ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 2 December 2022Ultimele Stiri

Victima primarului de la Ștefăneștii de Jos, forțată să stingă scandalul cu o căsătorie

2 December 2022 at 05:35
Victima primarului de la Ștefăneștii de Jos, forțată să stingă scandalul cu o căsătorie

Scandalul primarului de la Ștefăneștii de Jos, acuzat că ar fi violat o fetiță în vârstă de 12 ani, e departe de a se fi încheiat. După ce dosarul s-a plimbat de la un parchet la altul, după ce primarul a fost reținut și însuși procurorul de caz a revocat ordonanța de reținere semnată chiar de el, după ce un alt procuror, de astă dată de la DIICOT, l-a mai săltat odată pe primar, după ce acuzațiile s-au tot schimbat, primarul celei mai bogate comune de lângă Capitală a fost trimis în judecată pentru viol, loviri și alte violențe și influențarea declarațiilor. Se întâmpla în mai anul acesta. În spate au rămas însă multe semne de întrebare și resturile unei camarile care pare să fi lucrat din greu să-l scape pe primar. Și care pare încă să mai lucreze, pentru că victima primarului, dar și a celorlalți bărbați care au traficat-o a cerut Judecătoriei Buftea, la presiunea traficanților, să încuviințeze căsătoria cu unul dintre abuzatori. Cum a fost posibil? Statul, prin DGASPC Ilfov, nu a fost în stare să protejeze victima, pentru că, potrivit aceleiași instituții, victima nu e victimă și nu dorește ca autoritățile să intervină.

Ca să înţelegem mai bine cum s-au succedat faptele, dar şi implicarea fiecăruia, redăm cronologic toate datele consemnate de anchetatori în dosarele penale. Şi precizăm de la început că victima, căreia îi vom spune Maria, este născută în luna aprilie a anului 2005. Toate informaţiile sunt redate din documentele oficiale ale anchetatorilor.

- decembrie 2017 – Victima a fost recrutată, exploatată sexual şi traficată de Florin Bucur, zis „Râmă”.

- februarie – martie 2018 – Victima (potrivit datelor consemnate în dosarele penale enumerate mai jos) a fost violată de două ori de Ionel Robert Ştefan, primarul comunei Ştefăneştii de Jos.

- 14 mai 2018 - Maria a fost filmată în timp ce povestea cum a fost violată de mai mulţi indivizi.

- 29 noiembrie 2018 – Maria a dat naştere unui copil la Maternitatea „Polizu” din Bucureşt.i

- 29 noiembrie 2018 - Secţia 4 Poliţie din Bucureşti a fost sesizată de către spital (victima avea la data naşterii 13 ani, 7 luni şi 27 de zile). Maria le-a povestit poliţiştilor bucureşteni că băieţelul, pe care tocmai îl născuse, era rodul unor violuri repetate.

- 14 ianuarie 2019 - Poliţiştii de la Postul din comuna Dascălu au mers acasă la Maria. În prezenţa mamei, Maria le-a spus că nu a fost violată şi că, la 12 ani, a consimţit relaţiile sexuale cu Florin Bucur.

- 30 ianuarie 2019 - La Postul de Poliţie Dascălu este înregistrat dosarul 894/P/2019.

- 9 februarie 2019 – Şoferul primăriţei din comuna Dascălu a intrat în posesia unor înregistrări video, pe care Radu Eftimie le avea pe telefonul mobil. În cele două clipuri video, Maria plângea şi povestea cum ar fi întreţinut relaţii sexuale cu Eftimie, Florin Bucur dar şi cu o altă persoană.

- februarie 2019 – Şoferul primăriţei a filmat-o pe Maria în timp ce aceasta povestea cum ar fi întreţinut relaţii sexuale cu primarul din Ştefăneştii de Jos pentru 100 de lei.

- august 2019 - Maria a fost audiată în calitate de persoană vătămată. Fetiţa le-a spus poliţiştilor că a rămas gravidă în urma unei relaţii de iubire cu un anume „Alex”, care ar fi părăsit-o după ce ar fi aflat că e gravidă.

- iunie 2020- Poliţiştii l-au audiat pe tatăl fetei, care a avut şi el aceeaşi versiune.

- iunie 2020 – Poliţiştii l-au audiat pe Florin Bucur. Bărbatul a declarat că nici nu a violat-o pe fată şi nici nu a întreţinut relaţii sexuale cu ea.

- 25-26 decembrie 2020- Şoferul de la primăria Dascălu s-a întâlnit cu primarul Ionel Robert Ştefan. În timpul unor discuţii aprinse, primarul l-ar fi luat la pumni.

- decembrie 2020 – Şoferul a depus plângere la Secţia 9 din Bucureşti pentru loviri împotriva primarului.

- 2 februarie 2021 – Şoferul primăriţei din comuna Dascălu a făcut un denunţ la IPJ Ilfov.

- 11 februarie 2021 – La Serviciul de Investigaţii Criminale Ilfov s-a deschis dosarul cu număr unic 866/P/2021, în care s-a început urmărirea penală „in rem”, pentru act sexual cu un minor. Urmărirea penală îl viza pe primarul din Ştefăneştii de Jos, Ionel Robert Ştefan.

- 10 martie 2021- Un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea a reunit cele două dosare penale deschise (894/P/2019 şi 866/P/2021), iar cercetările au continuat în dosarul 894/P/2019.

- 29 martie 2021 – Maria a fost reaudiată. A povestit cum a fost racolată de Florin Bucur prin metoda „Loverboy” şi apoi ameninţată şi bătută să întreţină relaţii sexuale şi cu prietenii acestuia, Radu Eftimie şi Florin Lazarina. Tot pe 29 martie 2021, Maria a relatat cum, în timp ce era însărcinată, a fost dusă de unul dintre abuzatori, Radu Eftimie, ca ofrandă primarului de la Ştefăneştii de Jos. De două ori. Fata le-a mai povestit anchetatorilor şi că tatăl ei ar fi primit 10.000 de lei ca să nu reclame nimic la poliţie.

- 30 martie 2021 – Florin Bucur şi Radu Eftimie ştiau tot deja ce declarase victima la Poliţie şi au început să facă presiuni asupra fetei şi familiei ei.

- aprilie 2021 – La Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea s-a deschis un alt dosar penal: 3270/P/2021.

- 1 aprilie 2021 – S-a extins urmărirea penală „in rem”.

- 7 iunie 2021 - S-a extins urmărirea penală „in rem” pentru influenţarea declaraţiilor.

- 7 iunie 2021 - S-a extins urmărirea penală „in rem” pentru şantaj.

- 7 iunie 2021 - La Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov se deschide dosarul 138/P/2021, în care se fac cercetări „in rem” pentru săvârşirea a două infracţiuni de luare de mită. Cineva picase pe interceptări, care duceau spre IPJ Ilfov.

- 8 iunie 2021 – Procurorul de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea avea deja 5 suspecţi în dosar:

1. Florin Bucur, zis „Râmă” – suspect pentru act sexual cu un minor în formă continuată, viol şi influenţarea declaraţiilor în formă continuată.

2. Radu Eftimie, zis „Pele” (paznic la balta primarului) – suspect pentru viol în formă continuată şi influenţarea declaraţiilor în formă continuată.

3. Ionel Robert Ştefan (primarul comunei Ştefăneştii de Jos) – suspect pentru act sexual cu un minor în formă continuată.

4. Florin Lazarina – suspect pentru viol.

5. Nicoleta Bondoc (menajeră la casa primarului)– suspectă pentru şantaj.

- 10 iunie 2021 - Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea a făcut 5 percheziţii la cei 5 suspecţi. Târziu, în noapte, procurorul de caz reţine 3 dintre suspecţi pentru 24 de ore: Radu Eftimie, Florin Bucur şi primarul de la Ştefăneştii de Jos.

-11 iunie 2021 – Procurorul de caz de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea nu a cerut mandate de arestare preventivă, ci a revocat toate ordonanţele de reţinere. Cei 3 au fost puşi în libertate mai devreme de expirarea celor 24 de ore.

- 25 iunie 2021 - Radu Eftimie a fost arestat de Judecătoria Buftea, la solicitarea procurorilor.

- 24 septembrie 2021 - Florin Bucur a fost plasat sub control judiciar. Solicitarea de arestare a fost respinsă de magistraţi.

- 29 septembrie 2021 – Florin Bucur a fost arestat de Tribunalul Ilfov, la judecarea contestaţiei formulate de parchet.

- 14 octombrie 2021 – Florin Bucur şi Radu Eftimie au fost trimişi în judecată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea.

- 14 octombrie 2021 – Din dosarul 3270/P/2021, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea, s-a disjuns către DIICOT partea de trafic de minori şi implicit şi primarul.

- 14 octombrie 2021 – Din dosarul 3270/P/2021, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea, s-a disjuns un alt dosar, care viza fapte comise de către directorul DGASPC Ilfov dar şi de către primarul comunei Dascălu, Doina Mănăilă.

- 11 februarie 2022 – Primarul Ionel Robert Ştefan a fost arestat la solicitarea procurorilor DIICOT alături de alte 6 persoane. Edilul este acuzat de viol în formă continuată, loviri şi alte violenţe şi influenţarea declaraţiilor.

- 31 mai 2022 – Lotul de la DIICOT a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv.

- 25 noiembrie 2022 – Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea l-a trimis în judecată pe directorul DGASPC Ilfov, Bogdan Iulian Pîntea, pentru divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice. În acelaşi dosar, a fost deferită justiţiei şi primăriţa Doina Mănăilă, pentru favorizarea infractorului.

Pe 18 noiembrie 2021, la o lună și 4 zile după ce doi din gașca de la Ștefăneștii Jos au fost trimiși în judecată, victima abuzatorilor a introdus la Judecătoria Buftea o acţiune şocantă: „căsătorie minor”. Victima, care nu împlinise 17 ani şi care avea deja un copil, rodul violurilor repetate, cerea în mod surprinzător magistraţilor să încuviinţeze şi să legalizeze căsătoria cu cel pe care îl acuzase că o violase. Maria cerea să se mărite cu Radu Eftimie, arestat în ambele dosare penale în care a fost trimis în judecată. Asta deşi bărbatul a negat permanent, potrivit un surse din anchetă, că ar fi tatăl copilului pe care Maria l-a născut pe 29 noiembrie 2018. Pentru asta a fost nevoie de expertiză ADN şi cu toate că testul a demonstrat că el este tatăl, bărbatul a refuzat să recunoască băieţelul şi să fie trecut pe certificatul de naştere.

La termenul de pe 28 ianuarie 2022, procurorii DIICOT au cerut suspendarea acţiunii în instanţă, iar la termenul următor, din aprilie, judecătorul a constatat că adolescenta nu mai era în sala de judecată. Maria era în custodia anchetatorilor. Pentru prima dată de la izbucnirea scandalului, Maria a fost plasată sub o formă de protecţie. Anchetatorii de la DIICOT au reuşit s-o scoată din familia care se bucurase la 10.000 de lei şi s-o ducă departe de toţi care o presau încontinuu de aproape 4 ani. Maria a fost dată în grija unui ONG şi dusă departe de primarul din Ştefăneşti şi de restul camarilei. În cei 4 ani DGASPC Ilfov, instituţia supremă care se ocupă, sau ar trebui să se ocupe de copiii din Ilfov, nu a reuşit să o pună pe Maria sub o formă similară de protecţie. Într-un răspuns primit anul trecut, conducerea DGASPC Ilfov menţiona că „(...) minora a susţinut că face consiliere psihologică în privat şi că nu doreşte să fie inclusă într-un program de consiliere psihologică în cadrul DGASPC Ilfov. Totodată, aceasta a afirmat că atât ea, cât şi copilul său, nu sunt victime ale niciunei infracţiuni şi că doreşte să nu mai intervină autorităţile”. Aceeaşi minoră este acum şcolarizată, departe de lumea care transformat-o într-o monedă de schimb vreme de 4 ani. Aceeaşi minoră despre care vorbea DGASPC Ilfov, la ultimul termen de încuviinţare a căsătoriei, în sala de judecată, singură cu magistratul, a avut curaj şi a spus că a fost presată şi forţată să ceară căsătoria cu bărbatul care o violase şi care era adus din arest la termenele de judecată. Aşa că Judecătoria Buftea a respins cererea de căsătorie.

Pe 25 noiembrie, directorul DGASPC Ilfov a fost trimis în judecată pentru divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice. Bogdan Iulian Pîntea este acuzat că nu numai că nu a dispus nicio formă de protecţie pentru Maria şi băieţelul ei în cei 4 ani, dar i-ar fi şi pus la dispoziţie primarului din Ştefăneştii de Jos dosarul fetei de la DGASPC Ilfov în care se regăsea declaraţia dată împotriva lui şi evaluarea psihologică făcută de un expert al direcţiei. Faptele ar fi fost comise după prima reţinere şi implicit eliberarea subită a primarului.

Philip Morris susține inovația

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Bărbat bănuit de omor calificat în Franța, prins pe Aeroportul Otopeni, când intra în România

30 November 2022 at 14:23
Bărbat bănuit de omor calificat în Franța, prins pe Aeroportul Otopeni, când intra în România

Un bărbat de 40 de ani, cu dublă cetățenie, română și moldovenească, bănuit în Franța de omor calificat și infracțiuni la regimul armelor și munițiilor, a fost prins la frontieră, pe Aeroportul Otopeni, când intra în România.

Potrivit Poliției Ilfov, bărbatul a fost depistat de polițiștii de frontieră la punctul de trecere a frontierei-Aeroport Henri Coandă, pe sensul de intrare în România.

Polițiștii Serviciului de Investigații Criminale Ilfov au pus în executare imediat un mandat european de arestare, emis de autoritățile franceze, pe numele bărbatului în vârstă de 40 de ani, bănuit de săvârșirea infracțiunii de omor calificat și respectiv infracțiuni la regimul armelor și munițiilor.

Acesta a fost prezentat procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, care a dispus reținerea pentru 24 de ore, iar, în cursul zilei de astăzi, urmează să fie prezentat la Curtea de Apel București.

Philip Morris susține inovația

articolul original.

„Purii de olandeji și suedeji s-au combinat cu românache? Și nu așa, să ciorească trei firfirei, ci 2,2 miliarde de euro.Aoleu! Există „corupțion” și „evazion” pe la profesorii noștri de anticorupțion și de stat de drept(ți)?”

29 November 2022 at 17:02
By: FLUX 24
image

Mvaaai! Cum așa? Purii de olandeji și suedeji s-au combinat cu românache? Și nu așa, să ciorească trei firfirei, ci 2,2 miliarde de euro.Aoleu! Există „corupțion” și „evazion” pe la profesorii noștri de anticorupțion și de stat de drept(ți)? Nu pot să cred, dar așa zic chiar site-urile deontoloage?#nu_mai_ciordiți, mai spune ea.

articolul original.

Fostul primar din Târgu Jiu, Florin Cârciumaru, reținut de procurori, în dosarul spălării Porții Sărutului cu jet de apă acum 9 ani

28 November 2022 at 17:25
Fostul primar din Târgu Jiu, Florin Cârciumaru, reținut de procurori, în dosarul spălării Porții Sărutului cu jet de apă acum 9 ani

Fostul senator şi primar din Târgu Jiu Florin Cârciumaru a fost reținut, luni seară, de Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, scrie Gazeta de Sud.

Potrivit unor surse judiciare, acuzația este de mărturie mincinoasă într-un dosar care are legătură cu o faptă din 2013, respectiv spălarea Porții Sărutului cu jet de apă.

Dosarul a fost clasat de mai multe ori în cei nouă ani, însă a fost redeschis recent.

imageimageimage››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Philip Morris susține inovația

articolul original.

De la furat saci de porumb la contracte de milioane de euro cu statul. Lungul drum al infracţiunilor parcurs de baronul Niculae Bădălău

28 November 2022 at 17:20
image

Cu privirea în pământ, cătuşe la mâini şi fără să scoată o vorbă. Aşa a ieşit fostul ministru al Economiei, Niculae Bădălău, de la Curtea de Apel. E decăderea unui politician care s-a crezut de neatins. Până acum. Timp de 30 de zile, baronul de Giurgiu va rămâne în arest. Procurorii DNA au dezvăluit modul în care obţinea contracte cu primăriile din Giurgiu şi Teleroman, profitând de funcţii şi relaţii.

Traseul mitei: cum funcţiona "reţeaua" lui Niculae Bădălău

Caracatiţa lui Bădălău avea în centru firma-suveică SAMBY IMPEX SRL, ce aparţine ginerelui său, Răzvan Marica. Din 2019, firma primeşte contracte cu statul în valoare de 4 milioane de euro. Dar întotdeauna e loc de mai mult. Bădălău ia legătura cu primarul din Bucşani, Dan Păsat, şi îi promite 170.000 de euro dacă ajută firma familiei să primească încă un contract de 17 milioane de lei pentru reabilitarea sistemului de canalizare din comună. Intermediara şpăgii este Elena Matache, angajată a firmei, care s-a ocupat direct de plăţile către edil.

Vineri, procurorii DNA au prins-o pe femeie, pe autostradă, în flagrant: îi dădea mită 35.000 de lei primarului Dan Păsat din partea lui Bădălău. Nici denunţătorul nu e însă uşă de biserică. În 2013, Păsat a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru șantaj şi e cunoscut că-şi ameninţă adversarii cu arma.

Trecutul lui Niculae Bădălău, presărat de fărădelegi

Fărădelegile lui Niculae Bădălău încep din tinereţe. În comunism, ca subinginer la CAP, a fost condamnat la un an de închisoare pentru că a furat patru saci de porumb. După Revoluţie, a schimbat zeci de funcţii. A fost ministru al Economiei, parlamentar timp de trei mandate, preşedinte executiv al PSD, vicepreşedinte al Senatului României şi, mai nou, vicepreşedinte la Curtea de Conturi.

"Nu avem frică de rău, la putere e Bădălău!", se aude în imagini filmate în 2018. Atunci, la o petrecere la care era naş, a jignit românii din diaspora la o petrecere cu manelişti: "Să vină Diaspora, că noi ne p***m pe ea!" Câteva zile mai târziu, câţiva protestatari i-au atârnat un WC, în faţa grandioasei vile din Bolintin Vale. N-a înţeles mesajul şi a comis-o din nou: "700.000 de oameni care au domiciliu, restul până la 3-5 milioane sunt fetele alea care le duc ăştia...".

A trădat şi s-a adaptat de câte ori a fost nevoie. A semnat o scrisoare anti-Dragnea, iar apoi s-a răzgândit. Întrebat dacă a făcut o solicitare şi pentru Liviu Dragnea, în vederea unei demisii din funcţia PSD, Bădălău răspundea: "Nu, exclus, cum să se ceară demisia preşedintelui partidului?"

Salariul lui Bădălău, vicepreşedinte la Curtea de Conturi

"A fi generos este o virtute!", susţinea el. Mai ales când o faci cu propriul buzunar. Ca vicepreşedinte la Curtea de Conturi, Bădălău primeşte 5.000 de euro în fiecare lună. Are aproape 700.000 de euro în conturi, bijuterii de 25.000 de euro şi tablouri de 12.000 de euro. Fostul ministru al Economiei are şi două case, fiecare de câteva sute de metri pătraţi. Anul trecut a vândut un teren de 600.000 de euro. 

Urmaşii săi trăiesc regeşte de pe urma în contractelor cu statul. Iar fiul, Gabi Bădălău, a devenit nelipsit din spaţiul public, fie prin prisma tatălui său, fie prin divorţul urât de cântăreaţa Claudia Pătrăşcanu. 

PSD cere revocarea din funcţie a lui Niculae Bădălău

Printr-un document oficial, PSD cere revocarea lui Bădălău din funcţia de membru al Curţii de Conturi. "Domnul Bădălău trebui să-şi dea demisia din funcţia de vicepreşedinte al Curţii de Conturi. Vorbim de reputaţia unei instituţii", a declarat Ana-Maria Cătăuță, deputat PSD.

Elena Matache, cea care l-a ajutat să împartă mita, a primit arest la domiciliu. 

articolul original.

Primele condamnări în dosarul mită la Ambuanța Neamț

28 November 2022 at 09:26
image

Au fost pronunțate primele condamnări în dosarul mită la Ambulanța Neamț. Este vorba de 8 persoane care au încheiat acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii DNA, acord care a fost consfințit de magistrații de la Tribunalul Neamț. Este vorba de un lot de 8 acuzați, numele sonore fiind ale asistentei șefe de la stația din Piatra Neamț, Rozonschi Maria Luminița și liderul de sindicat Gladior Andronache.

Rozonschi a primit 2 ani și 2 luni de închisoare cu suspendare pentru 15 acte materiale de complicitate la luare de mită, plus 1 an și 6 luni de detenție, în aceleași condiții, pentru 2 acte de dare de mită. Cele două sancțiuni au fost contopite și a rezultat o pedeapsă de 2 ani și 8 luni, cu suspendare sub supraveghere.

Judecătorii au obligat-o pe Rozonschi să urmeze un program de reintegrare socială și la 80 de zile de muncă în folosul comunității la Primăria Piatra Neamț sau Direcția de Asistență Social și Protecția Copilului.

Asistenta a pierdut prin confiscare 9.570 de euro și 13.400 de lei, iar instanța a menținut sechestrul asigurator pe alte sume, respectiv 8.500 de euro, 13.400 de lei și alți 1070 de euro.

Interzice inculpatei RML ca pedeapsă complementară, exerciţiul dreptului de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii sus-menţionate, respectiv, aceea de membru în comisia de examen în cadrul Serviciului de Ambulanţă Judeţan Neamţ, pe o perioadă de 3 ani“, conform instanței.

Aceeași pedeapsă a primit și Gladior Andronache, însă acesta a pierdut prin confiscare doar 8.750 de euro. El are aceleași interdicții ca și Rozonschi. Alte 6 persoane au primit pedepse de câte 1 an și 6 luni de închisoare, cu suspendare, pentru date de mită. Este vorba de Iftime Ioan Răzvan, Butnariu Ilie, Balan Alin Bogdan, Iacob Ana Maria, Afloarei Petronela Larisa, și Macovei Luminița, cu toții încheind acorduri de recunoaștere a vinovăției.

Mai multe amănunte despre acest caz puteți citi aici.

(G. S)

articolul original.

Curtea de Conturi a României, prima reacție după reținerea lui Niculae Bădălău: ‘Autoritățile competente vor soluționa acest caz în conformitate cu prevederile Constituției României și cu reglementările incidente’

27 November 2022 at 21:15
image

Curtea de Conturi a României a anunțat că a luat act de comunicatul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) referitor la măsurile dispuse de către procurori cu privire la reţinerea consilierului de conturi şi vicepreşedintele Autorităţii de Audit, Niculae Bădălău.

Curtea de Conturi a României a luat act de comunicatul Direcţiei Naţionale Anticorupţie privind măsurile dispuse de procurori cu privire la domnul Niculae Bădălău, consilier de conturi, vicepreşedinte al Autorităţii de Audit. Curtea de Conturi a României reiterează poziţia de susţinere a actului de justiţie şi îşi exprimă încrederea că autorităţile competente vor soluţiona acest caz în conformitate cu prevederile Constituţiei României şi cu reglementările incidente„, se menţionează în comunicat.

Potrivit sursei citate, potrivit articolului 54 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, „de la data trimiterii în judecată penală, membrii Curţii de Conturi şi auditorii publici externi sunt suspendaţi de drept din funcţiile lor. În caz de condamnare definitivă, ei sunt demişi de drept, iar în caz de achitare, suspendarea încetează”.

DNA a anunţat, duminică seara, că fostul senator PSD, Niculae Bădălău, a fost reţinut, pentru 24 de ore, într-un dosar în care este acuzat de dare de mită şi trafic de influenţă în legătură cu un contract în valoare de peste 7 milioane lei.

Astfel, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore, începând cu ziua de duminică, a lui Niculae Bădălău, la data faptelor consilier de conturi în cadrul Curţii de Conturi a României şi vicepreşedinte al Autorităţii de Audit din cadrul aceleiaşi instituţii, pentru comiterea infracţiunilor de dare de mită, în formă continuată, şi trafic de influenţă.

În acelaşi dosar a fost reţinut şi reprezentantul unei societăţi comerciale, pentru complicitate la dare de mită.

Procurorii anticorupţie notează în ordonanţă că, în datele de 9 august şi 19 noiembrie, Niculae Bădălău, în calitatea menţionată, i-ar fi pretins unui primar de comună să atribuie un contract privind „Reabilitare sistem de alimentare cu apă potabilă”, estimat la valoarea de 7.071.925 lei fără TVA, unei societăţi administrate de o rudă a acestuia, lăsând să se creadă că are influenţă asupra unei persoane din conducerea Companiei Naţionale de Investiţii (CNI), pe care ar fi promis că o va determina să asigure finanţarea a două proiecte depuse la această instituţie de către primăria respectivă.

În perioada 2021 – 2022, în contextul derulării unui contract pe care aceeaşi primărie îl avea încheiat cu aceeaşi societate comercială, privind ‘Înfiinţare reţea de alimentare cu apă …’, inculpatul Niculae Bădălău, prin intermediul celeilalte persoane cercetate în prezenta cauză, i-ar fi oferit edilului mai multe sume de bani pentru ca în schimb acesta să efectueze în continuare plăţile către firma respectivă, chiar şi pentru lucrări neconforme„, menţionează anchetatorii.

În acelaşi context, procurorii arată că, după ce, la data de 19 noiembrie, Niculae Bădălău i-ar fi promis primarului remiterea unui procent de 7% din valoarea contractului menţionat (4.903.959,97 lei fără TVA), dar şi dintr-un viitor contract a cărui atribuire urmărea să o obţină pentru aceeaşi firmă de la primăria respectivă, în data de 25 noiembrie, prin intermediul aceluiaşi om de afaceri, i-ar fi remis edilului 35.000 lei, reprezentând o parte din suma de bani promisă.

În total, inculpatul Niculae Bădălău i-ar fi promis primarului suma totală de 170.000 euro, ce reprezintă procentul de 7% din valoarea celor două contracte„, spun procurorii anticorupţie.

Luni, cei doi urmează să fie prezentaţi Curţii de Apel Bucureşti cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile, informează DNA, conform agerpres.ro.

Vezi și:

Ultima oră! Niculae Bădălău este audiat la DNA într-un dosar de corupție

articolul original.

Surse: Niculae Bădălău, reținut pentru 24 de ore pentru trafic de influență

27 November 2022 at 18:06
Surse: Niculae Bădălău, reținut pentru 24 de ore pentru trafic de influență

Fostul ministru al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Niculae Bădălău, a fost reţinut duminică seara de DNA, pentru 24 de ore, fiind acuzat de săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă.

Potrivit surselor Antena 3 CNN, sunt investigate fapte de luare de mită și trafic de influență.

În dosar, procurorii DNA ar investiga un presupus lobby pentru companiile pe care le dețin copiii lui Niculae Bădălău.

Niculae Bădălău este în prezent vicepreşedinte al Autorităţii de Audit din cadrul Curţii de Conturi.

Fostul ministru al Economiei, Niculae Bădălău, reținut de DNA, într-un dosar de corupție

Philip Morris susține inovația

articolul original.

Niculae Bădălău, reținut de DNA. Fostul senator, acuzat de luare de mită și trafic de influență pentru un contract de 7 milioane de lei

27 November 2022 at 19:23
image

Update 21:20 Nicolae Bădălău, reținut de procurori după audieri

Fostul senator PSD Niculae Bădălău a fost reţinut duminică seara de DNA, pentru 24 de ore, într-un dosar în care este acuzat de dare de mită şi trafic de influenţă în legătură cu un contract în valoare de peste 7 milioane lei,notează Agerpres.

Potrivit unui comunicat al DNA, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere a corupţiei au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore, începând cu ziua de duminică, a lui Niculae Bădălău, la data faptelor consilier de conturi în cadrul Curţii de Conturi a României şi vicepreşedinte al Autorităţii de Audit din cadrul aceleiaşi instituţii, pentru comiterea infracţiunilor de dare de mită, în formă continuată, şi trafic de influenţă.

În acelaşi dosar a fost reţinut şi reprezentantul unei societăţi comerciale, pentru complicitate la dare de mită.

Procurorii anticorupţie notează în ordonanţă că, în datele de 9 august şi 19 noiembrie, Niculae Bădălău, în calitatea menţionată, i-ar fi pretins unui primar de comună să atribuie un contract privind "Reabilitare sistem de alimentare cu apă potabilă", estimat la valoarea de 7.071.925 lei fără TVA, unei societăţi administrate de o rudă a acestuia, lăsând să se creadă că are influenţă asupra unei persoane din conducerea Companiei Naţionale de Investiţii (CNI), pe care ar fi promis că o va determina să asigure finanţarea a două proiecte depuse la această instituţie de către primăria respectivă.

"În perioada 2021 - 2022, în contextul derulării unui contract pe care aceeaşi primărie îl avea încheiat cu aceeaşi societate comercială, privind 'Înfiinţare reţea de alimentare cu apă ...', inculpatul Niculae Bădălău, prin intermediul celeilalte persoane cercetate în prezenta cauză, i-ar fi oferit edilului mai multe sume de bani pentru ca în schimb acesta să efectueze în continuare plăţile către firma respectivă, chiar şi pentru lucrări neconforme", menţionează anchetatorii.

În acelaşi context, procurorii arată că, după ce, la data de 19 noiembrie, Niculae Bădălău i-ar fi promis primarului remiterea unui procent de 7% din valoarea contractului menţionat (4.903.959,97 lei fără TVA), dar şi dintr-un viitor contract a cărui atribuire urmărea să o obţină pentru aceeaşi firmă de la primăria respectivă, în data de 25 noiembrie, prin intermediul aceluiaşi om de afaceri, i-ar fi remis edilului 35.000 lei, reprezentând o parte din suma de bani promisă.

"În total, inculpatul Niculae Bădălău i-ar fi promis primarului suma totală de 170.000 euro, ce reprezintă procentul de 7% din valoarea celor două contracte", spun procurorii anticorupţie.

Luni, cei doi urmează să fie prezentaţi Curţii de Apel Bucureşti cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile, informează DNA. 

Bogdan Dinu, reporter Observator: "Vorbim de suspiciuni de luare de mită, dar și de trafic de influență. Potrivit unor surse judiciare, Niculae Bădălău ar fi făcut lobby pentru o companie din Italia în fața mai multor șefi din Ministerul Economiei și din Ministerul Apărării. Din ce știm până în acest moment, Bădălău ar fi fost ridicat de procurori de pe autostradă și este audiat la DNA, asistat de avocatul său. În trecut, Bădălău a mai avut probleme cu legea, asta după ce a fost trimis în judecată, tot de procurorii DNA și tot pentru trafic de influență. În 2009, ANI a cerut ca acesta să fie anchetat pentru spălare de bani și fals în declarații. La scurt timp, ambele dosare au fost clasate. Trecutul penal al fostului senator datează din perioada comunistă, asta după ce în 1988 a fost trimis la închisoare pentru un an cu executare după ce ar fi furat patru saci cu grâu de la locul de muncă. La acea vreme a fost grațiat de Nicolae Ceaușescu și cazierul i-a fost șters.Bădălău este un politician cu ștate vechi și a fost pe rând: prefect, deputat, senator și ministru al economiei."

articolul original.

Cătălin Predoiu: În mai puțin de un an de mandat, Ministerul Justiției a atins toate obiectivele de etapă pe care și le-a asumat

25 November 2022 at 20:15
image

În mai puţin de un an de mandat, Ministerul Justiției a atins toate obiectivele de etapă pe care şi le-a asumat în cadrul Programului de Guvernare, MCV sau PNRR, în limitele competenţelor sale legale, a transmis ministrul Cătălin Predoiu.

Cătălin Predoiu arată, într-un comunicat de presă, că la începutul acestui an, ”agenda Justiţie era blocată, existau întârzieri majore în ceea ce priveşte respectarea angajamentelor luate în cadrul MCV şi PNRR, iar punctele de vedere din interiorul sistemului de justiţie şi din Parlament, pe subiectele fierbinţi – desfiinţarea SIIJ, Legile Justiţiei erau, aparent, ireconciliabile”.

”În ciuda acestui fapt, în mai puţin de un an de mandat, MJ a atins toate obiectivele de etapă pe care şi le-a asumat în cadrul Programului de Guvernare, MCV sau PNRR, în limitele competenţelor sale legale”, afirmă ministrul Justiţiei.

Astfel, Raportul privind România din cadrul MCV, prezentat recent de Comisia Europeană, constată, în premieră, îndeplinirea recomandărilor şi a obiectivelor Mecanismului.

”Acest lucru confirmă că integrarea României în UE este desăvârşită din perspectiva sistemului judiciar, acesta poate fi considerat acum şi formal în standardele europene, iar pe de altă parte, puterea judecătorească are independenţa şi libertatea faţă de orice factor politic, principiul separării puterilor fiind respectat”, arată el.

De asemenea, se menţionează că desfiinţarea SIIJ a fost finalizată prin Legea nr.49/2022 privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, precum şi pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; Legile Justiţiei sunt finalizate prin Legea nr.303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară, Legea nr.305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii; Legea de transpunere a Directivei privind protecţia avertizorilor a fost adoptată de Guvern în 25.03.2022 şi aflată în dezbatere parlamentară; Modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală pentru punerea în acord cu deciziile CCR – proiectul a fost finalizat de către MJ şi urmează să fie trimis la Guvern pentru adoptare;

Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025 şi a planului de acţiune aferent acesteia a fost adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 426/2022; Strategia Naţională Anticorupţie (SNA) 2021-2025 a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1269/2021; Legea nr. 230/2022, privind modificarea şi completarea Legii nr. 318/2015 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; Legea fugarilor – proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal este în dezbatere publică, scrie news.ro

articolul original.

Cum a fost prinsă Lidia Buble cu mituirea polițiștilor dintr-o afacere cu kerosen pentru Armată și un șef de depozit care se droga

25 November 2022 at 15:11
By: FLUX 24
image

Lidia Buble a fost condamnată săptămâna trecută de Tribunalul Bucureşti la un an închisoare cu suspendare şi obligată să presteze 90 de zile muncă în folosul comunităţii, pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită.

Procurorii DIICOT au prins-o întâmplător pe Lidia Buble că i-a mituit pe cei doi poliţişti. Ea a cerut sfatul prin telefon unui prieten în legătură cu suma ce urma să o dea poliţiştilor, însă amicul ei era vizat de o anchetă privind traficul de droguri, având telefonul pus sub supraveghere.

Detalii despre cum a fost prinsă cântăreaţa apar în motivarea deciziei Tribunalului Bucureşti, prin care Lidia Buble a fost condamnată pentru dare de mită.

Astfel, conform motivării instanţei, în anul 2020, DIICOT Ploieşti a deschis un dosar penal pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi fals, care viza o firmă din Ploieşti. Firma respectivă încheiase în februarie 2018 un acord cadru cu Ministerul Apărării Naţionale, pentru o perioadă de patru ani, prin care urma să furnizeze combustibil turboreactor de aviaţie către unităţi militare din subordinea MApN. S-a convenit livrarea a două tipuri de carburant (kerosen), respectiv Jet A1 şi Jet A1 Premium, transmite Agerpres.

Documentul din instanţă nu detaliază dacă firma respectivă a înşelat Ministerul Apărării, doar că, printre cei vizaţi de anchetă, se afla şi un angajat al companiei în funcţia de şef de depozit.

Cu acceptul unui judecător, procurorii percheziţionează locuinţa şefului de depozit unde găsesc mici cantităţi de canabis şi cocaină. Bărbatul susţine la audieri că drogurile erau pentru consum propriu şi că le cumpărase de pe litoral.

Cercetările sunt extinse şi anchetatorii obţin aprobare în instanţă pentru a intercepta convorbirile unui fost director financiar al firmei, prieten cu Lidia Buble, el fiind cel care i-a dat sfaturi la telefon cântăreţei cum să-i mituiască pe poliţişti.

În noaptea de 15 februarie 2021, Lidia Buble s-a urcat la volan şi s-a deplasat la o benzinărie din apropierea locuinţei, pentru a cumpăra o sticlă cu apă. După ce iese de la benzinărie, este oprită de o patrulă de poliţie (un bărbat şi o femeie), care îi solicită actele şi declaraţia pe proprie răspundere, având în vedere că era instituită starea de alertă pe fondul pandemiei COVID-19.

În acel moment, Lidia Buble vorbea la telefon cu prietenul ei, căruia i-a cerut sfatul cum să negocieze cu poliţiştii, ştiind că a consumat alcool înainte de a se urca în maşină, respectiv un pahar cu şampanie.

„Inculpata a recunoscut comiterea faptei încă de la momentul audierii sale în calitate de suspect. Aceasta a confirmat faptul că, la data de 15.02.2021, a fost oprită în trafic, în jurul orelor 03,00, de o patrulă de poliţie compusă dintr-un bărbat şi o femeie, ea ieşind dintr-o benzinărie MOL de lângă blocul său, iar în prealabil consumase un pahar cu şampanie. A mai arătat că a fost oprită la semafor, imediat după ce a ieşit din benzinărie, spre dreapta, circa 50 metri, iar lucrătorul de poliţie, care avea în jur de 30 de ani, i-a bătut în geam solicitându-i să predea documentele pentru control, precum şi declaraţia pe proprie răspundere, fiind în perioada pandemiei şi a restricţiilor. Nu a avut declaraţia pe proprie răspundere asupra sa şi nici permisul de conducere, iar la momentul respectiv vorbea la telefon, pe speaker, cu o cunoştinţă”, se arată în motivarea judecătorilor.

Tânărul poliţist i-a spus cântăreţei că trebuie să o amendeze cu suma de 3.500 de lei, însă apoi i-a sugerat că pot ajunge la o „înţelegere”.

Lidia Buble le-a declarat procurorilor că era „timorată” şi a acceptat sugestia poliţistului, însă nu avea bani la ea, aşa că a convenit ca cei doi agenţi să o urmeze cu autospeciala de poliţie, până la locuinţa ei, pentru a lua banii necesari.

Pe drum ea îşi sună prietenul din nou, iar acesta îi dă sfaturi cum să negocieze cu poliţiştii. De asemenea, Lidia Buble sugerează că agentul i-a făcut avansuri.

***
Doamnă (Lidia Buble – n.r.): Băi, nici nu-ţi vine să crezi, dacă îţi zic! Doamne, ce idiot! Deci fii atent! Doamne fereşte! Asta pe lângă faptul că… Nu, vine după mine până acasă, să iau cardu’, să-i dau bani, dacă-ţi vine să crezi!

Bărbat: Cum îl cheamă?

Doamnă: Nu ştiu cum îl cheamă, da’ avea vrăjeală în el, efectiv… Deci… ăsta cred… eu nu ştiu ce se aştepta … adică … el … Doamne… (râde neinteligibil) niciodată nu mi s-o întâmplat aşa ceva. Efectiv, deci se dădea la mine la modul ăla nesimţit, şi-mi zicea: „Ce să… ce să facem domnişoara…?”. „Dă-mi amendă, cum ce să faci?” (…)”Păi… ştiţi că între două mii cinci sute şi nu ştiu cât… amenda …” Zic: „OK. Dă-mi amendă! Muream de sete, ce vrei să fac? Dă-mi amendă!” (…) Păi da… nu ştiu cum să facem, că nu, amendă nu v-aş da, poate ne … ăăă… calculăm altfel”.

Doamnă: Şi zic: „Aaa! Păi zi aşa! Ce vrei, bani? Vii după mine până acasă, ce să fac? N-am nimic la mine! Am luat bani să iau apă, nu mi-am luat bani să…”. Şi vine, mă, după mine ăsta,… (râde) Doamne… mă crucesc, nu-mi vine să cred! Da, mă duc să iau cardu’… nici nu ştiu, câţi bani se dă? Eu n-am dat în viaţa mea şpagă la poliţişti. E prima dată, efectiv, ăsta e un … p… d-ăsta de 27 de ani, 28 de ani, nu ştiu cât are, până în 30, maximum, nu are mai mult de 30.

Bărbat: Da, da, da. Ăăă… dă-i cinci sute de roni.

Doamnă: Vaai! Da’ apropo, ştii ce … ştii de ce-mi era frică? Pentru că el a coborât din maşină, Doamneee, numai Dumnezeu nu ştiu… nu ştiu cum l-am luat, l-am îmbârligat, coborâse cu fiola, îmi era că dacă mi-o pune… Da, da, da! Ştiu… Eu tocma’ eram pe whatsapp-ul cu tine şi îţi scriam, după aia ştergeam, ştii? Că tu.. asta vroiam să-ţi spun!

Bărbat: Bă, spune-i că… da, eşti prietenă cu…, să nu-ţi pună fiola! Deci orice ai face, nu sufli în fiolă! Că odată ce ai suflat în fiolă aia se înregistrează şi e foarte complicat să… rezolvi.

Doamnă: L-am luat cu… l-am luat cu vrăjeală, zic: „Tu nu vezi că am trei sticle de apă lângă mine? Muream de sete în casă, nu mai puteam! (râde).”Păi şi eu vă cred, dar ce să facem? Că nu aveţi documentele, că nu aveţi…”… Nu mi-am luat nimic la mine, n-am luat nici permisu’, nimic! Şi am deschis sticla de apă şi am început să beau ca disperata. Zic, mamă dacă îmi pune ăsta… am luat şi o gumă (râde).

***

Conform documentului instanţei, Lidia Buble a ajuns apoi în faţa imobilului unde locuia şi a urcat în apartament, iar în tot acest timp agenţii de poliţie au aşteptat-o în autospeciala parcată în faţa blocului. Apoi, cântăreaţa a coborât din apartament având cardul bancar asupra sa şi le-a transmis că nu deţine suficienţi bani cash, trebuind să meargă la un bancomat pentru a retrage numerar.

Cum oamenii legii se grăbeau, Lidia Buble este luată cu autospeciala de poliţie şi dusă la un bancomat, de unde a retras suma de 900 lei. Maşina este condusă de poliţistă, în timp ce agentul mai tânăr le aşteaptă în faţa blocului. Cântăreaţa se întoarce la maşină, unde poliţista îi cere să nu-i predea banii în mână, ci să-i depună în zona cotierei, în suportul de pahare.

Într-un final, după ce au revenit în faţa blocului, Lidia Buble a făcut schimb de numere de telefon cu poliţistul, acesta transmiţându-i că în situaţii similare, dacă va mai avea nevoie de ajutor, să apeleze la el că se rezolvă.

La audieri, poliţistul Marius Constantin Miulescu şi-a recunoscut vinovăţia, el primind o condamnare cu suspendare.

Şi Lidia Buble a beneficiat de clemenţă din partea magistraţilor, fiind condamnată la un an cu suspendare.

„În favoarea inculpatei urmează a fi reţinute două circumstanţe atenuante judiciare, fiind incidente atât prevederile art. 75 alin. (2) lit.a din Codul penal, întrucât a colaborat cu organele de urmărire penală, pe de o parte punând la dispoziţie din proprie iniţiativă extrasul de cont, iar pe de altă parte oferind informaţii cu privire la identitatea inculpatului (…), al cărui număr de telefon îl avea salvat în agendă, cât şi prevederile art. 75 alin. (2) lit.b din Codul pen. întrucât, legat de faptă, i s-a pretins în mod insistent, tot de inculpatul (…), cu ocazia opririi în trafic, să îi ofere o sumă de bani cu titlu de mită. Văzând că pedeapsa aplicată inculpatei este de cel mult 3 ani închisoare, că inculpata şi-a manifestat acordul de a presta muncă neremunerată în folosul comunităţii, raportat la circumstanţele personale ale inculpatei vizând lipsa antecedentelor penale şi considerând că aceasta are şanse reale de îndreptare ţinând seama de circumstanţele concrete de comitere a faptei, instanţa apreciind că aplicarea pedepsei este suficientă şi, chiar fără executarea acesteia, inculpata nu va mai comite alte infracţiuni, în baza art. 91 Cod penal, se va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, stabilind termen de încercare pe o durată de 2 ani”, se arată în motivarea instanţei.

În schimb, judecătorii au disjuns dosarul cu privire la femeia poliţist şi prietenul care i-a oferit sfaturi cântăreţei, urmând ca ei să fie judecaţi separat.

Al cincilea personaj implicat în acest caz – şeful de depozit – a fost sancţionat de judecători doar cu avertisment pentru consum de droguri. 

articolul original.

​Fostul ministru Constantin Niţă se întoarce în penitenciar. Mai are de executat trei ani şi jumătate de închisoare

25 November 2022 at 14:53
image

Fostul ministru al Energiei Constantin Niţă se întoarce în penitenciar, unde are de executat un rest de pedeapsă de trei ani şi jumătate închisoare pentru trafic de influenţă, în urma unei decizii definitive a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În mai 2017, Constantin Niţă a fost condamnat în primă instanţă de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la patru ani închisoare cu executare pentru trafic de influenţă într-un dosar în care este acuzat de DNA că ar fi primit bani de la omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu.

Sentinţa a fost menţinută la apel în iunie 2018, iar Constantin Niţă a fost dus la penitenciar, unde a executat şase luni, fiind eliberat în decembrie 2018, după ce Curtea Constituţională a dispus rejudecarea unor dosare de corupţie, pe motiv de nelegalitate a compunerii completurilor de la instanţa supremă.

După ce a fost eliberat în baza deciziilor Curţii Constituţionale alături de alţi oameni importanţi acuzaţi de corupţie, Constantin Niţă a introdus o cale extraordinară de atac – contestaţia în anulare, obţinând rejudecarea apelului.

Vineri, un complet de cinci judecători de la instanţa supremă i-a admis apelul lui Niţă doar cu privire la confiscarea unor sume de bani şi interzicerea exercitării unor drepturi civile, însă a păstrat condamnarea de patru ani, din care a fost scăzută perioada de şase luni deja executată, scrie Agerpres. Decizia instanţei este definitivă, astfel că Constantin Niţă se întoarce în penitenciar pentru a executa restul de pedeapsă de trei ani şi jumătate închisoare.

Potrivit DNA, în cursul anului 2013, Niţă i-a solicitat omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu un comision de 5% din valoarea unui contract încheiat de firma acestuia, UTI, cu Primăria Iaşi. Niţă ar fi intermediat o întâlnire între Urdăreanu şi fostul primar Gheorghe Nichita în schimbul unui comision de 5% din valoarea contractului. Banii din comision urmau să îi fie remişi lui Niţă în două forme – parţial în numerar şi parţial printr-un contract de consultanţă fictiv, încheiat cu o persoană de încredere din anturajul fostului ministru.

”În consecinţă, la data de 21 iulie 2013, Niţă Constantin a primit 30.000 euro de la omul de afaceri în incinta unui restaurant libanez dintr-un hotel din Bucureşti. De asemenea, la solicitarea lui Niţă Constantin, a fost contactată persoana de încredere a acestuia, care a propus încheierea unui contract de consultanţă cu o anumită firmă, la preţul de 5.000 euro + TVA/lună, care a şi fost semnat la data de 2 mai 2013. În baza acestui contract fictiv (serviciile facturate nefiind, în fapt, prestate de firmă), reprezentanţii omului de afaceri au remis firmei indicate de Niţă Constantin, prin intermediul acestui mecanism, suma totală de 303.118 lei, în tranşe lunare, în perioada mai 2013 – iunie 2014”, susţineau procurorii.

articolul original.

Fostul ministru Pateu se întoarce la pușcărie

25 November 2022 at 13:55
By: FLUX 24
image

În mai 2017, Constantin Niţă a fost condamnat în primă instanţă, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la patru ani închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, într-un dosar în care este acuzat de DNA că ar fi primit bani de la omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu.

Sentinţa a fost menţinută la apel în iunie 2018, iar Constantin Niţă a fost dus la penitenciar, unde a executat şase luni, fiind eliberat în decembrie 2018, după ce Curtea Constituţională a dispus rejudecarea unor dosare de corupţie, pe motiv de nelegalitate a compunerii completurilor de la Instanţa supremă.

După ce a fost eliberat în baza deciziilor Curţii Constituţionale alături de alţi oameni importanţi acuzaţi de corupţie, Constantin Niţă a introdus o cale extraordinară de atac – contestaţia în anulare, obţinând rejudecarea apelului.

Vineri, un complet de cinci judecători de la Instanţa supremă i-a admis apelul lui Niţă doar cu privire la confiscarea unor sume de bani şi interzicerea exercitării unor drepturi civile, însă a păstrat condamnarea de patru ani, din care a fost scăzută perioada de şase luni deja executată.

articolul original.

Anchete de corupție în Neamț. „Vedeta” anului 2022 – sistemul de sănătate

25 November 2022 at 09:09
image

Instituțiile anticoruție au avut în acest an destul de lucru în Neamț și asta doar dacă ne raportăm la cazurile trimise deja spre instanțe. Este la fel de adevărat că mai sunt multe dosare în lucru, altele care staționează prin instanțe de ani buni – vezi doar cazul Arsene – și dacă privești retrospectiv senzația este de prea plin, dar care încă nu depășește oficial buza paharului. În 2022, anchetatorii au dat lovitură într-un domeniu care s-a dovedit generos din acest punct de vedere, sistemul sanitar! Fie că vorbim despre cazurile care țin de vaccinările fictive, fie de deja arhicunoscutul caz ”Mită la Ambulanță”, ele au ținut trează atenția opiniei publice. După celebrul caz al chirurgilor ortopezi, când aproape toți medicii din secția Ortopedie au fost dovediți că au luat în mod repetat mită, plus alte câteva cazuri care nu fac decât să întregească tabloul, s-ar putea ajunge la o concluzie pripită, că întregul sistem este bolnav. În realitate lucrurile nu stau chiar așa, dar răul vine de la modul în care este condus sistemul și părți ale sale, de la felul în care se face promovarea oamenilor.

Șefii puși politic, pe alte criterii decât cele profesionale – vezi cazul lui Dan Dorin Morenciu la conducerea Serviciului Județean de Ambulanță, pus de PSD în ciuda lucrurilor care se știau despre el, al lui Toader Mocanu sau Lucian Micu la Spitalul județean de Urgență Piatra Neamț, puși de Arsene fie pentru că se pricepea la afaceri, fie pentru că trebuia răsplătită trădarea – au îmbolnăvit și mai tare un domeniu în care, în mod tradițional, bolnavii își exprimau recunoștința de la infirmier până la medic. Veniți pentru perioade determinate, unii dintre ei au căutat să profite imediat sau să creeze rețele pe care să se poată baza în timp. Cine crede că la Ambulanță se percepeau taxe doar după ce a venit Morenciu este naiv. Nu o cred nici anchetatorii, nici angajații, mita făcea parte din sistem, așa cum mult timp ea era un fel de materie suplimentară la unele școli postliceale sanitare, unde ținea loc de prezență la ore sau practică.

Scandalul Ambulanța Neamț: 100.000 de euro (doar) pentru Morenciu?

Cazul ”Mită la ambulanță” are toate ingredientele pentru un scenariu de film, flagrant, mită pe toate nivelurile, complicitate între patronat și sindicat, întâlniri conspirative, bilețele cu nume care trebuie să fie ajutate plus partea nevăzută a lucrurilor, cei care au intervenit pentru unii dintre beneficiarii angajărilor. Evident că prin amploarea cazului, prin trimiterile la trecutul destul de îndepărtat, când viesparul de la Ambulanță cu toate complicitățile a fost devoalat într-o carte, cazul demonstrează că instituția este coruptă de jos până sus. Chiar și oamenii care-și fac treaba zi de zi îngrijind bolnavi trebuia să se alinieze dorințelor șefilor, care de mulți ani au confundat instituția cu una proprie. Și asta, indiferent dacă lucrul va fi sau nu dovedit în dosarul aflat acum pe rol, nu se putea face fără protecție la nivel superior.

Fapte și amănunte din anchetă

Pe 20 mai 2022, directorul Dan Dorin Morenciu, asistenta șefă de la Piatra Neamț, Maria Luminița Rozonschi și omoloaga ei de la Târgu Neamț, Elena Preda, au fost reținuți de DNA. Cele două asistente luaseră de la 8 persoane câte 6.000 de euro pentru trucarea concursurilor, însă partea lui Morenciu era de câte 5.000 de om. Morenciu a fost prins cu de 40.000 de euro în mașină, iar acasă la el s-au găsit alte sume importante de bani. După mai multe luni de cercetări, DNA a venit în fața judecătorilor cu un dosar mamut în care, ca un prim pas, 13 dintre cei cercetați și-au recunoscut vina.

Este vorba despre “Rozoschi Maria Luminița, Andronache Gladior, Afloarei Petronela Larisa, Balan Alin-Bogdan, Butnariu Ilie, Cojocariu Lucian Georgian, Dogariu Cristina, Iacob Ana-Maria, Iftime Ioan Răzvan, Macovei Luminița, Matei Neculai Victor, Mihăilă Petru și Oglinzanu Mihai-Marius, în sarcina cărora s-a reținut săvârșirea unor infracțiuni de dare și luare de mită, comise în forma autoratului și a complicității”, precizează comunicatul DNA. Aceștia “au declarat expres că recunosc comiterea faptelor reținute în sarcina lor, au acceptat încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și au fost de acord cu felul și cuantumul pedepselor aplicate, cuprinse între un an și 6 luni și 2 ani și 8 luni închisoare cu suspendarea executării pedepselor”.

Să remarcăm prezenta în grup a lui Gladior Andronache, lider de sindicat, personaj cu influență imensă în Ambulanță, pe la care treceau o mare parte din bani în calitate de aranjor și intermediar, dar și a lui Cojocariu Lucian Georgian, membru în comisia de examinare.

Alte 12 personaje au fost trimise în judecată și DNA face un scurt rezumat care arată cum funcționa sistemul în toată spendoarea lui și cum totul trebuia vămuit: ”În aceste împrejurări, inculpatul Morenciu Dan Dorin, în calitatea menționată mai sus, direct sau prin intermediul subalternilor săi Andronache Gladior, Preda Elena și Rozoschi Maria Luminița (aceasta din urmă fiind desemnată și președintă a unei comisii de examen pentru personalul sanitar) ar fi pretins de la 22 de persoane (trimise în judecată în prezenta cauză) sume cuprinse între 5.000 și 10.000 euro (în total 125.000 euro) și ar fi primit în total 82.000 euro, pentru ca acestea să fie declarate admise la concursul menționat mai sus. Așa cum am precizat mai sus, concursul viza angajarea pe o perioadă nedeterminată, a personalului sanitar și sanitar auxiliar care ocupase fără concurs posturi de execuție, pe o perioadă limitată, în timpul stării de alertă. În contextul precizat mai sus, la data de 18 mai 2022, inculpatul Morenciu Dan Dorin ar fi primit pe o stradă din municipiul Piatra Neamț, de la inculpata Preda Elena, suma de 40.000 euro (pentru nouă persoane), ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante. De precizat este faptul că, independent de înțelegerea avută inițial cu inculpatul Morenciu Dan Dorin, inculpata Preda Elena ar fi pretins și primit de la cele nouă persoane suma de 6.000 euro/persoană și nu 5.000 de euro așa cum se stabilise inițial. În aceeași zi, din diferența de bani rămasă (14.000 euro), inculpata i-ar fi remis suma de 8.000 de euro lui Rozoschi Maria Luminița, în incinta S.J.A. Neamț, iar suma de 6.000 de euro și-ar fi însușit-o în totalitate. În aceeași manieră, ar fi procedat și ceilalți doi intermediari Andronache Gladior și Rozoschi Maria Luminița care, după ce i-ar fi remis, în interiorul unei pensiuni din municipiul Piatra Neamț, inculpatului Morenciu Dan Dorin partea acestuia de 27.000 euro (pentru 10 persoane), ar fi împărțit între ei diferența rămasă de 16.000 euro (Rozoschi Maria Luminița – 5.500 euro, Andronache Gladior – 10.500 euro). În plus, pentru a se asigura că nu vor fi probleme în timpul desfășurării examenului, inculpații Andronache Gladior și Rozoschi Maria Luminița ar fi remis inculpaților Cojocariu Mihaiela și Cojocariu Lucian Georgian, membri în comisia de examinare, câte 1.500 euro. Ca urmare a demersurilor descrise mai sus, beneficiind de ajutorul membrilor comisiei de concurs, toți cei 22 de candidați au fost declarați admiși în condițiile în care mulți dintre ei, nu ar fi dovedit că au avut cunoștințele necesare promovării examenului”.

Să mai reținem că, pe parcursul cercetărilor, s-a aflat că o parte dintre cei care au dat mită erau atât de slab pregătiți, încât Rozonschi, asistentă cu experiență, s-a minunat, în interceptări, cum de au lucrat acolo în pandemie și nu știu nimic. Este ultimul aspect care i-a interest pe spăgarii de la Ambulanță.

13 cu ghinion pentru trei medici

Primul caz de corupție din Neamț care a bubuit în acest an are ca subiect un subiect delicat, cel al vaccinărilor fictive. La puțin timp după trecerea în noul an, pe 13 ianuarie, au fost reținute 5 persoane, personajele principale fiind  trei medici, doi din Neamț și unul din Iași, o asistentă medicală și un intermediar. Este vorba despre Adina Alungulesei, medic de familie la Ţibucani, Cristina Macovei, medic de familie la Taşca, Aida Zabulic, asistentă la Centrul de Permanenţă Urecheni şi Dragoş Archir, din Urecheni, care avea calitatea de intermediar, precum și Daniela Bejan, medic de familie la Ciohorăni, judeţul Iaşi. Aceștia au fost puși sub acuzare pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă, fals informatic, complicitate la dare de mită, complicitate la fals informatic şi luare de mită.

Ulterior, în același dosar, a mai fost făcută o arestare și a ajuns după gratii Elena Băhneanu, asistentă medicală din Davideni. Parchetul Neamţ a transmis că dosarul în acest caz a fost înregistrat în octombrie 2021, cu privire la activitatea unor cadre medicale din centrele de vaccinare, care au solicitat şi primit sume de bani de la persoane care doreau să intre în posesia unui certificat de vaccinare împotriva COVID, fără ca doza să fie administrată în realitate. Anchetatorii de la Parchetul Neamț au ridicat la percheziții înscrisuri, dar și o sumă modică de circa 120.000 euro. Pe parcursul cercetării a rezultat că un certificat fals de vaccinare era cumpărat cu sume cuprinse între 100 şi 250 de euro. Cauza este încă în curs de cercetare, acuzații părăsind între timp arestul.

Comunicatul DGA Neamț: „Astăzi, 12 ianuarie 2022, polițiștii anticorupție ai Direcției Generale Anticorupție, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamț, efectuează un număr de 25 de percheziții la domiciliile unor persoane din județele Neamț și Iași, suspectate de săvârșirea unor infracțiuni de fals și corupție în legătură cu obținerea în mod ilegal a unor certificate care să ateste vaccinarea anti-COVID-19. De asemenea, se pun în executare 5 mandate de aducere și 7 ordonanțe de ridicare a unor obiecte, înscrisuri sau date informatice. Cercetările în cauză vizează aspecte de natură infracțională săvârșite începând cu jumătatea anului 2021 și până în prezent, de către medici și asistenți medicali din cele două județe care, în schimbul unor sume de bani cu titlu de mită, au eliberat certificate de vaccinare anti-COVID-19 unor persoane. În unele cazuri, beneficiarii au obținut certificatele de vaccinare fără ca măcar să asigure prezența fizică la cabinetele medicale sau centrele de vaccinare. Dosarul penal a fost inițiat ca urmare a sesizării formulată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț de către D.G.A. – Serviciul Județean Anticorupție Neamț.”

Doctorița recordmenă din Gâdinți reținută pentru vaccinări fictive

Un alt caz cu același subiect, vaccinări fictive, a fost anunțat de anchetatori pe 22 martie 2022 și este un fel de continuare a anchetelor pe acest subiect în județ. Atunci au avut loc, sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamţ, nu mai puţin de 24 de percheziţii domiciliare, în judeţele Neamţ, Iaşi şi Bacău, în cadrul unui dosar penal în care se făceau cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de corupţie şi fals.

”Din cercetări a reieșit că, în perioada iunie 2021-martie 2022, mai multe persoane din județele Neamț, Iași și Bacău, ar fi eliberat, în mod ilegal certificate de vaccinare care să ateste vaccinarea anti-Covid-19. În urma perchezițiilor efectuate, au fost descoperite și ridicate mai multe mijloace de probă care privesc posibila activitate infracțională a persoanelor vizate de anchetă, obiecte, înscrisuri și date informatice, precum și aproximativ 57.000 de euro și 22.000 de lei”, se transmite într-un comunicat al Poliţiei Neamţ.

Mecanismul prin care medicul de familie de la Gâdinți, 3 asistente și intermediarii care au ajutat câteva persoane să primească – pe bani – certificate false de vaccinare anti Covid, nu diferă mult de primul caz din Neamț. Motivarea judecătorului din cadrul Tribunalului Neamț care a decis arestarea preventivă a doctoriței Daniela Grosu prezintă o serie de aspecte cunoscute din ancheta similară deschisă în cazul doctorițelor de familie Cristina Lucia Macovei (Tașca) și Adina Alungulesei (Țibucani). Cei care aveau nevoie de certificat verde au apelat la cunoștințe, care aveau relații cu câteva cadre medicale pe care le-au convins să emită din platformă dovada vaccinării, fără să-i vaccineze. Interesant în acest ultim dosar este că anchetatorii și-au extins metodele clasice pornind de la primele investigații și au trimis agenți sub acoperire. Care au contribuit decisiv la obținerea de dovezi clare.

În motivarea deciziei Tribunalului se consemnează: ”Instanța a reținut că dr. Daniela Grosu ar fi emis certificate digitale fără vaccinare pentru 5 persoane, începând din 15 decembrie și până pe 10 martie 2022. De pildă la data de 25.02.2022, ar fi primit suma de 150 de euro de la investigatorul sub acoperire XXX pentru a emite certificatul de vaccinare fără efectuarea efectivă a vaccinului şi a introdus datele false în Registrul Electronic National de Vaccinare (RENV), rezultând date necorespunzătoare adevărului, în vederea producerii unei consecințe juridice (emiterea certificatului de vaccinare). La data de 10.03.2022, ar fì mimat efectuarea vaccinului pentru investigatorul sub acoperire XXX a introdus datele false în Registrul Electronic National de Vaccinare (RENV), rezultând date necorespunzătoare adevărului, în vederea producerii unei consecințe juridice (emiterea certificatului de vaccinare). Faptele reținute în sarcina inculpatei întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de trafic de influență, prev. de art. 291 alin. 1 din C.p., complicitate la luare de mită, prev. de art. 48 alin. 1 din C.p. rap. la art. 289 alin. 1 din C.p. complicitate la fals informatic, prev. de art. 48 alin. 1 din C.p. rap. la art. 325 din C.p. (trei infractiuni), toate cu aplic. art. 38 alin. 1 din C.p.”

Patru persoane din cele audiate au fost duse la Tribunal cu propunere de arestare preventivă. Este vorba de medicul Daniela Grosu, de la Gâdinți, asistenta medicului, Cristina Munteanu, Nicolae Timofte un intermediar, din Bacău și un preot din Cotu Vameș. Intermediarul a semnat un acord de recunoaștere a vinovăției, înțelegere care i-a asigurat reducerea pedepsei cu o treime. El a fost găsit vinovat de trafic de influență și complicitate la fals informatic, fiind condamnat la un an și 7 luni de închisoare pentru care s-a dispus suspendarea sub supraveghere. Ceilalți trei, nu au recunoscut faptele și au fost trimiși în judecată la început de septembrie 2022, cauza fiind în procedură de Cameră preliminară în acest moment.

“Mesagerul de Neamț” atrăgea atenția autorităților încă din februarie asupra unei unei situații legate de activitatea doctoriței de la Cotu Vameş. Scriam că în comuna Gâdinți numărul celor vaccinați aproape depășea numărul locuitorilor din comună! Medicul de familie Daniela Grosu avea declarate 2.254 de persoane vaccinate, la o populație de 2.444 locuitori, în timp ce rata de vaccinare în comună era sub 35%, ceea ce înseamnă că numărul celor vaccinați în Gâdinți nu trece de 900. Restul, clar sunt veniți din alte localități, destul de mulți oameni care au ales să se vaccineze într-o comuna de lângă Roman.

Doctorița Daniela Grosu ne oferea, la acea dată, cu amabilitate, explicaţii: „Nu i-am vaccinat pe toți din comună. Dar, la orice medic se pot vaccina și cei din afara listei proprii, persoane din altă localitate. Eu am pacienți și de la Piatra-Neamț, Roman, București, care sunt înscriși la mine. Dar ei nu mai au domiciliul în Gâdinți. Pacienții mei, care nu au domiciliu în comună, lucrează în alte localități, sau au copiii la facultate, ori sunt studenți sau au rămas acolo. Dar am vaccinat și pacienți trimiși de colegele mele, din Roman, Târgu Neamț, Piatra-Neamț. Nu toți colegii mei vaccinează în cabinete. De asta eu am foarte mulți vaccinați, m-am implicat. În această idee am luat și Pfizer, ca să se vaccineze și copiii. Am mulți copii vaccinați. Sau sunt care trebuie să facă Pfizer, conform indicațiilor medicale. Pfizer am luat de la început, din toamnă. Acuma, nu știu să vă spun exact câți localnici am vaccinat și câți din afară. În luna decembrie, am avut mai mulți, atunci au mai venit din străinătate, de unde au mai fost ei plecați, ori se duceau la întruniri și aveau nevoie de vaccinare, ori trebuiau să plece în afară. Nu a trebuit să-i conving, oamenii au venit la mine și au venit cu rude, cu prieteni, unii nu aveau unde în altă parte. Poate și pentru că mă cunoaște multă lume, au încredere în mine”.

Restanțe, întârzieri, așteptări

Evident că principala așteptare a opiniei publice din Neamț este legată de ”investiția” pentru spitalul de la Lețcani, o aventură în care a târât județul Ionel Arsene. Peste 3 milioane de euro au fost aruncați și nici în acest moment nu se știe exact în ce măsură va fi cineva tras la răspundere. Banii județului sunt puține șanse să fie recuperați și nemțenii au rămas doar cu laudele primului constructor al județului, care anunța salvarea Spitalului Județean de Urgență Piatra Neamț, care trebuia degrevat de tratamentul bolnavilor de Covid 19.

Tot în domeniul sănătății există o așteptare febrilă din perioada în care se schimbau directorii la Spitalul Județean de Urgență precum șosetele și când s-a vorbit despre multe achiziții la prețuri supraevaluate făcute prin/pentru firme privilegiate, măști în primul rând.

Un alt subiect care, mai devreme sau mai târziu, va ajunge la nivel de dosare penale, ține de modul în care s-a jonglat cu proiecte pe fonduri europene la Spitalul Județean Neamț. Este vorba despre proiecte semnate, amânate, modificate, retrase după ce presa a semnalat introducerea de sume imense fără justificare, toate anterioare promovării proiectului pentru noul spital. Amânarea unora dintre ele, cum ar fi extinderea UPU a fost un act criminal și și-a pus amprenta asupra desfășurării activității în acestă zonă vitală din sănătate.

Nu în ultimul rând este așteptată finalizarea anchetei privind incendiul de la UPU, unde ancheta Parchetului General pare să se îndrepte spre o concluzie în care nu crede nimeni, aceea a unei lumânări ca factor declanșator. Asta în condițiile în care se lucra sub presiune, într-un spațiu supraaglomerat, cu multă aparatură sub tensiune pe o rețea electrică veche și neadaptată pentru asemenea sarcină. Nu vorbim aici despre modificări făcute la spațiile respective sau despre circuite care trebuia să respecte anumite normative.

Gabi SOFRONIA

articolul original.

Testarea virginității la femei, la cererea persoanelor fizice, eliminată oficial

24 November 2022 at 10:57
image

Pentru că este o procedură intruzivă, care generează efecte fizice și psihologice nefaste asupra femeilor, practica testării virginității, la cererea unor persoane fizice, va fi eliminată, conform unui proiect de ordin comun al Ministerului Sănătății (MS) și Ministerului Justiției (MJ).

În aces fel, examinarea genitală pentru constatarea virginității se va face numai în proceduri oficiale, la solicitarea autorităților, potrivit avocatnet.ro.

Testarea virginității la femei, la cererea persoanelor fizice, eliminată oficial

Proiectul de ordin comun al MS și MJ vizează modificarea Normelor procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatărilor şi a altor lucrări medico-legale, conținute de Ordinul nr. 255/1.134/C/2000, în sensul eliminării unei practici ce implică o procedură intruzivă, ce are impact, cel puțin, asupra psihicului femeilor.

Este vorba, în special, de eliminarea, indiferent de vârsta persoanei, a practicii testării virginității la femeie, la cererea persoanelor fizice, prin examinarea integrității himenale, a constatării stării de virginitate, precum și a eliberării certificatului medico-legal asupra stării de virginitate.

În acest mod, vor mai fi posibile doar stabilirea capacităţii sexuale, vârstei, conformației sau dezvoltării fizice în circumstanţe precum obţinerea pentru minore a dispensei de vârstă în vederea căsătoriei, precum şi constatarea stării obstetricale în cazuri de sarcină, viduitate (văduvie), avort, naştere, lehuzie.

Așadar, examinarea genitală pentru constatarea virginității va mai fi posibilă doar la cererea organelor judiciare.

De-a lungul anilor, mai multe organizații internaționale, printre care Organizația Mondială a Sănătății și Comitetul Națiunilor Unite pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor, au stabilit că „testarea virginității nu are suport științific și nu este necesară asupra stării de bine din punct de vedere fizic, psihologic și social”, dar și că este “o procedură intruzivă care generează efecte fizice și psihologice directe asupra femeilor precum și retraumatizante în cazurile de cercetare a abuzului sexual”, după cum apare în nota de fundamentare a viitorului ordin, menționează sursa citată.

articolul original.

Dosarele picante din Justiție din spatele unei arestări cu sex

24 November 2022 at 08:56
By: FLUX 24
image

Sursele citate au precizat că acesta s-ar fi ocupat de organizarea rețelei de informatori proveniți din rândul deținuților. În acest sens s-ar fi urmărit, în vederea „valorificării”, obținerea de date legate de orientarea sexuală a unor judecători, dar și alte detalii cu privire la viața personală a acestora.

Ulterior, în spațiul public s-a vehiculat că arhiva SIPA ar fi fost consultată în scopuri ilegale, pentru șantajarea unor magistrați și obținerea unor sentințe în funcție de interesele persoanelor care au avut acces la notele informative respective.

Chiar dacă SIPA a fost desființată încă din anul 2006, arhiva acestuia a rămas intactă și se află în vechiul sediu al Administrației Naționale a Penitenciarelor, din strada Maria Ghiculeasa, Sector 2.

Deși majoritatea judecătorilor pe numele cărora există note informative s-au pensionat, ar exista destui magistrați care se află, încă, în exercițiul funcțiunii.

articolul original.

Pandemia, bat-o vina: Criză de procurori și judecători în justiție

24 November 2022 at 09:15
image

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, afirmă că problema de resurse umane din sistemul de justiţie a devenit ”cronică”, iar ”pauza” de resurse în ceea ce priveşte procurorii şi judecătorii este cauzată, printre altele, de faptul că doi ani, în perioada pandemiei de COVID-19, Institutul Naţional al Magistraturii (INM) nu a organizat concursuri. El subliniază că nu ministerul are atribuţii în rezolvarea acestei probleme, pentru că nu sunt de ajuns doar modificări legislative.

„Noi am inclus în lege toate ideile care au fost elaborate şi în sistem, şi la Ministerul Justiţiei, ca să uşureze recrutarea (magistraţilor – n.r). Dincolo de asta, problema de resurse umane cere o strategie de resurse umane pe termen lung. Ea nu este în competenţa Ministerului Justiţiei, e în competenţa CSM şi trebuie elaborată acolo. Noi vom da tot concursul, dacă e nevoie prin alte măsuri legislative, de acord, dar până atunci cred că este cazul să se pună în operă şi alte tipuri de măsuri. Spre exemplu, zic şi eu, creşterea capacităţii instituţionale a INM, sau alte lucruri, că mai am şi eu idei, dar fiecare trebuie să gestioneze instituţiile lui. INM nu e în subordinea Ministerului Justiţiei, să nu uităm că INM, din cauza pandemiei, nu e vina nici a CSM, nici a INM, nici a Ministerului Justiţiei, nu a organizat concursuri doi ani la rând, de acolo vine, dacă vreţi, pauza de resurse umane”, a afirmat Cătălin Predoiu, miercuri, într-o conferinţă de presă, precizează news.ro.

El a subliniat ”nu MJ trebuie să gândească, ci CSM” un plan pentru creşterea numărului de resurse umane în sistemul de justiţie. 

Cătălin Predoiu a spus că problemele de resurse umane din sistem ”s-au acumulat în timp” şi tot în timp pot fi rezolvate. El a adăugat că problema de resurse umane din  acest sistem !a devenit cronică”.

”Doar modificând legile, nu se poate rezolva problema”, a subliniat Predoiu.

articolul original.

Şeful Biroului Vamal de Frontieră Iaşi, doi funcţionari şi administratorul unei firme, reţinuţi

24 November 2022 at 09:06

Şeful Biroului Vamal de Frontieră Iaşi, doi funcţionari din instituţie şi administratorulm unei firme au fost reţinuţi în dosarul instrumentat de DNA. Dănuţ Bolohan este acuzat de luate de mită în fiormă continuată.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore, a inculpaţilor:  

BOLOHAN DĂNUŢ, şef al Biroului Vamal de Frontieră Iaşi, în sarcina căruia s-au reţinut cinci infracţiuni de luare de mită, din care trei în formă continuată,  

ANDREICA SIMONA, funcţionar vamal în cadrul Biroului Vamal de Frontieră Iaşi, în sarcina căreia s-a reţinut infracţiunea de complicitate la luare de mită, 

Citește și

TIMOFTE CRISTIAN, funcţionar vamal în cadrul Biroului Vamal de Frontieră Iaşi, în sarcina căreia s-a reţinut infracţiunea de dare de mită, în formă continuată, 

Persoană fizică, administrator al unei societăţi comerciale, în sarcina căruia s-a reţinut săvârşirea unei infracţiuni de dare de mită. 

De asemenea, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile (cu interdicţia de a-şi exercita funcţia pe perioada măsurii), începând cu data de 23 noiembrie 2022, faţă de TÎRNOVANU CRISTINEL-LEONARD, funcţionar vamal în cadrul Biroului Vamal de Frontieră Iaşi, pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, în formă continuată. 

”În perioada ianuarie 2022 – prezent, funcţionari din cadrul Biroului Vamal de Frontieră din municipiul Iaşi (vamă internă), în schimbul primirii unor sume de bani, şi-ar fi îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu pentru a favoriza o serie de societăţi comerciale care importă produse textile din Turcia”, a transmis DNA:  

Perocurorii afirmăm că, prin intermediul acestor societăţi comerciale, ar fi fost importate articole de vestimentaţie, îmbrăcăminte şi încălţăminte tip sport şi parfumuri contrafăcute, bunurile fiind transportate cu autocamioanele înmatriculate pe numele societăţilor comerciale respective, precum şi cu autovehicule tip cap tractor şi semiremorcă înmatriculate în Turcia, Polonia sau Slovacia. 

”Prin modul de acţiune, functionarii vamali ar fi creat condiţiile în care administratorii societăţilor comerciale să eludeze plata taxelor vamale în sensul în care, valorile declarate în vamă să fie mai mici decât cele reale, iar controlul mărfurilor importate să fie formal sau inexistent (controlul se făcea doar pe documente, fără verificarea efectivă a mărfurilor). Ar fi existat situaţii în care erau prezentate documente comerciale/vamale de import, respectiv facturi externe (invoice - uri), false atât sub aspectul naturii bunurilor importate (pentru a disimula faptul că produsele respective sunt contrafăcute), cât şi sub aspectul preţului declarat în vamă (pentru a se diminua valoarea taxelor vamale ce trebuie plătite de către importator). Mărfurile astfel importate ar fi fost valorificate în centre comerciale sau magazine de profil din judeţele Iaşi, Suceava, Botoşani, Ilfov, Sibiu, Arad, Ialomiţa şi municipiul Bucureşti”, arată procurorii în ordonanţa de reţionere.  

Potrivit documentului citat, ”taxa” ce ar fi fost cerută pentru fiecare autocamion intrat in vamă ar fi fost de aproximativ 300 de USD. 

Se estimează un prejudiciu de 58 de milioane de lei la bugetul de stat provenit din neplata corespunzătoare a  taxelor vamale. 

”Concret, în contextul menţionat mai sus, inculpatul Bolohan Dănuţ, în calitatea menţionată mai sus, beneficiind şi de ajutorul inculpatei Andreica Simona, ar fi pretins şi primit de la mai mulţi oameni de afaceri, printre care şi cel reţinut în prezenta cauză, suma totală de 24.500 USD. De asemenea, inculpatul Bolohan Dănuţ, în aceeaşi calitate, ar fi pretins şi primit de la doi subalterni, inculpaţii Timofte Cristian şi Tîrnovanu Cristinel-Leonard, foloase patrimoniale constând în sume de bani şi alte produse, pentru a fi programaţi de serviciu în intervalele orare în care în vamă ajungeau mijloacele de transport ce aparţineau societăţilor comerciale cercetate în prezenta cauză”, mai arată DNA. 

În cauză se desfăşoară acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane. 

La data de 24 noiembrie 2022, inculpaţii Bolohan Dănuţ, Andreica Simona, Timofte Cristian şi omul de afaceri urmează să fie prezentaţi Tribunalului Iaşi cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile. 

Sursa: News.ro

Etichete: iași, dna, frontiera,

Dată publicare: 24-11-2022 11:06

articolul original.

Cum va fi monitorizată România prin mecanismul Rule of Law? Explicația ministrului Justiției | VIDEO

23 November 2022 at 16:06
image

Ministrului Justiției, Cătălin Predoiu a explicat miercuri, 23 noiembrie 2022, modul în care România va fi monitorizată de-acum înainte în privința evoluțiilor din Justiție. Și în cazul nostru, ca în cazul tuturor țărilor membre ale Uniunii Europene, se va aplica mecanismul clasic, „Rule of Law” – cu sancțiunile prevăzute în tratate.

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/11/23nov-18-Predoiu-mecanismul-Rule-of-Law.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Mecanismul Stat de Drept sau Rule of Law – valabil pentru toate statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv pentru România și Bulgaria. Mecanismul Rule of Law nu prevede în sine sancțiuni sau, la rândul său, un sub-mecanism de sancționare dacă nu sunt îndeplinite aceste criterii obiective.

Dar dacă observăm valorile pe care le protejează, în cazul în care se produc încălcări grave ale acestor valori care țin de funcționarea Uniunii Europene, care țin de tratatele Uniunii Europene, atunci se produc consecințele prevăzute în tratatele Uniunii Europene – unele dintre ele cele mai grave, în cazuri extreme”, a explicat ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, într-o conferință de presă ținută în urma raportului Comisiei Europene privind progresele înregistrate de România sub Mecanismul de Cooperare și Verificare.

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Citește și: Pensionarii sunt nemulțumiți că majorarea pensiilor nu acoperă nici măcar media scumpirilor din ultimul an | AUDIO

articolul original.
❌