ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 5 October 2022Ultimele Stiri

LIVE TEXT | Război în Ucraina, ziua 224: Vladimir Putin a promulgat legea privind anexarea a patru regiuni ucrainene / Container cu dinți de aur smulși, descoperit într-o „cameră de tortură” făcută de ruși

5 October 2022 at 07:15

Război în Ucraina, ziua 224. Kievul a descoperit o „cameră de tortură” făcută de ruși, într-un oraş eliberat. Poliţia ucraineană a afirmat, marţi, că a descoperit o „cameră de tortură” în oraşul Pisky-Radkivski, care a fost ocupat de Rusia, în estul regiunii Harkov. Potrivit Poliţiei, în acel loc s-au găsit, între altele, un container plin de dinţi de aur.

Citește și Românii pot fi „Alături de Ucraina” în campania pentru refugiați organizată de Asociația Medici pentru România în parteneriat cu grupul de presă Gândul

Cele mai importante evenimente ale zilei

UPDATE ora 10:00 – Vladimir Putin a promulgat legea privind anexarea a patru regiuni ucrainene

Preşedintele rus Vladimir Putin a promulgat miercuri legea care oficializează anexarea a patru regiuni din Ucraina, controlate parţial de forţele ruse, a relatat agenţia oficială de presă TASS, preluată de Reuters și citată de Agerpres.

Anexarea vizează regiunile ucrainene Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie, ce reprezintă în jur de 18% din teritoriul recunoscut internaţional al Ucrainei.

Rusia a declarat anexările după ce a organizat ceea a a numit referendumuri în zonele ocupate în Ucraina.

Guvernele occidentale şi Kievul au declarat că scrutinele au încălcat dreptul internaţional, au fost coercitive şi nereprezentative.

Vladimir Putin / Sursa FOTO: Twitter
Vladimir Putin / Sursa FOTO: Twitter

UPDATE ora 09:00 – Ucraina îşi propune să repornească reactoarele de la Centrala Nucleară Zaporojie

Ucraina ia în considerare repornirea celei mai mari centrale nucleare din Europa – Zaporojie – pentru a asigura siguranţa acesteia, la doar câteva săptămâni după temerile legate de un dezastru cauzat de radiaţii la instalaţia ocupată de Rusia, a declarat marţi preşedintele companiei care operează centrala pentru Associated Press.

Centrala nucleară Zaporojie a apărut ca unul dintre cele mai îngrijorătoare puncte de focar ale invaziei Rusiei în Ucraina. Aceasta a fost avariată în timpul luptelor, ceea ce a provocat o alarmă internaţională, iar şeful acesteia a fost reţinut de forţele de ocupaţie pe parcursul weekend-ului, înainte de a fi eliberat luni, scrie News.ro.

UPDATE ora 08:00 – Poliția ucraineană spune că a descoperit o „cameră de tortură” într-un oraș eliberat de sub ocupația rusă

Poliţia ucraineană a afirmat, marţi, că a descoperit o „cameră de tortură” în oraşul Pisky-Radkivski, care a fost ocupat de Rusia, în estul regiunii Harkov, transmite CNN.

Potrivit Poliţiei, în acel loc s-au găsit, între altele, un container plin de dinţi de aur.

„După eliberarea satului Pisky-Radkivski, localnicii au anunțat la Poliţia că în subsolul uneia dintre case erau ţinuţi prizonieri – locuitori din zonă, soldaţi ATO [Operaţiunea Antiteroristă] şi prizonieri de război din cadrul Forţelor Armate ale Ucrainei”, a declarat Serhiy Bolvinov, şeful Departamentului de investigaţii al Poliţiei Naţionale din regiunea Harkov, pe Facebook.

Bolvinov a adăugat că locuitorii din zonă au auzit ţipete constante din clădire.

 „Anchetatorii şi procurorii lucrează pentru a stabili toate faptele care au avut loc în această cameră de tortură”, a spus el.


Anterior, la finalul lunii septembrie, armata ucraineană a spus că a descoperit o nouă „cameră de tortură” într-un oraș eliberat de sub ocupația rusă.

„Așa arată un scaun electric rusesc. Numai că acesta nu este un instrument de justiție pentru criminali, ci un instrument pentru călăii ruși și sadicii care i-au torturat pe ucraineni”, a transmis instituția de la Kiev, adăugând și o poză.

Another russian torture chamber in the de-occupied territories near Kharkiv.
This is what a russian electric chair looks like. Only this is not an instrument of justice for criminals, but a tool for russian executioners and sadists who tortured Ukrainians. pic.twitter.com/c0FIN2Mm1n

— Defense of Ukraine (@DefenceU) September 26, 2022

Absolventă a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Otilia Serescu a debutat în presă la televiziunea locală Iași TV Live și la săptămânalul 7Est, în anul 2010. Ulterior, citeste mai mult
articolul original.

Hunter UAV

5 October 2022 at 03:00

Cu ce se mai ocupa unii din Belarus… in colaborare cu rusii bineinteles

HUNTER attack UAV helicopter military 28.06.22 бпла вертолет – YouTube

Chiar daca la pima vedere conceptul pare mai degraba o jucarie, se pare ca ceva totusi se intampla pe acolo.

Aici pe cand era mai la inceput de drum, in 2021, cu „pliant” publicitar video:

Chestia a fost prezentata la expozitia militara MILEX-2021 din Minsk iar anul acesta in cadrul expozitiei Armija-2022, de catre compania Wiertalioty Rossii sub denumirea UAV BAS-750, o dezvoltare a mai usoarei BAS-200 . Un sistem BAS-750 este format din 2 elicoptere UAV si doua statii de control la sol.

image.png

BAS-750

Elicopterul pilotat distant ar putea executa mai multe tipuri de misiuni militare, de la observatie la atac, atat aer-sol contra tintelor usoare, cat si contra unor tinte aeriene lente.

La bord sunt montate un sistem optic girostabilizat, un complex de ochire acompaniat de un ansamblu de sase camere video.

Scopul dezvoltarii este un UAV complet automatizat, controlat de o retea neuronala.

Armamentul este compus din o turela cu o mitraliera calibrul 7,62 mm, o rezerva de munitie de 550 de cartuse, la care se adauga 2 containere pentru lansarea a opt rachete nedirijate calibrul 57mm sau pana la 16 bombe de 2,5 kg.

Pentru autoprotectie este folosit un lansator automat de capcane antiradar sau termice, corelat cu senzori de detectie a amenintarilor. Elicopterul este echipat cu radar de navigatie/meteo si un avertizor radar.

Sarcina utila este de 200 kg iar masa totala la decolare este de 750 kg. Diametrul rotorului este de doar 7 metri, mai redus si decat la AH-6i/MD500.

Puterea motorului este de 271 CP, rezerva de combustibil este de 180 de litri. Viteza maxima este de 180 km/h iar autonomia de zbor este de 6 ore in configuratia de baza si de 9 ore cu rezervoare suplimentare.

Ce mi-a mai atras atentia – de facut in ciuda unora care trebuiau sa produca Kamov 126:

Marius Zgureanu

Surse:

. Altair-com-pl/news/view?news_id=37744

. Hunter unmanned helicopter turned into an attack drone – ВПК.name (vpk.name)

. HUNTER scout attack UAV helicopter military 2022 

articolul original.
Ieri — 4 October 2022Ultimele Stiri

Generalul (r) Alexandru Grumaz: ‘Arma apocalipsei. Poate găzdui șase torpile nucleare, de 24 de metri fiecare, care pot fi înarmate cu un focos de până la 100 de megatone’

4 October 2022 at 20:45
image

Generalul-locotenent în rezervă Alexandru Grumaz a explicat cât de periculos este submarinului nuclear rus „K-329 Belgorod”, care poartă torpilele Poseidon, după ce a fost mobilizat în Atlantic.

Generalul Alexandru Grumaz a precizat că pagubele pot fi devastatoare în zonele lovite de rachetele care pot transporta focoase nucleare:

„Acest submarin face parte din triada nucleară a Rusiei, care este încă operațională și care are o putere de foc comparabilă cu cea a SUA. Sunt submarine care poartă rachete balistice, avioane strategice de bombardament și rachetele care pleacă din silozuri. Marina rusă are în jur de 64 de submarine. Știm că sunt submarine cu rachete balistice, 19 submarine cu rachete balistice sunt dotate cu arme nucleare.

Vorbind despre acest submarin, numit arma apocalipsei, el este suspectat la ora actuală că a fost la originea conductelor Nord Stream 1 și Nord Stream 2. Acest submarin poate servi ca navă mamă pentru o varietate de submarine.

Este înarmat cu un tip de rachetă strategică, de dimensiunea unui autobuz școlar, poate găzdui șase torpile nucleare, de 24 de metri fiecare, care pot fi înarmate cu un focos de până la 100 de megatone. Este o armă nucleară cu rază de acțiune de mii de kilometri care are o viteză de peste 100 de km /h, evită radarele, cauzând pagube devastatoare asupra unui teritoriu din jurul locului exploziv”, conform b1tv.ro

articolul original.

‘Aliatul’ lui Vladimir Putin, Aleksandr Lukașenko, se implică în războiul din Ucraina: ‘Nu o ascundem. Nimeni nu va împușca ruși în spate de pe teritoriul Belarusului’

4 October 2022 at 19:45
image

Preşedintele belarus Aleksand Lukaşenko a declarat, marţi, că ”Belarusul participă” în războiul din Ucraina, dar nu este o parte militară activă în conflict, relatează CNN.

”În ceea ce priveşte participarea noastră la o operaţiune militară specială în Ucraina, participăm. Nu o ascundem. Dar nu ucidem pe nimeni. Nu ne trimitem armata nicăieri. Nu ne încălcăm obligaţiile”, a afirmat Lukaşenko în timpul unei întâlniri militare, potrivit unei înregistrări video a întâlnirii transmisă agenţia de ştiri de stat Belta.

El a mai spus apoi că ţara sa ”participă” în război, împiedicând extinderea acestuia în Belarus şi împiedicând ”un atac asupra Belarusului sub pretextul unei operaţiuni militare speciale organizate de Polonia, Lituania şi Letonia”.

”Aşa cum am spus, nimeni nu va împuşca ruşi în spate de pe teritoriul Belarusului. Aceasta este participarea noastră”, a subliniat liderul belarus.

Lukaşenko a adăugat că Belarusul este, de asemenea, prins în conflict ca punct de intrare pentru refugiaţi.

”Da, tratăm oamenii dacă este necesar. Da, hrănim oamenii. Şi nu numai pe ruşi. Îi hrănim în special pe acei refugiaţi, cerşetori, oameni săraci care vin la noi din Ucraina… Cum să nu-i hrănim, cum să nu-i tratăm? Aceasta este participarea noastră în această operaţiune militară. Nu există altă cale şi nu va exista”, a continuat preşedintele belarus.

El a menţionat că Minskul nu intenţionează să anunţe vreo mobilizare, dar că intenţionează să înveţe din experienţa Rusiei.

Lukaşenko a fost un aliat apropiat al omologului său rus Vladimir Putin, iar Belarus a fost folosit ca punct de lansare pentru trupele ruse în luna februarie.

Liderul belarus a denunţat anterior că ţara sa a fost ”târâtă” în război, conform news.ro

articolul original.

Diplomat german la Varsovia: „Vom obține securitatea doar fără, nu cu Rusia lui Vladimir Putin”

4 October 2022 at 21:17
image

Ministrul german al afacerilor externe, Annalena Baerbock, a sosit la Varșovia, unde a luat cuvântul la Forumul de Securitate de la Varșovia, transmite Ukrinform.

“Vom obține securitatea doar fără, nu cu Rusia lui Vladimir Putin. Aceasta a fost o schimbare importantă în politica germană“, a declarat oficialul, citat de sursa amintită, referindu-se la faptul că Germania a adoptat o linie comună cu ceilalți membri ai UE în ceea ce privește amenințările Rusiei.

Vestul a ignorat avertismentele Europei de Est, mai experimentat în a percepe pericolul rusesc

Tot în vizita din Polonia, Baerbock a confirmat că Germania a tratat cu superficialitate “evaluarea corectă a multor parteneri” cu privire la Rusia și a exemplificat cu situația gazoductului Nord Stream, a cărui construcție a primit opoziția țărilor din Europa Centrală, de Est și a Statelor Unite.

“Noi, Germania, nu am ascultat ce au spus țările din Europa Centrală și de Est despre Nord Stream 2 ca fiind o armă politică“, a spus Baerbock, într-un ecou al declarațiilor de la mijlocul lunii septembrie ale președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Șefa diplomației germane a adăugat că Berlinul și-a schimbat cu 180 de grade cursul referitor la livrările de arme pentru Ucraina și a asigurat că “va apăra fiecare colț al teritoriului NATO”, conform Calea Europeană.

articolul original.

Biden a anunțat pe facebook un nou ajutor pentru Ucraina: 625 milioane de dolari incluzând rachete HIMARS, sisteme de artilerie sau blindate

4 October 2022 at 20:38
image

Preşedintele SUA, Joe Biden, a anunţat marţi, într-o convorbire cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, un nou ajutor american de echipamente militare, în valoare totală de 625 de milioane de dolari, potrivit unui comunicat al Casei Albe.

Noua tranşă creşte ajutorul militar al SUA pentru Ucraina la aproape 17 miliarde dolari, de la începutul invaziei ruse, la 24 februarie, şi la 17,5 miliarde de dolari de la preluarea mandatului de către preşedintele Joe Biden, în ianuarie 2021.

Biden, pe facebook: „apărăm democrația”

“Astăzi am vorbit cu președintele Zelenski pentru a sublinia faptul că SUA nu vor recunoaște niciodată pretinsa anexare a teritoriului ucrainean de către Rusia.

Mi-am reafirmat angajamentul de a continua să sprijin în continuare Ucraina, inclusiv prin noul pachet de asistență pentru securitate de 625 de milioane de dolari, prezentat astăzi. Rămânem pregătiți să impunem costuri severe oricărei entități care sprijină pretinsa anexare a Rusiei și vom continua să mobilizăm lumea în sprijinul eforturilor Ucrainei de a-și apăra democrația”, a scris președintele american, pe Facebook.

Ce conține pachetul de la Washington

Pachetul de asistență, în valoare de 625 milioane de dolari, include logistică pentru securitate: arme și echipamente suplimentare, inclusiv HIMARS, sisteme de artilerie și muniție, precum și vehicule blindate.

Este primul pachet de ajutor militar anunțat de SUA după ce Rusia a anexat ilegal cele patru regiuni ucrainene Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie în urma unor referendumuri trucate condamnate de Occident.

Pachetul anterior, în valoare de 1,1 miliarde de dolari, cuprindea 18 sisteme de artilerie de precizie Himars, 150 de vehicule blindate “Humvee”, 150 de vehicule tactice de armament, radare şi sisteme de apărare anti-drone.

articolul original.

Şeful CIA: Vladimir Putin poate deveni ”periculos şi nesăbuit”, dacă se va simţi încolţit

4 October 2022 at 17:09
By: -
image

Preşedintele rus Vladimir Putin poate deveni ”destul de periculos şi nesăbuit” dacă se va simţi încolţit în urma evoluţiei nefavorabile pentru el a războiului din Ucraina, avertizează directorul CIA, Bill Burns.

Putin ”are de ce să fie îngrijorat, nu doar pentru ce se întâmplă pe câmpul de luptă în Ucraina, ci şi pentru ce se întâmplă la el acasă (în Rusia) şi pe plan internaţional”, a remarcat Burns, într-un interviu acordat postului CBS, citat marţi de CNN.

Directorul CIA a observat în special faptul că, în pofida promisiunii făcute de China în februarie pentru ”o prietenie fără limite”, Beijingul a refuzat să ofere Moscovei sprijinul militar cerut de Putin şi, în plus, China şi-a ”controlat entuziasmul faţă de modul în care Rusia duce războiul” în Ucraina.

Provocările tot mai mari cu care se confruntă Rusia i-au lăsat lui Putin puţine opţiuni, făcându-l potenţial mai periculos, a atenţionat Bill Burns.

”Un Putin încolţit, un Putin care se simte pus cu spatele la zid, poate fi destul de periculos şi nesăbuit”, a concluzionat directorul CIA.

Avertismentul său vine în timp ce trupele ucrainene continuă să câştige teren în contraofensiva lansată contra celor ruse în teritoriile ocupate de acestea din urmă în estul şi sudul Ucrainei.

Statele occidentale, SUA în special, continuă să susţină militar Kievul, furnizându-i acestuia arme şi muniţii moderne care au provocat mari pierderi umane şi materiale armatei ruse.

De la începutul invaziei ruse, în februarie, Washingtonul a oferit Kievului o serie de pachete de ajutor militar ce însumează până în prezent circa 16,8 miliarde de dolari.

Un nou astfel de pachet, în valoare de 625 de milioane de dolari, urmează să fie anunţat curând. Acesta va cuprinde încă patru lansatoare multiple de rachete HIMARS, 16 obuziere de calibrul 155 mm şi alte 16 de calibrul 105 mm, plus muniţia aferentă, echipamente ce vor fi livrate din stocurile armatei americane.

Întrebat marţi despre relatările din presă conform cărora Rusia s-ar pregăti să demonstreze că este pregătită să folosească arme nucleare în conflictul său cu Ucraina, purtătorul de cuvânt al preşedintelui Putin, Dmitri Peskov, a răspuns că preşedinţia rusă nu doreşte să ia parte la retorica nucleară răspândită de puterile occidentale şi de organizaţiile mass-media.

Ziua 223 de război. Două noi oraşe eliberate de ruşi: „Puşcaşii marini ucraineni avansează cu încredere spre Marea Neagră”

articolul original.

Ungaria nu se grăbește să renunțe la gazele rusești. A anunțat o strategie pe 30 de ani

4 October 2022 at 14:54
image

Una dintre cele mai dependente țări UE de energia din Rusia, Ungaria nu se grăbește să renunțe complet la importurile de gaze din această țară.

Guvernul de la Budapesta își propune să atingă acest obiectiv în termen de maximum 26 de ani, printr-o electrificare la scară largă, a anunțat ministrul Tehnologiei și Industriei, Laszlo Palkovics, potrivit Reuters.

Guvernul va revizui strategia energetică națională în primul trimestru al anului viitor, cu obiectivul de a reduce dependența de gaze și de a stimula producția de energie electrică din surse nucleară și solară, precum și o posibilă trecere la parcurile eoliene.

„Nivelul gazelor rusești, dacă celelalte condiții rămân egale, ar putea scădea la zero până în 2050", a spus Palkovics, la o conferință pe tema energiei organizată de o publicație economică.

Conform acordului pe 15 ani semnat anul trecut cu Rusia, înaintea izbucnirii războiului din Ucraina, Ungaria primește 4,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale prin conducte care tranzitează Bulgaria și Serbia.

Guvernul condus de liderul naționalist Viktor Orban a renunțat în iulie la plafonarea existentă de mulți ani a prețurilor la utilități pentru gospodăriile cu consum mare, ceea ce va contribui la o scădere a consumului de gaze cu amănuntul, a spus Palkovics.

Consumatorii casnici, care au folosit 4 milioane de metri cubi de gaze anul trecut, își vor reduce, probabil, consumul cu cel puțin 800 de milioane de metri cubi după reducerea subvențiilor, iar alte economii vor rezulta din măsurile pe care Guvernul le adoptă pentru limitarea consumului, a explicat ministrul.

Acesta a mai spus că primul pas pe care îl va face Ungaria pentru eliminarea dependenței de energia rusească va fi reducerea ponderii gazelor din consumul total de energie, de la 35% anul trecut la 26% până în 2026, ceea ce implică o scădere a consumului cu 2,4 milioane mc/an.

Revizuirea sistemului energetic ungar, inclusiv reducerea consumului de gaze, creșterea ponderii energiei regenerabile și a capacităților de stocare, va costa aproximativ 24 de miliarde de euro, din care 16 miliarde ar proveni din finanțare UE.

Deși membră a Uniunii Europene, Ungaria a menţinut relaţii pragmatice cu Moscova de la invadarea Ucrainei de către Rusia, ceea ce a creat tensiuni în raport cu unii aliaţi ai Uniunii Europene dornici să adopte o linie mai dură.

Ungaria, care este dependentă în proporţie de 85% de gazul rusesc, s-a opus ferm sancţiunilor UE asupra importurilor de gaze ruseşti.

În septembrie, Budapesta a anunțat că nu susţine sub nicio formă plafonarea preţului gazelor naturale în Uniunea Europeană, susținând că aceasta ar fi o măsură de sancţiune camuflată, care va duce la creşterea preţurilor la energie şi la provocări serioase în privinţa securităţii aprovizionării.

articolul original.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov: ‘Ar fi mai adecvat ca toate țările lumii să recunoască noua realitate, care a fost inevitabilă’

4 October 2022 at 17:46
image

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a susţinut marţi că „majoritatea zdrobitoare” a ţărilor dau dreptate Rusiei pentru că a recunoscut rezultatele pseudo-referendumurilor din patru teritorii ucrainene parţial ocupate şi ulterior le-a anexat, dar nu îndrăznesc să o spună, transmite EFE, care comentează că, prin aceste declaraţii, şeful diplomaţiei ruse ignoră condamnarea cvasitotală exprimată de comunitatea internaţională.

„O majoritate zdrobitoare de ţări – şi vă garantez acest lucru – înţelege perfect că avem dreptate”, a declarat Lavrov în plenul Consiliului Federaţiei (camera superioară a parlamentului rus), unde a prezentat documentele de anexare a regiunilor ucrainene Lugansk, Doneţk, Zaporojie şi Herson, în ciuda faptului că practic întreaga comunitate internaţională, inclusiv parteneri tradiţionali ai Rusiei, precum China, India, Kazahstan, Azerbaidjan, Turcia şi Serbia, nu vor recunoaşte anexarea.

„Nu toată lumea are curaj şi nici forţă să vorbească obiectiv şi direct despre aceasta”, a afirmat Lavrov, care s-a declarat „convins că adevărul va învinge”. ”Desigur, ar fi mai adecvat ca toate ţările lumii să recunoască noua realitate, care a fost inevitabilă”, a adăugat el.

Lavrov a susţinut din nou teza conform căreia „un mare număr de instrumente juridice, inclusiv referiri la Carta ONU, consacră principiile egalităţii şi autodeterminării popoarelor” şi a susţinut că adminstraţia preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, dar şi cea a predecesorului acestui, Petro Poroşenko, „nu au respectat aceste criterii”.

„Acum se aplică un scenariu dictat chiar de viaţa însăşi, care se bazează pe voinţa liberă a persoanelor”, a afirmat el, informează agerpres.ro

articolul original.

William Burns, șeful spionilor americani, avertizează: ‘Putin care simte că este cu spatele la zid, poate fi destul de periculos și nesăbuit’

4 October 2022 at 16:15
image

William Burns, directorul CIA, este de părere că, în cazul în care președintele rus Vladimir Putin, se va vedea pus în fața faptului împlinit, acesta nu va ezita să apeleze la arsenalul militar nuclear pe care îl are la îndemână, potrivit realitatea.net.

Liderul de la Kremlin trebuie „să fie îngrijorat, nu doar de ceea ce se întâmplă pe câmpul de luptă din Ucraina, ci de ceea ce se întâmplă acasă și de ceea ce se întâmplă pe plan internațional”, a susținut William Burns pentru CBS.

Potrivit acestuia, în ciuda promisiunii Chinei din februarie privind o „prietenie fără limite”, Beijingul a refuzat să ofere sprijinul militar pe care Putin l-a solicitat și „și-a controlat entuziasmul față de modul în care Rusia a condus războiul”.

De asemenea, William Burns a mai sugerat că provocările în creștere ale Rusiei l-au lăsat pe Vladimir Putin cu mai puține opțiuni, ceea ce îl face potențial mai periculos.

„Putin care simte că este cu spatele la zid, poate fi destul de periculos și nesăbuit”, a mai declarat directorul CIA, conform b1tv.ro

articolul original.

Forțele ucrainene au recuperat două orașe din Herson și „avansează cu încredere spre Marea Neagră”. Harta prezentată de Rusia confirmă pierderile sale semnificative din regiune

4 October 2022 at 17:21
image

Forțele ucrainene au recuperat orașele Davîdîv Brid și Velika Oleksandrivka din Herson, regiune aflată în sudul Ucrainei, a confirmat marți Ministerul ucrainean al apărării, potrivit CNN.

Forțele ucrainene au recuperat două orașe din regiunea Herson

„Pușcașii marini ucraineni avansează cu încredere spre Marea Neagră”, spune Ministerul ucrainean al apărării.

Yurii Sobolevskyi, vicepreședintele consiliului regional din Herson, a confirmat la rândul său eliberarea orașului Velika Oleksandrivka.

Anunțul a venit în contextul în care oficialii și analiștii pro-ruși – dar și cei ucraineni – spun că forțele ucrainene se apropie Herson, oraș aflat sub ocupație rusă, pe malul vestic al râului Nipru.

De altfel, chiar și harta prezentată marți de Ministerul rus al apărării confirmă pierderile semnificative pe care le suferă forțele ruse în regiunea Herson, notează CNN.

Generalul-locotenent Igor Konașenkov, care vorbea în timp ce era afișată harta, nu a menționat pierderile. Pe de altă parte, el susține că unitatea militară rusească ar fi neutralizat blindate și trupe ucrainene în zona unor orașe care acum sunt sub control ucrainean – o recunoaștere tacită a succeselor ucrainene de pe câmpul de luptă.

Herson este una dintre cele patru regiuni ucrainene vizate de anexarea anunțată de președintele rus Vladimir Putin.

articolul original.

Dan Dungaciu propune scoaterea Rusiei din formatul de negocieri pentru Transnistria. Ca în cazul Ucrainei

4 October 2022 at 14:24
image

O iniţiativă a Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale Ion I. C. Brătianu al Academiei Române (ISPRI) menită a pleda pentru eliminarea Federaţiei Ruse din formatul de negocieri sau din poziţia de garant al chestiunii transnistrene a fost lansată marţi de directorul institutului, Dan Dungaciu.

Dungaciu, care a participat la dezbaterea „Germania şi Noua Ordine Europeană”, organizată de ISPRI, a explicat că „iniţiativa institutului, în parteneriat cu institute de profil din Republica Moldova, se referă la fructificarea consecinţelor unui document esenţial, Anders Fogh Rasmussen – Andriy Yermak.

„Documentul (Rasmussen – Yermakn.r.) se referă la o schimbare radicală de filosofie în ceea ce priveşte securitatea europeană. Dacă până astăzi, după căderea comunismului, discuţia despre securitatea europeană se făcea inclusiv în relaţii cu Federaţia Rusă, chiar la un moment dat cu tentative de introduce Rusia în decizia de securitate europeană (…), precum Formatul 5 plus doi pentru Transnistria, acest document discută securitatea şi garanţiile de securitate ale Ucrainei fără Rusia. Rusia nu este prezentă, OSCE nu este prezent, pentru că Rusia e acolo, prin urmare Rusia nu are niciun cuvânt de spus în ceea ce priveşte securitatea Ucrainei, cu atât mai puţin să devină garantul acestei securităţi”, a declarat Dungaciu pentru AGERPRES.

Directorul ISPRI consideră că „dacă Occidentul, Statele Unite, merg pe această abordare, consecinţa pentru spaţiul nostru aflat în imediata vecinătate a României – care probabil nu se vede de la dimensiunea acelei abordări sau de la importanţa foarte mare a Ucrainei – este că Rusia nu mai are ce căuta într-un format de negocieri sau din poziţia de garant, aşa numit – nu a fost niciodată – al chestiunii transnistrene”.

„Deci, în 5 plus doi nu are ce căuta Federaţia Rusă din moment ce e scoasă din ecuaţia ucraineană. Iniţiativa doreşte să aducă în discuţie la Bucureşti, Chişinău şi Bruxelles, la Washington, ideea că Federaţia Rusă trebuie tratată la fel cum e tratată în cazul Ucrainei şi în cazul Republicii Moldova. Şi cred că această iniţiativă ar trebui să fie îmbrăţişată, discutată. Am lansat-o în cadrul acestei dezbateri, inclusiv să avem sprijinul unor institute din Germania, care să susţină această abordare”, a arătat Dungaciu.

Directorul ISPRI a mai declarat că documentul va fi prezentat atât comisiilor de specialitate al Parlamentului României, cât şi la nivelul decidenţilor NATO şi UE.

„După ce elaborăm documentul îl vom aduce în discuţie clasei politice, în sensul de comisii de resort din cadrul Parlamentului, că e vorba de Politică Externă sau de Apărare, şi vom discuta cu domniile lor, inclusiv pentru feedbackuri relevante. Eu voi prezenta această iniţiativă a institutului săptămâna viitoare la Chişinău, în cadrul unui summit de securitate. Voi prezenta acest document inclusiv decidenţilor de securitate la nivel NATO sau UE”, a mai spus Dan Dungaciu.

articolul original.

Criza energetică și efectele pe termen lung: spre o nouă dezindustrializare a Europei?

4 October 2022 at 06:06
image

Europenii sunt nevoiți să lase mai jos termostatele și să adopte de urgență măsuri de economisire a energiei pentru a ajuta la reducerea consumului de gaz cu 13%, transmite Euronews:

Trebuie să ne pregătim pentru întreruperea completă a furnizării de gaze din partea Rusiei. De asemenea, Europa trebuie să se asigure că rezervele de gaze nu vor scădea sub 33% în această iarnă, astfel încât să aibă suficientă energie dacă apare o perioadă bruscă de frig...

Nu doar războiul este sursa crizei...

Potrivit unei analize publicate de revista americană Foreign Policy, "problema fundamentală este că Europa încă nu se confruntă cu sursele crizei, preferând să dea vina pe forțele externe pentru situația sa actuală.

Von der Leyen și alți lideri europeni indică Rusia și războiul său împotriva Ucrainei.

Închiderea robinetelor de gaz de către președintele rus Vladimir Putin a înrăutățit, fără îndoială, lucrurile, dar aceasta va fi deja a treia iarnă a crizei energetice a Europei. În iernile 2020-2021 și 2021-2022, Europa a cunoscut creșteri semnificative ale prețurilor energiei electrice și gazelor naturale, precum și lipsuri de gaze care au dus la creșterea utilizării cărbunelui și păcurei.

Factorii politici europeni fie nu au luat în seamă, fie au preferat să nu schimbe cursul. A ști ce a cauzat problema este primul pas pentru a o rezolva".

Le Monde avertizează că actuala criză energetică ridică problema durabilității unei industrii europene puternice:

"Timp de trei ani, șocurile s-au înmulțit pe Bătrânul Continent, slăbind și mai mult baza industrială deja foarte deteriorată din Franța. Și asta într-un moment în care IMM-urile franceze începeau să ridice capul.

Deja o bună parte din industria chimică a Bătrânului Continent a zburat spre zări mai bune, în Asia sau America, iar alții amenință să accentueze mișcarea.

Și putem să observăm că, deși energia este necesară, ea nu este cheia competitivității unei industrii. Cea al Japoniei este infinit superioară celei a Arabiei Saudite, în ciuda avantajului energetic al acesteia din urmă".

Relocări din considerente energetice

Și Les Echos se teme că Franța s-ar putea afla în fața unui nou val de dezindustrializare:

"Problemele generate de costul energiei încep să se înmulțească în Franța. Lanțurile sunt perturbate odată cu utilizarea importurilor din zone mai competitive.

O lovitură pentru mișcarea de reindustrializare pe care o provocase pandemia.

Peste Rin, amorțeala fabricilor este masivă, una din zece companii și-a încetinit producția, potrivit angajatorilor germani.

În Franța, situația nu este la fel de rea, dar  îngrijorează multiplicarea semnalelor de scădere a producției".

Și dacă industria europeană s-ar reloca în Statele Unite?  Este tendința remarcată de The Wall Street Journal, preluat de Courrier International:

"Luptându-se cu creșterea prețurilor la gaze, tot mai multe companii din Europa aleg să se relocheze în Statele Unite.

Prețurile energiei sunt mai stabile, iar președinția Biden sprijină tranziția către surse regenerabile cu miliarde de dolari. Rezultatul este un mediu din ce în ce mai favorabil în Statele Unite, potrivit liderilor de afaceri, în special pentru industriile care pariază pe proiecte legate de produse chimice, baterii și alte produse consumatoare de energie".

articolul original.

"Putin este unul care ți-ar incendia casa, dar mai întâi și-ar emite un permis pentru aceasta"

3 October 2022 at 06:19
image

Vox comentează că mișcarea lui Putin era așteptată, dar deschide o fază nouă și incertă în războiul din Ucraina:

"Contraofensiva ucraineană recucerește teritoriul și orașele controlate de ruși în zone pe care Putin tocmai a încercat să le anexeze.

Cu toate acestea, un Vladimir Putin sub presiune, care acționează dintr-o poziție slăbită reprezintă, de asemenea, un risc.

Putin încearcă să ridice miza conflictului, o altă potențială încercare de a slăbi determinarea și sprijinul Occidentului pentru Ucraina – toate în timp ce Rusia continuă să se confrunte cu eșecuri".

Într-un interviu pentru Newsweek, ministrul de externe al Finlandei, Pekka Haavisto spune că dictatorul rus se confruntă atât cu disidența în Rusia, cât și cu incertitudinea în rândul națiunilor neutre, preocupate de crizele alimentare și nucleare care se profilează, plus așa-zisele referendumuri pe terenul ucrainean ocupat.

Multe țări care poate nu au fost atât de preocupate de atacul rusesc asupra Ucrainei, sunt acum foarte îngrijorate de această metodă prin care se schimbă granițele prin vot", a spus Haavisto, reflectând discuțiile recente cu omologii să de la adunarea Generală a Națiunilor Unite din septembrie.

Privind harta, puteți vedea multe minorități, puteți vedea multe granițe care ar putea fi contestate cu metode similare. Folosirea acestui tip de metodă la nivel internațional ar crea o problemă uriașă. Cred că multe țări nu pot accepta că schimbarea granițelor prin referendumuri este corectă", a continuat șeful diplomației finlandeze pentru Newsweek.

O montare demnă de Potemkin

Comentând discursul de vineri, Le Figaro notează că "lui Potemkin i-ar fi plăcut montarea lui Vladimir Putin de vineri, de la Kremlin și din Piața Roșie: aprobând voința poporului suveran, el a validat sub cizma sa anexarea a 18% din teritoriul ucrainean.

Cum ar fi putut rezista el acestui impuls spontan de a se arunca în brațele - înarmate - ale mamei Rusia, al celor 87% dintre locuitorii care mai rămăseseră sub focul din Herson, 93,1% din cei din Zaporijjia și, respectiv, 98, 4% și 99,2% din regiunile Lugansk și Donețk, ocupate din 2014?"

Pentru Le Figaro, ”obiectivul probabil al discursului a fost să sudeze națiunea rusă în spatele mitului unei operațiuni de „eliberare" a „fraților" prizonieri ai unui regim „nazist".

Într-un moment în care recrutarea stârnește o mare tensiune în societate, credibilitatea sa se bazează pe presupusa dorință a ucrainenilor de a fi „salvați". Rușii, hrăniți cu știri false, ar fi obișnuiți să creadă că orice este posibil. Dar până când?"

The New York Times afirmă că președintele Putin se confruntă cu provocări monumentale:

"Mobilizarea s-a dovedit atât de nepopulară încât joi a făcut pasul rar de a recunoaște la televiziunea națională greșelile guvernului său în modul în care a fost efectuată.

Zeci de mii de tineri fug din Rusia, înfruntând cozi kilometrice la granițele cu Georgia și Kazahstan, un semnal că mulți ruși nu acceptă argumentele pentru invadarea Ucrainei. Iar haosul a provocat un alt eșec economiei Rusiei, și așa afectate de sancțiuni".

The Conversation amintește că "regimul Putin are o istorie lungă de a folosi cu cinism „legalitatea" pentru a-și justifica acțiunile. Așa cum a scris recent Mark Galeotti, autor a 24 de cărți despre Rusia și politica ei, în The Spectator, Putin este un om care ți-ar incendia casa, dar și-ar emite mai întâi un permis pentru a face acest lucru".

articolul original.

Ungaria renunță la gazul lui Putin. Viktor Orban cedează presiunii liderilor europeni

4 October 2022 at 13:48

Ministru ungar al inovației și tehnologiei, Laszlo Palkovics, a anunțat că Ungaria și-a stabilit drept obiectiv eliminarea dependenței de gazele rusești până în 2050.

Conform unui acord semnat anul trecut, înainte de declanşarea războiului din Ucraina, Ungaria primeşte 3,5 miliarde de metri cubi de gaze pe an prin Bulgaria şi Serbia, conform unui acord pe termen lung semnat cu Rusia, la care se adaugă un miliard de metri cubi printr-o conductă din Austria. Acordul semnat de Ungaria cu Gazprom este pe o perioadă de 15 ani. În iulie, guvernul condus de Viktor Orban a pus capăt unei scheme de plafonare, care a fost valabilă timp de un an, pentru preţurile la utilităţi plătite de gospodăriile cu un consum ridicat de energie. Laszlo Palkovics a apreciat că eliminarea plafonării ar urma să contribuie la o scădere a consumului de gaze pe segmentul de retail.

Acesta a anunţat că executivul ungar va analiza strategia energetică a Ungariei în primul trimestru din 2023, căutând să reducă dependenţa de gaze şi majorând producţia de electricitate care se bazează pe energia solară şi nucleară, şi avansând pe segmentul fermelor eoliene. „Nivelul gazelor din Rusia, dacă sunt îndeplinite toate condiţiile, ar putea scădea la zero până în 2050”, a declarat Palkovics la o conferinţă pe teme de energie, conform Reuters, citat de Agerpres. Acesta a explicat că gospodăriile, care anul trecut au folosit patru miliarde de metri cubi (bcm) de gaze, îşi vor reduce probabil consumul cu cel puţin 800 milioane metri cubi, după tăierea subvenţiilor, iar un nivel mai crescut de economisire va apărea în urma măsurilor guvernamentale de limitare a consumului.

Ca prim pas, Ungaria vrea să reducă ponderea gazelor în totalul consumului de energie la 26% până în 2030, de la 35% în 2021, o scădere de aproximativ 2,4 bcm, a informat Palkovics. Acesta susţine că revizuirea sistemului de energie al ţării, inclusiv reducerea consumului, majorarea ponderii regenerabilelor şi a capacităţilor de stocare, vor costa aproximativ 24 miliarde de euro, din care 16 miliarde de euro ar putea veni din fondurile europene, scrie Digi24.

Citește și: Urmează o iarnă grea. Comisia Europeană anunță întreruperea alimentării cu electricitate în contextul crizei din Rusia

articolul original.

Încercarea de eludare a sancțiunilor impuse de UE împotriva Rusiei te poate pune pe lista neagră a Comisiei Europene ca individ

4 October 2022 at 10:19

Cosmin Dincă, Manager, Comerţ Internaţional, EY România

Cosmin Dincă

Mihai Petre, Director, Comerţ Internaţional, EY România

Mihai Petre

Ca răspuns la situația din Ucraina, Comisia Europeană a elaborat o serie de restricții asupra importurilor și exporturilor de bunuri de origine rusă. Companiile europene nu mai pot exporta/importa anumite bunuri către/din Rusia, iar companiile rusești nu mai pot vinde anumite bunuri pe piața din UE. De exemplu, petrolul şi produsele petroliere conexe, cărbunele, oţelul, lemnul, băuturile alcoolice de origine rusă sunt interzise să fie importate în Uniunea Europeană.

În condiții bine stabilite, comerțul cu anumite bunuri (de exemplu, produse alimentare, medicamente sau anumite semifabricate) este încă permis între cele două teritorii, însă importatorii şi exportatorii tot trebuie să fie atenți de la cine achiziționează sau cui vând astfel de produse.

Motivul principal de îngrijorare este că restricțiile nu se opresc doar la nivel de produs, ci se extind și asupra entităților care comercializează respectivele mărfuri și a persoanelor care controlează în mod direct sau indirect aceste companii.

Comisia Europeană atrage atenția că în perioada următoare va intensifica eforturile și măsurile împotriva încercărilor de eludare a acestor sancțiuni, dat fiind numărul mare de astfel de cazuri din ultimul timp. Mai precis, cei care încearcă să eludeze sancțiunile (atât ca indivizi, cât și ca entități) vor fi puși pe lista neagră de sancțiuni care vor fi făcute publice. De exemplu, persoanele care achiziționează bunuri rusești supuse restricțiilor, dar care sunt transportate din alte teritorii/ţări în Uniunea Europeană riscă să ajungă pe lista neagră. În oglindă, persoanele care exportă mărfuri din UE prin alte teritorii, cu intenția de a facilita importul ulterior al acestora în Rusia de către companii supuse restricțiilor riscă aceleași sancțiuni.

Pentru a se asigura că nu ajung pe lista neagră, este recomandat ca importatorii/exportatorii europeni să verifice în avans dacă partenerii comerciali sunt sau nu supuși sancțiunilor (de exemplu, prin activităţi de due-dilligence), precum și dacă dovezile de origine aferente mărfurilor sunt corect întocmite.

În România, nerespectarea sancțiunilor internaționale se pedepsește cu amendă de la 10.000 de lei, la 30.000 de lei, precum și cu confiscarea bunurilor. De asemenea, autoritățile de control pot aplica și sancțiuni complementare, cum ar fi suspendarea activității companiei pe o perioadă între 1-6 luni.

În concluzie, pentru a evita amenzile și aplicarea de sancțiuni nedorite, importatorii/exportatorii trebuie să realizeze o verificare mult mai atentă și continuă a partenerilor comerciali și a dovezilor de origine ce stau la baza tranzacțiilor (cui vindem, de la cine cumpărăm, ce origine au bunurile). Atât activitățile de verificare a partenerilor comerciali cu ajutorul tehnologiei, cât și corecta utilizare a instrumentelor prevăzute de legislația vamală (de exemplu, Informațiile de Origine Obligatorii, efectuarea calculelor de origine în sistem black-box, pentru păstrarea confidențialității datelor, verificarea încadrării tarifare a produselor) reprezintă instrumente cheie care pot reduce semnificativ riscul de aplicare a sancțiunilor. Experții EY pot pune la dispoziție astfel de instrumente de control și monitorizare hibridă a sancțiunilor și a conexiunilor dintre diverse entități susceptibile de a încerca eludarea diverselor sancțiuni internaționale.

articolul original.

Veteranii Rusiei se opun războiului: Nu vom câștiga. Putin e un idiot. Nu conduce trupele pe cal alb, ci stă cu iahturile și femeile lui

4 October 2022 at 10:35
image

Numeroși veterani militari din Rusia se opun războiului din Ucraina și îl critică dur pe Vladimir Putin, chiar dacă au fost amendați sau reținuți de nenumărate ori. Mai mult, ei cred că Rusia nu va câștiga.

După ce s-a retras din Forțele Aeriene Ruse cu gradul de locotenent-colonel, Vitali Votanovski s-a implicat în activismul politic în orașul Krasnodar, din sudul Rusiei.

Acum, el este un opozant puternic al invaziei Rusiei în Ucraina și a fost reținut în repetate rânduri pentru că a fotografiat mormintele soldaților morți.

„Putin a distrus resursele militare ale țării cu propriile sale mâini și acum acest idiot a intrat în război cu întreaga lume. El a creat circumstanțe în care Rusia nu poate câștiga”, a declarat Votanovski pentru The Moscow Times.

El a fost vizat de cenzura din timpul războiului și a primit critici puternice din partea foștilor camarazi. Sunt și mulți care îl susțin.

„Noi, veteranii, vorbim și discutăm despre ceea ce se întâmplă. Sunt și oameni cu opinii identice cu ale mele, dar sunt mai puțin radicali. Dar majoritatea oamenilor sunt păcăliți de propagandă”, a spus Nikolai Prokudin, un veteran de 61 de ani, care a participat la războiul din Afganistan și care se opune invaziei Ucrainei.

Prokudin a fost coautor al unei petiții împotriva „escaladării războiului” în Ucraina, împreună cu veteranul Serghei Guliaev. Deși petiția nu a mai fost ulterior semnată de mulți veterani care au susținut-o inițial, Gulyaev nu și-a retras numele de pe ea.

„Nu știu dacă voi fi recrutat. Dar cu siguranță nu voi merge să lupt împotriva Ucrainei. Mai bine să fiu închis”, a spus el pentru The Moscow Times.

Salvat de un ucrainean

Unul dintre motivele pentru care Gulieev este împotriva războiului din Ucraina este că un soldat din Ucraina i-a salvat viața în Afganistan. Fiul acelui bărbat, un soldat în armata ucraineană, a fost ucis în 2014 într-o luptă cu separatiștii susținuți de Rusia.

„Un soldat m-a scos dintr-o situație foarte gravă pe un drum din Afganistan. Fiul său a murit în timp ce apăra aeroportul din Donețk… Singurul său fiu”, a declarat Gulieev pentru The Moscow Times.

Gulyaev a aflat despre tragedie în timpul unei reuniuni din 2016 a veteranilor de război afgani, care a avut loc în Belarus.

„Era clar că a existat o mulțime de resentimente față de ceea ce a făcut Rusia cu Crimeea și Donbasul. Mi-am dat seama că noi stăm împreună, dar țara mea i-a ucis fiul”, a spus el.

Amenzi peste amenzi

Mai mulți veterani au fost amendați pentru că au vorbit despre războiul din Ucraina, după adoptarea legii privind cenzura, considerată pe scară largă ca un efort al Kremlinului de a reduce la tăcere criticii invaziei.

În luna mai, un tribunal din regiunea Vologda din nordul Rusiei l-a condamnat pe veteranul Nikolai Smishliaev, în vârstă de 64 de ani, pentru „discreditarea armatei ruse”, postând imagini împotriva războiului pe platforma de socializare VKontakte. Ulterior, el a fost obligat să plătească o amendă de 30.000 de ruble (496 de dolari).

Iar ofițerul pensionar Andrei Prikazchikov a fost acuzat în iunie de o infracțiune similară de către un tribunal din orașul central rus Orenburg.

Fostul ofițer al Forțelor Aeriene Vitali Votanovski a fost reținut de mai multe ori de la invazie. Cel mai recent, el a fost oprit de poliție la începutul acestei luni în timp ce filma noi morminte militare în orașul Tikhoretsk, din sudul Rusiei. „Experiența mea îmi spune că totul în țara noastră se bazează pe minciuni”, a spus el.

De ce se opun veteranii războiului

Foștii membri ai armatei ruse intervievați de The Moscow Times au invocat diferite motive pentru a se opune războiului: în timp ce unii îl numesc un atac „nedrept” asupra unui vecin mai mic, alții s-au îngrijorat că ar cauza dureri puternice Rusiei.

„Am văzut toate acele case ruinate în Grozny”, a spus Igor Kniazkov, un veteran al războiului Rusiei din Cecenia și fost polițist, care a fost condamnat pentru „discreditarea” Forțelor Armate în iunie pentru că și-a înlocuit fotografia de profil de pe rețeaua de socializare VKontakte cu o fotografie pe care scria „Fără război”.

„Luând în considerare ce se întâmplă în Ucraina în acest moment și modul în care Rusia încearcă să preia teritoriile, folosind banii noștri, ai poporului rus, este clar că vom plăti pentru ideile lor nebunești”, a spus Kniazkov.

Incompetența lui Putin și a comandanților lui

Toți foștii militari au fost de acord că incompetența comandanților și corupția arată că succesul Rusiei pe câmpul de luptă din Ucraina este puțin probabil.

Nici Putin și nici ministrul Apărării Serghei Șoigu nu au servit o singură zi în armată, așa că au doar o vagă idee despre starea și capacitățile forțelor noastre armate și ale forțelor armate ale Ucrainei”, a spus Gulieev.

Votanovski a spus că reformele militare sub fostul ministru al Apărării Anatoly Serdiukov „practic au distrus” armata rusă, dar că adevăratul prim pas pentru „distrugerea” puterii militare a Rusiei a fost reducerea duratei serviciului militar obligatoriu în 2007.

„Războiul modern este, în primul rând, războiul tehnologiei, cunoștințelor și abilităților. Nu este posibil să predai unui nou recrut abilități de înaltă tehnologie într-un timp scurt”, a spus Votanovski.

Pentru Guliaev, opoziția sa față de invazia Ucrainei a dus la pierderea președinției unei organizații de veterani afgani din orașul său natal, Sankt Petersburg. Jumătate dintre membri s-au opus realegerii din cauza opiniilor sale împotriva războiului.

„Le-am spus: „Băieți, nu voi merge cu Putin la luptă. El nu conduce trupele noastre călare pe un armăsar alb, ci stă într-un buncăr din Kremlin sau într-un palat din Gelendzhik cu iahturile și femeile sale”, a spus el.

Colegul său veteran din Afganistan, Prokudin, consideră, de asemenea, că nerespectarea ordinelor „criminale” nu încalcă codul militar de onoare.

„Ucrainenii sunt prietenii mei, așa că sunt profund revoltat de ceea ce se întâmplă. Desigur, aș apăra țara noastră de ucraineni, de belaruși, de turkmeni, de kazahi. Dar numai când suntem atacați”, a spus Prokudin.

articolul original.

Ar putea începe atacul cu rachete tactice nucleare asupra forțelor armate ucrainene? Federația Rusă a încheiat ultimele formalități legislative de anexare a regiunilor ucrainene

4 October 2022 at 11:45
image

Se complică situația războiului ruso-ucrainean! Consiliul Federaţiei, camera superioară a parlamentului rus, a aprobat marţi încorporarea a patru regiuni ucrainene în Federaţia Rusă, ceea ce înseamnă că Moscova este pe cale să încheie anexarea formală a teritoriilor capturate în cele şapte luni de conflict.

Într-o şedinţă desfăşurată marţi, Consiliul Federaţiei a votat în unanimitate ratificarea legislaţiei de anexare a regiunilor ucrainene Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie, în urma votului similar care a avut loc luni în Duma de Stat, camera parlamentară inferioară, transmite Reuters.

Documentele au fost prezentate senatorilor de ministrul de externe rus Serghei Lavrov, care a subliniat că, pentru Moscova, nu contează că Occidentul nu recunoaşte aşa-zisele referendumuri de anexare la Rusia a acestor teritorii ucrainene, pentru că le revine oamenilor care trăiesc în acele teritorii ”să înţeleagă noua realitate”, scrie EFE.

Agenţia de presă spaniolă relatează că, înaintea votului, senatoarea Liudmila Naruzova a atras atenţia asupra faptului „fără precedent” al anexării de teritorii care încă se află sub controlul parţial al Ucrainei, la care preşedintele Comisiei pentru Legislaţie Constituţională, Andrei Klişas, i-a răspuns că Curtea Constituţională a dat deja un aviz pozitiv în ceea ce priveşte legalitatea tratatelor de anexare.

Tratatele stabilesc că limba oficială în regiunile nou încorporate va fi rusa, deşi va fi permisă şi folosirea limbii ucrainene, iar moneda naţională va deveni rubla.

Documentele vor ajunge acum din nou la Kremlin pentru semnătura finală a preşedintelui Vladimir Putin, care va încheia procesul de anexare formală a celor patru regiuni, ce reprezintă în jur de 18% din teritoriul recunoscut internaţional al Ucrainei.

Rusia a declarat anexările după ce a organizat ceea a a numit referendumuri în zonele ocupate în Ucraina.

Guvernele occidentale şi Kievul au declarat că scrutinele au încălcat dreptul internaţional, au fost coercitive şi nereprezentative, informează agerpres.ro.

articolul original.

Erdogan, umilit de Putin. Compania turcească Botas cere Gazpromului să amâne plata facturilor la gaze

4 October 2022 at 11:57
image

În cea de-a opta lună a unei invazii rusești pe scară largă a Ucrainei, Turcia intenționează să ceară Rusiei să amâne o parte din plățile sale de gaze până în 2024, informează Bloomberg.

Turcia vrea să negocieze cu Rusia

Importatorul de energie de stat al Turciei, Botas, încearcă să reprogrameze o parte din plăți până în 2024. Negocierile urmează unui acord între cele două țări care permite BOTAS să plătească 25% din obligațiile sale în ruble și nu în dolari.

Partea turcă nu a făcut încă o cerere oficială de amânare – acest lucru va deveni posibil atunci când BOTAS va primi o propunere corespunzătoare de la Gazprom rus.

Anterior, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că a discutat despre prețul gazelor cu președintele rus Vladimir Putin și că speră să obțină o reducere.

Scumpiri majore și sancțiuni

Pe 31 august, Gazprom a suspendat livrările de gaz către Europa prin Nord Stream 1. Compania a spus că s-au găsit scurgeri de ulei pe părți ale compresorului conductei și echipamentul a trebuit să fie oprit până când scurgerea a fost remediată.

La rândul său, Siemens Energy, care întreține de obicei turbinele Nord Stream 1, a spus că o astfel de scurgere nu ar trebui să oprească funcționarea conductei.

Pe 2 septembrie, compania rusă de gaze Gazprom a anunțat oprirea completă a transportului de gaze prin conducta Nord Stream 1 pentru o perioadă nedeterminată. Pe 3 septembrie, Casa Albă a reacționat la închiderea completă a Nord Stream.

Pe fondul închiderii în curs a gazoductului rusesc Nord Stream, prețul spot al gazului în Europa în dimineața zilei de 5 septembrie a crescut cu 30%, până la aproape 2.900 de dolari per mia de metri cubi.

Pe 6 septembrie, președintele francez Emmanuel Macron a susținut opțiunile propuse de Comisia Europeană pentru limitarea prețului gazului rusesc.

„Războiul” gazelor naturale

  • Pe 14 septembrie 2022, UE a răspuns șantajului pe gaz al lui Putin.
  • Pe 26 septembrie au apărut informații despre scurgeri de gaze la Nord Stream. Pe 27 septembrie, s-a aflat despre explozii în zona scurgerii.
  • Pe 28 septembrie 2022, țările UE au cerut să limiteze imediat prețul gazului.
  • La 1 octombrie s-a aflat că Gazprom a oprit livrările de gaz către Italia.
  • La 1 octombrie 2022, Gazprom a redus livrările de gaze către Moldova.
articolul original.
❌