ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 2 December 2022Ultimele Stiri

8 ambasade și consulate ucrainene au primit mesaje sau colete amenințătoare | AUDIO

2 December 2022 at 13:49
image

Numărul ambasadelor și consulatelor ucrainene care au primit mesaje sau colete amenințătoare a ajuns la opt. Ministerul de Externe al Ucrainei, citat de site-ul The Kyiv Independent, a explicat că scrisorile sunt o amenințare și sunt menite să sperie diplomații.

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/12/02dec-16-Anca-relatare-in-tari-au-ajuns-scrisori-periculoase.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Reprezentanțe diplomatice din Spania, Ungaria, Olanda, Polonia, Croația, Italia și Austria au primit până acum diferite scrisori periculoase, unele introduse într-un lichid roșu înainte de a fi băgate în plicuri, după cum a povestit ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitry Kuleba într-un interviu acordat unei televiziuni din țara sa.

Tot el a spus că cel puțin 3 dintre scrisorile primite de angajații ambasadelor ucrainene din străinătate nu conțineau explozibil, ci o altă substanță.

Iar la consulatul din Brno, Cehia, a ajuns un ochi de animal băgat în sânge, a explicat un purtător de cuvant al Ministerului de Externe de la Kiev.

În Spania, unde Ambasada de la Madrid a Ucrainei, dar și premierul peninsulei și ministrul Apărării au primit scrisori de amenințare, ministrul Apărării a declarat că nici această acțiune și nici altele violente nu vor opri Guvernul să ajute ferm și clar Ucraina să se apere în fața invadatorilor ruși.

Iar ministrul Apărării al Ucrainei a declarat că el crede că în spatele scrisorilor tip bombă din Spania ar putea fi Rusia.

Sursa foto: Shutterstock

Citește și: Valentin Naumescu: „Pentru binele poporului rus, Rusia ar trebui să piardă războiul și să scape nu numai de regimul Putin, dar și de această distopie a imperialismului rusesc” | VIDEO

articolul original.

Angel Tîlvăr: „Teoretic, nu este exclus ca Putin să folosească o armă nucleară tactică. Mi-ar plăcea să cred că nu se va întâmpla”

1 December 2022 at 21:47
image

Ministrul Apărării Angel Tîlvăr a afirmat, joi, în primul său interviu de când este în funcție, că România nu se teme că va fi atacată, în contextul agresiunii ruse împotriva Ucrainei, însă sunt avute în vedere toate scenariile, iar folosirea armelor nucleare nu poate fi exclusă „teoretic”, dar i-ar plăcea să creadă că aşa ceva nu se va întâmpla.

„România nu se teme de un atac. În schimb, orice stat serios, aflându-se în zona geografică în care ne aflăm noi şi fiind în proximitatea unei zone de conflict, trebuie să fie pregătit pentru o astfel de situaţie, iar domeniu militar este un domeniu care operează cu variante. Să nu uităm, contextul este invadarea de către Rusia lui Putin a unui stat suveran, încălcând dreptul internaţional. O invadare neprovocată, profund ilegală, care generează automat reacţii. Sunt sigur că la nivelul la nivelul decidenţilor militari, al celor care elaborează felul în care un stat sau altul se poziţionează faţă de o situaţie sau alta, există variante luate în discuţie şi care fac şi obiectul preocupărilor pe care le au în mod obişnuit. Cu asta se ocupă, de fapt armata: să asigure faptul că o ţară, populaţia unei ţări, îşi poate desfăşura activitatea în condiţii de normalitate”, a declarat Angel Tîlvăr, joi la Antena 3.
Întrebat dacă este exclus ca Vladimir Putin să folosească arma nucleară tactică, ministrul Apărării a răspuns: „Unul din elementele care i se poate asocia (lui Vladimir Putin – n.r.) este impredictibilitatea. Deci, nu ştiu dacă există probabilitatea. Din punct de vedere teoretic, posibilităţile nu sunt excluse. Au fost evocate şi de experţi în analiza militară, şi de oficiali de rang înalt. Mi-ar plăcea să cred că nu o să se întâmple aşa ceva. Cred că decizia de a face pace aparţine la acest moment Ucrainei”.
Marinela Sârbu este absolventă a Facultății de Jurnalism în cadrul Universității Hyperion din București. În presa scrisă, a activat timp de doi ani ca redactor pe secția Externe în cadrul agenției Mediafax. A lucrat apoi în redacțiile B1Tv citeste mai mult
articolul original.
Ieri — 1 December 2022Ultimele Stiri

100 de soldaţi, eliberaţi într-un nou schimb de prizonieri între Rusia şi Ucraina

1 December 2022 at 17:09
image

Rusia şi Ucraina au făcut joi un nou schimb de prizionieri, fiecare parte eliberând câte 50 de soldaţi, informează News.ro.

Andrii Iermak – şeful Biroului preşedintelui ucrainean – şi Denis Puşilin – şeful autoproclamatei Republici Populare Doneţk – au confirmat că 50 de soldaţi de fiecare parte au fost eliberaţi joi.

Iermak a declarat că printre ei se numără luptători de la combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol şi prizonieri de la Olenivka. „Vom acţiona până când ultimul ucrainean va fi eliberat”, a promis Iermak. 

Puşilin a confirmat, de asemenea, că a fost eliberaţi de partea ucraineană luptători ruşi şi pro-ruşi. El a declarat pe Telegram că printre cei 50 de prizonieri se numără 12 luptători din autoproclamata republică Doneţk şi opt din autoproclamata Rebuplică Populară Luhansk.

Nu a fost menţionată locaţia sau ora la care a avut loc schimbul, menţionează CNN. 

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Jens Stoltenberg, despre aderarea Ucrainei la NATO: „Dacă nu reușește să rămână un stat suvern, nu poate deveni membră NATO” | VIDEO

30 November 2022 at 12:19
image

Secretarul General al NATO Jens Stoltenberg a susținut conferință de presă miercuri, 30 noiembrie 2022, în a doua zi a Reuniunii Miniștrilor de Externe ai NATO care are loc la București. Întrebat de ce nu a obținut Ucraina încă dreptul de a deveni membru al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg a declarat că „Ucraina trebuie mai întâi să iasă triumfătoare din război, este o precondiție”.

Jurnalist The New York Times: Ați spus până acum, de nenumărate ori, că Ucraina luptă pentru valorile noastre. Ați spus asta dumneavoastră și mulți alți lideri occidentali. Ați spus că ne apără granițele, valorile și democrația. În aceste condiții, Ucraina chiar nu și-a obținut dreptul de a fi membră NATO?

„Misiunea imediată este să ne asigurăm că Ucraina poate rezista ca un stat democratic, economic, dar și umanitar. Și asta facem acum. Dacă nu reușește să rămână un stat suvern, Ucraina nu poate deveni membră NATO – este o precondiție”, a declarat Jens Stoltenberg.

Sursa foto: Shutterstock

Citește și: Miniștrii de Externe din țările NATO discută, la București, despre procesul de aderare al Suediei și Finlandei. Turcia și Ungaria nu au ratificat tratatele

articolul original.

Valentin Naumescu: „Pentru binele poporului rus, Rusia ar trebui să piardă războiul și să scape nu numai de regimul Putin, dar și de această distopie a imperialismului rusesc” | VIDEO

29 November 2022 at 18:35
image

Profesorul de relații internaționale Valentin Naumescu a fost invitatul lui Tudor Mușat în emisiunea „Piața Victoriei” la Europa FM. Acesta a explicat că pentru binele poporului rus, Rusia ar trebui să piardă războiul generat pe teritoriul ucrainean ca „să scape nu numai de regimul Putin, dar și de această distopie a imperialismului rusesc”.

„Ceea ce nu știm acum este ce urmează după regimul Putin. Este o întrebare extrem de dificilă pe această ecuație a Rusiei post-Putin. Ne trezește îngrijorări semnificative pentru că lucrurile o pot lua fie spre bine, fie spre mai rău”, a explicat Valentin Naumescu la Europa FM.

Profesorul de relații internaționale Valentin Naumescu a explicat la Europa FM că sfârșitul imperialismului rusesc ar echivala cu sfârșitul pretenției Rusiei de a controla teritorii din estul Europei care nu-i aparțin.

Valentin Naumescu: „Pentru binele poporului rus, ar fi mult mai bine ca Rusia să piardă acest război și să scape nu numai de regimul Putin, dar și de această distopie a imperialismului rusesc”

Tudor Mușat: Adică este ultima miză pe care o mai poate avea în Europa de Est.

Valetin Naumescu: „Exact. Fie că ne referim la Ucraina, Belarus, Republica Moldova, poate Georgia – toate aceste spații care au aparținut fostei Uniuni Sovietice și asupra căreia Rusia își închipuie că ar avea interese legitime și are pretenții teritoriale sau de influență sau exercitare a dominației în baza conceptului de Russkiy Mir”.

„Acest imperialism trebuie să dispară odată pentru totdeauna și o înfrângere a Rusiei în acest război i-ar fi benefică pe termen lung. Rusiei i-ar fi mult mai bine dacă ar pierde acest război pentru că în sfârșit poate i s-ar deschide și Rusiei șansele unei reconstrucții democratice, civilizate, demne. Dacă Rusia câștigă acest război, șansele ca Rusia să iasă din dictatură, din mizerie, din sărăcie, din corupție, din înapoierea și izolarea politico-diplomatică, tehnologică în care a ajuns sunt foarte mici, dacă nu nule. Pentru binele poporului rus, ar fi mult mai bine ca Rusia să piardă acest război și să scape nu numai de regimul Putin, dar și de această distopie a imperialismului rusesc”, explicat Valentin Naumescu la Europa FM.

Urmărește aici întreaga emisiune „Piața Victoriei”

Sursa foto: Shutterstock

Citește și: Reuniunea Miniștrilor de Externe NATO. Ziua I. Stoltenberg: Războiul din Ucraina se va încheia la masa negocierilor, dar trebuie să ajutăm Ucraina până atunci

articolul original.

Stoltenberg, la Reuniunea Miniștrilor de Externe ai NATO: Războiul se va încheia la masa negocierilor, dar trebuie să ajutăm Ucraina până atunci

29 November 2022 at 17:47
image

Războiul din Ucraina se va încheia la masa negocierilor, dar până atunci Ucraina are nevoie de ajutor militar, spune Secretarul General al Alianței Nord Atlantice, Jens Stoltenberg. Miniștrii de Externe NATO discută zilele acestea la București modalitatea în care pot ajuta țara invadată de Rusia pentru a face față iernii și atacurilor susținute ale Federației.

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/11/29nov-20-Lucia-sndw-prima-zi-discutii-NATO.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Aliații din cadrul NATO au promis noi ajutoare pentru Ucraina

Țările NATO vor contribui în continuare Ucraina pentru a se apăra. Oricât va dura războiul, nu vom da înapoi, a spus Jens Stoltenberg.

Aliații au promis noi ajutoare: combustibili, îmbrăcăminte, sisteme de bruiat drone și generatoare, iar Secretarul General al Alianței spune că se poartă discuții cu partea ucraineană pentru ca NATO sau o țară aliată să poată trimite sisteme de apărare antiaeriană și antirachetă Patriot.

„Este despre a furniza sisteme noi, ca de exemple sistemele de apărare Patriot. Este o discuție în desfășurare acum despre asta”, a spus Secretarul General al NATO.

Este important să putem să asigurăm funcționalitatea sistemului, să avem piese de schimb și muniție, mai spune Jens Stoltenberg.

Jens Stoltenberg: „Cel mai probabil, războiul se va încheia la masa negocierilor”

Secretarul General al Alianței susține că – cel mai probabil – războiul declanșat de Rusia se va încheia la masa negocierilor, dar este important ca Ucraina să se poată apăra, pentru ca președintele Putin să înțeleagă că nu poate obține victoriile la care spera.

Declarația comună a miniștrilor de Externe ai NATO

Miniștrii de Externe NATO au adoptat o declarație comună în urma discuțiilor de la București. Prin aceasta este condamnată din nou agresiunea Rusiei, dar și sprijinul pe care Belarus îl acordă Federației. Miniștri declară că nu vor recunoaște niciodată anexările ilegale ale Rusiei și că vor continua și intensifica sprijinul politic pentru țara condusă de Volodimir Zelenski.

Redăm integral declarația comună a miniștrilor de Externe ai NATO

1. Ne-am reunit la București, în apropierea țărmului Mării Negre, într-un moment în care invazia în derulare a Rusiei în Ucraina amenință pacea, securitatea și prosperitatea euroatlantice.

Rusia poartă întreaga responsabilitate pentru acest război, o încălcare flagrantă a dreptului internațional și a principiilor Cartei ONU.

Agresiunea Rusiei, inclusiv atacurile persistente și inadmisibile asupra civililor ucraineni și infrastructurii energetice privează milioane de cetățeni ucraineni de servicii de bază pentru populație. A afectat aprovizionarea globală cu alimente și a pus în pericol țările și popoarele cele mai vulnerabile de pe glob.

Acțiunile inacceptabile ale Rusiei, inclusiv activitățile hibride, șantajul energetic și retorica nucleară necugetată subminează ordinea internațională bazată pe reguli. Suntem solidari cu Polonia ca urmare a incidentului din 15 noiembrie 2022, care a dus la pierderi tragice de vieți ca rezultat al atacurilor Rusiei cu rachete împotriva Ucrainei.

Condamnăm acțiunile crude ale Rusiei împotriva populației civile din Ucraina, încălcările și abuzurile împotriva drepturilor omului, precum deportările forțate, tortura, tratamentul barbar aplicat femeilor, copiilor și persoanelor aflate în situații vulnerabile.

Toți cei responsabili de crime de război, inclusiv de violență sexuală în cadrul conflictului, trebuie trași la răspundere. De asemenea, condamnăm pe toți aceia, inclusiv Belarusului, care facilitează în mod activ războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

2. Salutăm prezența de astăzi a ministrului de externe Kuleba, suntem pe deplin solidari cu guvernul și cu poporul Ucrainean în apărarea eroică a națiunii și a țării și aducem un omagiu tuturor celor care și-au pierdut viața.

Rămânem consecvenți în angajamentul nostru pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei. Nu vom recunoaște niciodată anexările ilegale ale Rusiei, care constituie o încălcare flagrantă a Cartei ONU.

Vom continua și intensifica sprijinul politic și practic pentru Ucraina, care continuă să își apere suveranitatea și integritatea teritorială, precum și valorile noastre comune împotriva agresiunii Rusiei și vom menține acest sprijin atât timp cât va fi necesar.

În acest context, NATO va continua să se coordoneze strâns cu actorii relevanți, inclusiv organizațiile internaționale, în special UE, precum și statele cu care împărtășim aceleași valori și viziune. Pornind de la sprijinul acordat până acum, vom ajuta Ucraina să își consolideze reziliența, să își apere populația și să contracareze campaniile de dezinformare și minciunile Rusiei.

Aliații vor acorda asistență Ucrainei pentru repararea infrastructurii energetice pe măsură ce își apără populația de atacurile cu rachete. De asemenea, rămânem hotărâți în sprijinirea eforturilor pe termen lung ale Ucrainei pe calea reconstrucției post-conflict și a reformelor, astfel încât Ucraina să își poată asigura viitorul liber și democratic, să își modernizeze sectorul de apărare, să își consolideze interoperabilitatea pe termen lung și să descurajeze agresiuni viitoare. Vom continua să întărim parteneriatul nostru cu Ucraina pe măsură ce avansează în aspirațiile sale euroatlantice.

3. Finlanda și Suedia participă astăzi în calitate de state invitate să adere la Alianță.

Aderarea le va face mai sigure, NATO mai puternic și spațiul euroatlantic mai sigur. Securitatea lor este de importanță directă pentru Alianță, inclusiv pe perioada procesului de aderare.

4. Reamintind faptul că Balcanii de Vest și regiunea Mării Negre sunt zone de importanță strategică pentru Alianță, salutăm întâlnirea noastră cu miniștrii de externe din statele partenere, Bosnia și Herțegovina, Georgia și Republica Moldova, în condițiile în care NATO își consolidează sprijinul adaptat pentru edificarea integrității și rezilienței, dezvoltarea capacităților și susținerea independenței politice.

Angajamentul nostru pentru politica ușilor deschise rămâne ferm. Reafirmăm decizia adoptată la Summitul de la București, în 2008, și toate celelalte decizii subsecvente cu privire la Georgia și Ucraina.

5. NATO este o alianță defensivă.

NATO va continua să protejeze populațiile noastre și să apere fiecare centimetru al teritoriului Aliat în orice moment. Vom proceda în acest mod în conformitate cu abordarea de 360 de grade și împotriva tuturor amenințărilor și provocărilor. Condamnăm terorismul în toate formele și manifestările sale și suntem solidari cu Turcia în durerea pricinuită de pierderile de vieți după recentele atacuri teroriste oribile.

Ne confruntăm cu amenințări și cu provocări din partea unor actori autoritari și competitori strategici din toate direcțiile strategice. În fața celei mai serioase amenințări la adresa securității euroatlantice din ultimele decenii și în conformitate cu Conceptul Strategic, implementăm un nou fundament pentru postura noastră de descurajare și apărare prin consolidarea sa semnificativă și prin dezvoltarea întregii game de forțe și capabilități robuste, gata de luptă.

Toate aceste demersuri vor consolida de o manieră substanțială descurajarea și apărarea înaintată a NATO. Rămânem hotărâți să ne pregătim, să descurajăm și să ne apărăm împotriva atacurilor ostile la adresa infrastructurii critice Aliate. Orice atac împotriva Aliaților va primi un răspuns unit și hotărât. Rămânem uniți și solidari în acțiunile noastre și reafirmăm caracterul durabil al legăturii transatlantice între națiunile noastre. Vom continua depunem eforturi pentru pace, securitate și stabilitate în întreaga zonă euroatlantică”.

Sursa foto: Presidency

Citește și: Klaus Iohannis: „Marea Neagră are o importanță strategică pentru securitatea euroatlantică” | VIDEO

articolul original.

Mărturie din Kiev: „Pot trăi fără electricitate și fără căldură, dar nu și fără familie” | AUDIO

29 November 2022 at 16:37
image

Atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice ucrainene echivalează cu un genocid, a declarat pentru BBC un înalt oficial ucrainean. Este vorba de procurorul general al Ucrainei, potrivit căruia, atacurile asupra unor instalații cheie au vizat „întreaga națiune ucraineană” și au reprezentat un efort de a forța Kievul să se predea. Milioane de oameni din Ucraina se confruntă cu întreruperi de energie electrică pe o vreme geroasă, în urma atacurilor susținute ale Rusiei. Liliana Nicolae a vorbit cu un tânăr ucrainean, care în cele mai bine de 10 luni, de când a început războiul, nu a părăsit Kievul.

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/11/29nov-18-LILI-SANDW-Cum-e-in-Kiev-far-alumina-si-caldura.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Andrii Bondard trăiește în Kiev la etajul 18 al unui bloc. Întreruperile de energie fac și liftul să se oprească.

„Când se oprește curentul, trebuie să urc pe jos cele 18 etaje, ceea ce este o provocare. Locuiesc într-un apartament mic. Mi-am făcut provizii cu lumânări și am multe pături”, mi-a povestit Andrii. Din fericire, poate încă să meargă la serviciu, unde are electricitate.

Îmi povestește, însă, că ziua de astăzi a fost chiar mai rea decât altele, cu mai multe atacuri decât de obicei. Iar lumea s-a refugiat în subsoluri. În plus, există o tensiune, pentru că lumea se așteaptă la ce e mai rău. Circulă zvonuri în acest sens. Îl întreb ce este cel mai greu în aceste zile? Frigul? Lipsa electricității sau frica?

Îmi răspunde că „cel mai greu este faptul că nu te poți proteja pe tine și familia ta”. Și adaugă faptul că poate trăi fără electricitate, și fără căldură, dar nu și fără familie.

Sursa foto: Facebook / Volodimir Zelenski

Citește și: Politologul Cristian Pîrvulescu: Războiul va dura atât de mult cât Vladimir Putin va fi la putere | VIDEO

articolul original.

Jens Stoltenberg, la București: Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige. VIDEO

28 November 2022 at 13:59
image

În Capitala României, pe 29 și 30 noiembrie 2022, are loc Reuniunea Miniștrilor de Externe ai statelor din Alianța Nord-Atlantică (NATO). Este cea mai importantă întâlnire din cadrul NATO organizată în România după summitul NATO de la București din 2008. Temele principale pe care le vor discuta oficialii gravitează în jurul războiului din Ucraina. Până miercuri, în Capitală se află peste o sută de lideri politici militari din NATO, Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Balcani și din Uniunea Europeană.

La reuniunea miniștrilor de Externe ai NATO de la București va participa, în premieră, și Republica Moldova. De asemenea, la unele discuții va fi și ministrul de Externe al Ucrainei. Totodată, miniștrii de Externe ai Finlandei și Suediei sunt în București și vor discuta cu ministrul de Externe al Turciei. Ankara înca nu a aprobat intrarea celor două țări nordice în NATO.

Reuniunea miniștrilor de Externe din NATO are loc la Palatul Parlamentului. Este prima reuniune la acest la nivel organizată la noi, dar restricțiile vor fi minime. Serviciile de securitate au decis să evite blocarea bulevardelor pentru a trece coloanele oficiale. Dacă vor fi restricții de trafic, ele vor fi limitate și pentru scurt timp.

UPDATE 17:19. Principalele declarații ale lui Jens Stoltenberg

  • Ați contribuit la securitatea comună în foarte multe moduri, există grupuri de luptă în Polonia la care ați contribuit;
  • Aveți și un sistem cheie prin sistemul de apărare NATO anti-rachetă;
  • Mulțumesc că mențineți bugetul de Apărare la 2% și peste;
  • În contextul agresiunii Rusiei în Ucraina, am constituit noi grupuri de luptă inclusiv cel al Franței;
  • Este un mesaj clar că NATO este aici și vom face tot ce este posibil s ne apărăm aliații;
  • Miniștrii de Externe vor căuta, aici la București, soluții pentru apărare;
  • V-ați dovedit o gazdă generoasă pentru un număr uriaș de refugiați;
  • Ați asigurat sprijin militar Ucraina considerabil;
  • Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige pentru că am arăta altor lideri de acest fel că se poate – este interesul nostru să sprijinim Ucraina.

Î: Aveți informații că urmează o escaladare suplimentară a conflictului din Ucraina?

Jens Stoltenberg: „Războaiele sunt greu de prevăzut. Luna trecută, Putin a făcut o mare greșeală strategică – a subestimat forța poporului și a armatei din Ucraina. A crezut că poate prelua controlul Ucrainei în câteva zile, însă trupele Rusiei au fost respinse pe rând din Kiev, Herson. Sarcina noastră este să sprijinim Ucraina. La un moment dat, războiul probabil că se va încheia la masa negocierilor, dar asta depinde de rezultatul din teren. Știm că ar fi o tragedie dacă ar câștiga Putin, atât pentru Ucraina, cât pentru lumea întreagă. Am fi într-o lume mult mai vulnerabilă și deci nu putem da înapoi acum”.

UPDATE 17:15. Principalele declarații ale lui Klaus Iohannis

  • Îmi face o deosebită plăcere să primesc, din nou, la Palatul Cotroceni, vizita Secretarului General al NATO, domnul Jens Stoltenberg, un prieten apropiat al României.
  • Dear Jens, welcome to Bucharest and to Cotroceni and thank you for your leadership of NATO and for being such a good friend of Romania.
  • Am evaluat astăzi împreună situația de securitate a spațiului euroatlantic generată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, cu accent asupra Flancului Estic și a zonei Mării Negre.
  • Mâine va începe, la București, cea dintâi Reuniune a Miniștrilor de Externe ai statelor membre NATO găzduită de România.
  • Aceasta este, totodată, și prima reuniune Aliată de nivel înalt găzduită la București, după Summitul NATO din 2008. O reuniune importantă, pe agenda căreia se vor regăsi și temele abordate în dialogul nostru de astăzi.
  • Am subliniat, în discuțiile cu domnul Secretar General, necesitatea implementării cât mai rapide a deciziilor adoptate de Summitul istoric de la Madrid din acest an. Reuniunea miniștrilor de externe este un important reper în acest proces și în pregătirea Summitului din 2023, care va avea loc în Lituania, la Vilnius.
  • Reamintesc faptul că importanța strategică a Mării Negre a fost inclusă, la inițiativa României, pentru prima dată, în Noul Concept Strategic, adoptat la Summitul NATO de la Madrid.
  • Am reiterat, în acest context, relevanța operaționalizării, cât mai repede, a deciziilor de la Madrid privind consolidarea posturii de apărare înaintată pe Flancul Estic al Alianței.
  • România, la rândul său, va continua să aducă o contribuție substanțială la apărarea colectivă a NATO și la consolidarea capabilităților Alianței, acționând, în continuare, ca furnizor de securitate și stabilitate în regiune. Acest angajament se bazează pe măsuri concrete, în primul rând pe decizia de a crește cheltuielile naționale destinate Apărării de la 2% din PIB, cât sunt acum, la 2,5% din PIB începând chiar din anul 2023.
  • Împreună cu Secretarul General Stoltenberg, am remarcat progresele substanțiale pe care le-am realizat la nivel aliat în decursul celor aproape 10 luni care au trecut de la ultima sa vizită în România.
  • Aceste progrese se reflectă într-o postură semnificativ întărită a NATO pe Flancul Estic, inclusiv în țara noastră și în regiunea Mării Negre. Astfel, din luna februarie și până în prezent, NATO și aliații noștri au desfășurat efective importante în România, cu rol de descurajare, reasigurare și apărare, astfel încât, în prezent, găzduim aproximativ 5.000 de militari aliați.
  • Grupul de luptă NATO din România se află în plin proces de dezvoltare, inclusiv în ceea ce privește elementele care să-i permită creșterea la nivel de brigadă.
  • Vom continua să ne coordonăm îndeaproape cu Franța, care este națiune-cadru, alături de Olanda, Belgia și Luxemburg, pentru a atinge capacitatea operațională deplină a acestei structuri cât mai curând. Am arătat, în acest context, că România acționează pentru îndeplinirea propriilor obligații ca națiune – gazdă.
  • Vreau să mulțumesc, încă o dată, tuturor Aliaților pentru solidaritatea demonstrată în toată această perioadă, inclusiv Statelor Unite ale Americii, partenerul nostru strategic – pentru contribuția importantă la securitatea României și a regiunii noastre.
  • În cadrul întâlnirii de astăzi am evidențiat, de asemenea, sprijinul ferm – și concret – al României pentru suveranitatea, integritatea teritorială și independența Ucrainei.
  • Am subliniat importanța unei susțineri sporite a Alianței atât pentru Ucraina, cât și pentru partenerii NATO cei mai vulnerabili din regiune – Republica Moldova, Georgia și Bosnia și Herțegovina.
  • România va continua să ofere asistență multidimensională Kievului pe toate palierele.
  • În aceeași măsură, după cum cunoașteți, depunem eforturi susținute în sprijinul Republicii Moldova pentru a depăși dificultățile de ordin social, economic și energetic generate de războiul din Ucraina.
  • O temă complementară o reprezintă creșterea rezilienței strategice în regiunea Mării Negre, care include aspecte-cheie precum securitatea energetică sau libertatea de navigație.
  • Îi mulțumesc domnului Secretar General pentru efortul său de coordonare a modernizării NATO, pentru a putea răspunde tuturor amenințărilor și provocărilor.
  • Implementarea Conceptului Strategic va conduce la un rol sporit pentru Alianța noastră, de care depinde nu doar securitatea spațiului euroatlantic, ci și stabilitatea ordinii internaționale bazate pe reguli și principii.
  • Acțiunile Rusiei reprezintă o încercare deliberată de a submina și distruge această ordine. De modul în care alegem să răspundem acestei provocări va depinde în mare măsură cum va arăta viitorul lumii noastre.
  • De aceea avem nevoie mai mult ca oricând de un NATO puternic și solidar și mă aștept ca Reuniunea Ministerială care începe mâine să reconfirme acest obiectiv.
  • Mult succes la lucrările Ministerialei de externe și în toate acțiunile dumneavoastră, domnule Secretar General.

Sesiune de întrebări și răspunsuri cu președintele României

Jurnalist: Având în vedere aceste evoluții din ultima perioadă din Ucraina, România ar avea nevoie de o prezență aliată întărită în plus față de deciziile de la Madrid, cu trupe, echipamente militare sau alt tip de asistență?

Președintele României: Răspunsul meu este da, este nevoie de mai multă forță de apărare, de descurajare pe Flancul Estic. Acest lucru l-am spus demult, de la început, ca să fiu foarte specific, și chiar astăzi, cu domnul Secretar General, am discutat aceste chestiuni.

După părerea mea, este nevoie de un număr sporit de militari aliați, dar asta nu este suficient. În plus, pentru a putea reprezenta o descurajare și apărare solidă, este nevoie de echipamente, mai exact de echipamente pre-poziționate. Despre aceste lucruri am discutat, și despre creșterea prezenței, și despre pre-poziționarea de echipamente, la Summitul de la Madrid, însă este nevoie de concretizarea acestor decizii.

La Madrid, decizia a fost mai degrabă generică, toată lumea a fost de acord că asta trebuie făcut, dar acum doresc, cel puțin asta a fost partea mea, doresc să trecem la fapte. În plus, este nevoie de planuri foarte concrete, ca, în cazul unui atac, să se știe foarte exact cine, ce trupe și unde trimite. Nu putem să lăsăm astfel de decizii pentru un ultim moment și să fim atunci luați prin surprindere. Este nevoie, în afară de aceste planuri, de dezvoltarea unor structuri logistice, de exemplu pentru carburanți și așa mai departe. Toate acestea, după părerea mea, după părerea noastră, sunt necesare și cred că la Summitul de la Vilnius, de anul viitor, cel puțin așa am discutat astăzi, este posibil să avem decizii mult mai curajoase și mult mai concrete în aceste domenii.

Jurnalist: Situația din Republica Moldova, așa cum ați spus și dumneavoastră, cel puțin pe partea energetică, este foarte dificilă. Există riscul ca leadershipul de la Chișinău să fie afectat sau să aibă de suferit și parcursul pro-european al Moldovei, să aibă de suferit din cauza acestei situației?

Președintele României: Moldova este o preocupare foarte specială pentru noi, pentru mine, și nu doar începând din acest an, când au intrat în mari dificultăți, îi ajutăm, ci de când este România un stat democratic și Moldova s-a angajat foarte ferm pe calea pro-europeană.

Moldova are o Președintă și o majoritate parlamentară pro-europene, pro-reforme. Noi suntem bucuroși și încurajăm această cale pro-europeană și pro-reformă. Noi facem un pic mai mult decât să îi încurajăm, îi ajutăm efectiv, cu expertiză, cu lucruri foarte concrete – energie electrică, carburant, lemn, gaz. Însă suntem foarte conștienți că, pentru oamenii simpli din Republica Moldova, lucrurile sunt foarte complicate și de aceea discutăm cu toții aliații, partenerii și prietenii pentru a găsi, și împreună, căi pentru a ajuta Republica Moldova. Personal nu am semne că s-ar prefigura schimbări în abordarea Republicii Moldova, ci, dimpotrivă, cred că oamenii au înțeles foarte bine că este o perioadă foarte complicată, și pentru ei, și pentru noi, dar asta nu înseamnă că reformele se opresc.

Pentru noi, în România, provocarea este mare, fiindcă, în afară de reforme și sprijin punctual, pe care suntem foarte dispuși să îl dăm, este nevoie de realizarea unei infrastructuri mult îmbunătățite de interconectare, poduri, rețele și așa mai departe, și noi suntem pregătiți ca împreună să facem toate aceste lucruri. Sigur că este extrem de important ca Republica Moldova să rămână ferm angajată pe parcursul pro-european și democratic, și pro-reformă, dar, pe de altă parte, este clar că și cetățenii de rând de acolo, administrațiile locale au nevoie de un sprijin suplimentar, pe care suntem dispuși să-l oferim.

UPDATE 16:15. Klaus Iohannis l-a primit pe Secretarul General al NATO Jens Stoltenberg la Palatul Cotroceni

UPDATE 13:06. Forțele Aeriene Române au escortat delegația șefului NATO și ambasadorii aliați la București

Bogdan Aurescu a transmis pe Twitter: „Mulțumim Forțelor Aeriene Române pentru escortarea avionului care a adus delegația Secretarului General Jens Stoltenberg, NATO și ambasadorii aliați la București pentru #ForMin_Bucharest care începe în o zi, când vom avea discuții consistente, inclusiv pentru securitatea la Marea Neagră. #WeAreNATO”.

Citește și: Jens Stoltenberg a ajuns la Bucureștiu cu un avion TAROM. A fost escortat de 2 avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române | VIDEO

Mulțumim Forțelor Aeriene Române @MApNRomania pt. escortarea avionului care a adus delegația SG @jensstoltenberg, @NATO & ambasadorii aliați la București pt. #ForMin_Bucharest care începe în 1️⃣zi, când vom avea discuții consistente,incl. pt. securitatea la Marea Neagră #WeAreNATO pic.twitter.com/ogqFwEofQF

— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) November 28, 2022

UPDATE 12:47. Secretarul General al NATO – Jens Stoltenberg – a ajuns în România cu un avion TAROM

Șefa comunicării NATO, Oana Lungescu: „Acum, 45 de ani, când am părăsit orașul natal, așa ceva părea ne neimaginat, din multe privințe”.

Great welcome to Bucharest 🇷🇴 by a Romanian F16 ✈️

Unimaginable in so many ways when I left my native city over 45 years ago. #NATO pic.twitter.com/Rb4mpDk0ZG

— Oana Lungescu (@NATOpress) November 28, 2022

Conform protocolului, avionul în care s-a aflat Secretarul General al NATO a fost escortat de 2 avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române. De altfel, Jens Stoltenberg a și fost fotografiat în avion făcând din mână, prin hublou, piloților români.

Sursa foto: Instagram / Jens Stoltenberg

Seretarul General al NATO, Jens Stoltenberg a ajuns în România în jurul orei 13:00. Șeful NATO se va întâlni cu președintele României la Palatul Cotroceni la or 16:15 și va susține un discurs împreună cu Klaus Iohannis în cadrul unei sesiuni de declarații de presă comune.

Landed in #Bucharest 🇷🇴 with @jensstoltenberg for the meeting of #NATO foreign ministers.

Welcome by a #Romanian F16.#WeAreNATO #AvGeek pic.twitter.com/DMbjeV032l

— Oana Lungescu (@NATOpress) November 28, 2022

Autori: Anca Grădinaru și Carmen Zanfir

Sursa foto: Presidency

Citește și: Ambasadorul Romaniei la NATO: „Ucrainenii vor să lupte până iși recapătă toate teritoriile” | INTERVIU

articolul original.

Pisaniile lui Ştefan cel Mare sunt în siguranţă, la Herson

28 November 2022 at 12:47
image

Pisaniile lui Ştefan cel Mare sunt în siguranţă, la muzeul din Herson, a anunțat ministrul român al Culturii, Lucian Romaşcanu, informează Digi24.

„Printre veștile rele pe care războiul din Ucraina le transmite lumii și-a făcut loc și o veste bună pentru istoria și cultura română. În urma unei noi discuții purtate sâmbătă cu ministrul ucrainean al culturii, dl. Olexandr Tkacenko, am aflat cu mare bucurie că pisaniile lui Stefan cel Mare au fost găsite în Herson!

Sunt neatinse, în siguranță, le puteți vedea în fotografia atașată. Din nefericire, toate icoanele muzeului din Herson au fost furate de agresorul rus, crimă culturală care se repetă peste tot pe unde armata rusă a ajuns în Ucraina…

Am discutat cu ministrul Tkacenko despre posibilitatea de a evacua pisaniile și alte artefacte în România pentru a le păstra în siguranță până la încetarea conflictului. Așteptăm decizia oficialilor ucraineni, suntem gata să ajutăm”, a scris pe Facebook ministrul Culturii, care a postat și o fotografie cu artefactele.

Se credea că au fost furate de soldaţi ruşi în retragere

În 4 noiembrie, ministrul Culturii a declarat pentru Digi24.ro că îl va suna pe omologul său din Ucraina, pentru a găsi o soluție pentru salvarea Pisaniilor lui Ștefan cel Mare, despre care se credea că ar fi fost furate de soldații lui Putin în timpul evacuării din Herson. 

„Noi am făcut un task force imediat ce a început războiul pentru a stabili cum să scoatem din Ucraina bunuri de patrimoniu în cazul în care partea ucraineană ar fi solicitat”, explica ministrul Culturii.  El preciza că România are multe bunuri de patrimoniu comun pe teritoriul ucrainean și că pentru obiecte de mare însemnătate pentru istoria românilor, așa cum sunt Pisaniile lui Ștefan cel Mare, oficialii români vor depune toate eforturile să fie recuperate, dacă acest lucru este posibil. 

Anatol Popescu, președintele fondator al Asociației românilor din sudul Basarabiei, susținuse anterior că pisaniile lui Ștefan cel Mare, artefacte din secolul al XV-lea luate de pe zidurile Cetății Albe de pe Nistru, ar fi fost furate de la muzeul din Herson și duse în Crimeea de către armata lui Putin.

Pisaniile sunt lespezi cu scriere în slavonă care atestă evenimente. 

articolul original.

Rusia plănuia să atace Japonia cu mult timp înainte să invadeze Ucraina

27 November 2022 at 09:32
image

Rusia ar fi avut în plan să atace Japonia, în vara anului 2021, cu multe luni înainte să invadeze Ucraina, potrivit unor documente secrete ale FSB. Între timp, planurile s-au schimbat, iar strategia s-a schimbat și Japonia a fost înlocuită de Ucraina, scrie newsweek.com.

Se pare că în august 2021 Rusia se pregătea intens de un război împotriva Japoniei mobilizând  echipamente specializate în război electronic către extremul orient. De asemenea, propaganda rusă s-a activat și a început să acuze Japonia de simpatii naziste.

Tensiunile dintre cele două țări datează de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial. Atunci, Rusia și Japonia nu au semnat un tratat de pace pentru insulele Kurile, anexate de sovietici, dar nu au fost abandonate niciodată de Japonia.

articolul original.

Și totuși, generalul Iarnă s-ar putea să nu joace de partea Rusiei

25 November 2022 at 06:53
image

Frigul iernii devine o armă în Ucraina, titrează The New York Times: "Tirul intens de rachete rusești provoacă întreruperi de curent pe măsură ce temperaturile scad. Ucraina și aliații săi se pregătesc deja pentru ce e mai rău".

Euronews transmite că Rusia a vizat în mod repetat infrastructura energetică a Ucrainei. Temperaturile din țară au scăzut sub zero peste noapte, zăpada și înghețul și-au făcut deja apariția la Kiev. Moscova spune că scopul atacurilor sale cu rachete este de a slăbi capacitatea Ucrainei de a lupta și de a o împinge să negocieze.

În timp ce National Public Radio explică faptul că marile centrale electrice ale Ucrainei sunt ținte ușoare. Îi este imposibil să le apere pe toate. Și adesea, marile transformatoare sunt deteriorate și trebuie înlocuite. Acum, chiar și în vremuri normale, ar putea dura un an sau mai mult pentru a comanda unul dintr-o țară europeană sau asiatică, la specificațiile necesare în Ucraina.

"În fața provocării iernii, Ucraina a deschis aproximativ 4.000 de puncte de refugiu, locuri de unde locuitorii pot lua apă, electricitate și pot veni să se încălzească", citim în Süddeutsche Zeitung, preluat de Courier International.

Pentru mulți ucraineni, aceste locuri s-ar putea dovedi vitale pentru supraviețuirea lor. Aceste „puncte de rezistență", așa cum le numește președintele ucrainean, s-ar putea, totuși, să nu fie suficiente pentru a trece milioane de oameni prin iarna ucraineană adesea grea, în situația unei pene prelungite de curent", notează cotidianul german.

Precedentele istorice nu sunt în favoarea Rusiei

Potrivit Le Monde, infrastructura electrică a Ucrainei este călcâiul lui Ahile .

"Prăbușirea sa completă la începutul iernii ar trebui, conform planurilor rusești, să creeze un val masiv de emigrare către Europa, să distrugă moralul populației și să rupă unitatea dintre conducerea politică, armată și populație. Cu toate acestea, niciun precedent istoric nu ilustrează eficacitatea acestui plan", crede ziarul francez.

Și Politico este de părere că "Rusia nu se mai poate baza pe generalul Iarnă".

Publicația europeană amintește că iarna nu a căzut întotdeauna bine pentru Rusia.

"Finlandezii i-au întors pe ruși în timpul Războiului de iarnă din 1940,  în timp ce alunecau agil pe schiuri lansând lovituri de gherilă fulgerătoare. Ucrainenii speră să provoace pagube similare, în condițiile în care trupele rusești mobilizate se plâng deja de lipsa echipamentului de iarnă și de condițiile pe care le suportă, inclusiv lipsa de mâncare caldă pentru zile întregi".

articolul original.

Jurnalistul Marin Gherman: „Previziunile OMS sunt corecte: ne așteaptă catastrofe ecologice și igienice, pe teritoriul Ucrainei, dacă va continua această activitate” | VIDEO

24 November 2022 at 13:05
image

Jurnalistul Marin Gherman – cetățean ucrainean – a explicat în emisiunea „România în Direct”, moderată de Cătălin Striblea, că problemele cu care se confruntă Ucraina în acest moment vor continua dacă bombardamentele Rusiei nu se opresc. Cât despre previziunile realizate de Organizația Mondială a Sănătății, jurnalistul spune că sunt „absolut corecte și îndreptățite”, adăugând că „ne așteaptă catastrofe ecologice, igienice pe teritoriul Ucrainei dacă va continua această activitate”. „Nu ar fi existat astfel de probleme dacă Ucraina dispunea de un sistem performant, complet de potecție antiaeriană”, mai spune Marin Gherman.

„Rețeaua ucraineană este bucățită, fragmentată și distrusă. Noi nu putem spune că este o rețea care nu mai funcționează, dar ea funcționează pe insule. Rusia a bombardat și a distrus o serie de substații și noduri de conectare electrică, care conectează și leagă centralele, sursele de producere a energiei electrice cu localitățile, cu regiunile îndepărtate.

De ce s-au produs atât de multe bombardamente pe teritoriul de vest al Ucrainei? Pentru că avem în vestul Ucraiei două centrale nucleare mari – una la Rivne și alta la Hmelniţki – și datorită funcționării acestor două centrale, vestul ucrainean ajuta estul, centrul și sudul să-și mențină o stabilitate în rețeaua electrică ucraineană. Acum, multe substații din vest au fost bombardate, iar rețeaua ucraineană nu mai este un tot întreg, ci reprezintă niște insule, iar comunicarea dintre ele este foarte, foarte complicată”, a explicat jurnalistul Marin Gherman.

Marin Gherman: „Aceste probleme se vor aprofunda de la o zi la alta pe măsură ce Rusia va continua acest război hibrid nemilos”

„Ucraina, de una singură, nu va reuși să se descurce. Nu are nici atâția specialiști și nu are nici timp la dispoziție. Dacă se vor opri bombardamentele azi și nu vor mai continua, Ucraina are nevoie de o jumătate de an cu condiția să avem toate echipamentele necesare. Ucraina nu le are, de aceea trebuie să vină în ajutor cei care pot s-o ajute cu transformatoare și substații gata construite. Multe substații ucrainene electrice nu pot fi reparate, pur și simplu au fost bombardate și distruse.

Și apar multe probleme, în special în orașele mari, așa cum ați observat și dumneavoastră și aici aș adăuga și probema apei. Ieri seara, unul dintre cei mai importanți medici din Ucraina spunea că nu are în spital apă, nu are curent electric – curentul electric era de la generatoare și nu era suficient și oamenii făceau operații la lumina lumânării. Deci sunt niște lucruri cu adevărat de necrezut pentru secolul XXI și aceste probleme se vor aprofunda de la o zi la alta pe măsură ce Rusia va continua acest război hibrid nemilos, terorist de distrugere a unui stat”, a mai explicat Marin Gherman.

Marin Gherman: „Previziunile OMS sunt corecte: ne așteaptă un val mare de refugiați din Ucraina în statele occidentale. Ne așteaptă catastrofe ecologice, igienice pe teritoriul Ucrainei dacă va continua această activitate”

„Majoritatea sistemelor de aprovizionare cu apă și de funcționare a canalizării se bazează pe pompe electrice. Deci orașele moderne sunt atât de electrificate într-un fel încât totul depinde de curent. Oamenii nu au bazele civilizației urbane minimum necesar pentru a supraviețui.

De aceea sunt absolut corecte și îndreptățite previziunile Organizației Mondiale a Sănătății – ne așteaptă un val mare de refugiați din Ucraina în statele occidentale. Ne așteaptă, de asemenea, catastrofe ecologice, igienice pe teritoriul Ucrainei, dacă va continua această activitate.

Observăm că Ucraina și-a schimbat brusc tactica: dacă odinioară făcea patru-cinci lovituri aeriene pe zi, acum le face o dată pe săptămână sau o dată la două săptămâni chiar cu sute de rachete astfel încât sistemul de apărare antiaeriană ucrainean să nu reziste și să nu reacționeze, iar rata atingerii țintelor să fie foarte mare”, a mai spus Marin Gherman.

Marin Gherman: „Nu ar fi existat astfel de probleme dacă Ucraina dispunea de un sistem performant, complet de potecție antiaeriană”

„Ucraina a și spus că se așteaptă la un Rammstein energetic. Statele din Occident, în formula Rammstein, oferă armament Ucrainei. Ar fi bine ca statele care au transformatoare libere, care au substații libere, echipamente care să le înlocuiască temporar pe cele distruse de Rusia să le ofere Ucrainei, să le împrumute, să le dea.

Spitalele mari, spitalele pentru copii au nevoie de generatoare pe diesel de producere a energiei electrice. Mai mult de atât, este o mare necesitate și în combustibil. Toate aceste elemente sunt foarte importante. Specialiști care să vină și să ajute – sunt foarte puțini specialiștii ucraineni care cunosc să repare atât de multe lucrări concomitent.

Nu ar fi existat astfel de probleme dacă Ucraina dispunea de un sistem performant, complet, numero,s divers de potecție antiaeriană. Dacă rachetele Rusiei nu ar fi ajuns la aceste obiecte, nu erau probleme, Ucraina dispunând de un sistem antiaerian slab – a fost consolidat de Occident, recunosc acest lucru, dar deocamdată nu este suficient să facă față. În caz contrar, dacă acest sistem de protecție nu va fi întărit, ne vom trezi ca în balada Meșterului Manole: ce construim ziua va fi distrus noaptea de rachetele Kremlinului. din acest cerc vicios nu vom putea ieși”, a conchis jurnalistul Marin Gherman.

Urmărește aici întreaga emisiune „România în Direct”

Sursa foto: Shutterstock

Citește și: Maia Sandu, despre pana de curent din Republica Moldova: „Rusia a lăsat Moldova pe întuneric” | AUDIO

articolul original.

Rusia a demisionat de la UNESCO iar comitetul își va putea relua activitățile blocate din cauza războiului din Ucraina

24 November 2022 at 06:53
image

Demisia ambasadorului Rusiei la UNESCO va pune capăt blocajului într-un grup-cheie pe care îl prezida și care este însărcinat cu conservarea siturilor culturale din întreaga lume, a declarat pentru AFP o sursă diplomatică.

UNESCO nu a putut funcționa timp de luni de zile

Comitetul Patrimoniului Mondial, responsabil pentru adăugarea de proprietăți pe lista UNESCO a siturilor din patrimoniul mondial, nu a putut funcționa timp de luni de zile după reacția internațională împotriva invaziei Rusiei în Ucraina.

„Am onoarea să vă informez despre încheierea misiunii mele în calitate de delegat permanent al Federației Ruse la UNESCO”, a declarat marți ambasadorul rus Alexander Kuznetsov într-o scrisoare adresată membrilor Comitetului Patrimoniului Mondial, obținută de AFP.

Această demisie va permite comitetului să „numească rapid un nou președinte” și să-și reia activitățile, a declarat pentru AFP un diplomat al ONU.

Poziția Rusiei în calitate de președinte al comitetului a stârnit un val de proteste în rândul celorlalți membri, după invazia Moscovei în Ucraina în februarie.

Comitetul trebuia să se reunească în iunie în orașul rus Kazan, dar 46 de țări, printre care Franța și Marea Britanie, au boicotat evenimentul. Reuniunea ar fi trebuit să actualizeze peisajele, monumentele și orașele incluse pe lista de situri de patrimoniu a organismului.

articolul original.

Maia Sandu, despre pana de curent din Republica Moldova: „Rusia a lăsat Moldova pe întuneric” | AUDIO

23 November 2022 at 14:56
image

Republica Moldova a fost, din nou, în această după-amiază, afectată de o pană de curent. Toată țara a fost afectată, iar în capitală traficul a fost blocat, după ce semafoarele, dar nici troleibuzele nu au mai funcționat. Întreruperile vin după încă o zi cu bombardamente masive în Ucraina. Și acolo întreruperile de energie au fost mai frecvente decât de obicei.

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/11/23nov-17-LILI-REL-Moldova-in-intuneric.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Traficul din capitala Chișinău a fost paralizat, după ora 14:00. Troleibuzele s-au oprit, la fel și semafoarele, iar poliția a venit cu mai multe recomandări privind securitatea personală. „Aveți grijă de copii și de vârstnici! Evitați deplasările și nu răspundeți la provocări”, sunt primele sfaturi ale polițiștilor din Republica Moldova. După o oră, în unele locuri, furnizarea de energie electrică a fost reluată. În spitale, toate intervențiile chirurgicale au fost amânate. Și punctele de trecere a frontierei și-au oprit activitatea. Rețelele de telefonie au picat și ele. La fel ca în cazul întreruperii curentului de săptămâna trecută, autoritățile au anunțat că a fost vorba de o deconectare automată a sistemului energetic.

Maia Sandu, despre pana de curent din Republica Moldova

Președinta Maia Sandu a transmis un mesaj pe Facebook: „Rusia a lăsat Moldova pe întuneric. Războiul Rusiei în Ucraina omoară oameni, distruge cu rachete blocurile de locuit și infrastructura energetică. Atacurile continuă și acum în Ucraina. Oamenii își scot răniții de sub dărâmături. Și își plâng apropiații decedați. Viața oamenilor nu poate fi întoarsă înapoi.
Dar furnizarea energiei electrice poate fi restabilită. Vom rezolva problemele tehnice și vom avea din nou lumină. Toate instituțiile statului lucrează în acest sens.
Nu putem avea încredere într-un regim care ne lasă pe întuneric și frig, care ucide intenționat oameni, din simpla dorință de a ține alte popoare în sărăcie și în umilință. Oricât de greu ar fi acum, singurul nostru drum, calea de viitor a Republicii Moldova, trebuie să rămână spre lumea liberă”.

Ambasadorul Rusiei la Chișinău a fost chemat pentru explicații la Ministerul de Externe din Republica Moldova.

Rusia a lansat miercuri un nou raid cu rachete asupra Ucrainei, lovind cel puţin o infrastructură critică în capitala Kiev, unde au fost auzite explozii către periferie, în mai multe părţi ale ţării fiind perturbată furnizarea energiei electrice şi a apei, inclusiv în capitală, în oraşul Liov şi regiunea Odesa, relatează Reuters şi AFP.

Sursa foto: Facebook / Maia Sandu

Citește și: Pană de curent în Republica Moldova și Kiev după bombardamentele Rusiei care au țintit infrastructura energetică a Ucrainei | LIVE UPDATE

articolul original.

Orașul ucrainian Lviv a rămas fără curent după ce o serie de noi rachete rusești au fost raportate în toată Ucraina

23 November 2022 at 13:29
image

Întregul oraș Lviv, din vestul Ucrainei, a rămas fără curent electric, după ce au fost semnalate atacuri cu rachete generalizate în toată Ucraina, inclusiv în capitala Kiev, anunță BBC.

Șeful regiunii Kiev a declarat că au fost afectate infrastructura critică și clădirile rezidențiale

Primarul din Lviv, Andriy Sadovy, a îndemnat oamenii să se adăpostească, spunând că „întregul oraș a rămas fără curent”.

Șeful regiunii Kiev a declarat că au fost afectate infrastructura critică și clădirile rezidențiale.
Rusia și-a intensificat recent atacurile asupra rețelelor energetice ucrainene, după o serie de eșecuri în război.

Anterior, a fost emisă o alertă de raid aerian în întreaga Ucraină, pe fondul unor rapoarte privind explozii în mai multe locații.

Cu puțin timp înainte de noile rapoarte de la Kiev și Lviv, oficialii au declarat că sudul Ucrainei a fost supus unui nou atac.

Guvernatorul regiunii Nicolaev a avertizat cu privire la „multe rachete” care au apărut dinspre sud și est.
În regiunea Zaporojie, aflată în apropiere, un nou-născut a fost ucis atunci când o rachetă a lovit o maternitate, au anunțat serviciile de urgență.

Rusia a fost învinuită pentru acest atac, dar încă nu a comentat niciunul dintre presupusele lovituri de miercuri.

articolul original.

Olaf Scholz: Germania trebuie să fie pregătită pentru o escaladare a războiului în Ucraina

22 November 2022 at 15:38
image

Germania trebuie să fie pregătită pentru o escaladare a situaţiei în Ucraina, a declarat marţi cancelarul german Olaf Scholz, adăugând că recenta sa călătorie în China a meritat chiar pentru singurul fapt că a evidenţiat poziţia comună a celor două ţări împotriva utilizării armelor nucleare, relatează Reuters.

„Având în vedere evoluţia războiului şi eşecurile vizibile ale Rusiei în creştere trebuie să fim pregătiţi pentru o escaladare”, a spus Scholz la o conferinţă la Berlin, găzduită de ziarul Sueddeutsche Zeitung.

Această escaladare ar putea include distrugerea infrastructurii, a adăugat el.

În cursul vizitei în China mai devreme luna aceasta, Olaf Scholz şi preşedintele chinez Xi Jinping au condamnat ameninţările cu utilizarea armelor atomice în Ucraina.

Scholz a spus că fondul de apărare de 100 de miliarde de euro, anunţat în urma invaziei Rusiei în Ucraina, a fost rezultatul unei lecţii învăţate pentru constituirea stocurilor de apărare ale armatei germane.

Germania nu va face „pentru a doua oară greşeala” de a intra într-o dependenţă energetică

În acelaşi timp, cancelarul a afirmat că Germania nu va face „pentru a doua oară greşeala” de a intra într-o dependenţă energetică precum cea creată în ultimii ani cu Rusia în domeniul aprovizionării cu gaze naturale, potrivit EFE.

„Cu Rusia am văzut ce înseamnă să devii dependent de o resursă strategică precum gazul”, a spus Scholz în cadrul forumului organizat de cotidianul bavarez Sueddeutsche Zeitung.

„Ceea ce am înţeles eu după multe discuţii cu reprezentanţi ai economiei germane este că o astfel de eroare nu ni se va mai întâmpla o a doua oară”, a recunoscut cancelarul Scholz, care a explicat în cadrul acestui forum care sunt provocările cu care se confruntă economia germană la ora actuală şi ambiţia acesteia de a-şi diversifica şi mai mult sursele de aprovizionare în diferite domenii.

„Vom depune eforturi pentru ca economia germană, poziţia Germaniei în calitatea sa de centru de afaceri să supravieţuiască vremurilor dificile”, a rezumat el.

Germania a început să-şi reducă în mod drastic dependenţa energetică faţă de Rusia

De la începutul invaziei ruse în Ucraina la 24 februarie, Germania a început să-şi reducă în mod drastic dependenţa energetică faţă de Rusia.

După ce anterior 55% din totalul importurilor germane de gaz proveneau din Rusia, livrările de gaze ruseşti au scăzut la 9 % în luna august, iar în prezent Germania nu mai primeşte deloc gaze ruseşti, potrivit Agenţiei Federale pentru Reţele (BNA, conform acronimului său în germană).

Livrările de gaze din Rusia au fost înlocuite de livrări provenite în principal din Norvegia, Ţările de Jos şi Belgia, notează EFE.

Gazoductul Nord Stream 1, prin care Germania primea gaz din Rusia, a devenit inutilizabil după ce a fost avariat de explozii subacvatice în septembrie. Exploziile au avariat şi gazoductul Nord Stream 2 recent construit, dar care nu a fost folosit niciodată. Rusia s-a declarat dispusă să livreze gaz printr-o linie a gazoductului Nord Stream 2 care nu a fost afectată de explozii, dar guvernul german a respins această propunere

articolul original.

Bastoane, gloanțe și dispozitive de electrocutare, găsite de procurorii ucraineni în 4 presupuse camere de tortură din Herson

21 November 2022 at 15:41
image

Procurorii ucraineni au oferit detalii despre ce au găsit în patru presupuse camere de tortură din Herson, după ce trupele rusești au părăsit orașul din sudul țării. Ei spun că oamenii au fost „torturați cu brutalitate” și că au fost descoperite bastoane, gloanțe și un dispozitiv de electrocutare.

BBC a publicat imagini din aceste camere și a stat de vorbă cu două persoane care au declarat că au fost ținute mai mult de o lună în camere de tortură în interiorul unei secții de poliție.

Prezentatoare TV: Nu mai pot să dorm pe întuneric

Anzhela Slobodian, 49 de ani, prezentatoare TV înainte de invazia Rusiei, a declarat că a fost torturată psihologic într-o celulă mică, pe care a împărțit-o cu alte patru femei.

„Când o persoană era electrocutată, se auzea un sunet ciudat. În plus, bărbații țipau de durere”, a declarat ea.

Jurnalista a spus că nu putea să adoarmă pentru că luminile erau aprinse, iar când a fost eliberată, a constatat că nu mai poate să doarmă pe întuneric.

Un bărbat de 69 de ani a împărțit o cameră cu alți 15 bărbați care au fost torturați

Oleksandr Maksimenko, în vârstă de 69 de ani, a împărțit o cameră cu alți 15 bărbați, despre care susține că au fost bătuți și torturați fără încetare. Unii au fost electrocutați.

„A fost îngrozitor”, își amintește el. „Un tip care a fost adus în celulă după interogatoriu s-a întors cu limba neagră. Era atât de umflată încât nu mai putea intra înapoi în gură”.

Rusia a negat toate aceste acuzații. Recent, însă, Adunarea Parlamentară a NATO a recunoscut Rusia ca stat terorist și a cerut crearea unui tribunal internațional.

Sursa foto: Shutterstock

Citește și: Ucraina: Experții AIEA evaluează, luni, situația centralei Zaporojie

articolul original.

Zelenski cere NATO să ajute la protejarea centralelor nucleare ucrainene

21 November 2022 at 15:45
image

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut membrilor NATO să contribuie la garantarea protecției instalațiilor nucleare ucrainene, scrie Sky News. 

Kievul a acuzat Moscova de atacuri repetate asupra centralei nucleare Zaporojie din sudul Ucrainei, ultimele lovituri având loc în acest weekend.

Zelenski a îndemnat, printr-un videoclip, membrii NATO să acționeze. El a spus: „Toate națiunile noastre sunt interesate să nu aibă incidente periculoase la instalațiile noastre nucleare. Cu toții avem nevoie de protecție garantată împotriva sabotajului rusesc la instalațiile nucleare”.

„Nu este practic” ca forțele NATO să securizeze centrala nucleară Zaporojie

Fostul ofițer de informații militare Philip Ingram a declarat pentru Sky News că „nu este practic” ca forțele NATO să securizeze centrala nucleară Zaporojie, după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut statelor NATO să o protejeze.

El a spus: „Au fost bombardamente în ultimele două zile și asta i-a adus în atenția președintelui Zelenski. Rușii au prezentat un videoclip care nu a fost verificat independent, despre care susțin că arată bombardarea ucraineană a centralei electrice”.

„Președintele Zelensky a cerut NATO să ofere protecție, practic asta nu s-ar putea întâmpla niciodată, deoarece asta ar aduce trupele NATO și forțele aeriene ale NATO în confruntare directă cu forțele ruse, iar atunci ne-am uita la un scenariu: Al Treilea Război Mondial”, a mai adăugat expertul.

articolul original.

Kremlinul susține că nu ia în calcul trimiterea mai multor soldaţi ruşi în Ucraina

21 November 2022 at 11:49
image

Kremlinul susține că nu ia în calcul trimiterea mai multor soldaţi ruşi în Ucraina, printr-o a doua rundă de mobilizare a rezerviştilor, în condiţiile în care forţele ruse au fost nevoite să cedeze teren în ultima lună.

Întrebat de reporteri dacă Rusia plănuieşte o nouă rundă de mobilizare, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: „Nu pot vorbi în numele Ministerului Apărării, dar nu există discuţii la Kremlin despre acest lucru”, relatează Reuters, citată de News.ro.

Putin a declarat că a pus capăt campaniei de mobilizare la sfârşitul lunii octombrie

Vladimir Putin a declarat că a pus capăt campaniei de mobilizare la sfârşitul lunii octombrie, dar nu a revocat un decret oficial care oferă baza legală pentru recrutare – o decizie ce a provocat îngrijorare în rândul unora, care se tem că Kremlinul îşi păstrează opţiunile deschise pentru o viitoare mobilizare.

Rusia a chemat peste 300.000 de rezervişti pentru a sprijini ceea ce numeşte „operaţiunea militară specială” în Ucraina, într-o campanie de mobilizare controversată lansată în septembrie. Măsura a determinat sute de mii de bărbaţi ruşi să fugă din ţară pentru a evita să fie recrutaţi şi a declanşat cele mai mari proteste anti-Kremlin de când Moscova şi-a trimis trupele în ţara vecină, în februarie.

Kremlinul a promis, în schimb, că „îi va aduce în faţa justiţiei” pe cei responsabili de o presupusă execuţie a unor soldaţi ruşi în Ucraina, despre care se tot vorbeşte în ultimele zile la Moscova, după apariţia unei înregistări video pe reţelele sociale ruseşti.

Dmitri Peskov a spus că Moscova va face tot posibilul pentru a atrage atenţia asupra a ceea ce el a numit „o crimă de război”.

Rusia a declarat săptămâna trecută că soldaţii ucraineni au executat peste 10 prizonieri de război ruşi

Rusia a declarat săptămâna trecută că soldaţii ucraineni au executat peste 10 prizonieri de război ruşi, acuzând Kievul că a comis crime de război pe care Occidentul le ignoră. Nu a existat un răspuns imediat din partea Kievului, dar Ucraina declarase anterior că va investiga orice presupuse abuzuri comise de forţele sale armate.

Pe de altă parte, Kremlinul s-a declarat, luni, „îngrijorat” de ceea ce a spus că sunt bombardamente repetate ale Ucrainei asupra centralei nucleare de la Zaporojie şi a cerut puterilor internaţionale să se asigure că forţele ucrainene încetează atacurile asupra celei mai mari uzine atomice din Europa.

Centrala nucleară ucraineană Zaporojie, care se află sub controlul Rusiei, a fost bombardată sâmbătă şi duminică, în atacuri pe care Kievul le atribuie Moscovei şi care au atras condamnarea din partea organismului de supraveghere nucleară al ONU, şeful AIEA avertizând că astfel de lovituri riscă să declanşeze un dezastru major.

„Acest lucru nu poate decât să provoace îngrijorarea noastră”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. „Facem apel la toate ţările lumii să îşi folosească influenţa pentru ca forţele armate ucrainene să înceteze să mai facă acest lucru”, a adăugat el.

articolul original.
❌