ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Pariul greșit al Kremlinului: Tensiunile dintre SUA și Germania n-au lăsat pradă Ucraina

31 January 2023 at 14:27
image

Acum doi ani, Moscova privea disputa dintre Statele Unite și Germania asupra magistralei Nord Stream 2 ca pe un test al puterii transatlantice. De atunci, situația s-a schimbat atât de mult, încât și Kremlinul a fost surprins de ceea ce a urmat.

Rusia a investit enorm în conducta de 1.200 de kilometri care transporta gazele naturale în Germania, menită să crească exporturile și să-i întărească pârghia de putere asupra industriei europene. Germania, un client tradițional al resurselor oferite cu generozitate de Rusia, s-a așezat imediat în primul rând la coadă. Washingtonul nu.

Statele Unite nu doreau ca noua conductă de aprovizionare submarină de mare capacitate să înlocuiască vechile magistrale terestre care tranzitau Ucraina, oferind venituri vitale conducerii din Kiev din ce în ce mai înclinate către Occident, arată o analiză publicată de CNN.

Moscova a calculat că, dacă Washingtonul blochează Nord Stream 2, ceea ce a și făcut, atunci asta va arăta că puterea europeană nu mai depinde de Berlin, ci de Casa Albă.

Doi ani mai târziu, pariul Kremlinului s-a dovedit greșit. Deși tentată de avansurile amețitoare ale Rusiei, Germania post-Merkel a analizat de zece ori și a tăiat o dată, trecând, cu greu, e drept, de partea Americii și susținând trimiterea de tancuri în Ucraina. Exact ultimul lucru de care aveau nevoie rușii.

Cum i-a adus Scholz pe toți de partea lui

Cancelarul german a condiționat transferul tancurilor Leopard 1 și 2 în Ucraina de trimiterea de către SUA a tancurilor Abrams. Refuzul lui Olaf Scholz de a fi, așa cum a spus-o el, "presat" să trimită singur tancuri în Ucraina a arătat că dinamica puterii transatlantice s-a schimbat.

La summit-ul din martie anul trecut, liderii NATO au convenit să echipeze, să înarmeze și să instruiască forțele armate ale Ucrainei la standardele alianței nord-atlantice.

Deși Ucraina nu avea să devină membru NATO, mesajul transmis Rusiei era clar: în următorii ani, Ucraina urma să arate și să lupte ca și cum era în NATO.

Metamorfoza continuă a Ucrainei de la forța sovietică moștenită la clona NATO nu a depins doar de mecanismul sau diplomația obținerii tancurilor, vehiculelor de luptă, apărare antiaeriană și artilerie, ci și de aducerea a miliarde de oameni din statele membre NATO la un numitor comun cu politicienii lor.

A spus-o chiar Scholz în Parlament: "Credeți-ne. Nu vă vom pune în pericol", a dat el asigurări.

Acesta a explicat că guvernul său a gestionat deja agresiunea Rusiei și nu s-au concretizat temerile de o iarnă înghețată și de colaps economic. "Guvernul a făcut față crizei. Suntem într-o poziție mult mai bună", a spus el.

Ropotele de aplauze de la fiecare pas al discursului rostit cu grijă au vorbit la fel de puternic ca afirmaţiile sale. Scholz a făcut, așadar, ceea ce era mai bine pentru Germania, aducând de partea sa o populație care de obicei se opune războiului și arătându-i de ce trebuie să-și folosească puterea divizată în privința sprijinirii Ucrainei, chiar cu riscul de a înfuria Kremlinul.

Moscova crede că tot Casa Alba face jocurile

Dar dacă în Europa Scholz pare să fi estompat influența majoră a Americii în războiul din Ucraina, Moscova nu crede că s-a schimbat mare lucru. Andrei Kortonov, director general al Consiliului pentru Afaceri Internaționale din Rusia, este de părere că la Moscova "cei mai mulți oameni cred că tot Biden "trage sforile". Ba chiar, în loc ca Berlinul să capete putere, "leadership-ul american arată mai puternic ca oricând".

Cu toate acestea, Kremlinul nu a făcut discriminări, continuând să privească la fel de amenințător spre ambele maluri ale Atlanticului.

Ambasadorul rus în Germania a spus că mișcarea Berlinului de a trimite tancuri în Ucraina este "extrem de periculoasă" și l-a acuzat pe Scholz că refuză "să-și recunoască responsabilitatea istorică (a Germaniei) față de poporul nostru pentru crimele oribile ale nazismului". Iar omologul său de la Washington a acuzat Casa Albă de "provocare flagrantă" și a spus că Biden intenționează „înfrângerea strategică” a Rusiei.

Fostul președinte rus Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al țării sale, a spus că Rusia nu-și va permite niciodată să fie învinsă și va folosi armele nucleare dacă este amenințată.

În mod ciudat, în rândurile oficialilor mai apropiați de Kremlin declarațiile sunt mai puțin belicoase, un indiciu că Putin a redus, probabil, amenințarea escaladării nucleare.

Ca reacție la decizia lui Scholz de a trimite "Leoparzii" în Ucraina, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, s-a limitat la termenii discursului clasic, spunând că aceasta "adaugă presiune pe continent, dar nu poate împiedica Rusia să-țși atingă obiectivele".

Berlinul vrea mai mult control

Mesajele amestecate despre tancurile lui Biden și Scholz i-au nedumerit pe mulți dintre cetățenii ruși. Unii dintre cei consultați de CNN sunt convinși că Rusia va învinge oricum și au spus că SUA și Germania vor fi perdantele războiului, însă mulți s-au arătat îngrijorați de război, invocând bilanțul greu al pierderilor și exprimându-și nemulțumirea că Putin le ignoră îngrijorările.

Nu se știe cât de multe cunoaște Scholz de scăderea în popularitate a lui Putin sau dacă el crede că asta contează acum, însă livrarea tancurilor ar putea contribui la slăbirea puterii liderului de la Kremlin.

După ce a întârziat să recunoască amenințarea Rusiei, să reorienteze Germania, să-și revigoreze armata și să-și intensifice livrările de arme către Ucraina, pragmaticul Scholz a transmis acum că Germania a intrat în joc și că, într-adevăr, vrea să preia controlul.

El a spus că Germania va coordona livrările Leopard 2 de la aliați către Ucraina, putere pe care i-o conferă legislația germană care împiedică orice cumpărător de echipament de război să-l transmită unui stat terț.

Cu Scholz îndreptându-se spre cârma diplomatică, președintele ucrainean Volodimir Zelenski își poate nutri ambițiile teritoriale de a reface întreaga suveranitate a Ucrainei, inclusiv recucerind Crimeea, înaintea unor eventuale discuții de pace cu Putin.

Cancelarul german s-a aflat în fruntea liderilor prieteni care doresc o încheiere rapidă a războiului și restabilirea stabilității economice în Europa.

Sunt posibile discuții îndelungate despre următoarele mișcări în sprijinul Ucrainei și semnale pentru Zelenski că ajutoarele militare vor depinde mai mult de acordul Berlinului și mai puțin decise unilateral de Washington. Pentru Kievul exasperat de zig-zagul de până acum al Germaniei nu poate fi decât o veste bună.

S-ar putea ca această schimbare a dinamicii puterii să nu schimbe modul în care se desfășoară războiul, dar ar putea avea un impact asupra contururilor unui acord final și ar putea modela o pace de durată atunci când aceasta va veni, conchide analiza menționată.

articolul original.

Trei elevi ruși de clasa a VIII-a au distrus o cale ferată de lângă Moscova. Li se oferise recompensă pe Telegram

31 January 2023 at 09:48
image

Agenții FSB au reținut trei elevi de clasa a VIII-a din Cehov, un oraș din regiunea Moscova, pentru că au avariat o cale ferată din apropierea capitalei Rusiei.

Potrivit anchetatorilor, cei trei adolescenți au urmat instrucțiunile transmise pe un cont necunoscut de Telegram, unde li s-a oferit o recompensă pentru a distruge calea ferată. Elevii au filmat operațiunea ca să confirme îndeplinirea sarcinii și să-și primească banii, relatează agenția TASS citată de Meduza.

"Serviciul Federal de Securitate al Rusiei din Moscova și regiunea Moscovei, împreună cu angajații (…) Ministerului Afacerilor Interne al Rusiei de la stația Moscova-Kurskaia, au oprit activitățile ilegale făcute de trei minori din Cehov care au avariat facilități ale infrastructurii de transport pe tronsonul de cale ferată din direcția Kursk", a anunțat FSB.

#Putin's security officers detained three eighth-graders in the #Moscow region who are accused of preparing a sabotage.

According to the #FSB, the schoolchildren were going to damage the transport infrastructure of Russian Railways. pic.twitter.com/r6TUSPuvGf

— NEXTA (@nexta_tv)
January 30, 2023

Nu au fost oferite detalii despre modul de acțiune și proporțiile avariei provocate. Nici sursa instrucțiunilor și cuantumul recompensei nu au fost date publicității, însă FSB a emis un comunicat în care face referire la serviciile secrete ale Ucrainei.

"Având în vedere cele de mai sus, FSB (…) le solicită minorilor și părinților acestora, precum și altor cetățeni, să fie vigilenți, să nu urmeze exemplul persoanelor care sunt folosite de serviciile speciale ale Ucrainei pentru a comite acte de sabotaj asupra infrastructurii de transport a Federației Ruse", a transmis serviciul rus de securitate.

"Contactarea FSB cu informații despre sabotajul iminent pentru oprirea facilităților de transport și a infrastructurii rutiere va ajuta la evitarea răspunderii penale", a precizat instituția.

Elevii riscă să fie acuzați de sabotaj sau terorism. Conform legii penale care a fost modificată la sfârșitul anului trecut, o persoană în vârstă de 14 ani sau mai mult riscă o pedeapsă cu închisoarea pe viață dacă este acuzată pentru una dintre aceste infracțiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a semnat noua lege antisabotaj pe 29 decembrie. Aceasta prevede că un individ poate primi această pedeapsă nu numai pentru executarea unui act de sabotaj – de exemplu, un complot pentru o lovitură de stat sau alte "acte subversive" – ci şi pentru finanţarea, planificarea şi recrutarea persoanelor care să comită astfel de acţiuni.

De la izbucnirea războiului din Ucraina, au avut loc o serie de atacuri asupra birourilor de recrutare districtuale şi altor infrastructuri din Rusia. În octombrie, FSB a anunțat că a dejucat o tentativă de sabotaj și un act terorist asupra unuia dintre terminalele de transport și logistică:

Terror attack prevented in Bryansk. The FSB stopped the preparation by the Ukrainian special services of a sabotage and terrorist act at one of the transport and logistics terminals. pic.twitter.com/K6MCd7Nblq

— 🅰pocalypsis 🅰pocalypseos 🇷🇺 🇨🇳 🅉 (@apocalypseos)
October 12, 2022

Valul de atacuri s-a intensificat după ordinul lui Putin de mobilizare masivă. În total, până în noiembrie au fost vizate peste 75 de clădiri publice.

articolul original.

Tancuri pentru Ucraina: Cât de aproape sunt NATO și Rusia de un război direct?

29 January 2023 at 15:31
image

Decizia Occidentului de a trimite, în sfârșit, tancuri în Ucraina ridică o întrebare incomodă: este NATO acum pe punctul de a începe un conflict direct cu Rusia?

Această poveste promovată de Kremlin le servește, fără îndoială, lui Vladimir Putin și susținătorilor săi pentru a muta atenția de la un adevăr incontestabil, anume că Rusia a lansat un atac neprovocat asupra Ucrainei și a ocupat ilegal teritorii ale unui stat suveran.

Povestea reușește, totuși, să-i facă pe aliații NATO să se gândească mult, pierzând timp prețios, când trebuie să decidă acordarea de sprijin militar Kievului, ceea ce iarăși îi prinde bine lui Putin.

Există un consens al experților că niciun membru NATO nu se află aproape de ceea ce poate fi considerat un război cu Rusia conform definiției acceptate pe plan internațional. Din acest motiv, ideea că Alianța Nord-Atlantică s-ar afla în război cu Rusia este falsă, se arată într-o analiză CNN.

"Războiul ar necesita atacuri purtate de forțele SUA sau NATO, în uniforme, atacând din teritoriul NATO forțele ruse, teritoriul rus sau populația rusă", a explicat William Alberque, de la The International Institute for Strategic Studies.

"Orice luptă a Ucrainei - cu arme convenționale, împotriva forțelor ruse - nu este un război SUA/NATO în Ucraina, oricât de mult ar susține Rusia asta", a adăugat el.

Alberque își fundamentează poziția pe Carta Națiunilor Unite, care prevede că nimic "nu va aduce atingere dreptului inerent la autoapărare individuală sau colectivă dacă are loc un atac armat împotriva unui membru al Națiunilor Unite, până când Consiliul de Securitate va lua măsurile necesare pentru menținerea păcii și securității internaționale".

Rusia are statut de membru permanent în Consiliul de Securitate al ONU și și-a folosit dreptul de veto pentru a bloca condamnarea "operațiunii militare speciale" în Ucraina.

Kremlinul dă vina pe NATO pentru eșecul războiului său

Kremlinul a căutat cu siguranță să speculeze anumite zone gri care sunt inerente în războiul modern pentru a susține în mod incorect că NATO este principalul agresor în conflictul din Ucraina. Aceste zone gri pot include folosirea informațiilor obținute de spionajul NATO pentru a lansa atacuri asupra țintelor rusești.

Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patrușev, a susținut că Occidentul încearcă să distrugă Rusia, temă care a apărut și în discursurile belicoase ale președintelui Putin. Anatoli Antonoc, ambasadorul Rusiei în Statele Unite, a spus că administrația de la Washington presează Kievul să lanseze "atacuri teroriste în Rusia".

Indiferent de temeiul subțire al acestor afirmații îndoielnice, ele pălesc în comparație cu brutalitatea dovedită și cu acțiunile ilegale ale forțelor ruse în Ucraina după declanșarea invaziei pe care Putin a ordonat-o. Însă faptul că ele există și că sunt luate în serios de către analiști și comentatorii din afara Rusiei, inclusiv la Washington, joacă mai multe roluri pentru interesele Kremlinului.

John Herbst, fost ambasador al SUA în Ucraina și senior director al Centrului Eurasia din cadrul Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic, consideră că promovarea ideii unui război NATO-Rusia ajută Kremlinul să le explice rușilor de ce invazia nu a decurs conform așteptărilor: "Întrucât armata rusă a fost un eșec atât de mare în Ucraina, e de ajutor să explice asta ca un război cu NATO mai degrabă decât cu Ucraina. Ajută și să justifice orice pas ar putea face Putin mai departe, iar Rusia a fost foarte dornică să pună în valoare ideea că asta ar putea însemna să devină o confruntare nucleară."

Herbst apreciază că războiul informațional al Rusiei cu Occidentul a avut mai mult succes decât campania militară, în sensul că a determinat oameni credibili și raționali de la Washington să se abțină de la susținerea creșterii sprijinului militar pentru Ucraina deoarece exagerează perspectiva ca Putin să folosească arme nucleare, deși este clar că ar fi un lucru dezastruos și pentru Rusia.

"Nu pot spune cât de mulți experți au spus că nu putem furniza Ucrainei anumite arme fiindcă Putin va declanșa un atac nuclear. Ceea ce am văzut în ultimele șase luni este că analiștii ruși și-au contactat omologii din Vest ca să le spună că Putin chiar ar putea s-o facă. Din păcate, Washingtonul și Berlinul, în special, au permis uneori să fie distrase de această amenințare", a arătat fostul reprezentant diplomatic al SUA la Kiev.

Rusia ar fi nimicită într-un război cu NATO

Analiștii care îl observă de mult timp pe Putin cred că există un risc mic ca Rusia să escaladeze până la punctul de a provoca NATO să răspundă în forță. Dintr-un motiv foarte simplu: Moscova știe bine că nu ar supraviețui unei asemenea confruntări.

"Unul dintre puținele obiective pe care conducerea Rusiei și cea a Statelor Unite le împărtășesc în prezent este evitarea unui conflict între cele două puteri", a declarat Malcolm Chalmers, director general adjunct al organizației londoneze Royal United Services Institute.

"Rusia știe că o confruntare convențională cu NATO s-ar termina foarte repede pentru ea. Totuși, este oarecum logic să tot răsucească ideea că este dispusă să-și asume acest risc, dacă asta înseamnă că poate stoarce mai multe concesii din Occident", a explicat el.

Mai mulți oficiali europeni și surse din NATO sunt de acord cu analiștii care consideră că amenințarea nucleară a lui Putin este puțin probabilă, deși această posibilitate trebuie luată în serios și evitată. Întrebarea este: evitată cu ce preț?

E de așteptat ca Ucraina să continue să le ceară aliaților mai multe arme și un sprijin mai puternic pe măsură ce războiul va continua. Și de fiecare dată fiecare membru NATO va trebui să cântărească dacă merită sau nu riscul ori dacă indecizia sau refuzul fac jocul Kremlinului.

Vestul s-a trezit din amnezie

Herbst crede că invazia rusă în Ucraina i-a trezit din "amnezie" pe oficialii occidentali care uitaseră ce înseamnă să ai de-a face cu agresivitatea Kremlinului și ce tactici a folosit Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece, după o pace de mai bine de 30 de ani între cele două puteri.

"Acum suntem pe cale să descoperim lucruri pe care le simțeam până în măduva oaselor la apogeul Războiului rece. Iar singurul motiv pentru care vedem asta acum este fiindcă una dintre marile puteri a decis că nu-i convine ordinea mondială care există acum", a explicat acesta.

Odată cu evoluția războiului, Occidentul și NATO sunt nevoite să învețe lecții dure în timp real. Dar de fiecare dată când Rusia amenință cu escaladarea, cancelariile vestice trebuie să țină cont de un lucru: Rusia este agresorul în acest conflict, iar Occidentul nu se află nici pe departe într-un război cu Moscova.

Și indiferent cât zgomot ar face oficialii de la Kremlin pe tema încercării Occidentului de a distruge Rusia, există un singur stat suveran care a invadat un alt stat suveran din care a anexat ilegal teritorii, conchide analiza citată.

articolul original.

5 lecții pe care Ucraina le-a învățat din tentativele de a negocia cu Putin

25 January 2023 at 10:51
image

Șansele ca războiul să se încheie în acest an printr-o rezolvare militară sunt foarte mici, consideră experții. Kremlinul și-a declarat deschiderea către negocieri, dar a precizat că nu există condiții pentru discuții, iar Kievul și-a învățat lecțiile după încercările eșuate de a trata cu Putin. Între cele două părți e un abis.

Războiul din Ucraina a intrat marți în a 11-a lună. Deși armata rusă a dat înapoi în ultimele luni, niciuna dintre cele două tabere nu pare capabilă să obțină victoria în următoarea perioadă, notează Newsweek.

Generalul american Mark Milley, președintele şefilor de Stat Major din Statele Unite, a declarat vineri că va fi "foarte, foarte dificil" din punct de vedere militar scoaterea trupelor ruse din Ucraina anul acesta. El crede, de asemenea, că războiul se va încheia mai degrabă prin negocieri decât pe câmpul de luptă.

O soluționare diplomatică este susținută și de alți oficiali, precum președintele francez Emmanuel Macron, care a spus în mai multe rânduri că va fi nevoie de negocieri pentru a pune capăt conflictului.

Însă și această cale este spinoasă: deși Rusia s-a declarat deschisă la negocieri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că acestea sunt acum imposibile, "întrucât nu există condiții, nici de facto, nici de drept". Iar Kievul are mari rețineri, bazate pe experiența tentativelor anterioare de a trata cu Moscova.

Dincolo de obiectivele diametral opuse, cele două părți n-au încredere în această soluție și, deocamdată, nici Moscova, nici Kievul n-au ajuns în punctul de a avea nevoie disperată de a negocia.

Într-un articol de opinie publicat marți de Politico, ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a scris că cei care fac apel la negocieri de pace în Occident "or fi având intenții bune, dar nu par să recunoască faptul că Rusia nu a propus deloc discuții semnificative și rămâne concentrată pe distrugerea militară a Ucrainei".

Ucraina și Rusia și-au prezentat listele cu cereri pentru încheierea războiului. Moscova a formulat condiții vagi, dar și una foarte precisă:

  • "denazificarea și demilitarizarea" Ucrainei.
  • cedarea de către Ucraina a patru regiuni: Herson, Zaporojie, Donețk și Lugansk, anexate anul trecut de către Rusia.

De cealaltă parte, Ucraina are cereri clare:

  • garanții de securitate.
  • retragerea completă a trupelor ruse de pe teritoriul său.
  • sancționarea Rusiei pentru declanșarea războiului.
  • refacerea integrității sale teritoriale, inclusiv recăpătarea peninsulei Crimeea, anexată de Rusia în 2014.

Dmitro Kuleba a scris că Ucraina a purtat negocieri cu Rusia timp de peste opt ani, citând Acordul de la Minsk din 2014 prin care s-a încercat să se pună capăt conflictului separatist din estul Ucrainei. Din acești ani de negocieri, Kievul a extras cinci lecții importante:

1.E o greșeală să oprești războiul și să renunți la căutarea unei soluții pentru problemele teritoriale pe viitor. Kuleba arată că în procesul de stabilire a acordului de la Minsk, Rusia a pregătit declanșarea războiului la scară largă împotriva Ucrainei, în timp ce reprezentanții săi "mimau diplomația". Acest proces de negociere a dus la un "dezastru" pentru Ucraina, scrie Kuleba.

2.Rusia nu negociază "cu bună credință". Putin urmărea de mult timp dezmembrarea statului ucrainean și a privit negocierile de la Minsk ca pe o potențială cale de a-i distruge suveranitatea prin mijloace politice și diplomatice. El a plănuit tot timpul să recurgă la forța militară dacă nu reușea să-și îndeplinească obiectivele cu Acordul de la Minsk, arată șeful diplomației ucrainene.

3.Subiectul unei eventuale eliberări a Crimeii nu poate fi lăsat deoparte. "Una dintre cele mai grave greșeli de la Minsk a fost să i se permită Rusiei să creadă că problema Crimeii a fost dată la o parte", scrie Kuleba.

4. Rusia nu răspunde cu "limbaj constructiv și politici constructive", de vreme ce Putin consideră că orice compromis ar fi privit ca o slăbiciune. "Rusia lui Putin a născocit combinații complexe pentru a-i înșela pe ceilalți, nu pentru a găsi interesul comun, chiar și pe cel mai pragmatic", subliniază ministrul de Externe ucrainean.

5.Rusia, nu Ucraina, ar trebui obligată la concesii. Kuleba scrie că în timpul negocierilor de la Minsk unii dintre partenerii Kievului au încercat să preseze diplomația ucraineană "să fie constructivă", ceea ce a făcut ca țara lui să adopte "o aşezare transparentă şi o pace dreaptă". În schimb, Rusia nu a îndeplinit nici măcar un punct din Acordul de la Minsk, subliniază acesta, arătând că discursul actual al Moscovei despre potențiale negocieri urmărește obținerea unei pauze în conflict, nu a unei păci reale.

Reprezentanții ruşi şi ucraineni au purtat mai multe runde de discuţii la scurt timp după ce trupele ruse au lansat invazia, în februarie 2022. Negocierile nu au dus la rezultate notabile, iar din martie anul trecut nu au mai avut loc întâlniri între cele două părți, acestea acuzându-se reciproc pentru întreruperea contactelor diplomatice.

Ucraina a anunțat în iunie că intenționa să reia negocierile de pace cu Rusia până la sfârşitul lui august, după desfăşurarea contraofensivei, pentru a discuta de pe o poziție favorabilă. În iulie, Moscova a transmis că vrea să impună condiţii mai dure Ucrainei în cazul unor negocieri, însă nu a anunțat care ar fi noii termeni.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în repetate rânduri că Ucraina este dispusă să se angajeze în discuţii diplomatice cu ruşii. Cu toate acestea, el a semnat un decret la începutul lunii octombrie prin care exclude orice negocieri cu Vladimir Putin.

articolul original.

Povestea tragică a bancherului care a salvat Kievul. Ucrainenii l-au executat și apoi l-au decorat

19 January 2023 at 16:03
image

În martie 2022, membrii Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) l-au ucis pe Denis Kireev, un fost bancher și participant la prima rundă de negocieri pentru pace cu Rusia.

Inițial, s-a anunțat că a fost împușcat în timp ce era arestat sub suspiciunea de trădare. Ulterior, s-a aflat că el colabora cu Direcția principală de informații a Ministerului Apărării din Ucraina și a fost ucis dintr-o „neînțelegere”.

Denis Kirev și-a început cariera în finanțe la începutul anilor 2000, lucrând cu structurile locale ale unor importante bănci occidentale precum Credit Lyonnais, Citibank și ING, scrie Wall Street Journal citat de Meduza. El a fost atras de spionaj în 2003, când o rudă a devenit adjunctul serviciului de informații al Ucrainei.

După mai mulți ani petrecuți în sistemul bancar, Kireev a început să colaboreze cu oamenii de afaceri din regiunea Donețk, Andrii și Serghei Kliuev. Cei doi frați făceau parte din anturajul lui Viktor Ianukovici, care ulterior a devenit președintele Ucrainei.

Un bancher fascinat de spionaj

În primii ani ai mandatului lui Ianukovici, Andrii Kliuev a deținut funcția de vicepremier al Ucrainei (2010-2012) și secretar al Consiliului Național de Securitate și de Apărare al Ucrainei (2012-2014). În aceeași perioadă, Kireev a fost membru al Consiliului de Supraveghere al Ukreximbank și prim-adjunct al Consiliului Băncii de Economii de Stat a Ucrainei.

După înlăturarea de la putere a lui Ianukovici, în 2014, frații Kliuev au părăsit Ucraina. Colegii lui Kireev au spus că acesta i-a ajutat să-și retragă o parte din bunurile pe care le dețineau în țară. În același timp, bancherul a început să dezvolte legături cu oameni de afaceri și membri ai serviciilor secrete din Rusia.

În primăvara lui 2021, când Rusia a început să-și adune trupele la granița Ucrainei, șeful Direcției Principale de Informații a armatei l-a convocat pe Kireev la sediu și i-a propus să înceapă să lucreze cu spionajul ucrainean.

"Avea cercul necesar de cunoștințe. Tranzacțiile financiare treceau pe la el, așa că avea legături cu toată lumea, inclusiv cu oameni foarte influenți", a explicat Kiril Budanov pentru WSJ.

Fascinat de lumea spionajului, Kireev a acceptat propunerea și a început să călătorească frecvent în Rusia. "Avea informații despre orice. Lumea spionajului și lumea afacerilor sunt mereu conectate", a spus Budanov.

"Dacă nu era Kireev, Kievul ar fi căzut"

Șeful spionajului din armata ucraineană a povestit că Denis Kireev a aflat despre planurile de invazie ale rușilor în vara lui 2021 și a fost primul care a tras semnalul de alarmă.

În februarie, când războiul părea inevitabil pentru mulți, Kireev urma să plece cu familia în vacanța pe care o făcea anual în Alpi, dar pe 19 februarie s-a răzgândit. "Dacă mă duc în vacanță, n-o să mă mai pot privi în oglindă", i-a spus soției atunci.

Cinci zile mai târziu, pe 23 februarie, Kireev i-a transmis lui Budanov un mesaj extrem de important: președintele rus Vladimir Putin a ordonat invadarea Ucrainei. În același timp, bancherul a avertizat că rușii plănuiau un desant al trupelor de parașutiști lângă aeroportul Antonov, cunoscut ca Hostomel, situat la 25 de kilometri de Kiev, pentru a-l folosi ca rampă de lansare a asediului asupra capitalei Ucrainei.

Budanov a spus că mesajul lui Kireev a contribuit la apărarea îndârjită a Kievului, întrucât ucrainenii au avut destul timp să transfere trupe care să apere aeroportul. "Dacă nu era Kireev, Kievul ar fi căzut", este convins Budanov.

Când planurile rușilor pentru cucerirea rapidă a Ucrainei au eșuat, Kievul și Moscova au început negocierile.

Prima rundă a avut loc pe 28 februarie. Cum Kireev avea relații în ambele tabere și îi cunoștea personal pe unii dintre membrii delegației ruse, Budanov l-a invitat să participe la negocieri. Bancherul nu dorea, fiindcă și-ar fi deconspirat astfel legătura cu serviciile de informații ucrainene, dar până la urmă a acceptat. "La naiba. Dacă patria o cere, o să mă duc", a spus el, potrivit unui membru al gărzii sale de protecție.

The murder of Denis Kireev by SBU agents on March 5, 2022 was the result of the confusion of the first days of the conflict and the uncoordinated work of the special services

This was stated by the adviser to the head of the office of Vladimir Zelensky Mikhail Podolyak. pic.twitter.com/RXd0YBvXAQ

— Dagny Taggart (@DagnyTaggart963)
January 19, 2023

După negocieri, Kireev a avut o lungă discuție cu Budanov. Acesta l-a avertizat pe bancher că, întrucât activitățile sale de spionaj au fost dezvăluite, era în pericol. Cu toate acestea, i-a cerut lui Kireev să ia parte și la a doua rundă de negocieri cu rușii, programată pe 3 martie.

Întâi trădător, apoi erou

Într-un interviu pentru WSJ, Budanov a spus că în ajunul întrevederii Kireev a primit un telefon de la șeful contrainformațiilor din Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) care i-a cerut să se întâlnească cu el. Motivul pentru care această întâlnire nu a mai avut loc nu este precizat.

Ceea ce se cunoaște este că a doua zi, când Kireev s-a dus la sediul SBU, de unde urma să plece în Belarus pentru negocierile cu rușii, el și-a avertizat echipa de protecție că ofițerii SBU ar putea încerca să-l rețină și să nu opună rezistență.

Kireev a fost reținut în centrul Kievului, lângă Catedrala Sf. Sofia. O oră și jumătate mai târziu, cadavrul lui zăcea pe o stradă. Presa ucraineană a scris că a fost împușcat în cap în timpul arestării, însă echipa lui de securitate a declarat că nimeni nu a opus rezistență în fața agenților SBU.

Ulterior, agenția a anunțat că incidentul s-ar fi putut petrece din cauza unei "confuzii" între serviciile de informații ucrainene. Cei de la SBU îl suspectau pe Kireev de trădare, fiindcă nu li s-a spus că el era autorizat să mențină contactele cu spionajul rus.

Totuși, nu se știe de ce Kireev a fost lichidat după ce arestare, când contraspionajul ucrainean l-ar fi putut interoga pentru a extrage informații.

Interesting WSJ report on Denis Kireev, the member of the Ukrainian negotiating team who was assassinated by his own side early in the war for being too pro-Russia, that is, favoring a peace settlement. https://t.co/Vi5pOHYdC3

— Helen Andrews (@herandrews)
January 19, 2023

Pe 5 martie, Direcția Principală de Informații a Ucrainei a scris într-un comunicat de presă că Denis Kireev a murit într-o misiune specială.

Președintele Ucrainei l-a decorat, printr-un decret, cu Ordinul Bogdan Hmelnițki gradul III pentru "merite speciale în apărarea suveranității statului", iar după câteva zile acesta a fost înmormântat cu onoruri militare în cimitirul Baikove din Kiev.

articolul original.

Cum ar putea tancurile britanice să-i deschidă Ucrainei calea spre victorie

12 January 2023 at 14:45
image

Pentru prima oară în istorie, tancurile britanice le-ar putea înfrunta pe cele rusești. Dacă Londra va trimite în Ucraina tancuri Challenger 2, situația pe câmpul de luptă va evolua simțitor în favoarea Kievului.

Marea Britanie intenţionează să-i livreze armatei ucrainene tancuri pentru a face față trupelor ruse, o decizie care ar încuraja și alte state să ofere Kievului astfel de vehicule. Discuțiile au loc de câteva săptămâni, însă nu s-a luat încă nicio decizie. Guvernul condus de Rishi Sunak ar putea oferi zece tancuri Challenger 2, suficiente pentru a echipa un escadron, a spus o sursă citată de Sky News.

Challenger 2, pentru care armata britanică pregătește deja a trei generație, va fi cel mai puternic vehicul blindat oferit Ucrainei dacă Marea Britanie decide să-l trimită Kievului. Protecția oferită de blindajul Chobham and Dorchester îi permite să supraviețuiască loviturilor directe ale tancurilor rusești T-72, scrie The Telegraph.

E drept, există riscul ca unele tehnologii militare secrete ale armatei britanice să cadă în mâinile rușilor, dar rezistența îndârjită și abilitatea forțelor ucrainene au convins mai mulți factori de decizie că această țară are nevoie de echipament mai avansat, trecând astfel de la asigurarea că Ucraina nu pierde războiul la asigurarea că îl va câștiga. Iar Challenger 2 este o armă care poate face diferența în luptă.

Deși analizele militare din ultimul deceniu prevesteau reducerea importanței tancurilor în războiul modern și mulți le considerau vulnerabile în era supremației dronelor și a perfecționării rachetelor și minelor antitanc, acest vehicul care a făcut istorie în două războaie mondiale a revenit în forță în războiul din Ucraina. Nu întâmplător, e în fruntea listei de dorințe pentru ajutor militar pe care Kievul o trimite aliaților.

Pentru fiecare vulnerabilitate incontestabilă a unui tanc există o contramăsură. De obicei, aceasta implică colaborarea cu alte direcții ale armatei - de pildă, constituirea unor unități proprii de operatori sau de protecție antiaeriană.

Dincolo de aceasta, capacitatea de a folosi o putere de foc precisă și mortală în contact direct cu forțele ruse rămâne o capacitate extrem de căutată. Nu degeaba există o zicală în armată: "Tancurile sunt ca ținutele de gală; n-ai nevoie de ele foarte des. Dar când vei avea, nimic altceva nu va fi mai bun."

Întreaga lume a fost surprinsă în vară, de contraofensiva de la est de Harkov, când forțele ucrainene au pus pe fugă trupele ruse care s-au retras într-o harababură generală. Sunt șanse mari ca acest lucru să se repete dacă tancuri grele precum Challenger II și tancurile germane Leopard II oferite de Polonia și Finlanda ar fi reunite cu blindatele de infanterie promise de SUA, Franța și Germania.

Câtă vreme Ucraina poate conta pe arme combinate, cu tancuri, infanterie, artilerie și putere aeriană, toate lucrând împreună, forțele armate ale lui Putin nu vor reuși să oprească o nouă ofensivă a Ucrainei.

Tancurile Challenger II și Leopard II au fost concepute pentru a lupta exact împotriva unui adversar pe care îl înfruntă acum Ucraina. Tancurile rusești, în special T-72, aflate și în serviciul armatei irakiene, au fost decimate de vehiculele blindate Bradley americane în timpul Operațiunii Furtună în Deșert din 1991. Și apropo, Washingtonul va trimite 50 de vehicule Bradley în Ucraina.

De atunci, vehiculele de luptă occidentale au fost îmbunătățite de câteva ori, cu sisteme optice mai bune, protecție și arme superioare. Despre tancurile rusești nu se poate spune același lucru.

Competiția atât de dezbătută de-a lungul deceniilor Războiului Rece, când industriile militare occidentale și ruse au ridicat cursa înarmării la cote paroxistice, iar armele celor două blocuri militare rivalizau aproape în fiecare detaliu, ar putea avea, în sfârșit, loc.

Însă această confruntare dintre două arme emblematice prinde armata rusă pe picior greșit. De la începutul invaziei, sunt puține lucruri arătate de acest "uriaș cu picioare de lut" care să indice că ar fi capabil să reziste unui atac al combinației dintre armura occidentală și forța spiritului ucrainean.

Principalele caracteristici ale tancului Challenger 2

  • Blindaj clasificat de nivel 2 Chobham (Dorchester), un blindaj compozit dezvoltat în anii '60.
  • Greutate totală: 75 de tone.
  • Echipajul este format din 4 persoane.
  • Dotare: un tun L30A1 de 120 mm cu 47 de proiectile și, ca armament secundar, o mitralieră coaxială L94A1 EX-34 de 7,62 mm și o mitralieră L37A2 calibrul 7,62 mm amplasată la trapa din dreptul operatorului de încărcare tun.
  • Motor diesel Perkins CV12-6A V12 de 26,1 litri de 1.200 CP (890 kW).
  • Rezervor de combustibil de 1.592 litri, care îi asigură o rază operațională de 550 km pe șosea și 250 km pe teren off-road.
  • Viteză maximă: 59 km/h pe șosea și 40 km/h off-road.
  • Challenger 2 a intrat în serviciul militar al armatei britanice în 1994.
  • În total, 447 de tancuri Challenger 2 au fost fabricate între 1993 și 2002.
  • Principalul tanc de luptă britanic are un preț per unitate de 4,2 milioane de lire sterline (4,76 milioane de euro).

Sursa: Defence Database

articolul original.

Coșmarul din care disidenții ruși nu se mai pot trezi: Dintr-o dată, totul s-a prăbușit

29 December 2022 at 17:17
By: -
image

Pentru cei care nu sunt de acord cu regimul autoritare al Putin, viața a devenit un ciclu perpetuu de teamă, oroare, furie, îndoială și neputință. Mulți au plecat din țară, iar cei care au rămas nu se așteaptă la nimic bun.

Ziua de 24 februarie a fost sfârșitul Rusiei așa cum o știau Andrei Soldatov și prietenii lui. Vladimir Putin a anunțat în acea dimineață că a ordonat trupelor ruse să intre în Ucraina. „Și, dintr-o dată, tot ce mai nădăjduiam a fost complet compromis”, povestește Soldatov, un jurnalist rus de investigații care s-a refugiat la Londra.

Viața în Rusia era destul de grea pentru dizidenți, jurnaliști independenți și în general pentru oricine se exprima împotriva regimului Putin, însă Soldatov spune că oamenii ca el încă mai aveau o speranță că lucrurile nu vor degenera. Războiul a schimbat asta, spune el.

"Era oribil să trăiești sub conducerea lui Putin și era foarte departe de democrație, dar încă mai aveai niște instituții despre care erai convins că vor exista orice ar fi, iar dintr-o dată totul s-a prăbușit", explică disidentul, vorbind despre eradicarea aproape completă a presei independente, a societății civile și a grupurilor pentru apărarea drepturilor omului.

Soldatov spune că a început să se îndoiască de identitatea lui rusă. "Lucrurile la care țineam, precum amintirea celui De-al Doilea Război Mondial, de pildă, au fost total compromise", arată el, referindu-se la afirmațiile fără temei că Rusia "denazifică" Ucraina.

"Este o parte a mândriei naționale faptul că armata rusă a contribuit la câștigarea războiului (împotriva Germaniei hitleriste, n.r.), iar acum pare total greșit fiindcă acest mesaj a fost folosit de Putin. Începi să te îndoiești de istorie", explică el, adăugând că reacția favorabilă a majorității opiniei publice l-a făcut să cerceteze retorica de dinaintea războiului din Germania nazistă.

Lui Soldatov îi vine greu să mai vorbească despre ruși cu "noi": "Fiindcă sunt rus, am și eu o parte de vină pentru ceea ce se întâmplă și n-am de gând să mă ascund de asta."

VPN-urile, singura scăpare pentru ruși

O femeie care încă trăiește în Moscova a descris ziua de 24 februarie drept punctul fără întoarcere. "Viața s-a transformat într-un coșmar din care e imposibil să te trezești (…). Țara noastră este agresorul. În numele nostru, în numele meu, se face acest masacru teribil", a spus Olga, un pseudonim folosit de CNN.

Ea nu a dorit ca numele său real să fie publicat, temându-se pentru siguranța sa. Faptul că a vorbit cu jurnaliști străini despre implicarea în demonstrații și folosirea cuvântului "război", spre deosebire de termenul oficial de "operațiune specială militară" folosit de Kremlin, o pune în pericol de a fi arestată și condamnată la închisoare.

În timp ce presa de stat dă impresia că toată lumea din Rusia susține războiul și e de partea lui Putin, mulți dintre cetățenii liberali, educați și cu experiența călătoriilor în străinătate, unde au cunoscut experiența libertății, au trăit ultimele zece luni îngroziți de violența atacurilor țării lor asupra Ucrainei. Sub presiunea crescândă a regimului asupra oricărui semn de opoziție, dizidenții au puține opțiuni la îndemână.

Orice rămășiță a presei libere a fost eliminată după începerea războiului. Publicațiile online occidentale și rețelele de socializare au fost blocate, obligându-i pe ruși să caute alternative la propaganda oficială și să recurgă la rețele virtuale private, VPN-uri, care permit accesarea liberă a internetului prin criptarea datelor de trafic. Potrivit Sensortower, aplicația unei companii de cercetare a pieței aplicațiilor, cele mai importante opt aplicații VPN din Rusia cumulează aproape 80 de milioane de descărcări în Rusia în acest an, în ciuda eforturilor guvernului de a împiedica folosirea lor.

Sute de mii de ruși au fugit din țară, unii din principiu, alții pentru a scăpa de persecuții, de sancțiunile occidentale sau de riscul de a fi mobilizați în armată. Mii de cetățeni au fost închiși, iar mulți alții au fost obligați să se retragă din viața publică sau și-au pierdut locurile de muncă după ce companiile și ONG-urile occidentale au părăsit Rusia.

Reprimarea disidenților a fost brutală. Potrivit grupului independent de monitorizare a drepturilor omului OVD-Info, peste 19.400 de arestări au fost făcute pentru participarea la protestele față de război, iar zeci de persoane sunt judecate în fiecare săptămână pe baza unei legi care interzice răspândirea "de informații false" despre invazie.

Un tribunal din Moscova a folosit această lege pentru a-l condamna recent pe opozantul Ilia Iașin la peste opt ani de închisoare fiindcă a vorbit despre masacrul împotriva civililor comis de trupele ruse în orașul ucrainean Bucea, de lângă Kiev. Kremlinul a negat orice implicare în crime de război, reiterând că imaginile cu cadavrele de pe străzi erau false.

În ziua în care a discutat cu CNN la Londra, Soldatov a primit o scrisoare oficială de la autoritățile ruse în care i se prezintă acuzațiile la adresa lui. Ca și Iașin și alți dizidenți, el e acuzat de răspândire de informații false despre armata rusă și forțele de ordine din țara lui, iar numele lui a fost pus pe o listă de urmărire. Soldatov neagă acuzațiile și spune că tot ce a făcut a fost să spună adevărul despre acțiunile guvernului rus înaintea și în timpul invaziei din Ucraina.

N-a mai rămas nimeni în urmă

Represiunea i-a forțat pe mulți să-și reconsidere viitorul în Rusia. Potrivit statisticilor oficiale publicate de guvernul rus, peste 500.000 de oameni au părăsit Rusia în primele zece luni ale acestui an, mai mult decât dublu față de situația din 2021. Numărul oficial ar putea fi mult mai mare, întrucât mulți au plecat din țară neoficial.

Nu se cunoaște câți au făcut-o din motive politice, dar aproape 50.000 de cetățeni ruși au cerut azil în alte țări în primele șase luni, mai mult decât media anuală din ultimele două decenii, potrivit agenției ONU pentru refugiați, UNHCR.

Poliția de frontieră din SUA a înregistrat 36.271 de cazuri ale unor cetățeni ruși care s-au prezentat la granițele americane între octombrie 2021 și septembrie 2022. Numărul include persoane care au fost reținute sau expulzate de grăniceri și este semnificativ mai mare decât în anii anteriori, când s-au înregistrat 13.240 și 5.946 de astfel de cazuri.

The Mexican border city of Tijuana is seeing an increase in the number of Ukrainians and Russians trying to cross into the US. A small number of refugees from Ukraine have been allowed in, raising accusations of discrimination ⬇️ pic.twitter.com/iQr1Wq686T

— Al Jazeera English (@AJEnglish)
March 16, 2022

Potrivit OK Russians, un ONG care îi sprijină pe cetățenii persecutați, datele sale arată că rușii care pleacă din țară sunt mai tineri și mai educați decât media cetățenilor ruși.

"Dacă iei elita liberală a Moscovei și, desigur, vorbesc doar despre cei pe care îi știu, și știu mulți, aș spune că în jur de 70% au plecat. Sunt jurnaliști, oameni din universități, uneori din școli, artiști, oameni care au cluburi și fundații în Moscova care au fost închise", spune Soldatov.

Numărul rușilor care și-au părăsit țara pălește în comparație cu cei peste 4,8 milioane de refugiați ucraineni care au plecat în Europa din cauza războiului, dar exodul de oameni educați are un impact puternic asupra societății ruse. "Dacă pierzi partea educată din clasa de mijloc a populației, asta contează pentru perspectivele tale economice, dar contează și pentru potențiala refacere politică a țării", spune Kristine Berzina, expertă rusă la organizația German Marshall Fund al Statelor Unite.

Societatea absurdă în care nimeni nu înțelege nimic

Maria mai are o singură cunoștință în Moscova. Toate celelalte au plecat după decizia lui Putin de a declanșa invazia în Ucraina: "Au plecat toți la începutul lui martie. Pentru ei e imposibil să trăiască într-o țară care a pornit un război."

Și ea a cerut ca numele său să nu fie dezvăluit în întregime, de teama represaliilor. Spune că e decisă să rămână în Rusia, chiar dacă toți cei pe care îi știe au plecat - mama ei e în vârstă și nu poate și nici nu vrea să plece în străinătate, iar ea nu vrea s-o părăsească.

ONG-ul pentru care lucrează este considerat agent străin, conform noii legislații din Rusia, ceea ce înseamnă că există riscul ca ea să fie persecutată.

"Oricine e împotriva războiului și-a văzut viața distrusă. Nu putem să ne plângem acum, fiindcă cineva v-ar spune imediat, și pe bună dreptate, că nimeni nu-i interesat de asta acum. Ucrainenii suferă cel mai mult. Desigur, ei sunt într-o situație mai grea acum. Dar asta nu înseamnă că noi suntem bine", explică Maria.

A young female amputee has her protest placard ripped away by police at an anti-mobilisation protest in St Petersburg today

"Do you want to be like me?" it reads pic.twitter.com/V21KA7Z6t6

— Francis Scarr (@francis_scarr)
September 24, 2022

Ea continuă să creadă că munca sa este importantă, dar are momente în care nu reușește să întrevadă vreo speranță pentru viitor. Ca și Olga, ea își descrie viața ca pe un ciclu perpetuu de panică, oroare, rușine și îndoială de sine: "Ești tot timpul răvășit: ești de vină? Ai făcut suficient? Poți să faci și altceva sau nu și cum ar trebui să acționezi acum? Nu există nicio perspectivă. Sunt un adult și nu mi-am programat chiar toată viața, dar în general am înțeles ce se va întâmpla în continuare. Acum nimeni nu înțelege nimic. Oamenii nici măcar nu înțeleg ce se va întâmpla mâine cu ei."

Un sentiment terifiant în fața unei mașinării gigantice a morții

Maria participă de mulți ani la protestele antiguvernamentale și se descrie ca o persoană liberală care i se opune lui Putin. "Am știut mereu că țara noastră n-ar trebui să fie condusă de o persoană din KGB", spune ea.

Varianta răsturnării în curând de la putere a regimului Putin nu i se pare plauzibilă, întrucât toți liderii opoziției "sunt la închisoare sau au fost uciși".

Berzina spune că așteptările Occidentului - că odată ce oamenii vor simți că liderii lor greșesc, va izbucni un val de revolte pe străzi pentru a cere schimbarea guvernului - nu reflectă realitatea vieții din Rusia. Ea spune că "ți-e teamă să ieși pe străzi dacă nu există o direcție clară".

Și Olga și-a pierdut speranța. "Aproape toți liderii de opoziție și de opinie sunt fie în închisoare, fie în străinătate. Oamenii au un potențial uriaș pentru acțiune politică, dar nu există un lider și un nucleu de putere", spune ea, adăugând că civilii nu se vor ridica împotriva poliției, a Gărzii Naționale sau a altor forțe de securitate.

"Probabil că e greu pentru oamenii din țările democratice să înțeleagă realitățile vieții dintr-o dictatură puternică. Este un sentiment terifiant al propriei neînsemnătăți și neputințe în fața unei mașinării gigantice a morții și nebuniei", descrie ea faza în care a ajuns existența disidenților în Rusia.

T.D.

articolul original.

Putin, „stăpânul inelelor”: Cadoul pe care l-a dăruit aliaților săi

28 December 2022 at 08:02
By: -
image

Pe rețelele de socializare au apărut referiri la inelele puterii din „Lord of the Rings” după ce președintele Rusiei le-a dat dăruit liderilor din Comunitatea Statelor Independente câte un inel din aur.

Vladimir Putin le-a oferit liderilor prezenți la summitul informal al Comunității Statelor Independente, din 26 decembrie, câte un inel realizat din aur alb și galben. Fiecare dintre acestea are ștanțate emblema CSI și urarea „La mulți ani 2023”, relatează Meduza.

Dintre toți cei care au primit un inel de la Putin - președinții statelor Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Kirghizstan, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan, precum și premierul Armeniei - doar Aleksandr Lukașenko și l-a pus pe deget imediat după ce l-a primit.

Liderul rus a păstrat pentru el un al nouălea inel.

Pe canalele de Telegram au apărut mai multe mesaje în care darurile lui Putin sunt comparate cu inelele puterii lui Sauron, din trilogia "Lord of the Rings", creată de J. R. R. Tolkien.

Summit-ul Comunității Statelor Independente s-a desfășurat pe 26 și 27 decembrie la Sankt Petersburg. Liderii acestei organizații au mai avut o reuniune informală cu Vladimir Putin în 7 octombrie. După o săptămână de la acel eveniment, țările care fac parte din CSI au semnat la summit-ul de la Astana mai multe documente menite "să adâncească cooperarea în cadrul comunității".

T.D.

articolul original.

5 scenarii pentru războiul din Ucraina în 2023: „Ofensiva Rusiei în primăvară va fi cheia”

28 December 2022 at 16:30
By: -
image

Conflictul dintre Rusia și Ucraina e pe cale să intre în al doilea an calendaristic. Analiștii militari anticipează cum ar putea evolua războiul în 2023.

Se va termina războiul în 2023? Și dacă da, cum? Pe câmpul de luptă sau la masa negocierilor? Sau luptele se vor prelungi până în 2024?

Analiștii militari selectați de BBC pe baza experienței și opiniilor lor diferite încearcă să deslușească evoluția conflictului.

Ofensiva Rusiei în primăvară va fi cheia

Cei care caută să invadeze o altă țară din stepele eurastiatice sunt condamnați să petreacă iarna acolo, consideră Michael Clarke, director asociat al Institutului pentru Studii Strategice din Exeter, Marea Britanie.

El dă exemplele ilustre ale lui Napoleon, Hitler și Stalin - toți au fost nevoiți să-și împingă armatele prin iernile stepelor, iar acum, când invazia lui a luat-o înapoi, Vladimir Putin își pregătește forțele pentru iarnă ca să aștepte o nouă ofensivă în primăvară.

Ambele tabere au nevoie de o pauză, dar ucrainenii sunt mai bine echipați și motivați să continue, așa că ne putem aștepta ca ei să continue să preseze, cel puțin în Donbas. Sunt foarte aproape de o mare victorie lângă Kreminna și Svatove, ceea ce ar împinge forțele rusești cu vreo 65 de kilometri înapoi spre linia lor defensivă naturală, aproape de locul în care au început invazia.

Kievul nu va dori să se oprească tocmai acum, când premiul imediat e atât de mare. Ofensivele ucrainene ar putea, însă, să se oprească temporar în sud-vest, după recucerirea Hersonului.

Trecerea pe malul stâng al râului Nipru pentru a pune presiune pe legăturile rutiere și feroviare slabe ale Rusiei ar putea fi, totuși, prea solicitantă. Însă posibilitatea ca Ucraina să lanseze o nouă ofensivă nu poate fi exclusă niciodată, apreciază Clarke.

Pentru 2023, factorul determinant va fi soarta ofensivei din primăvară a Rusiei. Putin a recunoscut că în jur de 50.000 de soldați nou-mobilizați sunt deja pe front; ceilalți 250.000 se pregătesc pentru anul viitor. Nu există alt scop decât mai mult război.

O scurtă și firavă încetare a focului e singura alternativă. Putin a spus clar că nu se va opri, iar Ucraina va continua să lupte pentru existența sa.

Ucraina își va recâștiga teritoriile

Andrei Piontkovsky, cercetător și analist din Washington, este mai optimist, anticipând că Ucraina va câștiga prin refacerea completă a integrității sale teritoriale până cel târziu în primăvara anului 2023. Doi factori conturează această concluzie:

  • motivația, determinarea și curajul armatei ucrainene și ale națiunii ucrainene, ceea ce este fără precedent în istoria războiului modern.
  • după ani în care i-a făcut pe plac dictatorului rus, Occidentul a înțeles, în sfârșit, amploarea provocării istorice pe care o înfruntă. Aceasta e ilustrată cel mai bine de declarația recentă a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg: "Prețul pe care noi îl plătim este în bani. Prețul pe care ucrainenii îl plătesc este în sânge. Dacă regimurile autoritare vor vedea că această forță este răsplătită, vom plăți cu toții un preț și mai mare. Iar lumea va deveni una mai periculoasă pentru noi toți."

Momentul precis al victoriei ucrainene inevitabile va fi decis de viteza cu care NATO poate livra un nou pachet militar de arme de asalt care va face diferența (tancuri, avioane, rachete de croazieră).

Expertul se așteaptă ca Melitopol să devină un punct-cheie al luptelor din următoarele luni, poate chiar săptămâni. Dacă vor lua acest oraș, ucrainenii se vor deplasa ușor spre Marea Azov, tăindu-le rușilor liniile de comunicare și aprovizionare cu Crimeea.

Capitularea Rusiei va fi stabilită formal la discuțiile tehnice după ofensivele devastatoare ale ucrainenilor pe câmpul de luptă. Iar forțele învingătoare - Ucraina, SUA, Marea Britanie - vor creiona o nouă arhitectură de securitate.

Nu se întrevede sfârșitul

Barbara Zanchetta, de la departamentul pentru studiul războiului din cadrul King's College London, are o altă viziune.

Putin se aștepta ca Ucraina să accepte acțiunile vecinului său mai puternic, fără ca alte țări să se implice. Această gravă eroare a dus la un conflict prelungit, fără un deznodământ în perspectivă.

Iarna va fi grea, iar atacurile rușilor asupra infrastructurii ucrainene vor încerca să înfrângă moralul și rezistența populației zdruncinate de război. Însă reziliența ucraineană s-a dovedit remarcabilă. Vor rămâne neclintiți. Războiul va continua. Și va tot continua, apreciază Zanchetta.

Perspectivele pentru negociere sunt slabe. Pentru un posibil acord de pace e nevoie ca măcar una dintre părți să aibă nevoie de o schimbare. Nu există indicii că asta se întâmplă sau că se va întâmpla curând.

Costurile războiului, atât materiale, cât și umane, ar putea disloca atașamentul elitei politice ruse. Cheia se află în interiorul Rusiei.

Războaiele anterioare în care calculul greșit s-a dovedit un element crucial, precum Vietnamul pentru Statele Unite sau Afganistanul pentru Uniunea Sovietică, s-au încheiat doar în acest fel. Condițiile politice autohtone s-au schimbat în țările care au făcut eroarea de calcul, făcând ieșirea din război, onorabilă sau nu, singura opțiune viabilă.

Asta s-ar putea întâmpla acum doar dacă Occidentul rămâne neclintit în sprijinirea Ucrainei, în fața presiunilor crescânde ale costului războiului. Din păcate, aceasta va continua să fie o luptă politică, economică și militară de lungă durată. Și până la sfârșitul anului 2023, cel mai probabil, va fi încă în desfășurare, consideră Barbara Zanchetta.

Nicio altă variantă în afară de înfrângerea Rusiei

Ben Hodges, fostul comandant al forțelor americane din Europa, crede că este prea devreme pentru a vorbi despre o paradă a victoriei la Kiev, însă nu se îndoiește că Ucraina va câștiga acest război, probabil în 2023.

Lucrurile se vor mișca puțin de-a lungul iernii, dar forțele ucrainene vor fi mai pregătite decât cele ruse, grație echipamentului care provine din Marea Britanie, Canada și Germania. Până în ianuarie, Ucraina ar putea fi în poziția de a începe faza finală a campaniei, anume eliberarea Crimeii.

"Știm din istorie că războiul este un test al voinței și un test al logisticii. Văzând determinarea poporului ucrainean și a soldaților și îmbunătățirea rapidă a situației logistice a Ucrainei, nu găsesc alt rezultat decât o înfrângere a Rusiei", arată Hodges.

El spune că retragerea rușilor din Herson l-a condus parțial spre această concluzie. În primul rând, e un succes psihologic pentru poporul ucrainean, în al doilea rând, e o rușine pentru Kremlin, iar în alt treilea rând, le oferă forțelor Kievului un avantaj operațional decisiv - toate intrările în Crimeea sunt acum în raza de acțiune a sistemelor militare ale Ucrainei.

Ben Hodges crede că la sfârșitul anului viitor vom vedea Crimeea reintrată complet sub controlul Ucrainei, deși ar putea exista un acord care să-i permită Rusiei să-și încheie o parte din prezența navală în Sevastopol, poate chiar înainte de sfârșitul tratatului (aproximativ 2025) existent înainte de anexarea ilegală a peninsulei de către Rusia.

Războiul va continua la fel

În loc să analizeze cum se va termina războiul, David Gendelman, expert militar din Tel Aviv, preferă să arate ce va obține fiecare parte în următoarea fază a conflictului.

Doar jumătate din cei 300.000 de soldați mobilizați de Rusia sunt în zona de conflict. Ceilalți, împreună cu trupele scoase din luptă după retragerea din Herson, îi dau Rusiei oportunitatea de a lansa o ofensivă.

Ocuparea regiunilor Lugansk și Donețk va continua, dar o mișcare majoră a Rusiei, cum ar fi o ofensivă majoră din sud spre Pavlograd pentru a încercui forțele ucrainene, e puțin probabilă.

Mai degrabă vom asista la o continuare a tacticilor actuale - o măcinare lentă a forțelor ucrainene pe direcții înguste și o avansare ușoară, precum în zonele Bahmut și Avdiivka, cu posibil aceleași tactici în zona Svatove-Kreminna.

Continuarea atacurilor asupra infrastructurii energetice ucrainene și alte atacuri în spatele liniilor de apărare ale Ucrainei vor completa această strategie a războiului de uzură, estimează Gendelman.

Retragerea rușilor din Herson a eliberat, însă, și importante forțe ucrainene de sarcinile din regiune. Pentru acestea, cea mai plauzibilă direcție este sudul, către Melitopol și Berdiansk, pentru a tăia principalul culoar terestru al rușilor către Crimeea. Aceasta ar putea fi o victorie majoră a Ucrainei și, de aceea, rușii întăresc Meliopolul.

O altă opțiune pentru Ucraina este Svatove - un succes aici ar amenința întreg flancul nordic al frontului rusesc.

Marea întrebare este câte trupe ucrainene sunt disponibile în acest moment pentru ofensivă și ce date are pe masă acum generalul Zalujnîi despre numărul de brigăzi și unități de rezervă care trebuie să fie gata într-o lună, două sau trei, inclusiv cu arme, blindate și armament greu.

După ce noroiul va îngheța, vom avea răspunsul la această întrebare. Iar acest răspuns ne va aduce puțin mai aproape de "cum se va termina", conchide expertul israelian.

T.D.

articolul original.

Rusia acuză „alimentarea nesăbuită” a Moldovei cu arme NATO și amenință: „Să nu repete experiența tristă a Kievului”

24 December 2022 at 12:57
By: -
image

Legătura strânsă dintre Republica Moldova și NATO subminează securitatea țării, consideră ministrul adjunct rus de Externe, Mihail Galuzin.

Alimentarea nesăbuită a Moldovei cu arme occidentale riscă să destabilizeze situația în regiune și nu contribuie la asigurarea securității acestei țări, ci o apropie de dezastru, a declarat oficialul rus pentru agenția rusă de presă RIA Novosti, citată de News Unrolled.

Mihail Galuzin a avertizat Chișinăul să nu repete "experiența tristă a Kievului" în această chestiune.

"Intensificarea cooperării în sfera militară și militaro-tehnică dintre Chișinău și țările NATO este un factor care subminează într-o măsură mai mare securitatea Moldovei. După cum arată experiența trecutului, alimentarea nesăbuită a unei țări cu arme occidentale sau desfășurarea de trupe NATO pe teritoriul său nu contribuie deloc la securitatea și suveranitatea ei, ci, dimpotrivă, o apropie de o catastrofă", a spus diplomatul rus.

Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a declarat anterior că țara sa se află într-o situație dificilă, din cauza situației securității, și de aceea trebuie să-și întărească potențialul de apărare.

În acest sens, a spus el, Chișinăul se bazează pe intensificarea cooperării militare cu Germania, România și Franța.

La începutul acestei săptămâni, directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate de la Chișinău, Alexandru Musteață, a declarat că Rusia ar avea în plan să invadeze şi Republica Moldova în 2023, iar punerea în aplicare a scenariului depinde de evoluţiile războiului din Ucraina.

"Întrebarea nu este dacă Federaţia Rusă va face o nouă ofensivă spre teritoriul Republicii Moldova, ci când se va întâmpla acest lucru: fie la începutul anului, ianuarie, februarie, fie mai târziu, martie, aprilie. Dar, din informaţia pe care o deţinem noi, Federaţia Rusă intenţionează să meargă mai departe. Având scopul de a crea o joncțiune cu regiunea transnistreană, care este teritoriul Republicii Moldova, şi atunci cu o claritate putem spune că da, ei au intenţia să ajungă aici, să se conecteze", a spus oficialul de la Chișinău.

Potrivit acestuia, sunt analizate mai multe scenarii prin care Moscova ar încerca inclusiv o invazie terestră prin nordul Ucrainei, către Republica Moldova.

T.D.

articolul original.

Pe urmele lui Churchill. Miza lui Zelenski la Washington

21 December 2022 at 09:48
By: -
image

Vizita la Casa Albă a liderului de la Kiev va întări simbolic rolul Americii în războiul pentru supraviețuirea Ucrainei și va trimite Kremlinului un semnal direct.

Prima călătorie în afara Ucrainei a lui Zelenski de la începutul invaziei Rusiei, în februarie, va sublinia, totodată, rolul decisiv al președintelui american Joe Biden în revitalizarea alianței occidentale care a ținut piept decenii la rând Uniunii Sovietice și care acum combate noul expansionism al Moscovei.

Sosirea lui Zelenski în America evocă, totodată, vizita premierului britanic Winston Churchill la Washington, cu 81 de ani în urmă, care a cimentat alianța care avea să câștige Al Doilea Război Mondial, clădind apoi lumea democratică postbelică.

Zelenski a comparat rezistența poporului său împotriva Rusiei cu cea a națiunii britanice în fața bombardamentelor naziste, într-un discurs transmis video anul acesta în Parlamentul de la Londra, iar sosirea lui la Washington va contura și mai mult asemănările cu întâlnirea dintre Churchill și președintele american Franklin Roosevelt, se arată într-o analiză publicată de CNN.

Misiunea lui Zelenski și "fereastra" care trebuie folosită

Vizita lui Zelenski se desfășoară în condiții extraordinare de securitate. Nici măcar președintele Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, nu a putut confirma primele informații despre acest eveniment. "Nu știm. Chiar nu știm", a spus ea marți seară.

La Casa Albă se pregătește o recepție în onoarea lui Zelenski, un semn indiscutabil al sprijinului american și occidental pentru lupta Ucrainei împotriva lui Putin, potrivit căruia Ucraina nu are dreptul să existe.

Ruben Gallego, membru democrat al Camerei Reprezentanților din partea statului Arizona, care a vizitat Ucraina la începutul acestei luni, a spus pentru CNN că Zelenski vine la Washington cu o misiune specială: "Ceea ce încearcă să facă este să stabilească o legătură directă între ajutorul nostru și supraviețuirea, sprijinul și viitoarea victorie a Ucrainei".

În mod clar, primul obiectiv al liderului de la Kiev este să obțină sprijin militar. În timpul vizitei sale, Joe Biden va anunța un nou pachet de asistență de securitate pentru Ucraina, în valoare de 1,8 miliarde de dolari, în care va fi inclus si sistemul de apărare antiaeriană Patriot, a declarat un oficial american.

Washingtonul plănuiește, de asemenea, să trimită Ucrainei kituri care permit convertirea muniției mai puțin sofisticate în "bombe inteligente" pentru a ținti liniile defensive ale rușilor, au declarat surse de la Pentagon pentru CNN.

Vizita lui Zelenski survine, totodată, în timp ce Congresul SUA este gata să aprobe un alt ajutor consistent de 45 de miliarde de dolari pentru Ucraina și aliații NATO.

Decizia asupra sistemului Patriot, care ar răspunde cererii mai vechi a Ucrainei, reflectă un proces al SUA de a se adapta la schimbarea de strategie a atacurilor Rusiei. Sistemul ar ajuta Kievul să contracareze mai bine atacurile brutale cu rachete ale Rusiei asupra orașelor și infrastructurii electrice pe care Moscova le vizează, încercând să înrăutățească situația civililor în plină iarnă și să distrugă rezistența poporului ucrainean.

Întrevederea dintre Biden și Zelenski, care au vorbit de multe ori la telefon și în legături video dar nu s-au întâlnit niciodată, survine într-un moment vital al războiului. Luni la rând, președintele american a fost rezervat în a trimite sisteme de arme Ucrainei pentru a evita escaladarea conflictului la confruntarea directă între NATO și Rusia. Biden a respins apelurile Kievului către Occident la crearea unei zone de excludere aeriană (no-fly zone) deasupra Ucrainei. Sistemul Patriot, cu rachete cu rază lungă de acțiune, ar reprezenta cea mai îndrăzneață implicare a Statelor Unite în conflict.

Wesley Clark, fostul comandant suprem al NATO, a spus că vizita lui Zelenski reflectă un moment critic în care soarta unui război pe care Ucraina nu-l poate câștiga fără sprijinul crescut al Statelor Unite poate fi decisă înainte ca Rusia să se regrupeze.

"E o fereastră de oportunitate pentru Ucraina și totodată o fereastră a pericolului. Rusia e slăbită, dar Rusia se va întări. Aceasta este o perioadă în care Statele Unite au nevoie să vină în ajutor… Aceasta e fereastra, președintele Zelenski o știe (…). La vară va fi cu totul alt câmp de luptă", a spus generalul american.

Ce reacție va avea Putin?

Zelenski se va adresa și Congresului SUA, unde republicanii sunt pregătiți să preia controlul anul viitor. Unii dintre membrii pro-Trump ai partidului au avertizat că miliardele de dolari oferite Ucrainei ar trebui folosite pentru întărirea frontierei de sud a Statelor Unite împotriva imigrației. Iar Kevin McCarthy, posibilul nou președinte al Camerei Reprezentanților, a spus că Ucraina nu ar trebui să se aștepte la "un cec în alb" de la Washington.

Chiar dacă Ucraina încă are un sprijin republican puternic în Senat, această schimbare a dinamicii politice îi convine Kremlinului, pentru că de ea ar putea depinde supraviețuirea politică a lui Putin.

Vizita lui Zelenski și anunțul despre furnizarea sistemului Patriot i-ar nărui lui Putin speranțele în slăbirea sprijinului acordat Ucrainei și l-ar putea provoca pe liderul de la Kremlin, confruntat cu situația dezastruoasă de pe front.

Călătoria de dinainte de Crăciun a lui Zelenski promite să fie cea mai mare lovitură de relații publice de până acum pentru fostul actor devenit președinte, care a folosit inteligent istoria și mitologia patriotică a națiunilor occidentale într-o serie de discursuri video adresate parlamentarilor din țările aliate. Deși s-a arătat recunoscător pentru sprijinul extern, el a părut uneori că încearcă să determine Occidentul să se rușineze că nu face mai mult și să-i facă pe alegătorii din acele țări să pună presiune pe liderii lor pentru a ajuta Ucraina.

Pe urmele lui Churchill

Când va ajunge la Washington, Zelenski ar putea trăi aceeași experiență pe care Churchill a avut-o în capitala Americii, scăldată de luminile Crăciunului, după lunile de întuneric aduse de raidurile aeriene.

Liderul britanic a traversat oceanul la bordul navei HMS Duke of York, evitând submarinele naziste care mișunau prin Atlantic, apoi a luat avionul de pe coasta Virginiei până la Washington, unde pe 22 decembrie 1941 era primit de președintele Franklin Roosevelt înainte de conferința de presă comună din următoarea zi.

După zile de analize și întâlniri, în care regimul lui Churchill a inclus vin sherry la micul dejun, scotch și suc la prânz, șampanie seara și un coniac vechi de 90 de ani înainte de a urca în pat seara, cei doi lideri au plănuit înfrângerea Germaniei naziste și a Japoniei și au pus bazele alianței occidentale pe care Biden a revigorat-o prin sprijinul său pentru Ucraina.

Churchill, care tânjise mai multe luni la intrarea Statelor Unite în Al Doilea Război Mondial și știa bine că aceasta era cheia înfrângerii lui Hitler, a spus atunci: "Am petrecut aceste sărbători departe de țara mea, departe de familia mea și totuși nu pot să spun cu adevărat că m-am simțit departe de casă."

Zelenski va avea parte de o primire demnă de un erou și speră că sprijinul suplimentar al SUA va însemna că Washingtonul "a tras sabia libertății și a aruncat teaca", cum a spus Churchill despre administrația Roosevelt în discursul său către Congres din 26 decembrie 1941.

De altfel, liderul ucrainean pare să aprecieze paralelele istorice. Într-un discurs emoționant adresat în martie membrilor parlamentului britanic, Zelenski a parafrazat unele dintre cele mai faimoase cuvinte rostite de Churchill: "Nu ne vom preda, nu vom pierde, vom merge până la capăt."

T.D.

articolul original.

10 generali ucraineni au fost demiși de la începerea războiului, altul s-a împușcat

16 December 2022 at 09:39
image

Șeful Forțelor Armate ale Ucrainei a declarat că are încredere în generalii săi și că doar cei care fac față războiului au rămas în funcție.

Valeri Zalujnîi, comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei și membru al Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, a declarat pentru The Economist că de la începutul războiului cu Rusia a făcut mai multe schimbări la vârful armatei.

Fiind prea tânăr pentru a face armata în perioada sovietică, a reușit să evite cultura "poruncii" care a încurajat și răsplătit supunerea în structurile militare, îngrădind creativitatea. Totuși, asta nu înseamnă că Zalujnîi nu își impune voința puternică asupra celor cu care lucrează - el a declarat că a eliberat din funcție zece generali în cele aproape zece luni de război, notează publicația citată.

"Întotdeauna este posibil să fii normal. A fi normal înseamnă a rămâne om în orice situație, acesta este cel mai important lucru. (…) Am dat afară zece dintre ei (generali - n.red.) de la începutul războiului, pentru că nu erau la înălțime. Altul s-a împușcat", a relatat Zalujnîi.

În martie, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a degradat doi generali pentru încălcarea jurământului către țară. "N-am timp să mă ocup de toți trădătorii. Dar, treptat, vor fi toți pedepsiți", a spus el într-o alocuțiune, conform Wall Street Journal.

Șeful Forțelor Armate ale Ucrainei a mai spus în interviul publicat de The Economist că Rusia va încerca o nouă ofensivă asupra Kievului la începutul anului viitor. "Rușii pregătesc vreo 200.000 de noi soldați. N-am nicio îndoială că vor veni din nou spre Kiev", a declarat Zalujnîi.

"Mobilizarea rusă a mers. Nu-i adevărat că problemele lor sunt atât de îngrozitoare încât oamenii ăștia nu vor lupta. O vor face. Când un țar le zice să meargă la luptă, ei merg. Am studiat istoria celor două războaie cecene - a fost la fel. Poate că n-or fi așa de bine echipați, dar tot reprezintă o problemă pentru noi", a mai spus el.

articolul original.

Mărturia unui dezertor rus despre ororile din Ucraina: Aveam voie să tragem în orice civil care avea un telefon

15 December 2022 at 05:36
By: -
image

Un soldat care a dezertat din armata rusă a povestit despre crimele de război comise de unitatea sa în Bucea.

Nikita Cibrin își amintește de câțiva camarazi care au luat-o la fugă după ce s-a aflat că au violat două femei din Ucraina, în timpul campaniei din nord-vestul Kievului, în martie. „I-am văzut fugind, pe urmă am aflat că erau violatori. Au violat o mamă și pe fiica ei”, a povestit el. Când au aflat ce făcuseră oamenii lor, comandanții au ridicat din umeri. I-au pedepsit câțiva dintre camarazii lor care i-au luat la bătaie, dar n-au fost niciodată judecați pentru faptele lor. „N-au fost închiși. Doar dați afară. Pur și simplu: ‘Valea!’. Au fost scoși din război. Asta-i tot”, a spus acesta.

Cibrin, un bărbat din regiunea rusă Iakuțk, spune că a făcut parte din brigada de infanterie mecanizată 64, unitatea care a devenit cunoscută pentru crimele de război comise în timpul ofensivei în Bucea, Borodianska și alte localități situate la nord de Kiev. El a dezertat în septembrie și a fugit în Europa prin Belarus și Kazahstan, relatează CNN.

Soldații din brigada lui Cibrin au fost declarați criminali de război de Ministerul Apărării de la Kiev în aprilie, după descoperirea unor gropi comune și cadavre ale civililor pe străzi.

Niște maniaci care se bucurau să ucidă

Documentele militare ale soldatului arată că șeful brigăzii din care a făcut parte era Azatbek Omurbekov. Supranumit "Măcelarul din Bucea", acesta se află sub sancțiunile UE și ale Marii Britanii. Statele Unite au trecut întreaga brigadă pe lista sancțiunilor.

Kremlinul a negat acuzațiile despre crime de război și a susținut fără temei că imaginile cu cadavrele civililor erau trucate, iar Vladimir Putin a decorat unitatea cu un titlu militar, lăudându-i "eroismul" și "acțiunile temerare".

Dezertorul care a vorbit pentru CNN într-o țară europeană în care a solicitat azil spune că atât cât s-a aflat pe front nu a văzut niciun eroism, ci doar crime, și se declară pregătit să răspundă în fața unui tribunal internațional. El subliniază că nu a comis nicio crimă.

Cibrin a spus că militarii aveau ordin direct să ucidă pe oricine transmitea informații despre pozițiile unității, indiferent că erau militari sau civili. "Dacă cineva avea un telefon, aveam liber să-l împușcăm", a spus el, adăugând că unii dintre membrii brigăzii erau "fără îndoială" în stare să ucidă civili neînarmați: "Erau maniaci care se bucurau să omoare un om."

Fostul soldat a amintit și de jafurile comise în Ucraina, când rușii au furat computere, televizoare, bijuterii și chiar mașini de spălat: "Nici nu se ascundeau. Mulți din unitatea mea, când am plecat din Lipovka și Andreevka, în martie, au luat mașinile civililor și le-au vândut în Belarus. Mentalitatea lor e că, dacă furi ceva, ești bun. Dacă nu te prinde nimeni, foarte bine! Dacă vezi ceva care e scump și-l furi fără să fii prins, ești bun", a explicat acesta.

Comandanții știau de crimele și jafurile comise de oamenii lor, dar nu i-a interesat să facă dreptate, acuză Cibrin. "Au reacționat la modul: În fine. S-a întâmplat. Așa, și? De fapt, n-au avut nicio reacție. Disciplina s-a dus, acolo nu-i nicio disciplină", a relatat el.

Când se vor opri rușii

Cibrin e convins că Rusia va pierde războiul cu Ucraina, dar numai după ce se vor pierde multe vieți: "Fiindcă Rusia nu se va opri până când nu va fi o mare vărsare de sânge, până când toți mor. Soldații sunt carne de tun pentru ei. Nu-i respectă."

Ca fost combatant, el subliniază că echiparea soldaților ruși nu se compară cu arsenalul la care au acces ucrainenii. În timp ce Kievul primește de la aliații occidentali unele dintre cele mai avansate arme, armata rusă se bazează pe echipament din perioada sovietică, folosit în anii '80 în Afganistan.

"Normal că Rusia o să piardă. Fiindcă toată lumea susține Ucraina. E o prostie să crezi că ei vor învinge. Au crezut că vor ocupa Kievul în trei zile. În a câta zi de război suntem acum? Au crezut că vin în Ucraina și vor fi primiți cu flori. Dar ei ne-au zis să ne cărăm naibii de acolo și au aruncat cu Molotoave în noi", a spus Cibrin.

Înfrângerea Rusiei este previzibilă și din cauza slabei pregătiri pentru război a trupelor. Cibrin a relatat că pregătirile unității sale au constat într-o armă, o țintă și 5.000 de gloanțe. "Continuă să tragi și pe urmă ești gata. Nimeni nu făcea nimic", a povestit acesta.

Lipsa de pregătire a devenit evidentă pe front, când aceiași oameni care se lăudau că sunt niște războinici când erau trimiși la luptă se întorceau distruși. "Cei care ziceau că-i omoară repede pe ucraineni, când veneau de pe linia frontului… nici nu mai puteau să vorbească. Au văzut războiul, au văzut înfrângerea și și-au văzut camarazii uciși, au văzut cadavre", a spus el.

"A fost o mare minciună. A fost o pregătire militară cu armata Belarusului. Și ne-au mințit. Pe 24 februarie ne-au zis doar că ne ducem la război", a adăugat fostul soldat.

Nikita Cibrin susține că nu a vrut să meargă pe front și, după ce și-a înfruntat superiorul, acesta l-a închis într-un vehicul special și a fost dus în Ucraina. La sfârșitul lui martie, când unitatea lui s-a retras din nord-vestul Kievului, s-a întors în Belarus, după care a fost trimis într-un spital din Rusia din cauza unor dureri de spate. A stat o lună internat, dar în mai l-au trimis iarăși în Ucraina, de data aceasta în regiunea Harkov, iar unitatea lui a fost cantonată în pădurile de lângă Izium.

Când comandanții altor unități au început să părăsească zona, el și-a dat seama că are ocazia să scape - a sărit într-un camion militar în care se aflau și alți soldați care fugeau de pe front și a ajuns în Belarus, iar de acolo s-a întors în Rusia. S-a internat din nou în spital din cauza durerilor de spate și spera să i se anuleze contractul pe care îl semnase cu armata.

Auzind că se va decreta mobilizarea parțială, Cibrin și-a dat seama că va ajunge iarăși pe front. A plecat la Sankt Petersburg, de unde a luat trenul spre Belarus, apoi a trecut în Kazahstan cu ajutorul unui intermediar și de acolo a plecat în țara în care se ascunde acum.

T.D.

articolul original.

Operațiunea „Arca lui Noe”: Unde plănuiește Putin să fugă din țară, dacă pierde războiul

8 December 2022 at 08:27
image

Vladimir Putin plănuiește să fugă din Rusia, dacă va pierde războiul din Ucraina şi să se ducă în… Venezuela.

Informația a fost dezvăluită de un fost angajat al Kremlinului însărcinat cu scrierea discursurilor președintelui rus.

Fostul funcționar al administrației prezidențiale ruse Abbas Galiamov, actualmente analist politic, susține că o sursă de încredere i-a dezvăluit că, în eventualitatea unei înfrângeri în Ucraina, Putin are un plan de rezervă pentru a fugi în Venezuela, relatează Newswek.

"De regulă nu dezvălui povești de culise, dar azi voi face o excepție. În primul rând, am foarte mare încredere în sursă, iar apoi, informația este foarte suculentă", a scris Galiamov pe canalul său de Telegram.

Proiectul secret a primit numele de cod "Arca lui Noe".

După ce China a fost destinația luată inițial în considerare, s-a ajuns la două variante pe care Putin le poate avea, în caz că războiul se termină rău: Venezuela sau Argentina.

Galiamov a explicat că, după cum sugerează numele, operațiunea are ca scop identificarea unor noi teritorii în care te poți duce în caz că devine inconfortabil să rămâi în acasă. "Anturajul lui Putin nu exclude posibilitatea ca el să piardă războiul, să piardă puterea și să trebuiască să fie evacuat urgent undeva", a spus acesta.

Potrivit fostului angajat al Kremlinului care trăiește în exil în Israel din 2018, sursa i-a mai spus că Iuri Kurilin, vicepreședintele și directorul companiei energetice ruse Rosneft, este cel care coordonează planul de evacuare către Venezuela.

În vară, Kurilin și-a dat demisia formal de la Rosneft, iar acum se dedică integral proiectului "Arca lui Noe". "Are cetățenie americană și a lucrat în structura BP (compania petrolieră British Petroleum - n.red.), inclusiv în poziția înaltă de director de afaceri corporative", a spus Galiamov.

Potrivit Newsweek, Kurilin încă figurează în organigrama Rosneft, ocupând funcția de vicepreședinte.

"Din păcate, sursa mea nu cunoaște mai multe detalii, însă ceea ce a spus este suficient de clar pentru a înțelege: când ei (rușii - n.red.) spun că 'totul merge conform planului', e bine să clarifici care dintre ele. Se pare că au mai multe", a conchis Galiamov.

articolul original.

A fost trecută linia roșie? Americanii spun cum văd atacurile ucrainenilor în inima Rusiei

7 December 2022 at 15:32
By: -
image

Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că Washingtonul nu a încurajat Ucraina să lovească în interiorul Rusiei.

Blinken a făcut această precizare la scurt timp după ce Moscova a acuzat Kievul că a desfășurat luni atacuri cu drone asupra a trei baze aeriene din Rusia, două dintre acestea aflându-se la sute de kilometri distanță de Ucraina, relatează BBC.

"Nu am încurajat, nici nu i-am ajutat pe ucraineni să lovească ținte în interiorul Rusiei, dar lucrul important este să înțelegem ce trăiesc ucrainenii în fiecare zi cu agresiunea rusă împotriva țării lor", a spus Bliken într-o conferință de presă organizată marți.

Acesta a acuzat Rusia că încearcă să distrugă infrastructura civilă care le permite oamenilor să aibă căldură, apă și electricitate. El a mai spus că Moscova folosește iarna ca armă și că acum "aceasta este realitatea din fiecare zi și noapte în Ucraina".

Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a precizat, însă, că Statele Unite nu vor împiedica Ucraina din a-și dezvolta propriile capacități de atac cu rază lungă de acțiune. "Răspunsul scurt este nu. Nu vom face în niciun caz asta", a spus acesta, adăugând că Washingtonul a oferit deja Kievului ajutoare de securitate în valoare de 19 miliarde de dolari.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a avertizat Statele Unite și aliații lor că nu va permite încălcarea "liniei roșii" prin furnizarea Ucrainei de arme cu rază lungă de acțiune.

Alianța militară NATO condusă de SUA a exclus furnizarea unor asemenea echipamente militare armatei ucrainene, pe fondul îngrijorărilor că acest lucru ar putea duce la o escaladare majoră cu o Rusia, țară dotată cu arme nucleare.

În două baze militare aeriene din regiunile ruse Riazan și Saratov s-au produs luni explozii. În aceste baze staționează bombardiere strategice folosite pentru atacuri aeriene asupra infrastructurii energetice a Ucrainei.

Rusia a anunțat că marți a avut loc un alt atac pe teritoriul său, în regiunea Kursk, învecinată cu Ucraina.

Cel mai recent atac al Rusiei asupra Ucrainei a avut loc luni, când peste 70 de rachete au fost lansate spre teritoriul acestei țări. Potrivit autorităților locale, patru persoane au fost ucise.

T.D.

articolul original.
  • There are no more articles
❌