ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 2 February 2023Ultimele Stiri

România primește gaze azere. Reacția lui Iohannis, după discuțiile cu omologul său din Azerbaidjan 

2 February 2023 at 17:14
image

Preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a declarat, joi, că prin semnarea unui nou contract între Romgaz şi Socar pentru livrarea de gaze naturale vor fi folosite toate oportunităţile din România pentru a exporta gazul azer şi pe alte pieţe europene.

„Intrăm într-o nouă fază. Luna trecută, în Bucureşti, a fost semnat un acord pentru a livra gazul azer către România. Ne vom adresa şi altor pieţe europene prin intermediul dumneavoastră şi vom folosi toate aceste oportunităţi din România pentru a exporta gazul din Azerbaidjan şi mai departe”, a afirmat preşedintele azer, după întrevederea cu preşedintele român, Klaus Iohannis, care a anunţat că vineri va fi semnat un nou contract între societăţile Romgaz şi Socar pentru livrarea de gaze naturale azere în România pentru perioada 1 aprilie 2023 – 1 aprilie 2024.

Preşedintele Azerbaidjanului a amintit că în urmă cu doi a fost pus în funcţiune ultimul segment din Coridorul Sudic de Gaze şi că anul trecut a fost semnat Parteneriatul strategic cu UE în ceea ce priveşte gazele naturale.

„Vom mări volumele de export, aceasta este prioritatea noastră”, a mai declarat preşedintele azer.

La rândul său, președintele Iohannis a vorbit despre proiectele comune cu Azerbaidjan.

,,Am reiterat astăzi deschiderea și interesul României pentru aprofundarea Parteneriatului Strategic dintre țările noastre, precum și pentru dezvoltarea de proiecte strategice cu impact regional.

Am agreat să susținem dezvoltarea cooperării bilaterale în domenii precum energie, comerț, dar și transporturi, investiții, digitalizare, agricultură, foarte important, educație și cultură.

Am mulțumit domnului Președinte Aliyev pentru demararea de către Azerbaidjan a exportului de gaze suplimentare către România, de la 1 ianuarie 2023, deci de acum câteva zile.

Mă bucur, de asemenea, că mâine va avea loc semnarea de către cele două companii naționale – Romgaz și Socar – a unui nou contract pentru perioada 1 aprilie 2023 – 1 aprilie 2024.

Atât Coridorul Sudic de Gaze, cât și viitorul cablu submarin de transport de energie electrică produsă în Azerbaidjan din surse regenerabile, proiecte susținute inclusiv de Comisia Europeană, vor contribui semnificativ la asigurarea securității energetice a Uniunii Europene, în ansamblul său.

În discuțiile cu domnul Președinte Aliyev, am convenit să dezvoltăm în continuare și alte proiecte cu impact regional, cum sunt cele în domeniul digital.

România și Azerbaidjan vor continua să lucreze pentru a extinde cooperarea și inițiativele strategice dintre Europa, Caucazul de Sud, dar și Asia Centrală. Cum am discutat și la București, cele două țări asigură și vor dezvolta legătura dintre Europa și Caucazul de Sud.”, se arată în comunicatul administrației

articolul original.

Klaus Iohannis, în Azerbaidjan: ‘Mâine va avea loc semnarea de către Romgaz şi Socar a unui nou contract pentru perioada 1 aprilie 2023 – 1 aprilie 2024’

2 February 2023 at 16:30
image

„Azerbaidjan este primul stat din regiunea Caucazului de Sud cu care România a ridicat relațiile bilaterale la nivel de Parteneriat Strategic, încă din 2009. Țara noastră, România, este, de altfel, primul stat membru al Uniunii Europene care a încheiat un astfel de Parteneriat cu Azerbaidjan. Am avut astăzi cu domnul Președinte Aliyev o rundă de consultări politice substanțiale și aprofundate. România și Azerbaidjan au relații politico-diplomatice excelente, dezvoltate pe parcursul a trei decenii. Anul 2022 a marcat o puternică dinamizare a contactelor, culminând cu vizita domnului Președinte Aliyev la București, cu ocazia semnării Acordului între Guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgiei, României și Ungariei privind Parteneriatul Strategic în domeniul dezvoltării și transportului energiei verzi. Asta s-a întâmplat pe 17 decembrie. Am reiterat astăzi deschiderea și interesul României pentru aprofundarea Parteneriatului Strategic dintre țările noastre, precum și pentru dezvoltarea de proiecte strategice cu impact regional”, spune Klaus Iohannis.

Cei doi președinți au agreat să susțină dezvoltarea cooperării bilaterale în domenii precum energie, comerț, dar și transporturi, investiții, digitalizare, agricultură, educație și cultură.

„Am mulțumit domnului Președinte Aliyev pentru demararea de către Azerbaidjan a exportului de gaze suplimentare către România, de la 1 ianuarie 2023, deci de acum câteva zile. Mă bucur, de asemenea, că mâine va avea loc semnarea de către cele două companii naționale – Romgaz și Socar – a unui nou contract pentru perioada 1 aprilie 2023 – 1 aprilie 2024. Atât Coridorul Sudic de Gaze, cât și viitorul cablu submarin de transport de energie electrică produsă în Azerbaidjan din surse regenerabile, proiecte susținute inclusiv de Comisia Europeană, vor contribui semnificativ la asigurarea securității energetice a Uniunii Europene, în ansamblul său. În discuțiile cu domnul Președinte Aliyev, am convenit să dezvoltăm în continuare și alte proiecte cu impact regional, cum sunt cele în domeniul digital”, adaugă șeful statului român.

El precizează că România și Azerbaidjan vor continua să lucreze pentru a extinde cooperarea și inițiativele strategice dintre Europa, Caucazul de Sud, dar și Asia Centrală.

„Cum am discutat și la București, cele două țări asigură și vor dezvolta legătura dintre Europa și Caucazul de Sud. România este un prieten sincer al Azerbaidjanului. România are o poziție clară, bazată pe principiile dreptului internațional, inclusiv suveranitatea și integritatea teritorială ale statelor recunoscute de ONU. Nu în ultimul rând, am discutat cu domnul Președinte Aliyev și despre impactul agresiunii armate a Rusiei împotriva Ucrainei și situația din regiunea Mării Negre. În acest context complicat, am evidențiat că solidaritatea devine și mai importantă și am apreciat conduita Azerbaidjanului cu privire la securitatea energetică regională. Astfel, cooperarea regională și diversificarea surselor și a rutelor de transport sunt și principii cheie care stau la baza unor proiecte precum Coridorul Sudic de Gaze. Ne bazăm pe parteneri de încredere precum Azerbaidjan pentru avansarea unor astfel de soluții”, încheie Iohannis.

articolul original.

Președintele Iohannis, vizită oficială în Azerbaidjan

2 February 2023 at 04:37
image

Preşedintele Klaus Iohannis efectuează, joi şi vineri, o vizită oficială în Azerbaidjan, la invitaţia omologului său Ilham Aliyev.

În marja vizitei, cei doi preşedinţi vor deschide Reuniunea ministerială a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de Gaze.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, vizita lui Klaus Iohannis la Baku are loc în continuarea convorbirilor foarte bune avute cu preşedintele Ilham Aliyev, la Bucureşti, în data de 17 decembrie 2022, cu ocazia participării celor doi şefi de stat la ceremonia semnării Acordului între Guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgiei, României şi Ungariei privind Parteneriatul strategic în domeniul dezvoltării şi transportului energiei verzi.

Republica Azerbaidjan este primul stat din regiunea Caucazului de Sud cu care România a ridicat relaţiile bilaterale la nivel de Parteneriat Strategic, în anul 2009, ambele state confirmând deschiderea şi interesul pentru aprofundarea acestuia, precum şi pentru dezvoltarea de proiecte strategice cu impact regional, arată sursa citată.

În cadrul consultărilor politice de la Baku, cei doi preşedinţi vor discuta aprofundat despre dezvoltarea cooperării bilaterale în domenii precum energie, transporturi, comerţ, investiţii, digitalizare, agricultură, educaţie şi cultură.

De asemenea, în continuarea discuţiilor de la Bucureşti, din luna decembrie 2022, va fi evaluat stadiul implementării proiectelor de interconectare regională precum cablul submarin de transport pentru energie electrică şi va fi abordată iniţierea de proiecte similare în domeniul digital.

Un alt subiect de discuţii vizează extinderea cooperării privind iniţiativele strategice între Europa şi Asia Centrală, folosind rolul de punţi de legătură al României şi al Republicii Azerbaidjan.

Cu prilejul participării la deschiderea oficială a Reuniunii ministeriale a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de Gaze, preşedintele Klaus Iohannis va exprima solidaritatea şi angajamentul ţării noastre pentru asigurarea securităţii energetice europene prin extinderea cooperării cu partenerii din regiune şi diversificarea surselor şi rutelor de transport pentru resursele energetice, precizează Administraţia Prezidenţială. 

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Florin Lixandru, secretar de stat PSD lăsat fără atribuții de ministrul Deca: „Înțeleg că s-a revenit asupra deciziei” / El neagă speculațiile că PSD face un joc împotriva lui Iohannis: „Vrem doar dezbaterea Legilor Educației” (VIDEO)

1 February 2023 at 21:05
image

Florin Lixandru, secretarul de stat PSD de la Ministerul Educației, căruia ministrul Ligia Deca i-a retras miercuri dimineață atribuțiile, a declarat că „înțeleg că se va reveni asupra deciziei”, ca urmare a discuțiilor avute în coaliție.

El a insistat că în postarea de pe Facebook, în urma căreia i s-au retras atribuțiile, nu a criticat proiectele noilor Legi ale Educației, ci pur și simplu a exprimat poziția oficială a partidului, anume că aceste legi trebuie dezbătute cu profesorii, părinții, sindicatele și elevii, deoarece sunt niște legi foarte importante.

Cât despre suspiciunile că PSD ar avea această atitudine pentru a-l ataca pe președintele Klaus Iohannis, care ar vrea adoptarea cât mai rapidă a legilor, Lixandru a spus că PSD nu vrea să lezeze pe nimeni, ci pur și simplu consideră că legile sunt prea importante pentru a nu fi dezbătute temeinic.

Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Actualitatea”, moderată de Tudor Mușat pe B1 TV.

Lixandru a povestit cum a rămas fără atribuțiile de secretar de stat

„Până la acest moemnt nu, nu știu ce s-a decis în coaliție, nu am fost prezent la ședința coaliției. Ce am văzut pe știripesurse.ro, înțeleg că s-a revenit asupra deciziei, dar acum nu cred că mai lucrează nimeni în minister pentru că redarea atribuțiilor presupune redactea unui nou Ordin de ministru, care să stabilească atribuțiile.

După postarea pe care am făcut-o pe Facebook seara trecută, azi dimineață am fost chemat la dumneaei (ministrul Deca) în birou și mi s-a spus că, urmare a acestei poziții avute pe Facebook, a decis să-mi retragă atribuțiile până când această problemă va fi tranșată în cadrul coaliției. Ordinul inițial a fost abrogat – atribuțiile care țineau de învățământul preuniversitare și de relația cu Parlamentul.

Teoretic merg la serviciu și… aștept să mi se dea atribuții! Sarcini de serviciu din partea șefului ierarhic superior, ministrul Educației”, a declarat Lixandru, pentru B1 TV.

Lixandru: Legile Educației trebuie dezbătute temeinic!

Acesta a exprimat apoi poziția partidului, potrivit căreia Legile Educației ar trebui dezbătute temeinic în societate, mai ales că sunt atât de importante și actuala Lege a Educației a fost modificată de peste 120 de ori în 11 ani.

„Nu am exprimat o nemulțuimire, ci poziția potrivit căreia e nevoie de dezbatere. Am menționat câteva aspecte pe care noi, PSD, le considerăm esențiale în acest pachet legislativ și am menționat câteva puncte care ar trebui discutate în urma prezentării proiectelor de legi: admiterea la liceu, structura examenului de Bacalaureat, formarea elevilor prin învățământul tehnolgic, asigurarea drepoturilor la educație pentru elevii din diaspora și situația liceelor pedagogice, posibilitatea de a pregăti în continuare învățătorii”, a spus secretarul de stat.

Legat de admiterea la liceu, acesta a susținut că nu ar trebui să existe în lege prevederi care să ducă la incurajarea meditațiilor.

Lixandru neagă că PSD face un joc împotriva lui Iohannis

Secretarul de stat a negat apoi speculațiile că PSD cere aceste dezbateri, în fapt, pentru a amâna cât mai mult Legile Educației, pe care președintele Iohannis le vrea adoptate cât mai repede.

„Nu ne dorim întârziere, ci o dezbatere. Am spus că e timp pentru dezbatere, nu trebuie să ne grăbim, că sunt niște legi extrem de importante (…) Nu dorim să întârziem, nici să punem piedici nimănui, nu dorim să creăm prejudicii de imagine niciunei persoane”, a insistat Florin Lixandru.

articolul original.

Analiză Politico. Ce șanse are Klaus Iohannis să câștige șefia NATO

1 February 2023 at 12:02
image

În luna septembrie, mandatul deja prelungit al lui Jens Stoltenberg expiră. Politico a făcut o analiză a principalilor favoriți la funcția de secretar general al NATO. Iată ce șanse are Klaus Iohannis!

Publicația amintită mai sus scrie că cei mai mulți oficiali cred acum că o nouă prelungire a mandatului, chiar dacă pe termen scurt, este o posibilitate serioasă.

Totuși, aminteşte şi de alte candidaturi, inclusiv a preşedintelui Klaus Iohannis, ale cărui şanse sunt considerate însă destul de mici, pentru că riscă un veto din partea Ungariei şi o împotrivire din partea celor care consideră că a venit timpul ca în fruntea alianţei militare să ajungă o femeie.

Ar putea fi o femeie sau cineva din Europa de Est?

Un şef bun la NATO este mai important ca niciodată în acest moment, dar puţini sunt cei care se potrivesc. În contextul în care războiul face ravagii în Europa, a început cursa pentru găsirea viitorului secretar general al NATO.

Jens Stoltenberg a fost considerat foarte bun pentru această funcţie, dar cum mandatul său expiră la sfârşitul lunii septembrie, cresc speculaţiile cu privire la cine i-ar putea succeda. Ar putea fi o femeie sau cineva din Europa de Est? – se întreabă POLITICO.

Războiul Moscovei complică foarte mult decizia, care necesită un consens între liderii celor 30 de ţări membre NATO. Următorul secretar general trebuie să asigure un echilibru dificil, pentru a încuraja capitalele să continue să furnizeze arme Ucrainei şi să consolideze apărarea proprie a NATO – totul în timp ce, oficial, alianţa rămâne în afara conflictului. Puţini sunt cei care trec testul pentru acest rol extrem de sensibil, arată publicaţia.

“Sentimentul general”, a declarat un diplomat NATO de rang înalt, este că e “timpul pentru aer proaspăt”, dar aliaţii ar putea sfârşi prin a juca până la urmă cartea siguranţei, preferând să rămână în funcţie Stoltenberg, scrie POLITICO.

Ce nume intră în cursă pentru șefia NATO

Un diplomat european de rang înalt spune că zvonurile se învârt în jurul a trei soluţii, iar o nouă prelungire a mandatului lui Stoltenberg este cea mai menţionată opţiune.

Alte discuţii vehiculează numele premierului olandez Mark Rutte, al premierului estonian Kaja Kallas şi al secretarul britanic al apărării Ben Wallace.

În fine, într-un al treilea grup de nume – dar mai puţin frecvent menţionate, a precizat diplomatul citat de POLITICO – sunt incluse exclusiv lideri femei: premierul lituanian Ingrida Šimonytė, preşedinta Slovaciei, Zuzana Čaputová, şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, din Germania.

Întrucât toţi secretarii generali ai NATO au fost până acum bărbaţi, există presiuni în rândurile aliaţilor pentru a numi o femeie. “Este timpul pentru o femeie secretar general”, a declarat un diplomat NATO de rang înalt. “Dacă bărbaţii încearcă să îşi păstreze poziţiile pentru totdeauna, o reprezentare echitabilă a femeilor nu va mai avea nicio şansă”, a adăugat el.

Pe de altă parte, unii aliaţi au făcut presiuni pentru mai multă diversitate regională. Stoltenberg, care ocupă această funcţie din 2014, este un fost prim-ministru norvegian. Cei mai recenţi predecesori ai săi au fost danezi, olandezi şi britanici.

Candidații din Est, ce mai potriviți?

Preşedinta Zuzana Čaputová din Slovacia îndeplineşte ambele condiţii – e femeie şi ar fi o candidată din Est -, dar numele ei este menţionat mai rar în cercurile alianţei. Un purtător de cuvânt al Zuzanei Čaputová a declarat că aceasta este concentrată pe slujba sa actuală. Posibilitatea ca o slovacă să fie vehiculată pentru postul de la NATO este însă “o reflectare puternică a deciziilor noastre externe şi de securitate”, a comentat purtătorul de cuvânt de la Bratislava.

Încă dinainte de invazia Rusiei în Ucraina, a existat un imbold ca Alianţa să-şi aleagă un secretar general din Est, iar unii oficiali din regiune susţin că, de atunci, războiul a întărit argumentele în favoarea unei persoane dintr-o ţară precum Estonia sau Lituania.

“De ani de zile, ţările de pe flancul estic au avertizat cu privire la ameninţarea Rusiei”, a declarat un oficial din ţările baltice. “Ţările din regiune au fost primele în ceea ce priveşte creşterea cheltuielilor militare şi au spus Alianţei că trebuie să-şi îmbunătăţească apărarea. Ar fi foarte logic şi serios să avem pe cineva care are experienţă în relaţiile cu Rusia şi care înţelege logica şi mentalitatea Rusiei, pentru a conduce Alianţa Nord-Atlantică”, a arătat oficialul baltic.

Ce se spune despre președintele României

Cu toate acestea, unele capitale occidentale nu ar susţine astfel de candidaţi în acest moment, considerând că estul alianţei – şi în special statele baltice – este prea belicos atunci când războiul face ravagii în vecinătate.

Însăşi Kaja Kallas din Estonia a minimizat aşteptările, declarând presei locale, în noiembrie, că “probabilitatea ca o astfel de ofertă să fie făcută” este “extrem de scăzută”.

O altă figură care ar putea fi în cursă este Klaus Iohannis, preşedintele României. Însă acesta ar putea întâmpina obstacole din partea Ungariei vecine şi opoziţie din partea celor care ar prefera un candidat de sex feminin, menţionează POLITICO.

Opțiunea din Occident

Ţările occidentale din NATO reprezintă pentru unii aliaţi un rezervor de încredere pentru o posibilă conducere a Alianţei.

Ben Wallace, secretarul britanic al apărării, este foarte respectat. Cu toate acestea, se aşteaptă ca numeroase capitale europene – în special Parisul – să se opună unui nume de la Londra şi să insiste pentru un candidat dintr-o ţară UE.

Un posibil compromis vehiculat la Bruxelles este un secretar general din Olanda. Politicienii olandezi au fost în mod tradiţional o alegere populară pentru acest rol, deţinând anterior postul timp de trei mandate care au acoperit 21 de ani în ultimele şase decenii. Olandezii sunt văzuţi ca fiind serioşi în materie de apărare şi nu la fel de aprigi ca cei din ţările baltice, iar numele actualului prim-ministru Mark Rutte, al viceprim-ministrului (şi ministru de finanţe) Sigrid Kaag şi al ministrului apărării Kajsa Ollongren circulă ca posibili candidaţi.

Întrebat despre aceste speculaţii, Rutte a declarat că vrea “să părăsească complet politica şi să facă ceva complet diferit”. Nici ceilalţi doi miniştri olandezi nu şi-au exprimat interesul pentru acest post.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, fost ministru german al apărării, este o candidată care ar putea obţine sprijin din partea capitalelor occidentale nervoase în legătură cu perspectiva unui lider din flancul estic, dar nu este clar dacă ea este interesată de acest rol. “Nu comentăm niciodată astfel de speculaţii”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei. Deşi reputaţia sa în cercurile de securitate este amestecată, von der Leyen este văzută ca un posibil candidat puternic, asta dacă ar fi şi o potrivire de moment şi nu ar obţine un al doilea mandat de preşedinte al Comisiei Europene.

Printre alte politiciene vehiculate pentru funcţia de la NATO se numără vicepremierul canadian Chrystia Freeland, foarte respectată, şi ministrul de externe din această ţară, Mélanie Joly. Cu toate acestea, potrivit oficialilor, în condiţiile în care alianţa se concentrează pe consolidarea apărării, cheltuielile reduse ale Canadei în domeniul apărării şi statutul său de ţară non-europeană face puţin probabil ca o canadiancă să-i succeadă lui Jens Stoltenberg.

Cea mai sigură variantă

În mijlocul tuturor speculaţiilor, unii din cadrul alianţei resping acest joc al căutării unor nume.

„Aceasta este mai degrabă o urnă cu nume care vin în mintea oricui”, a declarat pentru POLITICO un alt diplomat european de rang înalt. “Părerea mea: Stoltenberg”, a punctat el.

Mandatul actualului secretar general a fost prelungit rapid în martie anul trecut, după invazia Rusiei în Ucraina. Mulţi oficiali cred acum că o nouă prelungire pentru mandatul lui Stoltenberg, chiar dacă ar fi pe o perioadă scurtă, este o posibilitate serioasă, scrie POLITICO.

Liderul, cu experienţă, este văzut ca o opţiune sigură. În ciuda faptului că unele delegaţii de la NATO ar prefera să vadă în curând o faţă nouă, Stoltenberg este încă perceput ca un oficial de rang înalt de valoare, care îşi poate păstra calmul – şi se ţine de scenariul stabilit – chiar şi în cele mai grave crize.

„Stoltenberg vrea să rămână”, a declarat un diplomat NATO de rang înalt.

Totuşi, o prelungire pe termen scurt a mandatului lui Stoltenberg ar putea face ca o viitoare decizie de înlocuire a secretarului general al NATO să intre în coliziune în 2024 cu alte competiţii pentru posturile de conducere ale UE şi mai ales cu viitoarele alegeri prezidenţiale din SUA , iar unii aliaţi ar prefera să fie evitată o astfel de perspectivă.

Un purtător de cuvânt al NATO a refuzat să ofere detalii despre aspiraţiile viitoare ale lui Stoltenberg. Întrebat în decembrie despre acest subiect, actualul secretar general al NATO a declarat pentru BBC: “Acum mă concentrez pe responsabilităţile mele. Nu fac speculaţii despre ce se va întâmpla după mandatul meu”, a punctat el.

articolul original.

Cu ce se mai ocupă Iohannis în plin scandal al plagiatelor, cu un eșec în ”dosarul Schengen” și un război la graniță: L-a decorat pe şeful Statului Major al Apărării din Canada / Președintele a avut 7 evenimente toată luna

31 January 2023 at 19:45
image

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, marţi, mai multe decrete de decorare, precum și câteva de eliberare din funcție a unor magistrați. Pe site-ul Administrației Prezidențiale nu mai figurează niciun eveniment pe agenda lui Iohannis din 27 ianuarie. De altfel, șeful statului a participat la doar șapte evenimente în toată această lună.

Între timp, restul statelor din estul UE, mai puțin Ungaria, se chinuie să convingă aliații vestici să ajute militar mai mult Ucraina, Republica Moldova se confruntă practic cu un atac hibrid din partea Rusiei, românii fac față tot mai greu inflației, scumpirilor și facturilor tot mai mari, am ratat intrarea în Schengen, un eșec major de politică externă (principalul atribut constituțional al președintelui), iar coaliția de guvernare de la București, creată chiar de Iohannis, e zguduită de mai multe scandaluri.

Lipsa de reacție a lui Iohannis nu a trecut neobservată, iar tăcerea mai ales pe subiectul plagiatelor de care sunt acuzați premierul Nicolae Ciucă și ministrul Lucian Bode, ambii de la PNL, e de-a dreptul asurzitoare. O reacție a președintelui încă e așteptată, mai ales că acesta a susținut în trecut că politicienii acuzați de plagiat ar trebui să se retragă din viața politică. Mai mult, Iohannis a prezentat programul „România Educată” ca fiind proiectul său de suflet.

„Oriunde în lume dacă cineva dintre politicieni e prins că a copiat și numai trei rânduri și a plagiat e obligat prin clasa politică să se retragă din politică. La noi, unul dintre ei vrea să fie președintele României”, declara Klaus Iohannis, în dezbaterea organizată de B1 TV în campania pentru prezidențialele din 2014.

Ce decrete a semnat Iohannis marți

Marți, președintele Klaus Iohannis a semnat decretele prin care au fost decorați Stere Tănase, Dana Grigorcea, Fundaţia Botnar, Antonia Isabella Frick, Pascal Praz și Ana-Gabriela Mateiu. De asemenea, a fost decorat și generalul Wayne Eyre, Şeful Statului Major al Apărării din Canada.

Totodată, președintele a semnat trei decrete prin care au fost eliberați din funcție, prin pensionare, doi procurori și o judecător.

Iohannis a participat la 7 evenimente în toată luna ianuarie

În total, potrivit site-ului Administrației Prezidențiale, șeful statului a avut luna aceasta fix șapte evenimente:

  • ședința de constituire a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM),
  • o ceremonie cu ocazia Zilei Culturii Naţionale,
  • întâlnirea anuală cu șefii misiunilor diplomatice acreditați în România,
  • primirea unor ambasadori străini cu ocazia prezentării scrisorilor de acreditare,
  • ceremonia organizată cu prilejul Zilei Unirii Principatelor Române,
  • primirea viceprim-ministrului Regatului Țărilor de Jos,
  • primirea ministrului pentru Europa și Afaceri Externe al Republicii Franceze.
articolul original.

Jurnalistul Sorin Roșca Stănescu la BZI LIVE: „Nu am atins nici pe departe nivelul cel mai de jos, avem trendul de a ne duce şi mai jos în ceea ce priveşte învăţământul României”

30 January 2023 at 15:18

[unable to retrieve full-text content]

Jurnalistul Sorin Roșca Stănescu a vorbit la BZI LIVE despre președintele Klaus Iohannis, care se află în „derivă” totală, de la ‘România Educată’ la ‘statul eșuat’, respectiv România Eșuată! Iar noile legi ale Educației nu […]

Articolul Jurnalistul Sorin Roșca Stănescu la BZI LIVE: „Nu am atins nici pe departe nivelul cel mai de jos, avem trendul de a ne duce şi mai jos în ceea ce priveşte învăţământul României” apare prima dată în BZI.ro.

articolul original.

Lucian Bode ar trebui să demisioneze, sugerează Florin Cîțu: „Poziția mea este cea a Președintelui României – plagiatul este furt și dacă se dovedește fiecare să răspundă”

30 January 2023 at 11:18
image

Senatorul liberal Florin Cîțu a sugerat că Lucian Bode, ministru al Afacerilor Interne și secretar general al PNL, ar trebui să demisioneze. Cu această ocazie, fostul lider al partidului a amintit de declarația președintelui Klaus Iohannis din campania pentru alegerile din 2014, când actualul șef al statului, la acel moment candidat, își asuma un mesaj ferm anti-plagiat.

Florin Cîțu sugerează că Lucian Bode ar trebui să demisioneze

Vorbind despre cazul lui Lucian Bode, senatorul PNL a spus că susține „poziția Președintelui României”.

„Poziția mea este cea a Președintelui României, pe care a exprimat-o și în 2014, și în 2016, și în 2022, și pe care a exprimat-o și domnul Bode – plagiatul este furt și dacă se dovedește fiecare să răspundă. Și Președintele României a spus mai mult decât atât: dacă cineva este sub suspiciune, trebuie să facă un pas în spate. Eu susțin poziția Președintelui României cu care avem un parteneriat”, a declarat Florin Cîțu, citat de Agerpres.

Teza de doctorat a lui Lucian Bode a primit un verdict de plagiat din partea Comisiei de etică a Universității Babeș-Bolyai, care a explicat că lucrarea este „profund viciată”.

„Această concluzie care s-a obținut implică o anumită recomandare. În mod normal, o astfel de teză, cu genul acesta masiv de erori, ar trebui retrasă și titlul ar trebui retras. Problema este Comisia nu are posibilitatea să facă acest lucru. De ce? Din această cauză a acelei decizii regretabile a Curții Constituționale din iunie 2022, care practic (…) legiferează furtul intelectual. Dacă vă uitați la articolul 21, 27, 32 din Decizia 364 din 8 iunie, decizia Curții Constituționale – și asta este foarte important – legiferează furtul intelectual”, a explicat prof. univ. Corneliu Bjola, la „Politica Zilei” cu Ioana Constantin.

articolul original.

Dîncu– sugestie tulburătoare: Iohannis sabotează controlat armata României?

28 January 2023 at 19:46

Fostul ministru al Apărării, Vasile Dîncu, face dezvăluiri grave care ar putea trimite lejer către cea mai tulburătoare ipoteză imaginabilă: președintele Klaus Iohannis, comandatul suprem al forțelor armate, sabotează, de fapt, discret și sistematic, apărarea României.

Vasile Dîncu a demisionat în octombrie, anul trecut, argumentând faptul că o colaborare cu Iohannis este imposibilă. Acum, el vine cu dezvăluiri pentru Gazeta de Cluj.

,,Am folosit o sintagmă blândă, dar menționez din start, că nu pot vorbi acum despre tot ceea ce știu, gândesc sau simt în această problemă. Nu este nici momentul și nici timpul istoric încă nu a venit. Nu am avut vreo critică din partea Președintelui cu excepția unei sugestii nefericite, de a citi revista presei, după o înscenare legată de o afirmație a mea cu privire la modul de terminare a războiului din Ucraina, o banalitate pe care o spuneau în acel moment Macron, Blinken și mulți alții. În schimb, aproape de la începutul mandatului meu, am fost bombardat, pe surse, cu ideea și întrebarea dacă nu cumva voi fi remaniat, iar sursele zvonurilor erau din zona Cotroceni. În totalitate, nu înțeleg nici azi ce l-a determinat pe Președinte să pună o presiune asupra mea, la un minister unde aveam oricum foarte multă treabă”, a precizat Vasile Dîncu.

,,În fine, am și alte interpretări pentru această situație, dar încă nu este timpul să le spun. În contextul în care mandatul meu s-a desfășurat sub imperativul războiului aflat la granițele României, colaborarea cu Președintele României, în calitate sa de comandant al forţelor armate şi preşedinte al CSAT s-a desfășurat normal, în cadrul strict formal și prevăzut de lege, dar dialogul a fost unul pe care l-aș putea caracteriza ca fiind limitat. Cred că situația geopolitică pe care o traversează România în ultimul an necesită o colaborare mai bună și mai strânsă între ministrul Apărării și Președinte. Nu am simțit sprijin din partea comandantului suprem în niciuna dintre acțiunile importante ale procesului de reformă și modernizare pe care l-am gândit împreună cu echipa mea. (…)

,,În toată această perioadă, Președintele m-a invitat la o singură discuție despre proiectele ministerului. Dacă mă gândesc bine, nici acum nu știu ce gândește Președintele nostru despre apărarea României, dincolo de pozițiile conjuncturale din comunicările ocazionate de evenimente publice”, a adăugat Dîncu.

Ați citit bine: un ministru al Apărării nu a reușit în aproape un an de mandat nici măcar să înțeleagă viziunea președintelui față de apărarea țării, necum să colaboreze strîns pentru dezvoltarea acesteia!

Afirmația lui Dîncu despre Iohannis și apărarea României în condițiile create de războiul din Ucraina este, în opinia noastră, infinit mai gravă decît cea a lui Traian Băsescu din 1997, în celebrul său interviu care a dus la căderea guvernului Ciorbea. Atunci, Băsescu a spus că premierul e în urmă cu reformele economice, iar scena politică a luat foc.

,,Am insistat să aducem în România cunoștințe tehnologice și inovații de ultimă oră, în contextul în care viziunea mea a fost aceea că România nu trebuie să aibă ca obiectiv singular doar achiziția echipamentelor militare, ci România trebuie să încurajeze producția în țară a celor mai multe dintre echipamentele de care are nevoie. Capitolul pe care îl consider o relativă neîmplinire, deși m-am zbătut cel mai mult pentru acesta, este cel legat de îmbunătățirea condițiilor de muncă și de viață ale militarilor noștri activi, în rezervă sau în retragere, ale salariaților civili ai ministerului nostru, precum și ale familiilor lor. Nu am avut destul timp în contextul de securitate de după 24 februarie, iar blocajele au fost constante și de la cele mai înalte niveluri(…) Din pacate, eu nu am primit sprijin în accelerarea unor reforme legate de legiferarea unui nou statut al cadrelor militare, optimizarea salarizării și a veniturilor.

Trebuie să oprim hemoragia demisiilor din armată(…) Trebuie rezolvată problema rezerviștilor și mărit numărul de militari activi, dar și al rezerviștilor voluntari”.

Trăgînd linie după spusele lui Dîncu, concluziile sunt următoarele:

– Comandatul suprem al forțelor armate nu și-a putut clarifica viziunea pe tema apărării țării nici măcar în fața ministrului de resort, necum a cetățenilor, în contextul unui război de anvergură în coasta țării care poate deveni război mondial, chiar nuclear.

– În România se încurajează de la vîrf importul de armament, în dauna producției proprii, deși am avut o anume tradiție în domeniu.

– Eforturile instituționale pentru îmbunătățirea nivelului de muncă și viață al militarilor sunt blocate de la nivel înalt, urmarea fiind subțierea vertiginoasă a efectivelor apărării.

– Practic, Dîncu dă de înțeles că a fost eliminat doar pentru că a încercat să miște lucrurile în armată, dar în absența unei explicații oficiale a președintelui.

– În fine, ar fi interesant de aflat despre ce anume lucruri susține fostul ministru că nu poate vorbi, invocând faptul că nu este nici momentul și nici timpul istoric.

Fiind vorba de eliminarea ministrului Apărării, în plin conflict militar în regiune, fără vreo poziție oficială a comandatului forțelor armate, nu putem estima acele lucruri altfel decît extrem de grave.

În lumina declarațiilor lui Dîncu, avem de a face, oare, cu un președinte care sabotează discret și controlat armata propriei țări și industria sa de apărare, strict pentru a deschide drum larg importului de armament din alte țări și de soldați din trupe străine?

articolul original.

Reacție de ultimă oră a președintelui Klaus Iohannis, după ce un general a devenit președintele Cehiei

28 January 2023 at 18:09
image

După generalul în retragere Petr Pavel a câștigat alegerile prezidențiale din Cehia, președintele României, Klaus Iohannis, a reacționat pe rețelele de socializare.

Într-o postare pe Twitter, șeful statului i-a transmis felicitările sale noului președinte al Cehiei.

Felicitări noului președinte ales al Republicii Cehe, Petr Pavel. De-abia aștept să lucrăm împreună pentru întărirea relațiilor bilaterale dintr România și Cehia și să avem o coordonare strânsă în cadrul UE și NATO”, este mesajul lui Klaus Iohannis.

articolul original.

Discuții la Cotroceni despre viitorul României în Schengen: Vicepremierul Olandei i-a spus lui Iohannis că ‘sprijină activ’ aderarea României

27 January 2023 at 14:40

Discuții la Cotroceni despre viitorul României în Schengen: Vicepremierul Olandei i-a spus lui Iohannis că ‘sprijină activ’ aderarea României

Preşedintele Klaus Iohannis a discutat vineri, la Palatul Cotroceni, cu viceprim-ministrul Regatului Ţărilor de Jos, ministru al Afacerilor Externe, Wopke Hoekstra, despre aşteptarea legitimă a ţării noastre de a adera la spaţiul Schengen în acest an.

Preşedintele Klaus Iohannis a apreciat nivelul ridicat al relaţiilor dintre cele două state şi a subliniat interesul ţării noastre pentru dezvoltarea, în continuare, a relaţiei româno-olandeze, care se bazează pe o coordonare strânsă în cadrul Uniunii Europene şi NATO, precum şi pe relaţii politice şi economice bilaterale solide. Regatul Ţărilor de Jos reprezintă primul investitor în economia României şi un partener comercial de vârf, iar cele două state au interese comune în aprofundarea cooperării bilaterale în domenii precum apărarea, energia, schimbările climatice şi securitatea alimentară”, se arată în comunicat.

Totodată, Preşedintele României i-a transmis viceprim-ministrului olandez aşteptarea legitimă a ţării noastre de a adera la spaţiul Schengen în acest an şi importanţa continuării susţinerii pe care Ţările de Jos o acordă României în acest demers, mai afirmă Administraţia Prezidenţială.

La rândul său, viceprim-ministrul Wopke Hoekstra a reafirmat sprijinul activ al Regatului Ţărilor de Jos pentru aderarea cât mai rapidă a României la spaţiul Schengen.

articolul original.

Anca Alexandrescu, dezvăluiri. În 2014, Iohannis a avut întrebările de la Mădălina Dobrovolschi

26 January 2023 at 17:22

Fost consilier de comunicare al lui Victor Ponta din perioada când acesta conducea PSD și guvernul României, Anca Alexandrescu, a dat azi câte ceva din casă, într-o emisiune fierbinte cu Ionuț Cristache, la EVZ Play. Acel gen de dezvăluiri care se fac rar la noi și la multă vreme după petrecerea evenimentelor, dar tocmai raritatea le face atât de prețioase.

Câteva dintre dezvăluirile actualei jurnaliste:

Anca Alexandrescu a rămas în relații bune cu Victor Ponta chiar și după plecarea acestuia din guvern

Anul electoral 2014. Alegerea lui Iohannis ca președinte

Au fost negociate anumite teme, care nu s-au respectat. Iohannis a avut întrebările de la Mădălina Dobrovolschi, Ponta nu. Știu din interior, de la B1TV.

Au speculat bine greșeala lui Victor cu victimizarea lui Iohannis că nu are copii și povestea cu găinile moarte din curtea de la PNL. Gabriela Firea a gestionat problema. Au fost niște greșeli mari.

Ponta a pierdut alegerile la statul paralel. Băieții au vrut să-l execute pe Victor.

Iohannis ar fi cîștigat orice ar fi fost. Băieții au vrut să-l execute pe Victor, pe principiul eu te-am făcut, eu te omor. Victor a beneficiat de sprijinul statului paralel.

Când au fost alegerile prezidențiale exista o presiune foarte mare ca Dragnea împreună cu Ghiță să preia partidul. S-au și supărat între ei la un moment dat și au și anunțat că sunt dispuși, dacă Víctor pleacă președinte, ca ei să preia partidul.

Victor s-a apucat la o masă să îi amenințe pe ăștia că dacă vine președinte, ei să-și caute de muncă. Băieții s-au unit în tabăra cealaltă și nu a mai ajuns președinte. Ponta era șantajabil.

Adevărul despre demisia lui Ponta

Victor Ponta mi-a dat un document ca să-l dau presei, din care reieșea că procurorul Uncheșelu, care-l ancheta, era șantajabil. Mi-a și sugerat unde să-l dau, dar eu nu am vorbit cu cine mi-a sugerat el, ci cu altcineva. Și, a doua zi, Victor m-a întrebat cu cine am vorbit, că   l-a sunat Coldea. Nu apucasem să dau documentul. Avea rețea mare Coldea, peste tot.

Ponta avea „spate în statul paralel, în primul rînd George Maior, nașul său, și Gabriel Oprea, nașul copilului lui. Pe Oprea, tot statul paralel l-a executat. Și pe Elena Udrea, și pe Victor, și pe Ghiță, toți, fără excepție.

Comunicam cu Ponta în scris, pentru că eram ascultați.

George Maior, când era ambasador la Washington, i-a cerut Vioricăi Dăncilă să nu meargă în SUA, că îi strica vizita lui Iohannis.

În perioada Colectiv, toată lumea vorbea că o se întâmple ceva și Victor tot o să demisioneze. Până la un anumit moment el a rezistat, a zis că moare cu ei de gât.

Dăncilă și profuʾ de engleză

Viorica Dăncilă a fost prima femeie din istoria României care a ocupat funcția de prim-ministru

Din timpul guvernării lui Ponta nu pot să povestesc foarte multe lucruri, pentru că din punctul ăsta de vedere m-a ținut departe de statul paralel. Nu m-a chemat niciodată la partide de tenis, la întâlniri cu băieții ăia care tăiau porcul. M-au ținut departe. Apreciez că m-a ținut departe. Eu fiind în legătură directă cu toți jurnaliștii aveam toate informațiile și deranjam. Eu am rămas într-o relație bună cu Ponta după ce a plecat de la Guvern.

articolul original.

Klaus Iohannis, apel la consens între politicieni și cetățeni, de Ziua Unirii Principatelor: „Sunt convins că împreună vom deveni mai puternici”

24 January 2023 at 12:16
image

Mirela Ionela Achim (www.b1tv.ro)

De Ziua Unirii Principatelor Române, președintele Klaus Iohannis a lansat un apel la unitate între politicieni, instituții și cetățeni: „Acum, poate mai mult ca oricând, este important să ne concentrăm pe lucrurile care ne apropie”. Șeful statului și-a exprimat apoi convingerea că împreună vom reuși să trecem pentru numeroasele provocări ale prezentului.

Iohannis: Cuza și politicienii vremii, modele pentru noi

„Marcarea acestei sărbători la Mormântul Ostașului Necunoscut reprezintă o aducere-aminte a jertfelor pe care înaintașii noștri le-au făcut pentru independență, unitate și suveranitate. Istoria țării noastre s-a construit prin angajamentul și sacrificiile unor întregi generații, cărora le datorăm prețuirea noastră”, a afirmat Iohannis în debutul discursului său, susținut la Monumentul „Mormântul Ostașului Necunoscut” din Parcul Carol I, București.

Acesta a afirmat apoi că Alexandru Ioan Cuza și elitele intelectuale și politice ale vremii au deschis calea către Marea Unire din 1918 și au pus bazele unei societăți noi, „prin angajamentul său de eliminare a privilegiilor și prin promovarea principiilor liberalismului european al epocii”.

„Reușitele din 1859 reprezintă o lecție veritabilă de responsabilitate pentru noi toți, cei care continuăm să clădim România europeană, modernă și democratică, indiferent unde ne aflăm”, a continuat șeful statului.

Klaus Iohannis a susținut apoi că România are acum la dispoziție fonduri europene semnificative, așa că trebuie folosite toate instrumentele la dispoziție pentru a finaliza reformele.

Președintele a mai spus că ne confruntăm la nivel european cu numeroase provocări care riscă să slăbească atașamentul față de valorile democratice. Dar vom trece cu bine peste aceste „vremuri extrem de dificile” dacă „la fel cum ne îndeamnă Hora Unirii, vom ști „să dăm mână cu mână”, să prețuim solidaritatea și unitatea!”.

„România a dovedit mereu că este un stat puternic, mai ales atunci când clasa politică, instituțiile publice și cetățenii au acționat împreună, punând pe primul loc binele comun. Acum, poate mai mult ca oricând, este important să ne concentrăm pe lucrurile care ne apropie, călăuziți de spiritul unității naționale.

Dragi români, cu încredere, speranță și voință, sunt convins că împreună vom reuși să trecem cu bine peste provocările prezentului și că vom deveni mai puternici și mai uniți!”, a mai afirmat președintele Klaus Iohannis în discursul său de Ziua Unirii Principatelor Române.

Amintim că la ceremoniile organizate la Iași cu acest prilej, politicienii, în frunte cu Nicoale Ciucă și Marcel Ciolacu, au fost huiduiți. Iar la Ministerul de Interne a avut loc un protest anti-plagiat.

articolul original.

Klaus Iohannis nu a venit la Iași, de Ziua Unirii. Președintele, prezent la Monumentul „Mormântul Ostașului Necunoscut” – LIVE VIDEO, UPDATE

24 January 2023 at 10:06

[unable to retrieve full-text content]

Președintele României, Klaus Iohannis, participă la ceremonia organizată cu prilejul Zilei Unirii Principatelor Române – Monumentul „Mormântul Ostașului Necunoscut”, Parcul Carol I. UPDATE: Președintele Klaus Iohannis a explicat că acum aproape 160 de ani, Alexandru […]

Articolul Klaus Iohannis nu a venit la Iași, de Ziua Unirii. Președintele, prezent la Monumentul „Mormântul Ostașului Necunoscut” – LIVE VIDEO, UPDATE apare prima dată în BZI.ro.

articolul original.

Klaus Iohannis, de Ziua Unirii: „Binele comun pe primul loc”

24 January 2023 at 11:15
image

Cu ocazia Zilei Unirii Principatelor Române, președintele Klaus Ioahnnis a susținut un discurs, în cadrul tradiționalei ceremonii de la Monumentul „Mormântul Ostaşului Necunoscut”, din Parcul Carol I.

Klaus Iohannis spune că România a dovedit mereu că este un stat puternic, mai ales atunci când clasa politică, instituţiile publice şi cetăţenii au acţionat împreună, punând pe primul loc binele comun iar acum, poate mai mult ca oricând, este important să ne concentrăm pe lucrurile care ne apropie, călăuziţi de spiritul unităţii naţionale.

„În urmă cu 164 de ani, aspiraţiile românilor de a trăi în acelaşi stat şi sub un singur drapel erau cu un pas mai aproape de realitate, prin Unirea celor două Principate, Moldova şi Ţara Românească.

Dorinţa puternică de unire a românilor, manifestată în mod limpede şi răspicat în cadrul Revoluţiei paşoptiste, nu a rămas un simplu ideal, ci a devenit realitate prin efortul neostenit şi dedicarea elitelor vremii de a găsi soluţiile politice potrivite.

Marcarea acestei sărbători la Mormântul Ostaşului Necunoscut reprezintă o aducere-aminte a jertfelor pe care înaintaşii noştri le-au făcut pentru independenţă, unitate şi suveranitate. Istoria ţării noastre s-a construit prin angajamentul şi sacrificiile unor întregi generaţii, cărora le datorăm preţuirea noastră, pentru că au luptat şi au înfruntat cu demnitate şi curaj riscuri şi provocări în vremuri extrem de tulburi”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis.

Câştigarea susţinerii marilor puteri pentru cauza românească

Şeful statului a afirmat că ”Unirea celor două Principate a fost un proces complex, care s-a desfăşurat într-un context internaţional dificil, fiind necesare eforturi politice şi diplomatice abile din partea clasei politice pentru a câştiga susţinerea marilor puteri pentru cauza românească”.

„Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei şi Ţării Româneşti a reprezentat piatra de temelie a definirii naţiunii noastre, orientate către valorile occidentale, democraţie, drepturi şi libertăţi cetăţeneşti.

Alexandru Ioan Cuza şi-a asumat, împreună cu elitele intelectuale şi politice, declanşarea unui important şi vast proiect de modernizare, care a deschis calea către Marea Unire din 1918. Domnitorul Unirii i-a adus laolaltă pe românii de pe ambele maluri ale Milcovului şi a pus bazele unei societăţi noi, prin angajamentul său de eliminare a privilegiilor şi prin promovarea principiilor liberalismului european al epocii.

În timpul domniei sale, Principatele Unite au parcurs un proces amplu de dezvoltare. Pe unitatea de limbă, pe istoria, cultura, tradiţiile şi aspiraţiile comune, românii au pus bazele unui cadru legislativ şi unei administraţii moderne, comparabile cu cele occidentale, în spiritul epocii.

Reforma agrară, reforma fiscală, crearea Codului Civil, legea comunală sau legea electorală reprezintă doar câteva exemple ale eforturilor de modernizare desfăşurate de-a lungul domniei lui Cuza”, a spus preşedintele.

„Un exemplu viu de dăruire”

Potrivit şefului statului, ”viziunea, ambiţia şi entuziasmul paşoptiştilor şi unioniştilor constituie un exemplu viu de dăruire, patriotism şi abnegaţie pentru dezvoltarea naţiunii române”.

„Reuşitele din 1859 reprezintă o lecţie veritabilă de responsabilitate pentru noi toţi, cei care continuăm să clădim România europeană, modernă şi democratică, indiferent unde ne aflăm.

Acum aproape 160 de ani, Alexandru Ioan Cuza, recunoscând importanţa educaţiei, crea prima lege modernă a învăţământului, care introducea obligativitatea şi gratuitatea educaţiei, indiferent de clasa socială sau de gen.

În acest an, viziunea proiectului „România Educată” va fi pusă în practică prin noi legi, menite să revigoreze sistemul de învăţământ şi să îl alinieze la cerinţele prezentului şi cele ale viitorului. În acelaşi timp, România dispune de fonduri europene semnificative pentru dezvoltare în următorii ani, astfel încât nu mai există justificări pentru care marile proiecte de infrastructură să sufere întârzieri.

Aşadar, reiterez apelul de a se utiliza toate instrumentele pe care le avem la dispoziţie pentru a finaliza reformele de care are nevoie ţara noastră şi pentru a eradica disfuncţionalităţile care trenează de prea mult timp”, a spus Klaus Iohannis.

Un context marcat de criză

Preşedintele a menţionat că ”sărbătoarea Unirii Principatelor Române din acest an are loc într-un context marcat de situaţii de criză care se succed cu rapiditate”.

„De aproape un an, războiul s-a întors pe continentul nostru, odată cu invadarea Ucrainei de către Federaţia Rusă, cu efecte pe care le resimţim cu toţii. Numeroasele provocări cu care ne confruntăm la nivel european riscă să slăbească ataşamentul profund faţă de valorile democratice. Sunt vremuri extrem de dificile, care ne pun la încercare sistemul de valori sau credinţa în principiile europene.

Vom trece cu bine acest veritabil test dacă, la fel cum ne îndeamnă Hora Unirii, vom şti „să dăm mână cu mână”, să preţuim solidaritatea şi unitatea! România a dovedit mereu că este un stat puternic, mai ales atunci când clasa politică, instituţiile publice şi cetăţenii au acţionat împreună, punând pe primul loc binele comun. Acum, poate mai mult ca oricând, este important să ne concentrăm pe lucrurile care ne apropie, călăuziţi de spiritul unităţii naţionale”, a afirmat şeful statului.

Klaus Iohannis a anunţat că, de ziua Unirii Principatelor Române, în semn de apreciere a rezultatelor obţinute în îndeplinirea misiunilor specifice, a decis să decoreze Drapelul de Luptă al Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul” cu Ordinul „Virtutea Militară” în grad de Mare Ofiţer, cu însemne de pace, pentru militari, şi Drapelul de Luptă al Brigăzii 15 Mecanizată „Podu Înalt” cu Ordinul „Virtutea Militară” în grad de Ofiţer, cu însemne de pace, pentru militari.

”Dragi români, Cu încredere, speranţă şi voinţă, sunt convins că împreună vom reuşi să trecem cu bine peste provocările prezentului şi că vom deveni mai puternici şi mai uniţi! La mulţi ani tuturor românilor! La mulţi ani, România!”, a afirmat preşedintele în finalul discursului.

articolul original.

Klaus Iohannis, de Ziua Unirii Principatelor Române: ‘Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei și Țării Românești a reprezentat piatra de temelie a definirii națiunii noastre’

24 January 2023 at 10:38
image

Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut marți, 24 ianuarie 2023, o alocuțiune în cadrul ceremoniei organizate cu prilejul Zilei Unirii Principatelor Române la Monumentul „Mormântul Ostașului Necunoscut” din Parcul Carol I, București.

Ce a spus șeful statului:

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Stimați invitați,

Dragi români,

În urmă cu 164 de ani, aspirațiile românilor de a trăi în același stat și sub un singur drapel erau cu un pas mai aproape de realitate, prin Unirea celor două Principate, Moldova și Țara Românească.

Dorința puternică de unire a românilor, manifestată în mod limpede și răspicat în cadrul Revoluției pașoptiste, nu a rămas un simplu ideal, ci a devenit realitate prin efortul neostenit și dedicarea elitelor vremii de a găsi soluțiile politice potrivite.

Marcarea acestei sărbători la Mormântul Ostașului Necunoscut reprezintă o aducere-aminte a jertfelor pe care înaintașii noștri le-au făcut pentru independență, unitate și suveranitate. Istoria țării noastre s-a construit prin angajamentul și sacrificiile unor întregi generații, cărora le datorăm prețuirea noastră, pentru că au luptat și au înfruntat cu demnitate și curaj riscuri și provocări în vremuri extrem de tulburi.

Unirea celor două Principate a fost un proces complex, care s-a desfășurat într-un context internațional dificil, fiind necesare eforturi politice și diplomatice abile din partea clasei politice pentru a câștiga susținerea marilor puteri pentru cauza românească.

Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei și Țării Românești a reprezentat piatra de temelie a definirii națiunii noastre, orientate către valorile occidentale, democrație, drepturi și libertăți cetățenești.

Alexandru Ioan Cuza și-a asumat, împreună cu elitele intelectuale și politice, declanșarea unui important și vast proiect de modernizare, care a deschis calea către Marea Unire din 1918. Domnitorul Unirii i-a adus laolaltă pe românii de pe ambele maluri ale Milcovului și a pus bazele unei societăți noi, prin angajamentul său de eliminare a privilegiilor și prin promovarea principiilor liberalismului european al epocii.

În timpul domniei sale, Principatele Unite au parcurs un proces amplu de dezvoltare. Pe unitatea de limbă, pe istoria, cultura, tradițiile și aspirațiile comune, românii au pus bazele unui cadru legislativ și unei administrații moderne, comparabile cu cele occidentale, în spiritul epocii. Reforma agrară, reforma fiscală, crearea Codului Civil, legea comunală sau legea electorală reprezintă doar câteva exemple ale eforturilor de modernizare desfășurate de-a lungul domniei lui Cuza.

Dragi români,

Viziunea, ambiția și entuziasmul pașoptiștilor și unioniștilor constituie un exemplu viu de dăruire, patriotism și abnegație pentru dezvoltarea națiunii române. Reușitele din 1859 reprezintă o lecție veritabilă de responsabilitate pentru noi toți, cei care continuăm să clădim România europeană, modernă și democratică, indiferent unde ne aflăm.

Acum aproape 160 de ani, Alexandru Ioan Cuza, recunoscând importanța educației, crea prima lege modernă a învățământului, care introducea obligativitatea și gratuitatea educației, indiferent de clasa socială sau de gen. În acest an, viziunea proiectului „România Educată” va fi pusă în practică prin noi legi, menite să revigoreze sistemul de învățământ și să îl alinieze la cerințele prezentului și cele ale viitorului.

În același timp, România dispune de fonduri europene semnificative pentru dezvoltare în următorii ani, astfel încât nu mai există justificări pentru care marile proiecte de infrastructură să sufere întârzieri. Așadar, reiterez apelul de a se utiliza toate instrumentele pe care le avem la dispoziție pentru a finaliza reformele de care are nevoie țara noastră și pentru a eradica disfuncționalitățile care trenează de prea mult timp.

Doamnelor și domnilor,

Sărbătoarea Unirii Principatelor Române din acest an are loc într-un context marcat de situații de criză care se succed cu rapiditate. De aproape un an, războiul s-a întors pe continentul nostru, odată cu invadarea Ucrainei de către Federația Rusă, cu efecte pe care le resimțim cu toții.

Numeroasele provocări cu care ne confruntăm la nivel european riscă să slăbească atașamentul profund față de valorile democratice. Sunt vremuri extrem de dificile, care ne pun la încercare sistemul de valori sau credința în principiile europene. Vom trece cu bine acest veritabil test dacă, la fel cum ne îndeamnă Hora Unirii, vom ști „să dăm mână cu mână”, să prețuim solidaritatea și unitatea!

România a dovedit mereu că este un stat puternic, mai ales atunci când clasa politică, instituțiile publice și cetățenii au acționat împreună, punând pe primul loc binele comun. Acum, poate mai mult ca oricând, este important să ne concentrăm pe lucrurile care ne apropie, călăuziți de spiritul unității naționale.

Cu prilejul zilei Unirii Principatelor Române, în semn de apreciere a rezultatelor obținute în îndeplinirea misiunilor specifice, am decis să decorez Drapelul de Luptă al Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul” cu Ordinul „Virtutea Militară” în grad de Mare Ofițer, cu însemne de pace, pentru militari, și Drapelul de Luptă al Brigăzii 15 Mecanizată „Podu Înalt” cu Ordinul „Virtutea Militară” în grad de Ofițer, cu însemne de pace, pentru militari.

Dragi români,

Cu încredere, speranță și voință, sunt convins că împreună vom reuși să trecem cu bine peste provocările prezentului și că vom deveni mai puternici și mai uniți!

La mulți ani tuturor românilor!

La mulți ani, România!”

articolul original.

Este Klaus Iohannis un lider?

23 January 2023 at 18:15
By: (R.C.)

Klaus Iohannis ocupă, de mai bine de 8 ani, cea mai puternică poziţie politică din România. Este, altfel spus, şeful suprem al ţării. O fi însă, domnia sa, şi un lider?

James Humes, un renumit autor de discursuri prezidenţiale format la şcoala politicii pragmatice a lui Winston Churchill, s-a remarcat de-a lungul timpului prin spiritul său lucid, prin maniera de a înţelege şi judeca lumea după nevoile şi aşteptările acesteia. A scris majoritatea discursurilor pentru Ronald Reagan şi, ca o profesiune de credinţă, ne-a lăsat următoarea afirmaţie: “Arta comunicării este limba pe care o vorbesc liderii”.

De aici vreau să plec! Căci este aproape inevitabil, citind asta, să nu te gândeşti la modul extrem de personal şi stângaci în care comunică preşedintele Klaus Iohannis cu poporul său. Dacă ar fi să ne luăm doar după percepţia din sondaje şi după mitologia inspirată de industria mobilei (dulap) creată în jurul său de prestaţii mai mult decât neconvingătoare, KWI este un comunicator lamentabil. O fi vorbind, domnia sa, germana, româna, engleza, limba de lemn, dar la arta comunicării nu-mi amintesc să fi dat, măcar o dată, semne de pricepere.

Lipsit de spontaneitate, fără idei şi vocabular, fără ritm şi intonaţie, fără afect şi patos, rostirile sale publice se transformă mai degrabă în ziduri decât în punţi. Îţi zici, ascultându-l crispat în faţa televizorului, că e complet artificial. Că nu găseşti nimic în comun cu acest om. Că parcă ar face play-back mimând cuvinte înregistrate dinainte. Că parcă încearcă să se achite de nişte obligaţii chinuitoare de la care nu s-a putut sustrage.

Şi totuşi, este dovedit, şi cele mai reci persoane, cele mai lipsite de sentimente, criminalii, mizantropii (născuţi sau deveniţi) au clipele lor de afecţiune autentică: faţă de un cal, faţă de un câine, faţă de o pisică, faţă de un papagal… Găsesc ei ceva (mai mare sau mai mic) în care să aibă încredere, în care să investească iubire şi, atunci, cu acea fiinţă, ajung să comunice onest, convingător, peste orice bariere.

Samuel Smiles, scriitor britanic şi reformator guvernamental aprecia că “o comunicare eficientă se poate realiza atunci când există iubire şi respect”. Oare nu găsim aici explicaţia pentru lacunele de comunicare ale lui KWI? Poate că aceia cărora e obligat să se adreseze public nu-i inspiră iubire şi respect şi din acest motiv mesajele sale sună fals?! Poate că dacă l-am vedea răsfăţându-şi animalele de companie ni s-ar părea mult mai autentic şi mai uman?!

Să continuăm seria citatelor celebre prin intermediul cărora încercăm să-l descifrăm pe KWI în latura sa comunicaţională, să-i înţelegem inaptitudinea faţă de dialogul cu ceilalţi.

Cu un secol înainte de Hristos, scriitorul latin Publilius Syrus, parcă anticipând întrebările noastre din articolul de faţă, ne-a îmbogăţit cu următoarea maximă: “Vorba este icoana sufletului: cum e omul, aşa-i şi felul său de a vorbi”. Dacă Syrus a avut dreptate atunci este trist nu doar pentru KWI ci şi, deopotrivă, pentru noi. Căci la ce fel de om ne putem aştepta care să corespundă unei vorbiri atât de lente, de împleticite, de seci şi de lipsită de empatie?

Baltazar Gracian este considerat cel mai important eseist spaniol al secolului XVII. Contribuie şi el, tot printr-o maximă, la analiza noastră despre comunicarea lui KWI: “Vorbele sunt umbra faptelor”.

Indiferent ce sens determinist am alege, de la fapte către vorbe sau de la vorbe către fapte, performanţele de preşedinte ale lui KWI confirmă întru totul maxima lui Gracian. La aşa fapte, debile, aşa vorbe, palide. Şi viceversa! Deşi, aici, aş avea un amendament. Cu puţină asistenţă de specialitate, cu tehnologia actuală de înfrumuseţat nimicuri, chiar în lipsa faptelor consistente umbra (vorbele / discursul) ar putea fi încărcată, cât de cât, cu ceva substanţă şi cu un înviorător roşu în obraji. Pentru asta, însă, ar trebui nişte consilieri adevăraţi la Cotroceni, ceea ce nu e deloc cazul.

Pe Albert Einstein nu vi-l mai prezint. Mesajul său pentru acest articol este: “Principala problemă în ce priveşte comunicarea este iluzia că ea a avut loc”.

Chiar m-am întrebat adeseori: oare KWI e conştient de cât de prost comunică? De cât loc de îmbunătăţire ar fi la acest capitol dacă ar accepta realitatea şi ar fi dispus să mai înveţe câte ceva? Să iasă din suficienţa asta arogantă şi să lucreze la minime retuşuri personale?

Nu exclud faptul că, înconjurat de oportunişti mediocri şi de yesmeni anume aleşi să-i lustruiască reverele, s-ar putea să nu se fi găsit nimeni prin preajmă care să-i spună verde în faţă că această perseverenţă în muţenie, că această comunicare rară şi scremută sunt dezastruoase pentru imaginea şi posteritatea lui.

Poate că Einstein are şi de data asta dreptate şi că, într-adevăr, KWI trăieşte cu iluzia că e un excelent comunicator, că, da, comunicarea pe care toţi i-o reproşează, chiar a avut loc şi a fost la superlativ.

Sau… poate… nu-i pasă!

Un ultim citat, care mi se pare extrem de potrivit si puternic, aparţine lui Emil Hossu: “Indiferenţa este esenţa lipsei de comunicare

M-am gândit mult până să decid să închei cu acest citat. Pentru că sună grav, ca o sentinţă fără recurs: un preşedinte indiferent!

De-asta nu comunică el cu poporul său? Pentru că poporul acesta îi este indiferent? Nu e nimic mai groaznic decât indiferenţa. Nici măcar ura.

De-asta nu acordă interviuri? De-asta se fereşte de declaraţii spontane? De-asta citeşte mereu după foi sau prompter şi evită cât poate să vorbească liber? De-asta nu a încercat nici măcar o dată să-şi pună sufletul pe tavă, să arate o minimă emoţie faţă de suferinţele atâtor compatrioţi? Din INDIFERENŢĂ?

Putem lua acest citat de final şi invers: “Lipsa de comunicare este esenţa indiferenţei”. Parcă, pentru cazul de care ne ocupăm, suna chiar mai realist decât originalul. Şi mai dur!

Dacă arta comunicării este limba pe care o vorbesc liderii atunci, sigur, Klaus Iohannis nu este un lider.

Asta răspunde întrebării din titlu.

Dar cu indiferenţa cum rămâne?

articolul original.

Ion Cristoiu: ‘Dacă vă uitați la declarațiile lui Klaus Iohannis este clar că în cazul Schengen el a rămas cu buzele umflate că nu avea relații. Cu președintele austriac nu a vorbit la o bere’

22 January 2023 at 21:45
image

Jurnalistul și publicistul Ion Cristoiu a vorbit despre eșecul aderării României la spațiul Schengen.

Ion Cristoiu afirmă că discuţia telefonică între preşedintele Iohannis şi omologul său austriac, Alexander Van der Bellen, a fost un pretext folosit de şeful statului pentru revenirea la post a ambasadorului nostru la Viena, Emil Hurezeanu, rechemat în ţară după ce Austria s-a opus aderării României la Schengen.

Acolo ne-a tras pe noi pe sfoară, nu pe ăla, pentru că avea nevoie să rezolve o mitocănie diplomatică şi anume retragerea lui Hurezeanu. Ceea ce a făcut România, mă miră. Care e temeiul pentru care să recheme ambasadorul? Că a votat Austria împotriva ta? Păi ce Austria a invadat ţara? Ce ne-a făcut Austria ca să-l rechem? Şi-a exercitat dreptul de veto, da? Ne-a înşelat, ne-a ocupat? Nu! A anunţat revenirea la post pentru că şi-a dat seama că a început să fie tocat la nivel de alte state. Nu există aşa ceva.

O ţară şi-a exercitat dreptul de veto, da? A încălcat vreun tratat cu noi? Nu, că de fapt,  noi meritam. Domne nu ştiu, el nu a făcut altceva decât a respectat tratatul care spune că poate spune  da sau nu. Nu ne-a înjurat, nu ne-a scuipat, nu a trimis trupe, nu a lucrat ceva să spui că în culise era un proces de… Şi-a exercitat dreptul de veto. Păi dacă noi în plan internaţional facem aşa, rechemăm ambasadorul că X şi-a exercitat dreptul din tratat… Şi-atunci a folosit un pretext. L-a luat pe preşedinte, nu pe cancelar”, a susţinut publicistul.

Ion Cristoiu mai spune că preşedintele Iohannis nu a reuşit să obţină aderarea României la Schengen deoarece nu are relaţii personale la nivel internaţional.

Eu nu am nevoie de un preşedinte care să călărească ţara asta că toţi vor. Iertaţi-mi expresia, să o conducă. Problema este că e nevoie de cineva care pe plan internaţional are relaţii personale, care apelează la ăla, pentru România, da? Dacă vă uitaţi la declaraţiile lui Klaus Iohannis este clar că în cazul Schengen el a rămas cu buzele umflate că nu avea relaţii. Pentru că foarte mult contează relaţiile personale. Cu preşedintele austriac nu a vorbit la o bere, pentru mine era important dacă vorbea la iarbă verde”, a punctat publicistul, conform alephnews.ro.

articolul original.

Ion Cristoiu: ‘La PNL vor începe luptele interne pentru că președintele partidului nu mai e premier. Ciolacu nu are niciun interes să fie premier pentru că se erodează el, nu partidul’

21 January 2023 at 21:45
image

Publicistul Ion Cristoiu compară rocada premierilor cu schimbul de tură între vatmanii unui tramvai şi spune că, în acest caz, liderul PSD, Marcel Ciolacu, poate să conducă Guvernul mai bine, dar nu să schimbe direcţia propunând un nou program de guvernare.

Ion Cristoiu susţine că declaraţiile lui Marcel Ciolacu despre ceea ce va face el când va ajunge premier reprezintă, de fapt, o pregătire a terenului pentru menţinerea lui Nicolae Ciucă în fruntea Guvernului.

Acum la începutul anului avem o situaţie ciudată. Rotaţia premierilor poate să aducă un vatman mai bun, ori Marcel Ciolacu ne anunţă că schimbă traseul. Când o să ajung eu premier o să taxez… deci deja schimbă programul de guvernare. Potrivit acordului din coaliţie, programul de guvernare e acelaşi. Marcel Ciolacu nu e plutitor, este unul dintre cei mai abili politicieni din România şi nu face întâmplător. După părerea mea, el pregăteşte terenul pentru ceea ce sigur va fi şi anume că va rămâne premier Nicolae Ciucă în schimbul unor ministere. Nicolae Ciucă este cel care ar da orice minister ca să rămână în funcţia de premier. Şi vă spun şi de ce”, a afirmat publicistul vineri seara la emisiunea Gândurile lui Cristoiu de la Smart Tv.

Ion Cristoiu spune că plecarea lui Nicolae Ciucă din postul de premier va duce la contestarea acestuia în PNL din cauza acuzaţiilor de plagiat şi declanşarea luptelor pentru putere în partid.

La PNL vor începe luptele interne pentru că preşedintele partidului nu mai e premier. Şi mai sunt vreo 100 care vor să fie preşedinte de partid. Dar cel mai important, primul este faptul că îl mănâncă cu plagiatul. Maşinăria cu plagiatul se pune în mişcare. Acum îl mai poţi apăra. E cu Ucraina, cu stabilitatea, dar atunci de ce să nu discutăm dacă a plagiat sau nu că este şef de partid. L-ar pune într-o funcţie pentru care el nu e pregătit. Nu-l recomandă nimic pe Nicolae Ciucă ca preşedinte de partid, dar dacă rămâne premier rămâne în continuare şi şef de partid şi noi nu ne dăm seama… Pe de altă parte, Ciolacu nu are niciun interes să fie premier pentru că se erodează el, nu partidul”, a explicat publicistul.

Ion Cristoiu mai spune că perspectiva rocadei între PNL şi PSD la conducerea Guvernului îl determină pe ministrul liberal al Justiţiei, Cătălin Predoiu, să-şi pregătească plecarea din Cabinetul Ciucă prin lansarea unor afirmaţii controversate privind achitarea soţului fostei şefe a DIICOT, Giorgiana Hosu (verdictul fiind aşteptat abia luna viitoare) şi dosarul Kovesi.

El a adus un argument, că a făcut nominalizări bune. Nu era în sensul hai că vă dau o ştire. După asta el a adâncit, a spus că ştia de nu ştiu unde, din afară. Dl. Cătălin Predoiu nu este Klaus Iohannis care a venit din primar preşedinte. Gândiţi-vă la ce experienţă are. Nu i-a scăpat, a făcut-o dinadins. Ori a vrut să scape de acea afirmaţie în legătură cu Codruţa Kovesi (n.r. că grăbirea unui verdict în dosarul Kovesi nu ar trebui să afecteze calitatea actului de justiţie) care ar fi atras, inclusiv de la Bruxelles, tunete şi fulgere, ori el vrea să plece şi cred că asta vrea. El are două lucruri de făcut. Să nominalizeze acum la şefia DNA şi poate că nu vrea să facă nominalizarea pe care o vrea ăla de sus şi doi, oricum,  în mai trebuie să plece. Eu nu cred că l-a luat gura pe dinainte, nu e Predoiu, ce Dumnezeu!”, a afirmat publicistul, conform alephnews.ro

articolul original.
❌