericire!

Nu se pune problema ca NATO să se ducă peste Rusia. Da, războiul în Ucraina s-a blocat dar primeşte tancuri cu armă ofensivă şi avioane F16. Ei au spus aşa… Dacă ne mai atacaţi cu rachete la Kiev, şi noi o să atacăm Moscova şi Sankt Petersburg cu rachete cu rază lungă. Mi se pare normal. Dacă ataci oraşe, obiective civile, tu din Moscova te pui şi pe tine în acelaşi pericol în care e populaţia mea!”.

Spania a confirmat că este ”dispusă” să livreze Ucrainei, la rândul său, tancuri de tip Leopard. Potrivit Guvernului german, obiectivul este constituirea – împreună cu ţările partenere – a ”două batalioane de tancuri, echipate cu tancuri de tip Leopard 2, pentru Ucraina”. Leopard 2A4 cântăreşte 55 tone, Leopard 2A6 58 de tone, şi ambele au o viteză maximă de 45 km/h, lucru care le face mai rapide decât atât Abrams cât şi Challegner 2. În ceea ce priveşte autonomia, tancurile Leopard 2 pot străbate 550 km fără a avea nevoie de combustibil, în timp ce Abrams poate rula doar 426 km, conform dcnews.ro

articolul original.

Ecaterina cea Mare a Rusiei, amantă darnică, suveran ambițios

31 January 2023 at 07:30
image

Ecaterina cea Mare (1729 – 1796) a ajuns pe tronul Rusiei la 33 de ani, domnind timp de 34 de ani. A trecut la ortodoxism pentru a se putea căsători cu un suveran rus, a studiat intens cultura și arta țării pe care a condus-o atâția ani și a avut un interes aparte pentru iluminism.

Totodată, Ecaterina cea Mare a fost implicată în asasinarea soțului ei, a avut mai mulți iubiți pe care i-a ajutat financiar chiar și după despărțirea de ei.

A fost o figură istorică importantă, o femeie inteligentă, hotărâtă, cu un talent înnăscut de a guverna.

Numele ei nu a fost Ecaterina și nici rusoaică nu a fost

Femeia pe care istoria a păstrat-o în memorie ca Ecaterina a II-a sau cea mai longevivă conducătoare a Rusiei, a fost cea mai mare fiică a generalului prusac și guvernatorului Stettin (astăzi Szczecin, Polonia), Cristian August, și a Johannei Elisabeth de Holstein – Gottorp.

Născută pe 2 mai 1729 în Regatul Prusiei, Sophie von Anhalt-Zerbst s-a bucurat de numeroase perspective maritale datorită descendenței respectate ale mamei sale. Avea numai 15 ani când, în 1744, țarina Rusiei, Elisabeta, a invitat-o la palat. Era în căutare de mireasă pentru nepotul ei, Petru.

Invitația s-a materializat și chiar a fost de bun augur pentru că tânăra Johanna Elisabeta și prințul moștenitor al Rusiei, Petru, s-au căsătorit un an mai târziu, pe 21 august 1745, odată cu această uniune săvârșindu-se și convertirea tinerei mirese la ortodoxism. Tot atunci, și-a însușit și numnele Ekaterina (sau Ecaterina).

Fiul cel mare al lui Ecaterinei este posibil să fi fost ilegitim

Care ar fi fost șansele ca o căsnicie aranjată și aproape forțată să fie una de succes pentru miri? Destul de mici…Nici mariajul dintre Ecaterina și Petru nu s-a dezis de la această regulă nescrisă. Cei doi nu au fost fericiți împreună. După opt ani de căsătorie, Petru și Ecaterina nu reușiseră să aibă copii. Istoricii au speculat, de-a lungul timpului, faptul că Petru este posibil să fi fost infertil. Disperați de situația în care se aflau, cei doi au început, de la un moment dat, să se implice în relații extraconjugale, astfel că atunci când Ecaterina a născut un fiu, în 1754, bârfele de la palat au speculat că băiatul (Pavel) ar fi fost fiul amantului Ecaterinei, Serghei Saltykov, un ofițer militar rus.

Într-unul dintre memoriile scrise de ea, chiar Ecaterina valida ideea conform căreia Elisabeta însăși a fost complice în toată povestea aceasta facilitând întâlnirea și mai apoi relația dintre Ecaterina și ofițerul rus. Pe de altă parte, istoricii cred că Ecaterina, prin afirmațiile făcute, nu a încercat decât să-l discrediteze pe Petru și că el ar fi fost tatăl lui Pavel.

Ecaterina a pus la cale o lovitură de stat care a dus la abdicarea și la moartea soțului ei

Elisabeta a murit în ianuarie 1762, iar nepotul ei, Petru al III-lea, a succedat-o la tron. Noul statut l-a ambiționat pe Petru să se implice în problemele statale, punând capăt războiului și venind cu un set de reforme interne liberale. În același timp, izolându-și soția într-o aripă a palatului, Petru al III-lea continuă să se impună în fața supușilor având-o în dreapta lui nu pe Ecaterina ci pe Elisabeta Voronțova, amanta lui. Între-timp, Ecaterina naște cel de-al treilea copil (botezat Aleksei) , de data aceasta cunoscându-se clar identitatea tatălui – Grigori Orlov.

Împăratul (Petru al III-lea) ordonă închiderea Ecaterinei în fortăreața de la Schlusselburg, dar aceasta este eliberată destul de repede, pentru a se evita un scandal major. Pentru Elisabeta era clar faptul că Petru începuse un război al discreditării și îndepărtării ei de la palat, astfel că intră în joc și pune la cale, la rândul ei, eliminarea lui Petru. Aflată în fața regimentelor armatei ruse, în drum spre Sankt-Petersburg, Ecaterina este proclamată de contele Kirill Razumovski Împărăteasa Ecaterina, suverană unică și absolută a întregii Rusii. După ce își face intrarea, într-un mod triumfal, în Sankt-Petersburb, pe 30 iunie 1762, Petru al III-lea este închis, prezența sa pe tron fiind considerată o mare amenințare la adresa țării. Pe 6 iulie, în același an, Petru al III-lea este asasinat, iar a doua zi, Ecaterina anunță public că soțul ei a murit din cauze naturale (de colică hemoroidală).

Ecaterina a trebuit să facă față mai multor revolte

Dintre toate revoltele care i-au amenințat statutul, cea mai periculoasă a avut loc în 1773 și a fost condusă de un grup de cazaci și țărani ruși bine înarmați răsculați împotriva condițiilor de viață improprii.

Deși rebeliunea punea sub semnul întrebării validarea domniei ei, Ecaterina a reușit, cu ajutorul armatei ruse, să se impună în fața răsculaților, în 1775 executându-l public pe Pugaciov, conducătorul răscoalei, conform History.

Avantajul de a fi iubitul Ecaterinei cea Mare

Ecaterina a II-a a rămas în istorie ca fiind o iubită recunoscătoare și responsabilă față de bărbații cu care a avut relații, de cele mai multe ori fiindu-le loială nu doar în timpul aventurilor amoroase, dar și după despărțirile (în termeni civilizați) de aceștia. Le-a acordat titluri nobiliare, le-a dat pământuri și proprietăți și chiar servitori care să-i ajute în treburile administrative.

Favoritul a fost Stanislaw Poniatowski, unul dintre primii ei iubiți și tatăl unuia dintre copiii ei. În 1763, Catherine l-a ajutat, atât militar cât și finaciar, în eforturile sale de a deveni rege al Poloniei. Ajuns pe tron, Poniatowski s-a dovedit a-și lua în serios atribuțiile neacceptând, spre deziluzia Ecaterinei, să fie un pion pe care aceasta să-l folosească în interesul Rusiei și, ceea ce odată fusese o puternică relație de iubire între ei, s-a transformat într-o mare ură, Ecaterina forțându-l pe Poniatowski să abdice, iar Rusia conducând efortul de a destrăma și dizolva nou-înființatul Commonwealth polono-lituanian.

Ecaterina se vedea pe sine ca un conducător luminat

Domnia Ecaterinei a fost marcată de o vastă expansiune teritorială care a adus mari beneficii materiale Rusiei dar cu toate astea suverana nu s-a implicat prea mult în rezolvarea problemelor reale cu care se confrunta poporul pe care-l conducea. În ciuda incapacității ei de a diminua greul pe care-l cărau pe umeri supușii, Ecaterina cea Mare avea un cult al personalității, considerându-se unul dintre cei mai luminați. Și mulți istorici au fost de acord cu asta.

Ecaterina este autoarea mai multor cărți, pamflete și materiale menite să îmbunătățească sistemul educațional al Rusiei. A fost, de asemenea, o mare iubitoare și susținătoare a artelor, menținând relații trainice cu Voltaire și alte figuri proeminente ale epocii. Ecaterina cea Mare a strâns una dintre cele mai impresionante colecții de artă din lume în Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg (colecție găzduită acum de Muzeul Ermitaj).

Contrar mitului popular, Ecaterina nu a avut o moarte controversată

De-a lungul vieții, a fost obișnuită cu poveștile și bârfele care s-au creat și spus pe seama sa, tradiția continuând chiar și după moartea acesteia, pe 17 noiembrie 1796.

Astfel, cei mai mari dușmani ai săi de la curte au spus că împărăteasa ar fi murit în timp ce se afla pe „tronul”… de la baie sau, mai rău, că ar fi decedat în timpul unui act zoofil cu un… cal. Adevărul este că Ecaterina cea Mare a murit în patul său, în urma unui accident vascular cerebral.

articolul original.

Euro a scăzut cu aproape 1,3% în acest an

30 January 2023 at 05:45
image

Leul a avut, în ultima săptămână, o evoluție apreciativă față de principalele valute. La aceasta au contribuit atât factori locali cât și externi.

Foamea” mare de lei a Trezoreriei, care s-a împrumutat miercurea trecută cu 1,3 miliarde lei pentru a acoperi cheltuielile populiste ale guvernului și datoriile mai vechi, au stimulat intrările de capitaluri străine interesate să obțină randamente cât mai mari. Pe de altă parte, companiile au vândut valută pentru a-și achita taxele și impozitele la bugetul de stat.

Pe plan extern, s-a menținut apetitul pentru risc, investitorii mizând pe încetinirea ritmului de creștere a ratei de referințe de către Rezerva Federală americană, ceea ce reduce cererea de dolari.

Cursul euro a scăzut de la 4,9198 lei, la începutul săptămânii, la minimul ultimelor trei luni de 4,8858 lei. Vineri, cursul a crescut la 4,8922 lei, într-o ședință în care tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,874 – 4,899 lei, cu închiderea la 4,898 lei. De la începutul anului, media monedei unice a pierdut circa 1,3%.

Comisia Națională de Prognoză a prezentat, joi, Prognoza de Iarnă, care anticipează pentru 2023 un curs mediu al euro de 4,94 lei. În schimb, sondajul realizat în decembrie, de CFA România, în rândul membrilor săi, și publicat tot joi, prognozează o evoluție depreciativă pentru cursul euro/leu. Valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0080 lei/euro, iar pentru cel de 12 luni, valoarea medie a cursului anticipat este 5,0636 lei/euro.

Indicii ROBOR au avut o evoluție descendentă, în ton cu menținerea lichidității din piață la un nivel optim, după ce BNR a renunțat la controlul ferm a acesteia.

Un alt factor este reprezentat de evidențierea unei tendințe de scădere a prețurilor, reflectată și de CNP care indică o inflație de 8% pentru sfârșitul anului și o medie anuală de 10,8%.

La sfârșitul săptămânii, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 7,25% la minimul ultimei jumătăți de an de 7,23%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 7,54%, valoare care nu a mai fost atinsă din 21 iulie 2022, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a scăzut de la 7,90 la 7,89%.

Săptămâna aceasta se vor desfășura ședințele de politică monetară ale Fed, de la care analiștii așteaptă o majorare cu 0,25% a ratei de referință, respectiv a BCE, care ar urma să aducă o creștere a dobânzii de o jumătate de punct procentual.

Aceste perspective au făcut ca euro să se aprecieze joi la 1,0929 dolari, minimul ultimelor nouă luni, pentru ca a doua zi, marcările de profit să coboare cotațiile la 1,0838 – 1,09 dolari.

Cursul monedei americane a scăzut de la 4,5132 la 4,4803 lei și a a fost stabilit vineri la  4,4928 lei.

Francul elvețian s-a menținut la paritatea cu euro iar media lui a fluctuat între 4,8787 și 4,9102 lei. În cazul lirei sterline, după o scădere a 5,5473 lei, săptămâna s-a încheiat cu un curs de 5,5612 lei.

Uncia de aur a încheiat perioada la 1.920 – 1.934 dolari, ceea ce a făcut ca prețul gramului de aur să scadă la 278,5647 lei.

Bitcoin a urcat miercuri la aproape 23.800 dolari și fluctua duminică dimineață între 22.985 și 23.563 dolari.

Ether s-a mișcat în culoarul 1.569 – 1.620 dolari.

articolul original.

Trei elevi ruși de clasa a VIII-a au distrus o cale ferată de lângă Moscova. Li se oferise recompensă pe Telegram

31 January 2023 at 09:48
image

Agenții FSB au reținut trei elevi de clasa a VIII-a din Cehov, un oraș din regiunea Moscova, pentru că au avariat o cale ferată din apropierea capitalei Rusiei.

Potrivit anchetatorilor, cei trei adolescenți au urmat instrucțiunile transmise pe un cont necunoscut de Telegram, unde li s-a oferit o recompensă pentru a distruge calea ferată. Elevii au filmat operațiunea ca să confirme îndeplinirea sarcinii și să-și primească banii, relatează agenția TASS citată de Meduza.

"Serviciul Federal de Securitate al Rusiei din Moscova și regiunea Moscovei, împreună cu angajații (…) Ministerului Afacerilor Interne al Rusiei de la stația Moscova-Kurskaia, au oprit activitățile ilegale făcute de trei minori din Cehov care au avariat facilități ale infrastructurii de transport pe tronsonul de cale ferată din direcția Kursk", a anunțat FSB.

#Putin's security officers detained three eighth-graders in the #Moscow region who are accused of preparing a sabotage.

According to the #FSB, the schoolchildren were going to damage the transport infrastructure of Russian Railways. pic.twitter.com/r6TUSPuvGf

— NEXTA (@nexta_tv)
January 30, 2023

Nu au fost oferite detalii despre modul de acțiune și proporțiile avariei provocate. Nici sursa instrucțiunilor și cuantumul recompensei nu au fost date publicității, însă FSB a emis un comunicat în care face referire la serviciile secrete ale Ucrainei.

"Având în vedere cele de mai sus, FSB (…) le solicită minorilor și părinților acestora, precum și altor cetățeni, să fie vigilenți, să nu urmeze exemplul persoanelor care sunt folosite de serviciile speciale ale Ucrainei pentru a comite acte de sabotaj asupra infrastructurii de transport a Federației Ruse", a transmis serviciul rus de securitate.

"Contactarea FSB cu informații despre sabotajul iminent pentru oprirea facilităților de transport și a infrastructurii rutiere va ajuta la evitarea răspunderii penale", a precizat instituția.

Elevii riscă să fie acuzați de sabotaj sau terorism. Conform legii penale care a fost modificată la sfârșitul anului trecut, o persoană în vârstă de 14 ani sau mai mult riscă o pedeapsă cu închisoarea pe viață dacă este acuzată pentru una dintre aceste infracțiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a semnat noua lege antisabotaj pe 29 decembrie. Aceasta prevede că un individ poate primi această pedeapsă nu numai pentru executarea unui act de sabotaj – de exemplu, un complot pentru o lovitură de stat sau alte "acte subversive" – ci şi pentru finanţarea, planificarea şi recrutarea persoanelor care să comită astfel de acţiuni.

De la izbucnirea războiului din Ucraina, au avut loc o serie de atacuri asupra birourilor de recrutare districtuale şi altor infrastructuri din Rusia. În octombrie, FSB a anunțat că a dejucat o tentativă de sabotaj și un act terorist asupra unuia dintre terminalele de transport și logistică:

Terror attack prevented in Bryansk. The FSB stopped the preparation by the Ukrainian special services of a sabotage and terrorist act at one of the transport and logistics terminals. pic.twitter.com/K6MCd7Nblq

— 🅰pocalypsis 🅰pocalypseos 🇷🇺 🇨🇳 🅉 (@apocalypseos)
October 12, 2022

Valul de atacuri s-a intensificat după ordinul lui Putin de mobilizare masivă. În total, până în noiembrie au fost vizate peste 75 de clădiri publice.

articolul original.

LIVE UPDATE. Război în Ucraina, ziua 342: Ucraina ar vrea să adere la Uniunea Europeană în următorii doi ani. Cât de realist este acest termen

31 January 2023 at 08:05
image

Ziua 432 de război în Ucraine. Premierul de la Kiev, Denis Şmihal, afirmă că Administraţia de la Kiev are ambiţia de a adera la Uniunea Europeană în următorii doi ani, dar iniţiativa riscă să genereze disensiuni, în contextul opoziţiei ferme a unora dintre statele membre şi a oficialilor de la Bruxelles. „Avem un plan foarte ambiţios de a adera la Uniunea Europeană în următorii doi ani. Prin urmare, ne aşteptăm ca anul acesta, în 2023, să putem fi deja în etapa premergătoare începerii negocierilor de aderare”, a declarat Denis Şmihal într-un interviu acordat site-ului Politico.eu înaintea reuniunii UE-Ucraina, programată pe 3 februarie la Kiev.

Ucraina ar vrea să adere rapid la UE

Premierul Ucrainei, Denis Şmihal, afirmă că Administraţia de la Kiev are ambiţia de a adera la Uniunea Europeană în următorii doi ani, dar iniţiativa riscă să genereze disensiuni, în contextul opoziţiei ferme a unora dintre statele membre şi a oficialilor de la Bruxelles.

„Avem un plan foarte ambiţios de a adera la Uniunea Europeană în următorii doi ani. Prin urmare, ne aşteptăm ca anul acesta, în 2023, să putem fi deja în etapa premergătoare începerii negocierilor de aderare”, a declarat Denis Şmihal într-un interviu acordat site-ului Politico.eu înaintea reuniunii UE-Ucraina, programată pe 3 februarie la Kiev.

„Problema este că nimeni din cadrul Uniunii Europene nu consideră realist acest termen”, comentează site-ul Politico.eu, notând că oficialii de la Bruxelles încearcă să menţină o perspectivă îndepărtată asupra admiterii Ucrainei.

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a declarat anul trecut că, deşi Ucraina a primit statutul de candidat pentru integrarea europeană, probabil vor trece „decenii” până să devină membră a Uniunii Europene. Chiar şi liderii care au susţinut insistent acordarea statutului de candidat la summitul UE din iunie 2022 recunosc la nivel privat că aderarea se poate produce abia peste câţiva ani. Spre exemplu, naţiuni precum Serbia, Turcia şi Muntenegru aşteaptă de mulţi ani să adere la UE, Ankara chiar din 1999.

„Ucraina este un caz foarte complex pentru UE. Sunt mulţi care argumentează că Bruxellesul are o responsabilitate specială faţă de Kiev. Furia ucrainenilor faţă de hotărârea preşedintelui Viktor Ianukovici de retragere din Acordul european de asociere politică şi economică la cererea Rusiei a declanşat revoluţia Maidan din 2014 şi a creat premisele pentru război. Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a notat că Ucraina este «singura ţară în care oamenii au fost împuşcaţi pentru că s-au înfăşurat în drapelul UE».

Aliaţii apropiaţi ai Ucrainei din UE, precum Polonia şi statele baltice, susţin puternic ambiţiile de integrare ale Kievului, considerând că este vorba de o democraţie care opune rezistenţă unui agresor. Multe dintre vechile state UE sunt mai sceptice, în condiţiile în care Ucraina, o superputere agricolă mondială, le-ar putea dilua puterile şi avantajele. Ucraina şi Polonia, cu populaţii totale de 80 de milioane de locuitori, s-ar putea alia pentru a rivaliza cu Germania ca forţă politică în Consiliul European, iar unele voci argumentează că Ucraina ar atrage fonduri în mod excesiv din bugetul Uniunii Europene”, subliniază site-ul Politico.eu, citat de Mediafax.

Pe fondul disputelor, oficialii UE au iniţiat deja eforturile pentru ca reuniunea UE-Ucraina programată vineri la Kiev să menţină poziţia de la summitul Consiliului European din iunie 2022, privind îndeplinirea în mod strict a criteriilor specifice pentru integrarea europeană. „Aşteptările sunt destul de mari la Kiev, dar este necesar să fie îndeplinite toate condiţiile fixate de Comisia Europeană. Este un proces pe bază de merite”, a afirmat un oficial de rang înalt de la Bruxelles, sub protecţia anonimatului.

Una dintre problemele majore ale Ucrainei este corupţia, dar premierul Denis Şmihal afirmă că autorităţile tratează cu seriozitate eforturile de combatere a practicilor ilegale.

„Avem nevoie de o Ucraină reformată. Nu putem avea aceeaşi Ucraină ca înaintea războiului”, a insistat un oficial european implicat direct în pregătirea reuniunii de vineri.

Absolventă a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Otilia Serescu a debutat în presă la televiziunea locală Iași TV Live și la săptămânalul 7Est, în anul 2010. Ulterior,citeste mai mult
articolul original.

Avioane de luptă pentru Ucraina? Ușa este deschisă

31 January 2023 at 06:30
image

Livrarea de avioane de luptă nu mai este „un tabu" pentru unii dintre aliații Ucrainei. Este constatarea pe care o găsim în Le Monde :

Mai mulți oficiali americani și europeni au asigurat în ultimele zile că ușa nu mai este închisă pentru trimiterea aeronavelor de tip F-16. Olanda, în special, s-a pronunțat în favoarea acestei ipoteze, care nu se bucură însă de un consens. Cu toate acestea, începând din 25 ianuarie, mai mulți înalți oficiali americani păreau pregătiți să redeschidă discuția pe aceste subiecte.

Trimiterea avioanelor de luptă va fi discutată „foarte atent", a declarat Jon Finer, consilier adjunct pentru securitate națională la Casa Albă, pentru canalul american MSNBC. Compania de apărare Lockheed Martin va „mări producția de F-16 în Greenville (Carolina de Sud) pentru a putea răspunde satisfăcător nevoilor țărilor care aleg să facă transferuri terțe pentru a contribui la conflictul actual", a mai spus oficialul citat de canalul american”.

Potrivit Financial Times, o altă variantă studiată de oficialii europeni ar fi trimiterea flotei țărilor europene voluntar în alte țări de pe flancul estic, pentru ca acestea din urmă să își poată trimite la rândul lor propriile dispozitive de concepție sovietică. Ipoteza fusese însă respinsă la începutul războiului. În timp ce Polonia se oferise să-și trimită avioanele sale Mig-29 la Kiev, sperând în schimb să primească F-16, Washingtonuls-a opus, considerând această soluție prea riscantă împotriva Rusiei.

În The Telegraph citim că președintele Comitetului de Apărare Națională și Forțe Armate al Adunării Naționale a Franței, Thomas Gassilloud, a declarat în timpul unei călătorii la Londra, că „toate ușile sunt deschise".

"Ceea ce e imposibil azi va fi posibil mâine"

The New York Times observă că, pe măsură ce războiul a evoluat, la fel a evoluat și tipul de asistență militară pe care aliații Ucrainei s-au dovedit dispuși să o ofere Ucrainei :

”La început, echipamente de calibru mic, cum ar fi armele antitanc Javelin și NLAW, care au ajutat la oprirea forțelor ruse și apoi la alungarea lor din Kiev și alte orașe din nord.

Apoi, accentul s-a mutat pe artilerie pentru a ajuta Kievul să egaleze presiunea Rusiei. Asta a permis Ucrainei să obțină câștiguri în est, până în iulie. Apariția sistemelor de rachete de precizie, cum ar fi HIMARS, de fabricație americană, a ajutat Ucraina să pregătească scena pentru cele mai de succes două operațiuni ale sale, recucerind Harkov în nord-est și apoi orașul sudic Herson.

Oleksii Reznikov, ministrul ucrainean al apărării, a spus că avioanele de luptă și rachetele cu rază lungă de acțiune rămân în fruntea listei de dorințe ale armatei sale, adăugând că speră că discuțiile din săptămânile următoare între aliații occidentali ai Ucrainei vor duce la noi angajamente. „Pentru mine, tot ceea ce este imposibil astăzi va fi posibil mâine", a spus el într-un interviu acordat Canadian Broadcasting Corporation.

Pe de altă parte, într-un interviu pentru ziarul german Tagesspiegel cancelarul Olaf Scholz a susținut că discuția despre trimiterea de avioane poate părea "frivolă", după ce tocmai s-a luat o decizie cu privire la trimiterea de tancuri "Aceasta subminează încrederea oamenilor în deciziile guvernamentale", a spus Scholz.

articolul original.

Veste proastă din America pentru Volodimir Zelenski! Președintele Joe Biden a luat decizia: Nu trimitem

31 January 2023 at 07:15
image

Visul lui Volodimir Zelenski de a primi avioane de vânătoare pentru a ajuta la susţinerea efortului său de război împotriva Rusiei se năruie. Preşedintele Joe Biden a susținut luni că nu va trimite avioane de luptă americane în Ucraina.

„Nu”, a spus Biden când a fost întrebat de un reporter dacă ar trimite avioane F16 în Ucraina.

Preşedintele ucrainean Volodymyr Zelensky a căutat avioane de vânătoare pentru a ajuta la susţinerea efortului său de război împotriva Rusiei. Biden a spus în mod constant că avioanele nu sunt pe masă, chiar dacă a acordat ajutor în alte domenii.

Săptămâna trecută, de exemplu, Biden a anunţat că va trimite 31 de tancuri M1 Abrams în Ucraina, în ciuda faptului că înalţi oficiali americani au declarat anterior că aceste vehicule grele nu se potrivesc prea bine pentru armata ţării.

Vorbind pe peluza de sud a Casei Albe, Biden a mai spus că nu era sigur dacă va vizita Europa luna viitoare, cu ocazia aniversării unui an de la începutul războiului din Ucraina.

Ca răspuns la o întrebare separată, Biden a spus că plănuieşte să viziteze Polonia, dar nu era sigur când.

CNN a relatat săptămâna trecută că Casa Albă explora posibilitatea unei vizite a lui Biden în Europa pentru a marca 12 luni de când Rusia a invadat Ucraina.

Liderii ucraineni şi-au reînnoit apelurile pentru avioane de luptă occidentale. „Am trimis o listă de dorinţe lui Moş Crăciun anul trecut, iar avioanele de luptă [au fost] de asemenea incluse în această listă de dorinţe”, a declarat ministrul apărării Oleksii Reznikov pentru CNN săptămâna trecută.

Purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al SUA, John Kirby, a recunoscut vineri că Zelensky a cerut avioane de luptă. „Discutăm în mod constant cu ucrainenii despre nevoile lor şi vrem să ne asigurăm că facem tot ce putem pentru a le satisface – iar dacă nu putem, că unii dintre aliaţii şi partenerii noştri pot”, a declarat Kirby.

Preşedintele Volodimir Zelenski, care a împlinit recent 45 de ani, a mulţumit în mesajul său zilnic pentru tancurile Leopard 2 şi Abrams pe care chiar în această zi a aflat că le va primi ţara sa, dar a subliniat că „viteza şi volumul” acestui ajutor sunt elementele-cheie în continuare, în timp ce următoarea etapă a sprijinului militar occidental ar trebui să fie rachetele cu rază lungă de acţiune şi avioanele performante, scrie news.ro

articolul original.

O tânără este urmărită printr-o brățară și riscă închisoarea, după ce a fost acuzată că discreditează armata rusă

31 January 2023 at 00:00
image

Olesya Krivtsova poartă un tatuaj anti-Putin pe o gleznă și o brățară care îi urmărește fiecare mișcare pe cealaltă, relatează CNN.

Tânăra de 19 ani din regiunea rusă Arhangelsk trebuie să poarte dispozitivul în timp ce se află în arest la domiciliu, după ce a fost acuzată pentru postări pe rețelele de socializare despre care autoritățile spun că discreditează armata rusă și justifică terorismul.

Oficialii ruși au adăugat-o pe Krivtsova pe lista teroriștilor și extremiștilor, la egalitate cu ISIS, Al Qaeda și talibanii, pentru că a postat pe Instagram despre explozia de pe podul din Crimeea din octombrie, și a criticat, de asemenea, Rusia pentru invadarea Ucrainei.

Tânăra riscă de la trei la șapte ani de închisoare

Krivtsova, studentă la Universitatea din orașul Arhangelsk, este de asemenea acuzată pentru pe rețeaua de socializare rusă VK.

În prezent, Krivtsova se află în arest la domiciliu în apartamentul mamei sale din Severodvinsk, regiunea Arhangelsk, având interdicție de a intra pe internet și de a folosi alte forme de comunicare.

„Cazul Olesiei nu este nici primul, nici ultimul”, a declarat Alexei Kichin, avocatul ei, pentru CNN.

Kichin a declarat că adolescenta riscă până la trei ani de închisoare pentru discreditarea armatei ruse și până la șapte ani de închisoare în temeiul articolului privind terorismul. Cu toate acestea, apărarea speră la o pedeapsă mai blândă, cum ar fi o amendă.

Un șef de partid a luat în batjocură încercările de opoziție ale fetei

Mama Olesiei, Natalya Krivtsova, spune că guvernul încearcă să dea un avertisment publicului, fiica ei fiind de fapt „biciuită public” pentru că nu și-a păstrat opiniile pentru sine.

Un șef local al Partidului Comunist, Alexander Novikov, și-a bătut joc în mod public de adolescentă la televiziunea de stat, numind-o o proastă care ar trebui trimisă pe frontul , în estul Ucrainei, pentru a putea „privi în ochii” militarilor care luptă ca parte a batalionului din Arhangelsk.

Statul rus o acuză pe Olesia Krivtsova de infracțiuni repetate

Aceasta nu este prima confruntare a Olesiei Krivtsova cu autoritățile pentru că și-a exprimat public opiniile. În luna mai a anului trecut, ea s-a confruntat cu acuzații administrative pentru că a discreditat armata rusă prin distribuirea de afișe împotriva războiului.

Lucrurile au devenit mai serioase când a fost acuzată că a discreditat armata rusă pe rețelele de socializare în octombrie anul trecut. Potrivit avocatului, o infracțiune repetată în temeiul aceluiași articol se transformă într-un caz penal.

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Ion Cristoiu: ‘Occidentul s-a angajat oficial în Război. Tancurile acum, avioanele de luptă și rachetele mai apoi, sunt armament ofensiv’

30 January 2023 at 21:31
image

Jurnalistul și publicistul Ion Cristoiu afirmă că ”Războiul dintre Ucraina și Federația Rusă e în realitate Războiul dintre Occident și Federația Rusă. Tancurile acum, avioanele de luptă și rachetele mai apoi, sînt armament ofensiv”.

”Dacă planeta nu va fi un deșert de cenușă ca urmare a Apocalipsei nucleare spre care se îndreaptă Războiul din Ucraina, dintre Occident și Rusia, intrat deja în faza Care pe care, atunci mai mult ca sigur manualele de Istorie din viitor vor consemna ca fiind cruciale (pînă acum cel puțin) două date:
24 februarie 2022.
23 ianuarie 2023.

Prima dată n-are nevoie de explicații. E ziua în care Federația Rusă a atacat Ucraina.
A doua trebuie neapărat explicată.

Pe 23 ianuarie 2023, Germania a decis trimiterea de tunuri Leopard Ucrainei, iar SUA, urmînd-o, a decis trimiterea de tancuri Abrams. În aceeași zi, alte state europene pînă atunci ținute de înțelegerea cu Germania, au anunțat că trimit și ele Ucrainei tancuri. E vorba de Danemarca, Olanda, Polonia, Finlanda, Spania. Dar nu atît decizia în sine, cît mai ales atmosfera de sărbătoare în care au fost făcute anunțurile conferă datei de 23 ianuarie 2023 dreptul de a intra în Istorie. Și aceasta din simplul motiv că în această zi, prin întregul spectacol mediatic – mai întîi a anunțat decizia Germania, urmată de salvele de tun sărbătorești lansate de Marea Britanie, Franța, Spania, Polonia, Țările Baltice, de zbieretele de bucurie țopăită din studiourile televiziunilor occidentale, și spre seară, de anunțul solemn făcut de America – Occidentul a lăsat deoparte ipocrizia și a recunoscut, în chip oficial, că se află în Război pe viață și pe moarte cu Federația Rusă.

Din punct de vedere militar nu se poate face un prognostic despre efectul deciziei asupra situației de pe front.
Din punct de vedere politic, lucrurile sînt clare:
Occidentul a ținut să semnaleze că s-a implicat oficial în Războiul din Ucraina.

Tancul e o armă ofensivă.
Așa cum au recunoscut mulți lideri occidentali fără nici o prudență, tancurile sînt date Ucrainei pentru a declanșa o contraofensivă avînd drept țel aruncarea rușilor în Marea Neagră. Așadar, fără să se mai pitească după vorbe precum Nu sîntem în Război cu Federația Rusă! liderii Occidentali, în frunte cu președintele Americii, au decis:

  • a) Continuarea Războiului din Ucraina.
  • b) Escaladarea Războiului din Ucraina.
  • c) Renunțarea la orice gînd de a încheia pace.

Mersul pînă la Confruntarea nucleară în Războiul cu Federația Rusă.
Nu putem înțelege aceste trei semnificații fără a arunca o privire asupra situației de pe front.

Războiul dintre Ucraina și Federația Rusă e în realitate Războiul dintre Occident și Federația Rusă. Cauzele conflagrației le-am mai prezentat.
Principala trimite la principala cauză a Războaielor din întreaga Istorie a Omenirii:
Rezolvarea pe calea armelor a problemelor care nu mai pot fi rezolvate pe calea diplomatică.

Acest Război a fost dorit de ambele părți. Atît de Rusia, cît și de Occident. Asemenea Germaniei dinainte de 1914 și dinainte de 1939, Rusia, învinsă în 1991, prin încheierea Războiului Rece, a vrut să-și ia revanșa. Dacă pe vremea bețivanului Elțîn, ușor de amețit cu o sticlă de vodcă, Occidentul a intervenit în diferite locuri de pe Glob, încălcînd dreptul internațional, fără să ia în calcul reacția Rusiei, la un timp după venirea la Putere a lui Vladimir Putin, Rusia a intervenit, la rîndu-i, în situațiile în care Occidentul se credea de unul singur. Pretenții de superputere moștenite de la Uniunea Sovietică. Punctul de conflict l-a reprezentat Siria. Occidentul a vrut să-și impună și aici voința. A eșuat, deoarece a intervenit Rusia. Concomitent între Rusia și China s-a ivit o alianță riscantă pentru Occident. Era limpede că bătălia cu armele nu mai poate fi evitată. Pentru aceasta trebuia căutată o țară care să-și asume nenorocirea de a duce pe teritoriul propriu un Război și de a-și face din popor carne de tun. Și această țară a fost Ucraina lui Volodîmîr Zelenski. O țară suficient de coruptă, lipsită de forțe democratice, o țară supusă dictaturii unui Clan: Clanul Zelenski. E mai mult decît semnificativ că în perioada cînd Rusia masa trupe în jurul Ucrainei, cînd manevrele deveneau tot mai amenințătoare, președintele francez și cancelarul german au fost la Moscova. Deși au stat de vorbă cu Putin ore-n șir, deși au fost contacte dintre Putin și Biden, nici un lider occidental n-a ținut cont de plîngerile lui Putin privind situația minorității ruse din Ucraina, dar mai ales privind admiterea Ucrainei în NATO. Dacă Occidentul ar fi vrut pace, s-ar fi înregistrat măcar semne că se vrea rezolvarea acestor plîngeri. În realitate, Occidentul n-a vrut o clipă rezolvarea pe cale pașnică a disputei.

Jocul a fost simplu.

Sau Rusia, văzînd determinarea Occidentului, renunță la pretențiile de a i se da un loc la masa marilor puteri sau ea va fi înfrîntă printr-un Război în care Occidentul se va bate cu Federația Rusă prin intermediul Ucrainei. Spre Ucraina au început să curgă bani cu nemiluita, armament, informații secrete, mercenari, sprijin politic și mediatic. Totul pus sub semnul lui Facem asta pentru a ajuta poporul ucrainean să-și păstreze integritatea teritorială. Cu tot sprijinul Occidental, Ucraina n-a reușit să-și păstreze integritatea teritorială. După aproape un an, 20 la sută din teritoriu se află sub stăpînirea rușilor, care, de altfel, l-au și anexat. Te-ai fi așteptat, judecînd după declarațiile lui Volodîmîr Zelenski, ca Ucraina să apere fiecare palmă de pămînt, ca rușii să nu poată înainta nici un metru dincolo de Crimeea. Nu s-a întîmplat așa și din simplul motiv că implicarea Occidentului a fost insuficientă. S-a subapreciat forța Rusiei și s-a supraapreciat forța Ucrainei.

Era greu de imaginat ca o țară mijlocie precum Ucraina să aibă forța de a ține în loc o superputere militară. Cînd s-a ivit întrebarea: Și acum ce facem? rușii au anexat 20% din teritorii, Volodîmîr Zelenski a răspuns că Ucraina va declanșa o contraofensivă. Anunțată pentru finele lui august 2022, contraofensiva a avut loc la televizor și nu pe teren. Rușii nu numai că s-au fixat în apărare, dar mai mult, au pornit la ofensivă. Ideea unui Război prin intermediar s-a dovedit dezastruoasă. Ucraina, de una singură, nu va putea angaja o contraofensivă. Așa s-a ivit schimbarea de strategie a Occidentului. Ipocriziile au fost lăsate deoparte. Întreg programul de manifestări dedicate trimiterii de tancuri s-a vrut un mesaj că Occidentul s-a angajat pe față în Războiul din Ucraina. Deocamdată trimițînd tancuri. Nu peste mult timp va trimite avioane de luptă, rachete și, în cele din urmă, oameni sub forma Coaliției mulținaționale.

De ce a fost nevoit Occidentul să dea cărțile pe față?
Pentru că niciuna din așteptările sale nu s-a îndeplinit.

A pariat pe prăbușirea militară a Rusiei.
Nu s-a întîmplat asta.

A pariat pe prăbușirea economică a Rusiei prin valul de sancțiuni economice, indiscutabile arme de luptă și nu expresii ale pedepsirii pentru încălcarea Dreptului internațional.
A pariat pe o revoltă în Rusia provocată de ostracizarea rușilor de rînd:
Campania de diabolizar, prin presă, interzicerea participării sportivilor și artiștilor ruși la manifestări internaționale.
Nu s-a întîmplat asta.

Orice Război din Istorie cunoaște o escaladare în clipa cînd una dintre părți e nemulțumită de situația de pe cîmpul de luptă.
Escaladarea Războiului de către Occident își are cauza în eșecul strategiei de pînă acum:
Dăm doar o mînă de ajutor Ucrainei! Nu sîntem în Război cu Federația Rusă!

Prin manifestările dedicate trimiterii de tancuri împotriva Rusiei, Occidentul s-a angajat oficial în Război.
Tancurile acum, avioanele de luptă și rachetele mai apoi, sînt armament ofensiv. Așa cum liderii occidentali au recunoscut, acest armament e destinat contraofensivei.pe care Ucraina urmează s-o declanșeze. Contraofensiva anunțată va duce automat și la un mai mare efort de Război al Rusiei. Cîtă vreme Armata Rusă cucerea teritoriul ucrainean, și, deci, Armata Ucraineană se apăra, rușii simpli mai puteau fi convinși că Agresorul e Rusia. Acum însă pentru rușii de rînd, Crimeea și Dombasul sînt deja teritorii aparținînd Rusiei. Ceea ce pentru Occident e un Război de eliberare dus de Ucraina, pentru ruși va fi un Război dus de Ucraina pentru cucerirea unor teritorii rusești. De altfel, Rusia a renunțat de mult la mănuși. A renunțat și Occidentul.

Orice Război, o dată început, scapă de sub control, urmîndu-și propria logică. Și primul și al doilea război mondial au pornit de la un Război local. Nu cred că l-a dorit cineva transformat în mondial. Mecanismul orb al împușcăturii de la Saraievo, care a dus la un măcel mondial de patru ani, e valabil pentru orice Război.

Dacă nu se încheie rapid, Războiul impune beligeranților ceea ce am putea numi:
Fuga înainte!

Nici Occidentul, nici Rusia nu mai au altă soluție decît Fuga înainte.
Nici una dintre părți nu mai poate da înapoi acum, după ce fiecare s-a adîncit tot mai tare în Război.

Pînă unde pot Fugi înainte cele două părți?
Pînă cînd vor pica amîndouă în prăpastia confruntării nucleare.”, conform cristoiublog.ro.

articolul original.

Decizia care îl va înfuria pe liderul de la Kremlin! Emmanuel Macron nu exclude ipoteza de a trimite avioane de vânătoare Ucrainei

30 January 2023 at 20:45
image

Preşedintele francez Emmanuel Macron pregătește o lovitură de proporții pentru Vladimir Putin. Acesta a transmis luni că nu exclude ipoteza de a trimite avioane de vânătoare Ucrainei pentru a ajuta la combaterea invaziei ruse.

El a menţionat „criterii”, înaintea adoptării oricărei decizii, precum faptul că o „cerere” trebuie să fie „formulată” de Ucraina, ca aceasta „să nu ducă la escaladare” şi „să nu fie de natură să atingă pământul rusesc, ci să ajute într-adevăr efortul de rezistenţă” şi ca ea „să nu diminueze capacitatea armatei franceze”.

„Prin definiţie, nimic nu este exclus”, a spus Macron, subliniind totodată că ucrainenii „nu fac astăzi această cerere”.

Or, „în baza acestor trei criterii noi vom continua să analizăm livrările de echipamente militare de la caz la caz”, a adăugat el, după ce indicase aceleaşi criterii pentru eventuala trimitere a tancurilor Leclerc.

„În funcţie de cererile care sunt formulate şi nu în funcţie de zvonuri care circulă” sunt luate deciziile, a mai subliniat şeful statului francez, precizând că ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, este aşteptat marţi la Paris pentru întrevederi cu omologul Sebastien Lecornu.

Premierul olandez Mark Rutte a subliniat la rândul său că „nu există tabu, dar că ar fi un mare pas” înainte dacă avioane de vânătoare sunt livrate Kievului.

Nici Ţările de Jos nu au primit pentru moment vreo cerere din partea Kievului în acest sens, a spus el, fiind de acord cu criteriile formulate de omologul său francez.

După mai multe săptămâni de ezitări, Berlinul a decis miercuri să trimită în Ucraina 14 tancuri Leopard 2 de fabricaţie germană şi să permită altor ţări europene să furnizeze blindate similare Kievului.

Dar Germania nu va trimite avioane de luptă în Ucraina, a afirmat cancelarul german Olaf Scholz duminică, transmite AGERPRES

articolul original.
❌