ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 3 February 2023Ultimele Stiri

Putin a reușit să exporte în România ideea că Occidentul e satanist – Interviu video

3 February 2023 at 09:48
image
  • Populația autohtonă e profund influențată de tezele putiniste legate de identitatea culturală și cea religioasă.
  • Generalul Gherasimov, noul comandant al forțelor ruse din Ucraina, este autorul unei controversate doctrine militare, care mizează pe războiul hibrid, susținând că nu există nicio diferență între starea de pace și cea de război.
  • Strategia Moscovei, pe care mulți au tratat-o superficial, a fost de a folosi batalioanele Wagner, compuse din zeci de mii de deținuți de drept comun, vizând să protejeze trupele și, totodată, să compenseze lipsa de motivație a acestora.
  • Un lucru pe care Occidentul nu l-a luat în calcul a fost că Rusia a trecut repede la o economie de război. Asta nu înseamnă că sancțiunile nu-și ating obiectivele, dar cu toate acestea, Rusia reușește să producă suficient de mult pentru a susține efortul de pe front.
  • Netanyahu, actualul premier al Israelului, este cel mai vechi lider iliberal în funcție, înaintea lui Putin și înainte să ia decizia de a merge în această direcție.

Cristian Pârvulescu, 58 de ani, este decanul Facultății de Științe Politice a Școlii Naționale de Științe Politice și Administrative (SNSPA). De aproape un sfert de secol conduce Asociația „Pro Democrația”, care și-a propus „consolidarea democrației din România, prin stimularea participării civice”.

A avut loc o dezbatere în cadrul Alianței Nord-Atlantice despre trimiterea de tancuri. Aș vrea să discutăm despre pasivitatea României. De ce credeți că noi nu am luat parte la această dezbatere și, cumva, am lăsat Polonia să devină un jucător strategic important în Europa de Est.

Există o critică adresată liderilor politici din România în ceea ce privește problema ucraineană, pentru că nu au făcut cunoscute ajutoarele oferite acestei țări. 

S-a mers pe o cu totul altă strategie, dar asta din motive ce țin de forța teoriilor conspirației de la noi. Opinia publică din România este anti-rusă, dar nu este pro-război.

Mai mult decât atât, este profund influențată de tezele putiniste legate de identitatea culturală și cea religioasă. 

Respingerea modelului occidental, care se manifestă în ultimii 15 ani la noi în țară, a devenit din ce în ce mai serioasă din cauza războiului hibrid. 

Am văzut manifestându-se masiv această tendință în timpul campaniei Coaliției pentru Familie, care în egală măsură prelua idei ale extremei drepte americane, dar și idei venite din Rusia. Finanțările se făceau din ambele părți, pentru că, până la urmă, valorile sunt asemănătoare. 

Vladimir Putin nu a criticat niciodată această linie. Occidentul este satanist, se orientează spre valori eronate, susține președintele rus.

Am făcut un exercițiu cu membrii unui partid politic. Le-am citit un discurs al lui Putin din 2015, fără să spun autorul, și am întrebat cine l-a rostit. 

Au invocat numele patriarhului, al președintelui Traian Băsescu și așa mai departe. Deci, cum să spun, Putin rezona cu valorile noastre. 

Când le-am spus că e vorba de președintele Rusiei, evident, nu le-a venit să creadă. 

În realitate, a fost vorba de o preluare ostilă a dezbaterii culturale din România de pe rețelele sociale, pentru că Rusia a reușit să impună valori care veneau în contradicție cu cele occidentale.
De curând a fost făcută publică informația că trupele Kremlinului au 320.000 de militari pregătiți să intre în luptă, cu 30% mai mult decât au fost folosiți în urmă cu un an. Ce semnificații credeți că are această cifră și ce urmează să se întâmple în Ucraina la sfârșitul iernii?

E evident că asistăm la o concentrare de forțe care urmărește o ofensivă de succes. 

Rușii se pregătesc de multă vreme, sistematic, pentru această ofensivă. 

Anul trecut, pe de-o parte, când au declanșat invazia, forțele erau disparate. Inițial, au fost șapte linii de atac. 

Au plecat de la premisa că surpriza va fi totală și ucrainenii vor ceda repede. 

Acum se vor concentra probabil pe regiunea Donbas, unde vedem că strategia este aceea de a epuiza forțele ucrainene atât fizic, cât și moral.

Nu e deloc exclus să se încerce din nou o acțiune dinspre nord, dinspre Belarus, și alta dinspre sud, poate nu neapărat dinspre Crimeea, pentru a obliga forțele ucrainene să se împartă pe mai multe fronturi. 

Ucraina are și ea probleme legate de numărul de forțe combatante. Dispune de o rezervă de 700.000 de oameni, din câte știm noi. În realitate, e vorba doar de vreo 300.000 de combatanți. 

Ceilalți sunt implicați în activități conexe de apărare civilă. Va fi dificil să facă față unui asemenea atac. 

Vladimir Putin mizează foarte mult pe forța noii ofensive. Pregătește de multă vreme această mutare.

De ce liderul de la Kremlin a schimbat din nou conducerea militară rusă din Ucraina, aducându-l iar la comandă pe generalul Valeri Gherasimov?

Numirea generalului Gherasimov, șeful statului major general al armatelor rusești, comandant pentru operațiunile din Ucraina este importantă.

Știm că abilitățile acestuia au fost probate, chiar dacă într-un mod criminal, în războiul din Cecenia. Deci el este legat de Putin de peste 23 de ani. 

Pe de altă parte, e și autorul unei controversate, uneori nerecunoscute, doctrine militare Gherasimov. Una care mizează pe războiul hibrid, care susține că nu există nicio diferență între starea de pace și cea de război. 

Orice acțiune, de orice fel, împotriva celor care sunt considerați ostili este legitimă și îndreptățită. 

Pentru cei care nu sunt familiarizați, această doctrină a lui Gherasimov a apărut într-un articol din 2012, publicat în presa militară rusă, în care acesta reacționa la revoluțiile din Africa de Nord și din Siria, fiind considerate acțiuni de destabilizare, ostile Rusiei, făcute de americani și europeni. 

De altfel, dacă o să vedem, din acel moment opțiunea pentru iliberalism a lui Putin și a Rusiei este totală. Cu siguranță, Gherasimov nu a creat o astfel de teorie fără să se fi consultat cu Putin. Deci e clar că viziunea lui era expresia unei schimbări radicale a regimului de la Moscova, care trecea din faza de expectativă în cea de agresiune. 

Războiul începuse, numai că în Europa, lumea încă spera că se pot găsi soluții.

Rusia are probleme cu armele și echipamentul. Acești 320.000 de militari vor avea cu ce să lupte?

Numărul mare de oameni, presiunea pe care o realizează, compensează într-o oarecare măsură lipsurile. De exemplu, și ucrainenii au probleme. În acest moment, se pot apăra, dar nu pot contraataca.

Au avut nevoie de inovații, de elemente surpriză și de multă determinare pentru a reuși la Harkov, în est, sau la Herson, în sud. 

Problema militarilor ruși e lipsa motivației de a lupta, nu neapărat echipamentele. 

De altfel, strategia, pe care mulți au tratat-o superficial, de a folosi batalioanele Wagner, compuse din zeci de mii de deținuți de drept comun, a fost una care a vizat să protejeze trupele și, totodată, să compenseze lipsa de de determinare a acestora.

Au proliferat milițiile private, ceea ce e un semnal de criză a statului. Dar, spre exemplu, la Soledar și Bahmut au folosit din plin această strategie.

Au expus batalioanele Wagner, pierderile de acolo nu sunt de militari. Dacă deținuții supraviețuiesc șase luni, sunt grațiați. Soluția pe care au folosit-o a fost una absolut inumană, respectiv au trimis forțe mai puțin antrenate pentru a-i obosi pe ucraineni, ca, apoi, să-i arunce în luptă, în valurile doi și trei, pe cei mai bine pregătiți, obligându-i pe ucraineni să se retragă. 

Rusia are, în continuare, superioritate în ceea ce privește artileria și în ceea ce privește puterea tancurilor. Poate că acestea nu sunt extraordinare, dar sunt enorm de multe. 

Problema lor e să aibă suficienți tanchiști care să fie capabil să le folosească. Forța militară rusă este, în acest moment, mult mai importantă, nu doar numeric, ci și tehnic.

Un lucru pe care Occidentul nu l-a luat în calcul a fost că Rusia a trecut repede la o economie de război. Asta nu înseamnă că sancțiunile nu-și ating obiectivele, dar, cu toate acestea, Rusia reușește să producă suficient de mult pentru a susține războiul. Nu la infinit. Pierderile sunt foarte mari. Se vede asta, de exemplu, în bombardarea Ucrainei. 

Din câte am observat, în ultimele 3 luni, bombardamente mai serioase sunt la două săptămâni, ceea ce înseamnă că au serioase probleme în ceea ce privește rachetele. 

În rest, lansează proiectile sovietice care pot fi interceptate de ucraineni. Le folosesc doar pentru a menține o presiune permanentă, iar după 10-15 zile vin cu un bombardament serios, în care vizează infrastructura critică, în special cea care produce energie electrică sau aducțiuni de apă, cu scopul de a distruge moralul ucrainenilor.

O parte a opiniei publice internaționale spera ca încheierea războiului să vină cumva din interiorul Rusiei, prin înlăturarea lui Vladimir Putin. De ce nu s-a întâmplat acest lucru?

La fel cum reușesc să se mențină la putere Erdogan, Viktor Orban, cum încearcă Jaroslaw Kaczynski și gruparea sa în Polonia - prin distrugerea Opoziției, a societății civile și a presei libere. 

În 2012, Putin nu începea doar lupta împotriva Occidentului, ci și împotriva „agenților Occidentului” din Rusia, cu ghilimelele de rigoare, adică împotriva societății civile și a presei libere, care erau strâns corelate și, evident, victima sigură a fost statul de drept. 

În România am trecut prin această experiență în epoca Dragnea, când, de fapt, modelul era același. 

Problema e că acest model, care pare să fie unul autocratic de tip oriental, a fost experimentat mai întâi, în condițiile specifice, de Benjamin Netanyahu în Israel.

Netanyahu este cel mai vechi lider iliberal în funcție, încă înaintea lui Putin și înainte ca Putin să ia decizia de a merge în această direcție. 

În urmă cu 23 de ani, în martie, Putin e ales președinte pe fondul războiului din Cecenia pe care l-a generat tocmai pentru a-și consolida poziția. 

Occidentul ar fi trebuit, încă de atunci, să-și pună anumite semne de întrebare, dar a trecut cu prea multă ușurință peste ceea ce s-a întâmplat. 

Atentatele de la Moscova, care au produs intervenția rusă în Cecenia, ar fi putut oferi multe indicii în acest sens, fiind suspiciuni că au fost realizate chiar de FSB. 

Vladimir Putin, înainte să ajungă prim-ministru, în decembrie 1999, fusese directorul înfricoșătorului serviciu de informații.

Modelul este unul simplu: divizarea Opoziției, apoi distrugerea societății civile, a presei libere și, în final, subordonarea Justiției. Din păcate, îl vedem reprodus inclusiv în interiorul Uniunii Europene. 

Vladimir Putin a vizat societatea civilă, apoi organizațiile internaționale. 

Campania împotriva lui Soros a fost folosită masiv în Rusia, pentru că, nu-i așa?, Soros era cel care se afla în spatele tuturor revoluțiilor colorate din Ucraina sau din Georgia.

Am văzut, apoi, acest tip de discurs preluat în Ungaria și în România. În Turcia nu mai era Soros, era Gulen, obiectivul fiind același - distrugerea societății civile.

Ultimele ONG-uri din Rusia, care au rezistat cu mare greutate, au fost, de curând, și ele interzise. 

Mă refer la Memorial și la Asociația Mamelor Veteranilor. Practic, controlul asupra societății este total. 

Mass-media a devenit doar un angrenaj al sistemului „kompromat” care e politică de stat. A fost preluat de la vechiul KGB. 

Există canale de televiziune și site-uri care se ocupă doar cu compromiterea unor adversari potențiali ai sistemului. 

Un lider care devine șef de guvern prin kompromat va folosi masiv acest lucru. Și-l folosește într-o manieră în care KGB-ul nu l-a folosit. KGB-ul îl folosea pentru șantaj și nu-l făcea public.

Vladimir Putin a schimbat și acest lucru. Am văzut, spre exemplu, cum politologi, jurnaliști și nu doar oameni politici au fost compromiși prin relații cu agente care fuseseră trimise special. De exemplu, un fost prim-ministru al lui Vladimir Putin a fost compromis înaintea alegerilor din 2016 printr-o operațiune de acest gen, în condițiile în care camerele de luat vederi au fost montate chiar în apartamentul său.

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Pariul greșit al Kremlinului: Tensiunile dintre SUA și Germania n-au lăsat pradă Ucraina

31 January 2023 at 14:27
image

Acum doi ani, Moscova privea disputa dintre Statele Unite și Germania asupra magistralei Nord Stream 2 ca pe un test al puterii transatlantice. De atunci, situația s-a schimbat atât de mult, încât și Kremlinul a fost surprins de ceea ce a urmat.

Rusia a investit enorm în conducta de 1.200 de kilometri care transporta gazele naturale în Germania, menită să crească exporturile și să-i întărească pârghia de putere asupra industriei europene. Germania, un client tradițional al resurselor oferite cu generozitate de Rusia, s-a așezat imediat în primul rând la coadă. Washingtonul nu.

Statele Unite nu doreau ca noua conductă de aprovizionare submarină de mare capacitate să înlocuiască vechile magistrale terestre care tranzitau Ucraina, oferind venituri vitale conducerii din Kiev din ce în ce mai înclinate către Occident, arată o analiză publicată de CNN.

Moscova a calculat că, dacă Washingtonul blochează Nord Stream 2, ceea ce a și făcut, atunci asta va arăta că puterea europeană nu mai depinde de Berlin, ci de Casa Albă.

Doi ani mai târziu, pariul Kremlinului s-a dovedit greșit. Deși tentată de avansurile amețitoare ale Rusiei, Germania post-Merkel a analizat de zece ori și a tăiat o dată, trecând, cu greu, e drept, de partea Americii și susținând trimiterea de tancuri în Ucraina. Exact ultimul lucru de care aveau nevoie rușii.

Cum i-a adus Scholz pe toți de partea lui

Cancelarul german a condiționat transferul tancurilor Leopard 1 și 2 în Ucraina de trimiterea de către SUA a tancurilor Abrams. Refuzul lui Olaf Scholz de a fi, așa cum a spus-o el, "presat" să trimită singur tancuri în Ucraina a arătat că dinamica puterii transatlantice s-a schimbat.

La summit-ul din martie anul trecut, liderii NATO au convenit să echipeze, să înarmeze și să instruiască forțele armate ale Ucrainei la standardele alianței nord-atlantice.

Deși Ucraina nu avea să devină membru NATO, mesajul transmis Rusiei era clar: în următorii ani, Ucraina urma să arate și să lupte ca și cum era în NATO.

Metamorfoza continuă a Ucrainei de la forța sovietică moștenită la clona NATO nu a depins doar de mecanismul sau diplomația obținerii tancurilor, vehiculelor de luptă, apărare antiaeriană și artilerie, ci și de aducerea a miliarde de oameni din statele membre NATO la un numitor comun cu politicienii lor.

A spus-o chiar Scholz în Parlament: "Credeți-ne. Nu vă vom pune în pericol", a dat el asigurări.

Acesta a explicat că guvernul său a gestionat deja agresiunea Rusiei și nu s-au concretizat temerile de o iarnă înghețată și de colaps economic. "Guvernul a făcut față crizei. Suntem într-o poziție mult mai bună", a spus el.

Ropotele de aplauze de la fiecare pas al discursului rostit cu grijă au vorbit la fel de puternic ca afirmaţiile sale. Scholz a făcut, așadar, ceea ce era mai bine pentru Germania, aducând de partea sa o populație care de obicei se opune războiului și arătându-i de ce trebuie să-și folosească puterea divizată în privința sprijinirii Ucrainei, chiar cu riscul de a înfuria Kremlinul.

Moscova crede că tot Casa Alba face jocurile

Dar dacă în Europa Scholz pare să fi estompat influența majoră a Americii în războiul din Ucraina, Moscova nu crede că s-a schimbat mare lucru. Andrei Kortonov, director general al Consiliului pentru Afaceri Internaționale din Rusia, este de părere că la Moscova "cei mai mulți oameni cred că tot Biden "trage sforile". Ba chiar, în loc ca Berlinul să capete putere, "leadership-ul american arată mai puternic ca oricând".

Cu toate acestea, Kremlinul nu a făcut discriminări, continuând să privească la fel de amenințător spre ambele maluri ale Atlanticului.

Ambasadorul rus în Germania a spus că mișcarea Berlinului de a trimite tancuri în Ucraina este "extrem de periculoasă" și l-a acuzat pe Scholz că refuză "să-și recunoască responsabilitatea istorică (a Germaniei) față de poporul nostru pentru crimele oribile ale nazismului". Iar omologul său de la Washington a acuzat Casa Albă de "provocare flagrantă" și a spus că Biden intenționează „înfrângerea strategică” a Rusiei.

Fostul președinte rus Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al țării sale, a spus că Rusia nu-și va permite niciodată să fie învinsă și va folosi armele nucleare dacă este amenințată.

În mod ciudat, în rândurile oficialilor mai apropiați de Kremlin declarațiile sunt mai puțin belicoase, un indiciu că Putin a redus, probabil, amenințarea escaladării nucleare.

Ca reacție la decizia lui Scholz de a trimite "Leoparzii" în Ucraina, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, s-a limitat la termenii discursului clasic, spunând că aceasta "adaugă presiune pe continent, dar nu poate împiedica Rusia să-țși atingă obiectivele".

Berlinul vrea mai mult control

Mesajele amestecate despre tancurile lui Biden și Scholz i-au nedumerit pe mulți dintre cetățenii ruși. Unii dintre cei consultați de CNN sunt convinși că Rusia va învinge oricum și au spus că SUA și Germania vor fi perdantele războiului, însă mulți s-au arătat îngrijorați de război, invocând bilanțul greu al pierderilor și exprimându-și nemulțumirea că Putin le ignoră îngrijorările.

Nu se știe cât de multe cunoaște Scholz de scăderea în popularitate a lui Putin sau dacă el crede că asta contează acum, însă livrarea tancurilor ar putea contribui la slăbirea puterii liderului de la Kremlin.

După ce a întârziat să recunoască amenințarea Rusiei, să reorienteze Germania, să-și revigoreze armata și să-și intensifice livrările de arme către Ucraina, pragmaticul Scholz a transmis acum că Germania a intrat în joc și că, într-adevăr, vrea să preia controlul.

El a spus că Germania va coordona livrările Leopard 2 de la aliați către Ucraina, putere pe care i-o conferă legislația germană care împiedică orice cumpărător de echipament de război să-l transmită unui stat terț.

Cu Scholz îndreptându-se spre cârma diplomatică, președintele ucrainean Volodimir Zelenski își poate nutri ambițiile teritoriale de a reface întreaga suveranitate a Ucrainei, inclusiv recucerind Crimeea, înaintea unor eventuale discuții de pace cu Putin.

Cancelarul german s-a aflat în fruntea liderilor prieteni care doresc o încheiere rapidă a războiului și restabilirea stabilității economice în Europa.

Sunt posibile discuții îndelungate despre următoarele mișcări în sprijinul Ucrainei și semnale pentru Zelenski că ajutoarele militare vor depinde mai mult de acordul Berlinului și mai puțin decise unilateral de Washington. Pentru Kievul exasperat de zig-zagul de până acum al Germaniei nu poate fi decât o veste bună.

S-ar putea ca această schimbare a dinamicii puterii să nu schimbe modul în care se desfășoară războiul, dar ar putea avea un impact asupra contururilor unui acord final și ar putea modela o pace de durată atunci când aceasta va veni, conchide analiza menționată.

articolul original.

Trei elevi ruși de clasa a VIII-a au distrus o cale ferată de lângă Moscova. Li se oferise recompensă pe Telegram

31 January 2023 at 09:48
image

Agenții FSB au reținut trei elevi de clasa a VIII-a din Cehov, un oraș din regiunea Moscova, pentru că au avariat o cale ferată din apropierea capitalei Rusiei.

Potrivit anchetatorilor, cei trei adolescenți au urmat instrucțiunile transmise pe un cont necunoscut de Telegram, unde li s-a oferit o recompensă pentru a distruge calea ferată. Elevii au filmat operațiunea ca să confirme îndeplinirea sarcinii și să-și primească banii, relatează agenția TASS citată de Meduza.

"Serviciul Federal de Securitate al Rusiei din Moscova și regiunea Moscovei, împreună cu angajații (…) Ministerului Afacerilor Interne al Rusiei de la stația Moscova-Kurskaia, au oprit activitățile ilegale făcute de trei minori din Cehov care au avariat facilități ale infrastructurii de transport pe tronsonul de cale ferată din direcția Kursk", a anunțat FSB.

#Putin's security officers detained three eighth-graders in the #Moscow region who are accused of preparing a sabotage.

According to the #FSB, the schoolchildren were going to damage the transport infrastructure of Russian Railways. pic.twitter.com/r6TUSPuvGf

— NEXTA (@nexta_tv)
January 30, 2023

Nu au fost oferite detalii despre modul de acțiune și proporțiile avariei provocate. Nici sursa instrucțiunilor și cuantumul recompensei nu au fost date publicității, însă FSB a emis un comunicat în care face referire la serviciile secrete ale Ucrainei.

"Având în vedere cele de mai sus, FSB (…) le solicită minorilor și părinților acestora, precum și altor cetățeni, să fie vigilenți, să nu urmeze exemplul persoanelor care sunt folosite de serviciile speciale ale Ucrainei pentru a comite acte de sabotaj asupra infrastructurii de transport a Federației Ruse", a transmis serviciul rus de securitate.

"Contactarea FSB cu informații despre sabotajul iminent pentru oprirea facilităților de transport și a infrastructurii rutiere va ajuta la evitarea răspunderii penale", a precizat instituția.

Elevii riscă să fie acuzați de sabotaj sau terorism. Conform legii penale care a fost modificată la sfârșitul anului trecut, o persoană în vârstă de 14 ani sau mai mult riscă o pedeapsă cu închisoarea pe viață dacă este acuzată pentru una dintre aceste infracțiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a semnat noua lege antisabotaj pe 29 decembrie. Aceasta prevede că un individ poate primi această pedeapsă nu numai pentru executarea unui act de sabotaj – de exemplu, un complot pentru o lovitură de stat sau alte "acte subversive" – ci şi pentru finanţarea, planificarea şi recrutarea persoanelor care să comită astfel de acţiuni.

De la izbucnirea războiului din Ucraina, au avut loc o serie de atacuri asupra birourilor de recrutare districtuale şi altor infrastructuri din Rusia. În octombrie, FSB a anunțat că a dejucat o tentativă de sabotaj și un act terorist asupra unuia dintre terminalele de transport și logistică:

Terror attack prevented in Bryansk. The FSB stopped the preparation by the Ukrainian special services of a sabotage and terrorist act at one of the transport and logistics terminals. pic.twitter.com/K6MCd7Nblq

— 🅰pocalypsis 🅰pocalypseos 🇷🇺 🇨🇳 🅉 (@apocalypseos)
October 12, 2022

Valul de atacuri s-a intensificat după ordinul lui Putin de mobilizare masivă. În total, până în noiembrie au fost vizate peste 75 de clădiri publice.

articolul original.

Medicii de la un spital din Lugansk refuză să-i trateze pe mercenarii răniți din Grupul Wagner

30 January 2023 at 14:00
By: -
image

Militarii ruși care au nevoie de ajutor medical au fost aduși la un spital din orășelul Iuvileine, însă doctorii de acolo au spus că nu vor să-i vadă.

Până la 300 de mercenari din Grupul Wagner au fost internați în spitalul multidisciplinar numărul 15 din Iuvileine, în regiunea Lugansk, a anunțat pe Facebook Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.

Potrivit sursei citate de Ukrainska Pravda, medicii nu vor să-i trateze pe militarii ruși pentru că mulți dintre ei au HIV, sifilis, tuberculoză și pneumonie.

Around 300 Wagner Group mercenaries have been taken to a hospital in the village of Yuvileine in Luhansk Oblast, but local doctors are refusing to treat them.

Source: General Staff of the Armed Forces of Ukraine pic.twitter.com/nhaYUYzPFf

— Ukrainian News24 (@UkrainianNews24)
January 29, 2023

Grupul militar privat care apără interesele Moscovei se confruntă cu pierderi masive în Ucraina. Din cei 50.000 de luptători recrutați de organizația paramilitară din penitenciarele Rusiei, doar 10.000 mai luptă acum în Ucraina, a declarat Olga Romanova, șefa organizației Russia Behind Bars (Rusia din spatele gratiilor) care militează pentru drepturile deținuților.

"Datele noastre arată că, la sfârșitul lunii decembrie, 42.000-43.000 de deținuți au fost recrutați. Până acum, acest număr a ajuns probabil la 50.000. Din acest număr, 10.000 luptă acum pe front, fiindcă ceilalți au fost uciși sau răniți ori au fost dați dispăruți, au dezertat sau s-au predat", a detaliat aceasta.

Pierderile sunt accentuate și de tactica numită "valuri de carne" pe care Grupul Wagner o folosește pentru a expune pozițiile camuflate ale forțelor ucrainene, potrivit unui oficial militar ucrainean citat de Newsweek.

Căpitanul Viktor Tregubov, jurnalist și activist înrolat în armata ucraineană, a descris această strategie într-un interviu publicat de Kyiv Post: "Ei (forțele ruse) împing deținuții în față pentru a epuiza forțele noastre defensive și a le forța să rămână fără muniție și ca să vadă pozițiile noastre de tragere."

Tregubov a mai spus că și armata rusă are aceeași strategie, însă în locul deținuților folosește în "valurile de carne" oameni mobilizați din teritoriile ocupate. Unitățile armatei ruse văd astfel de unde se trage și atacă posturile ucrainene. Căpitanul a adăugat că este, însă, posibil ca tactica atacurilor în valuri să fie un semn al faptului că rușii rămân fără muniție.

Institutul pentru Studiul Războiului a anunțat recent că trupele armatei ruse urmează să înlocuiască efectivele epuizate ale Grupului Wagner pentru a menține ofensiva din Bahmut.

T.D.

articolul original.

Bătălia care poate decide soarta războiului din Ucraina: Kievul nu-și permite să o evite

30 January 2023 at 11:18
image

Ucraina nu va fi niciodată sigură dacă Rusia va păstra controlul Crimeii, a declarat generalul american Ben Hodges. Peninsula ocupată din 2014 de Rusia va fi terenul pentru următoarea mare bătălie a războiului, consideră acesta.

Războiul din Ucraina este pe cale să devină mai violent în acest an, cu o contraofensivă rusă așteptată și mai multe arme occidentale livrate Kievului. Iar șeful NATO Jens Stoltenberg a avertizat recent că războiul a intrat „într-o fază decisivă”.

Această nouă etapă ar putea fi lupta pentru un teritoriu vital al forțelor militare ruse în Ucraina și mult prețuit de președintele Vladimir Putin: Crimeea, scrie Insider.

NATO Secretary-General Jens Stoltenberg stated that the Russo-Ukrainian War is in a “decisive phase” on January 15 and that NATO countries recognize the current situation and must “provide Ukraine with the weapons it needs to win.” https://t.co/PvxyqPWQgx https://t.co/0rxinBp6SM

— ISW (@TheStudyofWar)
January 17, 2023

Rusia ocupă Crimeea și o parte importantă din sudul Ucrainei, inclusiv orașele Melitopol și Mariupol, care îi asigură un culoar terestru de la propria graniță către peninsulă. Această zonă servește ca o rută esențială de aprovizionare pentru armata rusă și găzduiește mai multe baze militare și flota rusă de la Marea Neagră.

Invadată de forțele ruse și anexată ilegal de Putin în 2014, Crimeea a servit ca bază de lansare pentru invazia din februarie anul trecut și a contribuit la ocuparea unei părți importante din sudul Ucrainei. Crimeea continuă să fie o bază pentru atacurile aviației și marinei ruse care lovesc Ucraina.

Peninsula anexată de Imperiul Rus în domnia împărătesei Ecaterinei a II-a, în 1783, are și o importanță simbolică pentru Putin, care a asociat războiul din Ucraina cu trecutul imperial al Rusiei. Putin a vorbit despre Crimeea ca despre un "pământ sfânt" pentru Rusia, iar anexarea din 2014 a pus bazele invaziei de anul trecut.

Terenul decisiv pentru tot războiul

"Terenul decisiv pentru acest război este Crimeea. Guvernul ucrainean știe că nu se poate mulțumi ca Rusia să-și păstreze controlul asupra Crimeii", a declarat generalul american în rezervă Ben Hodges pentru Insider.

"În următoarele luni, Ucraina va stabili condițiile pentru eventuala eliberare a Crimeii", a adăugat el, subliniind că această țară "nu va fi niciodată sigură sau capabilă să-și reconstruiască economia cât timp Rusia deține Crimeea".

Lupta pentru recucerirea Crimeii poate fi foarte sângeroasă, într-un război care deja are un preț imens pentru ambele tabere. Președintele şefilor de Stat Major din Statele Unite, generalul Mark Miley, care a spus că va fi nevoie de negocieri pentru a pune capăt conflictului, a declarat în noiembrie că șansele ca Ucraina să scoată Rusia din Crimeea curând nu sunt foarte mari din punct de vedere militar.

Numeroși experți militari consideră, însă, că recucerirea Crimeii este imperativă pentru supraviețuirea pe termen lung a Ucrainei, iar forțele Kievului au demonstrat deja că sunt capabile să-și facă bine treaba. O campanie puternică contra Crimeii ar ajuta, totodată, la întărirea poziției Kievului în negocieri viitoare de pace.

"Cât timp peninsula rămâne în mâinile Kremlinului, Ucraina și ucrainenii nu pot fi liberi de agresiunea rusă", a scris recent Andrii Zagorodniuk, fostul ministru ucrainean al Apărării, în Foreign Affairs.

"După luni în șir de succese pe câmpul de luptă, este clar că Ucraina are capacitatea de a elibera Crimeea. De aceea, Ucraina ar trebui să planifice eliberarea Crimeii, iar Occidentul ar trebui să planifice să o ajute", a arătat el.

Cum poate fi eliberată Crimeea

Obiectivul poate fi atins izolând peninsula prin atacuri aeriene și terestre pentru a tăia și întrerupe legăturile principale ale Rusiei cu Crimeea - podul Kerci, care a fost deja ținta sabotajului ucrainean și așa-numitul pod terestru, teritoriul ocupat care leagă Rusia de peninsulă.

Odată izolată Crimeea, Ucraina ar trebui să folosească "o gamă largă de sisteme cu rază lungă de acțiune împotriva facilităților ruse expuse și trupelor din Crimeea, făcând-o de nesusținut și obligându-le să plece", a explicat Hodges.

În acest scenariu sunt esențiale sistemele de rachete ATACMS, cu rază lungă de acțiune, pe care administrația Biden a refuzat să le furnizeze Kievului pentru a nu fi folosite în atacuri în interiorul Rusiei. Hodges a spus că refuzul Statelor Unite a oferit "un sanctuar" pentru sistemele rusești din Crimeea și din altă parte care "ucid ucraineni nevinovați". Totuși, Washingtonul a devenit dispus să ajute Ucraina să-i atace pe ruși în Crimeea.

"Furnizarea capabilităților care vor lipsi Rusia de orice sanctuar pentru aviația, dronele și atacurile sale cu rachete va permite Ucrainei să facă Crimeea de nepăstrat pentru ruși", a adăugat fostul comandant al trupelor americane din Europa.

Perspectiva unei ofensive ucrainene în Crimeea reaprinde îngrijorările cu privire la o reacție extremă a lui Putin. Liderul de la Kremlin a lansat numeroase amenințări nucleare de la începutul războiului, însă mulți analiști militari de top au spus că această retorică agresivă este menită să descurajeze orice sprijin occidental pentru Ucraina.

Experții sunt sceptici în privința folosirii de către Moscova a arsenalului nuclear. Cea mai clară dovadă, spun ei, este că Ucraina a scos trupele ruse din zone pe care Putin le consideră ale Rusiei, precum Herson, fără a declanșa un răspuns nuclear. În plus, câteva baze aeriene rusești din Crimeea au fost deja lovite de atacuri ucrainene.

"Există mai multă claritate despre toleranța lor la daune și atacuri. Crimeea a fost deja lovită de mai multe ori fără o escaladare masivă din partea Kremlinului", a spus recent Dara Massicot, cercetător senior în politici la RAND Corporation, pentru New York Times.

În situația actuală, sunt slabe șanse ca Rusia și Ucraina să poarte discuții sau negocieri de pace. Decizia lui Putin de a anexa ilegal teritorii ucrainene în septembrie a aruncat pe fereastră ultima ocazie, și aceea minusculă, de înțelegere pașnică. Kievul a precizat de mai multe ori că nu va fi de acord cu niciun armistiţiu care implică vreo cedare teritorială în fața Rusiei și este foarte improbabil ca Moscova să revină asupra revendicărilor sale teritoriale în Ucraina.

În acest condiții, singurul mod ca Ucraina să-și ia înapoi Crimeea, schimbând decisiv cursul războiului, este printr-o ofensivă militară de proporții.

articolul original.

Tancuri pentru Ucraina: Cât de aproape sunt NATO și Rusia de un război direct?

29 January 2023 at 15:31
image

Decizia Occidentului de a trimite, în sfârșit, tancuri în Ucraina ridică o întrebare incomodă: este NATO acum pe punctul de a începe un conflict direct cu Rusia?

Această poveste promovată de Kremlin le servește, fără îndoială, lui Vladimir Putin și susținătorilor săi pentru a muta atenția de la un adevăr incontestabil, anume că Rusia a lansat un atac neprovocat asupra Ucrainei și a ocupat ilegal teritorii ale unui stat suveran.

Povestea reușește, totuși, să-i facă pe aliații NATO să se gândească mult, pierzând timp prețios, când trebuie să decidă acordarea de sprijin militar Kievului, ceea ce iarăși îi prinde bine lui Putin.

Există un consens al experților că niciun membru NATO nu se află aproape de ceea ce poate fi considerat un război cu Rusia conform definiției acceptate pe plan internațional. Din acest motiv, ideea că Alianța Nord-Atlantică s-ar afla în război cu Rusia este falsă, se arată într-o analiză CNN.

"Războiul ar necesita atacuri purtate de forțele SUA sau NATO, în uniforme, atacând din teritoriul NATO forțele ruse, teritoriul rus sau populația rusă", a explicat William Alberque, de la The International Institute for Strategic Studies.

"Orice luptă a Ucrainei - cu arme convenționale, împotriva forțelor ruse - nu este un război SUA/NATO în Ucraina, oricât de mult ar susține Rusia asta", a adăugat el.

Alberque își fundamentează poziția pe Carta Națiunilor Unite, care prevede că nimic "nu va aduce atingere dreptului inerent la autoapărare individuală sau colectivă dacă are loc un atac armat împotriva unui membru al Națiunilor Unite, până când Consiliul de Securitate va lua măsurile necesare pentru menținerea păcii și securității internaționale".

Rusia are statut de membru permanent în Consiliul de Securitate al ONU și și-a folosit dreptul de veto pentru a bloca condamnarea "operațiunii militare speciale" în Ucraina.

Kremlinul dă vina pe NATO pentru eșecul războiului său

Kremlinul a căutat cu siguranță să speculeze anumite zone gri care sunt inerente în războiul modern pentru a susține în mod incorect că NATO este principalul agresor în conflictul din Ucraina. Aceste zone gri pot include folosirea informațiilor obținute de spionajul NATO pentru a lansa atacuri asupra țintelor rusești.

Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patrușev, a susținut că Occidentul încearcă să distrugă Rusia, temă care a apărut și în discursurile belicoase ale președintelui Putin. Anatoli Antonoc, ambasadorul Rusiei în Statele Unite, a spus că administrația de la Washington presează Kievul să lanseze "atacuri teroriste în Rusia".

Indiferent de temeiul subțire al acestor afirmații îndoielnice, ele pălesc în comparație cu brutalitatea dovedită și cu acțiunile ilegale ale forțelor ruse în Ucraina după declanșarea invaziei pe care Putin a ordonat-o. Însă faptul că ele există și că sunt luate în serios de către analiști și comentatorii din afara Rusiei, inclusiv la Washington, joacă mai multe roluri pentru interesele Kremlinului.

John Herbst, fost ambasador al SUA în Ucraina și senior director al Centrului Eurasia din cadrul Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic, consideră că promovarea ideii unui război NATO-Rusia ajută Kremlinul să le explice rușilor de ce invazia nu a decurs conform așteptărilor: "Întrucât armata rusă a fost un eșec atât de mare în Ucraina, e de ajutor să explice asta ca un război cu NATO mai degrabă decât cu Ucraina. Ajută și să justifice orice pas ar putea face Putin mai departe, iar Rusia a fost foarte dornică să pună în valoare ideea că asta ar putea însemna să devină o confruntare nucleară."

Herbst apreciază că războiul informațional al Rusiei cu Occidentul a avut mai mult succes decât campania militară, în sensul că a determinat oameni credibili și raționali de la Washington să se abțină de la susținerea creșterii sprijinului militar pentru Ucraina deoarece exagerează perspectiva ca Putin să folosească arme nucleare, deși este clar că ar fi un lucru dezastruos și pentru Rusia.

"Nu pot spune cât de mulți experți au spus că nu putem furniza Ucrainei anumite arme fiindcă Putin va declanșa un atac nuclear. Ceea ce am văzut în ultimele șase luni este că analiștii ruși și-au contactat omologii din Vest ca să le spună că Putin chiar ar putea s-o facă. Din păcate, Washingtonul și Berlinul, în special, au permis uneori să fie distrase de această amenințare", a arătat fostul reprezentant diplomatic al SUA la Kiev.

Rusia ar fi nimicită într-un război cu NATO

Analiștii care îl observă de mult timp pe Putin cred că există un risc mic ca Rusia să escaladeze până la punctul de a provoca NATO să răspundă în forță. Dintr-un motiv foarte simplu: Moscova știe bine că nu ar supraviețui unei asemenea confruntări.

"Unul dintre puținele obiective pe care conducerea Rusiei și cea a Statelor Unite le împărtășesc în prezent este evitarea unui conflict între cele două puteri", a declarat Malcolm Chalmers, director general adjunct al organizației londoneze Royal United Services Institute.

"Rusia știe că o confruntare convențională cu NATO s-ar termina foarte repede pentru ea. Totuși, este oarecum logic să tot răsucească ideea că este dispusă să-și asume acest risc, dacă asta înseamnă că poate stoarce mai multe concesii din Occident", a explicat el.

Mai mulți oficiali europeni și surse din NATO sunt de acord cu analiștii care consideră că amenințarea nucleară a lui Putin este puțin probabilă, deși această posibilitate trebuie luată în serios și evitată. Întrebarea este: evitată cu ce preț?

E de așteptat ca Ucraina să continue să le ceară aliaților mai multe arme și un sprijin mai puternic pe măsură ce războiul va continua. Și de fiecare dată fiecare membru NATO va trebui să cântărească dacă merită sau nu riscul ori dacă indecizia sau refuzul fac jocul Kremlinului.

Vestul s-a trezit din amnezie

Herbst crede că invazia rusă în Ucraina i-a trezit din "amnezie" pe oficialii occidentali care uitaseră ce înseamnă să ai de-a face cu agresivitatea Kremlinului și ce tactici a folosit Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece, după o pace de mai bine de 30 de ani între cele două puteri.

"Acum suntem pe cale să descoperim lucruri pe care le simțeam până în măduva oaselor la apogeul Războiului rece. Iar singurul motiv pentru care vedem asta acum este fiindcă una dintre marile puteri a decis că nu-i convine ordinea mondială care există acum", a explicat acesta.

Odată cu evoluția războiului, Occidentul și NATO sunt nevoite să învețe lecții dure în timp real. Dar de fiecare dată când Rusia amenință cu escaladarea, cancelariile vestice trebuie să țină cont de un lucru: Rusia este agresorul în acest conflict, iar Occidentul nu se află nici pe departe într-un război cu Moscova.

Și indiferent cât zgomot ar face oficialii de la Kremlin pe tema încercării Occidentului de a distruge Rusia, există un singur stat suveran care a invadat un alt stat suveran din care a anexat ilegal teritorii, conchide analiza citată.

articolul original.

Ziua 339: Lupte grele la Vugledar. Polonia trimite încă 60 de tancuri, în total s-ar fi strâns 321

28 January 2023 at 20:01
image

În ziua 339 de război se dau lupte grele la Vugledar, o localitate din estul Ucrainei. „Încercuirea şi eliberarea în viitor” a acestei localităţi vor permite „schimbarea raportului de forţe pe front”, deschizând calea unei ofensive spre Pokrovsk şi Kurakova, localităţi situate mai în nord, susţine şeful separatiştilor din Doneţk, Denis Puşilin.

În timpul ăsta, crește ajutorul pentru Ucraina. Polonia a anunțat că va mai trimite încă 60 de tancuri, în timp ce Belgia acordă ajutor militar suplimentar, cel mai mare ca valoare din istoria țării.

În ziua 338 de război, Zelenski a cerut statelor occidentale să livreze cât mai rapid tancuri cât mai multe Ucrainei pentru a pune capăt războiului, iar potrivit unor oficiali ruși, Vladimir Putin pregătește o nouă ofensivă majoră în Ucraina și este hotărât să întindă războiul pe mai mulți ani.

Evoluții pe front

  • Lupte feroce la Vugledar - Trupele ucrainene dau lupte grele cu forţele ruse care încearcă să preia controlul asupra localităţii Vugledar, în sud-vestul Doneţkului (estul Ucrainei), unde confruntările s-au intensificat în ultimele zile, relatează France Presse. Armata ucraineană a anunțat că a ucis aici 109 soldați ruși, iar 188 au fost răniți într-o singură zi. Purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene pentru sectorul de est, Serghii Cerevatîi, a confirmat "lupte feroce", asigurând totodată că ruşii au fost respinşi. "Încercuirea şi eliberarea în viitor" a acestei localităţi vor permite "schimbarea raportului de forţe pe front", deschizând calea unei ofensive spre Pokrovsk şi Kurakova, localităţi situate mai în nord, susţine şeful separatiştilor din Doneţk, Denis Puşilin.
  • Atacuri respinse - Armata ucraineană a respins 13 asalturi ale rușilor în regiunile Donețk și Lugansk, a anunțat sâmbătă Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei fără a preciza intervalul de timp în care au avut loc atacurile.
  • Bombardamente în Donețk - Trupele ruse au bombardat puternic Kosteantînivka, localitate din regiunea Donețk, sâmbătă dimineața. Trei civili au fost uciși.
  • Bilanțul războiului - Rusia a pierdut pe front cel puțin 125.510 de militari de la începerea războiului, potrivit bilanțului estimativ difuzat sâmbătă de armata ucraineană.
  • Rusia acuză Ucraina - Rusia a acuzat sâmbătă armata ucraineană că a bombardat intenționat un spital din regiunea Lugansk, în estul separatist al Ucrainei, informează AFP şi EFE. Sâmbătă dimineaţa, "forţele armate ucrainene au lovit intenţionat clădirea unui spital local, cu lansatoare de rachete Himars", în localitatea Novoaidar, a afirmat armata rusă într-un comunicat. Atacul "s-a soldat cu 14 morţi şi 24 de răniţi printre pacienţi şi personal medical", precizează comunicatul.

Ajutoare pentru Ucraina

  • 321 de tancuri pentru Ucraina - Ţările occidentale vor livra Ucrainei 321 de tancuri. „Încă de astăzi, numeroase ţări şi-au confirmat oficial acordul de a livra 321 de tancuri grele Ucrainei”, a declarat vineri ambasadorul Ucrainei în Franţa, Vadim Omelcenko, într-un interviu acordat postului de televiziune francez BFM, citat de CNN. El nu a precizat care ţări vor furniza tancurile şi ce fel de modele. Datele de livrare vor varia în funcţie de tipul de tanc şi de ţara de origine, a spus ambasadorul, iar calendarul va fi ajustat în următoarele consultări dintre Ucraina şi ţările occidentale.
  • Oficial - Până acum, oficial, SUA s-au angajat să furnizeze 31 de tancuri M1 Abrams, iar Germania a fost de acord să trimită 14 Leopard 2 A6. Anterior, Regatul Unit a promis 14 tancuri Challenger 2, în timp ce Polonia a cerut aprobarea Germaniei pentru a transfera propriile sale Leopard 2.
  • Polonia dă mai multe tancuri, Belgia oferă un pachet generos - Guvernul de la Varșovia a decis să trimită încă 60 de tancuri, pe lângă cele pe care le-a promis deja, a anunțat premierul Mateusz Morawiecki, potrivit CTV News. Iar Belgia va acorda Kievului un pachet suplimentar de ajutor militar, în valoare de 94 de milioane de euro, cel mai mare de acest gen oferit vreodată de această țară unei alte țări, a anunțat premierul Alexander De Croo.

Declarații despre război

  • Riscul unui Al Treilea Război Mondial - Dacă tancurile ruseşti ar ajunge la Kiev, deci „la frontierele Europei”, ar începe al „Treilea Război Mondial", a declarat ministrul italian al apărării, Guido Crosetto, în cadrul unei conferinţe la Roma pe tema "Perspective europene pentru o apărare comună", relatează EFE. "A ne asigura ca acest lucru să nu se întâmple este singura modalitate de a opri declanşarea celui de-al Treilea Război Mondial", a subliniat Crosetto. El a subliniat că țările NATO nu fac decât să ajute Ucraina să se apere împotriva agresiunii ruse.
  • Cecenia şi-ar putea obţine independenţa - Premierul polonez Mateusz Morawiecki îndeamnă, într-un interviu acordat publicaţiei franceze LCI, şi alte naţiuni din Federaţia rusă să se elibereze". "Există părţi ale Rusiei care sunt nişte închisori ale altor naţiuni", a denunţat vineri şeful Guvernului de la Varşovia. "Aceste părţi ale Rusiei ar putea fi eliberate, ca Cecenia de exemplu. Eu cred că această ţară (Cecenia) îşi merită independenţa", a spus Morawiecki.
  • Rusia își termină arsenalul - Rusia ar putea să nu dețină suficiente rachete pentru a continua mai mult de trei-patru luni atacurile masive asupra Ucrainei, a spus un oficial din serviciile de informații ale Estoniei, citat de Newsweek. El a precizat că un astfel de scenariu optimist se bazează pe capacitatea actuală de producție a industriei de război ruse. În scenariul cel mai pesimist, Rusia ar putea avea suficiente rachete pentru a bombarda Ucraina între șase și nouă luni, a spus oficialul, precizând că totul depinde de câtă muniție cu ghidare a avut Moscova la începutul războiului.

Alte informații relevante

  • Sancțiuni mai dure - Japonia a înăsprit sancțiunile împotriva Rusiei în urma ultimelor sale atacuri cu rachete în Ucraina, adăugând mărfuri pe o listă cu interzicerea exporturilor și înghețând activele oficialilor și entităților ruse. Moscova a răspuns că decizia nu este îngrijorătoare și că s-a obișnuit cu astfel de restricții, relatează Reuters.
  • Coreea de Nord, mereu cu Rusia - Phenianul condamnă decizia Statelor Unite de a trimite tancuri de asalt de tip Abrams Ucrainei şi faptul că alimentează "un război prin procură" cu scopul de a distruge Rusia, relatează AFP. Washingtonul "încalcă şi mai mult linia roşie", arată, într-un comunicat, Kim Yo Jong, sora dictatorului nord-coreean Kim Jong Un. Aceasta acuză Statele Unite, pe care le cataloghează drept "arhicriminale", că sunt responsabile de Războiul rus din Ucraina. Phenianul se va afla "întotdeauna" alături de Rusia, subliniază sora dictatorului.
  • Mai multe victime la Makiivka - Atacul ucrainean cu rachetă de la Makiivka, din 1 ianuarie, în care Moscova susține că au murit 89 de militari, "este foarte posibil" să fi făcut peste 300 de victime, potrivit ministerului britanic al Apărării. "Evaluăm că majoritatea au fost probabil uciși sau dispăruți, mai degrabă decât răniți”, se arată în raportul din 28 ianuarie al ministerului. Conștientă că nu poate nega atacul, conducerea armatei ruse a decis să-l minimalizeze, prezentând date false, precizează sursa citată.
  • Sprijin necondiționat de la UE - Şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat sâmbătă, înainte de summitul UE-Ucraina din 3 februarie, că Ucraina beneficiază de sprijin necondiţionat din partea blocului comunitar. "Suntem alături de Ucraina, fără niciun fel de 'dacă' sau 'dar'", a afirmat von der Leyen într-un discurs ţinut la un eveniment al CDU la Düsseldorf, informează Reuters. Ucraina "luptă pentru valorile noastre comune, luptă pentru respectarea dreptului internaţional şi pentru principiile democraţiei şi de aceea Ucraina trebuie să câştige acest război", a spus ea.
articolul original.

Ziua 338: Numărul deținuților trimiși în război e secret de stat la Kremlin. Pregătiri pentru o nouă ofensivă majoră

27 January 2023 at 19:08
image

Ziua 338 de război a început cu un nou apel al lui Volodimir Zelenski către statele occidentale să lărgească „coaliția tancurilor”. Deja 12 state s-au angajat să trimită astfel de vehicule militare Ucrainei, dar Zelenski cere ca livrările să fie făcute rapid și să fie cât mai mari, pentru a pune capăt războiului.

De cealaltă parte, Vladimir Putin pregătește o nouă ofensivă majoră în Ucraina și este hotărât să întindă războiul pe mai mulți ani, potrivit unor oficiali ruși citați de Bloomberg. Iar propaganda Kremlinului a început să-i pregătească pe cetățeni de scenariul unui război cu SUA și aliații săi.

Ucraina încă se resimte puternic după ploaia de rachete de joi, fiind pene de curent în 10 regiuni din cauza avariilor înregistrate.

Îngrijorările sunt în creștere în zona centralei nucleare de la Zaporojie, unde au avut loc mai multe explozii în ultimele 24 de ore.

Situația pe front

  • Rușii fac noi victime - Explozii puternice au fost auzite în Herson vineri după-amiază. În Donețk, două persoane au fost ucise și cinci rănite în urma unui bombardament al rușilor în orașul Chasov Iar.
  • Beznă și frig - În 10 regiuni din Ucraina sunt pene de curent de urgență, după atacurile de ieri ale rușilor.
  • Explozii lângă centrala nucleară - Rafael Grossi, șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), care a vizitat Ucraina săptămâna trecută, a declarat că observatorii AIEA au raportat joi explozii puternice în apropierea centralei nucleare ucrainene Zaporojie, ocupată de ruși, și a reînnoit apelurile pentru crearea unei zone de securitate în jurul centralei. Rusia și Ucraina se acuză reciproc.
  • Germania antrenează ucraineni - Primul grup de soldați ucraineni a ajuns în Germania pentru a fi antrenați pe vehiculele de infanterie Marder. Berlinul a anunțat că va trimite 40 de astfel de mașinării de luptă în Ucraina. Antrenamentul va dura în jur de 8 săptămâni. Sunt programate antrenamente și pentru folosirea vehiculelor militare americane Bradley.
  • Coaliția tancurilor - Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut un nou apel pentru furnizarea de ajutor militar suplimentar Ucrainei dincolo de tancurile de luptă pe care aliaţii Kievului s-au angajat să le furnizeze, menţionând că 12 ţări fac parte deja din „coaliţia tancurilor": „Agresiunea rusă poate fi oprită doar cu arme adecvate. Statul terorist nu înţelege altfel. Doar armele neutralizează teroriştii”.
  • Încă 60 de tancuri din Polonia - Biroul lui Zelenski a anunțat că Polonia a fost de acord să trimită în Ucraina, pe lângă cele 14 tancuri Leopard promise, și 60 de tancuri PT-91 Twardy, o versiune modernizată a tancurilor sovietice T-72.
  • Putin vrea război lung - Bloomberg scrie că Putin pregătește o nouă ofensivă în Ucraina, ce ar putea avea loc în februarie-martie, și că e pregătit să țină Rusia în război ani la rând. Potrivit unor oficiali și consilieri ruși, propaganda Kremlinului pregătește populația pentru ideea unui conflict cu SUA și aliații săi.
  • Mii de dezertori ruși - Peste 6.500 de militari ruşi au intrat în contact, în ultimele luni, cu forţe ucrainene, pentru a se preda, printr-un centru de apeluri telefonice – denumit „I Want to live” (”Vreau să trăiesc”), anunță Kievul. Detalii AICI.
  • Armele rușilor - Rusia a negat vineri că trupele sale s-ar confrunta cu o penurie de muniţie şi rachete, susţinând că şi-a mărit producţia de material militar de mai multe ori: „Ceea ce spun inamicii noştri că Rusia a rămas fără rachete, muniţie şi alte lucruri este un nonsens complet".

Ce se întâmplă în Rusia

  • Tot ce face Putin e secret de stat - Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a spus că decretele semnate de putin pentru grațierea deținuților care luptă în Ucraina sunt clasificate.
  • Rușii, captivii Kremlinului - În mai multe regiuni din Rusia cetățenii reclamă că durează foarte mult să le fie emise pașapoarte și acuză autoritățile că le încalcă drepturile. Sunt invocate defecțiuni tehnice.
  • Comuniștii vor să-l dea jos pe Putin - Vladimir Putin este contestat nu numai de organizațiile care militează pentru democrație, ci chiar și de adepții comunismului. Aceștia acuză incompetența Puterii și amenință că „poporul va schimba Guvernul”. Detalii AICI.
  • Haine confiscate pentru armată - Guvernul Rusiei a propus un proiect de lege ce prevede ca hainele confiscate la vămi să fie folosite pentru armată și „ajutoare umanitare”.
  • Cât de stresați sunt rușii - Un sondaj făcut printre ruși de Fundația „Opinia Publică” arată că 50% dintre ei trăiesc în teamă și anxietate, în timp ce 45% spun că se simt liniștiți. Principalul client al acestei Fundații este Administrația lui Putin.
  • Propaganda vs tancuri - Televiziunea rusă de stat a început să difuzeze tot felul de materiale satirice la adresa Germaniei și SUA, după ce au anunțat că trimit tancuri în Ucraina. Jurnaliștii de la Rossiya 24 spun că tancurile nemțești sunt „Leoparzi fără dinți”, mai primitive, grele și cu o rază de acțiune mai scurtă decât T-90-urile rusești. În timp ce pe ecran era prezentată o luptă fictivă între tancuri Leopard și T-90, prezentatorul spunea că jumătate dintr-un pluton NATO ar fi nimicit înainte să ajungă pe câmpul de luptă. Sunt prezentate ca neperformante și tancurile americane Abrams. Vezi imagini, detalii, și cum a răspuns Ucraina, AICI.
  • Copii ucraineni în „orfelinatul Auschwitz” - Cel puțin 14 orfani din Herson au fost luați de ruși și duși la orfelinatul Elocika din Crimeea. Acești copii au fost identificați după ce orfelinatul a postat fotografii cu ei pe site-ul Adopții în Moscova, ca parte a unei campanii de Crăciun. Acest orfelinat a fost acuzat în trecut de familiile care au adoptat copii de aici că cei mici erau înfometați. Presa a comparat condițiile de aici cu cele din lagărul de la Auschwitz.
  • CIA și FBI, interzise - Site-urile FBI și CIA au fost blocate în Rusia, după ce șeful CIA David Marlow a anunțat că agenția vrea să racoleze ruși care sunt împotriva războiului. „Căutăm în toată lumea ruși care sunt la fel de dezgustați de acest război cum suntem și noi. Suntem deschiși cooperării”, anunțase în noiembrie anul trecut șeful CIA.
  • Manifestație patriotică bizară - În orașul Nizhny Novgorod din vestul Rusiei, mai mulți tineri au organizat o manifestație în sprijinul Kremlinului. Ei s-au așezat astfel încât să formeze conturul unui tanc, au recitat mesajele propagandei și în final i-au mulțumit lui Putin că le trimite frații și tații să moară pentru patrie.

Alte informații relevante

  • Sancțiuni prelungite - UE a extins cu încă 6 luni sancțiunile împotriva Rusiei.
  • Arme pentru Ucraina - Belgia a anunțat asistență militară suplimentară pentru Ucraina. Pachetul în valoare de 93,6 milioane de euro include rachete sol-aer, arme anti-tanc, mitraliere, grenade și muniție.
  • Abramovici negociatorul - Wall Street Journal scrie că oligarhul rus Roman Abramovici, care a participat la negocierile de pace dintre Kiev și Moscova, continuă să fie persoană de legătură între cele două părți implicate în conflict, însă acum doar în chestiuni ce țin de acordul pe cereale și schimburile de prizonieri.
  • Rusia a rămas cu micii aliați - Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a sosit, joi, în Eritreea, pentru o vizită surpriză de o zi, a anunţat guvernul acestei ţări închise şi autoritare din Cornul Africii, care a votat în martie 2022, alături de Rusia, Belarus, Siria și Coreea de Nord, împotriva rezoluţiei ONU de condamnare a invadării Ucrainei: „Discuţiile s-au concentrat pe dinamica războiului din Ucraina şi pe consolidarea relaţiilor bilaterale în sectoarele energiei, mineritului, tehnologiei informaţiei, educaţiei şi sănătăţii".
  • Sărbătoare desființată pentru bani la armată - Guvernul din Danemarca intenţionează să elimine sărbătoarea religioasă cunoscută sub numele de Ziua Marii Rugăciuni, care este respectată încă din secolul al XVII-lea și în care angajații au liber, pentru a creşte bugetul apărării până la obiectivul NATO de 2% din PIB până în 2030, în loc de 2033, aşa cum era planificat anterior. Asta i-a înfuriat pe cetățeni: „Este o mare ameninţare la adresa modelului de bunăstare danez”. Detalii AICI
articolul original.

Protest al comuniștilor în Piața Roșie: Critică războiul și cer o revoluție împotriva „regimului fascist al lui Putin” (Foto)

27 January 2023 at 10:15
image

Vladimir Putin este contestat nu numai de organizațiile care militează pentru democrație, ci chiar și de adepții comunismului. Aceștia acuză incompetența Puterii și amenință că „poporul va schimba Guvernul”.

O manifestație organizată la Moscova, la sfârșitul săptămânii trecute, de comuniștii ruși a trecut neobservată de presa occidentală.

Chiar dacă în Piața Roșie s-au strâns doar vreo 100 de oameni "înarmați" cu drapele sovietice și pancarte cu chipurile lui Lenin și Stalin, aceștia au avut un mesaj tăios la adresa Kremlinului și nu s-au ferit să-l transmită: Vladimir Putin trebuie înlăturat de la putere din cauza războiului din Ucraina.

Publicația independentă rusă SOTA a discutat cu unul dintre participanții la manifestația care a marcat 99 de ani de la moartea liderului politic Vladimir Lenin și a aflat care sunt nemulțumirile acestora.

Lenin died Jan 21st,1924. To mark the Day of Remembrance of V.I. Lenin, communists, Komsomol members, supporters of the KPRF laid flowers at the Mausoleum on Red Square. The funeral procession was led by G.A. Zyuganov, Chairman of the Communist Party of the Russian Federation. pic.twitter.com/AEEO9nUy7S

— Party of Communists USA (@PCUSA2016)
January 24, 2023

Înregistrarea video a dialogului a fost postată pe Twitter de Igor Sușko, directorul Wind of Change Research Group, un ONG din Washington, relatează Newsweek.

"#Rusia: Comuniștii au apărut în Piața Roșie, cerând o revoluție împotriva regimului fascist al lui Putin. Bine ați venit în 2023", a scris acesta.

Membrul Partidului Comunist din Rusia cu care au stat de vorbă cei de la SOTA nu a criticat deschis decizia lui Putin de a declanșa invadarea Ucrainei în februarie 2022, dar a acuzat incompetența celor de la putere și modul în care este executată ceea ce președintele rus continuă să numească "operațiunea militară specială", termen pe care protestatarul îl contestă.

"Oamenii se trezesc și vor să înțeleagă ce fel de război au început. O 'operațiune militară specială' continuă de un an. Acum, în februarie, se va împlini un an. Poate să dureze o astfel de operațiune un an? Ăsta e deja un război deschis", a spus el.

"E clar că eliberarea poporului are deja loc. Trebuie să fie justificată politic, să i se dea un statut. Guvernul trebuie schimbat", a adăugat el.

Cameramanul l-a întrerupt, întrebându-l: "Și cine să schimbe Guvernul?".

"Oamenii vor schimba Guvernul sub conducerea Partidului Comunist din Rusia", a venit răspunsul.

Partidul Comunist al Federației Ruse, înființat în 1993 și condus de Ghenadi Ziuganov, se declară continuatorul comunismului din fosta Uniune Sovietică, dar nu se bucură de influența partidului lui Putin, Rusia Unită. La alegerile parlamentare din septembrie 2021, comuniștii au obținut 57 de locuri în Duma de Stat, cu 18,9% din voturi. Rusia Unită a luat peste 300 de locuri.

În noiembrie, Volodimir Ohrizko, fostul ministru de externe al Ucrainei în perioada 2007-2009, a dezvăluit că un grup de oameni din jurul lui Putin a discutat despre înlăturarea lui Putin de la putere. Într-un articol publicat de New Voice of Ukraine, Ohrizko a scris că aceste discuții secrete au scopul de a scăpa de Putin pentru a proteja interesele participanților la complot.

"Se fac multe pe la spatele lui Putin, despre care, desigur, el nu este informat. Dar mai mulți oameni care stau de partea sau deasupra sau sub Putin (nu contează), care vor pierde foarte mult din actuala situație absolut catastrofală pentru Rusia, se vor gândi cu siguranță cum să-l schimbe pe Putin pentru siguranța lor, pentru câștiguri financiare suplimentare și să se întoarcă la viața lor anterioară de paradis din Occident", a scris fostul șef al diplomației ucrainene.

Contactat atunci de Newsweek, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a calificat afirmațiile ca fiind "fără temei care n-au nicio legătură cu realitatea".

Revista americană The Hill a scris recent despre un complot eșuat, pus la cale de generalul Maslov, care urma să-l elimine pe Vladimir Putin în timpul unei vizite la o fabrică de tancuri din orașul Nijni Taghil. FSB a dejucat planul, iar liderul de la Kremlin a anulat călătoria de 1.700 de kilometri de la Moscova.

Potrivit publicației citate, deși nu se cunosc multe detalii despre tentativa de lovitură de stat, există indicii că în armata Rusiei există ofițeri care nu sunt de acord cu războiul și cu pierderile suferite de trupele Moscovei.

articolul original.

5 lecții pe care Ucraina le-a învățat din tentativele de a negocia cu Putin

25 January 2023 at 10:51
image

Șansele ca războiul să se încheie în acest an printr-o rezolvare militară sunt foarte mici, consideră experții. Kremlinul și-a declarat deschiderea către negocieri, dar a precizat că nu există condiții pentru discuții, iar Kievul și-a învățat lecțiile după încercările eșuate de a trata cu Putin. Între cele două părți e un abis.

Războiul din Ucraina a intrat marți în a 11-a lună. Deși armata rusă a dat înapoi în ultimele luni, niciuna dintre cele două tabere nu pare capabilă să obțină victoria în următoarea perioadă, notează Newsweek.

Generalul american Mark Milley, președintele şefilor de Stat Major din Statele Unite, a declarat vineri că va fi "foarte, foarte dificil" din punct de vedere militar scoaterea trupelor ruse din Ucraina anul acesta. El crede, de asemenea, că războiul se va încheia mai degrabă prin negocieri decât pe câmpul de luptă.

O soluționare diplomatică este susținută și de alți oficiali, precum președintele francez Emmanuel Macron, care a spus în mai multe rânduri că va fi nevoie de negocieri pentru a pune capăt conflictului.

Însă și această cale este spinoasă: deși Rusia s-a declarat deschisă la negocieri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că acestea sunt acum imposibile, "întrucât nu există condiții, nici de facto, nici de drept". Iar Kievul are mari rețineri, bazate pe experiența tentativelor anterioare de a trata cu Moscova.

Dincolo de obiectivele diametral opuse, cele două părți n-au încredere în această soluție și, deocamdată, nici Moscova, nici Kievul n-au ajuns în punctul de a avea nevoie disperată de a negocia.

Într-un articol de opinie publicat marți de Politico, ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a scris că cei care fac apel la negocieri de pace în Occident "or fi având intenții bune, dar nu par să recunoască faptul că Rusia nu a propus deloc discuții semnificative și rămâne concentrată pe distrugerea militară a Ucrainei".

Ucraina și Rusia și-au prezentat listele cu cereri pentru încheierea războiului. Moscova a formulat condiții vagi, dar și una foarte precisă:

  • "denazificarea și demilitarizarea" Ucrainei.
  • cedarea de către Ucraina a patru regiuni: Herson, Zaporojie, Donețk și Lugansk, anexate anul trecut de către Rusia.

De cealaltă parte, Ucraina are cereri clare:

  • garanții de securitate.
  • retragerea completă a trupelor ruse de pe teritoriul său.
  • sancționarea Rusiei pentru declanșarea războiului.
  • refacerea integrității sale teritoriale, inclusiv recăpătarea peninsulei Crimeea, anexată de Rusia în 2014.

Dmitro Kuleba a scris că Ucraina a purtat negocieri cu Rusia timp de peste opt ani, citând Acordul de la Minsk din 2014 prin care s-a încercat să se pună capăt conflictului separatist din estul Ucrainei. Din acești ani de negocieri, Kievul a extras cinci lecții importante:

1.E o greșeală să oprești războiul și să renunți la căutarea unei soluții pentru problemele teritoriale pe viitor. Kuleba arată că în procesul de stabilire a acordului de la Minsk, Rusia a pregătit declanșarea războiului la scară largă împotriva Ucrainei, în timp ce reprezentanții săi "mimau diplomația". Acest proces de negociere a dus la un "dezastru" pentru Ucraina, scrie Kuleba.

2.Rusia nu negociază "cu bună credință". Putin urmărea de mult timp dezmembrarea statului ucrainean și a privit negocierile de la Minsk ca pe o potențială cale de a-i distruge suveranitatea prin mijloace politice și diplomatice. El a plănuit tot timpul să recurgă la forța militară dacă nu reușea să-și îndeplinească obiectivele cu Acordul de la Minsk, arată șeful diplomației ucrainene.

3.Subiectul unei eventuale eliberări a Crimeii nu poate fi lăsat deoparte. "Una dintre cele mai grave greșeli de la Minsk a fost să i se permită Rusiei să creadă că problema Crimeii a fost dată la o parte", scrie Kuleba.

4. Rusia nu răspunde cu "limbaj constructiv și politici constructive", de vreme ce Putin consideră că orice compromis ar fi privit ca o slăbiciune. "Rusia lui Putin a născocit combinații complexe pentru a-i înșela pe ceilalți, nu pentru a găsi interesul comun, chiar și pe cel mai pragmatic", subliniază ministrul de Externe ucrainean.

5.Rusia, nu Ucraina, ar trebui obligată la concesii. Kuleba scrie că în timpul negocierilor de la Minsk unii dintre partenerii Kievului au încercat să preseze diplomația ucraineană "să fie constructivă", ceea ce a făcut ca țara lui să adopte "o aşezare transparentă şi o pace dreaptă". În schimb, Rusia nu a îndeplinit nici măcar un punct din Acordul de la Minsk, subliniază acesta, arătând că discursul actual al Moscovei despre potențiale negocieri urmărește obținerea unei pauze în conflict, nu a unei păci reale.

Reprezentanții ruşi şi ucraineni au purtat mai multe runde de discuţii la scurt timp după ce trupele ruse au lansat invazia, în februarie 2022. Negocierile nu au dus la rezultate notabile, iar din martie anul trecut nu au mai avut loc întâlniri între cele două părți, acestea acuzându-se reciproc pentru întreruperea contactelor diplomatice.

Ucraina a anunțat în iunie că intenționa să reia negocierile de pace cu Rusia până la sfârşitul lui august, după desfăşurarea contraofensivei, pentru a discuta de pe o poziție favorabilă. În iulie, Moscova a transmis că vrea să impună condiţii mai dure Ucrainei în cazul unor negocieri, însă nu a anunțat care ar fi noii termeni.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în repetate rânduri că Ucraina este dispusă să se angajeze în discuţii diplomatice cu ruşii. Cu toate acestea, el a semnat un decret la începutul lunii octombrie prin care exclude orice negocieri cu Vladimir Putin.

articolul original.

Amendată pentru un like! Ce-a pățit mama unui tânăr din Rusia care a povestit că l-a visat pe Zelenski

25 January 2023 at 05:27
image

Tribunalul din orașul siberian Cita a amendat o femeie cu 30.000 de ruble (aproximativ 402 euro) pentru „discreditarea” armatei ruse, după ce a dat like la o postare despre războiul din Ucraina.

Femeia, al cărei nume este Nelli Loseva, a primit amenda după ce a dat like acestei postări: „Începem să vedem știri despre moartea soldaților mobilizați; vor fi din ce în ce mai multe. Ei nu protejează Patria Mamă, patria însăși a atacat o țară vecină. Oamenii mor fără motiv.”

Potrivit publicației Sibir.Realii, citată de Meduza, Loseva este, de asemenea, cercetată altă contravenție după ce a dat like la o postare asemănătoare: "Pentru vizitatorii paginii mele: Putin este un prost, Crimeea este Ucraina și Rusia poartă război împotriva Ucrainei."

În decembrie anul trecut, același tribunal l-a amendat pe fiul acestei femei pentru că a povestit pe o rețea de socializare că a avut un vis ciudat cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

"Am visat că fusesem mobilizat și trimis într-o tabără de instrucție. Dintr-o dată, armata ucraineană, condusă de Zelenski, a atacat. Toți am fost prinși. Urmau să ne împuște, când Zelenski a arătat spre mine. 'Ți-am văzut postările de pe Instagram. Slavă Ucrainei!', a spus el. 'Slavă eroilor!', am răspuns eu", a povestit Ivan Losev, în vârstă de 26 de ani.

Ivan Losev from Chita is incriminated “discrediting military of Russia” for sharing his dream featuring Volodymyr Zelensky at his instagram stories. https://t.co/xs9vFWnuDg

— Michael Vokabre (@Vokabre)
December 3, 2022

După ce a scris despre visul lui pe rețelele de socializare și a făcut și alte comentarii despre "operațiunea militară specială", Ivan a fost reținut și a primit o amendă de 30.000 de ruble pentru "discreditarea forțelor armate ruse".

"Cu cât se apropie mai mult căderea imperiului, cu atât mai tâmpite devin legile. Cred că asta va duce la prăbușirea Rusiei lui Putin", a spus Losev.

"Patriotismul înseamnă să-ți iubești țara, dar și să o critici ca să aduci schimbarea. Patriotismul înseamnă să-ți dorești binele orașului tău pentru a prospera. Pentru ca oamenii să rămână și să trăiască aici, s-o ducă bine. Dar patriotismul rus înseamnă să bombardezi Ucraina până o faci fărâme. Ei vor doar ca oamenii dintr-o altă țară să trăiască mai rău", a explicat tânărul.

articolul original.

Povestea tragică a bancherului care a salvat Kievul. Ucrainenii l-au executat și apoi l-au decorat

19 January 2023 at 16:03
image

În martie 2022, membrii Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) l-au ucis pe Denis Kireev, un fost bancher și participant la prima rundă de negocieri pentru pace cu Rusia.

Inițial, s-a anunțat că a fost împușcat în timp ce era arestat sub suspiciunea de trădare. Ulterior, s-a aflat că el colabora cu Direcția principală de informații a Ministerului Apărării din Ucraina și a fost ucis dintr-o „neînțelegere”.

Denis Kirev și-a început cariera în finanțe la începutul anilor 2000, lucrând cu structurile locale ale unor importante bănci occidentale precum Credit Lyonnais, Citibank și ING, scrie Wall Street Journal citat de Meduza. El a fost atras de spionaj în 2003, când o rudă a devenit adjunctul serviciului de informații al Ucrainei.

După mai mulți ani petrecuți în sistemul bancar, Kireev a început să colaboreze cu oamenii de afaceri din regiunea Donețk, Andrii și Serghei Kliuev. Cei doi frați făceau parte din anturajul lui Viktor Ianukovici, care ulterior a devenit președintele Ucrainei.

Un bancher fascinat de spionaj

În primii ani ai mandatului lui Ianukovici, Andrii Kliuev a deținut funcția de vicepremier al Ucrainei (2010-2012) și secretar al Consiliului Național de Securitate și de Apărare al Ucrainei (2012-2014). În aceeași perioadă, Kireev a fost membru al Consiliului de Supraveghere al Ukreximbank și prim-adjunct al Consiliului Băncii de Economii de Stat a Ucrainei.

După înlăturarea de la putere a lui Ianukovici, în 2014, frații Kliuev au părăsit Ucraina. Colegii lui Kireev au spus că acesta i-a ajutat să-și retragă o parte din bunurile pe care le dețineau în țară. În același timp, bancherul a început să dezvolte legături cu oameni de afaceri și membri ai serviciilor secrete din Rusia.

În primăvara lui 2021, când Rusia a început să-și adune trupele la granița Ucrainei, șeful Direcției Principale de Informații a armatei l-a convocat pe Kireev la sediu și i-a propus să înceapă să lucreze cu spionajul ucrainean.

"Avea cercul necesar de cunoștințe. Tranzacțiile financiare treceau pe la el, așa că avea legături cu toată lumea, inclusiv cu oameni foarte influenți", a explicat Kiril Budanov pentru WSJ.

Fascinat de lumea spionajului, Kireev a acceptat propunerea și a început să călătorească frecvent în Rusia. "Avea informații despre orice. Lumea spionajului și lumea afacerilor sunt mereu conectate", a spus Budanov.

"Dacă nu era Kireev, Kievul ar fi căzut"

Șeful spionajului din armata ucraineană a povestit că Denis Kireev a aflat despre planurile de invazie ale rușilor în vara lui 2021 și a fost primul care a tras semnalul de alarmă.

În februarie, când războiul părea inevitabil pentru mulți, Kireev urma să plece cu familia în vacanța pe care o făcea anual în Alpi, dar pe 19 februarie s-a răzgândit. "Dacă mă duc în vacanță, n-o să mă mai pot privi în oglindă", i-a spus soției atunci.

Cinci zile mai târziu, pe 23 februarie, Kireev i-a transmis lui Budanov un mesaj extrem de important: președintele rus Vladimir Putin a ordonat invadarea Ucrainei. În același timp, bancherul a avertizat că rușii plănuiau un desant al trupelor de parașutiști lângă aeroportul Antonov, cunoscut ca Hostomel, situat la 25 de kilometri de Kiev, pentru a-l folosi ca rampă de lansare a asediului asupra capitalei Ucrainei.

Budanov a spus că mesajul lui Kireev a contribuit la apărarea îndârjită a Kievului, întrucât ucrainenii au avut destul timp să transfere trupe care să apere aeroportul. "Dacă nu era Kireev, Kievul ar fi căzut", este convins Budanov.

Când planurile rușilor pentru cucerirea rapidă a Ucrainei au eșuat, Kievul și Moscova au început negocierile.

Prima rundă a avut loc pe 28 februarie. Cum Kireev avea relații în ambele tabere și îi cunoștea personal pe unii dintre membrii delegației ruse, Budanov l-a invitat să participe la negocieri. Bancherul nu dorea, fiindcă și-ar fi deconspirat astfel legătura cu serviciile de informații ucrainene, dar până la urmă a acceptat. "La naiba. Dacă patria o cere, o să mă duc", a spus el, potrivit unui membru al gărzii sale de protecție.

The murder of Denis Kireev by SBU agents on March 5, 2022 was the result of the confusion of the first days of the conflict and the uncoordinated work of the special services

This was stated by the adviser to the head of the office of Vladimir Zelensky Mikhail Podolyak. pic.twitter.com/RXd0YBvXAQ

— Dagny Taggart (@DagnyTaggart963)
January 19, 2023

După negocieri, Kireev a avut o lungă discuție cu Budanov. Acesta l-a avertizat pe bancher că, întrucât activitățile sale de spionaj au fost dezvăluite, era în pericol. Cu toate acestea, i-a cerut lui Kireev să ia parte și la a doua rundă de negocieri cu rușii, programată pe 3 martie.

Întâi trădător, apoi erou

Într-un interviu pentru WSJ, Budanov a spus că în ajunul întrevederii Kireev a primit un telefon de la șeful contrainformațiilor din Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) care i-a cerut să se întâlnească cu el. Motivul pentru care această întâlnire nu a mai avut loc nu este precizat.

Ceea ce se cunoaște este că a doua zi, când Kireev s-a dus la sediul SBU, de unde urma să plece în Belarus pentru negocierile cu rușii, el și-a avertizat echipa de protecție că ofițerii SBU ar putea încerca să-l rețină și să nu opună rezistență.

Kireev a fost reținut în centrul Kievului, lângă Catedrala Sf. Sofia. O oră și jumătate mai târziu, cadavrul lui zăcea pe o stradă. Presa ucraineană a scris că a fost împușcat în cap în timpul arestării, însă echipa lui de securitate a declarat că nimeni nu a opus rezistență în fața agenților SBU.

Ulterior, agenția a anunțat că incidentul s-ar fi putut petrece din cauza unei "confuzii" între serviciile de informații ucrainene. Cei de la SBU îl suspectau pe Kireev de trădare, fiindcă nu li s-a spus că el era autorizat să mențină contactele cu spionajul rus.

Totuși, nu se știe de ce Kireev a fost lichidat după ce arestare, când contraspionajul ucrainean l-ar fi putut interoga pentru a extrage informații.

Interesting WSJ report on Denis Kireev, the member of the Ukrainian negotiating team who was assassinated by his own side early in the war for being too pro-Russia, that is, favoring a peace settlement. https://t.co/Vi5pOHYdC3

— Helen Andrews (@herandrews)
January 19, 2023

Pe 5 martie, Direcția Principală de Informații a Ucrainei a scris într-un comunicat de presă că Denis Kireev a murit într-o misiune specială.

Președintele Ucrainei l-a decorat, printr-un decret, cu Ordinul Bogdan Hmelnițki gradul III pentru "merite speciale în apărarea suveranității statului", iar după câteva zile acesta a fost înmormântat cu onoruri militare în cimitirul Baikove din Kiev.

articolul original.

Ceasul Apocalipsei va fi potrivit pentru prima oară după invazia lui Putin: Omenirea va afla cât de aproape e de autodistrugere

17 January 2023 at 14:18
image

În fiecare an, cercetătorii stabilesc cât de aproape este omenirea de punctul în care își poate curma existența. Actualizarea din acest an va lua în calcul și războiul din Ucraina.

Anul trecut, Ceasul Apocalipsei s-a oprit la 100 de secunde de miezul nopții, acolo unde a rămas din 2020. Conflictul dintre Rusia și Ucraina ar putea aduce, însă, minutarul mai aproape de momentul fatal al autodistrugerii, relatează Newsweek.

Această reprezentare vizuală simbolică a ceasului este folosită de decenii de comunitatea ştiinţifică pentru a arăta cât de aproape este omenirea de autodistrugere, miezul nopții fiind considerat momentul în care se va produce o catastrofă globală.

În 1947, la începutul Războiului Rece, când Ceasul Apocalipsei a fost prezentat pentru prima oară, mai erau șapte minute până la miezul nopții. După semnarea Tratatului pentru Reducerea Armelor Nucleare Strategice, în 1991, ceasul a fost dat înapoi, la 17 minute de miezul nopții.

În ultimele decenii, minutarul s-a îndreptat tot mai mult spre miezul nopții.

Cum a evoluat Ceasul Apocalipsei în ultimii ani:

  • 2007 - de la 7 la 5 minute de miezul nopții, degradarea catastrofală a climei fiind considerată un factor decisiv.
  • 2018 - de la 5 la 2 minute, din cauza riscului nuclear și a schimbării climatice.
  • 2020 - de la 2 minute la 100 de secunde, cel mai apropiat punct în care s-a ajuns de când se face măsurătoarea.

De atunci, ceasul a rămas în acest punct, însă este de așteptat ca războiul declanșat de Vladimir Putin să apropie și mai mult minutarul de miezul nopții.

The Doomsday Clock has been a powerful symbol for communicating existential threats for over 75 years.

Tune in January 24 at 10:00AM EST to hear what leading scientists have set the Doomsday Clock to for 2023.

Learn more: https://t.co/SlWeXEROGW pic.twitter.com/SdWZGwaRMO

— Bulletin of the Atomic Scientists (@BulletinAtomic)
January 10, 2023

Evoluția Ceasului Apocalipsei este determinată de membrii Buletinului Oamenilor de Ştiinţă din Domeniul Atomic, un grup din Chicago format din experți în risc nuclear, schimbarea climatică, bioterorism și tehnologie, printre care se numără şi 17 câştigători ai Premiului Nobel.

Ceasul a fost fixat ultima oară pe 20 ianuarie 2022, cu aproape cinci săptămâni înaintea începerii războiului din Ucraina, pe 24 februarie. Buletinul Oamenilor de Ştiinţă din Domeniul Atomic a condamnat pe 7 martie 2022 invazia Rusiei. "Timp de mulți ani, noi și alții am avertizat că cel mai probabil mod în care armele nucleare ar putea fi utilizate este printr-o escaladare nedorită sau neintenționată a unui conflict convențional. Invazia Rusiei în Ucraina a adus la viață acest scenariu de coșmar", a transmis organismul într-un comunicat.

Ulterior, Vladimir Putin a pus și mai multă presiune pe minutarul imaginar al Ceasului Apocalipsei, lansând amenințări repetate cu folosirea arsenalului nuclear. "Nu este o glumă", a spus el în septembrie. "Iar cei care încearcă să ne șantajeze cu arme nucleare ar trebui să știe că girueta se poate întoarce spre ei", a adăugat liderul de la Kremlin.

Cercetătorii vor anunța pe 24 ianuarie dacă războiul declanșat de Putin și amenințările lui cu armele nucleare au împins omenirea mai aproape de momentul autodistrugerii.

articolul original.

Putin, scos din sărite de vicepremierul rus: Haide să încheiem discuția chiar acum. De ce faci pe prostul?

12 January 2023 at 10:15
By: -
image

Situația pare tot mai tensionată la Kremlin. Nervos, în lipsa contractelor de achiziții pentru aeronave civile, Vladimir Putin, în stilul caracteristic, îi umilește public pe oamenii din Guvern.

Denis Manturov, vicepremierul rus: „În ceea ce privește avioanele, totul este pregătit, inclusiv programele de testare, certificare și înlocuire a importurilor pentru Superjet și MS-21. Totul este gata.”

Vladimir Putin: "Denis Valentinovici, ai totul pregătit, dar fără contracte. Haide să încheiem discuția chiar acum. De ce să ne batem joc unul de altul? Știu că nu există contracte cu întreprinderile, mi-au spus chiar directorii. De ce faci pe prostul? Când vor fi încheiate contractele? Asta te întreb. Directorii întreprinderilor îmi spun că nu există contracte și tu îmi spui că ‘totul este gata’."

Citeşte integral articolul pe ŞtirileProTV

articolul original.

Putin a făcut urări de Anul Nou inclusiv unor lideri din țări NATO și UE

30 December 2022 at 17:57
By: -
image

Vladimir Putin a transmis mesaje de Anul Nou mai multor omologi, inclusiv din țări NATO și UE.

Potrivit unui anunț al Kremlinului, Putin l-a „felicitat călduros” pe preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, cu ocazia noului an care se apropie, subliniind că „relaţiile reciproc avantajoase” dintre cele două ţări se dezvoltă „foarte dinamic”.

În comunicat, Kremlinul a precizat că Putin a transmis, de asemenea, urări de Anul Nou liderilor din Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan, Bolivia, Brazilia, Ungaria, Venezuela, Vietnam, India, China, Cuba, Nicaragua, Serbia, Siria, precum şi liderilor din Osetia de Sud şi regiunea Abhazia din Georgia, niciuna dintre acestea nefiind recunoscută ca stat suveran de majoritatea statelor membre ale ONU.

„Vladimir Putin i-a transmis urări de Crăciun şi Anul Nou premierului ungar Viktor Orban, subliniind că, în pofida situaţiei internaţionale dificile, relaţiile dintre cele două ţări au păstrat o dinamică pozitivă. De asemenea, preşedintele rus şi-a reiterat intenţia de a continua activitatea comună pe teme de actualitate de pe agenda bilaterală", arată comunicatul Kremlinului.

Viktor Orban şi Recep Tayyip Erdogan, preşedintele Turciei, sunt singurii lideri din NATO cărora Vladimir Putin le-a transmis urări. Cele două ţări sunt singurele care nu au ratificat încă aderarea Suediei şi Finlandei la Alianţa Nord-Atlantică.

Putin nu le-a urat un an nou fericit lui Joe Biden, Olaf Scholz, Emmanuel Macron sau liderilor altor „ţări neprietenoase", în schimb le-a transmis mesaje personale mai multor foşti şefi de stat şi de guvern, între care Silvio Berlusconi şi Gerhard Schroeder.

articolul original.

Coșmarul din care disidenții ruși nu se mai pot trezi: Dintr-o dată, totul s-a prăbușit

29 December 2022 at 17:17
By: -
image

Pentru cei care nu sunt de acord cu regimul autoritare al Putin, viața a devenit un ciclu perpetuu de teamă, oroare, furie, îndoială și neputință. Mulți au plecat din țară, iar cei care au rămas nu se așteaptă la nimic bun.

Ziua de 24 februarie a fost sfârșitul Rusiei așa cum o știau Andrei Soldatov și prietenii lui. Vladimir Putin a anunțat în acea dimineață că a ordonat trupelor ruse să intre în Ucraina. „Și, dintr-o dată, tot ce mai nădăjduiam a fost complet compromis”, povestește Soldatov, un jurnalist rus de investigații care s-a refugiat la Londra.

Viața în Rusia era destul de grea pentru dizidenți, jurnaliști independenți și în general pentru oricine se exprima împotriva regimului Putin, însă Soldatov spune că oamenii ca el încă mai aveau o speranță că lucrurile nu vor degenera. Războiul a schimbat asta, spune el.

"Era oribil să trăiești sub conducerea lui Putin și era foarte departe de democrație, dar încă mai aveai niște instituții despre care erai convins că vor exista orice ar fi, iar dintr-o dată totul s-a prăbușit", explică disidentul, vorbind despre eradicarea aproape completă a presei independente, a societății civile și a grupurilor pentru apărarea drepturilor omului.

Soldatov spune că a început să se îndoiască de identitatea lui rusă. "Lucrurile la care țineam, precum amintirea celui De-al Doilea Război Mondial, de pildă, au fost total compromise", arată el, referindu-se la afirmațiile fără temei că Rusia "denazifică" Ucraina.

"Este o parte a mândriei naționale faptul că armata rusă a contribuit la câștigarea războiului (împotriva Germaniei hitleriste, n.r.), iar acum pare total greșit fiindcă acest mesaj a fost folosit de Putin. Începi să te îndoiești de istorie", explică el, adăugând că reacția favorabilă a majorității opiniei publice l-a făcut să cerceteze retorica de dinaintea războiului din Germania nazistă.

Lui Soldatov îi vine greu să mai vorbească despre ruși cu "noi": "Fiindcă sunt rus, am și eu o parte de vină pentru ceea ce se întâmplă și n-am de gând să mă ascund de asta."

VPN-urile, singura scăpare pentru ruși

O femeie care încă trăiește în Moscova a descris ziua de 24 februarie drept punctul fără întoarcere. "Viața s-a transformat într-un coșmar din care e imposibil să te trezești (…). Țara noastră este agresorul. În numele nostru, în numele meu, se face acest masacru teribil", a spus Olga, un pseudonim folosit de CNN.

Ea nu a dorit ca numele său real să fie publicat, temându-se pentru siguranța sa. Faptul că a vorbit cu jurnaliști străini despre implicarea în demonstrații și folosirea cuvântului "război", spre deosebire de termenul oficial de "operațiune specială militară" folosit de Kremlin, o pune în pericol de a fi arestată și condamnată la închisoare.

În timp ce presa de stat dă impresia că toată lumea din Rusia susține războiul și e de partea lui Putin, mulți dintre cetățenii liberali, educați și cu experiența călătoriilor în străinătate, unde au cunoscut experiența libertății, au trăit ultimele zece luni îngroziți de violența atacurilor țării lor asupra Ucrainei. Sub presiunea crescândă a regimului asupra oricărui semn de opoziție, dizidenții au puține opțiuni la îndemână.

Orice rămășiță a presei libere a fost eliminată după începerea războiului. Publicațiile online occidentale și rețelele de socializare au fost blocate, obligându-i pe ruși să caute alternative la propaganda oficială și să recurgă la rețele virtuale private, VPN-uri, care permit accesarea liberă a internetului prin criptarea datelor de trafic. Potrivit Sensortower, aplicația unei companii de cercetare a pieței aplicațiilor, cele mai importante opt aplicații VPN din Rusia cumulează aproape 80 de milioane de descărcări în Rusia în acest an, în ciuda eforturilor guvernului de a împiedica folosirea lor.

Sute de mii de ruși au fugit din țară, unii din principiu, alții pentru a scăpa de persecuții, de sancțiunile occidentale sau de riscul de a fi mobilizați în armată. Mii de cetățeni au fost închiși, iar mulți alții au fost obligați să se retragă din viața publică sau și-au pierdut locurile de muncă după ce companiile și ONG-urile occidentale au părăsit Rusia.

Reprimarea disidenților a fost brutală. Potrivit grupului independent de monitorizare a drepturilor omului OVD-Info, peste 19.400 de arestări au fost făcute pentru participarea la protestele față de război, iar zeci de persoane sunt judecate în fiecare săptămână pe baza unei legi care interzice răspândirea "de informații false" despre invazie.

Un tribunal din Moscova a folosit această lege pentru a-l condamna recent pe opozantul Ilia Iașin la peste opt ani de închisoare fiindcă a vorbit despre masacrul împotriva civililor comis de trupele ruse în orașul ucrainean Bucea, de lângă Kiev. Kremlinul a negat orice implicare în crime de război, reiterând că imaginile cu cadavrele de pe străzi erau false.

În ziua în care a discutat cu CNN la Londra, Soldatov a primit o scrisoare oficială de la autoritățile ruse în care i se prezintă acuzațiile la adresa lui. Ca și Iașin și alți dizidenți, el e acuzat de răspândire de informații false despre armata rusă și forțele de ordine din țara lui, iar numele lui a fost pus pe o listă de urmărire. Soldatov neagă acuzațiile și spune că tot ce a făcut a fost să spună adevărul despre acțiunile guvernului rus înaintea și în timpul invaziei din Ucraina.

N-a mai rămas nimeni în urmă

Represiunea i-a forțat pe mulți să-și reconsidere viitorul în Rusia. Potrivit statisticilor oficiale publicate de guvernul rus, peste 500.000 de oameni au părăsit Rusia în primele zece luni ale acestui an, mai mult decât dublu față de situația din 2021. Numărul oficial ar putea fi mult mai mare, întrucât mulți au plecat din țară neoficial.

Nu se cunoaște câți au făcut-o din motive politice, dar aproape 50.000 de cetățeni ruși au cerut azil în alte țări în primele șase luni, mai mult decât media anuală din ultimele două decenii, potrivit agenției ONU pentru refugiați, UNHCR.

Poliția de frontieră din SUA a înregistrat 36.271 de cazuri ale unor cetățeni ruși care s-au prezentat la granițele americane între octombrie 2021 și septembrie 2022. Numărul include persoane care au fost reținute sau expulzate de grăniceri și este semnificativ mai mare decât în anii anteriori, când s-au înregistrat 13.240 și 5.946 de astfel de cazuri.

The Mexican border city of Tijuana is seeing an increase in the number of Ukrainians and Russians trying to cross into the US. A small number of refugees from Ukraine have been allowed in, raising accusations of discrimination ⬇️ pic.twitter.com/iQr1Wq686T

— Al Jazeera English (@AJEnglish)
March 16, 2022

Potrivit OK Russians, un ONG care îi sprijină pe cetățenii persecutați, datele sale arată că rușii care pleacă din țară sunt mai tineri și mai educați decât media cetățenilor ruși.

"Dacă iei elita liberală a Moscovei și, desigur, vorbesc doar despre cei pe care îi știu, și știu mulți, aș spune că în jur de 70% au plecat. Sunt jurnaliști, oameni din universități, uneori din școli, artiști, oameni care au cluburi și fundații în Moscova care au fost închise", spune Soldatov.

Numărul rușilor care și-au părăsit țara pălește în comparație cu cei peste 4,8 milioane de refugiați ucraineni care au plecat în Europa din cauza războiului, dar exodul de oameni educați are un impact puternic asupra societății ruse. "Dacă pierzi partea educată din clasa de mijloc a populației, asta contează pentru perspectivele tale economice, dar contează și pentru potențiala refacere politică a țării", spune Kristine Berzina, expertă rusă la organizația German Marshall Fund al Statelor Unite.

Societatea absurdă în care nimeni nu înțelege nimic

Maria mai are o singură cunoștință în Moscova. Toate celelalte au plecat după decizia lui Putin de a declanșa invazia în Ucraina: "Au plecat toți la începutul lui martie. Pentru ei e imposibil să trăiască într-o țară care a pornit un război."

Și ea a cerut ca numele său să nu fie dezvăluit în întregime, de teama represaliilor. Spune că e decisă să rămână în Rusia, chiar dacă toți cei pe care îi știe au plecat - mama ei e în vârstă și nu poate și nici nu vrea să plece în străinătate, iar ea nu vrea s-o părăsească.

ONG-ul pentru care lucrează este considerat agent străin, conform noii legislații din Rusia, ceea ce înseamnă că există riscul ca ea să fie persecutată.

"Oricine e împotriva războiului și-a văzut viața distrusă. Nu putem să ne plângem acum, fiindcă cineva v-ar spune imediat, și pe bună dreptate, că nimeni nu-i interesat de asta acum. Ucrainenii suferă cel mai mult. Desigur, ei sunt într-o situație mai grea acum. Dar asta nu înseamnă că noi suntem bine", explică Maria.

A young female amputee has her protest placard ripped away by police at an anti-mobilisation protest in St Petersburg today

"Do you want to be like me?" it reads pic.twitter.com/V21KA7Z6t6

— Francis Scarr (@francis_scarr)
September 24, 2022

Ea continuă să creadă că munca sa este importantă, dar are momente în care nu reușește să întrevadă vreo speranță pentru viitor. Ca și Olga, ea își descrie viața ca pe un ciclu perpetuu de panică, oroare, rușine și îndoială de sine: "Ești tot timpul răvășit: ești de vină? Ai făcut suficient? Poți să faci și altceva sau nu și cum ar trebui să acționezi acum? Nu există nicio perspectivă. Sunt un adult și nu mi-am programat chiar toată viața, dar în general am înțeles ce se va întâmpla în continuare. Acum nimeni nu înțelege nimic. Oamenii nici măcar nu înțeleg ce se va întâmpla mâine cu ei."

Un sentiment terifiant în fața unei mașinării gigantice a morții

Maria participă de mulți ani la protestele antiguvernamentale și se descrie ca o persoană liberală care i se opune lui Putin. "Am știut mereu că țara noastră n-ar trebui să fie condusă de o persoană din KGB", spune ea.

Varianta răsturnării în curând de la putere a regimului Putin nu i se pare plauzibilă, întrucât toți liderii opoziției "sunt la închisoare sau au fost uciși".

Berzina spune că așteptările Occidentului - că odată ce oamenii vor simți că liderii lor greșesc, va izbucni un val de revolte pe străzi pentru a cere schimbarea guvernului - nu reflectă realitatea vieții din Rusia. Ea spune că "ți-e teamă să ieși pe străzi dacă nu există o direcție clară".

Și Olga și-a pierdut speranța. "Aproape toți liderii de opoziție și de opinie sunt fie în închisoare, fie în străinătate. Oamenii au un potențial uriaș pentru acțiune politică, dar nu există un lider și un nucleu de putere", spune ea, adăugând că civilii nu se vor ridica împotriva poliției, a Gărzii Naționale sau a altor forțe de securitate.

"Probabil că e greu pentru oamenii din țările democratice să înțeleagă realitățile vieții dintr-o dictatură puternică. Este un sentiment terifiant al propriei neînsemnătăți și neputințe în fața unei mașinării gigantice a morții și nebuniei", descrie ea faza în care a ajuns existența disidenților în Rusia.

T.D.

articolul original.

Putin, „stăpânul inelelor”: Cadoul pe care l-a dăruit aliaților săi

28 December 2022 at 08:02
By: -
image

Pe rețelele de socializare au apărut referiri la inelele puterii din „Lord of the Rings” după ce președintele Rusiei le-a dat dăruit liderilor din Comunitatea Statelor Independente câte un inel din aur.

Vladimir Putin le-a oferit liderilor prezenți la summitul informal al Comunității Statelor Independente, din 26 decembrie, câte un inel realizat din aur alb și galben. Fiecare dintre acestea are ștanțate emblema CSI și urarea „La mulți ani 2023”, relatează Meduza.

Dintre toți cei care au primit un inel de la Putin - președinții statelor Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Kirghizstan, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan, precum și premierul Armeniei - doar Aleksandr Lukașenko și l-a pus pe deget imediat după ce l-a primit.

Liderul rus a păstrat pentru el un al nouălea inel.

Pe canalele de Telegram au apărut mai multe mesaje în care darurile lui Putin sunt comparate cu inelele puterii lui Sauron, din trilogia "Lord of the Rings", creată de J. R. R. Tolkien.

Summit-ul Comunității Statelor Independente s-a desfășurat pe 26 și 27 decembrie la Sankt Petersburg. Liderii acestei organizații au mai avut o reuniune informală cu Vladimir Putin în 7 octombrie. După o săptămână de la acel eveniment, țările care fac parte din CSI au semnat la summit-ul de la Astana mai multe documente menite "să adâncească cooperarea în cadrul comunității".

T.D.

articolul original.

5 scenarii pentru războiul din Ucraina în 2023: „Ofensiva Rusiei în primăvară va fi cheia”

28 December 2022 at 16:30
By: -
image

Conflictul dintre Rusia și Ucraina e pe cale să intre în al doilea an calendaristic. Analiștii militari anticipează cum ar putea evolua războiul în 2023.

Se va termina războiul în 2023? Și dacă da, cum? Pe câmpul de luptă sau la masa negocierilor? Sau luptele se vor prelungi până în 2024?

Analiștii militari selectați de BBC pe baza experienței și opiniilor lor diferite încearcă să deslușească evoluția conflictului.

Ofensiva Rusiei în primăvară va fi cheia

Cei care caută să invadeze o altă țară din stepele eurastiatice sunt condamnați să petreacă iarna acolo, consideră Michael Clarke, director asociat al Institutului pentru Studii Strategice din Exeter, Marea Britanie.

El dă exemplele ilustre ale lui Napoleon, Hitler și Stalin - toți au fost nevoiți să-și împingă armatele prin iernile stepelor, iar acum, când invazia lui a luat-o înapoi, Vladimir Putin își pregătește forțele pentru iarnă ca să aștepte o nouă ofensivă în primăvară.

Ambele tabere au nevoie de o pauză, dar ucrainenii sunt mai bine echipați și motivați să continue, așa că ne putem aștepta ca ei să continue să preseze, cel puțin în Donbas. Sunt foarte aproape de o mare victorie lângă Kreminna și Svatove, ceea ce ar împinge forțele rusești cu vreo 65 de kilometri înapoi spre linia lor defensivă naturală, aproape de locul în care au început invazia.

Kievul nu va dori să se oprească tocmai acum, când premiul imediat e atât de mare. Ofensivele ucrainene ar putea, însă, să se oprească temporar în sud-vest, după recucerirea Hersonului.

Trecerea pe malul stâng al râului Nipru pentru a pune presiune pe legăturile rutiere și feroviare slabe ale Rusiei ar putea fi, totuși, prea solicitantă. Însă posibilitatea ca Ucraina să lanseze o nouă ofensivă nu poate fi exclusă niciodată, apreciază Clarke.

Pentru 2023, factorul determinant va fi soarta ofensivei din primăvară a Rusiei. Putin a recunoscut că în jur de 50.000 de soldați nou-mobilizați sunt deja pe front; ceilalți 250.000 se pregătesc pentru anul viitor. Nu există alt scop decât mai mult război.

O scurtă și firavă încetare a focului e singura alternativă. Putin a spus clar că nu se va opri, iar Ucraina va continua să lupte pentru existența sa.

Ucraina își va recâștiga teritoriile

Andrei Piontkovsky, cercetător și analist din Washington, este mai optimist, anticipând că Ucraina va câștiga prin refacerea completă a integrității sale teritoriale până cel târziu în primăvara anului 2023. Doi factori conturează această concluzie:

  • motivația, determinarea și curajul armatei ucrainene și ale națiunii ucrainene, ceea ce este fără precedent în istoria războiului modern.
  • după ani în care i-a făcut pe plac dictatorului rus, Occidentul a înțeles, în sfârșit, amploarea provocării istorice pe care o înfruntă. Aceasta e ilustrată cel mai bine de declarația recentă a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg: "Prețul pe care noi îl plătim este în bani. Prețul pe care ucrainenii îl plătesc este în sânge. Dacă regimurile autoritare vor vedea că această forță este răsplătită, vom plăți cu toții un preț și mai mare. Iar lumea va deveni una mai periculoasă pentru noi toți."

Momentul precis al victoriei ucrainene inevitabile va fi decis de viteza cu care NATO poate livra un nou pachet militar de arme de asalt care va face diferența (tancuri, avioane, rachete de croazieră).

Expertul se așteaptă ca Melitopol să devină un punct-cheie al luptelor din următoarele luni, poate chiar săptămâni. Dacă vor lua acest oraș, ucrainenii se vor deplasa ușor spre Marea Azov, tăindu-le rușilor liniile de comunicare și aprovizionare cu Crimeea.

Capitularea Rusiei va fi stabilită formal la discuțiile tehnice după ofensivele devastatoare ale ucrainenilor pe câmpul de luptă. Iar forțele învingătoare - Ucraina, SUA, Marea Britanie - vor creiona o nouă arhitectură de securitate.

Nu se întrevede sfârșitul

Barbara Zanchetta, de la departamentul pentru studiul războiului din cadrul King's College London, are o altă viziune.

Putin se aștepta ca Ucraina să accepte acțiunile vecinului său mai puternic, fără ca alte țări să se implice. Această gravă eroare a dus la un conflict prelungit, fără un deznodământ în perspectivă.

Iarna va fi grea, iar atacurile rușilor asupra infrastructurii ucrainene vor încerca să înfrângă moralul și rezistența populației zdruncinate de război. Însă reziliența ucraineană s-a dovedit remarcabilă. Vor rămâne neclintiți. Războiul va continua. Și va tot continua, apreciază Zanchetta.

Perspectivele pentru negociere sunt slabe. Pentru un posibil acord de pace e nevoie ca măcar una dintre părți să aibă nevoie de o schimbare. Nu există indicii că asta se întâmplă sau că se va întâmpla curând.

Costurile războiului, atât materiale, cât și umane, ar putea disloca atașamentul elitei politice ruse. Cheia se află în interiorul Rusiei.

Războaiele anterioare în care calculul greșit s-a dovedit un element crucial, precum Vietnamul pentru Statele Unite sau Afganistanul pentru Uniunea Sovietică, s-au încheiat doar în acest fel. Condițiile politice autohtone s-au schimbat în țările care au făcut eroarea de calcul, făcând ieșirea din război, onorabilă sau nu, singura opțiune viabilă.

Asta s-ar putea întâmpla acum doar dacă Occidentul rămâne neclintit în sprijinirea Ucrainei, în fața presiunilor crescânde ale costului războiului. Din păcate, aceasta va continua să fie o luptă politică, economică și militară de lungă durată. Și până la sfârșitul anului 2023, cel mai probabil, va fi încă în desfășurare, consideră Barbara Zanchetta.

Nicio altă variantă în afară de înfrângerea Rusiei

Ben Hodges, fostul comandant al forțelor americane din Europa, crede că este prea devreme pentru a vorbi despre o paradă a victoriei la Kiev, însă nu se îndoiește că Ucraina va câștiga acest război, probabil în 2023.

Lucrurile se vor mișca puțin de-a lungul iernii, dar forțele ucrainene vor fi mai pregătite decât cele ruse, grație echipamentului care provine din Marea Britanie, Canada și Germania. Până în ianuarie, Ucraina ar putea fi în poziția de a începe faza finală a campaniei, anume eliberarea Crimeii.

"Știm din istorie că războiul este un test al voinței și un test al logisticii. Văzând determinarea poporului ucrainean și a soldaților și îmbunătățirea rapidă a situației logistice a Ucrainei, nu găsesc alt rezultat decât o înfrângere a Rusiei", arată Hodges.

El spune că retragerea rușilor din Herson l-a condus parțial spre această concluzie. În primul rând, e un succes psihologic pentru poporul ucrainean, în al doilea rând, e o rușine pentru Kremlin, iar în alt treilea rând, le oferă forțelor Kievului un avantaj operațional decisiv - toate intrările în Crimeea sunt acum în raza de acțiune a sistemelor militare ale Ucrainei.

Ben Hodges crede că la sfârșitul anului viitor vom vedea Crimeea reintrată complet sub controlul Ucrainei, deși ar putea exista un acord care să-i permită Rusiei să-și încheie o parte din prezența navală în Sevastopol, poate chiar înainte de sfârșitul tratatului (aproximativ 2025) existent înainte de anexarea ilegală a peninsulei de către Rusia.

Războiul va continua la fel

În loc să analizeze cum se va termina războiul, David Gendelman, expert militar din Tel Aviv, preferă să arate ce va obține fiecare parte în următoarea fază a conflictului.

Doar jumătate din cei 300.000 de soldați mobilizați de Rusia sunt în zona de conflict. Ceilalți, împreună cu trupele scoase din luptă după retragerea din Herson, îi dau Rusiei oportunitatea de a lansa o ofensivă.

Ocuparea regiunilor Lugansk și Donețk va continua, dar o mișcare majoră a Rusiei, cum ar fi o ofensivă majoră din sud spre Pavlograd pentru a încercui forțele ucrainene, e puțin probabilă.

Mai degrabă vom asista la o continuare a tacticilor actuale - o măcinare lentă a forțelor ucrainene pe direcții înguste și o avansare ușoară, precum în zonele Bahmut și Avdiivka, cu posibil aceleași tactici în zona Svatove-Kreminna.

Continuarea atacurilor asupra infrastructurii energetice ucrainene și alte atacuri în spatele liniilor de apărare ale Ucrainei vor completa această strategie a războiului de uzură, estimează Gendelman.

Retragerea rușilor din Herson a eliberat, însă, și importante forțe ucrainene de sarcinile din regiune. Pentru acestea, cea mai plauzibilă direcție este sudul, către Melitopol și Berdiansk, pentru a tăia principalul culoar terestru al rușilor către Crimeea. Aceasta ar putea fi o victorie majoră a Ucrainei și, de aceea, rușii întăresc Meliopolul.

O altă opțiune pentru Ucraina este Svatove - un succes aici ar amenința întreg flancul nordic al frontului rusesc.

Marea întrebare este câte trupe ucrainene sunt disponibile în acest moment pentru ofensivă și ce date are pe masă acum generalul Zalujnîi despre numărul de brigăzi și unități de rezervă care trebuie să fie gata într-o lună, două sau trei, inclusiv cu arme, blindate și armament greu.

După ce noroiul va îngheța, vom avea răspunsul la această întrebare. Iar acest răspuns ne va aduce puțin mai aproape de "cum se va termina", conchide expertul israelian.

T.D.

articolul original.

Rusia acuză „alimentarea nesăbuită” a Moldovei cu arme NATO și amenință: „Să nu repete experiența tristă a Kievului”

24 December 2022 at 12:57
By: -
image

Legătura strânsă dintre Republica Moldova și NATO subminează securitatea țării, consideră ministrul adjunct rus de Externe, Mihail Galuzin.

Alimentarea nesăbuită a Moldovei cu arme occidentale riscă să destabilizeze situația în regiune și nu contribuie la asigurarea securității acestei țări, ci o apropie de dezastru, a declarat oficialul rus pentru agenția rusă de presă RIA Novosti, citată de News Unrolled.

Mihail Galuzin a avertizat Chișinăul să nu repete "experiența tristă a Kievului" în această chestiune.

"Intensificarea cooperării în sfera militară și militaro-tehnică dintre Chișinău și țările NATO este un factor care subminează într-o măsură mai mare securitatea Moldovei. După cum arată experiența trecutului, alimentarea nesăbuită a unei țări cu arme occidentale sau desfășurarea de trupe NATO pe teritoriul său nu contribuie deloc la securitatea și suveranitatea ei, ci, dimpotrivă, o apropie de o catastrofă", a spus diplomatul rus.

Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a declarat anterior că țara sa se află într-o situație dificilă, din cauza situației securității, și de aceea trebuie să-și întărească potențialul de apărare.

În acest sens, a spus el, Chișinăul se bazează pe intensificarea cooperării militare cu Germania, România și Franța.

La începutul acestei săptămâni, directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate de la Chișinău, Alexandru Musteață, a declarat că Rusia ar avea în plan să invadeze şi Republica Moldova în 2023, iar punerea în aplicare a scenariului depinde de evoluţiile războiului din Ucraina.

"Întrebarea nu este dacă Federaţia Rusă va face o nouă ofensivă spre teritoriul Republicii Moldova, ci când se va întâmpla acest lucru: fie la începutul anului, ianuarie, februarie, fie mai târziu, martie, aprilie. Dar, din informaţia pe care o deţinem noi, Federaţia Rusă intenţionează să meargă mai departe. Având scopul de a crea o joncțiune cu regiunea transnistreană, care este teritoriul Republicii Moldova, şi atunci cu o claritate putem spune că da, ei au intenţia să ajungă aici, să se conecteze", a spus oficialul de la Chișinău.

Potrivit acestuia, sunt analizate mai multe scenarii prin care Moscova ar încerca inclusiv o invazie terestră prin nordul Ucrainei, către Republica Moldova.

T.D.

articolul original.
❌