ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 8 December 2022Ultimele Stiri

Oare Europa știe că se află în război?

7 December 2022 at 06:49
image

Corriere della Sera, citat de Eurotopics, susține ideea lui Zelensky de a înființa un tribunal pentru criminalii de război ruși în linia proceselor de la Nürnberg:

"Convingerea că rezultatul luptei poate întări o eventuală poziție de negociere este, în principiu, tipică oricărui conflict și, în unele privințe, de înțeles. Cu toate acestea, tocmai această convingere trebuie depășită pentru a evita noi victime și noi vărsări de sânge. În acest sens, propunerea unui tribunal special internațional care să trimită în judecată conducerea politică și militară a Moscovei pentru crimele comise în Ucraina capătă o importanță crucială în perspectiva viitorului și reprezintă un mijloc formidabil de exercitare a presiunii".

Le Monde amintește că, ”de luni de zile, propaganda regimului Vladimir Putin a spus că sancțiunile nu funcționează și că acestea penalizează mai mult inițiatorii decât pe Rusia.

Cu cât trece timpul, cu atât această poveste se prăbușește. Asistăm la accelerarea crizei economice din Rusia și la impasul militar în care se află armata sa. În același timp, UE, datorită diversificării aprovizionărilor sale, reușește să se descurce fără petrolul și gazele rusești, cu o viteză greu de imaginat cu doar câteva luni în urmă.

Sigur, încă nu suficient de rapid în ochii Ucrainei, care în mod legitim solicită măsuri și mai drastice. Dar, pentru UE, linia este îngustă între dorința sa de a grăbi sfârșitul războiului și cea de a amortiza efectele unei crize energetice care amenință să se transforme într-o criză economică și socială.

Singura strategie pentru Europa este menținerea unui echilibru delicat între tenacitate și pragmatism", estimează ziarul francez.

Europa este în război

Iar Le Point se întreabă dacă Europa știe cumva că este în război :

"Concepută ca un proiect de pace, construită împotriva naționalismelor, Uniunea Europeană trebuie să opereze astăzi o revoluție mentală.

Autoritățile ruse nu au ascuns niciodată faptul că agresiunea asupra vecinului lor a fost menită să deranjeze, în avantajul Moscovei, ordinea europeană post-Război Rece, pe care o consideră prea favorabilă Statelor Unite.

În vizor, în spatele Kievului se află Bruxelles-ul. Unui bloc considerat pro-american, rușii ar prefera o împrăștiere de state pe care le-ar putea înrobi.

Aceasta este ceea ce diferențiază conflictul ucrainean de războaiele din fosta Iugoslavie din anii 1990. Acestea se aflau exclusiv pe teritoriul balcanic. Restul continentului nu a fost vizat.

Astăzi, Europa este atacată și ea nu știe asta. Ofensiva lansată împotriva ei de Moscova se numește război energetic...

Săptămânalul britanic The Economist a calculat că ”frigul va ucide zeci de mii de oameni în această iarnă pe teritoriul european, mult mai mult decât pe câmpul de luptă: cu până la 335.000 de morți mai mulți decât în ​​media iernilor precedente, dacă temperaturile sunt în media ultimilor ani".

Va cădea și imperiul lui Putin

În The Atlantic, editorialista Anne Applebaum scrie că doar o înfrângere militară în Ucraina va aduce schimbări politice în Rusia și va pune capăt ambițiilor „imperiale" ale lui Vladimir Putin.

"Imperiul rus trebuie să moară", este titlul analizei, preluată de Courrier International :

"Greutatea culturală a trecutului contează foarte mult, iar obiceiurile dobândite sub o autocrație – în special cea de a trăi în frică – persistă.

Beția puterii joacă și ea un rol: oamenii care o dețin nu au chef să renunțe la ea și următorul guvern rus ar putea fi și mai represiv decât cel din acest moment.

Dar se întâmplă accidente, se întâmplă evenimente neașteptate. Țările evoluează și uneori au guverne mai bune – alteori mai rele. Imperiile cad: Imperiul Rus a căzut, Imperiul Sovietic a căzut și mai devreme sau mai târziu va cădea și noul imperiu rus al lui Putin".

articolul original.

China și Iran: primele efecte ale protestelor par să se facă vizibile

6 December 2022 at 07:29
image

CNN transmite că, în China, protestatarii au obținut o victorie parțială câtă vreme orașele încep să slăbească controalele Covid.

Poate că este prea devreme pentru a numi o victorie completă, dar agitația colectivă a forțat o repliere remarcabilă din partea unuia dintre cele mai autoritare guverne din lume - și a liderului său, Xi Jinping.

Și ziarul francez Libération scrie că autoritățile locale chineze relaxează treptat regulile de sănătate, dar acest lucru are mai mult de-a face cu economia decât cu libertățile civile.

În urmă cu o săptămână, nervozitatea care fierbea de luni de zile împotriva politicii stricte „zero Covid" a izbucnit cu demonstrații într-o duzină de orașe din China, cu o amploare nemaivăzută de la mobilizările pro-democrație de la Tiananmen din 1989.

Conduse în special de studenți, aceste demonstrații au luat rapid o turnură politică, unii cerând plecarea președintelui Xi Jinping. Ca răspuns, autoritățile au început de atunci să reducă restricțiile, o mișcare aplaudată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Foreign Policy explică faptul că momentul 2022 nu este identic cu cel din1989, dar demonstrațiile se pot dezvolta în moduri imprevizibile.

Cu siguranță, este extrem de rar să auzi demonstranții cerând deschis președintelui Xi Jinping să demisioneze, declarând că nu-și doresc un „împărat pe viață".

"Dar să fim clari: majoritatea demonstranților părea să ceară încetarea restricțiilor draconice Zero COVID. Și, în mod paradoxal, autoritățile căutau deja să liberalizeze unele măsuri, tocmai când protestatarii începeau să se ciocnească cu poliția.

În ultimele săptămâni, administrațiile locale au încercat să introducă modificări progresive ale protocoalelor stricte privind pandemia, care au fost văzute ca o obsesie personală a lui Xi Jinping".

"Prea puțin, prea târziu?”

Și regimul religios din Iran dă semne că ar face un pas înapoi, în fața protestelor masive din ultimele săptămâni.

Le Monde notează că anunțul foarte ambiguu al suprimării poliției moralității, responsabilă de moartea lui Mahsa Amini, pare să trădeze deruta regimului, în fața furiei populare pe care acesta nu a putut să o anticipeze.

"Prea puțin, prea târziu? Nu este neobișnuit ca un regim nepopular, destabilizat de o revoltă pe care nu o poate reduce la tăcere, să răspundă cu o concesie care ar fi fost considerată majoră la momentul izbucnirii nemulțumirilor, dar care nu mai este așa".

Potrivit BBC, nu există garanții că o astfel de concesie ar fi suficientă pentru a opri tulburările, în cadrul cărora numeroase femei și-au fluturat basmalele în aer și le-au dat foc.

The Washington Post consideră că desființarea forței responsabile cu punerea în aplicare a obligativității portului hijabului ar indica un nivel de reacție încă nemaivăzut la solicitările manifestanților.

"Dar experții au avertizat că remarcile procurorului general, venite ca răspuns la întrebările din cadrul unei conferințe de presă, ar trebui luate cu o doză de scepticism.

El părea să se refere la relativa absență a poliției morale pe străzi, de când au izbucnit protestele. O aplicație mobilă folosită inițial de iranieni pentru a urmări patrulele a fost folosită în ultimele săptămâni pentru a monitoriza și a evita forțele de securitate".

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Plafonarea prețului pentru petrolul rusesc: o măsură cu impact limitat (deocamdată)

5 December 2022 at 07:02
image

După cum transmite Euronews, de luni, companiile de transport maritim din UE vor avea voie să transporte țiței rusesc doar dacă acesta este vândut sub sau la prețul plafonat, care va fi revizuit la fiecare două luni, începând de la jumătatea lunii ianuarie, pentru a-l menține cu cel puțin 5% sub nivelul pieței.

BBC amintește că acordul privind plafonarea prețului vine cu doar câteva zile înainte de intrarea în vigoare a interdicției la nivelul UE asupra țițeiului rusesc importat pe mare, din 5 decembrie.

Plafonul - care este menit să afecteze exporturile de petrol la nivel mondial - este menit să completeze această măsură.

Țărilor care se înscriu în politica promovată de G7 li se va permite doar să achiziționeze petrol și produse petroliere transportate pe mare care sunt vândute la prețul plafonat sau mai jos.

Aliații occidentali ai Ucrainei intenționează să refuze asigurarea petrolierelor care livrează petrol rusesc țărilor care nu respectă plafonul de preț. Acest lucru va face dificil pentru Rusia să vândă petrol peste acest preț.

Politico notează că, potrivit declarațiilor președintelui Zelenski, plafonarea la 60 de dolari în loc de 30 de dolari, așa cum propuseseră Polonia și statele baltice, va aduce bugetului rus venituri de aproximativ 100 de miliarde de dolari pe an.

Acești bani, crede Zelenski, vor fi direcționați „nu numai către război și nu numai către sponsorizarea ulterioară de către Rusia a altor regimuri și organizații teroriste. Acești bani vor fi folosiți și pentru a destabiliza și mai mult acele țări care acum încearcă să evite deciziile majore", a atras atenția președintele ucrainean.

Unde vor fi problemele pentru Rusia

La rândul său, The Washington Post estimează că „nu este sigur dacă această măsură va dăuna grav finanțelor Moscovei pe termen scurt, deoarece plafonul este aproape de prețurile actuale".

Le Monde scrie că prețul barilului de petrol rusesc (țiței din Urali) se situează în prezent în jurul valorii de 65 de dolari, puțin peste plafonul european, ceea ce presupune un impact limitat pe termen scurt.

Însă faptul că firmele de asigurări și reasigurări vor putea prelua transporturi de țiței rusesc doar dacă prețul acestuia nu depășește 60 de dolari pe baril va complica de facto orice tranzacție la un preț mai mare, chiar și pentru țări terțe, în timp ce Rusia a declarat că „nu va accepta" plafonul.

The Moscow Times observă că embargoul UE asupra livrărilor pe mare vine ca urmare a deciziei Germaniei și Poloniei de a opri transportul de petrol rusesc prin conducte până la sfârșitul anului 2022.

În total, peste 90 la sută din livrările rusești către Uniunea Europeană vor fi afectate.

În acest timp, pe câmpul de luptă, forțele ruse au efectuat sâmbătă lovituri în estul Ucrainei, lovind o „facilitate de infrastructură civilă" din orașul Kramatorsk, din est, a declarat armata ucraineană.

După ce a suferit înfrângeri umilitoare în timpul a ceea ce a devenit cel mai mare conflict armat din Europa de la al Doilea Război Mondial, Rusia a început să vizeze infrastructura energetică ucraineană începând cu luna octombrie.

Loviturile au cauzat pene de curent majore și au întrerupt alimentarea cu apă și încălzirea civililor într-un moment în care temperatura în unele regiuni a scăzut la minus cinci grade Celsius.

articolul original.

Bundestagul recunoaște Holodomorul drept genocid după ce, în 2020, Cancelaria blocase inițiativa

2 December 2022 at 06:37
image

Așa cum transmite Le Monde, după cincizeci de minute de discuții, parlamentarii au votat cu mâna ridicată, iar răspunsul a fost clar: în afară de Die Linke (stânga radicală) și AfD (Alternativa pentru Germania, extremă dreapta), care s-au abținut, toate celelalte grupuri au spus "da".

"De ambele părți, vorbitorii nu au omis să invoce citate ale istoricilor în susținerea poziției lor, ceea ce nu a fost un exercițiu dificil având în vedere dezbaterile care continuă să genereze calificarea drept „genocid" a Holodomorului.

Dar esențialul probabil nu a fost acolo. Germania se alătură acelor state care au recunoscut deja dimensiunea genocidară a foametei din 1932-1933, precum Statele Unite, Canada, țările baltice, Polonia sau Portugalia.

În 2020, guvernul german blocase o rezoluție în acest sens –iar aceasta transmite un mesaj mai ales politic Ucrainei. În această țară, memoria Holodomorului este un pilon fondator al narațiunii naționale".

Ziarul elvețian Neue Zürcher Zeitung, citat de Eurotopics, amintește totuși că "nu există un consens cu privire la genocid. Cu decizia sa, totuși, parlamentul german impune o politică comemorativă de sus în jos. Se poate doar spera că istoricii vor continua să investigheze întrebarea de ce Uniunea Sovietică a înfometat milioane de ucraineni și alți cetățeni sovietici. Această sarcină nu va fi mai ușoară după această rezoluție care modelează unilateral opinia publică."

Și Deutsche Welle amintește că, potrivit Muzeului Holodomor din Kiev, 16 state, pe lângă Ucraina, au recunoscut până acum foametea ca genocid: Australia, Ecuador, Estonia, Canada, Columbia, Georgia, Ungaria, Letonia, Lituania, Mexic, Paraguay, Peru, Polonia, Portugalia , Statele Unite și Vatican.

Free Europe notează că "votul a avut loc după o dezbatere la care a participat ambasadorul Ucrainei în Germania și vine la câteva zile după ce ucrainenii au marcat cea de-a 90-a aniversare a începutului foametei, despre care se crede că a ucis milioane de ucraineni".

Un puternic mesaj pentru Rusia

Euractiv observă că "un val recent de inițiative din parlamentele naționale ar putea reînvia dezbaterea istoriografică asupra Holodomorului – infama Mare Foamete din Ucraina din anii 1930 – și ar putea aduce mai multă lumină în acest capitol oribil al istoriei.

Noul val de declarații din partea parlamentelor naționale ar putea duce și la o dezbatere istoriografică mai coordonată între statele membre, cu un rol fără precedent al UE în acest proces".

Iar ziarul italia La Stampa vede în votul de la Berlin un puternic mesaj pentru Rusia : „Folosirea cuvântului genocid - cel mai grav dintre termenii pentru crimele internaționale - are scopul de a transmite un mesaj politic care să stabilească o legătură între evenimentele de atunci și strategia actuală de război a părții ruse, care implică distrugerea infrastructuri energetice și de alimentare cu apă, pe măsură ce frigul se lasă asupra Ucrainei: pe atunci foame și moarte, acum frig și moarte." (Sursa: Eurotopics).

articolul original.

China: o populație tot mai unită în nemulțumire

29 November 2022 at 07:05
image

După cum observă BBC, "de-a lungul anilor, exploziile locale bruște au fost declanșate de o serie de probleme - de la poluare la acapararea ilegală de terenuri sau maltratarea vreunui membru al comunității de către poliție.

Dar de data asta e diferit. Există o preocupare gravă în rândul poporului chinez - și anume respingerea pe scară largă împotriva restricțiilor generate de politica zero-Covid.

Acest fapt i-a făcut pe locuitori să dărâme barierele menite să impună distanțarea socială și au izbucnit proteste mari de stradă în orașe și campusuri universitare.

Într-un fel, este greu de explicat cât de șocant este să auzi o mulțime din Shanghai cerând liderului Chinei Xi Jinping să demisioneze".

Represiunea s-a intensificat în ultimul deceniu

CNN transmite că "protestele publice sunt extrem de rare în China, unde Partidul Comunist și-a înăsprit controlul asupra tuturor aspectelor vieții, a lansat o represiune radicală împotriva disidenței, a distrus o mare parte a societății civile și a edificat un regim de supraveghere de înaltă tehnologie".

Și  The Wall Street Journal amintește că "manifestările deschise de furie sunt rare în China, unde represiunile împotriva disidenței s-au intensificat în ultimul deceniu.

În mai multe orașe chineze, protestele sunt aproape de neconceput, în afara revărsărilor naționaliste, cum ar fi manifestațiile anti-japoneze. De la protestele din Piața Tiananmen din 1989, Partidul Comunist de guvernământ a permis câteva demonstrații locale, dar și-a făcut o prioritate din a preveni ca protestele să se extindă la nivel național".

Și totuși, "la scara Chinei, aceste mișcări sunt marginale. Mulți chinezi continuă să creadă că, datorită dimensiunii țării, politica zero Covid este singura care poate preveni nenumărate decese", notează Le Monde.

Ziarul francez scrie însă că "difuzarea Cupei Mondiale la fotbal le-a dezvăluit chinezilor că restul lumii trăiește acum fără mască. Dar răspunsul la nemulțumirea cauzată de politica zero Covid nu este ușor de găsit. Dacă puterea nu dă înapoi, tensiunile se vor multiplica. Dar dacă cedează și pune capăt multor izolări, epidemia se va răspândi. Deja, cifrele ating cote record, cu zeci de mii de cazuri noi de Covid-19 înregistrate în fiecare zi. Oricum ar fi, Xi Jinping, reconfirmat în mod triumfător în funcția de șef al Partidului Comunist, în octombrie, trebuie să se confrunte cu cea mai gravă criză de sănătate, socială și chiar politică de la venirea sa la putere. O criză de care este direct responsabil".

Iar Financial Times constată că "protestele din China creează o rară coaliție de interese la nivel național.

Cu puțin timp înainte ca Xi să fie încoronat lider de partid pentru un al treilea mandat, un banner cu sloganuri antiguvernamentale, atârnat de un pod din Beijing, pentru doar câteva ore, a fost de ajuns pentru a provoca o furtună pe rețelele sociale.

Acum, videoclipurile cu nemulțumirea populară sunt peste tot și se răspândesc mai repede decât le pot opri cenzorii.

Protestele au reunit o coaliție largă de interese: muncitori din fabrici, comercianți, studenți și elite urbane, toți cei care au suferit în urma politicii zero Covid în moduri diferite - de la pierderea slujbelor până la renunțarea la călătoriile internaționale de afaceri.

În urmă cu doi ani, în timpul răspândirii unor tulpini mai puțin contagioase dar mai mortale, politica zero-Covid a avut succes. Acum țara este mult mai unită în suferința ei".

articolul original.

Holodomor, 90 de ani: amintirea terorii lui Stalin, sub teroarea lui Putin

28 November 2022 at 07:03
image

Așa cum titrează The Washington Post, "Ucrainenii și-au amintit de suferința provocată de Stalin dar și de Putin, la 90 de ani distanță"

Lideri europeni s-au adunat în capitala Ucrainei, acuzând Moscova că folosește „foamea ca armă de război împotriva Ucrainei".

Euronews amintește că, între 1932 și 1933, aproximativ 3,5 milioane de ucraineni au murit în foametea cunoscută sub numele de Holodomor, adică „exterminare prin înfometare", în ucraineană.

Unii istorici susțin că Stalin a orchestrat intenționat foametea pentru a elimina o mișcare de independență ucraineană. Alții spun că a fost urmarea politicilor sale greșite de colectivizare a terenurilor agricole.

Deutsche Welle transmite că președintele grupului parlamentar germano-ucrainean din Bundestag, Robin Wagener de la Partidul Verzilor, a spus că „Putin se află în tradiția crudă și criminală a lui Stalin".

"Astăzi, Ucraina este din nou invadată de teroarea rusă. Încă o dată, violența și teroarea au scopul de a priva Ucraina de mijloacele sale de existență, de a subjuga întreaga țară", a spus el.

În timp ce Der Spiegel scrie că foametea a început în haosul colectivizării în 1929, când milioane de oameni au fost forțați să se alăture fermelor de stat. Foametea este văzută ca punctul culminant al unui atac al Partidului Comunist asupra țărănimii ucrainene, care a rezistat politicilor sovietice.

Un subiect nepopular pentru Occident

„Holodomorul a fost o catastrofă provocată de om, rezultatul dictaturii brutale a lui Stalin și a guvernului sovietic", scrie Kyiv Post. „Această tragedie a lăsat o cicatrice profundă în țară și este doar un aspect al relațiilor tumultoase dintre Ucraina și Rusia", continuă ziarul ucrainean.

Iar Courrier International vorbește despre o comemorare care capătă o conotație specială sub bombele și rachetele rusești. Publicația franceză reia un articol din cotidianul ucrainean Den, care vorbește despre tăcerea puterilor occidentale din perioada de foamete :

"În scrisorile diplomatice sunt mărturii ale discuțiilor cu diverși membri influenți ai CK, poliția secretă sovietică. Aceștia au avut monopolul înregistrării deceselor, au blocat difuzarea informațiilor despre foamete și au lansat acțiuni punitive.

La 31 mai 1933, Sergio Gradenigo, consulul Italiei la Harkiv și Kiev, scria îngrozit, că foametea provoacă tot mai mult exterminarea masivă a populației, la o scară gigantică.

Aceste mărturii documentare sunt șocante. Dar Mussolini nu a făcut nimic, pentru că a vrut să păstreze relații bune cu Uniunea Sovietică.

În mod similar, nici guvernele altor țări occidentale și nici Liga Națiunilor nu au reacționat. Subiectul foametei era foarte nepopular în țările occidentale, dornice să mențină legăturile economice și comerciale cu Uniunea Sovietică”.

articolul original.

Și totuși, generalul Iarnă s-ar putea să nu joace de partea Rusiei

25 November 2022 at 06:53
image

Frigul iernii devine o armă în Ucraina, titrează The New York Times: "Tirul intens de rachete rusești provoacă întreruperi de curent pe măsură ce temperaturile scad. Ucraina și aliații săi se pregătesc deja pentru ce e mai rău".

Euronews transmite că Rusia a vizat în mod repetat infrastructura energetică a Ucrainei. Temperaturile din țară au scăzut sub zero peste noapte, zăpada și înghețul și-au făcut deja apariția la Kiev. Moscova spune că scopul atacurilor sale cu rachete este de a slăbi capacitatea Ucrainei de a lupta și de a o împinge să negocieze.

În timp ce National Public Radio explică faptul că marile centrale electrice ale Ucrainei sunt ținte ușoare. Îi este imposibil să le apere pe toate. Și adesea, marile transformatoare sunt deteriorate și trebuie înlocuite. Acum, chiar și în vremuri normale, ar putea dura un an sau mai mult pentru a comanda unul dintr-o țară europeană sau asiatică, la specificațiile necesare în Ucraina.

"În fața provocării iernii, Ucraina a deschis aproximativ 4.000 de puncte de refugiu, locuri de unde locuitorii pot lua apă, electricitate și pot veni să se încălzească", citim în Süddeutsche Zeitung, preluat de Courier International.

Pentru mulți ucraineni, aceste locuri s-ar putea dovedi vitale pentru supraviețuirea lor. Aceste „puncte de rezistență", așa cum le numește președintele ucrainean, s-ar putea, totuși, să nu fie suficiente pentru a trece milioane de oameni prin iarna ucraineană adesea grea, în situația unei pene prelungite de curent", notează cotidianul german.

Precedentele istorice nu sunt în favoarea Rusiei

Potrivit Le Monde, infrastructura electrică a Ucrainei este călcâiul lui Ahile .

"Prăbușirea sa completă la începutul iernii ar trebui, conform planurilor rusești, să creeze un val masiv de emigrare către Europa, să distrugă moralul populației și să rupă unitatea dintre conducerea politică, armată și populație. Cu toate acestea, niciun precedent istoric nu ilustrează eficacitatea acestui plan", crede ziarul francez.

Și Politico este de părere că "Rusia nu se mai poate baza pe generalul Iarnă".

Publicația europeană amintește că iarna nu a căzut întotdeauna bine pentru Rusia.

"Finlandezii i-au întors pe ruși în timpul Războiului de iarnă din 1940,  în timp ce alunecau agil pe schiuri lansând lovituri de gherilă fulgerătoare. Ucrainenii speră să provoace pagube similare, în condițiile în care trupele rusești mobilizate se plâng deja de lipsa echipamentului de iarnă și de condițiile pe care le suportă, inclusiv lipsa de mâncare caldă pentru zile întregi".

articolul original.

Rusia, declarată de Parlamentul European sponsor al terorismului. Și acum, ce urmează?

24 November 2022 at 07:11
image

Parlamentul European declară Rusia „sponsor al terorismului", în timp ce Putin lansează noi atacuri asupra Ucrainei, titrează Politico

”Declarația Parlamentului European este simbolică, dar solicită noi sancțiuni și o izolare suplimentară a Rusiei.

În timp ce unele state europene precum Estonia, Letonia, Lituania și Polonia au adăugat deja Rusia pe lista lor națională de state teroriste, SUA s-au abținut de la o astfel de mișcare”.

Le Parisien observă că "Apelul lui Volodimir Zelenski și-a găsit deja ecou, ​​în special, în parlamentele Estoniei, Lituaniei și Letoniei, precum și la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, care în octombrie a invitat cele 46 de țări ale organizației să declare regimul rus drept terorist".

Grupul Wagner, în vizor

Euronews transmite că, în versiunea finală, europarlamentarii acuză armata rusă și împuterniciții săi că au comis o listă lungă de crime, cum ar fi uciderea a „mii" de civili și a „sute" de copii, atacuri asupra infrastructurii esențiale, execuții sumare, răpiri, violuri, hărțuiri, torturi, detenții în masă și deportări forțate.

Potrivit EU Observer, europarlamentarii au cerut statelor membre să includă organizația paramilitară rusă Grupul Wagner, Regimentul 141 Special Motorizat, cunoscut sub numele de „Kadyroviții", și alte grupuri armate finanțate de Rusia pe lista teroristă a UE.

Până acum, SUA nu au denumit Rusia drept stat terorist, chiar dacă ambele camere ale Congresului SUA l-au îndemnat pe secretarul de stat Anthony Blinken să facă acest lucru. În prezent, SUA numesc Coreea de Nord, Cuba, Iran și Siria drept sponsori de stat ai terorismului.

Dar, deși aceasta este o „rezoluție neobligatorie" și, prin urmare, în principal simbolică, ea „ar putea permite UE să-și lărgească spectrul sancțiunilor împotriva Rusiei", este de părere The Guardian :

"Acestea ar putea să vizeze sfera politică, legislativă, militară și executivă a Rusiei. Deputații au cerut, de asemenea, excluderea Rusiei din Consiliul de Securitate al ONU".

Consecințe politice

Dar ce înseamnă această nominalizare? – întreabă și Deutsche Welle :

"Totul depinde de jurisdicție. În Statele Unite, există un instrument juridic specific care enumeră statele care au oferit în mod repetat sprijin pentru actele de terorism internațional.

Includerea înseamnă restricții privind ajutorul extern, interzicerea exportului de echipamente de apărare către astfel de guverne, controale asupra exporturilor de tehnologie cu potențială utilizare militară și constrângeri financiare.

În mod crucial, are și implicații pentru imunitatea suverană a Rusiei în instanțele din SUA. Canada are, de asemenea, un instrument similar care condamnă „susținătorii de stat ai terorismului".

În schimb, Uniunea Europeană nu are în prezent o listă centralizată de „state sponsori ai terorismului" și nici un instrument echivalent.

În esență, nu vor exista consecințe juridice dure și rapide. Parlamentul European are o influență limitată în politica externă, care rămâne sub controlul celor 27 de state membre”.

Iar The Moscow Times informează că purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a reacționat scriind pe Telegram: „Propun recunoașterea Parlamentului European ca sponsor al idioților".

Alte medii ruse pro-Kremlin s-au străduit să sublinieze că rezoluția nu are niciun efect juridic.

articolul original.

Gesturi politice în Qatar: FIFA interzice banderolele "curcubeu", jucătorii iranieni sfidează regimul

23 November 2022 at 07:07
image

”Un simbol al păcii, unității și incluziunii, care divizează” – rezumă Le Monde :

"O bucată de material care sfâșie organismele și echipele participante la Cupa Mondială 2022. FIFA nu a cedat nici cererilor de excepții depuse încă din septembrie de către cele șapte națiuni europene și nici presiunii opiniei publice, care a crescut pe măsură ce se apropia această controversată Cupă Mondială".

În schimb, The Irish Times crede că  „Dacă Anglia, Țara Galilor, Belgia, Danemarca, Germania, Țările de Jos și Elveția ar fi refuzat să se conformeze, FIFA ar fi căzut și mai mult în ridicol, dând instrucțiuni arbitrilor să le arate cartonașul galben jucătorilor implicați. Acțiunile contează pe scena mondială - așa cum s-a văzut atunci când echipa iraniană a refuzat să-și cânte imnul național".

Iar Libération consideră că, „Prin amenințarea cu cartonașul galben, cea mai înaltă autoritate din fotbalul mondial încalcă Sfânta Sfintelor: spațiul jocului. Acesta a fost întotdeauna protejat și aparține doar celor 22 de jucători și arbitrilor. ... Amenințând jucătorii cu un avertisment pentru că au făcut declarații sociale, FIFA face exact ceea ce pretinde că vrea să prevină: invită politica pe teren. Puteți căuta mult și bine în regulament: culoarea banderolei de căpitan nu este precizată în niciuna dintre cele 17 reguli ale jocului. În mod clar, atunci, este mai mult despre a-i face pe plac gazdei, Qatar. Ar fi mai bine să spună asta deschis."

De partea sa, ziarul belgian De Morgen, citat de Eurotopics  opinează că națiunile au avut la dispoziție doisprezece ani pentru a face FIFA să se răzgândească :

"Sau credem că această Cupă Mondială ar fi mers înainte dacă Germania, Olanda și Spania ar fi spus împreună că nu vor participa? Dar asta nu s-a întâmplat. Și de fapt nici măcar nu poți învinovăți sportivii pentru asta. Pentru că atunci când se vor întoarce acasă după aceea, cei din guvernele lor vor fi aceia care le vor lua locul în hotelurile și saloanele din Doha, cerșind mai mult petrol".

O palmă pe obrazul regimului iranian

Și gestul iranienilor de a refuza să cânte imnul național, în semn de protest față de regimul ayatollahilor, a fost intens comentat în presa internațională.

"Un gest curajos și puternic, o mică minune de la o Cupă Mondială ca vai de ea", scrie The Guardian.

"Echipa de fotbal nu este o extensie a liderilor Iranului, ci este de fapt opusul, văzută ca un amplificator pentru libertate, și modernitate. Nu întâmplător femeile au fost interzise de pe terenurile de fotbal din 1979. Regimul se teme de acest lucru".

Iar Le Point titrează: „Jucătorii iranieni au pălmuit regimul".

Politologul Pascal Boniface declară pentru revista franceză că acest gest este extrem de puternic:

"Este o expresie colectivă de susținere pentru demonstrațiile interzise, care zguduie Republica Islamică.

Să nu uităm că Iranul a impus porți închise la ultimele întâlniri ale echipei naționale, tocmai pentru a evita orice tip de demonstrație ostilă regimului”.

În Courrier International citim că tăcerea fotbaliștilor iranieni ulcerează presa conservatoare.

Publicația franceză citează cotidianul ultraconservator Kayhan, potrivit căruia „oculta afiliată Israelului și Arabiei Saudite, cu ajutorul mercenarilor iranieni și străini, a făcut totul pentru a diviza poporul iranian și jucătorii echipei naționale și pentru a produce antagonisme false", spune ziarul iranian.

Secvența a făcut înconjurul lumii, cu excepția Iranului, unde televiziunea de stat nu a difuzat imaginile, indică publicația iraniană  de opoziția IranWire.

articolul original.

Cupa Mondială, Qatar: boicot sau acceptare?

22 November 2022 at 07:27
image

Și totuși, "unii sunt prea mari pentru a-și permite să boicoteze", scrie revista americană Fortune:

"Cupa Mondială din Qatar este ea controversată, dar agenții de publicitate vor să profite la maximum de ea.

Cupa Mondială ar putea atrage în continuare circa 5 miliarde de telespectatori - aproape două treimi din populația planetei. Și când există un public, mărcile vor plăti pentru a ajunge la el".

Bloomberg News a contactat 76 de companii care sponsorizează fie turneul, fie echipele participante. De la Adidas AG și Coca-Cola Co. până la Volkswagen AG și Microsoft Inc. XBox , toate cu sedii în locuri unde critica privind drepturile omului este larg răspândită - SUA, Canada și Europa. Niciunul dintre cei șapte sponsori FIFA nu a spus că va face vreo modificare în planurile globale de publicitate pentru a reflecta preocupările pentru drepturile omului.

Critici în Portugalia

În Portugalia, țară care se dorește una dintre protagonistele acestei ediți a Cupei Mondiale, președintele Marcelo Rebelo de Sousa este supus criticilor după ce a anunțat că va călători în Qatar pentru primul meci al echipei țării sale. Público, citat de Eurotopics, vede aici o mare greșeală:

„Un umanist și un democrat, așa cum este, fără îndoială, Marcelo, ar trebui să presupună că cel mai bun mod de a apăra Portugalia în ochii lumii este să nu mergi și să spui de ce nu o faci. Fotbalul este doar un joc, dar această formulare este des folosită ca pretext pentru a distrage atenția de la lucrurile cu adevărat esențiale."

Le Figaro informează că serviciul BBC în limba persană a decis să nu trimită personal la Cupa Mondială FIFA din Qatar, pe fondul acuzațiilor că Teheranul i-a hărțuit pe membrii personalului său și familiile acestora.

Și totuși, alegerea este corectă...

Dar The Economist nu se alătură criticilor  din Occident:

Acestea sună "ca și cum pur și simplu unora nu le plac musulmanii sau oamenii bogați. Dacă FIFA nu dorește ca turneul să se rotească între Finlanda, Norvegia și Suedia, nu îl poate menține întotdeauna într-un loc fără vină. Ideea de a duce Cupa Mondială peste tot în lume este corectă. Orientul Mijlociu este plin de fani, dar nu a mai găzduit evenimentul până acum. Dacă turneul final trebuia să aibă loc vreodată într-un asemenea loc, atunci Qatar este o alegere perfectă." (Sursa: Eurotopics)

Însă în Germania, multe baruri  boicotează Cupa Mondială și se întâmplă ceva de neimaginat anterior: nu vor fi difuzate meciuri de fotbal în timpul Cupei Mondiale.

Deutsche Welle vorbește despre unul dintre aceste locuri: pub-ul Lotta din Köln, care timp de 27 de ani a fost martor la toate momentele electrizante din fotbal :

"Când FC Köln marchează un gol decisiv în prelungiri, barul aproape că explodează. Berea Kölsch curge în râuri. Atmosfera îți face pielea de găină. Strigătul de bucurie de după golul lui Mario Götze în finala Cupei Mondiale din 2014 împotriva Argentinei a rămas de neuitat".

În sfârșit Noon Post un portal panarab creat la Istanbul de către jurnaliști egipteni în 2013, după lovitura de stat a mareșalului Al-Sissi, critică apelurile la boicot :

"Occidentalii sunt convinși că au dreptul să organizeze și să reglementeze orice eveniment la care participă.

Cu toate acestea, Cupa Mondială este un bun exemplu de eveniment care poate lăsa urme în societate. De fapt, a adus deja schimbări fără precedent în societatea din Qatar în ceea ce privește sistemul kafala, care reglementa statutul lucrătorilor imigranți], precum și participarea femeilor la acest sport. Aceste modificări sunt acum noul standard în țările din Golf.

Și întoarcerea va fi extrem de dificilă, având în vedere valorile și practicile transfrontaliere pe care Qatar a trebuit să le adopte în așteptarea competiției. Va fi, fără îndoială, o moștenire care va dura și dincolo de 2022", scrie publicația, citată de Courrier International.

articolul original.

COP27: acord istoric dar... cu limite

21 November 2022 at 06:53
image

”Acord istoric încheiat pentru a ajuta țările cel mai grav afectate de schimbările climatice”, transmite BBC. Soarele a răsărit din nou, punând capăt a două lungi nopți la Sharm el-Sheikh. Au fost negociatori epuizați, momente culminante de dramă dar și momente de confuzie.

O înțelegere care depășește decenii de rezistență din partea SUA și a Europei. Dar acordul a respins cele mai grele decizii cel puțin până la sfârșitul anului 2023, precizează Politico.

The Washington Post relatează că sala de conferințe, în care diplomații erau deja obosiți, a izbucnit în aplauze după ce președintele COP27, a marcat înțelegerea cu o lovitură de ciocan.

Totuși, întrebările esențiale privitoare la țările care trebuie să finanțeze fondul și cele eligibile să beneficieze de el au fost lăsate pentru negocieri viitoare.

Dar în ciuda cererilor din ce în ce mai mari ca textul să includă necesitatea de a elimina treptat toți combustibilii fosili poluanți, acesta reiterează doar limbajul din pactul de anul trecut, care cere o reducere treptată a utilizării cărbunelui.

O cerere veche de trei decenii

The New York Times amintește că "de mai bine de treizeci de ani, țările în curs de dezvoltare cer despăgubiri pentru pierderile și pagubele cauzate de furtuni, valuri de căldură și secete cauzate de încălzirea globală, făcând apel la țările bogate, industrializate, să le compenseze",

În schimb, Le Figaro constată că "dacă țările au ajuns la un acord istoric privind un fond care să-i ajute pe cei săraci să facă față daunelor climatice, nu s-a manifestat nicio nouă ambiție de a reduce gazele cu efect de seră.

Rezoluția este descrisă ca fiind istorică de către promotorii săi, aceasta referindu-se la compensarea pagubelor produse de schimbările climatice deja suferite de cele mai sărace țări.

Această problemă a pierderilor și pagubelor climatice din țările sărace aproape a deraiat conferința, înainte de a face obiectul unui text de compromis de ultimă oră care lasă multe întrebări fără răspuns".

O abordare asemănătoare și în Libération: "Ajutor pentru țările sărace, dar nimic mai mult împotriva încălzirii globale. Un acord fără inimă, la COP27".

Iar Le Monde notează că, deși a recunoscut pentru prima dată nevoia de a ajuta financiar țările cele mai vulnerabile, care se confruntă deja cu impactul asupra climei, reuniunea nu a reușit să accelereze suficient lupta împotriva schimbărilor climatice :

"Cele 196 de țări au marcat un pas istoric înainte în problema crucială a conferinței: au decis să creeze un fond de „pierderi și daune", pentru a ajuta financiar țările în curs de dezvoltare „deosebit de vulnerabile" să facă față acestor daune ireversibile cauzate de încălzirea globală. Această decizie, întâmpinată cu aplauze puternice, este punctul culminant al unei solicitări pe care țările din Sud o fac de treizeci de ani".

articolul original.

Cel mai controversat (și politizat) turneu final al Cupei Mondiale

18 November 2022 at 07:38
image

Cupa Mondială care se deschide duminică este de departe cea mai controversată din istorie, citim pe site-ul Eurosport :

"Dar dacă stai bine să cauți, mai poți găsi în ea o calitate sportivă: vor concura 32 de echipe și va fi pentru ultima oară.

Peste patru ani, în Statele Unite, Canada și Mexic, 48 de națiuni vor lua parte la Cupa Mondială. O greșeală istorică.

Dacă până și ele, printre cele mai mari țări din lume, trebuie să o facă asociindu-se în trei, este timpul să uităm de Cupele Mondiale organizate într-o singură țară.

Adăugați la aceasta că, după micuțul Qatar, gigantismul nord-american va pune alte probleme ecologice, cu distanțele sale categoria XXL”.

Time notează că turneul din Qatar începe pe fondul condamnării continue privind tratamentul persoanelor LGBT, a morților numeroase în rândul lucrătorilor migranți care au construit infrastructura și a altor preocupări legate de drepturile omului.

Agravând un subiect deja sensibil, Khalid Salman, fost fotbalist din Qatar și ambasador al Cupei Mondiale de anul acesta, a descris săptămâna trecută homosexualitatea ca haram („interzisă") și „o afectare a minții". Homosexualitatea este ilegală în Qatar, iar persoane LGBT au fost arestate sau maltratate în mod arbitrar de către autorități chiar în septembrie, conform Human Rights Watch.

A fost discriminat Orientul Mijlociu?

BBC se întreabă: Este aceasta cea mai politizată Cupă Mondială din toate timpurile?

Declarația fostului internațional Qatar Khalid Salman adresată radiodifuzorului german ZDF s-a adăugat la o listă tot mai mare de probleme.

Criticii privind drepturile LGBT și drepturile muncii i-au determinat pe mulți să pună la îndoială decizia FIFA de a acorda turneul Qatarului.

Totuși, decizia de a expulza Rusia din turneu, în fazele de calificare, este unul dintre domeniile în care FIFA a primit cele mai multe laude internaționale.

În ciuda reacțiilor negative, emirul Qatarului, Tamim Bin Hamad Al Thani, a răspuns criticilor: „De decenii, Orientul Mijlociu a suferit din cauza discriminării și am descoperit că această discriminare este în mare măsură bazată pe faptul că oamenii nu ne cunosc și, în unele cazuri, refuză să ne cunoască", spune emirul, citat de BBC.

Câți muncitori au murit pe șantierele Cupei Mondiale?

În timp ce The New York Times vorbește despre "echipa uitată a Cupei Mondiale";

”Sunt sutele de mii de nepalezi care au făcut parte dintr-o armată de muncitori migranți ce a refăcut Qatarul pentru momentul său de glorie la Cupa Mondială. Însă, atrași de salariile extrem de necesare, mulți au plătit un preț mare”.

Dar câți oameni au murit pentru Cupa Mondială din Qatar? Deutsche Welle (DW) încearcă o verificare:

Activiștii pentru drepturile omului, politicienii, fanii și mass-media vorbesc despre 6.500 sau chiar 15.000, presupuse decedate în legătură cu turneul de fotbal.

Totuși, asemenea cifre nu i-ar cuprinde doar pe cei sacrificați pentru infrastructura Cupei Mondiale.

Cifrele ar include muncitori în construcții slab calificați, personal de securitate sau grădinari care ar fi putut sau nu să fi fost angajați în proiecte legate de Cupa Mondială; dar cuprinde și profesori străini, medici, ingineri și alți oameni de afaceri.

Mulți au venit din țări în curs de dezvoltare, cum ar fi Nepal și Bangladesh, în timp ce alții au venit din țări cu venituri medii sau mari.

Statisticile din Qatar nu permit o defalcare mai detaliată.

În The Guardian, jurnalistul Pete Pattisson și echipa sa spun că cifra totală de 6.751 se bazează pe statisticile oficiale ale guvernelor din Bangladesh, India, Nepal, Pakistan și Sri Lanka, ai căror cetățeni reprezintă o proporție semnificativă a lucrătorilor migranți din Qatar, în special muncitori slab calificati.

Potrivit guvernului, în Qatar se înregistrează1.500 de decese pe an la două milioane de oameni, ceea ce reprezintă o rată medie normală a mortalității.

În concluzie, spune DW, cifrele care se referă la decesele legate de Cupa Mondială din 2022 variază în funcție de definiție, inclusiv de unde provin lucrătorii migranți, unde și când au murit și dacă decesele lor pot fi descrise ca fiind legate de muncă sau nu.

Cu toate acestea, având în vedere inconsecvențele și neajunsurile din datele oficiale ale Qatarului, o concluzie concretă este imposibil de stabilit, ceea ce ridică, la rândul său, întrebarea: de ce tocmai autoritățile Qatar nu sunt în măsură să furnizeze informații fiabile”.

articolul original.

Incidentul din Polonia: prudența a prevalat în cadrul NATO

17 November 2022 at 07:07
image

Le Monde notează că episodul a stârnit inițial temeri că NATO, din care Polonia face parte din 1999, ar putea fi atrasă în conflictul dintre Rusia și Ucraina, în temeiul articolului 5 din actul său fondator. Dar reacția oficială Alianței Atlantice va veni după ce se va dovedi că incidentul a fost accidental sau intenţionat. Prima ipoteză pare să prevaleze.

Potrivit cotidianului spaniol El País, „tonul general al reacțiilor mărturisește o dublă intenție: de a manifesta o unitate de nezdruncinat și de a da dovadă de calm, pentru a evita escaladarea, așa cum aliații NATO încearcă încă de la începutul invaziei ruse". (Sursa: Toute L'Europe)

Joe Biden, decisiv

Ouest France observă că riscul de escaladare a fost limitat încă de la primele ore, deși acest scenariu era de temut încă din 24 februarie:

Ce se întâmplă dacă teritoriul unei țări membre NATO este afectat direct de război, de o rachetă rusă?

Pentru câteva ore, acest scenariu a apărut imediat în mintea tuturor jurnaliștilor și liderilor. Prudența a prevalat și acum se preferă teza accidentului. Dar episodul nu poate rămâne fără consecințe.

Probabil decisiv în chemarea polonezilor la calm și prudență,  Joe Biden i-a promis omologului său de la Varșovia sprijin sub forma unor experți americani pentru a ajuta la investigarea acestui tragic incident. Prin urmare, precauția americană a constat în a verifica imediat faptele înainte de face loc escaladării”.

Pentru că, după cum amintește National Review, un cor de țări din estul și centrul Europei s-au alăturat pentru a-și exprima îngrijorarea și sprijinul pentru Polonia. Președintele Lituaniei a postat pe Twitter că „Fiecare centimetru din teritoriul #NATO trebuie apărat!"

Miniștrii Apărării din Republica Cehă și Slovacia au făcut declarații similare. Iar Parlamentul ceh a adoptat o moțiune care descrie regimul Putin drept „terorist".

Cum să evităm "oboseala"

Pentru analiștii BBC, lovitura din Polonia dezvăluie diviziunile din cadrul NATO :

Diplomați occidentali se tem că, uneori, limbajul și revendicările maximaliste ale Kievului riscă să aducă la așa-numita „oboseală ucraineană" în rândul aliaților.

Statele baltice aflate în prima linie, s-au grăbit să apeleze la apărarea colectivă a NATO. Ministrul leton al apărării, Artis Pabriks, a sugerat că NATO ar putea oferi mai mult sprijin aerian Poloniei și premierul Estoniei a spus că Occidentul ar trebui să ofere Ucrainei mai mult sprijin militar, umanitar și financiar.

În schimb, răspunsul inițial din partea Statelor Unite și a altor țări occidentale a fost să ceară calm și să aștepte ca probele să apară. A existat o dorință clară de a evita orice escaladare care ar putea implica un răspuns militar colectiv al NATO.

Oficialii americani au fost printre primii care au sugerat că rachetele fac parte din apărarea antiaeriană ucraineană.

Ceea ce arată acest incident este că greșelile se pot întâmpla în război. Unele dintre sistemele de rachete folosite sunt vechi. Având în vedere amploarea loviturilor, este poate surprinzător că așa ceva nu s-a întâmplat mai devreme.

Dar evenimentele din ultimele 24 de ore sugerează că, dacă războiul s-ar extinde din nou pe teritoriul NATO mai substanțial, răspunsul ar putea să nu fie atât de uniform și unit precum s-ar putea aștepta unii”.

articolul original.

Prăbușirea FTX, un seism pe piața cripto și ... nu numai

16 November 2022 at 06:47
image

The Wall Street Journal se arată cu atât mai surprins cu cât CEO-ul FTX a ajutat în trecut la recuperarea de miliarde de dolari pentru creditorii Enron Corp., Nortel Networks și alte companii importante care s-au prăbușit în ultimele două decenii.

Pentru The Guardian, eșecul FTX va avea implicații uriașe, iar  efectele colapsului pot să se răspândească în sector și ar putea afecta micii investitori de retail.

"Nu vă panicați ! Prăbușirea FTX, a doua platformă pentru schimburile de criptomonede, deși spectaculoasă, nu va zgudui ordinea monetară mondială ca în 2008, cu falimentul Lehman Brothers în plină criză subprime", este mesajul pe care îl găsim în revista franceză Le Point:

De data aceasta, băncile centrale ale marilor țări nu s-au mai întrunit în regim de urgență pentru a-și scădea dobânzile, ca atunci, iar Statele nu și-au umflat fără limită volumul garanțiilor la împrumuturi.

Nu există risc sistemic. Dacă șocul este grav, este în primul rând pentru universul criptomonedelor. FTX, care a fost printre cele patru piețe globale majore, „a fost chiar una dintre cele mai bune platforme, pentru performanțele sale tehnice", spune unul dintre principalii investitori francezi în criptomonede. El recunoaște, sincer, că nu a anticipat criza. „Pentru mine, FTX  era foarte solidă. Sunt șocat, surprins de ceea ce s-a întâmplat.

Într-adevăr, toată lumea a avut încredere și l-a admirat pe tânărul-minune american, Sam Bankman-Fried, în vârstă de 30 de ani, care în 2019 a fondat FTX cu sediul în Bahamas.

Astăzi, a dispărut fără urmă. Nimănui nu i-a păsat, de fapt, de cheltuielile nesăbuite ale micului geniu pentru a finanța Partidul Democrat din Statele Unite ale Americii sau pentru a înrola vedete ale sportului la un preț exorbitant pentru pub-ul lui. Mai presus de toate, nimănui nu i-a păsat de relația cu compania sa Alameda Research, care a deturnat zece miliarde de dolari aparținând clienților FTX pentru a specula, dar fără succes.

Falimentul FTX ar putea provoca o gaură de 10 până la 50 de miliarde de dolari , ceea ce a forțat-o să solicite protecție în capitolul XI în Statele Unite", mai scrie Le Point.

Nevoia unei reglementări

În timp ce ziarul belgian De Standaard nu manifestă nicio simpatie pentru investitorii afectați :

„Au obținut profituri spectaculoase. Dar chiar ar trebui să fim surprinși că absența regulilor a deschis larg ușa banilor murdari? Mai mult decât atât, rândurile acestor brokeri sunt în mod vizibil alcătuite din aventurieri, oportuniști, dar mai ales din investitori tineri și naivi, care sperau să se îmbogățească rapid fără o muncă asiduă și răbdătoare. Partea amuzantă în această poveste este că chiar și traderul de criptomonede, care tocmai susținuse mai multă reglementare și etica gestionării averii, și-a înșelat contabilitatea."(Sursa: Eurotopics)

Iar Wiener Zeitung vede indicii privind o fraudă la scară largă:

"Organismele de supraveghere lucrează în prezent pentru a face lumină asupra opacității acestui sector. Căderea FTX este totuși departe de a fi un caz izolat; lista criptomonedelor obscure continuă să crească. Sectorul este caracterizat de un număr anormal de mare de guru. La aceasta se adaugă o lipsă adesea evidentă de transparență financiară și structurală.  Există o nevoie urgentă de a stabili un control mai mare al sectorului. Altfel, avantajele incontestabile ale acestei tehnologii, care nu mai este atât de nouă, riscă să dispară în eter."(Sursa: Eurotopics)

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

articolul original.

Summitul Biden-Xi: o stabilire a pozițiilor sau începutul unui nou război rece?

15 November 2022 at 06:54
image

"Taiwan, economie, Coreea de Nord sau războiul din Ucraina... Joe Biden și Xi Jinping au vorbit luni timp de trei ore în cadrul unui dialog descris drept sincer de Casa Albă, menit să rezolve numeroasele dispute dintre cele două puteri" – iată cum rezumă Le Monde întâlnirea celor doi președinți.

"În ultimii trei ani, rivalitatea dintre Beijing și Washington s-a intensificat pe măsură ce China a crescut în putere și asertivitate, provocând supremația SUA și peisajul geopolitic de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. De asemenea, China refuză să condamne ofensiva rusă din Ucraina, dar Casa Albă susține că a obținut asigurări că nici nu o va sprijini"

Câteva raze de speranță

National Public Radio din SUA notează că, "deși Biden și Xi s-au întâlnit de mai multe ori de-a lungul anilor, aceasta a fost prima lor întâlnire față în față de când Biden a devenit președinte.

Ambii lideri și-au exprimat speranța că întâlnirea mult așteptată va contribui la stabilizarea relațiilor, după evaporarea încrederii și disputele care s-au intensificat într-o serie de probleme, de la comerț și tehnologie până la Taiwan. Biden a spus că crede că nu trebuie să existe un nou Război Rece între SUA și China.

Potrivit unei relatări provenind de la agenția de presă de stat a Chinei, Xi a părut să fie de acord, spunând că relațiile China-SUA nu ar trebui să fie un joc cu sumă zero, în care tu pierzi și eu câștig sau tu te ridici și eu cad.

Totuși, o bună parte a întâlnirii a părut a consta într-o serie de schimburi de puncte de vedere asupra domeniilor în care cei doi nu sunt de acord".

CNN observă că, pentru Xi, Bali a însemnat și prima sa călătorie în străinătate de la debutul pandemiei de Covid, care a determinat guvernul chinez să impună blocaje stricte și restricții draconice:

"Reapariția lui Xi pe scena lumii fizice vine, de asemenea, în urma Congresului Partidului Comunist Chinez de la Beijing, în timpul căruia și-a asigurat un al treilea mandat.

Chiar și în urmă cu o săptămână, cei mai mulți din interiorul Casei Albe se așteptau ca Biden să intre în discuții slăbit de pierderile democraților la alegerile intermediare.

Dar rezultatele mai bune decât cele așteptate l-au lăsat pe președinte să se simtă cu vântul în spate, potrivit consilierilor de top.

Izolarea Chinei din epoca pandemiei, spun oficialii americani, a îngreunat în ultimii ani citirea intențiilor Beijingului în străinătate, deoarece Xi a refuzat să călătorească în afara Chinei – dar ei cred că totul este pe cale să se schimbe".

Consolidarea relațiilor SUA cu parteneri din Pacific

La Stampa amintește că, înainte de summit, "aliații din Pacific au subliniat necesitatea unei prezențe americane stabile și puternice în regiune - în special premierul japonez Fumio Kishida și președintele Coreei de Sud Yoon Suk-yeol.

 Biden și-a reafirmat pozițiile și a consolidat parteneriatul pe două aspecte fundamentale: poziția față de amenințarea nucleară din Coreea de Nord și consolidarea cooperării în materie de securitate și apărare.

Destinatarul mesajului se află la Beijing. Mesajul a fost că  Washington construiește o rețea de alianțe și relații în Pacific". (Sursa: Eurotopics)

În timp ce ziarul elvețian Le Temps comentează că „Joe Biden și Xi Jinping vor concura pentru sprijinul unui mai mare număr de țări. China a câștigat un avantaj datorită dinamismului său economic din ultimii ani, în timp ce președinția lui Trump și izolaționismul său au slăbit poziția SUA.

Dar concepția Beijingului despre o Chină în ascensiune, care depășește o Americă slăbită îi îngrijorează pe mulți vecini. Retragerea Washingtonului din Afganistan i-a permis și lui Joe Biden să revină în domeniul alianțelor din Asia de Est.

Bali poate să nu fie Yalta, dar întâlnirea de luni  face parte dintr-o luptă pentru influență care se întoarce la Războiul Rece." (Sursa: Eurotopics)

articolul original.

Orașul Herson, eliberat: între bucurie și teama față de represaliile rusești

14 November 2022 at 07:20
image

"Herson trăiește într-un amestec de bucurie și teamă că Rusia va riposta", titrează The New York Times.

Soldații care au ajuns în orașul strategic din sudul Ucrainei au fost primiți ca niște eroi de o populație care a trăit aproape nouă luni sub ocupație rusă.

Dar la o zi după ce forțele de la Kiev au început să recupereze orașul, oamenii care se adunau pe străzi le-au spus jurnaliștilor de la New York Times că bucuria lor este amestecată cu un sentiment profund de neliniște cu privire la posibilele represalii ale Rusiei.

„Aceste steaguri ucrainene sunt peste tot, nu-mi pot crede ochilor", spune un locuitor din Herson reporterului ziarului Le Monde.

Ziarul francez descrie și el emoția cu care populația care nu fugise din oraș i-a întâmpinat pe soldații ucraineni.

"Prima confirmare vizuală a recuceririi Hersonului pentru acești oameni, care nu au avut acces la televizoare sau rețelele de socializare, a fost sâmbătă, în zori, când un steag ucrainean a fost plantat, în Piața Libertății, în faţa clădirii pustii a administraţiei regionale.

Bate vântul peste ceea ce a fost monumentul dedicat eroilor Maidanului, distrus de forțele ruse în primele zile de ocupație. Într-un oraș fără curent, fără apă, fără telefon, oamenii scot telefoanele mobile cu bateriile încărcate miraculos și fac poze. Amintiri pentru mai târziu".

Vor fi consecințe pentru armată și elita politică a Rusiei

The Moscow Times vorbește despre „Cea mai fericită zi" în Herson, când trupele ucrainene au reintrat în oraș.

"Recucerirea nu este doar o lovitură simbolică majoră pentru Putin, dar deschide o poartă pentru ca forțele ucrainene să atace restul regiunii Herson, care se extinde până la Marea Neagră. Dacă mișcarea reușește, ar perturba culoarul de uscat care leagă Rusia continentală de peninsula Crimeea, anexată în 2014.

În timp ce retragerea a fost minimalizată de presa rusă de stat, doi înalți oficiali ruși, care au cerut anonimatul, au declarat pentru The Moscow Times că pierderea Hersonului ar putea avea repercusiuni grave în armată și elita politică rusă".

BBC avertizează asupra temerilor că trupele ruse, care se fixează acum pe malul opus al râului Nipru, ar putea relua bombardamentele :

"Oficialii din Kherson au interzis utilizarea transportului fluvial în perioada 13-19 noiembrie.

Localnicii care au fugit au fost avertizați să nu se întoarcă până când casele lor nu vor fi verificate pentru mine sau alte capcane.

Există, de asemenea, temeri că unii soldați ruși ar fi rămas în urmă, deghizați, în timp ce colaboratorii care i-au ajutat pe ruși în timpul ocupației sunt acum pasibili de urmărire penală.

Pentru a reaminti amenințarea continuă, o salvă de foc de artilerie a lovit zona aeroportului Herson duminică".

Iar CNN transmite că după eliberare, locuitorii din Kherson se confruntă acum cu lipsuri severe și amenințări din partea minelor.

"Viața rămâne departe de a fi normală, iar autoritățile avertizează locuitorii să fie precauți cu privire la explozivi.

Acesta nu este sfârșitul luptei împotriva ocupației ruse din țară”, relatează corespondentul CNN, care a asistat sâmbătă la scene emoționante în piața centrală a Hersonului.

articolul original.

Sfârșitul politic al lui Donald Trump? Da... și nu prea

11 November 2022 at 07:50
image

Los Angeles Times îl vede pe Donald Trump drept marele învins al scrutinului: "Trump suferă numeroase înfrângeri. Sunt multe despre care nu știm încă, dar un rezultat este clar: drumul lui Donald Trump înapoi la Casa Albă tocmai a devenit mult mai abrupt.

Pe fondul ruinării speranțelor republicane într-o victorie majoră la jumătatea mandatului, activiștii de partid caută să arunce vina pe cineva, iar fostul președinte va primi probabil o mare parte din aceasta – și din motive întemeiate.

Reacția alegătorilor împotriva deciziei Curții Supreme de răsturnare a precedentului Roe vs. Wade a jucat în mod clar un rol major în stimularea democraților".

Și Fox News formulează critici la adresa fostului președinte: „Mulți comentatori au văzut în rezultatul alegerilor un semn că este timpul ca Partidul Republican să întoarcă pagina Trump. Observatorii susțin că acesta a susținut candidați excentrici, care au transformat victorii aparent ușoare în curse strânse și cursele strânse în înfrângeri".

CNN citează surse republicane potrivit cărora există un sentiment larg răspândit în cadrul partidului că fostul președinte Donald Trump i-a afectat șansele.

Sursele cred că aparițiile sale târzii în campania electorală au ajutat alegătorii să facă un contrast mai clar între cele două partide, lucru care i-a prejudiciat pe republicani în state swing, precum Pennsylvania.

Republicanii se plâng, de asemenea, în privat, de faptul că partidul lor nu a reușit să aibă un răspuns eficient cu privire la avort, pe fondul atacurilor pe care le-au suportat candidații lor în această problemă.

De ce au fost slabi candidații MAGA

"A fost o noapte foarte proastă pentru Donald Trump", titrează Slate:

Există un motiv evident pentru care candidații Make America Great Again (MAGA) au dezamăgit: ei au fost slabi. Cerința numărul unu a lui Trump pentru un candidat este fidelitatea personală pură, ceea ce înseamnă că este dispus să susțină politicienii cu slăbiciuni evidente. A-ți demonstra loialitatea față de Donald Trump necesită îmbrățișarea entuziastă a minciunilor evidente și a conspirațiilor nebunești. Astfel, candidații MAGA sunt adesea oameni cu probleme flagrante de caracter și politicieni extremiști, care sperie mulți alegători normali”.

Politico notează însă că ”Trump rămâne figura dominantă în Partidul Republican și se menține favorit pentru a câștiga nominalizarea la președinție - dacă, așa cum este de așteptat, va candida din nou.

Dar locul lui Trump în partid este mult mai slab după alegerile de marți. Adevărul este că dacă nu ar fi fost intervențiile fostului președinte, noaptea ar fi putut fi mult mai bună pentru partid.

Având în vedere că ziua de marți arată mult mai bine pentru democrați decât se așteptau, este posibil să vedem niște regrupări în jurul lui Biden. În definitiv, președinți care au suferit mult mai multe lovituri la alegerile parțiale au câștigat al doilea mandat.

Așadar, să-i dăm lui Biden meritul său. Dar este greu de argumentat că democrații au avut performanțe neașteptate marți datorită lui Biden, cât mai degrabă în ciuda lui. Gradul său de aprobare, în jurul valorii de 41 la sută, este sumbru – și a fost tot anul. El va împlini 80 de ani luna aceasta, iar la începutul acestui an, majoritatea democraților intervievați declarau că ar prefera ca altcineva să fie nominalizatul partidului”.

articolul original.

Herson: o lovitură de proporții pentru Moscova și Vladimir Putin

10 November 2022 at 06:41
image

TVP, televiziunea publică poloneză, informează că anunțul a marcat una dintre cele mai importante retrageri ale Rusiei și un potențial punct de cotitură în război, care se apropie acum de sfârșitul celei de-a noua luni. Anunțul fusese anticipat de bloggeri influenți de război din Rusia, care l-au descris drept o lovitură grea.

Euronews amintește că vestea a urmat câtorva săptămâni de avans al trupelor ucrainene către oraș. Înainte de a-și lansa ofensiva terestră în nordul regiunii Herson, la sfârșitul verii, forțele ucrainene au distrus poduri cheie pentru aprovizionarea forțelor ruse, datorită armelor livrate de Occident, în special sistemelor americane de rachete HIMARS.

Retragerea de la Herson este apreciată de Politico drept o nouă lovitură pentru Moscova, căci aceasta a fost singura capitală regională pe care trupele ruse au capturat-o de când a început invazia pe scară largă, în februarie.

Dar Kremlinul refuză să prezinte această retragere ca un eșec, titrează Le Monde. "Generalul Surovikin a declarat, chiar înainte de a propune această mișcare a trupelor, că soldații săi respingeau cu succes asalturile ucrainene, provocându-le pierderi considerabile. Kievul, la rândul său, rămâne circumspect", mai scrie ziarul francez.

Un posibil avantaj pentru Zelenski în negocieri

În timp ce BBC transmite că bloggerii de război pro-Kremlin au fost mai puțin precauți, unul dintre ei, cunoscut sub numele de War Gonzo, condamnând retragerea drept o „pagină neagră a istoriei armatei ruse".

Retragerea a fost anunțată la scurt timp după ce presa rusă a relatat că liderul adjunct al Hersonului, Kirill Stremusov, a murit într-un accident de mașină.

Văzut ca unul dintre principalii pioni ai ocupației Hersonului, el avertizase cu doar șase zile în urmă că era „cel mai probabil" ca forțele ruse să fie nevoite să treacă pe malul estic.

Deși avansul ucrainean a încetinit în ultimele săptămâni, liniile de aprovizionare ale Rusiei peste Nipru deveniseră din ce în ce mai dificile după ce mai multe poduri au fost distruse de rachetele ucrainene.

NBC News citează oficiali americani și occidentali potrivit cărora, "dacă Ucraina câștigă la Herson, aceasta ar putea pune guvernul Zelensky într-o poziție mai bună de negociere.

Dar, au adăugat sursele, ar putea descuraja și Rusia să vină la masă dacă Putin va avea impresia că nu negociază dintr-o poziție de forță".

O zonă strategică

The Guardian comentează că "o victorie ucraineană la Herson, unul dintre obiectivele principale ale ofensivei din sud a Kievului, ar fi văzută pe scară largă drept o lovitură semnificativă pentru președintele rus, Vladimir Putin, la doar câteva săptămâni după o ceremonie de mare anvergură la Moscova, în care acesta a anunțat „pentru totdeauna" anexarea regiunii Herson împreună cu alte trei regiuni.

Și ziarul francez Le Figaro notează că retragerea vine la puțin peste o lună după ce Vladimir Putin a revendicat anexarea regiunii Herson și a altor trei regiuni ucrainene. Moscova consideră toate aceste zone drept teritoriul său suveran.

Regiunea Herson este cu atât mai strategică cu cât teritoriul său se învecinează cu Crimeea, peninsula ucraineană anexată de Moscova în 2014. Generalul Surovikin, înainte de a propune retragerea, a justificat necesitatea retragerii prin dorința sa de a proteja viața soldaților ruși și a acuzat forțele ucrainene de bombardarea civililor.

articolul original.

Cupa Mondială în Qatar. Este o greșeală?

9 November 2022 at 06:44
image

BBC comentează că "deși a fost scrisă în mod diplomatic, această declarație comună este un răspuns robust și sfidător la scrisoarea FIFA de săptămâna trecută, care a luat federațiile engleză și galeză prin surprindere, i-a consternat pe mulți susținători ai acestui sport și a fost condamnată pe scară largă de grupurile pentru drepturile omului. și activiști LGBT+.

Intenția acestor 10 federații vest-europene este de a reafirma ferm dreptul echipelor lor de a lua poziție în problemele sociale din Qatar, cum ar fi planul jucătorilor din Anglia și Țara Galilor de a purta banderole curcubeu, ca parte a unei campanii anti-discriminare într-o țară unde este ilegal să fii gay.

Reacția vine și pe fondul unor ample controverse etice și geopolitice, dublate de o abordare din ce în ce mai agresivă de către gazde față de criticii lor”.

The Guardian amintește că marea majoritate a britanicilor cred că turneul final nu ar fi trebuit să aibă loc în Qatar.

Un sondaj a constatat că 62% dintre britanici cred că poziția Qatarului în privința drepturilor homosexualilor ar fi trebuit să fie suficientă pentru a nu deveni gazdă. Sprijinul pentru această poziție este constant în funcție de vârstă, sex și convingere politică. Doar 24% cred că legile țării nu ar fi trebuit să fie un factor în decizie, iar 14% sunt nesiguri.

Conform Daily Star, Qatar s-a confruntat cu multe investigații în domeniul drepturilor omului, în perioada premergătoare turneului. Parisul și alte orașe franceze au spus că nu vor prelua meciurile pe ecrane publice uriașe, așa cum o fac în mod tradițional cu ocazia evenimentelor sportive majore.

Fostul internațional francez Eric Cantona s-a numărat printre figurile din Europa care au cerut boicotarea Cupei Mondiale din cauza tratamentului acordat de Qatar lucrătorilor străini, femeilor și comunității LGBTQ.

Iranul, în mijlocul controverselor

The New York Times privește către Iran, o altă echipă națională aflată în plină controversă:

”Această echipă națională de fotbal a Iranului a fost văzută, istoric, ca un reprezentant al poporului și nu al guvernului Republicii Islamice.

Echipa ”Melli”, așa cum este cunoscută ea, a fost îmbrățișată ca o forță apolitică și ca o pasiune seculară, care reflecta un anumit ideal, Iranul imaginației tuturor. De ani de zile, echipa a adus unitate și bucurie acestei națiuni. Sprijinul pentru aceasta a fost efectiv necondiționat.

Pe măsură ce Cupa Mondială din Qatar se apropie, pentru prima dată, echipa iraniană se află într-o poziție delicată. Ea se vede prinsă în politica internă a Iranului, unde revolta națională condusă de femei și tineri cere încetarea guvernării clericale și mai multe libertăți personale.

Unii activiști din Iran și din afara Iranului au cerut FIFA să interzică participarea echipei naționale la Cupa Mondială, invocând atât represiunea internă din partea regimului cât și fi furnizarea de către Iran a dronelor către Rusia pentru a ajuta la invadarea Ucrainei.

O interdicție pare însă foarte puțin probabilă”.

Jocul de seducție al Qatarului

Mergem la ediția franceză a Huffington Post, care citează mai multe mărturii și documente copleșitoare potrivit cărora comitetul de organizare al Cupei Mondiale 2022 ar înmulți invitațiile și beneficiile în natură menite a seduce suporterii și a îmbunătăți imaginea țării :

Cât de departe merge Comitetul de Organizare a Cupei Mondiale 2022 pentru a cuceri fanii din întreaga lume? Nopți la hotel, bilete de meci, carduri Visa preplătite.

Potrivit mai multor mărturii și documente consultate de Agenția France Presse, organizatorii Cupei Mondiale au invitat sute de suporteri internaționali în Qatar, încurajându-i să publice comentarii strălucitoare despre țara gazdă.

O ofertă refuzată și denunțată de unii, stânjeniți de proces. La ea au participat peste 450 de fani din 59 de țări”.

Și, pe acest fond de nemulțumire și suspiciune, ambasadorul Qatarului la Cupa Mondială numește homosexualitatea o „afectare psihică", titrează Le Figaro.

Comentariile de la televiziunea publică germană ZDF ale lui Khalid Salman, fost internațional din Qatar și ambasador al evenimentului, l-au înfuriat pe ministrul Sportului.

Ministrul de Interne al Germaniei, însărcinat și cu sportul, a criticat marți declarațiile, catalogându-le drept "oribile".

articolul original.
❌