ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 3 February 2023Ultimele Stiri

Șeful CIA spune că următoarele 6 luni vor fi cruciale în Ucraina: Trebuie rănit orgoliul lui Putin

3 February 2023 at 06:57
By: -
image

CIA apreciază că următoarele şase luni vor fi „absolut cruciale” în determinarea rezultatului final al războiului din Ucraina, a declarat directorul agenţiei, William Burns.

„Cred că ceea ce va fi esenţial – pentru că noi nu evaluăm că (Vladimir Putin) este serios în privinţa negocierilor -, cheia va fi pe câmpul de luptă în următoarele şase luni, după părerea noastră”, a declarat Burns, care a susţinut un discurs la Universitatea Georgetown, citat de CNN.

"Acest lucru include rănirea orgoliului lui Putin, care trebuie făcut să înţeleagă nu numai că nu va putea avansa mai mult în Ucraina, dar, pe măsură ce trece fiecare lună, riscă din ce în ce mai mult să piardă teritoriul pe care l-a luat ilegal până acum", a arătat şeful CIA.

Liderul rus, a mai spus Burns, "mizează pe faptul că poate face ca timpul să lucreze pentru el". Putin crede că poate "măcina" Ucraina şi în acest timp oboseala politică va cuprinde Europa, iar Statele Unite vor fi distrase, a arătat Burns.

El a mărturisit că i-a spus omologului său rus, Serghei Narîşkin, în noiembrie, că "acest calcul rusesc este la fel de profund greşit ca şi decizia iniţială de a intra în război la 24 februarie anul trecut".

articolul original.

Vladimir Putin: Suntem din nou amenințați cu tancuri germane, la bordul cărora se află cruci, în mâinile ultimilor descendenți ai lui Hitler, în mâinile lui Bandera

3 February 2023 at 07:08
image

Președintele rus Vladimir Putin susține că Moscova nu va trimite tancuri rusești la frontierele statelor occidentale, dar are cu ce să răspundă amenințărilor, nu numai cu vehicule blindate, transmite Libertatea.

Vladimir Putin reia teza unei presupuse „amenințări naziste” cu care s-ar confrunta Rusia

Liderul rus a participat la un concert de gală care a fost organizat pentru a marca împlinirea a 80 de ani de la victoria din bătălia de la Stalingrad.

„Cei care atrag țările europene, inclusiv Germania, într-un nou război cu Rusia și cu atât mai iresponsabil declară acest lucru drept un fapt împlinit, cei care se așteaptă să câștige o victorie asupra Rusiei pe câmpul de luptă se pare că nu înțeleg că un război modern cu Rusia va fi complet diferit pentru ei. Nu ne trimitem tancurile la granițele lor, dar avem ceva ca răspuns, iar utilizarea vehiculelor blindate nu va pune capăt problemei”, a declarat Vladimir Putin, citat de TASS.

El susține că țara sa este încrezătoare că va învinge.

„Continuitatea generațiilor, valorilor, tradițiilor, toate acestea sunt ceea ce distinge Rusia, ne face puternici și încrezători în noi înșine, în dreptatea noastră și în victoria noastră”, a adăugat președintele Rusiei.

„Pentru cei care ne amenință, aparent, adevărul simplu este de neînțeles: toți oamenii noștri, cu toții am crescut și am absorbit tradițiile poporului nostru cu lapte matern. Generația de învingători care ne-a creat țara cu munca, transpirația și sângele lor și ne-a predat-o ca moștenire”, a continuat Vladimir Putin.

Putin a invocat și cele mai recente ajutoare anunțate de Occident pentru Ucraina, context în care a reluat o parte din retorica prin care a încercat să justifice invadarea Ucrainei.

„Incredibil, dar adevărat: suntem din nou amenințați cu tancuri germane, Leopard, la bordul cărora se află cruci și vor lupta din nou cu Rusia pe pământul Ucrainei, în mâinile ultimilor descendenți ai lui Hitler, în mâinile lui Bandera (Stepan Bandera, lider politic ucrainean de orientare fascistă, n.r.). Din păcate, vedem că ideologia nazismului, deja în forma sa modernă, manifestarea sa modernă, creează din nou amenințări directe la adresa securității țării noastre”, a mai spus Vladimir Putin.

Rusia descria campania sa militară din Ucraina drept o „operațiune militară specială” pentru a dezarma și a „denazifica” statul invadat, însă atât Kievul, cât și Occidentul au respins poziția drept un pretext absurd pentru un război de agresiune complet nejustificat. De altfel, declarațiile părții ruse despre presupusa luptă împotriva nazismului a și adus-o într-o dispută cu Statul Israel, în primăvara anului 2022.

articolul original.

Putin a reușit să exporte în România ideea că Occidentul e satanist – Interviu video

2 February 2023 at 22:09
image
  • Populația autohtonă e profund influențată de tezele putiniste legate de identitatea culturală și cea religioasă.
  • Generalul Gherasimov, noul comandant al forțelor ruse din Ucraina, este autorul unei controversate doctrine militare, care mizează pe războiul hibrid, susținând că nu există nicio diferență între starea de pace și cea de război.
  • Strategia Moscovei, pe care mulți au tratat-o superficial, a fost de a folosi batalioanele Wagner, compuse din zeci de mii de deținuți de drept comun, vizând să protejeze trupele și, totodată, să compenseze lipsa de motivație a acestora.
  • Un lucru pe care Occidentul nu l-a luat în calcul a fost că Rusia a trecut repede la o economie de război. Asta nu înseamnă că sancțiunile nu-și ating obiectivele, dar cu toate acestea, Rusia reușește să producă suficient de mult pentru a susține efortul de pe front.
  • Netanyahu, actualul premier al Israelului, este cel mai vechi lider iliberal în funcție, înaintea lui Putin și înainte să ia decizia de a merge în această direcție.

Cristian Pârvulescu, 58 de ani, este decanul Facultății de Științe Politice a Școlii Naționale de Științe Politice și Administrative (SNSPA). De aproape un sfert de secol conduce Asociația „Pro Democrația”, care și-a propus „consolidarea democrației din România, prin stimularea participării civice”.

A avut loc o dezbatere în cadrul Alianței Nord-Atlantice despre trimiterea de tancuri. Aș vrea să discutăm despre pasivitatea României. De ce credeți că noi nu am luat parte la această dezbatere și, cumva, am lăsat Polonia să devină un jucător strategic important în Europa de Est.

Există o critică adresată liderilor politici din România în ceea ce privește problema ucraineană, pentru că nu au făcut cunoscute ajutoarele oferite acestei țări. 

S-a mers pe o cu totul altă strategie, dar asta din motive ce țin de forța teoriilor conspirației de la noi. Opinia publică din România este anti-rusă, dar nu este pro-război.

Mai mult decât atât, este profund influențată de tezele putiniste legate de identitatea culturală și cea religioasă. 

Respingerea modelului occidental, care se manifestă în ultimii 15 ani la noi în țară, a devenit din ce în ce mai serioasă din cauza războiului hibrid. 

Am văzut manifestându-se masiv această tendință în timpul campaniei Coaliției pentru Familie, care în egală măsură prelua idei ale extremei drepte americane, dar și idei venite din Rusia. Finanțările se făceau din ambele părți, pentru că, până la urmă, valorile sunt asemănătoare. 

Vladimir Putin nu a criticat niciodată această linie. Occidentul este satanist, se orientează spre valori eronate, susține președintele rus.

Am făcut un exercițiu cu membrii unui partid politic. Le-am citit un discurs al lui Putin din 2015, fără să spun autorul, și am întrebat cine l-a rostit. 

Au invocat numele patriarhului, al președintelui Traian Băsescu și așa mai departe. Deci, cum să spun, Putin rezona cu valorile noastre. 

Când le-am spus că e vorba de președintele Rusiei, evident, nu le-a venit să creadă. 

În realitate, a fost vorba de o preluare ostilă a dezbaterii culturale din România de pe rețelele sociale, pentru că Rusia a reușit să impună valori care veneau în contradicție cu cele occidentale.
De curând a fost făcută publică informația că trupele Kremlinului au 320.000 de militari pregătiți să intre în luptă, cu 30% mai mult decât au fost folosiți în urmă cu un an. Ce semnificații credeți că are această cifră și ce urmează să se întâmple în Ucraina la sfârșitul iernii?

E evident că asistăm la o concentrare de forțe care urmărește o ofensivă de succes. 

Rușii se pregătesc de multă vreme, sistematic, pentru această ofensivă. 

Anul trecut, pe de-o parte, când au declanșat invazia, forțele erau disparate. Inițial, au fost șapte linii de atac. 

Au plecat de la premisa că surpriza va fi totală și ucrainenii vor ceda repede. 

Acum se vor concentra probabil pe regiunea Donbas, unde vedem că strategia este aceea de a epuiza forțele ucrainene atât fizic, cât și moral.

Nu e deloc exclus să se încerce din nou o acțiune dinspre nord, dinspre Belarus, și alta dinspre sud, poate nu neapărat dinspre Crimeea, pentru a obliga forțele ucrainene să se împartă pe mai multe fronturi. 

Ucraina are și ea probleme legate de numărul de forțe combatante. Dispune de o rezervă de 700.000 de oameni, din câte știm noi. În realitate, e vorba doar de vreo 300.000 de combatanți. 

Ceilalți sunt implicați în activități conexe de apărare civilă. Va fi dificil să facă față unui asemenea atac. 

Vladimir Putin mizează foarte mult pe forța noii ofensive. Pregătește de multă vreme această mutare.

De ce liderul de la Kremlin a schimbat din nou conducerea militară rusă din Ucraina, aducându-l iar la comandă pe generalul Valeri Gherasimov?

Numirea generalului Gherasimov, șeful statului major general al armatelor rusești, comandant pentru operațiunile din Ucraina este importantă.

Știm că abilitățile acestuia au fost probate, chiar dacă într-un mod criminal, în războiul din Cecenia. Deci el este legat de Putin de peste 23 de ani. 

Pe de altă parte, e și autorul unei controversate, uneori nerecunoscute, doctrine militare Gherasimov. Una care mizează pe războiul hibrid, care susține că nu există nicio diferență între starea de pace și cea de război. 

Orice acțiune, de orice fel, împotriva celor care sunt considerați ostili este legitimă și îndreptățită. 

Pentru cei care nu sunt familiarizați, această doctrină a lui Gherasimov a apărut într-un articol din 2012, publicat în presa militară rusă, în care acesta reacționa la revoluțiile din Africa de Nord și din Siria, fiind considerate acțiuni de destabilizare, ostile Rusiei, făcute de americani și europeni. 

De altfel, dacă o să vedem, din acel moment opțiunea pentru iliberalism a lui Putin și a Rusiei este totală. Cu siguranță, Gherasimov nu a creat o astfel de teorie fără să se fi consultat cu Putin. Deci e clar că viziunea lui era expresia unei schimbări radicale a regimului de la Moscova, care trecea din faza de expectativă în cea de agresiune. 

Războiul începuse, numai că în Europa, lumea încă spera că se pot găsi soluții.

Rusia are probleme cu armele și echipamentul. Acești 320.000 de militari vor avea cu ce să lupte?

Numărul mare de oameni, presiunea pe care o realizează, compensează într-o oarecare măsură lipsurile. De exemplu, și ucrainenii au probleme. În acest moment, se pot apăra, dar nu pot contraataca.

Au avut nevoie de inovații, de elemente surpriză și de multă determinare pentru a reuși la Harkov, în est, sau la Herson, în sud. 

Problema militarilor ruși e lipsa motivației de a lupta, nu neapărat echipamentele. 

De altfel, strategia, pe care mulți au tratat-o superficial, de a folosi batalioanele Wagner, compuse din zeci de mii de deținuți de drept comun, a fost una care a vizat să protejeze trupele și, totodată, să compenseze lipsa de de determinare a acestora.

Au proliferat milițiile private, ceea ce e un semnal de criză a statului. Dar, spre exemplu, la Soledar și Bahmut au folosit din plin această strategie.

Au expus batalioanele Wagner, pierderile de acolo nu sunt de militari. Dacă deținuții supraviețuiesc șase luni, sunt grațiați. Soluția pe care au folosit-o a fost una absolut inumană, respectiv au trimis forțe mai puțin antrenate pentru a-i obosi pe ucraineni, ca, apoi, să-i arunce în luptă, în valurile doi și trei, pe cei mai bine pregătiți, obligându-i pe ucraineni să se retragă. 

Rusia are, în continuare, superioritate în ceea ce privește artileria și în ceea ce privește puterea tancurilor. Poate că acestea nu sunt extraordinare, dar sunt enorm de multe. 

Problema lor e să aibă suficienți tanchiști care să fie capabil să le folosească. Forța militară rusă este, în acest moment, mult mai importantă, nu doar numeric, ci și tehnic.

Un lucru pe care Occidentul nu l-a luat în calcul a fost că Rusia a trecut repede la o economie de război. Asta nu înseamnă că sancțiunile nu-și ating obiectivele, dar, cu toate acestea, Rusia reușește să producă suficient de mult pentru a susține războiul. Nu la infinit. Pierderile sunt foarte mari. Se vede asta, de exemplu, în bombardarea Ucrainei. 

Din câte am observat, în ultimele 3 luni, bombardamente mai serioase sunt la două săptămâni, ceea ce înseamnă că au serioase probleme în ceea ce privește rachetele. 

În rest, lansează proiectile sovietice care pot fi interceptate de ucraineni. Le folosesc doar pentru a menține o presiune permanentă, iar după 10-15 zile vin cu un bombardament serios, în care vizează infrastructura critică, în special cea care produce energie electrică sau aducțiuni de apă, cu scopul de a distruge moralul ucrainenilor.

O parte a opiniei publice internaționale spera ca încheierea războiului să vină cumva din interiorul Rusiei, prin înlăturarea lui Vladimir Putin. De ce nu s-a întâmplat acest lucru?

La fel cum reușesc să se mențină la putere Erdogan, Viktor Orban, cum încearcă Jaroslaw Kaczynski și gruparea sa în Polonia - prin distrugerea Opoziției, a societății civile și a presei libere. 

În 2012, Putin nu începea doar lupta împotriva Occidentului, ci și împotriva „agenților Occidentului” din Rusia, cu ghilimelele de rigoare, adică împotriva societății civile și a presei libere, care erau strâns corelate și, evident, victima sigură a fost statul de drept. 

În România am trecut prin această experiență în epoca Dragnea, când, de fapt, modelul era același. 

Problema e că acest model, care pare să fie unul autocratic de tip oriental, a fost experimentat mai întâi, în condițiile specifice, de Benjamin Netanyahu în Israel.

Netanyahu este cel mai vechi lider iliberal în funcție, încă înaintea lui Putin și înainte ca Putin să ia decizia de a merge în această direcție. 

În urmă cu 23 de ani, în martie, Putin e ales președinte pe fondul războiului din Cecenia pe care l-a generat tocmai pentru a-și consolida poziția. 

Occidentul ar fi trebuit, încă de atunci, să-și pună anumite semne de întrebare, dar a trecut cu prea multă ușurință peste ceea ce s-a întâmplat. 

Atentatele de la Moscova, care au produs intervenția rusă în Cecenia, ar fi putut oferi multe indicii în acest sens, fiind suspiciuni că au fost realizate chiar de FSB. 

Vladimir Putin, înainte să ajungă prim-ministru, în decembrie 1999, fusese directorul înfricoșătorului serviciu de informații.

Modelul este unul simplu: divizarea Opoziției, apoi distrugerea societății civile, a presei libere și, în final, subordonarea Justiției. Din păcate, îl vedem reprodus inclusiv în interiorul Uniunii Europene. 

Vladimir Putin a vizat societatea civilă, apoi organizațiile internaționale. 

Campania împotriva lui Soros a fost folosită masiv în Rusia, pentru că, nu-i așa?, Soros era cel care se afla în spatele tuturor revoluțiilor colorate din Ucraina sau din Georgia.

Am văzut, apoi, acest tip de discurs preluat în Ungaria și în România. În Turcia nu mai era Soros, era Gulen, obiectivul fiind același - distrugerea societății civile.

Ultimele ONG-uri din Rusia, care au rezistat cu mare greutate, au fost, de curând, și ele interzise. 

Mă refer la Memorial și la Asociația Mamelor Veteranilor. Practic, controlul asupra societății este total. 

Mass-media a devenit doar un angrenaj al sistemului „kompromat” care e politică de stat. A fost preluat de la vechiul KGB. 

Există canale de televiziune și site-uri care se ocupă doar cu compromiterea unor adversari potențiali ai sistemului. 

Un lider care devine șef de guvern prin kompromat va folosi masiv acest lucru. Și-l folosește într-o manieră în care KGB-ul nu l-a folosit. KGB-ul îl folosea pentru șantaj și nu-l făcea public.

Vladimir Putin a schimbat și acest lucru. Am văzut, spre exemplu, cum politologi, jurnaliști și nu doar oameni politici au fost compromiși prin relații cu agente care fuseseră trimise special. De exemplu, un fost prim-ministru al lui Vladimir Putin a fost compromis înaintea alegerilor din 2016 printr-o operațiune de acest gen, în condițiile în care camerele de luat vederi au fost montate chiar în apartamentul său.

articolul original.
Ieri — 2 February 2023Ultimele Stiri

Putin pregătește răspunsul la tancurile Occidentului

2 February 2023 at 17:35
By: (R.C.)

Rusia are ‘cu ce să răspundă’ la livrările de tancuri pentru Ucraina făcute de Occident, a declarat joi preşedintele rus Vladimir Putin, avertizând că acest răspuns nu se va limita doar la vehicule blindate, relatează EFE şi AFP.

‘Nu trimitem tancuri la graniţele lor, dar avem cu ce să răspundem’, a afirmat Putin într-un discurs susţinut la Volgograd (oraş în sud-vestul Rusiei), în timpul unei ceremonii de comemorare a 80 de ani de la victoria sovietică asupra Germaniei naziste în bătălia de la Stalingrad.

Răspunsul ‘nu se va limita doar la utilizarea de blindate’, a insistat liderul rus, care anterior a depus o coroană de flori în faţa flăcării eterne din Sala Gloriei Militare a complexului memorial ‘Mamaiev Kurgan’ şi a adus un omagiu memoriei soldaţilor sovietici căzuţi în luptele de la Stalingrad, printr-un minut de reculegere.

Putin a lansat un avertisment celor care ‘târăsc ţările europene, inclusiv Germania, într-un nou război cu Rusia’ şi celor care ‘speră să învingă Rusia pe câmpul de luptă’.

‘Se pare că ei nu înţeleg că războiul modern cu Rusia va fi complet diferit pentru ei’, a ameninţat liderul rus.

Declaraţiile lui Vladimir Putin ar putea fi interpretate drept o aluzie la puterea nucleară a ţării, cu care Moscova şi liderii săi s-au lăudat în mai multe rânduri, mai ales după ce conflictul din Ucraina s-a prelungit, notează EFE.

În acelaşi timp, Putin a declarat în diferite ocazii, ultima oară la sfârşitul anului trecut, că Rusia ‘în niciun caz’ nu va fi prima care va recurge la armele nucleare, întrucât doctrina sa militară stipulează un astfel de atac doar sub formă de răspuns.

Preşedintele rus s-a referit în mod special la tancurile germane Leopard 2 pe care Berlinul le va trimite Ucrainei şi care pot fi furnizate Kievului şi de alte ţări europene care le au în posesie.

‘Incredibil, dar adevărat: tancurile germane Leopard cu cruci pe ele ne ameninţă din nou’, a spus Putin, făcând o nouă paralelă între războiul împotriva lui Hitler şi campania militară rusă din Ucraina.

‘Din nou, succesorii lui Hitler vor să lupte cu Rusia pe pământ ucrainean, servindu-se de ‘banderovţî'”, a spus el, referindu-se la ucraineni, pe care îi numeşte astfel după numele susţinătorilor ultranaţionalistului ucrainean Stepan Bandera (1909-1959), care au colaborat cu naziştii în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

În aceeaşi cheie, el a spus că ‘ideologia nazismului, deja în forma sa modernă, creează din nou ameninţări directe la adresa securităţii’ Rusiei.

De la începerea ofensivei declanşate de el împotriva Ucrainei la 24 februarie anul trecut, Vladimir Putin susţine că responsabilii politici aflaţi la putere la Kiev sunt ‘neonazişti’, care s-ar afla la originea unui ‘genocid’ împotriva rusofonilor din această ţară.

Preşedintele rus a profitat de discursul său pentru a nega izolarea Rusiei şi pentru a le da asigurări concetăţenilor său că ţara continuă să aibă mulţi prieteni.

‘În pofida eforturilor de propagandă occidentală’, Moscova are prieteni ‘în toată lumea’, inclusiv în America de Nord şi Europa, a spus el.

De la sosirea sa la Kremlin în 2000, Putin a participat în mai multe rânduri la ceremoniile dedicate bătăliei de la Stalingrad, care a început la 17 iulie 1942 şi s-a încheiat la 2 februarie 1943 cu capitularea feldmareşalului Friderich von Paulus, comandantul Armatei a VI-a germane, după 200 de zile de lupte înverşunate.

articolul original.

S-ar putea complica situația pentru Ucraina! Sistemele ruse de rachete balistice Iskander, capabile să transporte focoase nucleare, sunt acum operaționale în Belarus

2 February 2023 at 16:17
image

Ministerul Apărării belarus a anunţat că sisteme ruse de rachete balistice Iskander sunt acum operaţionale pe teritoriul republicii după ce artilerişti belaruşi au fost instruiţi în Rusia cum să le opereze.

Rachetele sistemelor Iskander sunt capabile să lovească ţinte de până la 500 de kilometri, a precizat miercuri Ministerul Apărării belarus, informează Reuters.

După finalizarea cursului teoretic, artileriştii au efectuat pregătire practică pe poligoanele de tragere din Belarus„, a adăugat ministerul.

În iunie, preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat, în urma unei întrevederi cu Aleksandr Lukaşenko, omologul său belarus, că Rusia va furniza Belarusului sisteme de rachete Iskander-M, capabile să transporte încărcături nucleare.

Iskander-M este un sistem mobil de lansatoare de rachete cu o rază de acţiune de până la 500 km. Rachetele sale pot purta încărcătură convenţională sau focoase nucleare.

La începutul lui iulie, Belarusul a anunţat că a transferat sub controlul total al Rusiei aerodromul Ziabrovka de lângă Gomel, unde a fost amenajată o bază militară. Pe acest aerodrom se află o subunitate (divizion) de rachete Iskander-M şi unul dintre sistemele antiaeriene S-400 Triumf ale forţelor armate ruse.

Tot atunci, generalul belarus Oleksii Gromov a anunţat că Minskul aşteaptă să primească propriul sistem Iskander din Rusia, pentru care se pregăteşte intens. Acesta urma să fie instalat la unitatea militară a Brigăzii 465 de rachete a forţelor de infanterie din Belarus în oraşul Osipovici, unde a fost demarată construcţia unor hangare.

De la invazia Rusiei în Ucrainei, la 24 februarie, Belarusul, aliat al Moscovei, a servit ca bază pentru forţele ruseşti.

Trupele ruse au folosit Belarusul în special în încercarea de a ocupa capitala Kiev, însă au renunţat la sfârşitul lunii martie, în faţa rezistenţei ucrainene, şi s-au retras.

Regimul lui Lukaşenko, supus unor sancţiuni occidentale puternice, este extrem de dependent militar şi economic de Rusia, conform agerpres.ro.

articolul original.

Care este interdicția decretată de liderul de la Kremlin privind exportul de petrol

2 February 2023 at 09:30

Preşedintele Vladimir Putin a decis și toată Rusia s-a executat!

Este o interdicție decretată de liderul de la Kremlin privind exportul de petrol în țările care aplică plafonarea de preț stabilită pentru petrolul rusesc de statele din G7, Uniunea Europeană și Australia, ca sancțiune pentru campania militară rusă din Ucraina, astfel, aceasta a intrat în vigoare miercuri, 1 februarie.

Dispoziţia prezidenţială îi obligă pe exportatorii ruşi de petrol să respingă contractele cu persoane juridice sau fizice străine care conţin un mecanism fix, direct sau indirect, un preţ maxim în oricare dintre etapele de furnizare până la consumatorul final.

Prin această interdicție, îi permite lui Putin să excludă din această măsură anumite produse, aceasta va fi în vigoare până la 1 iulie.

Un embargo similar, care va intra în vigoare la o dată ce nu a fost încă stabilită de Guvern, a fost impus pentru exporturile de derivate din petrol, a arătat EFE.

Analiștii spun că aceste interdicții nu vor avea niciun efect

Însă, unii analiști consideră că aceste interdicții nu vor avea niciun efect, deoarece petrolul rusesc se negociază la prețuri sub plafon.

Concret, grupul celor şapte state cele mai dezvoltate (G7), UE şi Australia au stabilit în decembrie 2022 să impună un plafon de preţ de 60 de dolari pe barilul de petrol rusesc pentru a reduce încasările Moscovei şi „capacitatea sa de a susţine războiul din Ucraina”, după cum a declarat, la momentul respectiv, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Plafonul de preţ se va aplica şi pentru produsele petroliere din Rusia începând cu 5 februarie, deşi nu au fost încă precizaţi parametrii măsurii.

Exportul de produse petroliere a fost interzis

Decretul emis de președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, cu câteva zile înainte de finalul anului trecut interzice, de asemenea, exportul de produse petroliere.

Din datele Agerpres, decretul prevede că interdicţia este valabilă până pe 1 iulie 2023 şi conţine o clauză care îi permite preşedintelui rus să decidă derogări în cazuri speciale.

Statele din grupul OPEC+, ce reuneşte ţările Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi alţi zece producători, inclusiv Rusia, au decis menţinerea cotelor de producție, scrie AFP.

Cotele de producţie vor fi astfel menţinute la nivelul convenit în octombrie anul trecut, când statele OPEC+ au decis o reducere a extracţiei de petrol cu două milioane de barili pe zi, provocând nemulțumirea statelor occidentale, în special a SUA.

Următoarea întâlnire a OPEC+ este fixată pentru data de 4 iunie 2023, dar acest grup a precizat că s-ar putea reuni oricând ar fi nevoie dacă se impun ”măsuri suplimentare imediate”.

articolul original.

Viktor Orban recomandă Ucrainei să lase armele jos: „A devenit tărâmul nimănui”

2 February 2023 at 06:27
image

Viktor Orban îi cere Ucrainei să se predea, în timp ce ucrainenii luptă din răsputeri să-și salveze țara, ajutați de tancurile occidentale trimise pe front pentru a respinge noua ofensivă rusească. Premierul Ungariei pune la îndoială trăinicia suveranității statului ucrainean.

La Budapesta, guvernul a decorat străzile cu afișe prin care cere oprirea sancțiunilor împotriva Moscovei, iar Opera de Stat pune în scenă producția „Război și Pace” de Serghei Prokofiev.

Orban s-a adresat de curând unui grup divers de conservatori străini, cărora le-a spus că Rusia a reușit deja să transforme Ucraina într-un dezastru imposibil de guvernat.

„Este ca în Afganistan acum”, a spus Orban în timpul discuțiilor de la masa rotundă descrise în publicația The American Conservative.

Prim-ministrul maghiar susține că Vladimir Putin nu va pierde războiul, că timpul este de partea Rusiei și că Ucraina a devenit „tărâmul nimănui”.

Totodată, mesajul lui Orban este total opus alianței occidentale, care tocmai a depășit o linie roșie când a promis că va livra Ucrainei zeci de tancuri moderne.

Astfel, relațiile dintre Ungaria Ucraina sunt tot mai tensionate.

Viktor Orban „joacă la două capete”

Remarcile lui Orban au stârnit furia oficialilor ucraineni, care l-au chemat pe ambasadorul maghiar.

Unii experți spun că abordarea lui Orban nu este doar o metodă prin care guvernul său încearcă să distragă atenția de la problemele economice cu care se confruntă țara, ci o strategie de consolidare a relației de lungă durată cu Kremlinul.

„Liderii politici din guvernul maghiar vorbesc deseori despre promovarea păcii, dar de la condamnarea sancțiunilor, până la primirea cu brațele deschise a propunerilor de încetare a focului înaintate de Rusia, ei continuă să avanseze politici aprobate de Putin”, a spus David Pressman, ambasadorul american de la Budapesta.

„Simțul moralității ne cere să facem tot ce putem ca să înghețăm linia frontului. În timp ce cei mai mulți aliați occidentali au continuat să ofere Ucrainei ajutoare militare tot mai substanțiale, Ungaria refuză să își schimbe poziția față de Ucraina, despre care susține că ar trebui să renunțe la luptă.

Umanitatea noastră de bază și simțul moralității ne cer să facem tot ce putem ca să înghețăm linia frontului, să avem o încetare a focului și să începem negocierile”, a spus Orban pentru postul de radio al statului, potrivit Politico.

Experții argumentează că Orban nu este anti-ucrainean, dar retorica sa reprezintă un efort de a juca la două capete și de a câștiga sprijin pe plan intern.

Premierul maghiar vrea să profite de avantajele de care se bucură un stat membru NATO și UE, dar în același timp vrea să dezvolte relațiile cu Moscova, Beijing și alte capitale de state autoritare.

Amyra Garey a absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea București, secția Filologie, limbile - ucraineană-rusă. Pasionată de poezie și scriere, a câștigat concursuri literare, lucrând alături de scriitorul ucraineanciteste mai mult
articolul original.

Europarlamentarul Rareș Bogdan: ‘Războiul de lângă noi va mai dura. Nimeni nu garantează că dacă Ucraina cedează o fâșâie de pământ, Putin nu va ataca mâine alt stat!’

1 February 2023 at 21:30
image

Europarlamentarul Rareș Bogdan, prim-vicepreședintele PNL, susține că teoria că Putin e nebun, deci imprevizibil în logica medicală, dar previzibil în logica politică, face parte, din arsenalul manipulării pe care Rusia îl revarsă cu obstinație, parșiv, țintit. Kremlinul are cel mai mult de câștigat din mesaj. El accentuează în percepția publică ideea că este în stare de orice, de pildă să acționeze valiza nucleară, scopul fiind ca populația să facă presiuni asupra liderilor pentru a se așeza la masa negocierilor.

Fără îndoială pe scenariul negocierilor, astazi, castigul ar fi de partea Rusiei lui Putin si al permanentei ei tentatii hegemonice. Asa zisa vulnerabilitate a sa a devenit armă de propagandă menită să construiască fisuri în determinarea celor care susțin Kievul.

Din nefericire, nu sunt puțini cei care cred că președintele Ucrainei ar trebui să renunțe la teritoriul controlat de Moscova astazi, pentru a se ajunge la pace. În categoria celor care îl condamnă pe Putin și-l socotesc criminal sunt unii care îl plac pe Zelenski, dar și oameni care-l displac și au un dinte crescut în perioada când știrile despre Ucraina nu te duceau cu gândul la stat de drept. Pe cei care judecă singuri, care se informează și nu sunt victime ale manipulării, asta nu-i determină să ceară negocieri de pace în termenii Moscovei. Există rațiuni superioare.

Nimeni nu garantează că dacă Ucraina cedează o fâșâie de pământ, Putin nu va ataca mâine alt stat! Și nu e doar Republica Moldova prin preajmă, care este clar mai vulnerabilă decât statele baltice sau Polonia si …..Romania.

Cum să-l faci însă pe Putin să cedeze, să se retragă fără să piardă susținerea poporului rus, a parte din el, cu siguranta, insa suficient inca pentru validarea actiunilor crininale din Ukraina. Cheia ramane totusi populația Rusiei. Una dintre chei, parerea mea. Războiul de lângă noi va mai dura. Sunt autori care susțin că Putin este în stare să măcelărească milioane de ruși pentru a-și atinge scopul, istoria de altfel se invata ca nu ar fi prima data cand liderii de la Kremlin ar proceda asa. Dar eu nu cred că se va ajunge aici. Asta nu înseamnă că nu e în stare. După mine, atunci când pierderile omenești pe frontul său irațional vor forma masa critică în ochii și sufletele mamelor, familiilor soldaților ruși, Putin va face totusi un pas înapoi.

Presiunea pe care o pun forțele care furnizează armament Ucrainei trebuie să continue – aud acum voci: cu orice preț? Mor oameni nevinovați, spun unii care fara sa realizeze se inscriu astazi in logica celor care ar da castig de cauza Rusiei.

Da, mor. Crimele continuă zi de zi, atrocitatile sunt absolut socante si se intampla in proximitatea noastra! Pe 24 februarie se face un an de la invadarea Ucrainei și fiecare oră care trece adâncește drama. Dar a-i da acum lui Putin satisfacție deschide o cutie a Pandorei pe care nu o va putea nimeni închide. Ar fi greseala fatala si inceputul dezastrului pentru Europa de Est, in prima faza.

Nu m-aș baza pe camarila lui. Un clasic scria că atunci când te afli pe lângă nebuni, devii și tu nebun, dar mai mult decât atât, ajungi să consideri nebunia ca având farmec. Și din câte se vede, greșelile făcute de Ucraina și mai ales de Occident în 2014, după ocuparea si anexarea Peninsulei Crimeea, acceptându-l pe Putin ca partener de dialog și afaceri, au consolidat nebunia rusească. I-au permis să strângă resurse pentru a-și duce razboiul criminal si actiunea hegemonica pan euro-asiatica mai departe.

Dar armata sa are nevoie constant de piese. Descoperirea microcip-urilor batave în componența armelor rusești, via companii din China, va determina, sper, occidentul să verifice toate livrările indirecte.

Dar blocada nu mai are nevoie de nicio fisură! De niciun blat, intenționat sau din culpă. Nu inteleg de ce, spre exemplu, mai exista inca banci rusesti care activeaza in Swift. Nu inteleg de asemenea cum tari europene considerate stalpii Constructiei Europene au in dezbaterea interna din campaniile electorale tema sanctiunilor impotriva Rusiei, care ar afecta cresterea preturilor de pe piata interna si scaderea nivelului de trai in tarile respective.

Da, exact ce cititi, a fost una dintre cele 3 teme principale ale campaniei electorale din landul “Austria Inferioara” si pare ca e exportata ca tema de campanie si in Salzburgerland Karintia, urmatoarele doua landuri unde se confrunta fortele politice austriece in marrtie si aprilie 2023, conform mediaflux.ro

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Pariul greșit al Kremlinului: Tensiunile dintre SUA și Germania n-au lăsat pradă Ucraina

31 January 2023 at 14:27
image

Acum doi ani, Moscova privea disputa dintre Statele Unite și Germania asupra magistralei Nord Stream 2 ca pe un test al puterii transatlantice. De atunci, situația s-a schimbat atât de mult, încât și Kremlinul a fost surprins de ceea ce a urmat.

Rusia a investit enorm în conducta de 1.200 de kilometri care transporta gazele naturale în Germania, menită să crească exporturile și să-i întărească pârghia de putere asupra industriei europene. Germania, un client tradițional al resurselor oferite cu generozitate de Rusia, s-a așezat imediat în primul rând la coadă. Washingtonul nu.

Statele Unite nu doreau ca noua conductă de aprovizionare submarină de mare capacitate să înlocuiască vechile magistrale terestre care tranzitau Ucraina, oferind venituri vitale conducerii din Kiev din ce în ce mai înclinate către Occident, arată o analiză publicată de CNN.

Moscova a calculat că, dacă Washingtonul blochează Nord Stream 2, ceea ce a și făcut, atunci asta va arăta că puterea europeană nu mai depinde de Berlin, ci de Casa Albă.

Doi ani mai târziu, pariul Kremlinului s-a dovedit greșit. Deși tentată de avansurile amețitoare ale Rusiei, Germania post-Merkel a analizat de zece ori și a tăiat o dată, trecând, cu greu, e drept, de partea Americii și susținând trimiterea de tancuri în Ucraina. Exact ultimul lucru de care aveau nevoie rușii.

Cum i-a adus Scholz pe toți de partea lui

Cancelarul german a condiționat transferul tancurilor Leopard 1 și 2 în Ucraina de trimiterea de către SUA a tancurilor Abrams. Refuzul lui Olaf Scholz de a fi, așa cum a spus-o el, "presat" să trimită singur tancuri în Ucraina a arătat că dinamica puterii transatlantice s-a schimbat.

La summit-ul din martie anul trecut, liderii NATO au convenit să echipeze, să înarmeze și să instruiască forțele armate ale Ucrainei la standardele alianței nord-atlantice.

Deși Ucraina nu avea să devină membru NATO, mesajul transmis Rusiei era clar: în următorii ani, Ucraina urma să arate și să lupte ca și cum era în NATO.

Metamorfoza continuă a Ucrainei de la forța sovietică moștenită la clona NATO nu a depins doar de mecanismul sau diplomația obținerii tancurilor, vehiculelor de luptă, apărare antiaeriană și artilerie, ci și de aducerea a miliarde de oameni din statele membre NATO la un numitor comun cu politicienii lor.

A spus-o chiar Scholz în Parlament: "Credeți-ne. Nu vă vom pune în pericol", a dat el asigurări.

Acesta a explicat că guvernul său a gestionat deja agresiunea Rusiei și nu s-au concretizat temerile de o iarnă înghețată și de colaps economic. "Guvernul a făcut față crizei. Suntem într-o poziție mult mai bună", a spus el.

Ropotele de aplauze de la fiecare pas al discursului rostit cu grijă au vorbit la fel de puternic ca afirmaţiile sale. Scholz a făcut, așadar, ceea ce era mai bine pentru Germania, aducând de partea sa o populație care de obicei se opune războiului și arătându-i de ce trebuie să-și folosească puterea divizată în privința sprijinirii Ucrainei, chiar cu riscul de a înfuria Kremlinul.

Moscova crede că tot Casa Alba face jocurile

Dar dacă în Europa Scholz pare să fi estompat influența majoră a Americii în războiul din Ucraina, Moscova nu crede că s-a schimbat mare lucru. Andrei Kortonov, director general al Consiliului pentru Afaceri Internaționale din Rusia, este de părere că la Moscova "cei mai mulți oameni cred că tot Biden "trage sforile". Ba chiar, în loc ca Berlinul să capete putere, "leadership-ul american arată mai puternic ca oricând".

Cu toate acestea, Kremlinul nu a făcut discriminări, continuând să privească la fel de amenințător spre ambele maluri ale Atlanticului.

Ambasadorul rus în Germania a spus că mișcarea Berlinului de a trimite tancuri în Ucraina este "extrem de periculoasă" și l-a acuzat pe Scholz că refuză "să-și recunoască responsabilitatea istorică (a Germaniei) față de poporul nostru pentru crimele oribile ale nazismului". Iar omologul său de la Washington a acuzat Casa Albă de "provocare flagrantă" și a spus că Biden intenționează „înfrângerea strategică” a Rusiei.

Fostul președinte rus Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al țării sale, a spus că Rusia nu-și va permite niciodată să fie învinsă și va folosi armele nucleare dacă este amenințată.

În mod ciudat, în rândurile oficialilor mai apropiați de Kremlin declarațiile sunt mai puțin belicoase, un indiciu că Putin a redus, probabil, amenințarea escaladării nucleare.

Ca reacție la decizia lui Scholz de a trimite "Leoparzii" în Ucraina, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, s-a limitat la termenii discursului clasic, spunând că aceasta "adaugă presiune pe continent, dar nu poate împiedica Rusia să-țși atingă obiectivele".

Berlinul vrea mai mult control

Mesajele amestecate despre tancurile lui Biden și Scholz i-au nedumerit pe mulți dintre cetățenii ruși. Unii dintre cei consultați de CNN sunt convinși că Rusia va învinge oricum și au spus că SUA și Germania vor fi perdantele războiului, însă mulți s-au arătat îngrijorați de război, invocând bilanțul greu al pierderilor și exprimându-și nemulțumirea că Putin le ignoră îngrijorările.

Nu se știe cât de multe cunoaște Scholz de scăderea în popularitate a lui Putin sau dacă el crede că asta contează acum, însă livrarea tancurilor ar putea contribui la slăbirea puterii liderului de la Kremlin.

După ce a întârziat să recunoască amenințarea Rusiei, să reorienteze Germania, să-și revigoreze armata și să-și intensifice livrările de arme către Ucraina, pragmaticul Scholz a transmis acum că Germania a intrat în joc și că, într-adevăr, vrea să preia controlul.

El a spus că Germania va coordona livrările Leopard 2 de la aliați către Ucraina, putere pe care i-o conferă legislația germană care împiedică orice cumpărător de echipament de război să-l transmită unui stat terț.

Cu Scholz îndreptându-se spre cârma diplomatică, președintele ucrainean Volodimir Zelenski își poate nutri ambițiile teritoriale de a reface întreaga suveranitate a Ucrainei, inclusiv recucerind Crimeea, înaintea unor eventuale discuții de pace cu Putin.

Cancelarul german s-a aflat în fruntea liderilor prieteni care doresc o încheiere rapidă a războiului și restabilirea stabilității economice în Europa.

Sunt posibile discuții îndelungate despre următoarele mișcări în sprijinul Ucrainei și semnale pentru Zelenski că ajutoarele militare vor depinde mai mult de acordul Berlinului și mai puțin decise unilateral de Washington. Pentru Kievul exasperat de zig-zagul de până acum al Germaniei nu poate fi decât o veste bună.

S-ar putea ca această schimbare a dinamicii puterii să nu schimbe modul în care se desfășoară războiul, dar ar putea avea un impact asupra contururilor unui acord final și ar putea modela o pace de durată atunci când aceasta va veni, conchide analiza menționată.

articolul original.

Ziua 342: Primul val aduce 140 de tancuri la Kiev, Grecia nu trimite. Ucraina avertizată să nu mai folosească mine antipersonal

31 January 2023 at 21:49
image

Ziua 342 de război a început cu anunțul lui Joe Biden că SUA resping cererea Ucrainei de a furniza avioane de luptă. Un refuz voalat venise anterior și de la președintele francez Emmanuel Macron, înaintea întâlnirii pe care o are programată la Paris cu ministrul ucrainean al Apărării. Olanda se declară însă ceva mai flexibilă în această chestiune.

Lucrurile încep să se miște, în schimb, în ce privește livrarea de vehicule blindate. Americanii au trimis deja primele zeci de Bradley-uri spre Kiev, iar lunile următoare vor ajunge și tancurile Challenger de la britanici. În plus, Norvegia tocmai a anunțat că va trimite și ea tancuri Leopard. Ucraina se aşteaptă la un prim val de 140 de tancuri primite din Occident.

Între timp, alarmele au răsunat în întreaga Ucraină, de teama unui atac rus lansat din Belarus. Avioanele staționate de Vladimir Putin în țara condusă de aliatul său Alexander Lukașenko au fost ridicate de la sol. Ele transportă temutele rachete Kinjal.

Informațiile colectate de serviciile occidentale arată că o nouă ofensivă majoră a Rusiei e tot mai aproape. Asta pentru ruși înseamnă un nou val masiv de mobilizare, ce va fi anunțat, cel mai probabil, în discursul către națiune pe care Putin l-a programat cu câteva zile înainte de împlinirea unui an de la startul invaziei.

Și de la Moscova vin noi amenințări la adresa Poloniei și țărilor baltice, despre care purtătorul de cuvânt al lui Putin spune că și-o caută cu lumânarea.

Situația pe front

  • Atac din Belarus cu „pumnalele” lui Putin? - Alarmele anti-aeriene au început să sune în toată Ucraina puțin după ora 11:00. Nu este clar ce se întâmplă, însă presa ucraineană vorbește despre faptul că din Belarus au decolat avioanele MiG-31K pe care forțele Moscovei le-au dus acolo în a doua jumătate a lunii octombrie. Aceste avioane sunt adaptate să transporte rachetele Kinjal (pumnal, în traducere), ce au o rază de acțiune de peste 2.000 de kilometri.
  • Noi victime ale bombelor rușilor - În ultimele 24 de ore, autoritățile ucrainene au raportat lovituri rusești în nouă regiuni, soldate cu un mort și patru răniți. Este vorba de regiunile Donețk, Herson, Harkov, Sumî, Nikolaiev, Cernihov, Zaporojie, Dnipropetrovsk și Lugansk.
  • Ucraina vrea Crimeea înapoi până-n vară - Kirill Budanov, șeful serviciului de informații din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării, spune că există planuri pentru recucerirea Crimeii până în vară. El a mai declarat, într-un interviu pentru The Washington Post, că Moscova nu va folosi arme nucleare dacă pierde Crimeea: „Rusia e o țară de la care poți să aștepți multe, dar nu prostie pură”.
  • Amenințări pentru Polonia și țările baltice - Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a făcut noi declarații belicoase la adresa Occidentului: „Este tot mai evidentă implicarea Vestului colectiv în război, dar nu va schimba cursul evenimentelor. Țările baltice și Polonia fac tot ce pot ca să provoace noi confruntări”.
  • Moscova bagă bățul prin gardul NATO - Şeful spionajului rus, Serghei Narîşkin, afirmă că în rândul forţelor proruse din Donbas luptă voluntari francezi. El spune, în prezenţa nepotului lui de Gaulle, că opinia publică din Europa nu este atât de unitară pe cât şi-ar dori SUA.
  • Zelenski vrea să stârpească „teroarea rusească” - Volodimir Zelenski a făcut luni vizite de lucru la Nikolaiev şi Odesa, a avut întâlniri şi negocieri cu delegaţia daneză cu care a discutat despre nevoile pentru apărarea Ucrainei şi eliberarea teritoriului din sud şi est. De asemenea, s-a discutat despre reconstrucţia Ucrainei: „Teroarea rusească trebuie să piardă peste tot şi în toate – atât pe câmpul de luptă, cât şi în absenţa ruinelor în ţara noastră – aşa încât să putem reconstrui totul şi astfel să dovedim că libertatea este mai puternică”.
  • HRW avertizează Ucraina să nu mai folosească mine antipersonal - Human Rights Watch avertizează Ucraina cu privire la ”aparenta folosire” de către forţele sale armate a minelor antipersonal - interzise - în Bătălia de la Izium (est), un oraş ocupat timp de aproape şase luni de Rusia şi eliberat de ucraineni în septembrie. La Izium, ONG-ul a documentat numeroase cazuri de ”mine fluture” - de fabricaţie sovietică -, desfăşurate prin tiruri de rachetă. Ele au fost găsite în nouă zone, în care se aflau poziţii ruse, ceea ce arată că acestea din urmă erau ”ţintele”.

Pregătiri pentru o nouă ofensivă

  • Putin pregătește marea ofensivă - Institutul pentru Studiul Războiului dedică raportul zilnic de marți ofensivei pe care Rusia o pregătește și, potrivit informațiilor colectate, o va lansa curând. Moscova a făcut și continuă să facă achiziții substanțiale de arme și muniții și poate mobiliza rapid până la 200.000 de ruși. Pe front, forțele ruse par că se regrupează în Donbas, unde cel mai probabil va fi lansată noua ofensivă.
  • Noua mobilizare a rușilor, tot mai aproape - Universitatea din Tomsk a pregătit un site pentru momentul anunțării unei noi runde de mobilizare, cu toate informațiile necesare pentru rușii chemați pe front. Noua mobilizare e foarte posibil să fie anunțată de Putin în discursul său pentru națiune, programat să aibă loc în jurul datei de 20 februarie, adică aproape de marcarea unui an de când a ordonat invadarea Ucrainei.
  • Procurorul general îl confruntă pe Putin - Procurorul general al Rusiei Igor Krasnov i-a explicat lui Putin, în cadrul unei întâlniri, că au fost multe probleme cu mobilizarea decretată de el și până acum peste 9.000 de ruși trimiși ilegal pe front au fost aduși acasă.

Tancuri și avioane

  • Primul val aduce 140 de tancuri - Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a declarat că Kievul se așteaptă să primească între 120 și 140 de tancuri într-un „prim val” de livrări de la 12 țări. "Coaliția de tancuri are acum 12 membri. Pot observa că în primul val de contribuții forțele armate ucrainene vor primi între 120 și 140 de tancuri de model occidental", a spus ministrul.
  • Primele Bradley sunt pe drum - Statele Unite au trimis primul transport de peste 60 de vehicule militare Bradley ("ucigaşi de tancuri") către Ucraina.
  • Iepurașul de Paște aduce Challenger-uri - Secretarul britanic al Apărării Ben Wallace a declarat că tancurile Challenger 2 sunt aşteptate să ajungă în Ucraina înainte de vară: „Va fi în prima parte a verii sau în luna mai - va fi probabil spre perioada Paştelui”.
  • Ucraina primește și „leoparzi” norvegieni - Ministrul norvegian al Apărării Bjorn Arild Gram s-a angajat să livreze Ucrainei „cât mai curând posibil" tancuri Leopard 2. Nu este clar câte astfel de tancuri vor fi trimise. Norvegia are 36 de astfel de vehicule de luptă.
  • Americanii spun NU livrării de avioane - Preşedintele Joe Biden a declarat luni că nu va trimite avioane de luptă americane în Ucraina, chiar dacă Statele Unite îşi intensifică asistenţa militară sub formă de artilerie şi tancuri.
  • Kievul încearcă să-l convingă pe Macron - Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, este aşteptat marţi la Paris pentru a se întâlni cu preşedintele Emmanuel Macron, principalul subiect urmând să fie furnizarea de avioane de luptă Kievului. Macron deja s-a exprimat public pe subiect. Chiar dacă a spus că „în principiu nimic nu e exclus”, el a înșirat o serie de condiții care fac puțin probabilă livrarea de avioane.
  • Avioane de la olandezi? - Premierul olandez Mark Rutte a anunțat că guvernul său ia în considerare cererea Ucrainei de furnizare de avioane de luptă F-16.
  • Brazilia refuză să livreze armament Ucrainei - Preşedintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, i-a transmis cancelarului german, Olaf Scholz, că nu va livra deloc armament Ucrainei, liderul brazilian cerând implicarea Chinei pentru găsirea unei soluţii diplomatice la conflict.
  • Președintele din NATO care spune că Rusia va câștiga - Zoran Milanovic, preşedintele Croaţiei, ţară membră NATO, a criticat luni statele occidentale pentru că vor furniza Ucrainei tancuri grele şi alte arme în campania împotriva forţelor ruse de ocupaţie: „Sunt împotriva trimiterii de arme letale acolo. Asta prelungeşte războiul. Care este obiectivul? Dezintegrarea Rusiei, schimbarea guvernului? Se vorbeşte, de asemenea, de ruperea Rusiei. Este o nebunie". Detalii AICI
  • Kievul reacționează - Ministerul ucrainean de Externe l-a criticat marți pe președintele croat Zoran Milanovic pentru că a declarat că peninsula Crimeea nu va reveni niciodată în mâinile Ucrainei.
  • Aderarea la UE creează disensiuni - Premierul Ucrainei, Denis Şmihal, afirmă că Administraţia de la Kiev are ambiţia de a adera la Uniunea Europeană în următorii doi ani, dar iniţiativa riscă să genereze disensiuni, în contextul opoziţiei ferme a unora dintre statele membre şi a oficialilor de la Bruxelles, comentează Politico.
  • Grecia nu va furniza tancuri Leopard Ucrainei din cauza tensiunilor cu Turcia, a declarat prim-ministrul elen Kyriakos Mitsotakis. ”Nu vom trimite tancuri Leopard-2 din simplul motiv că ele sunt absolut necesare pentru strategia noastră de apărare”, a spus Mitsotakis.

Ce se mai întâmplă în Rusia

  • Alertă teroristă pe termen nedeterminat - Vladimir Putin a modificat decretul care reglementează modul în care sunt emise diferitele nivele de alertă teroristă. De acum încolo, alerta teroristă este declarată pe termen nedefinit, până când e anulată, iar în această perioadă orice vehicul poate fi inspectat dacă există suspiciuni că transportă arme sau explozibili.
  • Mită în terenuri pentru crimeeni care luptă împotriva Ucrainei - Guvernatorul rus al Crimeii a anunțat că locuitorilor care vor lupta împotriva Ucrainei în război li se vor da ca recompensă parcele gratuite de pământ. Această măsura ar urma să fie aplicată de la 1 aprilie.
  • Fără OnlyFans pentru ruși - OnlyFans nu mai funcționează în Rusia, cei care încearcă să deschidă site-ul sunt întâmpinați de un mesaj cu eroare 403, care indică restricționarea accesării. În februarie anul trecut, la scurt timp după startul invaziei, OnlyFans a înghețat plățile către modelele din Rusia și Belarus și nici nu a mai acceptat ca utilizatorii din aceste țări să-și reînnoiască subscripția și să vizioneze conținut plătit.
  • Arestați pentru o discuție la restaurant - Un cuplu căsătorit din oraşul Krasnodar, din sud-vestul Rusiei, a fost arestat duminică pentru că a exprimat sentimente anti-război în timpul unei conversaţii private într-un restaurant, potrivit grupului de monitorizare independent rus OVD-Info. Aleksei Ovchinnikov a fost condamnat la 15 zile de închisoare pentru huliganism, în timp ce soţia sa a primit o amendă de 1.000 de ruble (14 dolari).
  • Rușii, monitorizați și la toaletă - Iar în regiunea Riazan un cetățean rus a fost pus sub acuzare pentru discreditarea armatei pentru o inscripție pe un perete al toaletei unui mall: „Putin este un criminal. Trupe, întoarceți-vă acasă”. Nu se știe cum a stabilit poliția cine a făcut inscripția.
  • Terorism împotriva armatei - În Nijnevartovsk, un tribunal a dat prima condamnare pentru terorism în cazul unui rus care a dat foc la un centru de mobilizare. Acesta a primit o sentință de 12 ani de închisoare în regim de colonie penală.
  • Număr record de pașapoarte - În 2022, în Rusia au fost emise cele mai multe pașapoarte din ultimii 9 ani. Față de 2021 au fost emise cu 40% mai multe pașapoarte (1,5 milioane). În total au fost emise 5,4 milioane de documente de călătorie.
  • Economia rusă rezistă - FMI a prezis o creștere economică de 0,3% pentru Rusia în 2023, o prognoză îmbunătățită, după ce anul trecut a fost estimată o scădere. Pentru 2024 prognoza este și mai optimistă, de 2,1%.
articolul original.

Trei elevi ruși de clasa a VIII-a au distrus o cale ferată de lângă Moscova. Li se oferise recompensă pe Telegram

31 January 2023 at 09:48
image

Agenții FSB au reținut trei elevi de clasa a VIII-a din Cehov, un oraș din regiunea Moscova, pentru că au avariat o cale ferată din apropierea capitalei Rusiei.

Potrivit anchetatorilor, cei trei adolescenți au urmat instrucțiunile transmise pe un cont necunoscut de Telegram, unde li s-a oferit o recompensă pentru a distruge calea ferată. Elevii au filmat operațiunea ca să confirme îndeplinirea sarcinii și să-și primească banii, relatează agenția TASS citată de Meduza.

"Serviciul Federal de Securitate al Rusiei din Moscova și regiunea Moscovei, împreună cu angajații (…) Ministerului Afacerilor Interne al Rusiei de la stația Moscova-Kurskaia, au oprit activitățile ilegale făcute de trei minori din Cehov care au avariat facilități ale infrastructurii de transport pe tronsonul de cale ferată din direcția Kursk", a anunțat FSB.

#Putin's security officers detained three eighth-graders in the #Moscow region who are accused of preparing a sabotage.

According to the #FSB, the schoolchildren were going to damage the transport infrastructure of Russian Railways. pic.twitter.com/r6TUSPuvGf

— NEXTA (@nexta_tv)
January 30, 2023

Nu au fost oferite detalii despre modul de acțiune și proporțiile avariei provocate. Nici sursa instrucțiunilor și cuantumul recompensei nu au fost date publicității, însă FSB a emis un comunicat în care face referire la serviciile secrete ale Ucrainei.

"Având în vedere cele de mai sus, FSB (…) le solicită minorilor și părinților acestora, precum și altor cetățeni, să fie vigilenți, să nu urmeze exemplul persoanelor care sunt folosite de serviciile speciale ale Ucrainei pentru a comite acte de sabotaj asupra infrastructurii de transport a Federației Ruse", a transmis serviciul rus de securitate.

"Contactarea FSB cu informații despre sabotajul iminent pentru oprirea facilităților de transport și a infrastructurii rutiere va ajuta la evitarea răspunderii penale", a precizat instituția.

Elevii riscă să fie acuzați de sabotaj sau terorism. Conform legii penale care a fost modificată la sfârșitul anului trecut, o persoană în vârstă de 14 ani sau mai mult riscă o pedeapsă cu închisoarea pe viață dacă este acuzată pentru una dintre aceste infracțiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a semnat noua lege antisabotaj pe 29 decembrie. Aceasta prevede că un individ poate primi această pedeapsă nu numai pentru executarea unui act de sabotaj – de exemplu, un complot pentru o lovitură de stat sau alte "acte subversive" – ci şi pentru finanţarea, planificarea şi recrutarea persoanelor care să comită astfel de acţiuni.

De la izbucnirea războiului din Ucraina, au avut loc o serie de atacuri asupra birourilor de recrutare districtuale şi altor infrastructuri din Rusia. În octombrie, FSB a anunțat că a dejucat o tentativă de sabotaj și un act terorist asupra unuia dintre terminalele de transport și logistică:

Terror attack prevented in Bryansk. The FSB stopped the preparation by the Ukrainian special services of a sabotage and terrorist act at one of the transport and logistics terminals. pic.twitter.com/K6MCd7Nblq

— 🅰pocalypsis 🅰pocalypseos 🇷🇺 🇨🇳 🅉 (@apocalypseos)
October 12, 2022

Valul de atacuri s-a intensificat după ordinul lui Putin de mobilizare masivă. În total, până în noiembrie au fost vizate peste 75 de clădiri publice.

articolul original.

Boris Johnson a declarat într-un nou docuementar că Putin l-a amenințat cu un atac cu rachete

31 January 2023 at 01:00
image

Fostul premier britanic Boris Johnson a declarat că președintele rus Vladimir Putin l-a amenințat cu un atac cu rachete într-o convorbire telefonică purtată anul trecut, înainte de invazia Moscovei în Ucraina, scrie CNN.

„M-a amenințat la un moment dat și mi-a spus: ‘Știi, Boris, nu vreau să-ți fac rău, dar cu o rachetă ar dura doar un minut. Sau ceva de genul ăsta. Știți… vesel”, a declarat Johnson într-un interviu acordat BBC. „Cred că, după tonul foarte relaxat pe care îl adopta, după aerul de detașare pe care părea să-l aibă, el doar se juca cu încercările mele de a-l determina să negocieze”.

pentru BBC că l-a avertizat pe Putin că invadarea Ucrainei va duce la sancțiuni occidentale și la mai multe trupe NATO la granițele Rusiei în timpul convorbirii telefonice din 2022.

„Putin vs. Vest”, un nou documentar

Schimbul de replici a fost publicat ca o avanpremieră a unui documentar BBC „Putin vs. Vest”, programat pentru lansare luni, care examinează interacțiunile președintelui rus cu .

Nici Putin și nici Kremlinul nu au comentat public presupusa amenințare.

articolul original.

Ion Cristoiu: ‘Occidentul s-a angajat oficial în Război. Tancurile acum, avioanele de luptă și rachetele mai apoi, sunt armament ofensiv’

30 January 2023 at 21:31
image

Jurnalistul și publicistul Ion Cristoiu afirmă că ”Războiul dintre Ucraina și Federația Rusă e în realitate Războiul dintre Occident și Federația Rusă. Tancurile acum, avioanele de luptă și rachetele mai apoi, sînt armament ofensiv”.

”Dacă planeta nu va fi un deșert de cenușă ca urmare a Apocalipsei nucleare spre care se îndreaptă Războiul din Ucraina, dintre Occident și Rusia, intrat deja în faza Care pe care, atunci mai mult ca sigur manualele de Istorie din viitor vor consemna ca fiind cruciale (pînă acum cel puțin) două date:
24 februarie 2022.
23 ianuarie 2023.

Prima dată n-are nevoie de explicații. E ziua în care Federația Rusă a atacat Ucraina.
A doua trebuie neapărat explicată.

Pe 23 ianuarie 2023, Germania a decis trimiterea de tunuri Leopard Ucrainei, iar SUA, urmînd-o, a decis trimiterea de tancuri Abrams. În aceeași zi, alte state europene pînă atunci ținute de înțelegerea cu Germania, au anunțat că trimit și ele Ucrainei tancuri. E vorba de Danemarca, Olanda, Polonia, Finlanda, Spania. Dar nu atît decizia în sine, cît mai ales atmosfera de sărbătoare în care au fost făcute anunțurile conferă datei de 23 ianuarie 2023 dreptul de a intra în Istorie. Și aceasta din simplul motiv că în această zi, prin întregul spectacol mediatic – mai întîi a anunțat decizia Germania, urmată de salvele de tun sărbătorești lansate de Marea Britanie, Franța, Spania, Polonia, Țările Baltice, de zbieretele de bucurie țopăită din studiourile televiziunilor occidentale, și spre seară, de anunțul solemn făcut de America – Occidentul a lăsat deoparte ipocrizia și a recunoscut, în chip oficial, că se află în Război pe viață și pe moarte cu Federația Rusă.

Din punct de vedere militar nu se poate face un prognostic despre efectul deciziei asupra situației de pe front.
Din punct de vedere politic, lucrurile sînt clare:
Occidentul a ținut să semnaleze că s-a implicat oficial în Războiul din Ucraina.

Tancul e o armă ofensivă.
Așa cum au recunoscut mulți lideri occidentali fără nici o prudență, tancurile sînt date Ucrainei pentru a declanșa o contraofensivă avînd drept țel aruncarea rușilor în Marea Neagră. Așadar, fără să se mai pitească după vorbe precum Nu sîntem în Război cu Federația Rusă! liderii Occidentali, în frunte cu președintele Americii, au decis:

  • a) Continuarea Războiului din Ucraina.
  • b) Escaladarea Războiului din Ucraina.
  • c) Renunțarea la orice gînd de a încheia pace.

Mersul pînă la Confruntarea nucleară în Războiul cu Federația Rusă.
Nu putem înțelege aceste trei semnificații fără a arunca o privire asupra situației de pe front.

Războiul dintre Ucraina și Federația Rusă e în realitate Războiul dintre Occident și Federația Rusă. Cauzele conflagrației le-am mai prezentat.
Principala trimite la principala cauză a Războaielor din întreaga Istorie a Omenirii:
Rezolvarea pe calea armelor a problemelor care nu mai pot fi rezolvate pe calea diplomatică.

Acest Război a fost dorit de ambele părți. Atît de Rusia, cît și de Occident. Asemenea Germaniei dinainte de 1914 și dinainte de 1939, Rusia, învinsă în 1991, prin încheierea Războiului Rece, a vrut să-și ia revanșa. Dacă pe vremea bețivanului Elțîn, ușor de amețit cu o sticlă de vodcă, Occidentul a intervenit în diferite locuri de pe Glob, încălcînd dreptul internațional, fără să ia în calcul reacția Rusiei, la un timp după venirea la Putere a lui Vladimir Putin, Rusia a intervenit, la rîndu-i, în situațiile în care Occidentul se credea de unul singur. Pretenții de superputere moștenite de la Uniunea Sovietică. Punctul de conflict l-a reprezentat Siria. Occidentul a vrut să-și impună și aici voința. A eșuat, deoarece a intervenit Rusia. Concomitent între Rusia și China s-a ivit o alianță riscantă pentru Occident. Era limpede că bătălia cu armele nu mai poate fi evitată. Pentru aceasta trebuia căutată o țară care să-și asume nenorocirea de a duce pe teritoriul propriu un Război și de a-și face din popor carne de tun. Și această țară a fost Ucraina lui Volodîmîr Zelenski. O țară suficient de coruptă, lipsită de forțe democratice, o țară supusă dictaturii unui Clan: Clanul Zelenski. E mai mult decît semnificativ că în perioada cînd Rusia masa trupe în jurul Ucrainei, cînd manevrele deveneau tot mai amenințătoare, președintele francez și cancelarul german au fost la Moscova. Deși au stat de vorbă cu Putin ore-n șir, deși au fost contacte dintre Putin și Biden, nici un lider occidental n-a ținut cont de plîngerile lui Putin privind situația minorității ruse din Ucraina, dar mai ales privind admiterea Ucrainei în NATO. Dacă Occidentul ar fi vrut pace, s-ar fi înregistrat măcar semne că se vrea rezolvarea acestor plîngeri. În realitate, Occidentul n-a vrut o clipă rezolvarea pe cale pașnică a disputei.

Jocul a fost simplu.

Sau Rusia, văzînd determinarea Occidentului, renunță la pretențiile de a i se da un loc la masa marilor puteri sau ea va fi înfrîntă printr-un Război în care Occidentul se va bate cu Federația Rusă prin intermediul Ucrainei. Spre Ucraina au început să curgă bani cu nemiluita, armament, informații secrete, mercenari, sprijin politic și mediatic. Totul pus sub semnul lui Facem asta pentru a ajuta poporul ucrainean să-și păstreze integritatea teritorială. Cu tot sprijinul Occidental, Ucraina n-a reușit să-și păstreze integritatea teritorială. După aproape un an, 20 la sută din teritoriu se află sub stăpînirea rușilor, care, de altfel, l-au și anexat. Te-ai fi așteptat, judecînd după declarațiile lui Volodîmîr Zelenski, ca Ucraina să apere fiecare palmă de pămînt, ca rușii să nu poată înainta nici un metru dincolo de Crimeea. Nu s-a întîmplat așa și din simplul motiv că implicarea Occidentului a fost insuficientă. S-a subapreciat forța Rusiei și s-a supraapreciat forța Ucrainei.

Era greu de imaginat ca o țară mijlocie precum Ucraina să aibă forța de a ține în loc o superputere militară. Cînd s-a ivit întrebarea: Și acum ce facem? rușii au anexat 20% din teritorii, Volodîmîr Zelenski a răspuns că Ucraina va declanșa o contraofensivă. Anunțată pentru finele lui august 2022, contraofensiva a avut loc la televizor și nu pe teren. Rușii nu numai că s-au fixat în apărare, dar mai mult, au pornit la ofensivă. Ideea unui Război prin intermediar s-a dovedit dezastruoasă. Ucraina, de una singură, nu va putea angaja o contraofensivă. Așa s-a ivit schimbarea de strategie a Occidentului. Ipocriziile au fost lăsate deoparte. Întreg programul de manifestări dedicate trimiterii de tancuri s-a vrut un mesaj că Occidentul s-a angajat pe față în Războiul din Ucraina. Deocamdată trimițînd tancuri. Nu peste mult timp va trimite avioane de luptă, rachete și, în cele din urmă, oameni sub forma Coaliției mulținaționale.

De ce a fost nevoit Occidentul să dea cărțile pe față?
Pentru că niciuna din așteptările sale nu s-a îndeplinit.

A pariat pe prăbușirea militară a Rusiei.
Nu s-a întîmplat asta.

A pariat pe prăbușirea economică a Rusiei prin valul de sancțiuni economice, indiscutabile arme de luptă și nu expresii ale pedepsirii pentru încălcarea Dreptului internațional.
A pariat pe o revoltă în Rusia provocată de ostracizarea rușilor de rînd:
Campania de diabolizar, prin presă, interzicerea participării sportivilor și artiștilor ruși la manifestări internaționale.
Nu s-a întîmplat asta.

Orice Război din Istorie cunoaște o escaladare în clipa cînd una dintre părți e nemulțumită de situația de pe cîmpul de luptă.
Escaladarea Războiului de către Occident își are cauza în eșecul strategiei de pînă acum:
Dăm doar o mînă de ajutor Ucrainei! Nu sîntem în Război cu Federația Rusă!

Prin manifestările dedicate trimiterii de tancuri împotriva Rusiei, Occidentul s-a angajat oficial în Război.
Tancurile acum, avioanele de luptă și rachetele mai apoi, sînt armament ofensiv. Așa cum liderii occidentali au recunoscut, acest armament e destinat contraofensivei.pe care Ucraina urmează s-o declanșeze. Contraofensiva anunțată va duce automat și la un mai mare efort de Război al Rusiei. Cîtă vreme Armata Rusă cucerea teritoriul ucrainean, și, deci, Armata Ucraineană se apăra, rușii simpli mai puteau fi convinși că Agresorul e Rusia. Acum însă pentru rușii de rînd, Crimeea și Dombasul sînt deja teritorii aparținînd Rusiei. Ceea ce pentru Occident e un Război de eliberare dus de Ucraina, pentru ruși va fi un Război dus de Ucraina pentru cucerirea unor teritorii rusești. De altfel, Rusia a renunțat de mult la mănuși. A renunțat și Occidentul.

Orice Război, o dată început, scapă de sub control, urmîndu-și propria logică. Și primul și al doilea război mondial au pornit de la un Război local. Nu cred că l-a dorit cineva transformat în mondial. Mecanismul orb al împușcăturii de la Saraievo, care a dus la un măcel mondial de patru ani, e valabil pentru orice Război.

Dacă nu se încheie rapid, Războiul impune beligeranților ceea ce am putea numi:
Fuga înainte!

Nici Occidentul, nici Rusia nu mai au altă soluție decît Fuga înainte.
Nici una dintre părți nu mai poate da înapoi acum, după ce fiecare s-a adîncit tot mai tare în Război.

Pînă unde pot Fugi înainte cele două părți?
Pînă cînd vor pica amîndouă în prăpastia confruntării nucleare.”, conform cristoiublog.ro.

articolul original.

Occidentul este gata de o eventuală escaladare a războiului! Președintele Comitetului Militar al NATO: ‘NATO e pregătită dacă cumva Rusiei îi vine ideea de a avansa spre Alianță’

30 January 2023 at 17:00
image

Amiralul Rob Bauer, președintele Comitetului Militar al NATO, în cadrul unui interviu, a declarat că NATO e pregătită să lupte împotriva Rusiei, dar a subliniat că Alianța e una defensivă și nu va face decât să răspundă unei agresiuni dacă ea va exista.

Citat de agenția de presă rusă Tass, înaltul oficial al NATO a făcut declarațiile în cadrul unui interviu la postul de televiziune portughez RTP.

E un semnal important pentru Rusia. NATO e pregătită dacă cumva Rusiei îi vine ideea de a avansa spre Alianță. Da, aceasta e o linie roșie. Dacă există o linie roșie aceasta e trecerea frontierei teritoriului NATO de către ruși”, precizează Bauer.

Întrebat direct dacă NATO e pregătită pentru un asemenea scenariu, oficialul a răspuns fără să ezite: „Da, suntem pregătiți”.

Cu alte cuvinte nu există nicio îndoială: Orice atac al Rusiei asupra unui stat NATO duce la activarea imediată a Articolului 5 ceea ce înseamnă că Federația Rusă e în război cu întreaga alianță.

Rob Bauer a adăugat în ceea ce privește amenințarea nucleară a Rusiei că are convingerea că la Kremlin există rațiune iar Vladimir Putin realizează ce ar însemna pentru Federația Rusă un atac nuclear asupra unui membru Aliat.

Președintele Comitetului Militar al NATO, cea mai puternică alianță militară din istorie, a amintit că după invadarea Ucrainei de către Rusia pe 24 februarie 2022 Alianța a întărit considerabil Flancul Estic inclusiv prin dezvoltarea grupurilor de luptă suplimentare din România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia, conform defenseromania.ro.

articolul original.

Medicii de la un spital din Lugansk refuză să-i trateze pe mercenarii răniți din Grupul Wagner

30 January 2023 at 14:00
By: -
image

Militarii ruși care au nevoie de ajutor medical au fost aduși la un spital din orășelul Iuvileine, însă doctorii de acolo au spus că nu vor să-i vadă.

Până la 300 de mercenari din Grupul Wagner au fost internați în spitalul multidisciplinar numărul 15 din Iuvileine, în regiunea Lugansk, a anunțat pe Facebook Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.

Potrivit sursei citate de Ukrainska Pravda, medicii nu vor să-i trateze pe militarii ruși pentru că mulți dintre ei au HIV, sifilis, tuberculoză și pneumonie.

Around 300 Wagner Group mercenaries have been taken to a hospital in the village of Yuvileine in Luhansk Oblast, but local doctors are refusing to treat them.

Source: General Staff of the Armed Forces of Ukraine pic.twitter.com/nhaYUYzPFf

— Ukrainian News24 (@UkrainianNews24)
January 29, 2023

Grupul militar privat care apără interesele Moscovei se confruntă cu pierderi masive în Ucraina. Din cei 50.000 de luptători recrutați de organizația paramilitară din penitenciarele Rusiei, doar 10.000 mai luptă acum în Ucraina, a declarat Olga Romanova, șefa organizației Russia Behind Bars (Rusia din spatele gratiilor) care militează pentru drepturile deținuților.

"Datele noastre arată că, la sfârșitul lunii decembrie, 42.000-43.000 de deținuți au fost recrutați. Până acum, acest număr a ajuns probabil la 50.000. Din acest număr, 10.000 luptă acum pe front, fiindcă ceilalți au fost uciși sau răniți ori au fost dați dispăruți, au dezertat sau s-au predat", a detaliat aceasta.

Pierderile sunt accentuate și de tactica numită "valuri de carne" pe care Grupul Wagner o folosește pentru a expune pozițiile camuflate ale forțelor ucrainene, potrivit unui oficial militar ucrainean citat de Newsweek.

Căpitanul Viktor Tregubov, jurnalist și activist înrolat în armata ucraineană, a descris această strategie într-un interviu publicat de Kyiv Post: "Ei (forțele ruse) împing deținuții în față pentru a epuiza forțele noastre defensive și a le forța să rămână fără muniție și ca să vadă pozițiile noastre de tragere."

Tregubov a mai spus că și armata rusă are aceeași strategie, însă în locul deținuților folosește în "valurile de carne" oameni mobilizați din teritoriile ocupate. Unitățile armatei ruse văd astfel de unde se trage și atacă posturile ucrainene. Căpitanul a adăugat că este, însă, posibil ca tactica atacurilor în valuri să fie un semn al faptului că rușii rămân fără muniție.

Institutul pentru Studiul Războiului a anunțat recent că trupele armatei ruse urmează să înlocuiască efectivele epuizate ale Grupului Wagner pentru a menține ofensiva din Bahmut.

T.D.

articolul original.

Vocea lui Putin, ieșire la adresa lui Boris Johnson: ‘Nu au existat amenințări cu rachete. A fost o minciună inconștientă și el nu a înțeles de fapt despre ce vorbea Putin cu el’

30 January 2023 at 12:00
image

Kremlinul a declarat luni că fostul premier britanic Boris Johnson minte atunci când afirmă că preşedintele rus Vladimir Putin l-a ameninţat cu un atac cu rachete în timpul unei convorbiri telefonice înaintea invadării Ucrainei, transmite Reuters.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că ceea ce a spus Boris Johnson nu este adevărul, ci ”mai precis este o minciună”.

Într-un documentar realizat de BBC, Johnson afirmă că liderul rus l-a ameninţat cu un atac cu rachete care ”ar dura doar un minut”. ”El m-a ameninţat la un moment dat şi a spus ‘Boris, nu vreau să te rănesc, dar cu o rachetă ar dura doar un minut’ sau ceva de genul ăsta”, a menţionat fostul şef al executivului britanic.

”Nu au existat ameninţări cu rachete. Fie a fost o minciună intenţionată, şi atunci trebuie să îl întrebaţi pe domnul Johnson de ce a recurs la asta, fie a fost o minciună inconştientă şi el nu a înţeles de fapt despre ce vorbea Putin cu el”, a continuat reprezentantul Kremlinului.

Peskov, care a sugerat că ar putea fi vorba despre o neînţelegere, a adăugat că Vladimir Putin i-a explicat lui Boris Johnson cum, dacă Ucraina ar adera la NATO, rachetele SUA sau ale NATO plasate lângă frontierele Rusiei ar însemna că orice rachetă poate ajunge la Moscova în chestiune de minute.

”Dacă acest pasaj a fost înţeles în felul acesta, atunci este o situaţie foarte stânjenitoare”, a adăugat Dmitri Peskov.

Relaţiile dintre Moscova şi Londra au ajuns la un nivel minim în ultimele decenii chiar înainte ca armata rusă să invadeze Ucraina în 24 februarie anul trecut, după cazul otrăvirii fostului spion rus Serghei Skripal în oraşul britanic Salisbury în 2018.

Boris Johnson, care a demisionat în septembrie anul trecut după o serie de scandaluri, a încercat să poziţioneze Londra ca aliat principal al Ucrainei în Occident. În timpul mandatului său, el a vizitat Kievul de mai multe ori şi i-a telefonat frecvent preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski. El a vizitat şi în această lună capitala ucraineană, informează agerpres.ro

Citește și:

Fostul premier britanic Boris Johnson, amenințat de liderul de la Kremlin: ‘Nu vreau să vă fac rău, dar cu o rachetă ar dura un minut’

articolul original.

Bătălia care poate decide soarta războiului din Ucraina: Kievul nu-și permite să o evite

30 January 2023 at 11:18
image

Ucraina nu va fi niciodată sigură dacă Rusia va păstra controlul Crimeii, a declarat generalul american Ben Hodges. Peninsula ocupată din 2014 de Rusia va fi terenul pentru următoarea mare bătălie a războiului, consideră acesta.

Războiul din Ucraina este pe cale să devină mai violent în acest an, cu o contraofensivă rusă așteptată și mai multe arme occidentale livrate Kievului. Iar șeful NATO Jens Stoltenberg a avertizat recent că războiul a intrat „într-o fază decisivă”.

Această nouă etapă ar putea fi lupta pentru un teritoriu vital al forțelor militare ruse în Ucraina și mult prețuit de președintele Vladimir Putin: Crimeea, scrie Insider.

NATO Secretary-General Jens Stoltenberg stated that the Russo-Ukrainian War is in a “decisive phase” on January 15 and that NATO countries recognize the current situation and must “provide Ukraine with the weapons it needs to win.” https://t.co/PvxyqPWQgx https://t.co/0rxinBp6SM

— ISW (@TheStudyofWar)
January 17, 2023

Rusia ocupă Crimeea și o parte importantă din sudul Ucrainei, inclusiv orașele Melitopol și Mariupol, care îi asigură un culoar terestru de la propria graniță către peninsulă. Această zonă servește ca o rută esențială de aprovizionare pentru armata rusă și găzduiește mai multe baze militare și flota rusă de la Marea Neagră.

Invadată de forțele ruse și anexată ilegal de Putin în 2014, Crimeea a servit ca bază de lansare pentru invazia din februarie anul trecut și a contribuit la ocuparea unei părți importante din sudul Ucrainei. Crimeea continuă să fie o bază pentru atacurile aviației și marinei ruse care lovesc Ucraina.

Peninsula anexată de Imperiul Rus în domnia împărătesei Ecaterinei a II-a, în 1783, are și o importanță simbolică pentru Putin, care a asociat războiul din Ucraina cu trecutul imperial al Rusiei. Putin a vorbit despre Crimeea ca despre un "pământ sfânt" pentru Rusia, iar anexarea din 2014 a pus bazele invaziei de anul trecut.

Terenul decisiv pentru tot războiul

"Terenul decisiv pentru acest război este Crimeea. Guvernul ucrainean știe că nu se poate mulțumi ca Rusia să-și păstreze controlul asupra Crimeii", a declarat generalul american în rezervă Ben Hodges pentru Insider.

"În următoarele luni, Ucraina va stabili condițiile pentru eventuala eliberare a Crimeii", a adăugat el, subliniind că această țară "nu va fi niciodată sigură sau capabilă să-și reconstruiască economia cât timp Rusia deține Crimeea".

Lupta pentru recucerirea Crimeii poate fi foarte sângeroasă, într-un război care deja are un preț imens pentru ambele tabere. Președintele şefilor de Stat Major din Statele Unite, generalul Mark Miley, care a spus că va fi nevoie de negocieri pentru a pune capăt conflictului, a declarat în noiembrie că șansele ca Ucraina să scoată Rusia din Crimeea curând nu sunt foarte mari din punct de vedere militar.

Numeroși experți militari consideră, însă, că recucerirea Crimeii este imperativă pentru supraviețuirea pe termen lung a Ucrainei, iar forțele Kievului au demonstrat deja că sunt capabile să-și facă bine treaba. O campanie puternică contra Crimeii ar ajuta, totodată, la întărirea poziției Kievului în negocieri viitoare de pace.

"Cât timp peninsula rămâne în mâinile Kremlinului, Ucraina și ucrainenii nu pot fi liberi de agresiunea rusă", a scris recent Andrii Zagorodniuk, fostul ministru ucrainean al Apărării, în Foreign Affairs.

"După luni în șir de succese pe câmpul de luptă, este clar că Ucraina are capacitatea de a elibera Crimeea. De aceea, Ucraina ar trebui să planifice eliberarea Crimeii, iar Occidentul ar trebui să planifice să o ajute", a arătat el.

Cum poate fi eliberată Crimeea

Obiectivul poate fi atins izolând peninsula prin atacuri aeriene și terestre pentru a tăia și întrerupe legăturile principale ale Rusiei cu Crimeea - podul Kerci, care a fost deja ținta sabotajului ucrainean și așa-numitul pod terestru, teritoriul ocupat care leagă Rusia de peninsulă.

Odată izolată Crimeea, Ucraina ar trebui să folosească "o gamă largă de sisteme cu rază lungă de acțiune împotriva facilităților ruse expuse și trupelor din Crimeea, făcând-o de nesusținut și obligându-le să plece", a explicat Hodges.

În acest scenariu sunt esențiale sistemele de rachete ATACMS, cu rază lungă de acțiune, pe care administrația Biden a refuzat să le furnizeze Kievului pentru a nu fi folosite în atacuri în interiorul Rusiei. Hodges a spus că refuzul Statelor Unite a oferit "un sanctuar" pentru sistemele rusești din Crimeea și din altă parte care "ucid ucraineni nevinovați". Totuși, Washingtonul a devenit dispus să ajute Ucraina să-i atace pe ruși în Crimeea.

"Furnizarea capabilităților care vor lipsi Rusia de orice sanctuar pentru aviația, dronele și atacurile sale cu rachete va permite Ucrainei să facă Crimeea de nepăstrat pentru ruși", a adăugat fostul comandant al trupelor americane din Europa.

Perspectiva unei ofensive ucrainene în Crimeea reaprinde îngrijorările cu privire la o reacție extremă a lui Putin. Liderul de la Kremlin a lansat numeroase amenințări nucleare de la începutul războiului, însă mulți analiști militari de top au spus că această retorică agresivă este menită să descurajeze orice sprijin occidental pentru Ucraina.

Experții sunt sceptici în privința folosirii de către Moscova a arsenalului nuclear. Cea mai clară dovadă, spun ei, este că Ucraina a scos trupele ruse din zone pe care Putin le consideră ale Rusiei, precum Herson, fără a declanșa un răspuns nuclear. În plus, câteva baze aeriene rusești din Crimeea au fost deja lovite de atacuri ucrainene.

"Există mai multă claritate despre toleranța lor la daune și atacuri. Crimeea a fost deja lovită de mai multe ori fără o escaladare masivă din partea Kremlinului", a spus recent Dara Massicot, cercetător senior în politici la RAND Corporation, pentru New York Times.

În situația actuală, sunt slabe șanse ca Rusia și Ucraina să poarte discuții sau negocieri de pace. Decizia lui Putin de a anexa ilegal teritorii ucrainene în septembrie a aruncat pe fereastră ultima ocazie, și aceea minusculă, de înțelegere pașnică. Kievul a precizat de mai multe ori că nu va fi de acord cu niciun armistiţiu care implică vreo cedare teritorială în fața Rusiei și este foarte improbabil ca Moscova să revină asupra revendicărilor sale teritoriale în Ucraina.

În acest condiții, singurul mod ca Ucraina să-și ia înapoi Crimeea, schimbând decisiv cursul războiului, este printr-o ofensivă militară de proporții.

articolul original.

Dezvăluire tare despre Putin

30 January 2023 at 06:39
By: (G.D.)

Fostul premier britanic Boris Johnson povesteşte într-un documentar BBC că preşedintele rus Vladimir Putin l-a „ameninţat cumva” înainte de invadarea Ucrainei, spunând:”Cu o rachetă ar dura un minut”, informează luni AFP, preluată de Agerpres.

În acest documentar în trei părţi, al cărui prim episod este difuzat luni seară pe BBC Two, fostul şef al guvernului britanic povesteşte convorbirea telefonică „foarte lungă” şi „extraordinară” cu preşedintele rus după vizita sa la Kiev, la începutul lunii februarie.

La acel moment, Vladimir Putin continua să susţină că nu are nicio intenţie să invadeze Ucraina, în pofida afluxului masiv de soldaţi ruşi în regiunile de graniţă.

Boris Johnson povesteşte că l-a avertizat pe preşedintele rus în legătură cu sancţiunile dure pe care le-ar adopta occidentalii dacă liderul de la Kremlin s-ar angaja pe calea războiului.

„El a spus: ‘Boris, spui că Ucraina nu va intra în NATO în curând. (..) Ce vrei să spui prin „nu curând?'”, povesteşte Boris Johnson.

„Ei bine, ea nu va intra în NATO în viitorul apropiat, ştiţi foarte bine asta”, a răspuns fostul lider britanic, un susţinător al ucrainenilor.

„La un moment dat, m-a ameninţat cumva şi a spus:’Boris, nu vreau să vă fac rău, dar cu o rachetă ar dura un minut sau ceva de genul acesta”, a continuat Boris Johnson.

„Din tonul foarte relaxat adoptat şi detaşarea pe care părea să o aibă, cred se juca cu încercările mele de a-l face să negocieze”, a adăugat fostul lider britanic, care a părăsit Downing Street la începutul lunii septembrie, după o serie de scandaluri.

În acelaşi documentar, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski povesteşte cum s-a înfuriat pe atitudinea occidentalilor de atunci:”Dacă ştiţi că mâine Rusia va invada Ucraina, de ce nu îmi daţi astăzi suficient pentru a-l opri? Dacă nu puteţi, atunci opriţi-l voi”.

articolul original.

Boris Johnson povestește cum a fost amenințat de Putin: „Cu o rachetă ar dura doar un minut” UPDATE Kremlinul are altă variantă

30 January 2023 at 14:18
By: -
image

Fostul premier britanic Boris Johnson povesteşte într-un documentar BBC că preşedintele rus Vladimir Putin l-a „ameninţat cumva” înainte de invadarea Ucrainei, spunând: „Cu o rachetă ar dura un minut”.

În acest documentar în trei părţi, al cărui prim episod este difuzat luni seară pe BBC Two, fostul şef al guvernului britanic povesteşte convorbirea telefonică „foarte lungă” şi „extraordinară” cu preşedintele rus după vizita sa la Kiev, la începutul lunii februarie.

La acel moment, Vladimir Putin continua să susţină că nu are nicio intenţie să invadeze Ucraina, în pofida afluxului masiv de soldaţi ruşi în regiunile de graniţă.

Boris Johnson povesteşte că l-a avertizat pe preşedintele rus în legătură cu sancţiunile dure pe care le-ar adopta occidentalii dacă liderul de la Kremlin s-ar angaja pe calea războiului.

"El a spus: 'Boris, spui că Ucraina nu va intra în NATO în curând. (..) Ce vrei să spui prin "nu curând?'", povesteşte Boris Johnson.

"Ei bine, ea nu va intra în NATO în viitorul apropiat, ştiţi foarte bine asta", a răspuns fostul lider britanic, un susţinător al ucrainenilor.

"La un moment dat, m-a ameninţat cumva şi a spus: 'Boris, nu vreau să vă fac rău, dar cu o rachetă ar dura un minut sau ceva de genul acesta", a continuat Boris Johnson.

"Din tonul foarte relaxat adoptat şi detaşarea pe care părea să o aibă, cred că se juca cu încercările mele de a-l face să negocieze", a adăugat fostul lider britanic, care a părăsit Downing Street la începutul lunii septembrie, după o serie de scandaluri.

În acelaşi documentar, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski povesteşte cum s-a înfuriat pe atitudinea occidentalilor de atunci: "Dacă ştiţi că mâine Rusia va invada Ucraina, de ce nu îmi daţi astăzi suficient pentru a-l opri? Dacă nu puteţi, atunci opriţi-l voi".

Reacţia Kemlinului

Declaraţiile sunt o minciună, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenţia rusă de presă TASS.

"Ceea ce a spus domnul Johnson nu este adevărat. Mai exact, este o minciună", a comentat Peskov. El a subliniat că ar putea fi vorba de o minciună deliberată a lui Johnson, ceea ce ridică atunci întrebarea de ce a dat o astfel de versiune a evenimentelor sau dacă premierul britanic "nu a înţeles de fapt" atunci despre ce vorbea Putin cu el.

"Atunci devine un pic incomod pentru interlocutorii preşedintelui nostru", a adăugat ironic Peskov.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a subliniat că este la curent cu acea conversaţie telefonică.

"Repet încă o dată, oficial: este o minciună, nu au existat ameninţări cu rachete. Vorbind despre provocările la adresa securităţii Rusiei, preşedintele Putin a menţionat că, dacă Ucraina ar adera la NATO, potenţiala amplasare de rachete ale NATO sau ale SUA la graniţele noastre ar însemna că orice rachetă ar ajunge la Moscova în câteva minute. Dacă acest pasaj a fost perceput în acest fel (...) este o situaţie foarte jenantă", a comentat Peskov.

De altfel, Peskov i-a sfătuit pe jurnalişti să nu-şi piardă timpul urmărind minciunile de la BBC, scrie TASS.

"Nu putem reacţiona la lansarea filmelor de la BBC. Vom vedea ce spune. Am reacţionat la episodul care este acum discutat în mod activ în Marea Britanie. Aici v-am povestit fără echivoc despre acel episod. Dacă şi restul filmului este în aceeaşi notă, nu v-aş sfătui să vă pierdeţi timpul", a declarat Peskov, într-o discuţie cu jurnaliştii.

articolul original.
❌