ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 3 February 2023Ultimele Stiri

MIPE: Fonduri europene pentru decontarea cheltuielilor cu refugiații ucraineni: 100 de milioane de euro pentru alimente, îmbrăcăminte, obiecte de igienă și cazare

3 February 2023 at 15:15
image

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene lansează, în data de 6 februarie, apelul non-competitiv „Sprijin pentru cetățenii ucraineni, străinii sau apatrizii care provin din zona conflictului armat din Ucraina”, finanțat prin Programul Operațional Capital Uman, pentru decontarea cheltuielilor efectuate de statul român pentru sprijinirea persoanelor refugiate din zona conflictului militar din Ucraina.

Ghidul apelului poate fi consultat aici: https://bit.ly/3Y2XL0F.

„În permanență de la izbucnirea conflictului, România a acționat sub spiritul solidarității, solidaritate care continuă să rămână un element constant în lista noastră de priorități. Peste 3 milioane de cetăţeni ucraineni ne-au trecut graniţele în ultimele 12 luni și mulți dintre ei au beneficiat de sprijin direct de la Guvernul României, fie că ne gândim la hrană, îmbrăcăminte, adăpost, cazare pe termen lung, ajutor financiar de urgenţă, sau servicii medicale.

Prin Programul Operațional Capital Uman, statul român poate deconta, pe bază de cost unitar, o parte a cheltuielilor pentru nevoile de bază. În acest sens avem alocat un buget de aproximativ 100 de milioane de euro din fonduri europene. Am găsit posibilitatea acordării acestei finanțări în urma unui demers comun cu autoritățile de management pentru identificarea posibilităților concrete de finanțare din fonduri europene a cheltuielilor efectuate pentru sprijinul refugiaților din Ucraina, fără a afecta proiectele aflate în implementare”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Apelul de propuneri de proiecte este de tip non-competitiv, cu termen limită de depunere destinat regiunilor mai puțin dezvoltate: Nord‐Est, Sud‐Est, Sud‐Vest Oltenia, Sud-Muntenia, Nord-Vest, Vest, Centru.

Se finanțează măsurile de sprijin acordate de statul român refugiaților intrați în România prin punctele de frontieră cu Ucraina și Republica Moldova, fie ei cetățeni ucraineni, străini sau apatrizi, pe bază de cost unitar, pentru acoperirea nevoilor de bază imediate.

Cuantumul sprijinului care poate fi decontat din fonduri europene este cel stabilit prin Regulamentul (UE) 2022/2039 la 100 EUR pe săptămână pentru fiecare săptămână completă sau parţială în care persoana se află în România, pentru maximum 26 de săptămâni în total, începând cu data sosirii persoanei în România.

Sprijinul financiar acordat sub formă de cost unitar poate fi decontat pentru cheltuieli efectuate începând cu data de 24 februarie 2022 şi până la încetarea aplicării Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/382 care prevede măsuri de protecție temporară acordate persoanelor strămutate de Ucraina, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2023.

Cheltuielile vor fi decontate Ministerului Afacerilor Interne, pe baza listelor cu cetățenii străini și apatrizi pentru care se acordă acest sprijin.

Guvernul a prevăzut, printr-o ordonanță de urgență adoptată în cursul anului trecut, mecanismul de decontare din fonduri europene a anumitor cheltuieli privind sprijinirea refugiaților din Ucraina, prin Programul Operațional Capital Uman (POCU). În acest scop, în cadrul POCU s-a creat o nouă Axă prioritară – AP9, cu o valoare de 100 milioane euro.

Valoarea totală a schemei este de 118 milioane de euro, din care 100 de milioane de euro sunt asigurați din Fondul social european, iar diferența din bugetul de stat.

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Marcel Boloș, despre reforma pensiilor speciale: ‘Pot fi luate măsuri de suspendare a PNRR-ului. Fiind un jalon de tip red line va fi urmărit și este urmărit îndeaproape de Comisia Europeană și nu se va sfii să ne critice’

26 January 2023 at 07:46
image

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), Marcel Boloş, a declarat că nerealizarea unei reforme a pensiilor, care să includă şi aşa-numitele pensii speciale, reprezintă un jalon de tip „linie roşie” în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Ministrul adaugă că în plafonul de 9,4% din PIB asumat de România pentru bugetul de pensii trebuie incluse şi cele de serviciu.

Este foarte dură Comisia cu orice jalon pe care îl avem de îndeplinit şi  primul lucru la care se uită Comisia este partea de sustenabilitate: ce impact bugetar are legea şi ce volum de cheltuieli generează legea după ce se aplică, dar nu de astăzi pe mâine, ci o perioadă îndelungată de timp. (…) Sigur că va fi un moment greu pentru Coaliţie şi pentru ceea ce înseamnă decizia parlamentară pentru că, aşa cum am spus, e pilon de bază pensiile şi reforma pensiilor, a tuturor pensiilor. (…)

Noi când am obţinut aprobarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă am obţinut-o cu două condiţii: prima este cea a măsurilor de decarbonizare, deci este limpede că pe acest drum nu putem merge decât înainte şi că orice deviere pe care o avem poate fi sancţionată, inclusiv măsuri de suspendare a PNRR-ului, deci nu este un jalon de joacă. Şi al doilea pilon este cel al pensiilor.

Deci, din acest punct de vedere, e foarte multă responsabilitate şi în decizia pe care o va adopta Parlamentul pentru că fiind un jalon de tip red line va fi urmărit şi este urmărit îndeaproape de Comisia Europeană şi nu se va sfii să ne critice Comisia dacă jalonul nu este dus la bun sfârşit. Sunt jaloane pentru care decizia poate fi luată de suspendare a PNRR-ului, dar să sperăm că nu ajungem în această situaţie”, a afirmat ministrul Marcel Boloş miercuri seară, la Europa FM, conform news.ro.

Boloş a arătat că plafonul de 9,4% din PIB asumat pentru bugetul de pensii de România este unul „nedrept”, argumentând că acest procent include şi pensiile acordate în baza unor legi speciale.

Acel 9,4% a fost stabilit în condiţiile în care doar sistemul public de pensii cu partea de pensii bazate pe contributivitate a fost luată în considerare. Or, acum Comisia spune: nu, luaţi toate categoriile de cheltuieli, inclusiv pensiile speciale, pentru a stabili acest plafon ceea ce încurcă foarte mult socotelile, pentru că una fost ca şi direcţie stabilită, la momentul la care s-a făcut negocierea pentru PNRR şi alta este situaţia acum, când noi, în acel plafon de 9,4 trebuie să adăugăm adiţional cheltuieli cu pensiile speciale şi vă  daţi seama, totuşi ce valoare au şi ce volum că ele sunt cheltuială însemnată”, mai spune ministrul Proiectelor Europene.

El adaugă că în PNRR există posibilitatea „de a ajusta anumite jaloane şi ţinte care ţin de circumstanţe obiective”.

Vezi și:

articolul original.

Ministrul Marcel Boloș, despre nivelul de sărăcie din România: ‘Este înspăimntător. 1.188.000 de români beneficiază de pachetele alimentare’

23 January 2023 at 06:15
image

Marcel Boloş, Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), a vorbit despre nivelul de sărăcie din România şi a afirmat că nivelul pensiei minime este de 1.100 de lei şi că 1.188.000 de români beneficiază de pachete de alimente de la Uniunea Europeană (UE).

Suma de 1.100 de lei este nivelul pensiei minime sociale spune foarte mult despre standardul de locuire şi de viaţă al acestor oameni. Vă mai dau alte exemple, sunt 880.000 de persoane cu dizabilităţi care beneficiază de pensii, indemnizaţii care nu permit un standard de viaţă care să le asigure o integrare socială decentă. Este înspăimntător. 1.188.000 de români beneficiază de pachetele alimentare”, a declarat Marcel Boloş, duminică seară, la Digi24, conform news.ro.

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a adăugat că la nivelul coaliţiei de guvernare s-ar putea discuta despre majorarea plafonului de venit.

Am încercat ca în funcţie de plafonul de venit, să vedem cum se derulează mecanismul, să stabilim într-o primă etapă 2.000 de lei, dar probabil că după ce vom mai vedea cum se derulează mecanismul este posibil, dacă va aproba coaliţia şi se vor mai purta discuţii în acest sens, ca acest plafon de venit să se actualizeze. Analizăm în mod serios ca plafonul de venit să îl actualizăm. Avem un scenariu care merge până în 3.000 de lei. dar aş vrea mecanismul să îl vedem la prima tranşă. Am discutat cu Comisia Europeană, în mecanismul de derulare şi implementare ei intervin doar dacă prevederile regulamentului Comisiei Europene sunt puse în discuţie. Este în momentul de faţă o decizie a Guvernului”, a subliniat Marcel Boloş.

articolul original.

Ministrul Marcel Ioan Boloș abrogă instrucțiunea privind depunerea rapoartelor finale pentru capital de lucru

21 January 2023 at 13:23
image

În urma solicitărilor ferme ale confederațiilor patronale (CNIPMMR și UGIR), Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a abrogat instrucțiunea privind depunerea rapoartelor finale pentru capital de lucru. Anunțul a fost făcut public vineri de către ministrul Marcel Ioan Boloș pe pagina sa de Facebook: ”Am promis că venim cu o soluție după solicitările beneficiarilor legate de Instrucțiunea 60 privind completarea și depunerea rapoartelor finale de către beneficiarii Măsurii 2 – Granturi pentru capital de lucru.

Ei bine, am decis abrogarea ei

În schimb, am adoptat o nouă Instrucțiune prin care doar 26 de companii trebuie să depună rapoartele, parte dintr-un eșantion pe care îl găsiți în anexă. De asemenea, termenul de depunere nu mai este doar de 10 zile, ci va fi prelungit până la 28.02.2023.

Precizez că beneficiarii vor trebui să depună rapoartele finale dacă li se va solicita, prin modulul comunicare de către Ministerul Antreprenoriatului și Turismului/Agențiile pentru întreprinderi mici și mijlocii, atragere de investiții și promovare a expertului, pe măsură ce vor fi efectuate alte verificări eșantionate  privind reconcilierea conturilor”.

Potrivit documentului menționat, la articolul 6 se specifică: ”Beneficiarii de granturi pentru capital de lucru care nu se regăsesc în Anexa 2 la prezenta instrucțiune au obligația de a furniza informații și documente privind utilizarea granturilor primite, la solicitarea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene prin Direcția Generală Creștere Inteligență, Digitalizare sau a Ministerului Antreprenoriatului și Turismului, conform prevederilor legale, ori de câte ori este necesar în vederea reconcilierii conturilor”. Prin urmare, prin abrogarea instrucțiunii nr.60/17.01.2023, doar 26 de beneficiari vor depune până la data de 28.02.2023 rapoartele finale menționate. Codurile RUE ale a acestor beneficiari sunt următoarele: 202, 219,263, 421,503, 506, 802, 887, 953, 1081, 1240, 1272,1537, 1578, 1599, 1712, 2012, 2063, 2217, 2316, 2432, 2593, 2614, 2916, 3090 și 3168.

Chiar dacă noua Instrucțiune, anunțată de ministrul Boloș, este una pur tehnică, totuși trebuie să se înțeleagă că cei 26 de beneficiari, regăsiți în Anexă, nu sunt suspectați de nereguli. Este vorba doar de un eșantion și de aici apare mai mult decât necesară o clarificare privitoare la metodologia de stabilire a acestuia (domenii de activitate, sume alocate etc). Cu siguranță vor mai exista și altele așa cum este enunțat și în Art. 6 iar clarificările nu vor face altceva decât să înlăture temerile și suspiciunile apărute în piață. De menționat, totuși, reacția rapidă a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene la solicitările mediului de afaceri.

articolul original.

Contract de peste 200 milioane de euro pentru extinderea rețelei de apă-canal, semnat ministrul Marcel Boloș

20 January 2023 at 06:15
image

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a semnat un contract de peste 200 milioane de euro pentru extinderea rețelei de apă-canal ce vizează 14 unităţi administrativ-teritoriale, din județul Caraș-Severin.

Județul Caraș-Severin va avea parte de investiții de peste 200 de milioane de euro pentru extinderea rețelei de apă-canal. Ministrul Marcel Boloș a semnat, alături de Romeo Dunca, președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, ce vizează 14 unități – administrativ teritoriale.

Proiectul va fi finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare și va asigura conectarea la rețeaua de apă pentru 14.450 locuitori și acces la canalizare pentru 8.289 locuitori.

„Este un moment important pentru Caraș-Severin, care a fost inclus pe harta investițiilor în extinderea infrastructurii de apă și apă uzată. Având în vedere nevoia României de a reduce discrepanțele de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată, dar și schimbările climatice care afectează standardul de viață al populației, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene continuă să sprijine în mod concret autoritățile locale pentru conectarea localităților la rețeaua de apă și canalizare. Sute de mii de cetățeni, prin implementarea acestor proiecte în toată țara, vor beneficia de condiții de trai decente, indiferent dacă e vorba de urban sau rural. Pentru perioada de programare 2021 – 2027, proiectele de apă – canal vor fi finanțate prin Programul Operațional Dezvoltare Durabilă, care are alocată în acest scop suma de 3,5 miliarde de euro”, a declarat ministrul Marcel Boloș.

Prin investițiile cuprinse în acest proiect se continuă procesul de extindere și reabilitare a infrastructurii de apă și apă uzată realizat în etapa 2007–2013 și se propun investiții în extinderea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare în zonele rurale urmărindu-se astfel:

  • Asigurarea accesului la serviciul public de alimentare cu apa de calitate în aria de proiect, controlată microbiologic şi furnizata în condiţii de siguranţă;
  • Creşterea nivelului colectării şi epurării apelor uzate în 11 de aglomerări urbane şi rurale;
  • Optimizarea funcţionării şi operării sistemelor de apă şi canalizare în 13 de sisteme de alimentare cu apă şi 11 aglomerări urbane şi rurale.

Toți locuitorii zonelor vizate vor avea acces la apă și canalizare

În urma implementării proiectului, rata de conectare la serviciul public de alimentare cu apă va crește de la 93% la 100%, iar nivelul de conectare la serviciile de canalizare și epurare va ajunge de la 94% la 100%.

Printre componentele de investiții incluse în proiect se numără: 8 staţii tratare/clorinare apă, 26 staţii de pompare apă, 211,9 km reţele distribuţie, 59,8 km conductă aducţiuni,1 sursă de apă, 9 foraje captare, 9 rezervoare înmagazinare apă, 109,5 km reţele de canalizare, 47 staţii de pompare apa uzată noi, 19 km conducte de refulare, 7,8 km colectoare noi, 1 instalaţie de uscare nămol SEAU, 2 sisteme SCADA.

Până în prezent, pentru proiectele derulate prin cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare, Comisia Europeană a rambursat României 5,83 miliarde euro (7,13 miliarde euro cu prefinanțare), din totalul de 6,83 miliarde euro transmise spre decontare.

Proiecte de peste 2 miliarde de euro, semnate în mai puțin de 1 an

În anul 2022 au fost aprobate 13 proiecte de dezvoltare a infrastructurii de apă/apă uzată cu o valoare totală cumulată de aproximativ 2 miliarde EUR şi o valoare eligibilă de aproximativ 1,5 miliarde EUR, după cum urmează:

  • 6 proiecte etapizate (Braşov, Călăraşi-Ialomiţa, Euro Apavol, Tulcea, Vaslui,Vâlcea) – etapa I POIM, etapa a II‑a urmând să fie finanțată din Programul Dezvoltare Durabilă;
  • 4 proiecte semnate în baza prevederilor OUG 109/2022: Caraş-Severin, Hunedoara, Matca – Galati, Prahova;
  • 3 proiecte nemajore POIM: Ilfov-Afumati-Ganeasa, Ilfov-Snagov, Valea Nirajului.
articolul original.

Ministrul Marcel Boloș: ‘În premieră pentru România, se vor finanța direct de către Comisia Europeană proiecte de tip Bauhaus. E posibil ca la implementarea lor să vină chiar Ursula von der Leyen’

15 January 2023 at 21:00
image

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a declarat că, în premieră pentru România, se vor putea finanţa direct de către Comisia Europeană proiecte de tip Bauhaus, îmbinând arhitectura şi mediul, pentru o dezvoltare armonioasă.

„Sunt proiecte de noutate, pe care le urmăreşte direct Comisia Europeană şi le alocă bugete pentru a le implementa cu finanţare de la CE. Noul Bauhaus este o premieră la nivelul Uniunii Europene, dar mai ales pentru România. Mi-au atras atenţia două proiecte din Oradea – Grădina urbană Nufărul, proiect estimat de 25 milioane de euro şi cel al Grădinii termale Ioşia, estimat la 20 milioane de euro, proiecte de tip Bauhaus ce pot fi finanţate direct prin alocări speciale ale CE. Eu vă susţin să faceţi demersuri pentru finanţarea lor, pentru că e posibil ca la implementarea lor să vină chiar preşedinta Comisiei Europene, dna Ursula von der Leyen, care susţine acest nou Bauhaus european”, a declarat Marcel Boloş, vineri la Oradea.

Un al doilea calup de proiecte tip Bauhaus este, potrivit ministrului, în oraşul Beclean, judeţul Bistriţa-Năsăud, tot pentru o grădină urbană, pe zece hectare.

„M-aş bucura dacă regiunea ar avea două proiecte selectate. Am vrut să fac această precizare pentru că este o premieră pentru România şi vă rog să scrieţi despre aceste proiecte care merită multiplicate,” a subliniat ministrul Boloş, prezent la raportul Direcţiei Management Proiecte cu Finanţare Internaţională din cadrul Primăriei Oradea.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susţine noul Bauhaus european, afirmând, potrivit postărilor pe internet, că acesta „va fi o forţă motrice care va da avânt Pactului verde european într-un mod atrăgător, inovator şi centrat pe om. Va fi o mişcare bazată pe durabilitate, accesibilitate şi estetică, ce va aduce Pactul verde european mai aproape de oameni şi va face ca reciclarea, energia din surse regenerabile şi biodiversitatea să devină o a doua natură.”

Pactul verde european, a declarat Ursula von der Leyen, reprezintă noua strategie de creştere.

„Obiectivul principal este ca, în 2050, Europa să fie primul continent neutru din punct de vedere climatic. Pentru a atinge acest obiectiv, va trebui să facem mai mult decât să reducem emisiile. Avem nevoie de un model economic care să dea înapoi planetei ceea ce primeşte de la aceasta, printr-o economie circulară alimentată cu energie din surse regenerabile,” a afirmat ea, într-un articol de opinie, informează agerpres.ro

articolul original.

S-au pus bazele Cloud-ului de date al Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest

11 January 2023 at 11:47
image

Ministrul Marcel Boloș a participat la întâlnirea de lucru organizată de Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest, desfășurată în județul Bistrița-Năsăud, pentru a pune bazele acordului de parteneriat pentru realizarea Cloud-ului de date aferent Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest, un produs informatic destinat interconectării sistemelor digitale ale sectorului public din județele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj, fundamental pentru transformarea digitală.

De asemenea, în cadrul ședinței de lucru s‑a decis efectuarea demersurilor pentru pentru înființarea unei Agenții Regionale de Investiții și Inovare, în regiunea Nord-Vest.

La ședință, găzduită în Sala Mare a Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, au participat Președintele Consiliului de Dezvoltare Regională Nord-Vest, Emil Radu Moldovan, Președintele CJ Bihor, Ilie Bolojan, Președintele CJ Satu Mare, Csaba Pataki, Președintele CJ Maramureș,  Ionel Bogdan, Vicepreședintele CJ Sălaj, Szilagy Robert Istvan, reprezentanți ai Consiliului Județean Cluj, experți din cadrul Serviciului de Telecomunicații Speciale și Autorității pentru Digitalizarea României.

„Este un început de drum pentru ceea ce înseamnă transformare digitală la nivel regional. Acest cloud va fi inima care bate pentru digitalizare. Adevărata digitalizare se poate realiza dacă reușim interoperabilitatea bazelor de date, fiind o măsură prin care venim în sprijinul autorităților publice locale pentru a dezvolta instrastructura și serviciile software. Realizarea acestui cloud regional este pasul firesc ce va asigura complementaritatea cu clodul guvernamental, la care am lucrat când eram ministrul al Digitalizării. În final, în relația cu instituțiile locale, cetățenii vor avea parte de un proces simplu, debirocratizat, nu vor mai sta la cozi și nu se vor mai deplasa la instituții pentru a obține documente. Dacă vreți, este încă un mod clar prin fondurile europene simplifică și îmbunătățesc viața oameniilor. Apreciez și salut implicarea și deschiderea tuturor Consiliilor Județene de la nivelul regiunii Nord-Vest, pentru ca acest deziderat să devină realitate”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Ce aduce cloud-ul regional

Scopul principal al cloud-ului este de a asigura interoperabilitatea bazelor de date (comunicare între bazele de date ale fiecărei instituții în parte). Astfel, se vor reduce costurile și va crește calitatea activităților sectorului public, în ceea ce privește prestarea serviciilor publice și accesibilitatea serviciilor de e‑guvernare.

Acesta va facilita transformarea regiunii într‑o economie bazată pe date, sigură şi sincronizată cu direcţiile strategice de acţiune ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte guvernanţa datelor.

Beneficiile concrete pentru cetățeni: 

  • acces direct la toate serviciile publice locale, fără să fie nevoie ca cetățeanul să se deplaseze la instituție;
  • reduce greutatea birocratică și  facilitează interoperabilitatea cu instituțiile relevante – practic realizarea cerințelor/specificațiilor tehnice minime necesare lansării achiziției pentru dezvoltarea soluțiilor software.
  • istoric al interacţiunilor sale cu administraţia locală;
  • transparență în procesarea datelor, la nivelul sistemelor IT ale instituţiilor publice beneficiare, astfel încât cetăţenii au posibilitatea să vizualizeze accesarea acestora.

Cloud-ul regional va fi complementar Cloudul-ui guvernamental, livrabilul fundamental al investițiilor în transformarea digitală a României din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) Componenta 7 – Transformare Digitală, care va reuni într‑o arhitectură informatică sigură și consolidată instituțiile administrației publice centrale.

Cloud-ul Regional va fi finanțat prin Programul Regional Nord-Vest 2021–2027- Prioritatea 2 – O regiune cu localități SMART‑, pentru care Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest este autoritate de management.

Prioritatea dispune de o alocare financiară de 60,332 milioane de euro și are ca obiectiv specific valorificarea avantajelor digitalizării, în beneficiul cetățenilor, al companiilor, al organizațiilor de cercetare și al autorităților publice, din care 31,450 milioane de euro este bugetul alocat realizării centrului de date.

articolul original.

Ministrul Marcel Boloș: Este un început de drum! 2,7 milioane de beneficiari vor scăpa de statul la cozi pentru ridicarea de documente

10 January 2023 at 16:45
image

Ministrul Marcel Boloș a participat la întâlnirea de lucru organizată de Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest, desfășurată în județul Bistrița-Năsăud, pentru a pune bazele acordului de parteneriat pentru realizarea Cloud-ului de date aferent Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest, un produs informatic destinat interconectării sistemelor digitale ale sectorului public din județele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj, fundamental pentru transformarea digitală.

De asemenea, în cadrul ședinței de lucru s‑a decis efectuarea demersurilor pentru pentru înființarea unei Agenții Regionale de Investiții și Inovare, în regiunea Nord-Vest.

La ședință, găzduită în Sala Mare a Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, au participat Președintele Consiliului de Dezvoltare Regională Nord-Vest, Emil Radu Moldovan, Președintele CJ Bihor, Ilie Bolojan, Președintele CJ Satu Mare, Csaba Pataki, Președintele CJ Maramureș, Ionel Bogdan, Vicepreședintele CJ Sălaj, Szilagy Robert Istvan, reprezentanți ai Consiliului Județean Cluj, experți din cadrul Serviciului de Telecomunicații Speciale și Autorității pentru Digitalizarea României.

„Este un început de drum pentru ceea ce înseamnă transformare digitală la nivel regional. Acest cloud va fi inima care bate pentru digitalizare. Adevarăta digitalizare se poate realiza dacă reușim interoperabilitatea bazelor de date, fiind o măsură prin care venim în sprijinul autorităților publice locale pentru a dezvolta instrastructura și serviciile software. Realizarea acestui cloud regional este pasul firesc ce va asigura complementaritatea cu clodul guvernamental, la care am lucrat când eram ministrul al Digitalizării.

În final, în relația cu instituțiile locale, cetățenii vor avea parte de un proces simplu, debirocratizat, nu vor mai sta la cozi și nu se vor mai deplasa la instituții pentru a obține documente. Dacă vreți, este încă un mod clar prin fondurile europene simplifică și îmbunătățesc viața oameniilor. Apreciez și salut implicarea și deschiderea tuturor Consiliilor Județene de la nivelul regiunii Nord-Vest, pentru ca acest deziderat să devină realitate”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Ce aduce cloud-ul regional

Scopul principal al cloud-ului este de a asigura interoperabilitatea bazelor de date (comunicare între bazele de date ale fiecărei instituții în parte). Astfel, se vor reduce costurile și va crește calitatea activităților sectorului public, în ceea ce privește prestarea serviciilor publice și accesibilitatea serviciilor de e‑guvernare.

Acesta va facilita transformarea regiunii într‑o economie bazată pe date, sigură şi sincronizată cu direcţiile strategice de acţiune ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte guvernanţa datelor.

Beneficiile concrete pentru cetățeni:

  • acces direct la toate serviciile publice locale, fără să fie nevoie ca cetățeanul să se deplaseze la instituție;
  • reduce greutatea birocratică și  facilitează interoperabilitatea cu instituțiile relevante – practic realizarea cerințelor/specificațiilor tehnice minime necesare lansării achiziției pentru dezvoltarea soluțiilor software.
  • istoric al interacţiunilor sale cu administraţia locală;
  • transparență în procesarea datelor, la nivelul sistemelor IT ale instituţiilor publice beneficiare, astfel încât cetăţenii au posibilitatea să vizualizeze accesarea acestora.

Cloud-ul regional va fi complementar Cloudul-ui guvernamental, livrabilul fundamental al investițiilor în transformarea digitală a României din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) Componenta 7 – Transformare Digitală, care va reuni într‑o arhitectură informatică sigură și consolidată instituțiile administrației publice centrale.

Cloud-ul Regional va fi finanțat prin Programul Regional Nord-Vest 2021–2027- Prioritatea 2 – O regiune cu localități SMART‑, pentru care Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest este autoritate de management.

Prioritatea dispune de o alocare financiară de 60,332 milioane de euro și are ca obiectiv specific valorificarea avantajelor digitalizării, în beneficiul cetățenilor, al companiilor, al organizațiilor de cercetare și al autorităților publice, din care 31,450 milioane de euro este bugetul alocat realizării centrului de date.

articolul original.

Guvernul Ciucă anunță că acești bani se pot utiliza de la 1 martie! ‘Fiecare beneficiar se prezintă cu 3 documente’

8 January 2023 at 18:13
image

Guvernul Ciucă, prin ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a dat detalii despre banii care vor fi acordați românilor, pentru plata facturilor la energie.

Astfel, Boloș a spus că la 1 februarie va începe distribuirea cardului de energie, prin serviciile Poștei Române, urmând ca de la 1 martie să poată fi utilizați acești bani.

Noi ne-am propus să finanțăm, să sprijinim cheltuiala care este cea mai mare în totalul costurilor pe fiecare locatar, care este cea cu căldura. Am spus că la oficiile poștale sau la poștaș, fiecare beneficiar se prezintă cu 3 documente.

Este vorba despre cartea de identitate, este vorba despre cardul de energie și facturile doveditoare. În lipsa acestei facturi, pentru că asociația de proprietari nu emite factură către locatari, ci afișează doar tabelul cu cheltuielile lunare, ar trebui să găsim acest document care să vină în sprijinul persoanelor vârstnice, prin care să facă dovada datoriei.

Ca să îți plătești încălzirea la bloc trebuie să îți ridici acest certificat, această adeverință, ca să fie pe înțelesul tuturor, de la administrator, de la asociația de proprietar.

Începând cu data de 16 ianuarie asociațiile de proprietari vor primi înștiințare cu metodologia de utilizare a acestui certificat de validare a datoriei.

Pe 1 februarie începe distribuirea cardului de energie prin serviciile Poștei Române și cu data de 1 martie se pot utiliza acești bani.

Cei care nu se pot deplasa pot da împuterniciri către apropiați. Împuternicirea o dă de mână ca să se elibereze acest certificat de validare a datoriei. Și administratorul de bloc scrie în ordonanță că poate aceste certificate, inclusiv pe bază de împuternicire, să le elibereze”, a explicat Marcel Boloş, ministrul Fondurilor Europene, la Antena 3 CNN.

articolul original.

Ministrul Marcel Boloș: ‘Anul 2023 va aduce cele mai multe oportunități pe care România le-a avut vreodată’

5 January 2023 at 17:30
image

Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene la peste 95% şi depunerea cererilor de plată 3 şi 4 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), în valoare de aproximativ 6,3 miliarde euro, sunt printre obiectivele ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, pentru 2023, an care va aduce „cele mai multe oportunităţi pe care România le-a avut vreodată”.

„Depunerea celor două cereri de plată şi a lansării a 49 apeluri de proiecte, în valoare de peste 9 miliarde euro, au demonstrat că, deşi are o structură complexă,cu peste 500 de jaloane şi ţinte, am reuşit să ne atingem obiectivele asumate prin PNRR. Ba chiar ne-am numărat printre primele state din Europa la acest capitol. În continuare, anul 2023 va aduce cele mai multe oportunităţi pe care România le-a avut vreodată. Avem o serie de obiective importante pentru acest an, printre care se numără cele peste 200 de apeluri din cadrul Politicii de Coeziune 2021-2027, creşterea gradului de absorbţie la peste 95% şi depunerea cererilor de plată 3 şi 4 din PNRR, care înseamnă, implicit, îndeplinirea ţintelor şi jaloanelor aferente”, a declarat ministrul Marcel Boloş.

Acesta a subliniat că 2022 a fost unul dintre cei mai complicaţi ani de când România gestionează fonduri europene, însă a fost şi anul care a adus o mulţime de provocări şi mii de proiecte implementate cu succes, „care îşi aduc aportul asupra dezvoltării infrastructurii, sănătăţii şi educaţiei”.

„Poate cel mai complicat an de când gestionăm fonduri europene, anul 2022 ne-a adus o mulţime de provocări, pe care le-am privit drept oportunităţi, pentru că în urmă rămân mii de proiecte implementate cu succes care contribuie cu adevărat la îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru români. Sunt proiecte care îşi aduc aportul asupra dezvoltării infrastructurii, sănătăţii şi educaţiei. Sub dictonul Ťnimeni nu este lăsat în urmăť, am acordat o atenţie deosebită persoanelor vulnerabile, atât în ceea ce priveşte nevoile imediate, cât şi asupra perspectivelor pentru următorii ani. Tocmai de aceea, în negocierile cu reprezentanţii Comisiei Europene, ne-am asigurat că arhitectura Programelor Educaţie şi Ocupare şi Incluziune şi Demnitate Socială ne va permite să construim măsuri care să rupă barierele de dezvoltare, pentru că suntem într-un punct în care efectele inechităţilor creează clivaje tot mai mari”, a subliniat Boloş.

Potrivit comunicatului transmis de MIPE, printre obiectivele pentru anul 2023 asumate de ministrul Marcel Boloş se află simplificarea, debirocratizarea şi digitalizarea în domeniul fondurilor europene prin crearea unui cadru normativ „suplu, eficient şi orientat spre sprijinirea beneficiarului” şi eliminarea timpilor morţi din procesele de evaluare, selecţie şi contractare a proiectelor cu finanţare din fonduri europene, respectiv aprobarea unui cod al fondurilor europene.

De asemenea, pe parcursul anului 2023 va continua sprijinirea din fonduri europene a măsurilor sociale, respectiv plata a două tranşe de 700 lei/sezon rece pentru plata facturilor la energie, plata a 6 tranşe de 50 euro pentru vouchere de alimente, sprijinirea elevilor vulnerabili şi în anul şcolar 2023-2024 prin acordarea de vouchere pentru rechizite şi îmbrăcăminte, acordarea de trusouri pentru copiii nou-născuţi în familii dezavantajate, sprijinirea persoanelor cu dizabilităţi prin finanţarea tehnologiilor asistive, implementarea unor vouchere de rezilienţă pentru sprijinirea populaţiei vulnerabile prin îmbunătăţirea condiţiilor de locuire prin investiţii în servicii comunitare care să includă posibilitatea sprijinirii în activităţile casnice/cotidiene, precum şi a unor servicii pentru reparaţia locuinţelor şi distribuţia celei de a 6-a tranşe de pachete alimentare pentru cei 1,18 milioane de români aflaţi în situaţii de excluziune socială.

Un alt obiectiv vizează încheierea tuturor contractelor de finanţare aferentă măsurilor de sprijin pentru mediul de afaceri din cadrul PO Competitivitate 2014-2020, respectiv 411 şi 411 bis, până la 31 martie 2023, precum şi implementarea PNRR prin depunerea Cererilor de Plată nr. 3 şi 4, în valoare de aproximativ 6,3 miliarde euro.

Pentru 2023, Boloş îşi propune să operaţionalizeze un sistem informatic modern, flexibil, interoperabil cu alte sisteme informatice care să faciliteze automatizarea proceselor de evaluare şi selecţie la finanţare a proiectelor pe fonduri europene în primul trimestru al anului 2022 pentru modulele referitoare la etapele de autentificare a beneficiarilor, lansare a apelurilor de proiecte şi respectiv depunere proiect/cerere de finanţare;

Un alt obiectiv îl reprezintă ajustarea PNRR prin introducerea capitolului RepowerEU, respectiv asigurarea unei alocări suplimentare de 1,3 miliarde euro pentru finanţarea proiectelor care să contribuie la independenţa energetică a României, în contextul tranziţiei verzi şi digitale – proiecte de producere de energie verde, inclusiv investiţiile în eficienţa energetică a canalelor de irigaţii;

Nu în ultimul rând, obiectivele anului 2023 vizează şi acoperirea riscului de decomitere aferent tuturor programelor operaţionale 2014-2020, prin declaraţii de cheltuieli care să permită atingerea unui grad de absorbţie a fondurilor europene de peste 95% – o absorbţie de peste 6 miliarde euro aferentă perioadei de programare 2014-2020, aferentă anului 2023, precum şi lansarea unui număr de peste 200 de apeluri de proiecte, în valoare de 20 miliarde euro, aferente perioadei de programare 2021-2027 în cadrul celor 16 programe operaţionale aprobate de către Comisia Europeană.

Potrivit MIPE, în anul 2022, Comisia Europeană a aprobat Acordul de Parteneriat aferent Politicii de Coeziune 2021-2027, care aduce 46 de miliarde de euro pentru investiţii strategice. De asemenea, anul trecut investiţiile au primit undă verde, după ce toate cele 16 programe aferente noului cadru financiar multianual au fost aprobate.

Totodată, MIPE a depus în 2022 două cereri de plată din cadrul PNRR, una în valoare de 2,6 de miliarde euro şi o alta de 2,8 miliarde euro, condiţionate de îndeplinirea a 72 de jaloane şi ţinte. Pentru prima, Executivul European a virat deja suma în conturile României.

Tot anul trecut, rata de absorbţie a fondurilor europene alocate prin Politica de Coeziune 2014-2020 a crescut de la 53% la 73%. Pe parcursul anului au fost implementate măsuri de peste 2 miliarde de euro care să stimuleze mediul de afaceri, fiind în acelaşi timp acordată o atenţie deosebită persoanelor vulnerabile

articolul original.

Marcel Boloș: Coaliția nu se va rupe! Eu nu văd o alternativă, la această oră, pentru guvernarea României

4 January 2023 at 21:45
image

Ministrul Investiţiilor Marcel Boloş, a transmis miercuri seară, la Digi 24, că actuala Coaliție nu se va destrăma, precizând faptul că nu vede o alternativă, la această oră, pentru guvernarea României.

”Nu. Eu nu văd o alternativă, la această oră, pentru guvernarea României. Este o coaliţie matură totuşi, cu un procent de reprezentare în Parlament, ştim cu toţii majoritatea cunoscută şi, din acest punct de vedere, majoritatea trebuie să meargă mai departe. S-a văzut că este o coaliţie care dă rezultate”, a afirmat Marcel Boloş, miercuri seară, la Digi 24, răspunzând unei întrebări.

El a amintit că la nivel executiv a fost adoptat ”un pachet de măsuri consistent”, măsuri care dau dovada ”solidarităţii” Guvernului cu oamenii care se află în dificultate, scrie news.ro

articolul original.

Ministrul Investițiilor, Marcel Boloș: România are la dispoziție 46 miliarde euro pentru investiții și continuare proiectelor de investiții

30 December 2022 at 13:45
image

România are la dispoziţie, începând cu anul viitor, suma de 46 miliarde euro până în anul 2029 pentru investiţii şi continuare proiectelor de investiţii, a anunțat Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene Marcel Boloş la Antena3 CNN

„Într-adevăr, vestea cea bună este că începând cu luna ianuarie 2023 avem toate cele 16 programe operaţionale din Politica de Coeziune aprobate. Aceasta înseamnă că avem la dispoziţie 46 de miliarde euro, până în 2029, pentru ca să investim şi să continuăm proiectele de investiţii. Cele mai importante dintre ele rămân investiţiile pentru dezvoltarea oraşelor, municipiilor, localităţilor urbane unde România are alocate 11 miliarde euro şi pentru care Guvernul Ciucă a reuşit să descentralizeze şi să ducă decizia spre nivelul local, ceea ce este un pas extrem de important înainte.

De asemenea, infrastructura de transporturi unde avem proiectele de autostrăzi Sibiu-Piteşti sau continuarea autostrăzii Transilivania sau Şoseaua de Centură, autostrada de Centură a Bucureştiului, dar şi investiţiile în infrastructura de cale ferată. Şi aici mai avem de continuat investiţiile pe Braşov-Sighişoara sau Braşov-Predeal. Pentru toate acestea sunt alocări de 9,2 miliarde euro pentru bugetul Transporturilor.”, a declarat Marcel Boloş, vineri la Antena 3.

El a adăugat că pentru domeniul Sănătăţii a fost alocată o sumă record, plus împrumutul de la Banca Europeană de Investiţii în valoare de 5,2 miliarde euro pentru modernizare şi achiziţia de echipamente.

„Avem pentru sănătate alocarea record împreună cu împrumutul BEI de 5,2 miliarde euro, ceea ce va însemna pentru infrastructura de sănătate un pas înainte spre modernizare şi achiziţia de echipamente medicale moderne şi ceea ce este, cred eu, pentru oamenii care sunt în situaţii de vulnerabilitate, un risc de sărăcie extremă, pentru prima dată România are un buget şi un program special dedicat protecţiei şi măsurilor pe care le acordăm sub formă de vouchere pentru alimente sau voucherele pentru repararea locuinţelor sau voucherele pentru electrocasnice care vor începe de anul viitor, pentru care avem un buget de 4,2 miliarde euro”, a completat ministrul Boloş.

Comisia Europeană anunţa oficial, pe 25 iulie, aprobarea Acordului de Parteneriat cu România, document strategic naţional prin care sunt stabilite obiectivele tematice de dezvoltare şi alocarea indicativă a fondurilor europene pentru Politica de Coeziune 2021–2027. Pentru noul cadru financiar multianual, ţara noastră a pregătit 16 programe, 8 naţionale şi 8 regionale, care au fost rând pe rând aprobate de Comisia Europeană. Astfel, după aprobarea oficială a Programului Transport, la 20 decembrie, toate programele pentru 2021–2027 au primit aviz pozitiv din partea Comisiei Europene, arată comunicatul de presă al Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene, scrie news.ro

articolul original.

Ministrul Fondurilor Europene: Toate programele aferente politicii de coeziune 2021-2027 au fost aprobate de către Comisia Europeană

29 December 2022 at 21:06
image

La 25 iulie, Comisia Europeană anunța oficial aprobarea Acordului de Parteneriat cu România, document strategic național prin care sunt stabilite obiectivele tematice de dezvoltare şi alocarea indicativă a fondurilor europene pentru Politica de Coeziune 2021–2027.

Pentru noul cadru financiar multianual, țara noastră a pregătit 16 programe, 8 naționale și 8 regionale, care au fost rând pe rând aprobate de Comisia Europeană. Astfel, după aprobarea oficială a Programului Transport, la 20 decembrie, toate programele pentru 2021–2027 au primit aviz pozitiv din partea Comisiei Europene.

Toate investițiile cuprinse în Politica de Coeziune sunt stabilite pe baza analizei decalajelor și a rezultatului procesului de cartografiere a infrastructurii, serviciilor și nevoilor, inclusiv la nivel microregional, și cuprind domenii precum ocupărea forței de muncă, infrastructură, educație, locuințe, sănătate, servicii sociale și pentru îngrijire de lungă durată.

Politica de Coeziune 2021–2027 va contribui substanțial la creșterea calității vieții cetățenilor, prin crearea de locuri de muncă, asigurarea de infrastructuri moderne, întreprinderi competitive (în special IMM-uri), economii cu emisii scăzute de dioxid de carbon, resurse umane educate, calificate si adaptabile, precum și administrații publice moderne și eficiente.

„Aprobarea tuturor programelor aferente Politicii de Coeziune 2021–2027 înseamnă dezvoltarea țării în lumina obiectivelor europene de politică și în contextul provocărilor curente cu care ne confruntăm pe scena economică, geopolitică și socială. Este o reușită și din perspectiva faptului că dacă nu reaușeam aprobarea tuturor programelor anul acesta, am fi pierdut 5,2 miliarde euro. Procesul a fost unul complicat și de durată. Îmi aduc aminte că în primul mandat am pus în consultare primele forme ale programelor operaționale, am lansat dezbaterile publice referitoare la conținutul acestora și am început negocierile cu Comisia Europeană. Iată că după 3 ani de atunci, acum putem marca un  moment ce înseamnă validarea celor 46 de miliarde de euro care ne vor aduce investiții masive în spitale mai sigure, rețele strategice de transport, modernizarea infrastructurii de apă și canalizare și sprijin pentru mediul de afaceri. Putem da oficial startul descentralizării dezvoltării regionale așteptată de primari, autorități locale și județene, dar și de milioane de oameni care vor ca viața lor să fie mai bună. Un element de cotitură este obținerea autonomiei financiare a marilor servicii publice, începând cu programul operațional pilot pentru Sănătate, elaborat ca un program multifond. De asemenea, ne vom concentra pe direcționarea fondurilor europene pentru sprijinul celor aflați în sărăcie, prin măsuri de incluziune și care să asigure demnitatea socială a fiecăruia. Am ajuns aici în urma unui proces intens de consultare inter-instituțională, negocieri cu Comisia Europeană, precum și pe baza unui input valoros din partea partenerilor socio-economici. Subliniez angajamentul Guvernului României de a urmări atent implementarea complementară și sinergică a acestor fonduri, astfel încât să contribuie substanțial la atingerea țintelor și obiectivelor asumate atât la nivel european, cât și prin strategiile naționale sectoriale. Am ajuns în fața acestui moment, în care să transformăm documentele strategice în realitate, datorită efortului conjugat al tuturor celor care s‑au implicat în elaborarea, scrierea, furnizarea de informații. Aduc mulțumiri prim-ministrului Nicolae Ciucă, care ne‑a sprijinit necondiționat în tot acest proces. Aprecieri speciale merită Direcția Generală Programare și Coordonare Sistem care a participat activ la elaborarea acordului de parteneriat, dar și Autoritățile de Management, Agențiile de Dezvoltare Regională, dar și celor cu gânduri bune ne-au luminat calea către finalizarea tuturor acestor programe de importanță crucială pentru România”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Prin Acordul de Parteneriat, Comisia Europeană a aprobat pentru România aproximativ 46 miliarde euro prin Politica de Coeziune, ceea ce reprezintă o uriașă oportunitate pentru punerea în practică a reformelor și investițiilor cheie, pentru asigurarea unei economii cu emisii reduse de carbon, pentru interconectivitatea regiunilor țării, pentru sprijinirea mediului de afaceri, pentru investiții substanțiale în sănătate, în capitalul uman, dar și pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile și combaterea sărăciei.

Procesul de negociere dintre MIPE și CE a fost unul dinamic, marcat de provocările apărute în ultimii ani: criza sanitară COVID-19, agresiunea din Ucraina, criza din energie și agravarea condițiilor financiare externe și interne, care au dus la creșterea inflației în UE, respectiv necesitatea de a asigura complementaritatea finanțărilor cu Planul Național de Redresare și Reziliență.

Obiectivele urmărite de cele 8 programe naționale

Program

Alocare din partea Uniunii Europene (miliarde euro)

Alocare buget de stat (miliarde euro)

Total (miliarde euro)

Programul Sănătate

2,2 mld.eur

3,6 mld.eur

5,8 mld.eur

Programul de Incluziune și Demnitate Socială

3,3 mld.eur

786 mil.

4,1 mld.eur

Programul Educație și Ocupare

3,4 mld.eur

857 mil.

4,3 mld.eur

Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare

1,6 mld.eur

551 mil. eur

2,2 mld.eur

Programul Dezvoltare Durabilă

4,04 mld.eur

1,2 mld.eur

5,2 mld.eur

Programul Transport

4,6 mld.eur

4,9 mld.eur

9,6 mld.eur

Programul Asistență Tehnică

457 mil. eur

501 mil. eur

959 mil. eur

Programul Tranziție Justă

2,1 mld.eur

391 mil. eur

2,5 mld.eur

PR BI

586 mil. eur

879 mil. eur

1,4 mld.eur

PR Sud-Est

1,2 mld.eur

250 mil. eur

1,4 mld.eur

PR SV Oltenia

997 mil. eur

211 mil. eur

1,2 mld.eur

PR Sud-Muntenia

1,3 mld.eur

264 mil. eur

1,5 mld.eur

PR  Centru

1,1 mld.eur

232 mil. eur

1,3 mld.eur

PR N‑E

1,4 mld.eur

302 mil. eur

1.759,42

PR N‑V

1,19 mld.eur

242 mil. eur

1,4 mld.eur

PR V

981 mil. eur

197 mil. eur

1,1 mld.eur

TOTAL

30,9 mld.eur

15,4 mld.eur

46,4 mld.eur

Programul Sănătate este un program multifond ce dispune de o alocare totală de valoare de 5,8 miliarde de euro ce cuprinde finanțare FSE+ și FEDR, precum și o componentă de împrumut de 2 miliarde de euro, realizat prin intermediul Băncii Europene de Investiţii. Obiectivul general al acestuia este de a construi sistemul medical din România, astfel încât românii să beneficieze de condiții, servicii și personal de nivelul țărilor europene cu sisteme publice de sănătate performante.

Mai multe detalii sunt disponibile aici – https://bit.ly/3YOwOi2.

Programul Dezvoltare Durabilă beneficiază de o alocare totală de 5,2 miliarde euro și va crea premisele pentru realizarea coeziunii sociale, economice și teritoriale prin sprijinirea unei economii cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră, astfel încât să se atingă neutralitatea climatică până în 2050 și să se asigure  utilizarea eficientă a resurselor naturale.

Mai multe detalii sunt disponibile aici –- https://bit.ly/3WOzn1Y.

Cu o alocare de 2,5 miliarde de euroProgramul Tranziție Justă va finanța măsuri pentru atenuarea impactului închiderii sau transformării unor activități economice dominante în economia locală a 6 județe din România – Gorj, Hunedoara, Dolj, Galați, Prahova și Mureș și va facilita tranziția acestora la neutralitatea climatică.

Mai multe detalii sunt disponibile aici –- https://bit.ly/3Q20jZD.

Programul Transport vine cu o alocare de 9,6 miliarde euro, din care 4,6 miliarde euro finanțare din partea Uniunii Europene, pentru recuperarea decalajului de dezvoltare a infrastructurii de transport a României, asigurând, în același timp, atingerea obiectivelor europene de reducere a emisiilor de carbon și transferul spre o mobilitate durabilă și sigură.

Indicatorii ce vor fi realizați prin Programul Transport includ peste 305 km drumuri noi sau reabilitate, 2.370 km de drumuri dotate cu elemente de siguranţă rutieră, 150 km linii de tramvai și metrou reconstruite sau modernizate și 64 km de căi ferate reconstruite sau modernizate. Printre proiectele strategice pe care Programul Transport le aduce se numără autostrada Ploieşti-Comarnic-Braşov, Autostrada Transilvania, autostrada Pașcani-Suceava–Siret, magistralele de metrou M2 și M5, coridoarele de cale ferată Craiova – Dr.Tr. Severin–Caransebeș și Craiova-București.

Mai multe detalii sunt disponibile aici –- https://bit.ly/3CarbkJ.

Programul Incluziune și Demnitate Socială vine cu o alocare de 4,1 miliarde euro pentru a sprijini incluziunea socială a persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile, mai ales ale celor cu risc ridicat, prin reducerea decalajului rural-urban în ceea ce privește sărăcia și excluziunea socială și creșterea accesului la servicii de calitate pentru populația vulnerabilă.

Prin program, 300.000 preșcolari și elevi vor beneficia de vouchere pentru rechizite și îmbrăcăminte, iar alte 415.378 persoane vulnerabile vor avea acces îmbunătățit la servicii de sănătate, sociale și educaționale.

Mai multe detalii sunt disponibile aici –- https://bit.ly/3WRWTv2.

Programul Educație și Ocupare vine cu o alocare de 4,3 miliarde de euro pentru optimizarea sistemelor de educație și formare pentru a răspunde cerințelor pieței muncii, concomitant cu promovarea accesului egal la educație și stimularea învățării pe tot parcursul vieții. De asemenea, se urmărește consolidarea funcționării eficiente a pieței muncii și facilitarea accesului și a participării incluzive și egale la ocupare de calitate și durabilă pentru resursa de forță de muncă.

Prin program, peste 250.000 de adulți și alți 279.000 de tineri vor fi implicați în programe de formare pentru a accede pe piația muncii. De asemenea, vor fi implementate măsuri care să asigure sprijin pentru unitățile de învățământ unde riscul de abandon școlar este ridicat și zeci de mii de elevi vor avea parte de ajutor pentru continuarea studiilor.

Mai multe detalii sunt disponibile aici –- https://bit.ly/3WvWmPx.

Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare vine cu o alocare de 2,2 miliarde euro pentru creșterea locurilor de muncă pentru cercetare, crearea unui mediu atractiv pentru tinerii cercetători, creșterea abilităților acestora pentru transferul de cunoștințe dobândite către piață și, totodată, transferul tehnologic. Mediul de afaceri va fi sprijinit pentru introducerea inovării și pentru formarea personalului. Intervențiile vor stimula organizațiile de cercetare și întreprinderile pentru o mai bună poziționare pe lanțul valoric al inovării, fiind create astfel premisele unui ecosistem în care este facilitată corelarea în termeni reali între nevoie și oferta, cu utilizarea infrastructurilor existente.

Programul va aduce finanțare pentru dezvoltarea de soluții tehnologice avansate pentru digitalizarea marilor servicii publice, cu impact direct asupra a aproximativ 3 milioane de români.

Mai multe detalii sunt disponibile aici –- https://bit.ly/3G0lrew.

Primul dintre programele aprobate de către Executivul european a fost Programul Asistență Tehnică. Cu o alecare de 959 milioane de euro, acesta a sprijini funcționarea sistemului de coordonare, gestionare și control al fondurilor 2021–2027. Finanțările acordate prin acest program vor sprijini atât măsuri orizontale pentru sistemul de coordonare, gestionare și control al fondurilor și pentru beneficiari/potențiali beneficiari, cât și măsuri specifice destinate implementării programelor operaționale gestionate la nivelul MIPE fără sume dedicate asistenței tehnice. Concret, prin POAT 2021–2027 vor fi sprijinite: Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD), Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (POCIDIF), Programul Operațional Sănătate (POS), inclusiv POAT.

Descentralizarea fondurilor europene

Separat de cele 8 programe naționale, Politica de Coeziune 2021–2027 cuprinde 8 programe regionale, toate fiind aprobate anul acesta de către CE.

Cele 8 Programe Regionale aferente perioadei 2021–2027 au fost elaborate în așa fel încât să fie permis transferul de competenţe administrative şi financiare din domeniul fondurilor europene de la nivelul administraţiei publice centrale la nivel regional și la nivelul administraţiei publice din unităţile administrativ-teritoriale, împreună cu resursele financiare necesare exercitării acestora.

La finele lunii iunie, Guvernul a aprobat o Ordonanță de Urgență care completează cadrul legal necesar exercitării de către Agențiile pentru Dezvoltare Regională (ADR) a atribuțiilor care derivă din îndeplinirea calității de autoritate de management (AM) în domeniul dezvoltării regionale precum și în domeniul prevenirii, constatării și sancționării neregulilor.

Actul normativ are în vedere ca ADR-urile să fie de deplin funcționale în cel mai scurt timp, pentru a evita eventuale întârzieri în demararea implementării programelor regionale și, totodată, riscul de dezangajare a fondurilor externe nerambursabile cu această destinație.

Prin soluțiile legislative prevăzute, ordonanța permite ca deciziile luate de către ADR-uri în procesul de gestionare și control al programelor regionale să aibă forță juridică obligatorie pentru solicitanți, beneficiari sau alte entități cu care intră în raporturi juridice în exercitarea funcțiilor.

articolul original.

Ministrul Marcel Boloș: ‘Comisia Europeană a aprobat programul care va aduce oficial transferul în piață a rezultatelor cercetării’

29 December 2022 at 19:45
image

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a primit aprobarea oficială din partea Comisiei Europene pentru Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PCIDIF), aferent perioadei de programare 2021–2027.

Programul urmărește creșterea locurilor de muncă pentru cercetare, crearea unui mediu atractiv pentru tinerii cercetători, creșterea abilităților acestora pentru transferul de cunoștințe dobândite către piață și, totodată, transferul tehnologic. Mediul de afaceri va fi sprijinit pentru introducerea inovării și pentru formarea personalului. Intervențiile vor stimula organizațiile de cercetare și întreprinderile pentru o mai bună poziționare pe lanțul valoric al inovării, fiind create astfel premisele unui ecosistem în care este facilitată corelarea în termeni reali între nevoie și oferta, cu utilizarea infrastructurilor existente.

De asemenea, se urmărește digitalizarea extinsă a tuturor interacțiunilor administrative cu cetățenii, persoanele juridice pentru instaurarea unei e‑guvernări depline și de care vor beneficia cetățenii indiferent de tipul de serviciu public pe care îl accesează, indiferent de rezidență sau tipul de instituție sau autoritate publică cu care interacționează.

„A venit momentul în care putem spune oficial că începe era transferului în piaţă a rezultatelor cercetării. Odată cu aprobarea PCIDIF vom face un pas important spre consolidarea poziţiei competiţionale a economiei româneşti în context european şi, pe de altă parte, ne vom orienta resursele spre proiecte de interes strategice pentru România. Vorbim despre investiții pentru soluții în vederea obţinerea hidrogenului, producția de semiconductori, tehnologiile viitorului (nanotehnologii, microelectronică, fotonică, materiale și tehnologii de fabricație avansate) și investiții pentru dezvoltarea unui Hub de Inteligență Artificială. Avem o alocare și pentru materializarea proiectului ALFRED (Advanced Lead Fast Reactor Demonstrator), proiect care are ca obiectiv construirea, până în 2030, a unui demonstrator european de reactor cu plumb. Proiectul, care presupune utilizarea tehnologiilor avansate cu emisii scăzute de dioxid de carbon. De asemenea, vom putea vorbi cu adevărat de digitalizarea marilor servicii publice. Toate aceste proiecte sunt gândite pentru a ne alinia la trendurile internaționale, vor fi treceri treptate la sectoare cu valoare adăugată mare, care vor aduce cu adevărat dezvoltare pe termen lung”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

PCIDIF beneficiază de o alocare totală de  2.201.488.236 euro și va răspunde nevoilor de investiții în vederea creșterii competitivității RO prin dezvoltarea ecosistemului de cercetare, dezvoltare și inovare și a celui entreprenorial, inclusiv prin transformarea digitală a IMM-rilor, precum și prin dezvoltarea serviciilor publice digitale pentru cetățeni și mediul de afaceri.

Prin PCIDIF sprijinul financiar este direcționat către nevoile de dezvoltare din următoarele domenii: cercetare, dezvoltare și inovare în domeniile de specializare inteligentă identificate la nivel național prin mecanismul de descoperire antreprenorială în contextul Strategiei Naționale de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă (1.179.153.791 euro), mediu de afaceri, respectiv IMM-uri, inclusiv pentru digitalizare prin Centrele de Inovare Digitală (275.162.680 euro) și digitalizare în beneficiul cetățenilor și mediului de afaceri (747.171.765 euro).

Ce aduce Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare

Prin investițiile programului se au în vedere următoarele rezultate majore:

–         635 întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) care introduc inovații în materie de produse sau procese;

–         198 locuri de muncă create în domeniul cercetării în entitățile care beneficiază de sprijin;

–         1912 angajați din IMM-uri care finalizează programe de formare a competențelor pentru specializare inteligentă, pentru tranziție industrială și antreprenoriat;

–         1744 angajați din organizații de cercetare care finalizează programe de formare a competențelor pentru specializare inteligentă, pentru tranziție industrială și antreprenoriat;

–         615 întreprinderi cu cifra de afaceri crescută;

–         2.973.623 utilizatori de servicii, produse și procese digitale publice noi și optimizate;

–         3.992  utilizatori de noi produse, servicii și aplicații digitale dezvoltate de întreprinderi;

–         624 întreprinderi care ating un nivel ridicat de intensitate digitală.

Politica de Coeziune 2021–2027

Recent, a avut loc evenimentul de semnare a Acordului de Parteneriat între Guvernul României și Comisia Europeană, documentul strategic care acoperă fondurile Politicii de Coeziune și cel al Politicii Maritime și Pescuit pentru perioada de Programare 2021 – 2027.

Astfel, în al treilea exerciţiu financiar prin care statul român va beneficia de fonduri europene, se vor implementa şaisprezece Programe, prin care României îi vor fi alocate peste 31 de miliarde de euro.

Primul Program aprobat de executivul european din Politica de coeziune 2021–2027 a fost Programul Asistență Tehnică, la 23 august, cu o alocare de 0,96 miliarde de euro.

articolul original.

Ministrul Marcel Boloș: ‘Cardul de energie dă dreptul titularului ca să folosească ajutorul pentru încălzire pe care noi îl finanțăm din fonduri externe nerambursabile’

28 December 2022 at 06:45
image

Cardurile cu bani pentru factura la energie, care vor fi distribuite românilor vulnerabili, au fost deja tipărite, iar voucherele acestea vor fi împărțite în două tranşe începând cu luna februarie 2023.

Prin cardul de energie oamenii vor fi sprijiniți cu 1.400 de lei în 2023 pentru plata facturilor la utilități.

Românii vor putea plăti direct la poștași facturile la curent cu cardul energetic, fără să mai meargă la ghișeu

„Se poate face direct plata de sume în mandat poștal, prin intermediul factorului poștal, dacă, de exemplu, sunt oameni care nu se pot deplasa.

Cardul de energie dă dreptul titularului ca să folosească ajutorul pentru încălzire pe care noi îl finanțăm din fonduri externe nerambursabile.

Am precizat că sunt trei tipuri de documente care sunt necesare la fiecare plată cartea de identitate, cardul de energie care atestă calitatea de beneficiar al ajutorului pentru încălzire și factura, respectiv documentul justificativ pentru cei care locuiesc la bloc și vor să-și plătească încălzirea.

Pentru toate celelalte categorii de beneficiar este foarte important de reținut că trebuie prezentate documentele justificative, factură sau documentul care s-a emis de către furnizorul de energie prin care se face dovada datoriei față de furnizorul de energie”, a spus Marcel Boloș, ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, la Antena 3 CNN.

Cardurile de energie au fost tipărite şi vor ajunge la români. Cum arată voucherele şi cum intri în posesia lor

De asemenea, a fost aprobat și certificatul de validare a datoriilor, care va fi emis de Asociațiile de proprietari/locatari pentru a certifica datoria curentă sau restantă aferentă furnizării de energie termică în sistem centralizat, informează Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).

„CN Poșta Română va asigura distribuirea și încărcarea cardurilor, dar și efectuarea plăților prin mandat poștal pentru compensarea prețurilor la energie”, se arată în comunicatul ministerului.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a aprobat prin Ordin modelul cardului de energie, pentru acordarea ajutoarelor de 1400 lei/an persoanelor vulnerabile. 

Aceste certificate de validare a datoriilor se emit în două exemplare, din care un exemplar se păstrează la asociația de proprietari/ locatari emitentă iar cel de-al doilea exemplar se păstrează la Compania Naţională Poşta Română S.A, ca anexă la documentele care stau la baza plății prin serviciul de mandat poștal.

Beneficiarii trebuie să știe că asociațiile de proprietari/locatari primesc sumele transmise prin mandat poștal de la Compania Naţională Poşta Română S.A, operează încasarea acestora în numele beneficiarilor de sprijin, operează în evidențele contabile plata datoriei beneficiarului față de energia termică și virează sumele la furnizorii de energie termică la termenele prevăzute în contractele de furnizare sau anticipat, înainte de aceste termene.

„În contextul în care cheltuielile lunare cu energia au crescut cu 43%, era imperioasă intervenția rapidă prin acordarea acestui sprijin temporar, de care vor beneficia aproximativ 2,8 milioane de gospodării.

Ajutoarele de 1.400 de lei finanțate de MIPE vor compensa creșterea cheltuielilor lunare la energie, indiferent de tipul acestora – energie electrică, termică centralizată, gaze, butelie, lemne pentru foc, păcură, peleți și alte materiale de încălzire”, a explicat ministrul Marcel Boloș, conform antena3.ro

articolul original.

A fost aprobat Ordinul privind modelul cardului de energie! Cine va beneficia, în 2023, de 1.400 de lei în plus, pentru plata facturilor

24 December 2022 at 18:49

Înainte de Crăciun, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, a aprobat Ordinul privind modelul cardului de energie. Reamintim că românii vulnerabili vor fi sprijiniți cu 1.400 de lei, în anul 2023, pentru plata facturilor la utilități.

Totodată, a fost aprobat și certificatul de validare a datoriilor, care va fi emis de Asociațiile de proprietari/locatari pentru a certifica datoria curentă sau restantă aferentă furnizării de energie termică în sistem centralizat, informează MIPE.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a aprobat prin Ordin modelul cardului de energie, pentru acordarea ajutoarelor de 1400 lei/an persoanelor vulnerabile. Cardul de energie oferă dreptul beneficiarului să efectueze plăți prin serviciul de mandat poștal asigurate de  CN Poșta Română SA, pentru decontarea datoriilor curente și/sau restante pe care acesta le are către furnizorii de energie, se precizează într-un comunicat de presă al MIPE.

„În contextul în care cheltuielile lunare cu energia au crescut cu 43%, era imperioasă intervenția rapidă prin acordarea acestui sprijin temporar, de care vor beneficia aproximativ 2,8 milioane de gospodării. Ajutoarele de 1.400 de lei finanțate de MIPE vor compensa creșterea cheltuielilor lunare la energie, indiferent de tipul acestora – energie electrică, termică centralizată, gaze, butelie, lemne pentru foc, păcură, peleți și alte materiale de încălzire. Mă bucur să anunț adoptarea modelului cardului de energie și a documentului ce va atesta datoriile la Asociațiile de proprietari, ambele publicate în Monitorul Oficial.

Tot astăzi, a fost semnată Convenția pentru ca Poșta Română să poată emite și distribui aceste carduri, asigurându-ne astfel că ajutoarele finanțate din fonduri europene vor ajunge cât mai repede la cei care atât de multă nevoie de acest sprijin”, a spus ministrul Marcel Boloș.

Ajutoare acordate în două tranșe

Românii vulnerabili vor primi sprijin pentru compensarea prețurilor la energie în valoare nominală de 1.400 lei, care poate fi utilizat până la data de 31 decembrie 2023 și va fi acordat pe loc de consum/gospodărie vulnerabilă, în două tranșe, astfel:

  • 700 lei/semestru, se acordă în luna februarie 2023 pentru perioada 01.01.2023 – 30.06.2023;
  • 700 lei/semestru, se acordă în luna septembrie 2023 pentru perioada 01.07.2023 – 31.12.2023.

Cine va beneficia de acești bani

  • pensionarii sistemului public de pensii, pensionarii aflați în evidența caselor de pensii sectoriale și beneficiarii de drepturi acordate în baza legilor cu caracter special cu vârsta egală sau mai mare de 60 de ani și ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei, precum si pensionarii cu pensie de invaliditate, indiferent de vârstă și ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei;
  • persoanele – copii și adulți – încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri proprii lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei;
  • familiile beneficiare de alocație de susținere a familiei;
  • familiile și persoanele singure care au stabilit dreptul la venit minim garantat.

Sprijinul se acordă per loc de consum, astfel că, în gospodăriile cu mai mulți locuitori, venitul pe membru de familie trebuie să fie sub 2.000 lei.

Cum arată modelul cardului de energie:

image

image

articolul original.

Mesaj al ministrului Marcel Boloș, de ziua națională a României

2 December 2022 at 09:49
image

Mesajul transmis de ministrul Marcel Boloș cu ocazia participării la evenimentul dedicat Zilei Naționale, organizat la Șimleul Silvaniei:

„Dragi români de pretutindeni,

Pentru fiecare dintre noi ziua de 1 decembrie este acel moment când avem răgazul să contemplăm mai mult la valorile și aspirațiile care ne definesc și care conturează conceptul de identitate națională.

Este o zi în care, în sufletul și inima fiecăruia dintre noi ar trebui să vibreze câte un licăr de bucurie, pentru că acum 104 ani, națiunea noastră a cerut, în numele libertății eterne, afirmarea şi valorificarea drepturilor, nestrămutate şi inalienabile, la deplina viaţă naţională.

Atunci, în Sala Mare a Unirii din Cetatea Alba Iulia, 1.228 de delegați oficiali ai națiunii române, care reprezentau întreaga Transilvanie, au votat în unanimitate unirea Transilvaniei cu România. Aceștia sunt înaintașii noștri: bravi și demni, capabili de sacrificiul suprem.

Imaginați-vă cum ar fi fost să fiți acolo când Vasile Goldiș a citit rezoluția Unirii. Cred că nu există român adevărat care să intre în Sala Mare a Unirii din Alba Iulia și să nu vibreze de emoție la gândul că acolo, în ziua de 1 decembrie 1918, s‑a realizat marele vis al românilor, acela de a înfăptui România Mare, România Unită, România Eternă. Documentul de căpătâi al Unirii este gravat pe peretele interior al Sălii Marii Uniri din eterna noastră Cetate Alba Iulia.

Tot acolo, ministerul pe care îl conduc a lăsat un alt document care să dăinuie peste timp, de importanță vitală pentru România Modernă, respectiv Acordul de Parteneriat pentru dezvoltarea României, încheiat cu Comisia Europeană. Este un document prin care ne-am angajat să dezvoltăm țara cu bani europeni, să conviețuim frățește și, de ce nu, să ne mândrim cu tot ce am făcut și facem la nivel internațional.  Aceasta este o formă de respect, care să ne fie mărturie că și noi am dus mai departe misiunea începută de urmași.

Suntem o Românie Mare, facem lucruri mari: autostrăzi, spitale, școli din bani europeni. De la aderarea la blocul european, bilanțul pentru noi arată așa: o contribuție de 24 miliarde de euro și 70 de miliarde de euro primite. Deci pentru fiecare euro contribuit, alți trei au intrat în țară. În total sunt 46 miliarde de euro care au schimbat fața României în toate domeniile strategice. În cei 15 ani, sunt peste 8 milioane de euro pe zi care au ajuns în țară.

Vă propun un exercițiu de imaginație. Cum ar fi arătat România fără autostrăzile Cernavoda-Constanța, Nădlac-Arad-Timișoara, Lugoj-Deva sau Sebeș-Turda, aeroporturile Constanța, Craiova, Oradea, Iași, Suceava, sau liniile de metrou M5 și M4? Dar fără proiectele de apă-canalizare, sau cele peste 11 miliarde de euro investite pentru mediul de afaceri? Iar acestea sunt doar câteva mici exemple.

Chiar și în aceste vremuri grele în care la graniță avem un război, chiar dacă traiul ne este afectat de criza energetică, chiar dacă a trebuit să trecem peste o criză pandemică, noi toți românii am luptat și luptăm cu toată energia, pentru că îndârjirea nu ne‑o poate lua nimeni. Știm că putem învinge orice greutate dacă suntem solidari.

Suntem un popor creștin cu valori morale sănătoase, suntem un popor ospitalier, suntem un popor european. Rar ieși din casa unui ardelean fără să nu ți se pună pe masă câte ceva din ceea ce se cheamă omenie, cum de asemenea respectul față de cei din jur și hărnicia sunt fundamente ale conviețuirii sociale. Toate aceste lucruri definesc cu adevărat poporul român și România Unită.

Tocmai de aceea la ceas de mare sărbătoare ne aducem aminte de cuvintele Reginei Maria: Frumoasa țară pe care am văzut‑o întregită, a cărei soartă mi‑a fost îngăduit s‑o văd împlinită. Fii tu veșnic îmbelșugată, fii tu mare și plină de cinste, să stai veșnic falnică printre națiuni, să fii cinstită, iubită și pricepută.

La mulți ani, dragi români de pretutindeni! La mulți ani România! Rămâi unită și puternică pe veci!”

articolul original.

Marcel Boloș: ”1,18 milioane de persoane vulnerabile vor primi pachete de 24 kg., cu produse românești”

10 November 2022 at 10:52

A început distribuirea tranșei a V‑a de pachete alimentare oferite de MIPE prin Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate (POAD), care vor ajunge la aproximativ 1,18 milioane de beneficiari.

Cu această ocazie, ministrul Marcel Boloș a vizitat miercuri depozitul de alimente de la Urlați (Prahova) și a participat la distribuirea pachetelor către beneficiarii din Târgșoru Vechi.

Programul a început în 2020 și cuprinde șase tranșe, ce însumează 7.133.112 pachete de câte 24 kg, aproximativ 170.000 de tone de alimente. 

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a început distribuția celei de‑a V‑a tranșe de pachete cu alimente în cadrul proiectului „Acordarea de pachete cu ajutoare alimentare”, finanțat prin Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate.

Pachetele vor ajunge la 1.188.852 beneficiari, categoriile eligibile fiind următoarele:

  • Familii și persoane singure cărora le este stabilit, prin dispoziție scrisă a primarului, dreptul la un venit minim garantat;
  • Familii beneficiare de alocație pentru susținerea familiei;
  • Persoane sau familii aflate temporar în situații critice de viață, respectiv victime ale calamităților, persoane dependente sau în alte situații asemănătoare stabilite prin anchetele sociale și care se află în situații deosebite de vulnerabilitate, precum și persoanele care locuiesc în așezările informale.

Prin Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate am finanțat măsuri destinate celor mai vulnerabili dintre români, iar distribuirea pachetelor cu alimente de bază, produse românești, de două ori pe an, este unul dintre cele mai concrete moduri prin care venim în ajutor oamenilor aflați în dificultate. Pentru cei 1.188.000 de beneficiari, pe care criza prețurilor i‑a afectat din toate punctele de vedere, acest pachet de alimente este binevenit, întrucât le compensează o parte din cheltuielile pe care le au pentru traiul zilnic. Dacă ar fi achiziționate produsele de la supermarket, pentru un astfel de pachet românii ar trebui să scoată din buzunar în jur de 300 de lei. Vrem ca această tranșă să ajungă la toți beneficiarii înainte de sărbători și, tot până atunci, să încărcăm o nouă tranșă de 250 de lei pe cardurile sociale oferite prin „Sprijin pentru România”, pentru ca înainte de Crăciun fiecare român vulnerabil să primească și ajutorul pe card, dar și un pachet de 24 kg cu alimente. O altă veste bună este că vorbim despre un efect multiplicator, pentru că, prin măsurile guvernamentale pe care le implementăm punem în valoare potențialul agroalimentar pe care îl avem și susținem capacitatea de producție, care este o resursă pentru dezvoltare economică durabilă”, a transmis ministrul Marcel Boloș, aflat astăzi în vizită de lucru în județul Prahova, unde a început distribuirea pachetelor către beneficiari.

Pachetele conțin 12 alimente de bază (38 de unități) și provin de la producători din România:

  • făină albă de grâu (5 pungi de 1 kg);
  • mălai (4 pungi de 1 kg);
  • paste făinoase (2 pungi de 400 g);
  • ulei (4 sticle de 1 l);
  • zahăr (2 pungi de 1 kg);
  • orez (4 pungi de 1 kg);
  • conserve din carne de vită (5 cutii de 300 g);
  • conserve din carne de porc (3 cutii de 300 g);
  • conserve pate de ficat de porc (5 cutii de 200 g);
  • borcane de compot de fructe (2 borcane de 720 ml);
  • gem de fructe (1 borcan de 360 g);
  • gem de fructe dietetic (1 borcan de 360 g).

Proiectul finanțat prin POAD, cu un buget total de 235 milioane euro, presupune livrarea a 7.133.112 de pachete (170.000 tone de alimente) în șase tranșe, prima dintre acestea fiind acordată în perioada iunie – august 2020.  În anul 2021 au fost livrate alte două tranșe de alimente, în lunile februarie – martie și august 2021 – ianuarie 2022, cea de‑a patra tranșă fiind distribuită în perioada martie – septembrie 2022.

Cele șase tranșe cuprind în total:

– 35.000 de tone de făină;

– 28.000 de tone de mălai;

– 28.000 de tone de orez;

– 14.000 de tone de zahăr;

– 28.000.000 de litri de ulei;

– 28.500.0000 de borcane de gem și compot.

Ultima tranșă aferentă acestui proiect se va livra în primăvara anului viitor.

Alte măsuri de sprijin pentru românii vulnerabili

Tichetele sociale pentru alimente și mese calde de care beneficiază aproximativ 2,5 milioane de români au fost încărcate, în ultima săptămână din octombrie, cu cea de‑a treia tranșă a ajutorului de 1.000 lei acordat fiecărui beneficiar.

Prin Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate (POAD), se acordă în acest an școlar ajutoare pentru rechizite și îmbrăcăminte în valoare totală de peste 150 de milioane de lei, pentru aproximativ 300.000 de preșcolari și elevi din familii defavorizate. În luna septembrie au fost încărcate cu ajutorul de 500 de lei cardurile deja existente, pentru beneficiarii nou eligibili cardurile fiind emise, distribuite și încărcate în luna octombrie.

articolul original.

Ministrul Marcel Boloș a avut o întâlnire de lucru cu vicepreședintele BEI, Christian Kettel-Thomsen

27 September 2022 at 23:15
image

În cursul zilei de luni, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a primit vizita unei delegații a Băncii Europene de Investiții (BEI), condusă de vicepreședintele Christian Kettel-Thomsen.

Banca Europeană de Investiții, ca instituție a Uniunii Europene, joacă un rol important în implementarea programelor finanțate din fonduri europene în România. În acest sens, și-a exprimat disponibilitatea de a sprijini autoritățile române în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și a Programului Operațional Sănătate (POS), prin acordarea unei asistențe financiare rambursabile pentru acoperirea parțială a finanțării publice naționale aferentă acestuia.

În cadrul ședinței de luni, BEI a oferit asigurări că va sprijini contractarea unei finanțări rambursabile către MIPE de până la 4 miliarde de euro (din care aproximativ 2 miliarde pentru sectorul transporturi și aproximativ 2 miliarde de euro pentru sănătate), pentru acoperirea parțială a finanţării publice naţionale necesare implementării unor reforme şi/sau investiţii din cadrul PNRR și POS.

În acest sens, la nivelul Guvernului României a fost aprobat în ședința de Guvern din data 21 septembrie 2022 Memorandumul cu tema Acord de principiu privind contractarea unei asistențe financiare rambursabile de la Banca Europeană de Investiții, în vederea acoperirii parțiale a finanţării publice naţionale necesare implementării unor reforme şi/sau investiţii cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență și în Programul Operațional Sănătate 2021-2027 în vederea demarării demersurilor necesare contractării unor astfel de instrumente de la BEI.

Vreau să subliniez că suntem foarte mulțumiți de rezultate și de modul în care ne desfășurăm colaborarea. Asistența generală pe care ne-o oferiți este foarte importantă pentru țara noastră. După cum știți, ne aflăm acum în procesul de negociere, cu Comisia Europeană, pentru aprobarea Programelor Operaționale aferente Politicii de Coeziune 2021-2027. În acest sens, am convingerea că Banca Europeană de Investiții va fi în continuare un partener de încredere pentru România, în procesul său de modernizare. În ceea ce privește această finanțare de 4 miliarde de euro, va presupune implementarea unor proiecte de înaltă calitate pentru viitorul strategic al României”, a transmis ministrul Marcel Boloș reprezentanților BEI.

Valoarea finală a asistenței financiare rambursabile, structurarea acesteia (un împrumut/mai multe împrumuturi) și a programului propus, graficul de implementare, elemente privind efectuarea tragerilor, aranjamentele instituționale, aspecte legate de monitorizare și raportare către BEI vor fi analizate și clarificate cu finanțatorul pe perioada de pregătire a împrumuturilor, respectiv de evaluare a cererii de finanțare.

În stabilirea valorii finale a împrumuturilor ce urmează a fi contractate de la BEI se vor avea în vedere costul total al activităților necesare atingerii jaloanelor și țintelor stabilite prin PNRR și alocările financiare din cadrul acestuia, precum și pentru atingerea indicatorilor și alocării POS.

Toate sumele aferente implementării reformelor/investițiilor, inclusiv taxele și impozitele, vor fi asigurate din sumele alocate de la bugetul de stat în bugetele coordonatorilor de reforme și/sau investiții implicați, respectiv Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) și Ministerul Sănătății (MS), conform mecanismului prevăzut de O.U.G. nr. 124/2021, respectiv mecanismul prevăzut de O.U.G nr.133/2021.

Banca Europeană de Investiții a acordat împrumuturi importante în ultimii 25 de ani a sprijinit proiecte importante în domenii precum transport, energie și industrie, competitivitate, mediu, precum și pentru deschiderea de linii de finanțare pentru instituțiile financiare.

articolul original.
  • There are no more articles
❌