ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 1 February 2023Ultimele Stiri

Un șofer român de TIR care mergea la 15 metri în urma camionului din față, oprit și amendat, pe o autostradă din Germania

1 February 2023 at 07:44
image

Un șofer român de TIR a plătit o amendă de 150 de euro pe autostrada 94 din Germania, luni, după ce polițiștii l-au surprins conducând la 15 metri distanță de camionul din fața lui, scrie site-ul regional de știri Innsalzach24.

Legea cere în Germania o distanță minimă de 50 de metri până la vehiculul din față pentru vehicule cu masa mai mare de 3,5 tone, pentru trafic intens pe autostrăzi, de la o viteză mai mare de 50 km/h.
Luni, 30 ianuarie, în jurul orei 16.30, un șofer profesionist de 46 de ani din România nu a respectat acest regulament, la volanul camionului său articulat. Românul era în drum spre München, la Heldenstein.

Distanța până la camionul din față a fost de numai 15 metri. Șoferul a fost scos din trafic de oficialii de la poliția de autostrăzi Mühldorf, instruit și sancționat cu o amendă pentru abaterea sa. Legea spune că pentru contravenția sa, amenda este de 149 de euro.

articolul original.

Un bodyguard român a bătut clienții unui club din Austria cu o bară de inox de 11 kg. Pe unul l-a lovit de nouă ori

1 February 2023 at 06:48
image

Înregistrările video tulburătoare ale încăierării masive din clubul B1 din Rossau, Innsbruck, au făcut ocolul rețelelor de socializare în seara evenimentelor. Bătaia pe care un bodyguard i-a dat-o cu o bară de inox unei persoane implicate în scandal a fost de-a dreptul traumatizantă pentru privitori. Românul a apărut marți în instanță și a spus că are remușcări. A fost condamnat la doi ani de închisoare.

Ciocnirea violentă dintre un grup de oaspeți revoltați și personalul de securitate al clubului B1 a ajuns în fața judecătorilor austrieci și, scrie Mein Bezirk, se cunoaște primul verdict. 13 persoane implicate în încăierarea din septembrie 2022 au trebuit să răspundă în fața judecătorilor.

Principalul învinuit din sala de judecată, care era plină de numeroși avocați ai apărării, a fost românul care a bătut cu brutalitate cel puțin o persoană implicată în încăierare, de mai multe ori, cu o bară de inox de 11 kg.

El a mărturisit totul în instanță, dar a negat acuzația de vătămare corporală intenționată. Frica și numărul mare al celor care au atacat agenții de pază au fost declanșatorii actului său violent. „Când văd acum imaginile, a spus el privind înregistrările video, nu mă recunosc”. Românul n-are vreo pregătire de bodyguard, ci doar un fizic impunător.

Judecătorii au decis că el e vinovat de vătămare corporală gravă intenționată, folosind suportul din oțel inoxidabil de unsprezece kilograme, și nu au luat în calcul autoapărarea. Faptul că învinuitul a mărturisit și că nu avea antecedente penale a fost considerat un factor atenuant.

Românul a fost condamnat la doi ani de închisoare, 18 luni din pedeapsă e condiționată, și 1.440 de euro amendă. În plus, trebuie să plătească despăgubiri pentru durere și suferință în valoare totală de 2.500 de euro, pentru trei persoane.

Pe 18 septembrie 2022, în jurul orei 12.00, a avut loc o ceartă între trei oaspeți și cinci membri ai echipei de securitate într-un club de noapte din Innsbruck. Au fost implicate 8 persoane cu vârste cuprinse între 17 și 49 de ani, cei trei agresori atacând personalul de securitate cu gratii grele de fier, era raportul inițial al poliției austriece.

O persoană a fost grav rănită și șapte persoane au fost rănite în grade mai mici în altercație. Aceștia au fost duși la clinica Innsbruck, de către serviciile de urgență.

După cum arată videoclipurile care au circulat pe rețelele de socializare, în imaginile înregistrărilor disponibile nu cei trei oaspeți aveau bare de fier, ci cel puțin unul dintre cei cinci angajați de securitate.

Angajatul văzut pe imagini, românul condamnat marți, lovește de nouă ori o persoană întinsă la pământ. Videoclipurile mai arată că angajații de la securitate sunt loviți și ei cu picioarele și asupra lor sunt aruncate piese de mobilier.

Deoarece imaginile nu surprind momentul începutului scandalului, nu s-a putut stabili dacă bările de fier au fost mai întâi în posesia oaspeților.

articolul original.

Premieră în justiţia din România: A fost deschis la Cluj primul proces de climă. Statul român este chemat în judecată

1 February 2023 at 06:55
By: M.Ex.
Foto: Declic

Comunitatea Declic a intentat marți primul proces de climă împotriva Guvernului și cere, printre altele, amendarea premierului Nicolae Ciucă și a miniștrilor Mediului și Energiei, informează Monitorul de Cluj.

„Premieră în justiţie: Primul proces pe climă deschis împotriva statului român. Declic cere măsuri urgente, dar şi amendarea premierului Ciucă, alături de miniştrii Mediului şi Energiei. Comunitatea Declic a depus, marţi, 31 ianuarie 2023, la Curtea de Apel Cluj, actele pentru primul proces pe climă din România, proces prin care este chemat statul român în judecată. Declic cere judecătorilor să oblige Guvernul să ia acţiuni concrete pentru combaterea schimbărilor climatice. Mai mult, membrii Declic cer în instanţă şi amendarea premierului Nicolae Ciucă, a ministrului Energiei, Virgil Popescu, şi a ministrului Mediului, Tanczos Barna, pentru fiecare zi în care amână măsurile”, se arată într-un comunicat transmis de Comunitatea Declic.

Declic a invocat, în acţiunea de la Curtea de Apel Cluj, faptul că inactivitatea Guvernului afectează „dreptul la viaţă şi dreptul la viaţă privată, dreptul de proprietate, dreptul la un trai decent, dreptul la un mediu sănătos şi durabil, precum şi dreptul la un viitor demn al generaţiilor viitoare”. „Statul are obligaţia de a lua măsuri pentru a asigura un viitor sănătos şi durabil pentru toţi cetăţenii”, se arată în acţiunea depusă la Curtea de Apel Cluj.

„De aceea, Declic solicită în instanţă: ‘Obligarea pârâţilor Nicolae Ionel Ciucă, Tanczos Barna şi Virgil Popescu la plata unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, până la adoptarea efectivă a măsurilor ce se impun pentru atingerea obiectivelor prevăzute’. Procesul urmăreşte ca, la final, instanţa să oblige statul român, prin hotărâre judecătorească: 1. să ia toate măsurile necesare în vederea reducerii cu 55% a gazelor cu efect de seră (în continuare GES) până în anul 2030, respectiv atingerii neutralităţii climatice până în anul 2050, măsuri ce se vor concretiza într-un angajament scris în termen de 30 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii”, se precizează în comunicat.

De asemenea, cere ca statul român să ia toate măsurile necesare în vederea creşterii ponderii regenerabilelor din consumul final de energie la 45% şi creşterii eficienţei energetice cu 13% până în anul 2030.

„În termen de maximum 30 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, să adopte planuri concrete şi coerente de atenuare şi adaptare la schimbările climatice ce cuprind inclusiv bugete anuale de carbon, în vederea atingerii obiectivelor asumate potrivit punctului 1.1 şi 1.2., precum şi mecanisme de raportare şi monitorizare a progresului în atingerea acestor obiective; Declic a depus la dosarul din instanţă şi studii şi rapoarte realizate de cercetători specializaţi care susţin nevoia adoptării urgente a măsurilor de combatere a schimbărilor climatice”, mai arată sursa citată.

Acţiunea Declic vine în continuarea altor procese asemănătoare din Europa. În Franţa, Olanda şi Irlanda, societatea civilă a câştigat în instanţă procesele deschise împotriva guvernelor respective şi a obţinut obligarea statelor la asigurarea unor măsuri eficiente pentru atingerea neutralităţii climatice.

De asemenea, în 2022, Înalta Curte a Marii Britanii a decis că Strategia Net Zero a Guvernului încalcă Legea privind schimbările climatice. Guvernul britanic a trebuit să-şi actualizeze strategia climatică pentru a include un raport cuantificat al modului în care politicile sale vor atinge obiectivele climatice.

„Am făcut acest pas pentru că, de ani buni, auzim de la politicienii români numai promisiuni. Semnează acorduri internaţionale, participă la summituri despre schimbări climatice şi apoi se întorc în România fără să aplice vreuna dintre măsurile care ne-ar salva planeta. E vorba de viitorul nostru şi al copiilor noştri. De aceea, ne cerem dreptatea în instanţă. Ca să le pese cu adevărat, cerem ca reprezentanţii statului român să fie taxaţi pentru inactivitate: 20% amendă din salariu, pentru fiecare zi în care întârzie să ia măsuri”, a declarat Cătălina Hopârteanu, campaigner Declic.

Articolul precedent
Articolul următor
articolul original.
Ieri — 31 January 2023Ultimele Stiri

Un copil de 3 ani a căzut într-o piscină aflată în stațiunea Straja și s-a înecat. A murit la spital

31 January 2023 at 19:42
image foto: pixabay.com
Un copil de trei ani a murit la spital după ce a rămas nesupravegheat de părinţi pentru scurt timp şi s-a înecat într-o piscină aflată în interiorul unei unităţi de cazare din staţiunea Straja, Hunedoara. Poliţiştii au întocmit un dosar penal pentru ucidere din culpă.

Polițiștii din municipiul Lupeni au fost sesizaţi, marţi, că un copil de trei ani a căzut într-o piscină şi este inconştient. Minorul era împreună cu părinții lui la piscina situată în interiorul unei unităţi de cazare din staţiunea Straja. A rămas nesupravegheat pentru puțin timp și a fost găsit ulterior de către aceștia în stare de inconştienţă.

Copilul a fost preluat şi transportat la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale, însă a murit la scurt timp.

Polițiștii au întocmit acum un dosar penal pentru ucidere din culpă.

articolul original.

Harta corupției la nivel mondial: România, cotată cu scor de mijloc, iar Ungaria a devansat Bulgaria, fiind considerată cea mai coruptă din UE

31 January 2023 at 16:40
image

Harta corupției la nivel mondial realizată de Transparency International situează România cu un scor de mijloc (46, față de 45 anul trecut), unde pe o scară de la 0 la 100, zero reprezintă cel mai ridicat nivel de corupție, iar 100 cele mai ”curate” țări.

Conform clasamentului, în 2022, Ungaria a devansat Bulgaria, statul guvernat de premierul Viktor Orban fiind considerat cel mai corupt din Uniunea Europeană, așa cum arată și Bloomberg.

Cele mai scăzute niveluri de corupție din lume se înregistrează în țările nordice, urmate de Noua Zeelandă, Elveția și Olanda. La polul opus, cu cele mai ridicate niveluri de corupție se află Coreea de Nord, Siria și țări din Africa (Somalia, Sudanul de Sud, Ciad etc), dar și Nicaragua sau Venezuela.

Ucraina este cotată cu scorul de 33, la fel ca, spre exemplu, Mongolia, și mai prost decât Kazahstan sau Belarus.

Republica Moldova este cotată cu un scor de 39, mai bine decât Ucraina dar semnificativ mai prost decât România, în timp de Rusia înregistrează un scor de doar 28.

Transparency International arată în analiză că majoritatea țărilor nu reușesc să pună capăt corupției.

IPC clasifică 180 de țări și teritorii din întreaga lume în funcție de nivelurile percepute de corupție din sectorul public, acordând un punctaj pe o scară de la 0 (foarte corupt) la 100 (foarte curat).

Media globală rămâne neschimbată de peste un deceniu, fiind de doar 43 din 100. Mai mult de două treimi dintre țări au obținut un scor sub 50, în timp ce 26 de țări au scăzut la cel mai mic scor de până acum. În pofida eforturilor concertate și a câștigurilor obținute cu greu de unele dintre ele, 155 de țări nu au înregistrat niciun progres semnificativ în lupta împotriva corupției sau au înregistrat un declin din 2012.

Conflicte, securitate și probleme în top

Pacea la nivel mondial se deteriorează de 15 ani, arată analiza. Corupția subminează capacitatea guvernelor de a proteja populația și erodează încrederea publică, provocând amenințări de securitate tot mai multe și mai greu de controlat. Pe de altă parte, conflictul creează oportunități pentru corupție și subminează eforturile guvernelor de a o opri.

Chiar și țările cu scoruri ridicate la IPC joacă un rol în amenințările pe care corupția le reprezintă pentru securitatea globală. Timp de decenii, acestea au primit bani murdari din străinătate, permițând cleptocraților să își sporească averea, puterea și ambițiile geopolitice distructive, arată analiza Transparency International.

Ce se întâmplă în întreaga lume?

Deși fiecare țară se confruntă cu provocări diferite în materie de corupție, indicele din acest an relevă o stagnare continuă în întreaga lume.

Țările din regiunea cu cel mai mare punctaj, Europa de Vest și Uniunea Europeană, au stagnat de peste un deceniu sau au înregistrat un declin în ultimii cinci ani. Influența nejustificată asupra procesului decizional, aplicarea deficitară a garanțiilor de integritate și amenințările la adresa statului de drept continuă să submineze eficacitatea guvernelor.

La celălalt capăt al indicelui, țările cu scoruri scăzute nu reușesc, de asemenea, să facă progrese semnificative. În multe părți ale Americii, în Europa de Est și Asia Centrală și în Africa Subsahariană, restricțiile și atacurile asupra spațiului civic și a libertăților fundamentale continuă, în timp ce multiplele crize amenință securitatea și stabilitatea, democrația și drepturile omului.

În mod similar, în diverse țări din Asia-Pacific, autoritarismul în creștere diluează funcția de câine de pază a societății civile, în timp ce mulți lideri acordă prioritate redresării economice în detrimentul eforturilor de combatere a corupției.

În Orientul Mijlociu și în Africa de Nord, unde puterea politică și economică inegală este profund împletită cu conflictul, corupția subminează procesele democratice, provocând tulburări civile generalizate și alimentând violența.

articolul original.

Un copil de trei ani a murit, după ce a căzut într-o piscină din stațiunea Straja. Polițiștii au deschis dosar penal

31 January 2023 at 19:17
image

Copilul, în vârstă de trei ani și jumătate, s-a înecat marți într-o piscină aflată în interiorul unei pensiuni unde era cazat împreună cu părinții, în stațiunea Straja, județul Hunedoara. Băiețelul a fost scos inconştient din apă și a murit la spitalul din Lupeni.

Copilul a fost resuscitat prima dată de salvamontiştii din staţiune, care au solicitat și ajutorul Ambulanţei din Lupeni, a informat Serviciul de Ambulanţă Judeţean (SAJ) Hunedoara, citat de Agerpres.

„La locul solicitării, echipajul a găsit minorul în stop cardio-respirator. S-au continuat manevrele de resuscitare timp de aproximativ 20 de minute, solicitându-se şi intervenţia unui echipaj cu medic de la Petroşani. După cele 20 de minute de resuscitare, pacientul a ieşit din stop cardiac. Medicul care l-a preluat a continuat ventilaţia pe mască şi balon”, a declarat purtătorul de cuvânt al SAJ Hunedoara, Călin Dumitrescu.

Potrivit acestuia, în drum spre spitalul din Lupeni, copilul a intrat, din nou, în stop cardio-respirator. Micuțul a fost resuscitat de medicii de pe ambulanță până a ajuns la spitalul din Lupeni, unde s-a intervenit cu echipa ATI.

„Pacientul a fost intubat, ventilat mecanic. S-a continuat resuscitarea, dar, din păcate, după aproximativ două ore de resuscitare, s-a declarat decesul”, a mai precizat Călin Dumitrescu.

Polițiștii din Hunedoara au transmis, într-un comunicat, că minorul era însoţit de părinţii săi care se aflau la piscină şi „a rămas nesupravegheat pentru o perioadă scurtă de timp”.

În cauză, poliţiştii au întocmit dosar de cercetare penală pentru ucidere din culpă.

articolul original.

Cartea electronică de identitate va înlocui cardul de sănătate. Când va fi disponibilă în București

31 January 2023 at 18:08
image

Şeful Direcţiei Generale pentru Evidenţa Persoanelor din MAI, Cătălin Giulescu, a declarat marți, 31 ianuarie, că românii vor avea în curând opţiunea de a alege între cartea electronică de identitate şi cartea de identitate simplă, dar beneficiile sunt mai mari în cazul primei variante. De la 1 ianuarie 2024 nu se vor mai emite cărți de identitate în formatul actual.

„Pe viitor, schimbarea domiciliului sau aplicarea reşedinţei va putea fi făcută de acasă, din faţa unui dispozitiv electronic. Întrucât informaţiile digitale deja le avem, cererea va fi depusă în interfaţă electronică, un funcţionar va evalua acea cerere şi într-un termen foarte scurt o va aproba, astfel încât cetăţeanul va avea posibilitatea să-şi înscrie singur prin intermediul unui cititor pe care va trebui să-l deţină, cititoarele nu sunt foarte complexe, sunt chiar accesibile sau vom avea nişte ghişee mobile unde cetăţeanul se va putea deplasa şi va putea să-şi insereze acele informaţii referitoare la domiciliu sau reşedinţă”, a spus oficialul din MAI, după ședința de Guvern.

Giulescu a menționat că noua carte electronică va simplifica procedurile, iar, în plus, părinţii vor putea solicita cartea de identitate pentru minori. „Un alt element esenţial este că vom pune în circulaţie cartea electronică de identitate opţională pentru minori, chiar începând de la naştere, de la 0 la 14 ani, părinţii având opţiunea să solicite acest document de călătorie pentru a putea să-şi exercite dreptul la liberă circulaţie în spaţiul UE”, a spus el.

De asemenea, românii care vor alege cartea electronică nu vor avea nevoie de pașaport pentru a călători în afara țării, spre deosebire de cei care vor opta pentru cartea simplă.

Totodată, locul nașterii și adresa de domiciliu nu vor mai fi trecute pe cartea electronică de identitate.

Cătălin Giulescu a mai afirmat că în judeţul Cluj, unde are loc deja proiectul-pilot, au fost emise aproximativ 7.000 de cărţi de identitate electronice.

„În București, de la finalul verii”

Contactat de Libertatea pentru precizări suplimentare, oficialul din MAI a spus că noua carte de identitate electronică va înlocui cardul de sănătate și că românii vor putea alege între cartea electronică și cartea de identitate simplă, dar aceasta din urmă nu va înlocui cardul de sănătate.

Pentru început, cel puțin 5 milioane de cărţi electronice de identitate vor fi suportate din fonduri alocate prin PNRR, adică vor fi gratuite. Iar pe viitor, restul oamenilor ar putea fie să nu mai plătească 67 de lei, cât costă acum cartea electronică la Cluj, fie să plătească doar o parte din sumă.

„Cărțile electronice de identitate, care în programul de testare costă 67 de lei, urmează să fie gratuite. Prin ordonanța adoptată, Guvernul a stabilit să creeze un mecanism prin care va suporta parțial sau total costul actualei cărți, care acum la Cluj este 67 de lei. Când va fi gata noua HG în maximum 90 de zile, se va stabili mecanismul pentru care pentru minimum 5 milioane de cărți vor fi fonduri alocate prin PNRR. Iar apoi, intenționăm ca Guvernul să găsească mecanisme prin care să subvenționeze total sau parțial acest cost al cărții”, a explicat Cătălin Giulescu pentru Libertatea.

Potrivit acestuia, noile documente vor fi disponibile în București la finalul acestei veri, apoi în toamnă, la nivelul municipiilor, iar spre finalul anului vor fi disponibile la nivelul marilor municipii reşedinţă de judeţ.

Ca și până acum, noile documente vor fi valabile 10 ani, după împlinirea vârstei de 18 ani, și nelimitat, după împlinirea vârstei de 70 de ani.

Potrivit directivelor UE, românii trebuie să preschimbe actualele documente cu noile cărți de identitate până în august 2031.

articolul original.

Mara Calista, deputat PNL: „Este foarte important să le transmitem copiilor noștri că VIOLENȚA nu este niciodată o soluție!

31 January 2023 at 16:22
image

Este foarte important să le transmitem copiilor noștri, prin fapte și vorbe, că VIOLENȚA nu este niciodată o soluție!

Este esențial să le oferim copiilor noștri siguranță și să îi învățăm cultura toleranței și a bunătății!

Mă întristează mult raportul publicat de cei de la ”Salvați Copiii” prin care trag un semnal de alarmă: Numărul cazurilor de bullying din școli a crescut cu aproape o treime! În România, fenomenul de bullying are proporții nemaiîntâlnite: 1 elev din 2 este victima actelor de amenințare, de umilire sau de violență fizică, iar 4 copii din 5 asistă la situații de bullying”.

Aceste cifre mi se par devastatoare. Și îmi doresc ca împreună să continuăm să găsim soluții pentru ca cei mici să nu mai fie victime.

Raportul poate fi consultat aici.

Mara Calista, deputat PNL

articolul original.

Mogo România anunță planurile de dezvoltare și digitalizare pentru 2023

31 January 2023 at 15:28

București, 31.01.2023

Mogo România, fintechul specializat în acordarea împrumuturilor pentru autoturisme uzate, anunță planurile de dezvoltare și digitalizare pentru 2023. În continuarea eforturilor începute anul trecut pentru eficientizarea procesului operațional și reducerea timpului de procesare a cererilor de creditare, compania își propune să introducă o procedură complet digitalizată, împreună cu un modul special conceput pentru eficientizarea activității dealerilor auto.

Anul 2023 vine, pentru Mogo România, cu progrese în ceea ce privește digitalizarea companiei și automatizarea proceselor interne. Prin implementarea noilor sisteme, compania intenționează să reducă timpului de acceptare a creditelor cu până la 50%, majorând cu 30% numărul de aplicații gestionate. Astfel, pe lângă rapiditatea de răspuns, clienții vor beneficia de o calitate mai bună a serviciilor.

„Obiectivele principale ale companiei pentru anul 2023 sunt creșterea și digitalizarea. Aceste elemente sunt importante în parcursul Mogo, întrucât vor spori gradul de satisfacție a clienților noștri. Automatizarea proceselor interne înseamnă atât o rapiditate mai mare a răspunsurilor către client, cât și o implicare mai mare a angajaților în relația cu clienții. Prin reducerea activităților redundante din procesul operațional, echipa se va putea concentra mai atent asupra nevoilor clienților, astfel încât aceștia să beneficieze de servicii de calitate superioară, dar și asupra altor acțiuni de importanță strategică, aducând valoare adăugată companiei”, explică Ionuț Badiu, Director General Mogo România.

Un alt pas important în digitalizarea companiei îl reprezintă introducerea Modulului Dealer, o interfață integrată în sistemul informatic, special concepută pentru dealerii auto. Aceasta le va permite celor peste 450 de dealeri naționali cu care colaborează în prezent compania să încarce cererile și documentele pentru finanțare ale clienților în format electronic, să afle statusul aplicațiilor și să centralizeze online toate informațiile cu privire la dosarele de creditare.

Totodată, planurile companiei pentru anul acesta includ și extinderea parteneriatelor și a canalelor alternative multiple de plată pentru clienți. Astfel, fintechul dorește să le fie alături clienților și să le ofere soluții diverse, atât în ceea ce privește rețeaua de dealeri de la care pot achiziționa autovehicule, cât și în ceea ce privește modalități mai accesibile de plată a creditelor, concendrându-se, totodată, asupra creditării responsabile, pentru a accesa un spectru mai larg de clienți.

Este de o importanță majoră pentru noi să stabilim parteneriate longevive și solide cu toți colaboratorii noștri, prin care să ne întărim relația cu clienții, venind în întâmpinarea lor cu oferte diversificate. Digitalizarea este o componentă importantă în strategia noastră pentru 2023 și considerăm că aceasta este factorul care va contribui la diferențierea noastră în piață, întrucât vom ușura procesele atât pentru clienți, cât și pentru colaboratori”, conchide Ionuț Badiu.

###

Despre Mogo România

Mogo România activează din anul 2017, finanțând persoanele fizice și persoanele fizice autorizate pentru achiziția de mașini noi sau second-hand. În perioada sa de activitate, Mogo a finanțat peste 12.000 de clienți.

Despre Eleving Group

Eleving Group este un fintech cu prezență în 14 țări, pe trei continente: Europa, Asia și Africa. Grupul activează în industria serviciilor financiare și este una dintre cele 1.000 de companii cu cea mai rapidă creștere din Europa în 2020 și 2021, conform Financial Times. Compania are în prezent peste 2.600 angajați, peste 350.000 clienți și peste 1 miliard de euro finanțați.

articolul original.

Scandal la Primăria comunei argeșene Căteasca. Edilul a lovit o femeie care l-a întrebat de ce pleacă din ședința de Consiliu Local

31 January 2023 at 15:40
image

Polițiștii din Argeș au deschis dosar penal pentru lovire și alte violențe după ce primarul comunei Căteasca Liviu Năstase a lovit, marți, o femeie, după ședința Consiliului Local. Cel care a alertat poliția este chiar edilul, care voia restabilirea ordinii la ședință, potrivit News.ro.

„La data de 31 ianuarie a.c., poliţiştii din cadrul Secţiei de Poliţie Rurală Leordeni au fost solicitaţi, în mod direct, de către un bărbat de 67 de ani, din Căteasca, să intervină, pentru asigurarea unui climat de ordine şi siguranţă şi pentru preîntâmpinarea unor conflicte, ca urmare a unor discuţii în contradictoriu, ce au avut loc în cadrul unei şedinţe de Consiliu Local.”, anunţă, marţi după-amiază, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Argeş.

Scandalul a avut loc în şedinţa de marţi a Consiliului Local Căteasca, unde mai mulţi localnici au mers să discute aspecte care îi interesează pentru comună, nu doar proiectul de buget pentru acest an.

La finalul şedinţei, edilul a plecat, iar o femeie, care nu este nici consilier, nici nu lucrează în Primărie, l-a întrebat, în timp ce îl filma: „De ce plecaţi domnu primar?”

În filmare se vede cum edilul loveşte femeia peste mână şi peste telefon, întrebând-o, nervos: „Cu acordul cui mă filmezi?”.

Polițiștii au deschis din oficiu un dosar penal pentru lovire sau alte violenţe, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Topoloveni.

Surse judiciare au declarat pentru News.ro că cel care chemase poliţia a fost chiar primarul, deranjat de oamenii care au mers să asiste la şedinţa Consiliului Local şi care erau nemulţumiţi, propunerile nefiind luate în discuţie în cadrul şedinţei.

articolul original.

Nicuşor Dan, despre accesul în ansamblul Greenfield: Voi solicita o întâlnire cu cei din conducerea Romsilva

31 January 2023 at 15:39
image

Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a transmis marţi, 31 ianuarie, că susţine în continuare să fie menţinut drumul existent de acces în cartierul Greenfield pe o perioadă de doi sau trei ani, însă cei de la Direcţia Silvică Ilfov nu sprijină această soluţie.

Nicuşor Dan a precizat că a avut o discuţie cu reprezentanţii locuitorilor din Greenfield şi cu cei ai Direcţiei Silvice Ilfov (structura regională a Romsilva care cuprinde şi pădurile din Bucureşti) pe subiectul accesului în cartier.

„Eu susţin în continuare menţinerea pe o perioadă determinată (2 sau 3 ani) a drumului existent, fără asfaltări sau extinderi, timp în care dezvoltatorul să realizeze cele trei ieşiri promise din cartier înspre centură şi DN1. Direcţia Silvică Ilfov nu susţine soluţia drumului provizoriu, insistând pe scoaterea definitivă a drumului din domeniul forestier. Voi solicita o întâlnire cu conducerea centrală a Romsilva”, a scris Nicuşor Dan pe Facebook.

Primarul general anunţa pe 9 ianuarie că nu va face niciun demers pentru un drum permanent prin pădurea Băneasa, dar că este de acord cu soluţia provizorie de traversare a pădurii pe drumul forestier, până la construirea unor ieşiri definitive în şoseaua de centură, potrivit Agerpres.

De asemenea, edilul general şi-a exprimat „toată susţinerea” pentru proiectele investitorului, care prevăd drumuri de ieşire în şoseaua de centură.

„Investitorul are din anul 2019 avizul preliminar de la PMB pentru trei PUZ-uri care prevăd ieşiri din cartier în şoseaua de centură. În baza acestor avize preliminare trebuie să obţină avizele de la alte instituţii şi să revină la PMB pentru avizul arhitectului-şef. Pentru două dintre proiecte nu a mai revenit la PMB. Pentru al treilea a venit la PMB cu documentaţia completă în decembrie 2022″, preciza Nicuşor Dan.

articolul original.

Jurnaliștii nu vor mai putea folosi gratuit parcările din București doar cu legitimația de serviciu

31 January 2023 at 15:35
image

Ziariștii vor putea parca mașinile gratuit în parcările publice de utilitate generală din București doar după ce vor face o solicitare la Direcţia de Presă din cadrul PMB, conform deciziei luate în Consiliul General al Capitalei marți, 31 ianuarie.

Hotărârea a fost iniţiată de viceprimarul general Stelian Bujduveanu și a fost aprobată cu 31 de voturi pentru, 17 abţineri şi două împotrivă, potrivit Agerpres.

„Se aprobă utilizarea gratuită de către jurnaliştii care îşi desfăşoară activitatea în municipiul Bucureşti a parcărilor publice de utilitate generală de pe teritoriul municipiului Bucureşti, precum şi a parcărilor aferente instituţiilor/serviciilor publice de interes local din subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti, pe baza solicitării prealabile adresate Direcţiei de Presă din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti, semnate şi ştampilate de redactorul-şef sau de directorul instituţiei de presă şi înregistrate la Registratura Primăriei Municipiului Bucureşti”, prevede hotărârea.

Solicitarea va include numărul maşinii şi va fi însoţită de o copie după certificatul de înmatriculare. Ziariștii sau redacțiile vor putea reînnoi cererile la fiecare 12 luni.

Din octombrie 2016 și până acum, jurnaliştii puteau folosi gratuit parcările publice de utilitate generală din Bucureşti doar pe baza legitimaţiei de serviciu, ceea ce a dus la imposibilitatea de a verifica legalitatea folosirii gratuite a parcărilor publice de către ziariști.

articolul original.

40,5% dintre români nu au școală. Brașovul se află pe locul 5 în topul județelor „educate”

31 January 2023 at 12:54
By: M.Ex.

Din totalul de 19,05 milioane de români, populație rezidentă, 43,5% au nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional, învățământ complementar sau de ucenici), 40,5% nivel scăzut (preșcolar, primar, gimnazial sau fără școală absolvită) și 16,0% nivel superior.

Numărul absolvenților de studii superioare din România a depășit 3 milioane, dar mai mult de un milion dintre ei sunt în București. În opt județe, abia unul din zece locuitori a terminat o facultate, iar peste 65% din populație este inactivă economic.

Datele detaliate ale recensământului INSSE de anul trecut indică o corelație între nivelul studiilor și rata de ocupare a populației, pe județe. Astfel, în privința educației, se observă o discrepanță mare între București (plus Ilfov), Cluj și Timiș, față de județele României (circa două treimi) în care media populației cu studii superioare este sub media națională, de 16%.

În București, unul din trei rezidenți are studii superioare, dar sunt opt județe (Vaslui, Călărași, Botoșani, Giurgiu, Ialomița, Vrancea, Teleorman, Suceava) în care abia unul din zece locuitori a terminat o facultate.

Brașovul se află pe locul 5 în topul județelor privind ponderea persoanelor cu studii superioare.

Din punct de vedere al ratei de activitate a populației, cel mai mare grad de ocupare îl au județul Ilfov (52,2%) și municipiul București (50,8%), în timp ce, la polul opus, sunt județele Vrancea (31,6%) și Mehedinți (32,9%), în care mai puțin de o treime dintre rezidenți au de lucru.

Corelația se face uneori (nu întotdeauna) și cu gradul de îmbătrânire al populației, pensionarii și beneficiarii de ajutor social reprezentând două cincimi (39,5%), iar elevii și studenții aproape o treime (32,0%) din cei peste 10,8 milioane de cetățeni români inactivi economic. Pe total, România mai are o populație activă de 8,18 milioane de persoane, din care 495 de mii își caută de lucru.

Articolul precedent
Articolul următor
articolul original.

ING Hubs România le oferă angajaților opțiunea de a lucra 4 zile pe săptămână. Care sunt condițiile

31 January 2023 at 11:17
image

ING Hubs România, hub-ul global de tehnologie al ING Group, extinde către angajați sistemul de lucru de 4 zile pe săptămână, pentru care aceștia pot opta începând cu luna ianuarie 2023. Decizia vine pe fondul rezultatelor pozitive ale programului pilot derulat pe parcursul a 6 luni.

Proiectul pilot pentru testarea sistemului cu 4 zile de lucru pe săptămână a implicat 9 echipe din cadrul ING Hubs România și s-a desfășurat pe parcusul a 6 luni. Compania a monitorizat indicatori precum productivitatea, viteza de răspuns în cazul incidentelor, numărul orelor de lucru suplimentare necesare, nivelul de satisfacție a angajaților, moralul acestora și gradul de încărcare.

Adoptarea noului sistem de lucru în cadrul companiei se va face voluntar și gradual, pe parcursul următoarelor luni, pe bază de înscrieri. Noul mod de lucru presupune trecerea de la 5 zile de lucru cu 8 ore/zi la 4 zile de lucru pe săptămână, cu 10 ore/zi, în acord cu legislația în vigoare. De asemenea, angajații au opțiunea de a trece la varianta cu 9 ore de lucru pe zi, timp de 4 zile și 0,5 zile libere pe săptămână. Această schimbare va permite astfel păstrarea a 40 ore de lucru/săptămână aferente unui program de lucru full-time conform Codului Muncii.

„Flexibilitatea reprezintă un principiu important în modul de lucru ING Hubs și una dintre valorile noastre de bază. Opțiunea de a trece la un format cu 4 zile de lucru pe săptămână, cât și modul de lucru hibrid sunt în linie cu filosofia noastră. Decizia de a putea trece la 4 zile de lucru pe săptămână a fost foarte bine primită de colegii noștri și sperăm că va aduce un plus de confort și flexibilitate.”

Marian Ion, CEO ING Hubs România

Modelul de lucru în cadrul companiei va rămâne unul hibrid, în care fiecare echipă în parte își definește interacțiunile, în acord cu nevoile specifice. Astfel, compania oferă angajaților posibilitatea de a lucra de acasă sau de la noul sediu de pe Calea Victoriei, fiecare echipă având libertatea de a-și stabili propriul mod de lucru, îmbinând lucrul la distanță și cel de la birou.

Planurile ING Hubs România pentru 2023  

În 2023, ING Hubs va dezvolta în continuare proiectele din principalele zone ale companiei, precum core banking, managementul datelor, aplicații mobile și produse bancare digitale, cu obiectivul de a oferi servicii complete, integrate.

În atingerea acestui obiectiv, ING Hubs România caută specialiști care, pe lângă abilitățile tehnice, au o bună înțelegere a domeniului de business și experiență în dezvoltarea de produs.

Pentru anul în curs, compania mai are în plan completarea echipelor existente cu studenți, tineri absolvenți sau specialiști aflați la început de drum în domeniul IT. În acest sens, ING Hubs România va derula o serie de programe de formare intensivă, care vor permite tinerilor să își dezvolte abilitățile de programare alături de specialiști din cadrul organizației. {Dev}School – Java League și International Talent Programme sunt două astfel de programe dedicate celor aflați la început de drum. Programele vor fi remunerate, iar înscrierile vor începe în luna februarie.

Hub-ul de tehnologie din România al ING Group a încheiat anul 2022 cu o cifră de afaceri de 113 milioane de euro (date preliminare) și 1.600 angajați, iar planul pentru 2023 este de a continua creșterea dinamică până la borna de 150 de milioane de euro cifră de afaceri și de a extinde echipa la 1.800 oameni.

articolul original.

Ce a răspuns Comisia Europeană la întrebarea dacă OMV Petrom trebuie să plătească taxa de solidaritate în România

31 January 2023 at 12:20
image

Guvernul a aflat că nu poate reduce pragul din cifra de afaceri de la care se aplică taxa, conform răspunsului Comisiei Europene, citat de Profit.ro. Bucureștiul așteaptă lămuriri în privința modului în care se calculează cifra de afaceri.

Comisia Europeană a transmis un prim răspuns la întrebările adresate de Ministerul Finanțelor, după ce OMV Petrom a anunțat că nu va plăti taxa de solidaritate în România.

Compania a motivat că nu se încadrează în condițiile de aplicare a măsurilor europene transpuse în legislația națională. OMV Petrom susține că ponderea în cifra de afaceri a companiei obținută din trei domenii vizate de taxa de solidaritate – extracția de petrol, extracția de gaze și rafinarea petrolului – este sub pragul de 75% stabilit de Bruxelles.

Guvernul de la București a întrebat Comisia Europeană dacă procentul de 75% poate fi modificat. Răspunsul este categoric: „Statele membre nu îl pot reduce din propria inițiativă”, conform documentului citat de Profit.ro.

Anterior primirii răspunsului de la Bruxelles, mai mulți oameni politici și-au exprimat dorința de a modifica legislația adoptată de Guvern în sensul reducerii pragului de la care poate fi aplicată taxa de solidaritate.

Întrebare de 1 miliard de euro

Executivul ceruse lămuriri de la Bruxelles și asupra modului în care este calculată ponderea domeniilor vizate de taxa specială în cifra de afaceri. În acest caz, Comisia Europeană a solicitat informații suplimentare înainte de a se pronunța.

Răspunsul la această întrebare ar putea clarifica definitiv cazul OMV Petrom, de la care statul spera să obțină 1 miliard de euro din taxa de solidaritate, notează sursa citată.

Comisia Europeană a comunicat și codurile CAEN pentru care se aplică taxa:

  • 051 extracție cărbune
  • 061 extracție țiței
  • 062 extracție gaze naturale
  • 191 fabricarea produselor de cocserie 
  • 192 fabricarea produselor obținute din prelucrarea țițeiului.  

Cum a motivat OMV Petrom refuzul

Guvernul a adoptat, la finalul anului trecut, o ordonanță de urgență prin care a transpus regulamentul UE privind impozitarea profiturilor foarte mari realizate de companiile energetice ca urmare a creșterii prețurilor. 

Impozitul este de 60% din profiturile excedentare realizate în 2022 și 2023 și sunt definite drept cele care depășesc cu 20% media profiturilor din anii 2018-2021.

Petrom a anunțat, pe 12 ianuarie, pe Bursa de Valori București (BVB), că nu va achita contribuția de solidaritate, conform Libertatea.

„Regulamentul UE 1854/2022, care a introdus o contribuție de solidaritate cu caracter temporar, a fost transpus în legislația românească prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 186 publicată în data de 29 decembrie 2022. În baza rezultatelor noastre financiare preliminare aferente anului 2022 și a prevederilor acestei ordonanțe de urgență, ne așteptăm ca OMV Petrom să nu intre în scopul acestei contribuții de solidaritate pentru anul fiscal 2022, având sub 75% din cifra de afaceri din sectoarele definite: extracția țițeiului, extracția gazelor naturale, extracția huilei și fabricarea produselor obținute din rafinarea petrolului”, se arată într-o comunicare către bursă.

Petrom, cea mai profitabilă companie din România, a raportat o creștere de cinci ori a profitului net în primele nouă luni ale anului 2022, de la 1,67 miliarde de lei la 9,1 miliarde de lei.

articolul original.

ISU Prahova, intervenție cu șenilata pentru salvarea a doi bolnavi izolați din cauza zăpezii

31 January 2023 at 11:47
image

Salvatorii prahoveni au intervenit marți cu o autospecială cu șenile pentru a prelua doi pacienți aflaţi într-o zonă izolată din cauza drumurilor înzăpezite, scrie Agerpres.

Conform datelor comunicate de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Prahova, acţiunea a avut loc în comuna Telega, sat Boşilceşti.

Autospeciala este o şenilată UTV de primă intervenţie şi comandă şi a fost trimisă alături de o ambulanţă din cadrul SAJ Prahova pentru a prelua două persoane rămase izolate din cauza drumului înzăpezit.

Este vorba despre o femeie în vârstă 72 de ani, imobilizată la pat, şi un bărbat în vârstă de 57 de ani, care prezintă fractură de picior imobilizată cu atelă ghips.

Administraţia Naţională de Meteorologie a emis, marți dimineața, o nouă avertizare de cod galben de viscol, valabilă de astăzi, 31 ianuarie, până miercuri, 1 februarie, ora 12.00.

articolul original.

Transilvania, parte din războiul hibrid?

31 January 2023 at 08:43

Așa-numita „Declarație de Independență a Transilvaniei” vânturată prin spațiul virtual ar putea fi o provocare, o testare a limitelor autorităților sau, pur și simplu, un gest ridicol și naiv?

Site-ul care promovează ideea secesionistă susține că pe 4 iunie 2023 în cele 16 județe din vestul României se va declara independența Transilvaniei. De ce 4 iunie? Poate, fiindcă este data semnării Tratatului de la Trianon și separatiștii care au început acest joc se gândesc la o revanșă mai mult sau mai puțin virtuală. Data aleasă trădează nu doar scopul, ci și selecția celor care eventual sunt parte a acestui proiect care se desfășoară pe internet.

Pentru fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu această retorică ar putea fi „parte a unui război hibrid”,  adică „un exercițiu de încercare de a provoca un anume tip de reacție care pe urmă să intre într-o logică de escaladare. Este matricea clasică”. Totuși, fostul diplomat consideră că nu există niciun fel de riscuri, fiindcă „în Transilvania există un consens în ceea ce privește așteptările, mai ales cele de natură economică”, iar pentru aspirațiile identitare și culturale „sunt alte mijloace de sprijinire”. Există diverse nemulțumiri în această provincie istorică, mai ales în rândul maghiarilor, dar Diaconescu nu crede că ele ar putea duce la segregare sau violențe, mai ales în această perioadă în care războiul de agresiune împotriva Ucrainei devine tot mai dur în țara vecină, iar mijloacele propagandistice însoțesc retorica de război: „Românii înțeleg bine pericolul care se află aproape de granițele noastre.”

În plus, nu a existat niciodată o mișcare pentru independența Transilvaniei, după cum explică profesorul de istorie și relații internaționale Daniel Citirigă de la Universitatea Ovidius din Constanța. Profesorul Citirigă și-a dat doctoratul cu o teză despre tentația federalismului și pentru el lucrurile sunt clare: nu au fost nicicând discuții despre independență, iar în Declarația de la Alba Iulia autonomia promisă este doar „provizorie”, chiar dacă unii lideri ardeleni încă mai pariau pe această idee. Totuși, în perioada negocierilor pentru Tratatul de Pace - reamintește profesorul din Constanța - Alexandru Vaida Voievod, unul dintre fruntașii ardeleni care se afla la Paris împreună cu Ionel Brătianu, îi scria lui Iuliu Maniu că ar trebui să se gândească serios la o autonomie permanentă și argumenta cu „lupta Transilvaniei pentru autonomie în tot timpul istoric” și că era vorba despre o „conștiință autonomistă” care s-a dezvoltat prin toate instituțiile tradiționale care existau în provincie. Daniel Citirigă susține însă că această retorică era folosită mai degrabă în cercuri restrânse decât în public și că autonomiștii transilvăneni de limbă română au fost blocați de discursul minoritar care ducea spre Budapesta. Practic, curentul transilvanist dezvoltat de maghiari după 1918 a fost mereu un obstacol pentru autonomiștii români din Ardeal, care erau imediat acuzați de separatism sau că ar fi făcut un pact cu dușmanul. 

Acum 100 de ani liderii ardeleni erau regionaliști și militau pentru descentralizare, fiindcă veneau dintr-o lume care funcționa în acest fel, în vreme ce fruntașii din vechiul regat preferau centralizarea ca formulă de lucru. În Transilvania există încă această tentație și mai multe grupări vizează o descentralizare care să-i avantajeze pe ardeleni, care în viziunea lor muncesc și pentru alții. Tudor Duică, președintele asociației Transilvania Noastră/ Erdélyünk/ Unser Siebenbürgen, crede încă în nevoia unei reale regionalizări, dar spune că site-ul care flutură independența provinciei nu face decât „să compromită inițiativele serioase” gândite în cadrul constituțional: „Niciun transilvanist nu e implicat în această poveste.” Pentru Duică, așa-zisa declarație de independență e o provocare.

Istoricul Lucian Nastasă-Kovács, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, consideră că dacă nu e doar „un gest ridicol și naiv, atunci ar putea fi vorba despre o diversiune, o testare a reacțiilor publicului”, care să fie folosită la un moment dat cine știe cum.

În plin război la granița României, astfel de teste ar putea deveni explozive, dacă sunt manipulate de naționaliștii români și maghiari sau dacă sunt cumva parte a vreunei strategii de escaladare.

Adblock test (Why?)

articolul original.

10 țări din Europa care sunt mai sărace decât România

31 January 2023 at 07:51

Economia colectivă a Europei este una dintre primele trei din lume, alături de Statele Unite și China (ordinea exactă se schimbă în funcție de statistica specifică comparată). Mai multe țări europene sunt în mod individual foarte bogate și se numără printre cele mai bogate din lume. De exemplu, Germania are a patra cea mai mare economie din lume. Cu toate acestea, prosperitatea economică în Europa variază semnificativ între țări. Țările din Europa de Est, în special cele care au fost afectate semnificativ de căderea Uniunii Sovietice, tind să fie astăzi cele mai sărace.

Cum se măsoară bogăția unei națiuni

Produsul Intern Brut (PIB) este una dintre cele mai importante măsurători utilizate pentru a cuantifica bogăția economică a unei întregi națiuni. Acesta este adesea completat de Venitul Național Brut (VNB) pe cap de locuitor, care oferă o mai bună indicație a modului în care se descurcă cetățenii națiunii respective. Conform World Population Review, România are un VNB pe cap de locuitor de 12.570 de dolari, ceea ce înseamnă că se situează peste alte zece state din Europa

Top 10 cele mai sărace țări din Europa (până în 2020 VNB pe cap de locuitor, metoda Atlas, USD actual)*
1, Ucraina – 3.540 USD
2. Georgia – 4.290 USD
3. Kosovo (recunoscut parțial) – 4.440 USD
4. Moldova – 4.570 USD
5. Albania – 5.210 USD
6. Macedonia de Nord – 5.720 USD
7. Bosnia și Herțegovina – 6.090 USD
8. Belarus – 6.330 USD
9. Serbia – 7.400 USD
10. Muntenegru – 7.900 USD
*Dacă sunt considerate țări europene și nu țări asiatice, țările transcontinentale Armenia (4.220 USD) și Azerbaidjan (4.450 USD) ar apărea, de asemenea, pe lista de mai sus.

1. Ucraina

Cu un VNB pe cap de locuitor de 3.540 USD, Ucraina este cea mai săracă țară din Europa din 2020, situație consemnată înainte de declanșarea războiului cu Federația Rusă. Ucraina avea cândva a doua cea mai mare economie din URSS. Cu toate acestea, atunci când URSS s-a prăbușit, Ucraina a avut dificultăți în trecerea la o economie de piață, ceea ce a trimis o mare parte a populației în sărăcie. Unele dintre problemele permanente ale Ucrainei care contribuie la sărăcia sa sunt corupția guvernamentală, agresiunea rusă (în special confiscarea ilegală a Crimeei de către Rusia în 2014) și infrastructura slabă. .

2. Georgia

Georgia a înregistrat un VNB pe cap de locuitor de 4.290 USD în 2020, mai mic decât orice țară europeană, cu excepția Ucrainei. Situat geografic între Rusia, Turcia, Armenia și Marea Neagră, acest fost membru al URSS trece prin vremuri dificile. Cu toate acestea, viitorul său pare strălucitor. Datorită îmbunătățirilor, inclusiv reformelor bancare substanțiale, reducerii corupției și investițiilor guvernamentale mari în educație, economia Georgiei și scorul său la Indicele Dezvoltării Umane (IDU) sunt ambele în creștere.

3. Kosovo

Presupunând, de dragul conversației, că este o țară suverană și nu un teritoriu sârb independent, Kosovo a avut un VNB pe cap de locuitor de 4.440 USD în 2020, făcându-l a treia cea mai săracă țară din Europa. Kosovo este un stat parțial recunoscut care s-a declarat independent de Serbia în 2008. Aproximativ 30% din populația Kosovo câștigă un venit care scade sub pragul sărăciei, ceea ce înseamnă că aproximativ 550.000 de oameni trăiesc în sărăcie. În plus, Kosovo are o rată a șomajului extrem de ridicată de 34,8% din 2016, majoritatea familiilor câștigând mai puțin de 500 de euro pe lună. România nu recunoaște Kosovo ca stat independent.

4. Moldova

Moldova este una dintre cele mai sărace țări din Europa, cu un VNB pe cap de locuitor de 4.570 USD în 2020. Fostă parte a URSS, Moldova s-a confruntat cu instabilitate politică, declin economic, obstacole comerciale și alte greutăți în urma prăbușirii Uniunii Sovietice în 1991. Factori care contribuie la sărăcia din țară includ lipsa industrializării pe scară largă, insecuritatea alimentară, colapsul economic în timpul tranziției către o economie de piață și erorile în politica socială, printre altele. În ciuda luptelor sale recente, Moldova face progrese, procentul populației care trăiește sub pragul național de sărăcie scăzând de la 30,2% la 9,6% între 2006 și 2015.

5. Albania

Albania are un VNB pe cap de locuitor de 5.210 USD. După dezintegrarea URSS în anii 1990, Albania a trecut de la o economie socialistă la o economie de piață capitalistă. Deși este a cincea cea mai săracă țară din Europa, economia sa se îmbunătățește continuu. Acest lucru se datorează în mare parte resurselor naturale bogate ale Albaniei, cum ar fi petrolul, gazele naturale și mineralele, inclusiv fierul, cărbunele și calcarul.

6. Macedonia de Nord

Macedonia de Nord este a șasea cea mai săracă țară din Europa. După ce și-a câștigat independența în 1991, Macedonia de Nord a suferit schimbări economice dramatice și și-a îmbunătățit treptat economia. Comerțul reprezintă aproximativ 90% din PIB-ul țării. În ciuda politicilor implementate cu succes de guvern, Macedonia de Nord are încă o rată ridicată a șomajului de aproximativ 16,6%. La cel mai mare nivel, rata șomajului a fost de 38,7%. VNB pe cap de locuitor al Macedoniei de Nord a fost de 5.720 USD în 2020.

7. Bosnia și Herțegovina

Bosnia și Herțegovina a avut un VNB pe cap de locuitor în 2020 de 6.090 USD. Țara se luptă încă să se reconstruiască din propriul său război pentru independență față de Iugoslavia, care a început la începutul anului 1992 și a durat până în decembrie 1995. Războiul și curățarea etnică însoțitoare au făcut ravagii asupra oamenilor, infrastructurii și economiei țării. Când luptele au încetat, victimele au fost atât de mari încât una din patru gospodării ajunsese să fie condusă de femei. Acest lucru a pus multe familii într-un dezavantaj, deoarece femeile reprezintă un procent mai mic din forța de muncă din Bosnia și Herțegovina și sunt adesea plătite mai puțin decât bărbații. Drept urmare, multe familii au căzut în sărăcie.

8. Belarus

Ca și alte foste republici sovietice, Belarus s-a confruntat cu probleme economice în urma dezintegrarii URSS. În anii anteriori, Belarus avea o economie puternică și unul dintre cele mai înalte standarde de viață dintre republicile sovietice. În anii următori, Belarus sa confruntat cu dificultăți economice până în 1996, când economia a început să se redreseze. Între 2006 și 2011, când multe țări din Europa au resimțit efectele recesiunii, cheltuielile Belarusului în rândul celor 40% din populație de mai jos au crescut. VNB-ul pe cap de locuitor al țării în 2020 este de 6.330 USD.

9. Serbia

VNB pe cap de locuitor al Serbiei pentru 2020 este de 7.400 USD. La începutul anilor 2000, Serbia a cunoscut opt ​​ani de creștere economică până la recesiunea globală din 2008. Economia Serbiei a intrat în recesiune în 2009, provocând o rată de creștere negativă de -3% în 2009 și -1,5% în 2012, ceea ce a cauzat datoria publică să se dubleze la 63,8% din PIB. Aproximativ 25% dintre sârbi sunt săraci. Cu toate acestea, industriile precum producția de alimente și energie sunt puternice, iar situația economică a Serbiei continuă să se îmbunătățească.

10. Muntenegru

VNB pe cap de locuitor al Muntenegrului este de 7.900 USD. Economia Muntenegrului este mică și se bazează în mare măsură pe industriile energetice. Expansiunea urbană și defrișările au erodat resursele naturale ale țării, făcând-o vulnerabilă la epuizarea resurselor. În plus, discriminarea de gen și vârstă provoacă diferențe mari de venituri, în special pentru femei. Persoanele strămutate interne și refugiații reprezintă aproximativ 50.000 din populație. Aceștia sunt printre cei mai săraci din țară, cu o rată a sărăciei care este de aproximativ șase ori mai mare decât rata medie națională a sărăciei de 8,6%.

Cum s-au redresat economiile Europei după primul și al doilea război mondial

Primul și al doilea război mondial au afectat majoritatea economiilor europene. În timpul Războiului Rece de după cel de-al Doilea Război Mondial, s-au format două coaliții diferite pentru a reconstrui Europa și a-i consolida sănătatea economică. Mai multe state din Europa Centrală și de Est s-au reunit sub controlul Uniunii Sovietice, formând COMECON (Consiliul pentru Asistență Economică Reciprocă). Între timp, țările din vestul Europei au acceptat ajutorul Statelor Unite sub forma Programului European de Recuperare (ERP), numit și Planul Marshall, și și-au legat economiile între ele prin diverse alianțe comerciale și economice.

Aceste alianțe au inclus Organizația pentru Cooperare Economică Europeană (OEEC) din 1948, care avea să evolueze în Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) de astăzi și Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO), unul dintre strămoșii actualei. Uniunea Europeană (UE). Aceste alianțe au ajutat țările vest-europene să-și îmbunătățească rapid economiile, în timp ce multe țări COMECON încă s-au luptat.

După prăbușirea Uniunii Sovietice, multe țări din fostele COMECON au aderat treptat la Uniunea Europeană (deși mai multe se luptă încă cu niveluri ridicate de sărăcie):

  • Germania de Est în 1990
  • Estonia , Letonia , Lituania , Republica Cehă , Ungaria , Polonia , Slovacia și Slovenia în 2004
  • Bulgaria și România în 2007
  • Croația în 2013.
Sursa: World Population Review
articolul original.

Dosarul în care medicul Gheorghe Burnei era acuzat de vătămarea corporală a trei copii, clasat din cauza prescripției. Reacția mamei uneia dintre paciente

image

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București au menționat că, în cazul Amirei Hamed, prima intervenție a cunosctului medic ortoped Gheorghe Burnei, „care a avut drept consecință vătămarea corporală”, a avut loc în 1998, iar termenul de prescripție ar fi intervenit încă de acum 6 ani. 

  • Apărătoarea Amirei Hamed, unul dintre cei 3 pacienți din dosarul clasat, susține că va contesta măsura procurorilor 

Un dosar deschis de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București împotriva medicului ortoped Gheorghe Burnei, pentru vătămare corporală, a fost clasat recent din cauza prescripției răspunderii penale. 

Printre cele trei cazuri reunite în același dosar se numără dosarul Amirei Hamed, fetița operată de Burnei pe când avea doar 1 an.  

Ajunsă la 25 de ani, tânăra a fost personajul principal al seriei Casei Jurnalistului din 2016, „A fost un experiment”, când Burnei, unul dintre cei mai cunoscuți medici din România, a fost expus pentru prima oară.  

„Cel mai renumit ortoped din România a experimentat cu un implant neomologat pe o fetiță care șchiopăta”, a titrat, atunci, Casa Jurnalistului.

Cum au motivat procurorii

Contactată de Libertatea, avocata care o reprezintă pe Amira Hamed, Iuliana Culachi, a declarat pentru ziar: „Ordonanța de clasare privește 3 foști pacienți: P.A.L., A.L.M, Hamed Amira Camelia. Motivul clasării este incidența art. 16, Alin. 1, lit. f din Codul de procedură penală, referitor la intervenția prescripției răspunderii penale”. 

Cum au motivat procurorii clasarea? „În cazul Amirei, au motivat că prima intervenție chirurgicală care a avut drept consecință vătămarea corporală a fost săvârșită în anul 1998. Susțin că intervențiile ulterioare, până în anul 2014 au avut indicație medicală de corectare a deficitelor motorii, a.i. nu se circumscriu elementelor de tipicitate ale infracțiunii de vătămare corporală”, a explicat Culachi. 

Procurorii susțin că termenul de prescripție a răspunderii penale – de 8 ani pentru infracțiunea de vătămare corporală din culpă s-a împlinit la data de 8.07.2016, anterior sesizării organelor judiciare cu privire la săvârșirea infracțiunii.

Iuliana Culachi, avocat:

Acuzații de tragere de timp

Avocata tinerei subliniază că instituțiile statului român nu au fost capabile să soluționeze dosarul într-un termen legal rezonabil, în ciuda numeroaselor sesizări înaintate de partea acuzării. 

„Apreciem că nici instituția Parchetului de pe lângă Tribunalul București, nici procurorii care au instrumentat dosarul penal nu au depus diligențele necesare pentru soluționarea dosarului într-un termen legal rezonabil, deși am formulat mai multe sesizări către Inspecția Judiciară prin care solicitam deblocarea/soluționarea dosarului. De asemenea, deși am solicitat prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul București disjungerea cauzei, pentru fiecare pacient în parte, și repartizarea dosarelor în sarcina mai multor procurori, cererile noastre nu au primit niciun răspuns”.

De altfel, mama Amirei, Emiliana Iliescu, s-a numărat printre persoanele care au protestat vara trecută, chiar de Ziua Copilului, în fața Institutului de Medicină Legală. Zeci de persoane au reclamat atunci că INML tergiversează eliberarea expertizelor medico-legale pentru declanșarea proceselor. 

„Au gestionat ineficient dosarul”

„Considerăm că și perioada îndelungată în care medicii legiști de la INML Mina Minovici au efectuat rapoartele de expertiză medico-legală în cauză au dus la întârzierea procedurilor. Practic, instituțiile abilitate să instrumenteze cauza (Parchetul și INML) au gestionat ineficient acest dosar”, a adăugat avocata. 

Ea a precizat, în răspunsul pentru Libertatea, că a formulat plângere împotriva ordonanței de clasare și că o va contesta în instanță. „De asemenea, vom sesiza CEDO pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil”, a conchis Iuliana Culachi. 

„A rămas pe viață cu infirmități grave”

Contactată de Libertatea, Emiliana Iliescu, mama Amirei, s-a declarat dezamăgită de decizia Parchetului. 

„Nu mai există justiție în țara asta, îmi pare rău s-o spun. Aveam așteptări. Încă mai speram. Am fost și anul trecut la procurorii care au clasat acum cazul. După protest (n.r. cel din 1 iunie în fața INML), Comisia Superioară a recunoscut că fetița mea a fost operată degeaba la piciorul drept, cel sănătos, și că restul operațiilor nu trebuiau făcute. Ce mai contează, nu-i așa, dacă intervine prescripția faptelor?!”, a răbufnit Emiliana Iliescu.

„Copilul meu a rămas pe viață cu infirmități grave. Nu doar prima operație, cea care se încadrează la vătămare corporală, l-a nenorocit, ci toate celelalte care au urmat. A existat un șir lung de complicații. Deznodământul e în fața tuturor”, a adăugat ea. 

Da, autoritățile au făcut totul ca să tragă de timp. Cum vă imaginați că în 6 ani nu s-a terminat ancheta din penal?

Emiliana Iliescu, mama Amirei Hamed, fostă pacientă a lui Gheorghe Burnei:

Foto: Hepta

articolul original.
❌