ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 7 February 2023Ultimele Stiri

Dispar platformele cu containere deschise la ”scormonire” ? Încă 275 de ecoinsule pentru colectarea selectivă a gunoiului în Brașov !

7 February 2023 at 07:24
By: M.Ex.

Ministerul Mediului a comunicat primăriei, în cursul zilei de ieri, că a fost acceptată solicitarea de finanțare pentru achiziția a 275 de ecoinsule de diferite tipuri. Acestea se adaugă celor 74 de insule ecologice informatizate instalate anul trecut.
,,(…)Venim cu o nouă veste bună: Brașovul a obținut 30 de milioane de lei, fonduri nerambursabile, pentru achiziția a încă 275 de ecoinsule, care, împreună cu cele existente, acoperă aproape 90% din numărul total de platforme de depozitare a deșeurilor din Brașov. Este un pas important spre a avea un oraș curat, un oraș civilizat, un oraș așa cum merită brașovenii”, a declarat primarul Allen Coliban.
În cadrul programului ,,Achiziția de insule ecologice digitalizate pentru colectarea deșeurilor în municipiul Brasov”, vor fi cumpărate 3 tipuri de ecoinsule: două supraterane – un tip cu containere de 1,1 m.c. și un altul cu containere mai mari, de la 2 la 5 m.c. – și un sistem subteran, de asemenea cu containere de mari dimensiuni, de la 2 la 5 m.c.
,,Vorbim de ecoinsule îngropate, formatul pe care deja îl vedeți în cartierele Brașovului, acele containere cu guri separate, dar și de o soluție de capacitate mărită, care să înlocuiască platformele de colectare a deșeurilor în cartierele cu densitate foarte mare”, a explicat primarul Coliban.
Cele trei tipuri de ecoinsule care vor fi achiziționate sunt:
– 100 de insule supraterane Tip 1 încasetate cu 5 containere de câte 1.1 metri cubi (mc) pentru cele 5 fracții: biodegradabil; rezidual; sticlă; plastic și metal; hârtie și carton;
– 150 de insule supraterane Tip 2, compuse din 5 containere supraterane staționare, cu următoarele capacități pentru cele 5 fracții: biodegradabil: între 2 mc și 3 mc; rezidual: între 2 mc și 3 mc; sticlă: între 2 mc și 3 mc; plastic și metal: între 3 mc și 5 mc; hârtie și carton: între 3 mc și 5 mc
– 25 de insule Tip 3 subterane cu containere individuale, compuse din 5 containere cu următoarele capacități pentru cele 5 fracții: biodegradabil: între 2 mc și 3 mc; rezidual: între 2 mc și 3 mc; sticlă: între 2 mc și 3 mc; plastic și metal: între 4 mc și 5 mc; hârtie și carton: între 4 mc și 5 mc.
Insulele ecologice sunt compuse dintr-un ansamblu de containere pentru colectarea separată a deșeurilor, subterane sau supraterane, protejate anti-vandalism și împotriva accesului neautorizat, dotate cu acces digitalizat pentru persoanele fizice arondate, modul GSM pentru transmisie date, bază de date privind beneficiarii serviciului. Datele sunt agregate și utilizate într-un sistem digital, instrument principal de monitorizare și raportare. Sunt colectate informații privind volumele și tipurile de deșeuri colectate, precum și persoanele care introduc deșeurile în containere.
Obiectivul insulelor ecologice informatizate este de a colecta și reintroduce în circuitul de producție o cantitate cât mai mare de materiale reciclabile și de a scădea semnificativ cantitatea de deșeuri reziduale depozitate în final la groapa de gunoi a orașului.
Valoarea totală a proiectului este de 32.010.793 lei cu TVA reprezentând: cheltuieli eligibile în valoare de 30.734.576 lei cu TVA (100% fonduri PNRR); cheltuieli neeligibile în valoare de 1.276.217 lei.
Vă reamintim că, în 2022, Primăria Brașov a instalat 74 de insule ecologice informatizate în mai multe cartiere ale orașului. Aceste platforme ecologice sunt prevăzute cu un scaner pentru carduri, guri de încărcare comandate de un receptor tactil și un calculator care recunoaște cardul și ține evidența utilizatorilor, precum și a tipului de deșeu depozitat. Gurile de încărcare sunt de 4 culori, fiecare reprezentând un tip de deșeuri: albastru pentru hârtie/carton, galben pentru plastic/metal, verde pentru sticlă și negru pentru deșeul menajer.

Articolul precedent
Articolul următor
articolul original.

Fostul ministru al Apărării, despre legile educaţiei: Nu suntem legaţi de un termen în PNRR

7 February 2023 at 06:45
image

Nu suntem legaţi de un termen, prin PNRR, şi se poate rezolva inclusiv cu ordine de ministru ce avem de făcut, însă va trebui să începem să cheltuim acei bani, pentru că avem 3,9 miliarde euro pentru educaţie, o sumă imensă, a transmis luni Vasile Dîncu, despre legile educației, în emisiunea Proiect de Ţară România, de la Prima News TV.

”Nu suntem legaţi de un termen, pentru că am vorbit cu cei care au scris PNRR, în această periodă când s-a scris (..) se poate rezolva inclusiv cu ordine de ministru ce avem de făcut, însă va trebui să începem să cheltuim acei bani, laboratoare, învăţământul dual, tehnic. (..) Nu va fi uşor să cheltuim banii. Sper să reuşim să cheltuim aceşti bani, nu sunt foarte optimist pentru că am văzut viteza cu care am cheltuit în alte programe”, a spus Vasile Dîncu.

El a arătat că Ministerul Educaţiei trebuie să producă. ”Trebuia un comitet interministerial, poate există dar mie nu mi-au răspuns, condus de premier, în fiecare şedinţă de guvern ar fi trebuit să fie un raport de progres, pentru că au venit bani, 3,9 miliarde euro pentru educaţie, o sumă imensă. Ar trebui să ne grăbim”, a firmat el, precizând nu pierdem banii dacă îi cheltuim până în anu. 2026.

Vasile Dîncu a mai afirmat: ”Nu am înţeles de ce colegii noştri liberali nu au fost un pic mai deschişi la chestiunea asta, să cerem de exemplu un lucru, să ne spună Ministerul Educaţiei şi să ne răspundă purtătorul de cuvânt al PNL şi să nu răspundă la teme. Am crezut că vom găsi o mai mare deschidere pentru această dezbatere”, scrie news.ro

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Lucrări în valoare de 12 milioane de lei (nerambursabili), atrase de Consiliul Județean Brașov !

6 February 2023 at 18:36
By: M.Ex.

Încă două proiecte din fonduri nerambursabile atrase de Consiliul Județean Brașov ! Un proiect vizează reabilitarea energetică a unui imobil din patrimoniul judeţului, situat la Codlea şi aflat în administrarea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, iar cel de-al doilea proiect se referă la eficientizarea energetică, modernizarea și recompartimentarea imobilului Consiliului Judeţean Braşov situat pe Bulevardul Eroilor nr. 5,(fosta cantină).
Pentru aceste imobile au fost elaborate expertizele tehnice la acțiuni seismice și rapoartele de audit energetic, iar plenul forului deliberativ judeţean a aprobat anul trecut valorile maxime eligibile, descrierea investițiilor şi alocarea resurselor financiare necesare implementării lor, în condițiile rambursării ulterioare a cheltuielilor eligibile din PNRR şi din bugetul de stat.
Proiectul „Reabilitare energetică imobil DGASPC Braşov, Str. Carpați nr. 23 municipiul Codlea, județul Brașov” este în valoare de 8.492.947,24 lei cu TVA. Clădirea DGASPC este compusă dintr-un singur corp în care funcționează un cămin internat, având o suprafaţă desfăşurată de 3.295 mp.
Lucrările propuse vizează creșterea eficientei energetice prin izolarea pereților exteriori şi a acoperișului, schimbarea integrală a tâmplăriei, schimbarea sistemelor de încălzire, instalarea unor sisteme descentralizate de alimentare cu energie utilizând surse regenerabile de energie, înlocuirea lămpilor fluorescente cu cele de tip LED şi realizarea unui sistem de ventilație cu recuperare de căldură.
Intervențiile propuse pentru creșterea performanței energetice a clădirii vor determina o reducere a consumului anual de energie finală pentru încălzire cu 56,93% față de consumul anual consemnat în prezent, o reducere a consumului de energie primară totală și o diminuare a emisiilor de dioxid de carbon între 30 şi 60%.

Fosta cantină a PCR, reabilitată!

Cel de-al doilea proiect are ca obiect lucrări de „Eficientizare energetică, reabilitare, modernizare și recompartimentare clădire din B-dul Eroilor nr. 5” şi este în valoare totală de 3.593.890,97 lei.
Proiectul vizează renovarea aprofundată a imobilului din proximitatea sediului Consiliului Judeţean Braşov în care a funcționat fosta cantină a PCR, o clădire cu o arie desfășurată de 1.177 mp care urmează să fie transformată din temelii şi reabilitată termoenergetic.
Printre lucrările prevăzute în proiect se numără recompartimentarea spaţiilor, anveloparea pereţilor exteriori, înlocuirea ferestrelor şi uşilor, montarea de panouri solare şi pompe de căldură, dar şi implementarea sistemului automatizat BMS de management energetic, automatizare și control, în vederea creșterii economiilor de energie.
În urma implementării acestui proiect se estimează realizarea unei economii de energie finală cu 84,88% faţă de situaţia actuală şi o reducere a emisiilor anuale de dioxid de carbon aferente energiei primare cu 80,34 %.

Articolul precedent
Articolul următor
articolul original.

Pentru a fi eligibili și pentru a primi banii în cont, patronii români trebuie să dețină firme ce pun preț pe digitalizare

2 February 2023 at 10:03
Foto: news.ro

Mediul de afaceri din România are o șansă importantă de a obține finanțare de la stat, chiar la început de an.

Este vorba despre accesarea unor sume impresionante de bani, ce provin din PNRR și care se adresează întreprinderilor mici și mijlocii ce îndeplinesc o condiție esențială.

Știm cu toții că tendința viitorului pe toate planurile și în toate domeniile de activitate este digitalizarea. În prezent, inclusiv în administrația publică se încearcă implementarea la scară cât mai largă a digitalizării, datorită numeroaselor beneficii de accesibilitate și transparență, dar și eficiență, pe care aceasta le presupune.

Cum poți pune mâna pe 100.000 de euro cash, pe care nu-i mai dai înapoi

În contextul financiar, atât la stat, la fel este și în mediul privat. Ca să prindă trenul viitorului, să devină mai competitive, mai performante, firmele mici și mijlocii din România trebuie să se orienteze către tehnologie și digitalizare.

Astfel, cei ce deja o fac, au numai de câștigat, fiindcă îi așteaptă finanțări de până la 100.000 de euro.

Banii nu vin însă fără ca patronul să trimită un proiect de finanțare pe platforma https://proiecte.pnrr.gov.ro.

Însă, mare atenție, deoarece există un termen prevăzut pentru acest lucru, respectiv de la 15 februarie 2023, ora 10:00, până pe 18 aprilie 2023, ora 24.00.

Pentru a fi aprobat proiectul, cei ce depun astfel de proiecte trebuie să aibă calitatea de întreprinderi mici, mijlocii sau microîntreprinderi (IMM-uri), înființate până cel târziu la data de 31 decembrie 2021.

De asemenea, e important ca patronii noștri să mai fie atenți la un detaliu. Este vorba despre faptul că, la finalul implementării proiectului, firma trebuie să aibă mai mult de jumătate din angajați care să folosească, în scopuri de afaceri, calculatoare conectate la internet.

Totuși, vorbim despre promovarea digitalizării, nici nu se putea să nu se impună o astfel de condiție ulterioară.

articolul original.

Toate ‘tunurile’ pe Ministrul Educației, Ligia Deca! PSD Sector 1: Doamna ministru nu și-a înțeles rolul

1 February 2023 at 15:45
image

Organizaţia PSD Sector 1 reacționează la decizia Ministrului Educației, Ligia Deca, după ce a decis suspendarea atribuţiilor secretarului de stat din Ministerul Educaţiei Florin Lixandru, catalogând drept inacceptabilă această formă de pune pumnul în gură unei persoane care are o opinie diferită.

„Reacţia violentă a doamnei Deca, care trădează lipsa oricăror reflexe democratice, a fost generată de observaţii pertinente şi de bună credinţă făcute de domnul Lixandru tocmai pentru a îmbunătăţi proiectele legilor Educaţiei. Dacă în mijlocul unei dezbateri publice reacţia la opinii diferite este politica pumnului în gură, atunci doamna ministru nu şi-a înţeles rolul, nici importanţa temelor dezbătute. Opiniile PSD, formulate fie de domnul Lixandru, fie de alţi colegi profesori sau profesionişti ai domeniului sau opiniile exprimate de specialişti apolitici, de societatea civilă au rolul de a asigura accesul la Educaţie pentru copiii dezavantajaţi, pentru cei din diaspora sau examene de admitere sau Bacalaureat fără încurajarea meditaţiilor costisitoare”, se arată într-un comunicat de presă al PSD Sector 1 transmis miercuri.

Social-democraţii solicită PNL ca, de la nivelul Ministerului Educaţiei şi până la cel al Consiliului local, să revină la colaborarea bazată pe „deschidere, colegialitate şi urmărirea interesului public”.

Secretarul de stat în Ministerul Educaţiei Florin Lixandru a confirmat miercuri, pentru AGERPRES, că i-au fost retrase atribuţiile printr-un ordin de ministru.

„Momentan sunt pe funcţie, dar nu am nicio atribuţie. Eu aveam atribuţii pe învăţământ preuniversitar şi pe relaţia cu Parlamentul şi s-a abrogat ordinul prin care mi s-au atribuit acele atribuţii, momentan, până la o discuţie care ar avea loc în coaliţie în această seară”, a afirmat secretarul de stat.

El a spus că i-au fost retrase atribuţiile pentru un „delict de opinie”. „Pentru un delict de opinie, azi mi s-au retras atribuţiile. Perspectiva PSD asupra legilor Educaţiei este că sunt proiecte mult prea importante ce trebuie dezbătute temeinic, pe îndelete! PSD va pune în discuţia coaliţiei stabilirea unui calendar extins de analiză publică şi adoptare. Timp este suficient, jalonul PNRR privind Legile Educaţiei are termen trimestrul 3 al acestui an; în plus, inclusiv Comisia Europeană recomandă ca proiectele care cuprind reforme sistemice, deci şi cele privind Legea Educaţiei, să nu fie grăbite pentru încadrarea în termen, ci să fie calitativ pregătite/finalizate până la data depunerii cererii de plată, respectiv până în martie 2024”, a scris Lixandru, pe pagina sa de Facebook, transmite AGERPRES

articolul original.

ContentSpeed sprijină firmele din România care doresc să acceseze fonduri europene în cadrul programului de digitalizare  PNRR

31 January 2023 at 22:01
By: Team
image

ContentSpeed, platforma de e-commerce specializată în realizarea magazinelor online pentru retaileri tradiționali și portaluri B2B pentru producători și companiile de distribuție, ajută IMM-urile în obținerea de fonduri europene pentru digitalizarea și dezvoltarea afacerilor.

Fondurile puse la dispoziție de Uniunea Europeană pentru a stimula transformarea digitală sunt semnificative: 127 de miliarde euro sunt dedicate reformelor digitale și investițiilor în planurile naționale de redresare și reziliență. Aceasta reprezintă o oportunitate fără precedent de a accelera digitalizarea, de a spori reziliența Uniunii și de a reduce dependențele externe atât prin reforme, cât și prin investiții.

În decembrie 2022 s-a lansat Ghidul final de finanțare a programului PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) în cadrul căruia sunt sunt alocate 347,5 milioane de euro. Conform firmelor de consultanță, majoritatea companiilor planifică să aplice pentru finanțări de până în 50.000. La această valoare, ar primi bani peste 7.000 de firme.

Instrumentul de grant asigură fonduri de dezvoltare de la 20.000 de euro până la 100.000 de euro pe întreprindere. E gândit să sprijine IMM-urile în adoptarea tehnologiilor digitale, astfel că, în acest sens, companiile pot ajuta România să ajungă la creșteri economice similare cu cele din Polonia, Croația sau Estonia, țări care au un grad mai mare de absorbție a fondurilor europene. Țara noastră ocupă ultimul loc în topul DESI, care sintetizează indicatorii privind performanța digitală a Europei.

Ce oferă ContentSpeed firmelor care vor fonduri pentru digitalizare

ContentSpeed a implementat până în prezent peste 30 de proiecte tehnice realizate prin fonduri de finanțare.

Compania oferă soluții de transformare digitală – realizare de magazine online, integrări software de tip CRM sau ERP, aplicații de mobil dedicate eCommerce sau Marketplace-uri, dar și servicii de consultanță oferite de firmele partenere, asigurând astfel sprijin complet pentru obținerea fondurilor.

Procesul de evaluare a proiectelor este transparent, iar metodele de calcul ale punctajului sunt bine definite în ghidul emis de către Minister. ContentSpeed oferă suport și în ceea ce privește redactarea caietului de sarcini, asigură asistarea gratuită la susținerea periodică a auditurilor solicitate de autoritati, pune la dispoziție cele mai avansate soluții software și are parteneri specializați în transformarea digitală a companiilor end-to-end.

Prin serviciile standard, soluțiile de digitalizare oferite și partenerii cu rate de succes dovedite, ContentSpeed acoperă 10 din cele 12 criterii de transformare digitală, care trebuie îndeplinite în urma implementării proiectelor, în condițiile în care atingerea a minimum 6 criterii este necesară pentru accesarea finanțărilor.

Firmelor care nu includ și componente de comerț electronic, precum magazine online sau aplicații de mobil, le va fi dificil să demonstreze creșterea productivității la nivel de companie doar prin achiziția de hardware și să bifeze minimul de criterii cerut: folosirea rețelelor de socializare, vânzările online să reprezinte peste 1% din cifra de afaceri totală și vânzările web către consumatori privați (B2C) mai mult de 10% din vânzările web. În același timp, trebuie să utilizeze soluții de tip CRM, WMS sau ERP, componente de AI și cloud, ideal in format SaaS (Software as a Service).

„În aproape două decenii de activitate pe piața din România, perioadă în care am dezvoltat și extins numeroase proiecte online, am ajuns și la o idee generală despre mediul antreprenorial: sunt o mulțime de idei bune, dar nu sunt duse mai departe din lipsă de bani și companiilor le e dificil să găsească surse de finanțare. Noi suntem încrezători că România de peste zece ani va arăta radical diferit față de prezent, iar aceste schimbări apar la nivel micro care vor influența schimbările macro și vor îmbunătăți întreaga economie autohtonă în care activăm. Și noi la ContentSpeed am beneficiat de finanțări prin astfel de programe, deși inițial eram sceptici și defel încrezători în șansele noastre. Mulți ne-au spus că nu avem nicio șansă, că fondurile sunt “date cu dedicație”. Nici pe departe! Cu un plan bun de afaceri și o strategie de transformare digitală a companiei, ai toate șansele de partea ta. Iată de ce considerăm că este atât de important ca toți antreprenorii să vadă soluții la provocări și să știe că oportunitățile nu sunt bune sau rele, ci sunt cele de care profiți sau pe care le ratezi. Și noi vrem să profite cât mai mulți de cele disponibile acum.”

Radu Vîlceanu, GM & Co-founder ContentSpeed

Condiții pentru accesarea fondurilor

Printre condițiile care trebuie îndeplinite de către IMM-uri pentru a accesa aceste fonduri se numără: să fie înființate cel târziu la data de 31 decembrie 2021, să înregistreze profit de exploatare în 2021, să nu se afle în:stare de faliment, reorganizare juridică, dizolvare sau lichidare, și să nu desfășoare activități cu produse cu caracter obscen, care au legătură cu industria de tutun sau de jocuri de noroc. Totodată, se angajează ca la finalul implementării proiectului să atingă minimum 6 dintre criteriile de intensitate digitală, conform Indicelui economiei și societății digitale (DESI).

Valoarea maximă a ajutorului de minimis este cuprinsă între 20.000 și 30.000 euro pentru microintreprindere, respectiv 20.000 și 50.000 euro pentru întreprindere mică și 20.000 și 100.000 euro pentru întreprindere mijlocie.

Contribuția proprie a beneficiarului va fi de cel puțin 10% din valoarea cheltuielilor eligibile. Decontarea se face conform mecanismului de transfer al sumelor: Beneficiarul va transmite cereri de transfer pentru plățile care urmează a fi efectuate pentru demararea și finanțarea activităților proiectului (deci, nefiind necesară contractarea de credite pentru acoperirea inițială a costurilor până la decontare).

articolul original.

Cseke Attila: Ministerul Dezvoltării a îndeplinit toate jaloanele stabilite prin principalele componente ale PNRR

31 January 2023 at 14:45
image

Cseke Attila a transmis marți că Ministerul Dezvoltării a îndeplinit toate jaloanele stabilite prin principalele componente ale PNRR (Valul Renovării și Fondul Local), odată cu semnarea a 531 de noi contracte de finanțare.

Din fondurile alocate prin PNRR, construim 5.522 de locuințe nZEB pentru tineri care provin din comunități și grupuri marginalizate și specialiști din domeniul sănătății și al educației, eficientizăm energetic și consolidăm seismic 4.333 de clădiri (1.733 blocuri de locuințe și 2.600 clădiri publice), realizăm 1.091 km de piste pentru biciclete, achiziționăm 1.135 de mijloace de transport electrice și 13.200 de puncte de reîncărcare pentru vehicule electrice, realizăm 262 de documentații pentru amenajarea teritoriului și planificarea urbană.

Ministerul Dezvoltării a pus la dispoziția autorităților locale o platformă digitală transparentă și eficientă, www.mdlpa.ro/investitii/PNRR, în care cererile au fost depuse online, cu un utilizator și parolă securizată aferentă fiecărei UAT, respectiv autorități centrale.

Cele 531 de noi contracte finanțate prin componentele C5 – Valul Renovării și C10 – Fondul Local, au fost încheiate între autoritățile publice locale din 386 de unități administrativ-teritoriale și Ministerul Dezvoltării și au o valoare totală de 1.152.563.827,95 de lei.

Astfel, prin Valul Renovării, au fost semnate 46 de contracte, în valoare de 313.377.082,51 lei, depuse de 17 autorități locale, pentru reabilitarea și creșterea eficienței energetice a unor clădiri publice.

Prin Fondul Local, au fost semnate 485 de contracte, în valoare de 839.186.745,44 lei, pe care autoritățile locale din 369 de unități administrativ-teritoriale le-au depus atât pentru reabilitarea clădirilor publice, cât și pentru asigurarea infrastructurii pentru transportul verde.

Până în prezent, prin cele patru componente ale PNRR, coordonate de Ministerul Dezvoltării, au fost semnate 5.900 contracte de finanțare, în valoare totală de 28.742.238.446,29 lei, a precizat ministrul.

articolul original.

Renovarea cabinetelor prin fonduri PNRR: Prea puțini medici de familie au aplicat pentru finanțare. Sunt peste 880 de milioane de lei disponibili

31 January 2023 at 12:32

Renovarea cabinetelor prin fonduri PNRR: Prea puțini medici de familie au aplicat pentru finanțare. Sunt peste 880 de milioane de lei disponibili

Deși au posibilitatea să-și renoveze și să-si doteze cabinetele cu aparatură modernă cu fonduri europene, prea puțini medici de familie au depus proiecte pentru a primi finanțare.

În acelasi timp, mulți dintre doctori sunt aproape de pensionare, iar cei tineri nu își doresc să urmeze această specialitate.

Medicul Gheorghe Alexadrescu vrea să-și renoveze cabinetul și să cumpere aparatură medicală nouă. Împreună cu patru colegi, care au cabinete în aceeași clădire, a cerut finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Dr. Gheorghe Alexandrescu, medic de familie: „Sunt necesare pentru că nu s-au făcut de multă vreme”.

3.000 de doctori de familie ar putea să ceară bani din fonduri europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Sunt peste 880 de milioane de lei disponibili. Însă din cei peste 9.700 – câți sunt în România – doar 2.187 au scris proiecte. Ministerul a prelungit termenul de depunere a dosarelor până la atingerea țintei, spun cei de la Minsiterul Sănătății.

Dr. Sandra Alexiu, medic de familie: „Nu a existat foarte mult interes pentru acces în PNRR, în primul rând pentru că a fost comunicare deficitară pe acest proiect. Trebuie să combatem miturile cu privire la dificultatea acestor dosare. Au început să fie din nou oameni care să fie interesați, dar procentul lor este foarte mic”.

328 de comune sunt fără doctor de familie, pentru că absolvenții de medicină evită această specializare.

Prof. dr. Cătălina Poiană, președinte CMB: „E nevoie de măsuri concrete și politici publice și o debirocratizare a activității”.

Pentru a-i atrage pe tineri spre medicina de familie, specialiștii se gândesc să le ofere stimulente celor care fac practică în cabinetele din mediul rural.

articolul original.

Anunț făcut de Nicolae Ciucă: Executivul urmează să aprobe un proiect de lege prin care se asigură aproximativ 210 milioane de euro pentru reabilitarea şi modernizarea unor spitale

31 January 2023 at 10:45
image

Executivul urmează să aprobe un proiect de lege prin care se asigură aproximativ 210 milioane de euro pentru reabilitarea şi modernizarea unor spitale, a transmis marți premierul României, Nicolae Ciucă.

„Ştim cu toţii că cetăţenii români aşteaptă servicii de sănătate mai bune, aşteaptă modernizarea sistemului de educaţie. Astăzi aprobăm un proiect de lege prin care asigurăm cheltuirea a aproximativ 210 milioane de euro pentru reabilitarea şi modernizarea unor unităţi spitaliceşti şi în felul acesta cred că, dincolo de componenta de infrastructură din spitale, avem în vedere şi partea de asigurare şi îmbunătăţire a serviciilor medicale şi a relaţiei dintre pacient şi medic”, a afirmat premierul în debutul şedinţei de Guvern.

Executivul urmează să aprobe în şedinţa de marţi un proiect de lege privind contractarea a două împrumuturi de la Banca Europeană de Investiţii, în valoare totală de aproximativ 1.440 milioane de lei, pentru lucrări de investiţii, reabilitări, consolidări şi dotări aferente a 26 de unităţi spitaliceşti din mai multe judeţe şi municipiul Bucureşti.

La rândul său, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a arătat că pe ordinea de zi se află un proiect de Ordonanţă de Urgenţă care are ca scop introducerea noului contract cadru care asigură noi norme metodologice în sistemul de sănătate.

„Sperăm să poată să îmbunătăţească accesul la servicii de sănătate pacienţilor din România şi, de asemenea, un lucru extrem de important, clarifică datele şi informaţiile cuprinse în dosarul electronic de sănătate al pacientului. Ca să putem să avem un contract cadru consolidat şi care să ţină cont de toate sugestiile pe care le fac atât profesioniştii din domeniul sănătăţii, cât şi organizaţiile de pacienţi, termenul de elaborare a acestui contract şi a normelor metodologice va începe la sfârşitul trimestrului al doilea şi în felul acesta este îndeplinit şi un jalon din Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă care trebuie să revadă modul de acordare a serviciilor medicale”, a spus Rafila, conform AGERPRES

articolul original.

Ce spune ministrul Investițiilor, Marcel Boloş despre negocierile privind PNRR de la Bruxelles

31 January 2023 at 07:57

Ministrul Investițiilor Marcel Boloș i-a transmis premierului Nicolae Ciucă că proiectul PNRR este un proiect vital pentru România şi nu poate trimite pe oricine la negocierile privind PNRR, de la Bruxelles.

Concret, Ministrul Investiţiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloş (PNL) a declarat, luni 30 ianuarie, în emisiunea Proiect de ţară – România, de la postul Prima News că i-a transmis premierului Nicolae Ciucă că nu putem să trimitem pe oricine la aceste negocieri pentru PNRR şi că e nevoie de persoane cu experienţă pentru că e vorba de a negocia miliardele de euro ale României.

Comisia Europeană pune problema sustenabilităţii cheltuielor pe care le generează programul

În plus, ministrul Investiţiilor a afirmat despre reforma pensiilor, că prin „celebrul jalon 215”, Comisia Europeană, cum e scris în decizia PNRR de implementare, pune problema sustenabilităţii cheltuielor pe care le generează acest proiect, care nu este una de neglijat.

În afirmaţiile sale,„Va trebui să închidem aceste discuţii cu Banca Mondială, cu cheltuieli, a doua probemă este legată de contributivitate, este un lucru de notorietate, Comisia, aşa cum reiese din decizia de implementare, insistă pe contributivitate. Este de văzut ce măsuri pot fi luate. Sunt condiţii şi criterii de analiză destul de dure în ceea ce priveşte proiectul de lege privind pensiile speciale, sustenabilitate, contributivitate, trecerea la normalizate în privinţa calculului.”, a afirmat Boloş.

Marcel Boloș: Echipele de negociere nu sunt de joacă, ele sunt locomotive

În contextul politico-economic, Marcel Boloș a precizat că „acest Jalon este de tip red line, şi riscăm suspendarea PNRR, a întregului plan, aceasta fiind măsura cea mai dură”. Ministrul a arătat că pentru negocierile cu Comisia Europeană trebuie să ai multă experienţă şi că funcţionarii europeni sunt foarte duri.

Aşadar, „I-am spus premierului că noi în echipa de negociere nu putem pune pe oricine, în primul rând trebuie să ştie bine engleză, sunt multe înterpretări, să fie bine pregătii, să aibă strategia pregătită. Echipele de negociere nu sunt de joacă, ele sunt locomotive. I-am spus premierului că nu putem să trimitem pe orcine la aceste negocieri, trebuie să ştie ce negociază, negociază miliardele de euro ale României care apoi se transformă în investiţii, proiecte. Este foarte important ca echipele de negocitori să fie pregătite.”, a mai adăugat oficialul.

articolul original.

Ministrul Investiţiilor, Marcel Boloş, pune piciorul în prag: Echipele de negociere nu sunt de joacă, ele sunt locomotive

30 January 2023 at 21:15
image

Ministrul Investiţiilor, Marcel Boloş a susținut luni în emisiunea Proiect de ţară – România, de la Prima News că cei care negociază PNRR-ul trebuie să aibă multă experienţă, deoarece funcţionarii europeni sunt foarte duri, iar aceștia trebuie să fie bine pregătii și să aibă strategia pregătită.

Ministrul Investiţiilor a afirmat despre reforma pensiilor, că prin ”celebrul jalon 215”, Comisia Europeană, cum e scris în decizia PNRR de implementare, pune problema sustenabilităţii cheltuielor pe care le generează acest proiect, care nu este una de neglijat.

”Va trebui să închidem aceste discuţii cu Banca Mondială, cu cheltuieli, a doua probemă este legată de contributivitate, este un lucru de notorietate, Comisia, aşa cum reiese din decizia de implementare, insistă pe contributivitate. Este de văzut ce măsuri pot fi luate. Sunt condiţii şi criterii de analiză destul de dure în ceea ce priveşte proiectul de lege privind pensiile speciale, sustenabilitate, contributivitate, trecerea la normalizate în privinţa calculului”, a afirmat Boloş.

Ministrul a menţionat că ”acest Jalon este de tip red line, şi riscăm suspendarea PNRR, a întregului plan, aceasta fiind măsura cea mai dură”.

El a arătat că pentru negocierile cu Comisia trebuie să ai multă experienţă şi că funcţionarii europeni sunt foarte duri.

”I-am spus premierului că noi în echipa de negociere nu putem pune pe oricine, în primul rând trebuie să ştie bine engleză, sunt multe înterpretări, să fie bine pregătii, să aibă strategia pregătită. Echipele de negociere nu sunt de joacă, ele sunt locomotive. I-am spus premierului că nu putem să trimitem pe orcine la aceste negocieri, trebuie să ştie ce negociază, negociază miliardele de euro ale României care apoi se transformă în investiţii, proiecte. Este foarte important ca echipele de negocitori să fie pregătite”, a mai afirmat el, conform news.ro

articolul original.

PNL și PSD susțin că vor să rezolve problema pensiilor speciale „odată pentru totdeauna”. Ce spune USR despre intențiile guvernanților

30 January 2023 at 19:44
image

Atât PSD, cât și PNL au declarat, luni, că prioritatea lor e rezolvarea „odată pentru totdeauna” a problemei pensiilor speciale. Declarațiile au venit de la Marcel Ciolacu, liderul social-democraților, și Ionuț Stroe, purtătorul de cuvânt al liberalilor. Din Opoziție, însă, lucrurile se văd altfel. USR acuză că totul e joc de teatru. De precizat că PSD, PNL și UDMR au o majoritate de 70% în Parlament.

PNL și PSD promit rezolvarea problemei pensiilor speciale

„Din punctul nostru de vedere, prioritatea 1 sunt pensiile speciale şi aşteptăm, împreună cu Ministerul Justiţiei, să găsim forma constituţională ca acest capitol cu pensiile speciale să fie închis odată pentru totdeauna”, a declarat, luni, Marcel Ciolacu, președintele PSD.

N-a trecut mult timp și o declarație similară a făcut și purtătorul de cuvânt al PNL.

„Ne dorim să introducem în această sesiune parlamentară problema pensiilor speciale, să terminăm odată pentru totdeauna. Cele mai multe proiecte susțin angajamentul cu condițiile din PNRR”, a afirmat Ionuț Stroe.

Amintim că Guvernul Ciucă a pregătit un proiect de lege privind reforma pensiilor speciale, jalon important în PNRR de a cărui îndeplinire depinde trimiterea la București a noi fonduri europene din Plan. Proiectul urmează să fie dezbătut și votat în Parlament. Termenul limită era de 31 decembrie 2022, numai că Executivul ar fi reușit să obțină o amânare de câteva luni. Între timp, reforma nu trebuie doar discutată, ci și adoptată în Parlament și intrată în vigoare.

Ce spune USR despre intențiile Guvernului PNL – PSD – UDMR privind pensiile speciale

În schimb, USR susține că nici vorbă ca proiectul respectiv să cuprindă o reformă reală sau să îndeplinească principiile din PNRR. Proiectul Guvernului Ciucă nu desființează pensiile speciale și nici măcar nu face referire la pensiile speciale ale parlamentarilor, aflate în plată, sau ale primarilor, amânate un an.

Cătălin Drulă, președintele USR, care a lucrat la PNRR din postura de ministru al Transporturilor, a declarat că USR are deja proiecte de lege depuse în Parlament pentru desființarea pensiilor speciale ale parlamentarilor și ale primarilor. Numai că ambele sunt blocate chiar de PNL și de PSD, partidele care conduc ambele camere ale Legislativului.

„La coaliția Nicu – Marcel nu există voința politică de a elimina aceste pensii nesimțite, că e baza lor de putere faptul că dau privilegii. E un fel de democrație, dar un pic așa cu sistem feudal: de la centru se dau banii la cine face frumos”, a mai declarat Drulă, pentru B1 TV.

În plus, fostul ministru USR Cristian Ghinea, principalul om care a lucrat la PNRR, a acuzat Guvernul că a scris proiectul în așa fel încât să pice la controlul Curții Constituționale: „Un singur text modifică legi diferite care au camere decizionale diferite. Am avertizat public că trebuie să fie un pachet legislativ (mai multe legi, fiecare schimbând sau abrogând legile anterioare speciale) dar nu vor să țină cont de asta. De ce? Scenariu foarte realist: PSD – PNL modifică printr-o singură lege, oricine se consideră afectat atacă la CCR, judecătorii CCR (ei înșiși afectați) resping de pe scaun pe procedură, pentru că nu respectă bicameralismul. Iată scenariul pregătit intenționat de guvern pentru a pica reforma pensiilor speciale cu mâna CCR”.

articolul original.

Ministrul dezvoltării a semnat astăzi două contracte pentru finanțarea unor investiții la Câmpulung Moldovenesc și Marginea

30 January 2023 at 12:41
image

Ministerul Dezvoltării a anunțat, astăzi, că ministrul Cseke Attila a semnat 276 de noi contracte de finanțare prin componenta C5 – Valul renovării din PNRR, pentru 69 de localități. Contractele însumează 2,25 miliarde de lei, iar două localități sunt din județul Suceava: municipiul Cîmpulung Moldovenesc și comuna Marginea. Cîmpulungul va beneficia de aproximativ 1,8 milioane de lei pentru renovarea energetică moderată a sediului primăriei și consiliului local, în timp ce la Marginea vor ajunge aproape 6 milioane de lei pentru reabilitarea termică a Liceului Tehnologic „Vasile Gherasim”.

articolul original.

REI: 12 programe mari de finanțare, cu fonduri totale de 5 miliarde de euro, sunt disponibile companiilor

30 January 2023 at 09:28

În România, un număr de 12 programe mari de finanțare, cu fonduri totale de 5 miliarde de euro, sunt disponibile companiilor, fie ele mai mari, IMM-uri sau start-upuri, dar și autorităților publice în prezent și în perioada următoare, arată o analiză REI.

Astfel, nu mai puțin de 12 programe de finanțare, ce totalizează aproximativ 5 miliarde de euro, au la dispoziție companiile și autoritățile publice locale în următoarele luni, în cea mai generoasă perioadă de finanțări nerambursabile din istoria țării noastre, potrivit unei analize REI, grup de companii specializate în atragerea de fonduri europene și ajutoare de stat, cu o echipă de peste 80 de specialiști, în 13 birouri la nivel național, situată în top 3 companii de profil din România.

2 miliarde pentru companii private, 3 miliarde pentru sectorul public

În contextul datelor REI, un număr de șapte scheme de finanțare din prima jumătate a acestui an sunt dedicate atât companiilor nou-înființate (start-up), IMM, cât și întreprinderilor mari, care pot aplica pentru finanțarea nerambursabilă a proiectelor de producție, digitalizare, creșterea eficienței energetice sau reciclare, cu alocări totale ce depășesc 2 miliarde de euro.

De cealaltă parte, sectorul public beneficiază de un număr de cinci măsuri de sprijin pentru modernizarea și digitalizarea unităților de învățământ, îmbunătățirea rețelei de apă și canalizare din localități sau investiții în creșterea eficienței energetice a clădirilor publice, prin instalarea de panouri fotovoltaice, cu alocări totale de circa 3 miliarde de euro.

În opinia sa, „2023 este anul în care începem să vedem rezultatele proiectelor depuse în ultimii doi ani și este și momentul în care vom vedea lansate pe piață schemele cu alocări mari și foarte mari în domenii cheie, unde banii europeni sunt vitali pentru dezvoltare. Ne așteptăm la un interes uriaș în proiectele de investiții în instalarea de soluții pentru creșterea eficienței energetice – unde avem alocate peste 1,5 miliarde de euro – atât pentru sectorul public, cât și cel privat, în digitalizare – sesiune care se deschide la 15 februarie sau alocările masive destinate sectorului educațional ori intrastructurii de apă și canalizare. Anul 2022 a fost un exercițiu fantastic și un test care ne-a arătat că suntem pregătiți să facem față valului de finanțări din anii următori, iar începutul acestui an ne prinde mai pregătiți ca niciodată, cu o echipă de profesioniști și specialiști în domeniul atragerii de fonduri nerambursabile – atât pentru companii, cât și pentru autorități publice”, a declarat Roxana Mircea, managing partner REI Grup.

Ce finanțări nerambursarbile sunt disponibile în această perioadă

În sectorul privat, de pildă, este disponibilă prin PNRR schema de ajutor de stat având ca obiectiv sprijinirea investițiilor în producția, asamblarea și reciclarea bateriilor și panourilor fotovoltaice. Bugetul total este de 259 de milioane de euro – 86 de milioane anual iar fondurile sunt disponibile pentru orice tip de întreprinderi.

De asemenea, tot prin PNRR se oferă fonduri pentru eficiență energetică în sectorul industrial – peste 80 de milioane de euro. Pentru digitalizarea IMM-urilor se dau 347 de milioane de euro iar pentru management deșeurilor, 286 de milioane.

În plus, Ministerul Economiei oferă granturi 150 de milioane de euro companiilor din industria prelucrătoare. Ministerul Energiei va veni și el cu 550 de milioane (multianual) pentru sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile și 525 de milioane (tot multianual) pentru sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru autoconsum.

În prezent, în cadrul REI Grup, REI FINANCE ADVISORS și REI INTERNATIONAL CONSULTING, sunt companii specializate în elaborarea, implementarea și monitorizarea proiectelor de investiții atât prin fonduri europene nerambursabile, cât și pe scheme de ajutor de stat.

Din datele din 2021, REI se situează pe locul al doilea, la nivel național, în topul companiilor de consultanță specializate în atragerea de finanțări prin fonduri europene și ajutoare de stat.

Aşadar, echipa REI numără în prezent peste 80 de consultanți specializați, în 13 birouri la nivel național, cu o vastă experiență în domeniul atragerii de fonduri nerambursabile pentru companiile cu activitate pe plan local sau internațional.

REI a reușit cu succes atragerea finanțării pentru peste 1.000 de clienți la nivel național, cu peste 1.000 de proiecte implementate și o rată de succes – lider în domeniu – de 99%.

articolul original.

Peste un milion de euro pentru modernizarea unui bloc din Târgu Jiu

29 January 2023 at 08:52
image

Peste 1 milion de euro (6 milioane de lei) vor ajunge la Târgu Jiu prin PNRR pentru modernizarea și reabilitarea energetică a blocului 6 din bulevardul Ecaterina Teodoroiu.

Au fost deja semnate documentele de finanțare, fiind vorba de unul din blocurile mari din zonă, situat în apropierea centrului pietonal. Imobilul va fi prevăzut și cu panouri fotovoltaice.

„PNRR ne-a oferit șansa de a interveni în cazul clădirilor foarte mari și de a grăbi procesul de modernizare și reabilitare a blocurilor din municipiul Târgu Jiu.
Suma este foarte mare, dar și lucrările sunt pe măsură pentru că cei ce locuiesc aici vor beneficia de panouri fotovoltaice, sisteme inteligente de umbrire, reparații, refacerea trotuarului de gardă pentru protejarea fundației, tâmplărie nouă și performantă din PVC, reabilitarea și modernizarea instalației electrice, montarea de sisteme inteligente de gestionare a energiei și multe altele.
Asemenea lucrări generează costuri pe care proprietarii nu le-ar putea suporta sau ar fi greu de asigurat de aceștia și de aceea am creat și vom continua să elaborăm proiecte pentru accesarea de fonduri în acest sens”, conform primarului din Târgu Jiu, Marcel Romanescu.

articolul original.

Terapie prin artă, cursuri de dezvoltare personală, vizite la muzeu și masă caldă, doar câteva dintre planurile unei școli din Brașov pentru a reduce rata abandonului școlar | VIDEO

26 January 2023 at 18:58
image

Invitată telefonic în emisiunea „Academia Europa FM”, Anda Laura Silea – profesor de limba și literatura română și director la Liceul Teoretic „Ion Codru Drăgușanu” Victoria din județul Brașov, a explicat în emisiunea lui Marcel Bartic ce va face școala cu fondurile europene pe care le primește prin programul PNRAS – Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar, program care este finanțat pe filiera PNRR – Programul Național de Redresare și Reziliență.

Școala pe care o manageriază Anda Laura Silea nu este la primul demers de tipul acesta. Directoarea instituției a explicat la Europa FM că unitatea de învățământ a aplicat în urmă cu câțiva ani și pentru proiectul ROSE, proiect destinat nivelului liceal.

Acum, în cadrul fondurilor europene prin PNRAS, Anda Laura Silea spune că fără astfel de proiecte nu poate fi schimbată mentalitatea profesorului și nici nu poate fi dotată școala.

Planurile de reducere a abandonului școlar

„În primul rând, ne-am bucurat că am putut avea acces la modului MATE, care ne-a adus o imagine – să nu spun optimistă – ci reală. Una dintre activități este testarea standardizată la nivelul școlii în cadrul proiectului pentru ciclul gimnazial […]. Ne-am gândit că ne poate ajuta nu neapărat să vedem la ce nivel sunt copiii, ci ce putem face pentru noi.

Iar la nivelul activităților propuse, am dotat două smart laburi, pentru că am zis că nu ne întrebăm profesorul de română cu cel de matematică, pe remedială, în ce sală să ne ducem și am făcut două cu două table inteligente, cu 63 de Chrome Bookuri și sper să văd ziua în care toți copiii vor avea așa ceva în școala mea. Cadrele didactice au primit înainte și pregătirea lor. Eu fiind unul dintre profesorii care susțin zona de formare pe digital.

Pentru copii, ne-am dat seama că avem nevoie de o abordare a unui sistem remedial, pentru acești copii care sunt în risc de abandon – ne-am pus un grup țintă de 50 de copii. S-a dovedit că sunt mai mulți în risc de abandon, deși la nivelul școlii până la urmă nu era atât de mare cifra, dar riscul de abandon este o realitate. Alunecă foarte ușor copiii aceștia și le-am pregătit:

  • Cursuri de pregătire suplimentară – română, matematică, limba engleză pentru cei de clasa a VIII-a;
  • Pentru cei de nivel al claselor V, VI, VII am mers inclusiv pe cursuri de dezvoltare personală, foarte important ca ei să știe să-și gestioneze emoțiile. Am ținut morțis să avem lângă noi echipe care să ne ajute să-i consiliem pe copii, echipe din afara școlii, profesioniti care asta fac. Încă nu am ajuns acolo, pentru că pe grila GANT nu suntem acolo, dar aceste servicii for fi asigurate;
  • Masă cladă – am avut-o și în alte proiecte și continuăm acest demers;
  • Și ateliere de terapie prin artă, tabere, vizite de la muzeu – avem un parteneriat cu Muzeul Astra Sibiu”, a explicat Anda Laura Silea la Europa FM.

Ce este PNRAS

Școlile din România care se confruntă cu abandonul școlar au la dispoziție fonduri din cadrul PNRAS – Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar, program care este finanțat pe filiera PNRR – Programul Național de Redresare și Reziliență. Este vorba despre 543 de milioane de euro pe care școlile îi pot folosi în beneficiul copiilor, proveniți – cei mai mulți dintre ei – din medii vulnerabile, deci copiii care au cea mai mare nevoie de suport și de sprijin din partea statului.

Urmărește aici întreaga emisiune „Academia Europa FM”

Sursa foto: Shutterstock

Citește și: Corina Atanasiu, despre PNRAS: Contractele au fost semnate târziu și am pierdut o generație pe care să o sprijinim. Directorii de școli sunt îngropați în birocrație | VIDEO

articolul original.

Corina Atanasiu, despre PNRAS: Contractele au fost semnate târziu și am pierdut o generație pe care să o sprijinim. Directorii de școli sunt îngropați în birocrație | VIDEO

26 January 2023 at 18:36
image

Corina Atanasiu, expert în accesarea fondurilor europene, a fost invitata lui Marcel Bartic în emisiunea „Academia Europa FM”. Școlile din România care se confruntă cu abandonul școlar au la dispoziție fonduri din cadrul PNRAS – Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar, program care este finanțat pe filiera PNRR – Programul Național de Redresare și Reziliență. Este vorba despre 543 de milioane de euro pe care școlile îi pot folosi în beneficiul copiilor, proveniți – cei mai mulți dintre ei – din medii vulnerabile, deci copiii care au cea mai mare nevoie de suport și de sprijin din partea statului.

Marcel Bartic propune abordarea situației dintr-un alt unghi de vedere: accesarea fondurilor. Sunt banii acesați de școlile din România? Cum ar trebui să arate și să funcționeze unitățile de învățământ după sau dacă școlile vor reuși să cheltuiască această sumă de bani?

Marcel Bartic a dezbătut tema cu Corina Atanasiu, expert în accesarea fondurilor europene, dar și cu 4 directori de școli din România care au accesat fonduri prin programul PNRAS – cum îi accesează, cum cheltuiesc banii, cum implementează proiectele și cum reușesc să-i facă pe copiii din mediile vulnerabile să se întoarcă la școală și să-i păstreze în cadrul acesta.

Corina Atanasiu: „4 este rata de abandon în urbanul mare, 15 este rata de abandon în urbanul mic și ruralul ceva mai dezvoltat și crește dramatic în ruralul clasic, profund”

Marcel Bartic: Dintr-o generație de copii care a intrat în clasa I, 15% renunță la școală înainte să se termine clasa VIII-a. Anul trecut am avut 40.000 de elevi care au ajuns în clasa a XII-a și nu au mai susținut Bacalaureatul. Aș vrea să vă întreb cum pot fi folosiți acești bani încât copiii să nu mai renunțe la școală?

Corina Atanasiu:Vreau să fixez niște cifre: 4, 15, 23. 4 este rata de abandon în urbanul mare, 15 este rata de abandon în urbanul mic și ruralul ceva mai dezvoltat și crește dramatic în ruralul clasic, profund. Trebuie să fim aproape de copii, asta urmăream de fapt prin cele aproape 600 de milioane de euro pe care le-am alocat atunci când am redactat Programul Național de Redresare și Reziliență – componenta de Educație.

Ne-am gândit că școlile vor avea, pe lângă nevoi, și bani ca să poate face activități, să găsească cele mai bune metode de a fi alături de acești copii care au nevoie nu neapărat de remedial, dar și de alte tipuri de intervenție: de la un echipament sportiv până la a ieși pentru prima oară în viață lor din satul lor să deschidă ușa unui muzeu.

Nu au existat restricții în ceea ce privește tipurile de acțiuni pe care școlile să și le propună cu copiii respectivi atâta vreme cât aceste activități pot duce la a ține copilul în școală. Trebuie să fim conștienți că nu putem trata abandonul școlar decât dacă îl îmbrăcăm în niște haine foarte, foarte groase de asistență socială. Așa cum spuneam puțin mai devreme, este posibil orice”.

Corina Atanasiu: „Contractele ar fi trebuit să fie semnate în martie-aprilie anul trecut și am ratat o generație pe care să o sprijinim”

Marcel Bartic: Am solicitat informații din partea Ministerului Educației cu privire la rata de absorbție a acestor bani: s-au încheiat până acum 1409 contracte de finanțare în valoare totală de aproximativ 965 de milioane de lei. În luna decembrie 2022 s-au executat 29 de milioane din sumele solicitate de către școli, asta reprezintă 3% din totalul sumei contractate. Din câte am înțeles, luna decembrie este prima luna de contractare într-un exercițiu financiar de 36 de luni, iar cheltuielile sunt eșalonate pe durata a trei ani. E mult, e puțin? S-a cheltuit suficient? suntem în grafic?

Corina Atanasiu: „Nu suntem în grafic de când am debutat programul pentru că contractele în sine au fost semnate foarte târziu. Contractele ar fi trebuit să fie semnate în martie-aprilie anul trecut și am ratat o vacanță. Noi trebuie să ne gândim la timpul pe care îl avem alocat. Bani avem, trebuie doar să gândim timpul.

Am ratat o vacanță, am ratat o generație pe care să o sprijinim. Nu am înțeles de ce de ce au fost semnate contractele atât de târziu – în septembrie-octombrie – când puteau fi semnate mai devreme. Proiectele nu au fost atât de complexe încât să necesită o perioadă de evaluare atât de lungă de aproape 6 luni. Consider că s-a pierdut foarte, foarte mult. Și nu s-a pierdut pentru funcționari, ci pentru copii și pentru școlile care se luptă cu abandonul”.

Corina Atanasiu: „Din ce feedback primesc din partea directorilor cu care am lucrat și cu care am rămas și pe care îi ajut cu cât pot, văd că oamenii sunt îngropați în birocrație”

Marcel Bartic: Care este deosebirea între un proiect pe care trebuie să-l facă în cadrul PNRAS un director și alte finanțări pe care le-au mai făcut până acum? Este mai greu? Este mai ușor?

Corina Atanasiu: „Sistemul acum a fost mult mai simplu decât în programele operaționale clasice cu care suntem obișnuiți. Așa am și gândit din start linia de finanțare, școlilor să le vină ușor să gândeasă un plan simplu de acțiuni, să le fie ușor să încarce în platformă. […] Toate elementele acestea trebuiau să fie gândite facil.

Din ce văd, din ce feedback primesc din partea directorilor cu care am lucrat și cu care am rămas și pe care îi ajut cu cât pot, că oamenii sunt îngropați în birocrație, în foarte multe raportări. Nu înțeleg, în cazul în care școlile trebuie să facă atât de multe hârtii, ce mai fac inspectoratele?”.

Marcel Bartic: Vă spuneam la începutul emisiunii că avem oportunitatea de a sta de vorbă cu niște oameni care asta fac în mod concret și m-aș bucura să ne ajute să înțelegem cum reușesc să implementeze proiectele, unde ajung banii și care sunt acele dificultăți de care amintea doamna Atanasiu mai devreme.

Domnul profesor Cătălin Alexa – director la o școală din Argeș: „Trebuie să justificăm fiecare tip de achiziție pe care o facem”

Domnul profesor Cătălin Alexa a explicat la Europa FM că școala pe care o reprezintă a accesat un grant mediu în valoare de 140.000 de euro, însă a început foarte târziu, în luna noiembrie.

„Până s-a făcut ghidul… dar cu multă muncă și perseverență am putut să luăm în cadrul acestui proiect atât pe activitățile MATE, cât și pe digitalizare. Am făcut un cabinet multimedia dotat cu tablă de 86 de inch, Samsung, cu Chrome Book-uri, mobilier nou…”, a spus Cătălin Alexa.

Întrebat despre rata abandonului școlar, Cătălin Alexa a spus că: „Acum este 0. Am avut acum trei ani un singur elev care a repetat clasa, dar am avem risc de abandon la familii defavorizate, monoparentale”.

Cât despre dificultățile întâmpinate la implementarea proiectelor, Cătălin Alexa a spus că: „În primăvară, când am scris proiectul, au spus că este simplu, că nu se vor face atâtea hârtii ca la celelalte proiecte, dar nu este așa pentru că la achizițiile publice inspectoratele școlare – fiind vorba de foarte mulți bani – sunt puțini reticente. Trebuie să justificăm fiecare tip de achiziție pe care o facem. Am avut șansa să colaborăm cu cei de la Edu Apps, care ne-au îndrumat și inspectoratele școlare, atât cât s-au priceput, au făcut formări cu directorii și contabilii, dar și pentru ei a fost o necunoscută și cred că este. Mai ales modulul MATE în care noi selectam copiii în grupul țintă”.

Corina Atanasiu: Nu ar trebui să aibă treabă inspectoratul cu achiziția pe care o face școala. Achiziția rămâne în școală și vin organe abilitate să verifice

Marcel Bartic: De unde reflexul insituțiilor statului de a se ascunde sub bibliorafturi și hârtii?

Corina Atanasiu: „Încerc să procesez informația pe care domnul director ne-a dat-o și anume că achizițiile publice sunt verificate de inspectorate. Achizițiile publice sunt achiziții publice, le face instituția respectivă, școala și nu ar trebui să aibă treabă inspectoratul cu achiziția pe care o face școala. Achiziția rămâne în școală și vin organe abilitate să verifice”.

Marcel Bartic: Achiziție pentru care directorul își asumă responsabilitatea. În felul acesta, nu-l descurajezi pe omul acela să mai facă ceva?

Corina Atanasiu: „Situația aceasta tensionată a fost transmisă încă de la început, de când au început să aplice școlile. Dinspre inspectorate, dinspre Minister li s-a transmis directorilor de școli, în permanență, următorul mesaj: <<Aveți grijă, trebuie să vă faceți indicatorii; dacă nu vă faceți indicatorii, dați voi, personal, pe persoană fizică banii înapoi>>.

Am avut zeci de directori cu care am stat de vorbă și care mi-ai spus <<Doamna, Atanasiu, dar noi nu aplicăm pentru că, știți, casa mea nu valorează 200.000 de euro. Eu cum pot da banii aceștia înapoi dacă nu reușesc?>> și a treebuit să duc o muncă de convingere cu foarte mulți directori că trebuie să se vadp intenția de furt, de fraudă ca să se întâmple o nenorocire atât demare. Acolo unde sunt situații ieșite din comun pe care nu le poți rezolva, pentru că este uman, nu o să vină nimeni să-i ia casa omului. Au plecat din start pe o zonă tensionată, relație tensionată și foarte bine poziționată pe scara puterii.

De aceea am gândit în felul acesta PNRAS-ul pentru ca școlile care sunt în nevoie să fie aplicanți pentru și acolo trebuie să se dezvolte o anumită capacitate de administrare de fonduri. Nu o să învețe nimeni niciodată nimic dacă inspectoratele stau pe capul lor și le corectează fiecare virgulă și le cer alte 10 virgule în plus. Nu este firesc”.

Doamna profesoară Anda Laura Silea, director la Liceul Teoretic „Ion Codru Drăgușanu” Victoria – Brașov: Cursuri de dezvoltare personală, terapie prin artă, vizite la muzeu

„Noi nu suntem la primul demers de tipul acesta, am aplicat acum câțiva ani și pentru proiectul ROSE pentru nivel liceal și chiar așteptam ocazia să avem un proiect asemănător la nivel gimnazial și sper, din tot sufletul, să existe un proiect și pentru primar. Pornim de la ideea că fără proiecte de tipul acesta școlile nu por fi dotate, mentalitatea profesorului care participă la asemenea proiecte nu poate fi schimbată și în momentul în care am putut să ne încadrăm în indicatorii ghidului de accesare al fondului, am zis că este o ocazie pe care nu o putem rata și trebuie să facem tot posibilul pentru a accesa fondurile”, a spus Anda Laura Silea.

Întrebată ce activități a propus în școală având la bază această finanțare, Anda Laura Silea a spus că: „În primul rând, ne-am bucurat că am putut avea acces la modului MATE, care ne-a adus o imagine – să nu spun optimistă – ci reală. Una dintre activități este testarea standardizată la nivelul școlii în cadrul proiectului pentru ciclul gimnazial […]. Ne-am gândit că ne poate ajuta nu neapărat să vedem la ce nivel sunt copiii, ci ce putem face pentru noi.

Iar la nivelul activităților propuse, am dotat două smart laburi, pentru că am zis că nu ne întrebăm profesorul de română cu cel de matematică, pe remedială, în ce sală să ne ducem și am făcut două cu două table inteligente, cu 63 de Chrome Bookuri și sper să văd ziua în care toți copiii vor avea așa ceva în școala mea. Cadrele didactice au primit înainte și pregătirea lor. Eu fiind unul dintre profesorii care susțin zona de formare pe digital.

Pentru copii, ne-am dat seama că avem nevoie de o abordare a unui sistem remedial, pentru acești copii care sunt în risc de abandon – ne-am pus un grup țintă de 50 de copii. S-a dovedit că sunt mai mulți în risc de abandon, deși la nivelul școlii până la urmă nu era atât de mare cifra, dar riscul de abandon este o realitate. Alunecă foarte ușor copiii aceștia și le-am pregătit:

  • Cursuri de pregătire suplimentară – română, matematică, limba engleză pentru cei de clasa a VIII-a;
  • Pentru cei de nivel al claselor V, VI, VII am mers inclusiv pe cursuri de dezvoltare personală, foarte important ca ei să știe să-și gestioneze emoțiile. Am ținut morțis să avem lângă noi echipe care să ne ajute să-i consiliem pe copii, echipe din afara școlii, profesioniti care asta fac. Încă nu am ajuns acolo, pentru că pe grila GANT nu suntem acolo, dar aceste servicii for fi asigurate;
  • Masă cladă – am avut-o și în alte proiecte și continuăm acest demers;
  • Și ateliere de terapie prin artă, tabere, vizite de la muzeu – avem un parteneriat cu Muzeul Astra Sibiu.

Noi suntem foarte încrezători și ne-am calculat foarte bine indicatorii. Nu ne-a speriat nimeni, iar relația cu inspectoratul – noi în județul Brașov am fost încurajați să aplicăm și să ne scriem singuri proiectele”.

„O procedură simplificată de raportare ar fi fost poate mai bună, dar mai simplificat de atât nu știu dacă se poate, iar o luminiță mai puțin strălucitoare este încercarea de a-i convinge pe părinți sau pe tutorii legali să conștientizeze faptul că abandonul școlar nu este o ștampilă pusă în fruntea în copilului și dacă participă la acest proiect – pentru că avem nevoie de acordul lor – copilul nu înseamnă neapărat că a ratat, ci că acest risc poate fi reparat prin acest program”, a mai spus Anda Laura Silea.

Corina Atanasiu: „Dacă cheltui banii corect, respecți legislația românească, nu pățești nimic”

Marcel Bartic: Cum credeți că i-ar putea influența și pe alți colegi? De unde provine teama?

Corina Atanasiu: „E teama de fonduri europene, ne macină în toate județele. Funcționarii sunt speriați de fonduri eruopene pentru că inevitabil vine cineva și-i controlează. Dacă cheltui banii corect, respecți legislația românească, nu pățești nimic.

Doamna director este un caz fericit, au mai avut proiecte și este ceva mai relaxată, dar școlile mici nu. Doamna director este un exemplu de bună practică și o încurajez să-și sune colegii care au PNRAS în județul Brașov pentru că experiența dumneaei este valoroasă”.

Liviu Scaiba, director de școală: „Simplificarea procesului birocratic ar fi binevenită”

„Beneficiem de un grant mediu de 140.000 de euro, avem o școală cu 564 de elevi, dintre care 140 în învățământul gimnazial și grupul țintă este constituit din 75 de elevi”, a spus Liviu Scaiba.

„Digitalizarea este foarte, foarte importantă. Constituie nucleul atracției pentru acești copii, se bucură foarte mult copiii pentru fiecare achiziție care-i ajută în procesul educațional și mai ales elevii aceia mai slabi la învățătură. Avem și programe de educație remedială la nivelul claselor V-VIII, însă marele avantaj este atragarea elevilor, motivarea lor – celor mai slabi la învățătură. Marea provocare a acestui program este atragerea elevilor cu rezultate scăzute”, a mai spus Liviu Scaiba.

„E nevoie de mai multă comunicare la toate nivelurile. Între noi și partenerii cu care intrăm în contact, de la care achiziționăm diferite produse. Între noi și ceilalți directori – s-a constituit și un grup de WhatsApp la nivel național, între noi și echipele din școală”, a adăugat Liviu Scaiba.

„Simplificarea procesului birocratic ar fi binevenită și, de ce nu, ar fi de dorit și o anumită uniformizare la nivelul țării. Am văzut că unele județe au pus accentul pe anumite chestiuni și etape, altele au început invers. Eu înțeleg autonomia școlară, dar totuși trebuia o anumită uniformizare – niște etape bine stabilite, să știm exact ce trebuie să facem”, a mai spus Liviu Scaiba.

Corina Atanasiu: „Banii aceștia sunt pentru ce avem în fișa postului. Asta trebuia să facem și asta trebuie să facem, dar acum avem și bani”

Marcel Bartic: Sunt plătiți cei care se ocupă de managementul implementării acestor proiecte – directori, inspectori, profesori. Există o motivație dincolo de cea didactică?

Corina Atanasiu:La nivelul inspectoratelor, din ce am înțeles, inspectorii școlari capătă 50% în plus la salariu pentru că au de-a face cu fondurile europene. La nivelul școlilor, însă, directorii nu au neapărat, nu cred că pot fi plătiți și de asemenea și alte cadre didactice care sunt implicate în partea aceasta birocratică nu au cum să fie pltătite și de aici pornesc tot felul de frustrări.

Pe de altă parte, trebuie să înțelegem că banii aceștia sunt pentru ce avem în fișa postului. Noi asta trebuia să facem și asta trebuie să facem, dar acum avem și bani – aceasta este singura diferență.

Unii dintre profesori sunt plătiți dacă școala nu are resurse, sunt plătiți la plata cu oră”.

Mihaela Cincă – director de școală din România: „Trebuie să ne adaptăm și trebuie să ne pregătim cu tehnologie modernă”

„Cred că mă număr printre fericiți. Acest proiect a constituit o provocare și o oprtunitate de a ajuta copiii. Titlul proiectului nostru este <<Din grijă pentru copii>> și alături de colegii mei din școală, susținuți de comunitatea locală, de Consiliul Local și Inspectoratul Gorj, am reușit să câștigăm acest proiect. Ni-l doream pentru copiii noștri.

Pe lângă orele de remediere, pe lândă dotarea claselor, trăim în secolul vitezei și noi, cadrele didactice, trebuie să ne adaptăm și trebuie să ne pregătim cu tehnologie modernă.

Am cumpărat table inteligente cu diagonală de 70 de inch, laptopuri și dulap pentru încărcarea laptopurilor pentru a nu depinde de cabluri”, a spus Mihaela Cincă la Europa FM.

Urmează o nouă cerere de proiecte în primăvara anului 2023

Întrebată care ar trebui să fie numărul total de școli care să beneficieze de acești bani, Corina Atanasiu a explicat că este vorba de aproximativ 2500 de școli și va urma o nouă cerere de proiecte în primăvara anului curent.

Urmărește întreaga emisiune „Academia Europa FM” aici:

Sursa foto: Europa FM

Citește și: Vouchere de 250 de lei pe lună pentru elevi în vederea practicării unui sport oferite de Primăria Sectorului 2 București | AUDIO

articolul original.

Marcel Boloș, despre reforma pensiilor speciale: ‘Pot fi luate măsuri de suspendare a PNRR-ului. Fiind un jalon de tip red line va fi urmărit și este urmărit îndeaproape de Comisia Europeană și nu se va sfii să ne critice’

26 January 2023 at 07:46
image

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), Marcel Boloş, a declarat că nerealizarea unei reforme a pensiilor, care să includă şi aşa-numitele pensii speciale, reprezintă un jalon de tip „linie roşie” în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Ministrul adaugă că în plafonul de 9,4% din PIB asumat de România pentru bugetul de pensii trebuie incluse şi cele de serviciu.

Este foarte dură Comisia cu orice jalon pe care îl avem de îndeplinit şi  primul lucru la care se uită Comisia este partea de sustenabilitate: ce impact bugetar are legea şi ce volum de cheltuieli generează legea după ce se aplică, dar nu de astăzi pe mâine, ci o perioadă îndelungată de timp. (…) Sigur că va fi un moment greu pentru Coaliţie şi pentru ceea ce înseamnă decizia parlamentară pentru că, aşa cum am spus, e pilon de bază pensiile şi reforma pensiilor, a tuturor pensiilor. (…)

Noi când am obţinut aprobarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă am obţinut-o cu două condiţii: prima este cea a măsurilor de decarbonizare, deci este limpede că pe acest drum nu putem merge decât înainte şi că orice deviere pe care o avem poate fi sancţionată, inclusiv măsuri de suspendare a PNRR-ului, deci nu este un jalon de joacă. Şi al doilea pilon este cel al pensiilor.

Deci, din acest punct de vedere, e foarte multă responsabilitate şi în decizia pe care o va adopta Parlamentul pentru că fiind un jalon de tip red line va fi urmărit şi este urmărit îndeaproape de Comisia Europeană şi nu se va sfii să ne critice Comisia dacă jalonul nu este dus la bun sfârşit. Sunt jaloane pentru care decizia poate fi luată de suspendare a PNRR-ului, dar să sperăm că nu ajungem în această situaţie”, a afirmat ministrul Marcel Boloş miercuri seară, la Europa FM, conform news.ro.

Boloş a arătat că plafonul de 9,4% din PIB asumat pentru bugetul de pensii de România este unul „nedrept”, argumentând că acest procent include şi pensiile acordate în baza unor legi speciale.

Acel 9,4% a fost stabilit în condiţiile în care doar sistemul public de pensii cu partea de pensii bazate pe contributivitate a fost luată în considerare. Or, acum Comisia spune: nu, luaţi toate categoriile de cheltuieli, inclusiv pensiile speciale, pentru a stabili acest plafon ceea ce încurcă foarte mult socotelile, pentru că una fost ca şi direcţie stabilită, la momentul la care s-a făcut negocierea pentru PNRR şi alta este situaţia acum, când noi, în acel plafon de 9,4 trebuie să adăugăm adiţional cheltuieli cu pensiile speciale şi vă  daţi seama, totuşi ce valoare au şi ce volum că ele sunt cheltuială însemnată”, mai spune ministrul Proiectelor Europene.

El adaugă că în PNRR există posibilitatea „de a ajusta anumite jaloane şi ţinte care ţin de circumstanţe obiective”.

Vezi și:

articolul original.

Ieșire a lui Sorin Grindeanu: ‘S-au creat toate premisele ca începând din acest an minimul de kilometri pe care CNAIR să îi dea în folosință că vorbim de autostrada sau drumuri expres să fie de 100 de km pe an’

25 January 2023 at 21:15
image

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu a anunţat miercuri în emisiunea Talk News de la Prima News Tv că s-au creat toate premisele ca începând din acest an, minimul de kilometri pe care CNAIR să îi dea în folosinţă să fie de 100 de km pe an, iar la anul, când este un vârf, să ne ducem spre 150 de km. Ministrul a mai spus că şi după 2024 este la fel de important ca această zonă a investiţiilor în infrastructură să rămână prioritate, şi să fie oameni politici puternici care să poată să se bată pentru bugete, el arătând că în doi ani aproape a dublat bugetul ministerului Transporturilor.

Ministrul Transporturilor a declarat că anul trecut au fost 52 sau 53 de kilometri de drum expres şi autostradă finalizaţi.

”Dacă anul trecut a fost un an în care s-a apăsat foarte mult pedala în a a semna contracte, având şi anumite borne şi la CNAIR şi pe zona de CFR, s-au creat toate premisele ca începând din acest an minimul de kilometri pe care CNAIR să îi dea în folosinţă că vorbim de autostrada sau drumuri expres (..) să fie de 100 de km pe an. Având atâtea şantiere deschise şi atâtea contracte în acelaşi timp în execuţie, sunt toate premisele ca pe anii viitori, începând cu acest an, minimul anual, s-ar putea la anul, când este un vârf, să ne ducem pre 150, dar anul acesta vor fi 100 de km”, a spus Grindeanu.

El a precizat că ”este foarte important ca indiferent de guverne, indiferent de miniştri, să se menţină acest lucru”. 

”O să vină alegeri în 2024. Şi după 2024 este la fel de important ca această zonă să rămână prioritate, să fie oameni politici puternici care să poată să se bată pentru bugete. În doi ani aproape am dublat bugetul ministerului Transporturilor, de la 14 miliarde în 2021 acum vorbim, până la rectificare, de undeva la 23 de miliarde, şi la rectificare trebuie să primim un plus pentru că încep să intre în funcţiune mecanismele PNRR. Vorbim în doi ani de aproape de o dublare, acest lcuru nu poţi să îl faci fără a avea o susţinere politică”, a mai precizat Grindeanu.

Sorin Grindeanu a menţionat că a spus ceea ce trebuie să se întâmple şi este obligatoriu, arătând că s-au creat toate premisele, conform news.ro

articolul original.
❌