ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 30 November 2022Ultimele Stiri

Steve Jobs, părintele Apple. „Dacă tu crezi că nu meriți, nu vei avea nimic”

30 November 2022 at 07:30
image

Steve Jobs (1955 – 2011) a fost co-fondatorul și directorul general Apple (în 2022, compania a înregistrat venituri de peste 90 de miliarde de dolari) și Pixar (până la achiziția acestui studio de animație de către Disney).

A fost, de-a lungul anilor, cel mai invidiat din industria tehnologiei, omul care a revoluționat și care a schimbat lumea.  Co-fondator al companiei , în 1976 (împreună cu Stephen Wozniak, prietenul și colegul de liceu al lui Jobs) la vârsta de 21 de ani vindea calculatoare la prețuri accesibile, în cariera sa punând mereu accentul pe importanța muncii în echipă. Produsele inovatoare pe care le-a creat au schimbat felul în care oamenii, afacerile, și lumea cu totul, funcționează. La moartea sa (5 octombrie 2011), după o luptă de 8 ani cu o formă severă de cancer pancreatic, Steve Jobs lăsa în urmă o avere de 10, 2 miliarde de dolari.

„Nimeni nu vrea să moară. Chiar şi oamenii care vor să ajungă în rai nu vor să moară pentru a ajunge acolo. Şi totuşi moartea este destinaţia tuturor. Nimeni nu a scăpat de ea. Şi este precum ar trebui să fie, pentru că moartea este foarte probabil, cea mai bună creaţie a vieţii. Este agentul vieţii. Înlătură ce este vechi pentru a face loc noutăţii. În momentul de faţă, noutatea sunteţi voi, dar într-o zi nu prea îndepărtată, veţi deveni pas cu pas bătrâni şi veţi fi înlăturaţi. Îmi pare rău că sunt aşa de dramatic, dar ăsta este adevărul”, a spus Jobs într-un discurs susținut la Universitatea Stanford, iunie 2005.

Inovațiile lui Steve Jobs

Primul care a revoluționat industria computerelor făcându-le accesibile tuturor (IMB și Microsoft nu ar  fi ajuns unde sunt astăzi fără influența și realizările lui Jobs), a salvat compania Disney în perioada în care gigantul media întâmpina probleme, creând personaje animate precum cele din Toy Story și Bug’s Life (mai apoi, Disney a cumpărat Pixar, compania lui Steve Jobs, acesta devenind cel mai mare acționar Disney), a revoluționat industria muzicii creând un magazin de muzică în care fiecare piesă se putea vinde individual, a introdus conceptul de app store (magazin de aplicații), care la scurt timp după a fost copiat de Sistemul de operare Android al Google, a introdus primul computer de acasă cu interfață grafică bazată pe mouse, a fondat compania de calculatoare NeXT, a dezvoltat, în cadrul Apple, produsele iPod, iPhone, iPad, a fost inventator și co-inventator a peste 300 de produse și tehnologii, de la dispozitive computerizate și portabile, la interfețe, difuzoare, tastaturi, adaptoare etc, pe scurt, Steve Jobs a avut un aport major în viața fiecăruia dintre noi.

Obiceiurile lui Jobs

În cartea „Breathe. Choose: Become the CEO of Your Well-Being”, fostul asistent executiv al lui Jobs, Naz Beheshti, dezvăluie lucruri mai puțin știute . Era considerat obsedat de muncă, întreaga sa existență dedicând-o companiei, însă avea momente când se rupea, pentru scurt timp, de tot ceea ce însemna viața profesională, iar atunci își închidea telefonul și nimeni din companie nu mai putea lua legătura cu el. Tot în cartea lui Beheshti scrie și despre faptul că Jobs aloca o parte din timp activităților fizice, îi plăcea să se plimbe, era comunicativ, nu era un șef atât de dur și necruțător precum se vehicula în spațiul public, mânca sănătos, medita, părea a le avea pe toate și, totuși, Steve Jobs a murit devreme, la doar 56 de ani, măcinat de cancer de pancreas, formă de cancer care l-a răpus și pe actorul Patrick Swayze.

A fost diagnosticat în 2003

A fost diagnosticat în 2003, în 2004 a fost supus unei operații, în 2009 a suferit un transplant de rinichi, și-a luat trei concedii medicale de la Apple, înainte de a renunța cu totul, în luna august a aceluiași an, la funcția de director executiv al companiei și de a preda conducerea lui Timothy D. Cook, directorul operațional.

„Întotdeauna am spus, în cazul în care va veni vreodată ziua în care nu-mi voi mai putea îndeplini sarcinile și responsabilitățile în calitate de director general al Apple, voi fi primul care vă anunță”, spunea Steve Jobs într-o scrisoare dată publicității de către companie. „Din păcate, acea zi a venit”.

Își motiva angajații

Steve Jobs nu era nici inginer hardware, nici programator de software și nici nu se credea un manager. El se considera un lider tehnologic, alegând în echipa sa pe cei mai buni dintre cei mai buni, încurajându-și oamenii și cerându-le mereu opinia în legătură cu produsele companiei.

„Jobul tău îţi va umple o mare parte din viaţă şi singura cale să fii mulţumit este să faci ceea ce tu crezi că este important. Singura cale să faci ceva important este să iubeşti ceea ce faci. Dacă nu ai descoperit încă acel job, continuă să-l cauţi. Nu te aşeza liniştit. Inima îţi va spune când îl vei găsi. Şi, precum o relaţie frumoasă, va deveni din ce în ce mai bine pe măsură ce anii vor trece. Deci caută până când vei găsi. Nu te plafona” – Discurs ținut la Universitatea Stanford, iunie 2005

„Era cel mai pasionat și mai implicat lider la care se putea spera, o forță motivatoare fără paralel”, a scris Steven Levy, autorul cărții publicate în 1994 „Insanely Great”. „Tom Sawyer ar fi putut să prindă câteva trucuri de la Steve Jobs.”

Ultimele clipe

Înconjurat de familie, Steve Jobs s-a stins din viață la 5 octombrie 2011, în casa lui din Palo Alto. Sora lui Jobs, Mona Simpson, dezvăluia detalii despre ultimele momente .„Tonul lui era afectuos, drag, iubitor, dar parcă aparținea cuiva care își pusese deja bagajele în mașină, ce era deja la începutul călătoriei sale, deși îi părea rău, extrem de rău, că ne părăsește. (…) Se uita în ochii copiilor săi de parcă nu își putea lua privirea de la ei. I s-a schimbat ritmul respirației, și îl simțeam de parcă își numără pașii, forțând să meargă mai departe. Și am învățat un lucru. Și anume, nu moartea a venit după Steve, el a fost cel care a atins-o. “Înainte să plece, s-a uitat la Patty, sora noastră, după care s-a uitat lung la copiii lui, apoi la partenera sa de viață, Laurene, și în final a aruncat o privire peste umerii lor. Ultimele sale cuvinte au fost: ‘Oh wow. Oh wow. Oh wow.'”

„Gândul că voi muri în curând este cel mai important instrument pe care l-am întâlnit vreodată pentru a mă ajuta să fac alegerile majore în viață. Pentru că aproape totul, toate așteptările exterioare, mândria, teama de penibil sau de eșec, toate astea dispar pur și simplu în fața morții, lăsând doar ceea ce este cu adevărat important.”

Surse:

https://www.nytimes.com/2011/10/06/business/steve-jobs-of-apple-dies-at-56.html

https://www.speeli.com/what-are-the-greatest-achievements-of-steve-jobs/

https://www.theguardian.com/technology/2011/oct/31/steve-jobs-last-words

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

[eJobs index salarial] Apropierea sărbătorilor de iarnă crește numărul de angajări în merchandising și promoții. Un promoter câștigă aproximativ 2.500 de lei net, iar un decorator de vitrine 2.800 de lei

24 November 2022 at 18:06
image

1.800 de joburi în merchandising și promoții au fost scoase la bătaie în ultima lună, companiile pregătind campaniile și evenimentele de final de an. Cele mai multe aparțin angajatorilor din retail, turism și industria alimentară și se adresează aproape exclusiv candidaților tineri, aflați la început de carieră. Mai mult de jumătate dintre aceste joburi sunt pentru București, în timp ce Timișoara, Iași, Cluj-Napoca și Craiova sunt următoarele orașe în funcție de numărul de locuri de muncă disponibile.

„Este un segment de activitate în care media salarială este sub nivelul salariului mediu net pe economie și asta se întâmplă pentru că vorbim de joburi care nu cer nici foarte multă experiență, nici un nivel ridicat de specializare. În cea mai mare parte, vizează candidații din segmentul entry level, iar acest lucru se reflectă în salariile oferite. În plus, este un sector puternic influențat de sezonalitate, ale cărui vârfuri sunt înregistrate vara, înaintea sezonului estival, și iarna, înaintea sărbătorilor”, spune Roxana Drăghici, head of Sales în cadrul eJobs România.

Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, salariul mediu al celor care lucrează în merchandising și promoții este de 2.800 de lei pe lună. Un promoter câștigă aproximativ 2.500 de lei, în timp ce media pentru un decorator de vitrine ajunge la 2.800 de lei. Coordonatorii comerciali încasează salarii medii de 3.000 de lei, iar un job de ambalator sau de hostess vine cu o medie salarială de 2.000, respectiv 2.500 de lei.

„Vedem, în acest domeniu, destul de mulți tineri care caută joburi de tipul project based sau part time. Este vorba în special de studenți, dornici să își suplimenteze veniturile în timpul liber, cu ajutorul unui job care să le permită, în același timp, să meargă și la cursuri. Este un sector foarte accesibil pentru ei, însă în care vedem și o rată de fluctuație considerabilă. Aproape jumătate din numărul total de aplicări din ultima lună pentru joburile din merchandising / promoții aparține candidaților din categoria de vârstă 18-24 de ani”, mai spune Roxana Drăghici.

Cel mai bine plătiți angajați din merchandising sunt cei care ocupă poziții ce necesită studii superioare și experiență. Datele Salario indică, astfel, un salariu mediu net de 8.000 de lei pentru joburile de brand manager sau 5.500 de lei pentru cele de graphic designer. Un key account manager, un economist sau un manager de proiect sunt alte posturi pentru care salariile medii oferite variază între 4.500 și 5.000 de lei.

În ultima lună, pe eJobs.ro au fost înregistrate aproape 55.000 de aplicări pentru locurile de muncă din merchandising și promoții. 97% din aplicări sunt pentru joburile care necesită prezența fizică la birou sau pe teren, 2,7% sunt pentru cele care acceptă colaborările remote și doar 0,3% sunt pentru străinătate.

Cele mai mici salarii MEDII nete introduse până în acest moment de către angajații din merchandising și promoții sunt pentru:

  • Operator introducere date – 1.700 de lei
  • Ambalator – 2.000 de lei
  • Hostess – 2.500 de lei
  • Asistent comercial – 2.500 de lei
  • Manager de proiect junior – 2.550 de lei

Orașele cu cele mai mici salarii MEDII nete din merchandising și promoții sunt:

  • Slatina: 1.500 de lei
  • Deva: 1.541 de lei
  • Brăila: 1.700 de lei
  • Tulcea: 1.800 de lei
  • Botoșani: 1.800 de lei

Orașele cu cele mai mari salarii MEDII nete din merchandising și promoții sunt:

  • București : 3.000 de lei
  • Cluj – Napoca: 2.700 de lei
  • Timișoara: 2.700 de lei
  • Brașov: 2.600 de lei
  • Sibiu: 2.500 de lei

Iată și care sunt pozițiile pentru care s-au înregistrat cele mai mari valori salariale din acest domeniu:

  • Brand manager: salariul mediu net la nivel național – 5.500 de lei, salariul maxim introdus în Salario – 8.000 lei
  • Merchandiser vizual: salariul mediu net la nivel național – 2.800 de lei, salariul maxim introdus în Salario – 6.000 lei
  • Graphic designer: salariul mediu net la nivel național – 3.800 de lei, salariul maxim introdus în Salario – 5.500 de lei
  • Economist: salariul mediu net la nivel național – 3.800 de lei, salariul maxim introdus în Salario – 4.500 lei
  • Coordonator proiecte: salariul mediu net la nivel național – 4.300 lei, salariul maxim introdus în Salario – 4.500 lei

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile 30.000 de locuri de muncă. Peste 480.000 de specialiști și-au introdus veniturile până în prezent în Salario comparatorul de salarii marca eJobs.

articolul original.

BestJobs: Provocările socio-economice din 2022 au accentuat tendința beneficiilor extra-salariale „la alegere”. Din 2023, pachetele de beneficii se pot schimba conform noii legislații

23 November 2022 at 16:05
image

Piața muncii a fost în 2022 de partea candidaților, majoritatea sectoarelor confruntându-se cu deficit de personal specializat. Eforturile de recrutare au fost îngreunate și de contextul socio-economic, iar bugetele angajatorilor pentru a atrage și reține personalul au trebuit maximizate. Astfel, potrivit datelor de pe platforma BestJobs, companiile mari au lansat o nouă tendință în materie de beneficii, oferind candidaților posibilitatea de a-și personaliza schema extra-salarială în funcție de nevoi.

Datele platformei de recrutare online BestJobs arată că multinaționalele și companiile mari realizează liste de beneficii personalizate în funcție de contextul socio-economic, cerințele și nevoile reale ale angajaților, acestea fiind reevaluate și modificate periodic.

„În 2022 a fost o provocare pentru companii să găsească talentele potrivite. Din acest motiv, angajatorii au încercat să adapteze pachetele de beneficii cât mai eficient, atât pentru nevoile candidaților, cât și pentru maximizarea bugetului intern. Spre exemplu, pentru un angajat cu copii mici, pachetul poate cuprinde program flexibil, zile libere suplimentare, asigurare medicală și extinderea acestui beneficiu şi către membrii familiei, acces la evenimente pentru copii, bonusuri și prime de sărbători și chiar bonus pentru grădiniță sau bonă. Tot așa, un alt angajat poate opta pentru abonament la sală, asigurare medicală și contribuție la pensia privată. Practic, candidații pot alege pachetul care se potrivește nevoilor și stilului lor de viață, simțind cu adevărat beneficiile pentru ei”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

Beneficiile tradiționale rămân de bază în pachetul extra-salarial

Chiar dacă angajații au acum acces la un pachet mixt de beneficii, anunțurile de joburi menționează în continuare beneficii tradiționale precum tichete de masă (70%), bonusuri de performanță (62%), asigurare medicală (57%), dar și cursuri de specializare sau de dezvoltare personală (60%). Pe aceste liste, se numără totodată și teambuilding-urile (40%), primele de sărbători (50%) și laptop sau telefon mobil (47%).

În ultimii ani, pachetul de beneficii suplimentare s-a diversificat, cu program flexibil, plata utilităților de acasă sau gustări la birou

Pe fondul dificultăților din ultimii ani, au început să apară tot mai multe beneficii care să corespundă mai bine nevoilor actuale ale angajaților. Astfel, de anul trecut și până acum, numărul anunțurilor care precizează beneficii de well-being a crescut cu peste 15%. În plus, angajatorii țin cont și de nevoia tot mai mare de flexibilitate a angajaților, facilitând munca de la distanță chiar și în cazul lucrătorilor cu baze de date și oferind un program flexibil.

Astfel, 70% dintre anunțuri precizează posibilitatea de a lucra remote atunci când angajatul simte nevoia, 37% oferă ca beneficiu personalizarea programului de lucru, iar aproape 40% pun la dispoziție cafea și gustări pentru angajații de la birou.

Mai mult, angajații care lucrează permanent sau preponderent de acasă pot beneficia de plata utilităților (5%), pe când cei ce vin la birou pot primi compensații pentru transport (30%). De asemenea, ieșirile cu echipa, în timpul sau după programul de lucru, pentru a acoperi nevoile de interacțiune și socializare ale angajaților, contribuie la coeziunea echipelor și constituie un beneficiu oferit din ce în ce mai des de companii.

Nu în ultimul rând, angajatorii continuă să faciliteze munca de la distanță, oferind angajaților posibilitatea de a accesa de oriunde datele companiei. Acest lucru se aplică în special persoanelor care lucrează cu baze de date sau au nevoie de acces la serverele companiei. Astfel, implementarea unor protocoale de securitate îi ajută pe angajați să se logheze de oriunde și facilitează modele remote de muncă. Din acest motiv, angajatorii includ în oferta de beneficii plata utilităților pentru angajații care lucrează de acasă.

„Noua legislație va aduce mai multe schimbări în 2023, precum modificarea plafonului neimpozabil pentru beneficii extra-salariale, prevăzută de ordonanța nr. 16/2022. Cu alte cuvinte, pentru anumite tipuri de beneficii, din ianuarie 2023, angajatorii vor fi nevoiți să se încadreze într-un plafon lunar de 33% din salariul de bază al angajaților, neimpozabil. Deși cele mai comune dintre beneficiile primite de angajați, precum tichetele de masă sau tichetele cadou nu se vor raporta la acel plafon, recomandăm ca angajatorii să le păstreze în pachetul acordat sau să evalueze necesitatea lor în funcție de preferințele angajaților”, adaugă Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

articolul original.

iPhone 14 Pro Max: bunele și relele celui mai puternic telefon mobil de la Apple

21 November 2022 at 13:36
image

De când a fost lansat în 2007 de Steve Jobs, iPhone s-a poziționat ca unul dintre cele mai influente și importante telefoane mobile de pe piață. An de an, milioane de fani așteaptă lansarea sa pentru a cheltui sute de dolari pe cel mai puternic model Apple. Chiar și înainte de pandemie, existau cozi lungi în fața magazinelor pentru a obține unul. Anul acesta, Apple a lansat cel mai puternic telefon al său iPhone 14 Pro Max. Iată cum se prezintă.

Pentru început, să trecem în revistă câteva dintre cele mai importante caracteristici ale noului iPhone 14 Pro Max: ecran Super Retina de 6,7 inci, 6 GB de memorie RAM, set triplu de camere foto și o baterie de 4.323 mAh.

Designul iPhone 14 Pro Max

iPhone-urile Apple au fost întotdeauna caracterizate de un design care emană eleganță și lux. Acest lucru nu lipsește de pe iPhone 14 Pro Max, dar subliniem că corpul său este foarte asemănător cu ceea ce am văzut deja la iPhone 13 Pro Max, așa că nu te aștepta la o revoluție.

Există sticlă Gorilla Glass pe față și pe spate, iar marginile sunt din oțel inoxidabil.

În cifre, iPhone 14 Pro Max are următoarele dimensiuni și greutate: 160,7 x 77,6 x 7,9 mm și 240 de grame. Este mare și ușor greu.

Afișaj iPhone 14 Pro Max

În ciuda designului conservator, ecranul lui iPhone 14 Pro Max nu este șa fel. Odată ce pornim telefonul, vom vedea inevitabil o mare diferență față de generațiile trecute: notch-ul.

Apple a făcut un pas înainte, introducând în locul acesteia „insula dinamică”, un modul pe ecran care are mai multe funcții care depășesc aspectul estetic.

Apple a înzestrat această nouă crestătură cu diverse funcționalități și animații. În funcție de situație, poate afișa miniatura unui videoclip sau a unei melodii, cronometrul, o animație în timpul apelurilor, baterie descărcată, memo-uri vocale etc.

În ceea ce privește ecranul propriu-zis, avem un panou Super Retina XDR XDR Oled LTPO de 6,7 inci. Pe hârtie, este foarte asemănător cu Pro Max de anul trecut, dar adevărul este că noul frate mai mare ajunge până la 2.000 de nits (departe de cei 1.200 de nits pe care îi avea Pro Max 13). Cu alte cuvinte, o luminozitate a ecranului mult mai mare.

Și în rezoluție? Suntem încă aproape de Full HD+ (1.290 x 2.796 pixeli). Toate elementele de pe ecran se bucură de o calitate superioară, precum și de culori realiste.

Camere iPhone 14 Pro Max

Nu este neobișnuit să auzi oamenii spunând că telefoanele iPhone sunt cele mai bune când vine vorba de fotografie. În ultimii ani, a rămas așa, iar cu noul iPhone 14 Pro Max, Apple dorește să păstreze ștacheta sus.

Avem o cameră standard de 48 MP, un teleobiectiv de 12 MP și un unghi larg de 12 MP. Această combinație era deja prezentă pe modelul de anul trecut, dar senzorul camerei principale a fost schimbat de la 12 megapixeli la 48.

Această modificare ne permite să ne bucurăm de un zoom de 2X fără pierderi de calitate, precum și de fotografii mai mari și mai detaliate.

Pe timp de noapte, fotografiile ies destul de clare fără a fi nevoie să folosești „modul noapte”.

Performanța iPhone 14 Pro Max

Pe iPhone 14 Pro Max debutează procesorul Apple A16 Bionic, care a fost rezervat de Apple pentru modelele Pro și Pro Max. iPhone 14 și 14 Plus rămân cu A15 Bionic într-o versiune îmbunătățită. De asemenea, acestea sunt însoțite de 6 GB de memorie RAM și de opțiuni de stocare de 256 GB și 512 GB.

În practică, situația este aceeași: A15 se comportă atât de bine încât nu există o diferență prea mare față de A16. Practic, putem îndeplini toate sarcinile pe care le dorim. De la realizarea de fotografii și înregistrări în 4K, la jocuri, la navigarea pe toate rețelele sociale. 14 Pro Max nu are de suferit.

Când vine vorba de jocuri, A16 se comportă impecabil în titluri grele, cum ar fi Call of Duty Mobile. În plus, de obicei, telefonul nu se încălzește până când nu te joci timp de câteva minute.

Ceea ce face A16 mai bine decât A15 este munca de putere. Cu alte cuvinte, gestionează mai bine resursele în beneficiul bateriei.

În plus, avem o autonomie de 4.325 mAh, o cifră semnificativă pentru un dispozitiv de mari dimensiuni.

articolul original.

Sandalele lui Steve Jobs au obținut un preț record la licitație

16 November 2022 at 22:00
image

O pereche de sandale purtate de Steve Jobs în anii 1970 și 1980 a fost vândută la licitație pentru aproape 220.000 de dolari. Steve Jobs a purtat papucii care încă păstrează amprentele picioarelor sale în timpul multor momente cruciale din istoria Apple.

Perechea de papuci din piele de căprioară, care încă păstrează amprentele picioarelor lui Steve Jobs, a fost vândută săptămâna aceasta cu 218.750 de dolari.

Este cel mai mare preț plătit vreodată pentru o pereche de sandale, potrivit unei case de licitații citate de The Guardian.

Sandalele lui Steve Jobs încă păstrează amprentele acestuia

„Talpa păstrează amprenta picioarelor lui , care a fost modelată după ani de utilizare”, a precizat Julien’s Auctions în anunțul de pe site.

Jobs a purtat sandalele în casa din California în care el și Steve Wozniak au co-fondat Apple în 1976.

„Steve Jobs a purtat aceste sandale în timpul multor momente cruciale din . În 1976, el a pus la cale începuturile Apple într-un garaj din Los Altos împreună cu cofondatorul Apple, Steve Wozniak, în timp ce purta ocazional aceste sandale”, se arăta în anunț.

Jobs purta sandale chiar și iarna

Papucii erau o parte fundamentală din garderoba lui Jobs.

Potrivit Washington Post, o fostă iubită a declarat într-un interviu în 2018 că Jobs purta sandale și iarna.

Jobs a murit în 2011 din cauza unor complicații ale unui cancer pancreatic.
articolul original.

BestJobs: Flexibilitatea lucrului de oriunde a accelerat tendința supra-angajării. Doar 44% dintre angajații care și-au luat proiecte sau joburi extra le mai păstrează după revenirea la birou

15 November 2022 at 14:30

15 noiembrie 2022. Ultimii doi ani și jumătate au adus multe schimbări în viața de angajat. Pe lângă flexibilitatea la job, munca de la distanță a creat angajaților și un context favorabil pentru a prelua proiecte sau joburi extra și pentru a-și suplimenta astfel veniturile. Peste 20% dintre cei care au lucrat remote în perioada pandemiei au revenit în prezent la birou, fie complet, fie în format hibrid, potrivit unui sondaj realizat de platforma de recrutare online BestJobs, lucru care le-a afectat posibilitatea de supra-angajare. Dintre cei care au avut în ultimii ani un job sau proiecte în plus, în prezent doar 25% încă le mai păstrează, în timp ce 19% au renunțat la proiecte între timp. Alți 19% au și în prezent un job secundar ce poate fi făcut după programul de la jobul principal, iar 38% și-au păstrat doar jobul principal.

Angajații care își iau un job în paralel cu cel principal sau se implică în proiecte suplimentare, din care obțin venituri în plus, contribuie la crearea tendinței de supra-angajare, tot mai prezentă în special de când munca de la distanță a luat amploare.

„Datele sondajului arată că supra-angajarea forței de muncă a accelerat în timpul pandemiei, întrucât, în contextul muncii de acasă, angajații au putut folosi timpul petrecut pe deplasarea dintre birou și domiciliu pentru a obține un venit în plus, dar și pentru că acest mod de lucru le-a permis să își organizeze sarcinile diferit de cum ar fi făcut-o în colectivul de lucru. În prezent, candidații care au în continuare un program flexibil sau au făcut tranziția permanentă către munca de oriunde caută modalități de suplimentare a veniturilor, dacă timpul le permite. Totuși, pentru a evita riscul de epuizare și conflictul de interese, este recomandat ca aceștia să aleagă un domeniu diferit de cel de bază și să verifice la departamentul de resurse umane dacă există politici care să interzică acest lucru, pentru a nu-și periclita stabilitatea locului de muncă principal”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs Romania.

Deși motivul principal pentru care aleg să muncească în plus este suplimentarea veniturilor în cazul a 65% dintre respondenți, iar restul de 35% își doresc dezvoltarea aptitudinilor profesionale sau creșterea satisfacției în raport cu munca, aproximativ 70% se tem că două locuri de muncă reduc semnificativ timpul liber. Totodată, printre dezavantaje, respondenții au mai menționat scăderea productivității de la jobul principal și ratarea promovărilor (20%), epuizare psihică (5%) și posibilitatea ca angajatorul principal să afle și acest lucru să ducă la concediere (tot 5%).

„Pe BestJobs, observăm că numărul joburilor în întregime remote a rămas constant anul acesta, în jurul valorii de 10% din total, pe când volumul de joburi hibrid a crescut considerabil, fiind disponibile acum de 5 ori mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut. În prezent, pentru aproape 20% dintre joburile active, candidații pot împărți activitatea între birou și spațiul de lucru preferat. Acest mod de lucru a devenit favorit în rândul candidaților, care își doresc în continuare flexibilitatea muncii de acasă, dar care au descoperit și că pot să își diversifice veniturile găsind oportunități suplimentare astfel”, adaugă Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs Romania.

60% dintre participanții la sondajul BestJobs au spus că au primit oferte direct pentru proiecte extra, în timp ce 30% au căutat pe platformele de recrutare și doar 10% au apelat la rețeaua de cunoștințe. În cazul a peste 63%, angajatorul a știut de proiectele extra/ cele două locuri de muncă. De asemenea, 39% cred că este sustenabil pe termen lung să aibă activități extra pe lângă jobul principal, dacă timpul le permite acest lucru. Această variabilă este înlocuită de volumul de muncă impus în cazul a 25%, în timp ce peste 7% consideră că da, atât timp cât nu le afectează relația cu angajatorul/ ii.  Pe de altă parte, peste 28% consideră că nu este sustenabil, deoarece pe termen lung, dezavantajele cântăresc mai mult.

Cu toate acestea, nu toți angajații își mai permit să își ia proiecte extra sau un job secundar, din cauza volumului de muncă mare, a modului de lucru sau a domeniului de activitate solicitant. Din acest motiv, criteriile la care angajații se gândesc atunci când iau în calcul proiecte extra/ un job secundar sunt: să le crească veniturile suficient cât să merite efortul (aproape 30%), să nu fie nevoie de prezență fizică în ambele locuri (peste 25%), să fie în același domeniu cu pregătirea lor sau cu ce își doresc să dezvolte (peste 25%) și de asemenea să aibă un volum de lucru ușor de gestionat (aproximativ 15%).

Sondajul a fost efectuat în perioada octombrie-noiembrie, pe un eșantion de 1.165 de utilizatori de internet din România.

Despre BestJobs

BestJobs este una dintre cele mai importante platforme de recrutare online din România. Cu o experiență de peste 20 ani în domeniu, BestJobs se implică permanent în transformarea și inovarea industriei de recrutare online și integrează astăzi tehnologii digitale de ultimă generație și servicii conexe recrutării pentru a oferi cele mai eficiente soluții de angajare, recrutare și de dezvoltare profesională și personală. În orice moment, pe BestJobs sunt peste 4,6 milioane de profesioniști conectați la piața muncii, peste 40.000 de joburi și mii de freelanceri, agenți de recrutare sau specialiști în dezvoltare profesională și personală (coachi, mentori, terapeuți, avocați și alte tipuri de specialiști).

articolul original.

Sondaj eJobs: Piața muncii, mai fierbinte decât oricând

20 October 2022 at 13:18

Sondaj eJobs: Piața muncii, mai fierbinte decât oricând – 65% dintre angajați cred că și-ar putea găsi un job nou în mai puțin de două luni. Totuși, mai mult de jumătate și-ar da demisia doar dacă ar avea o variantă sigură de rezervă

București, 20 octombrie 2022: Cu 67.000 de joburi noi postate în ultima lună pe eJobs.ro, piața muncii traversează una dintre cele mai dinamice perioade ale ultimilor ani. Odată cu creșterea numărului de opțiuni disponibile, a crescut și încrederea candidaților în șansele pe care le au pentru găsirea unui nou loc de muncă. Astfel, potrivit celui mai recent sondaj derulat de eJobs România, 31,5% dintre respondenți sunt convinși că ar putea să se angajeze în altă parte în cel mult o lună, iar 32,7% în maximum două luni. 23,2% estimează un orizont de așteptare de asemenea scurt, respectiv trei-șase luni, în timp ce doar 8,9% cred că ar avea nevoie de șase luni – un an pentru a-și schimba jobul. Pesimiști cu privire la acest aspect sunt 3,7% din respondenți. Aceștia spun că o nouă angajare ar presupune eforturi de căutare pentru o perioadă mai mare de un an de zile.

În ciuda nivelului ridicat de încredere în oportunitățile pe care le au în acest moment, 59,4% dintre angajații participanți la sondaj au declarat că nu sunt dispuși să își dea demisia fără a avea un plan sigur de rezervă. 19,6% spun că, dacă în piață există suficiente joburi disponibile pentru nivelul lor de pregătire, sunt deschiși să își asume riscul de a-și da demisia fără a avea un plan B. 10,7% ar prefera să rămână o perioadă fără job decât să stea la un loc de muncă unde sunt nemulțumiți și tot atâți recunosc că niciodată nu au avut un plan de rezervă atunci când și-au dat demisia, însă lucrurile s-au așezat, în cele din urmă, în favoarea lor.

„Schimbarea jobului, chiar și în această perioadă eminamente favorabilă pentru candidați, presupune o ieșire, în multe cazuri, chiar brutală din zona de confort profesional și personal. 6 din 10 respondenți asociază acest pas cu ideea de curaj și au nevoie de factori foarte puternic motivatori. Tocmai de aceea, jumătate dintre participanții la sondaj ne-au spus că sunt extrem de calculați și studiază în detaliu toate ofertele primite, de multe ori cerând detalii suplimentare despre companie și echipă. 21% așteaptă până au mai multe oferte pe masă pentru a lua o decizie asumată, iar 13,6% acceptă o ofertă doar dacă salariul este mai mare. 18% au declarat că acceptă pe loc sau în maximum o zi, de teamă ca angajatorul să nu retragă oferta făcută”, detaliază Raluca Dumitra, Head of Marketing în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare din România.

Întrebați ce își doresc cel mai mult de la următorul job, 52,6% au răspuns un salariu mai mare. Următoarele criterii menționate, în ordinea importanței, sunt posibilitatea de a avansa în carieră, un loc de muncă mai stabil, un program de lucru mai flexibil, proiecte care să-i motiveze, posibilitatea de a lucra de acasă, mai multe beneficii extrasalariale și colegi mai prietenoși.

„Am vrut să vedem și care sunt șansele pe care o companie le are pentru a-și întoarce din drum un angajat decis să plece în altă parte, așa că am întrebat ce anume i-ar face să se răzgândească. 56,1% ar face acest lucru dacă ar primi o mărire salarială, 13,6% dacă ar putea să aibă un program de lucru mai flexibil, iar 8,3% dacă angajatorul le-ar include mai multe beneficii în pachetul extrasalarial. Schimbarea managerului direct sau a echipei actuale au fost alte argumente aduse de respondenți”, explică Raluca Dumitra.

Referitor la creșterea salarială necesară pentru a reconsidera decizia de a pleca din companie, 7 din 10 angajați spun că ar fi nevoie de un plus de cel puțin 20% față de cât câștigă în prezent. 21% s-ar răzgândi dacă ar primi o majorare de 15% și aproape 9% ar accepta și creșteri mai mici, respectiv de 5-10%.

„Foarte interesant este faptul că vedem candidați cu o abordare din ce în ce mai matură. Astfel, chiar dacă simt că nu mai pot continua la actualul loc de muncă, aleg să nu mai aplice haotic, ci doar pentru posturile pentru care au experiență – situație valabilă pentru 40,5% din respondenți. Sunt în continuare și candidați care aplică la orice post disponibil găsesc, chiar dacă nu îndeplinesc criteriile necesare sau care își dau demisia și explorează apoi ce opțiuni au, însă numărul lor scade de la an la an”, mai spune Raluca Dumitra.

Sondajul a fost realizat în perioada septembrie-octombrie a acestui an, pe un eșantion de 1.850 de respondenți.

***

Despre eJobs

Lansată în 1999, eJobs este prima platformă de recrutare din România și liderul pieței locale de profil. Începând cu anul 2012, este parte a grupului Ringier AG, compania internațională de media localizată în Zurich, Elveția. eJobs.ro le oferă clienților săi cea mai relevantă bază de candidați, pe care o pune la dispoziție prin metode eficiente, utilizând canale de media personale și cunoștințe avansate de Performance Marketing și campanii de Employer Branding, precum și tactici de optimizare a rezultatelor de recrutare. Cu 4,8+ milioane de CV-uri, peste 2 milioane de vizitatori unici pe lună și 300.000+ companii care au beneficiat de serviciile lor, eJobs este cea mai mare platformă de recrutare la nivel local.

articolul original.

Angajații români și-au reevaluat prioritățile în ceea ce privește nevoile și deciziile asumate

18 October 2022 at 12:07

În România, dacă anul 2021 poate fi considerat un an de sedimentare a schimbărilor apărute după debutul pandemiei, anul 2022 a adus noi provocări și incertitudini. Cu toate acestea, pe plan profesional, procentul de 37% dintre angajații români consideră că nu au fost mari diferențe față de anul anterior, 26% au perceput acest an ca fiind mai rău, în timp pe pentru 31% a fost chiar mai bun, după cum arată cel mai recent sondaj efectuat de platforma de recrutare online BestJobs.

Anul acesta, după toate schimbările din anii precedenți, angajații români s-au concentrat cel mai mult, pe creșterea veniturilor pentru a face față scumpirilor (25%), pe găsirea unui nou job (20%), pe dezvoltarea profesională în cadrul poziției actuale (13%), pe regăsirea satisfacției la job (10%), pe evitarea burnout-ului (8%) și pe păstrarea jobului actual (6%), se precizează într-un comunicat de presă remis de Bestjobs.

În afirmaţiile sale, „Anul 2022 a găsit angajatul român epuizat după atâtea schimbări, dar totodată alert și dornic să reia controlul asupra viitorului său profesional. Cele mai mari provocări din acest an au fost date de contextul economic și de starea de sănătate mintală și emoțională. Tocmai de aceea, observăm că obiectivele sale au fost între a-și crește veniturile și a-și asigura echilibrul emoțional. Datele sondajului arată că nu pare să fie cazul să vorbim despre „quiet quitting”, care ar reprezenta o renunțare tacită la job, ci mai degrabă despre reevaluarea priorităților, despre nevoile ce trebuie îndeplinite și despre decizii asumate.

Mai concret, angajații au fost cât se poate de transparenți atunci când și-au dorit un job nou, mai multă flexibilitate sau un salariu mai mare, și nu au decelerat doar pentru a declanșa o astfel de reacție de la angajator”, a declarat Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs România.

Care sunt rezultatele sondajului!

În general, 34% dintre angajații care au răspuns la sondajul BestJobs declară că au reușit în acest an să restabilească echilibrul dintre viața profesională și cea personală, în timp ce 28% și-au crescut veniturile. Pentru alții, important a fost să obțină o promovare (14%) sau să ducă la bun sfârșit un proiect dificil (10%), a arătat sursa citată.

Iar 65% dintre respondenții la sondaj sunt de părere că un angajat ar trebui să își caute un job care să îi aducă satisfacție astfel încât să își dorească să evolueze, în timp ce 25% consideră că trebuie să fie tot timpul proactiv și să încerce să își depășească atribuțiile și numai 7% au spus că trebuie îndeplinite doar sarcinile din fișa postului și nimic în plus, se precizează în comunicat.

În perspectivă, o treime dintre angajați spun că și-ar pierde motivația dacă angajatorul nu le-ar mări salariul astfel încât să compenseze scumpirile. Ceilalți au menționat lipsa aprecierilor (17%), stresul (16%), lipsa de împlinire la job (11%) și volumul prea mare de muncă (7%) printre cauzele demotivării.

În ultimele trei luni, pe platforma BestJobs, s-au înmulțit căutările după cuvântul cheie „flexibilitate”, atunci când vine vorba despre noi oportunități de lucru. Întrebați ce reprezintă pentru ei flexibilitatea în raport cu jobul, jumătate dintre respondenți au menționat un program pe care să și-l adapteze după nevoi, cu condiția să termine toate sarcinile la timp.

Pentru alți 25%, flexibilitatea are legătură cu relația cu angajatorul, așteptându-se să obțină mai multă înțelegere din partea acestuia, iar pentru ceilalți, acest concept se traduce în posibilitatea de a lucra de oriunde și oricând. Sondajul a fost realizat în luna octombrie, pe un eșantion de 1.325 de utilizatori de internet, a arătat sura citată.

articolul original.

BestJobs: Top 10 domenii în care se pot angaja tinerii absolvenți. Salarii de până la 900 euro pe lună pentru cei fără experiență

29 September 2022 at 17:17
image

Peste 130.000 de studenți absolvă în fiecare an. La aceștia se adaugă cei care sunt încă pe băncile facultăților și sunt dispuși să muncească pentru a acumula experiență sau pentru a se întreține pe parcursul anilor de studii. Conform celui mai recent sondaj realizat de BestJobs în rândul tinerilor studenți, aproape 80% dintre respondenți (79,4%) au de gând să se angajeze în timpul studiilor. Dintre aceștia 46% vor să se angajeze în domeniul pe care îl studiază, în timp ce pentru aproape 44% nu contează domeniul, ci doar să își asigure independența financiară.

„Cu un deficit mare de personal și multe locuri de muncă disponibile ― doar pe BestJobs sunt la această oră 39.200 de joburi ― este un moment interesant, cred, ca absolvenții și studenții să poată lua cu adevărat niște decizii în cunoștință de cauză cu privire la ceea ce doresc să facă”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

Top 10 domenii cu cea mai mare pondere de angajări a absolvenților și tinerilor fără experiență sunt la acest moment HoReCa –  cu o pondere de peste 30% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 480 de euro, Customer Service – cu o pondere de 26% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 650 euro, Retail – cu o pondere de 18% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 570 euro, Producție&Logistică – cu o pondere de 14% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 565 euro,  Marketing&Publicitate – cu o pondere de 7% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 600 euro, Auto&Transporturi – cu o pondere de 6,5% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 550 euro, Financiar&Contabilitate – cu o pondere de 5,4% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 750 euro, Inginerie – cu o pondere de 5,1% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 800 euro, Juridic – cu o pondere de 4,7% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 850 euro și IT – cu o pondere de 3,53% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 900 euro.

În același timp, deficitul forței de muncă în anumite domenii face angajatorii să se bată pe absolvenții cu specializări precum IT şi inginerie, agricultură, medicină și pharma, robotică şi electrotehnică sau limbi străine  (mai ales germană, rusă și limbile mai rare precum cele nordice, mandarină sau arabă).

„O soluție pentru a acoperi deficitul de specialiști mai ales în anumite domenii este învățământul profesional dual, care se poate realiza printr-o relație mai strânsă de colaborare între unitățile de învățământ profesional și agenții economici. În acest sens, angajatorii trebuie să investească în educarea și formarea viitorilor specialiști, care să se angajeze în cadrul companiei”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

articolul original.

SONDAJ BestJobs: Angajații români, tot mai îngrijorați de costurile ridicate, privesc criza energetică drept un test de educație financiară. Optimizează bugetul, reduc consumul și plănuiesc economisiri. Totodată, vin mai des la birou, ca măsur

15 September 2022 at 18:14
image

Dacă anii anteriori au adus angajaților provocări sociale și sanitare, anul acesta a venit cu încercări financiare care au pus sub lupă capacitatea românilor de a-și gestiona eficient bugetul. După creșteri succesive ale inflației și sub impactul crizei energetice, 80% dintre angajații români au început să ia măsuri pentru a-și proteja bugetul, anticipând costurile din această iarnă. Astfel, un sfert declară că au început să pună bani deoparte în ultimele luni pentru a face față mai ușor cheltuielilor din perioada următoare, 13% spun că apelează la investiții pentru a-și diversifica sursele de venit, iar 10% au de gând să își ia un job suplimentar, part-time sau pe bază de proiecte, pentru a-și rotunji veniturile, potrivit celui mai recent sondaj BestJobs. În același timp, aproximativ 35% plănuiesc să eficientizeze cât mai mult posibil consumul de energie în lunile de iarnă, în timp ce doar 20% consideră că nu vor fi afectați financiar de creșterea costurilor.

Încă din februarie, rata inflației a continuat să crească, ajungând la 15,3% în august, potrivit Institutului Național de Statistică. În acest context, cei mai mulți dintre angajați au recurs la diverse soluții, dar doar 3% au spus că se vor baza pe măririle salariale oferite de angajator, pe care le-au negociat astfel încât să acopere nivelul inflației. Ceilalți iau în calcul optimizarea cheltuielilor astfel încât să le elimine pe cele inutile (37%), amânarea vacanțelor pentru perioade mai stabile (20%), reducerea ieșirilor în oraș (40%) și reducerea cumpărăturilor de haine (40%).

57% dintre angajații care lucrează remote vor merge mai des la birou pentru a reduce cheltuielile cu utilitățile

Contextul economic dificil îi forțează pe angajații obișnuiți cu munca remote să reevalueze mersul la birou. Pe lângă beneficiul de a lucra alături de colegi și de a participa fizic la întâlniri, mersul la birou are de acum și un avantaj privind reducerea facturilor lunare. Deși apar costurile de transport, mai mult de jumătate dintre angajații care lucrează în acest moment remote au spus că iau în calcul să lucreze mai des la sediul companiei, cu scopul de a reduce consumul utilităților în propria locuință, în timp ce 33% plănuiesc să îi ceară angajatorului buget pentru compensarea facturilor, iar 20% vor lua nicio măsură în acest sens.

„Criza energetică anunțată ne pune în fața unei noi provocări, inclusiv în dinamica de pe piața muncii. Presiunea pe care angajații o resimt asupra bugetelor îi fac să ia în calcul noi soluții. Din fericire, cei mai mulți dintre angajații care își desfășoară munca remote au la dispoziție posibilitatea de a merge la birou și de a reduce astfel consumul utilităților acasă, mai ales în lunile de iarnă, când vor veni și facturile la încălzire. Așadar, vedem o creștere a muncii în format hibrid, dar preponderent de la birou, ceea ce nu poate decât să îi bucure pe angajatori. În prezent, pe platforma BestJobs, 1 job din 5 este încadrat la mod de lucru hibrid”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

Potrivit datelor de pe platforma BestJobs, deși oferta de joburi remote s-a menținut de la începutul anului în jurul valorii de 12% din total, joburile hibrid au crescut tot mai mult, ajungând în august la aproape 20%.

Cheltuielile pentru starea de bine a oamenilor, cel mai puțin afectate de optimizarea bugetului

Pentru a face față facturilor crescute la utilități, angajații români au în plan să reducă, în primul rând, cumpărăturile de gadget-uri, electronice și electrocasnice de mari dimensiuni sau produse neesențiale (33%). Ulterior, vor tăia de pe listă costurile cu îmbrăcămintea și încălțămintea (23%), dar și pe cele alocate ieșirilor în oraș (10%) și comenzilor de mâncare (10%). Cu toate acestea, obiceiurile care aduc cel mai mult confort și îmbunătățesc starea de spirit rămân ultimele pe lista tăierilor: serviciile de streaming filme și muzică (3%), abonamentul la sală sau bazin de înot (3%), dar și bugetul de cheltuieli pentru sărbătorile de iarnă (3%).

Sondajul a fost efectuat în perioada 27 august – 11 septembrie pe un eșantion de 1.272 utilizatori de internet din România.

articolul original.

Vilmar SA angajează mecanic utilaj

16 September 2022 at 05:28

[unable to retrieve full-text content]Data publicării: 16 septembrie 2022 Vilmar SA angajează mecanic utilaj. Cerințe. studii : școala profesională /certificat de calificare ; CV se trimit prin email la : elena.buse@vilmar. ro.

articolul original.

În vânzări, un casier câștigă aproximativ 2.400 de lei pe lună, în timp ce salariul unui manager regional poate depăși 30.000 de lei

1 September 2022 at 09:06
În România, în domeniul vânzărilor, se dau 4.500 de lei pe lună şi sunt peste 12.000 de locuri de muncă sunt disponibile în acest moment pe eJobs.ro pentru candidații interesați să lucreze în acest domeniu. Salariul mediu net este unul extrem de ofertant.

Astfel, salariul mediu net în vânzări este de 4.500 de lei, fiind domeniul cu cele mai multe joburi disponibile în piață. Un casier câștigă aproximativ 2.400 de lei pe lună, în timp ce salariul unui manager regional poate depăși 30.000 de lei.

Iar 12.000 de locuri de muncă sunt disponibile în acest moment pe eJobs.ro pentru candidații interesați să lucreze în  domeniul vânzărilor.

În opinia sa, „Este domeniul cu cele mai multe poziții deschise pentru cei care vor să se angajeze, dar și cu discrepanțe destul de mari între cei de pe pozițiile de entry level și funcțiile de management. Cu toate acestea, oportunitățile de creștere în carieră sunt unul dintre principalele argumente pe care le au aplicanții, motiv pentru care, lunar, sunt între 300.000 și 400.000 de aplicări pentru joburile din Vânzări”, explică Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs România.

Din punct de vedere financiar, 4.200 de lei este salariul mediu pentru această industrie, însă, potrivit datelor Salario, doar 30% dintre angajați câștigă mai mult de 4.000 de lei pe lună.

În acest sens, distribuția salarială arată că o peste o treime din angajații din vânzări au salarii cuprinse între 2.000 și 3.000 de lei, 20% între 3.000 și 4.000 de lei, 22% între 4.000 și 7.000 de lei. 18,2% câștigă între 1.386 și 2.000 de lei, 5,9% între 7.000 și 10.000 de lei și 2,1% peste 10.000 de lei.

Cel mai mult câștigă managerii generali și regionali

În acest domeniu de activitate, cel mai mult câștigă managerii generali și regionali pentru care au fost înregistrate valori de peste 37.000, respectiv 30.000 de lei.

Astfel, “O componentă importantă a joburilor din vânzări este legată de comisioane, care, în multe cazuri, ajung chiar să dubleze sau să tripleze salariul de bază. Este un motivator foarte puternic pentru angajații cu experiență, dar și pentru candidații aflați la început de drum”, spune Roxana Drăghici.

De altfel, Vânzările atrag lunar și cel mai mare număr de aplicări pe eJobs.ro. Din cele 900.000 de aplicări înregistrate în luna august, mai mult de 375.000 au fost pentru joburile din Vânzări.

Din punct de vedere geografic, cei mai mulți candidați au venit din București, fiind urmați de cei din Timișoara, Cluj-Napoca, Brașov, Iași și Constanța. Aproximativ 40% dintre aceștia au între 25 și 35 de ani și 33% între 18 și 24 de ani. Cel mai puțin aplică extremele – candidații mai tineri de 18 ani și cei din categoria 45+.

Salariile cele mai mici din vânzări

În contextul comparativ, cele mai mici salarii medii nete introduse până în acest moment de către angajații din Vânzări sunt pentru joburile:

• Casier – 2.400 lei
• Operator introducere date – 2.600 lei
• Asistent comercial – 2.700 lei
• Visual merchandiser – 2.950 lei
• Gestionar depozit – 3.000 lei

Iar orașele cu cele mai mici salarii medii nete din Vânzări sunt:

• Drobeta Turnu Severin: 1.750 lei
• Pașcani: 1.800 lei
• Reșița: 2.000 lei
• Focșani: 2.150 lei
• Deva: 2.200 lei

La polul opus, orașele cu cele mai mari salarii medii nete din Vânzări sunt:

• București : 5.500 lei
• Cluj-Napoca: 4.900 lei
• Timișoara: 4.500 lei
• Brașov: 4.400 lei
• Iași: 4.300 lei

Pozițiile pentru care s-au înregistrat cele mai mari valori salariale din domeniu

Iată și care sunt pozițiile pentru care s-au înregistrat cele mai mari valori salariale din acest domeniu:

• Director general: salariul mediu net la nivel național – 11.000 lei, salariul maxim introdus în Salario – 37.239 lei
• Manager regional: salariul mediu net la nivel național – 10.000 lei, salariul maxim introdus în Salario – 30.000 lei
• Director financiar: salariul mediu net la nivel național – 10.000 lei, salariul maxim introdus în Salario – 24.000 lei
• CTO: salariul mediu net la nivel național – 9.000 lei, salariul maxim introdus în Salario – 15.000 lei
• Director economic: salariul mediu net la nivel național – 8.000 lei, salariul maxim introdus în Salario – 23.500 lei

În ţara noastră, în acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile peste 35.000 de locuri de muncă. Peste 420.000 de specialiști și-au introdus veniturile până în prezent în Salario comparatorul de salarii marca eJobs.

articolul original.

BestJobs: Schimbările din noul an școlar dau peste cap planurile și bugetul părinților.

31 August 2022 at 12:56

BestJobs: Schimbările din noul an școlar dau peste cap planurile și bugetul părinților. Mulți și-au modificat concediul, sunt mai atenți la cheltuieli și chiar fac împrumuturi pentru a fi gata de școală

31 august 2022. Noul an școlar, care începe cu aproximativ 10 zile mai devreme decât anul trecut, vine cu multe modificări pentru elevi, cadre didactice și părinți. Astfel, mai mult de jumătate dintre angajații care au copii spun că schimbările la nivelul structurii anului școlar le-au influențat planurile pentru finalul verii și pentru pregătirile de școală, potrivit celui mai recent sondaj BestJobs. 20% spun că au fost nevoiți să își mute perioada de concedii, iar alți 17% și-au scurtat vacanța programată. În același timp, cei mai mulți își regândesc bugetul pentru începerea școlii, în contextul inflației care erodează puterea de cumpărare, iar 7% spun că vor avea nevoie de un împrumut până primesc salariul, pentru a face față cheltuielilor necesare anul acesta mai devreme decât era prevăzut în bugetul familiei.

Odată cu noua structură, anul școlar vine și cu vești bune din perspectiva modificărilor la nivel de organizare și programă. Astfel, 23% dintre părinți se bucură că dispare presiunea tezelor intersemestriale, alți 25% sunt încântați de stabilirea unui plan individualizat de învățare, iar 40% dintre părinți apreciază introducerea Săptămânii Verzi care să dezvolte interesul copiilor pentru natură și grija privind schimbările climatice.

Cu toate acestea, noile modificări nu mulțumesc toți părinții. Peste 30% dintre ei se arată îngrijorați de faptul că elevii sunt în continuare supuși la schimbări, după ce în ultimii doi ani de școală nu s-a reușit menținerea unui ritm stabil și previzibil de învățare. Totodată, părinții iau în calcul și impactul noilor modificări asupra programului lor la job, pe care vor fi nevoiți să îl adapteze în funcție de vacanțele copiilor (28%). Alți 23% sunt de părere că aceste noutăți vor crea confuzii în rândul cadrelor didactice și de asemenea în rândul copiilor și părinților. În plus, 40% dintre părinți se tem în continuare de riscurile de infectare cu Sars-Cov 2, iar 81% dintre ei se declară pregătiți pentru eventualitatea în care cursurile ar trece din nou în online în contextul unei incidențe crescute.

„Odată cu începerea școlii, se pune din nou problema flexibilității la job și vine iarăși rândul angajaților să își negocieze programul. Atât cei care au copii, pe care trebuie să îi lase sau să îi ia de la grădiniță sau școală, dar și cei care vor să evite traficul în orele de vârf se simt acum motivați să ceară mai multă flexibilitate în program sau în modul de lucru și tendința se îndreaptă din nou către un program remote sau hibrid cu mai multe zile remote”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs România.

Pe lângă toate aceste schimbări, inflația este cea care le dă părinților cele mai mari bătăi de cap. Pentru a face față creșterii prețurilor, aceștia iau în calcul să cumpere mai puține rechizite (40%), să recondiționeze și să folosească din rechizitele de anul trecut (25%) sau să aleagă produse mai ieftine (25%). Doar 10% au spus că nu vor recurge la nicio măsură de reducere a efectelor inflației.

Chiar dacă introducerea uniformelor școlare în vestimentația elevilor nu este una dintre modificările noului an școlar, la nivel ipotetic, 65% dintre părinți ar fi de acord cu această regulă. Printre motivele lor se numără reducerea diferențelor financiare între copii (45%), faptul că elevii se pot concentra asupra învățării și mai puțin asupra vestimentației (37%), reducerea costurilor cu hainele pentru școală (13%). Dintre cei care s-ar opune uniformei școlare, 25% consideră că reprezintă o idee învechită, care nu mai e valabilă pentru această generație de elevi, iar 12% au spus că o astfel de măsură ar limita creativitatea vestimentară a copiilor.

81% dintre părinți au făcut deja parțial sau chiar integral cumpărăturile pentru începerea școlii, în timp ce 19% așteaptă să vadă ce nevoi sunt comunicate de către cadrele didactice. Aproape 40% dintre părinți se așteaptă ca bugetul total pentru rechizitele din acest an școlar să fie mai mai mare decât anul trecut. 64% speră însă că se vor putea încadra într-un buget de până în 500 de lei pentru toate cumpărăturile necesare copilului, în timp ce 36% se așteaptă la un cost total cuprins între 500 și 1.000 de lei.

Sondajul a fost efectuat în perioada 5 – 26 august pe un eșantion de 982 utilizatori de internet din România.

 

Despre BestJobs

BestJobs este una dintre cele mai importante platforme de recrutare online din România. Cu o experiență de peste 21 ani în domeniu, BestJobs se implică permanent în transformarea și inovarea industriei de recrutare online și integrează astăzi tehnologii digitale de ultimă generație și servicii conexe recrutării pentru a oferi cele mai eficiente soluții de angajare, recrutare și de dezvoltare profesională și personală. În orice moment, pe BestJobs sunt peste 4,6 milioane de profesioniști conectați la piața muncii, peste 40.000 de joburi și mii de freelanceri, agenți de recrutare sau specialiști în dezvoltare profesională și personală (coachi, mentori, terapeuți, avocați și alte tipuri de specialiști).

articolul original.

Fosta președintă a CJAS Buzău, Raluca Alexandru, reconfirmată în funcția de secretar general al Prefecturii

24 August 2022 at 09:33

Raluca – Ecaterina Alexandru a fost reconfirmată în funcția de secretar general al Instituției Prefectului – Județul Buzău, după ce Guvernul a prelungit mandatul său, decizia fiind publicată, deja, în Monitorul Oficial, a anunțat astăzi, Instituția Prefectului.

Daniel Ticlea, Raluca Alexandru

Jr. Raluca Ecaterina Alexandru, numită anul acesta, în martie, de premierul Nicolae Ciucă în funcția de secretar general al Instituției Prefectului Buzău, pentru o perioadă de șase luni, a fost reconfirmată în funcție, cu câteva zile înainte de expirarea mandatului, care s-ar fi întâmplat pe 3 septembrie.

Marți, decizia de prelungire a mandatului, semnată de premier, a fost publicată în Monitorul Oficial.

Prelungirea mandatului de secretar general al Prefecturii al doamnei Raluca Alexandru e o bucurie, fiind un bun profesionist, un om cu expertiză și experiență care a lucrat în toată această perioadă la rezolvarea unora dintre cele mai grele dosare de Fond Funciar. Totodată, prelungirea mandatului de secretar general al doamnei Raluca Alexandru e de bun augur prin asigurarea continuității proiectelor, a modului și ritmului în care echipa de consilieri juridici din cadrul Prefecturii a lucrat în ultimele luni la verificarea legalității și soluționarea dosarelor, în sprijinul cetățenilor județului și al statului român”, a declarat prefectul Daniel-Marian Țiclea.

Anterior numirii în funcția de sectretar general al Prefecturii Buzău, Raluca Alexandru a fost consilier juridic, avocat, președinte-director general al Casei Județene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Buzău, adjunct al Avocatului Poporului și consilier juridic în cadrul Corpului de Control al Prefectului. Începând cu data de 3 martie 2022, aceasta a fost numită în funcția de secretar general.


articolul original.

Asistenții medicali și moașele vor putea profesa în regim independent

9 August 2022 at 04:00

Actul  normativ prin care s-au aprobat noile Norme metodologice privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, de moașă și de asistent medical în regim independent, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății, a fost publicat în Monitorul Oficial.

În luna iunie, Ministerul Sănătății lansa în transparență decizională Ordinul prin care modifica Normele metodologice privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, de moașă și de asistent medical în regim independent și stabilea structura funcțională a cabinetelor de practică independentă, astfel încât asistentul medical generalist, moaşa sau asistentul medical să poată dobândi calitatea de persoană fizică independentă, prin înregistrare la administraţia financiară în a cărei rază teritorială domiciliază, în baza certificatului de membru al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România (OAMGMAMR), care va fi însoțit de un aviz pentru înregistrarea ca persoană fizică independentă.

Ordinul a fost publicat în Monitorul Oficial, astfel că de acum încolo, asistenții medicali și moașele vor putea să-și deschudă propriile cabinete, vor putea contracta servicii medicale cu CNAS, pe care le vor putea presta/asigura în cabinetele medicilor cu care vor încheia contracte de prestări servicii sau vor putea oferi anumite servicii, în funcție de competențe, direct pacienților, fie în contract cu casa de asigurări, fie în regim privat.

Textul integral al Ordinului, publicat în Monitorul Oficial Nr. 784/8.VIII.2022:

Art. I. – Normele metodologice privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, de moaşă şi de asistent medical în regim independent, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.454/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 928 din 19 decembrie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 1, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins: „(5) Structura funcţională a cabinetelor de practică independentă este prevăzută în anexa nr. 8.

2. La articolul 3, alineatul (2) se abrogă.

3. Articolul 5 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 5. – (1) Asistentul medical generalist, moaşa sau asistentul medical pot dobândi calitatea de persoană fizică independentă prin înregistrare la administraţia financiară în a cărei rază teritorială domiciliază, în baza certificatului de membru al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, care va fi însoţit de un aviz pentru înregistrarea ca persoană fizică independentă, conform anexei nr. 9.

(2) Cererea pentru eliberarea avizului pentru înregistrarea la administraţia financiară menţionată la alin. (1) se va depune la filiala Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România la care este înregistrat în calitate de membru, conform anexei nr. 10.

(3) După obţinerea codului de înregistrare fiscală (CIF), pentru a exercita profesia în calitate de persoană fizică independentă, asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali vor solicita Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România eliberarea avizului anual, în condiţiile prevăzute la alin. (4).

(4) Avizul anual pentru asistenţii medicali generalişti, asistenţi medicali şi moaşe care îşi exercită profesia ca persoană fizică independentă se eliberează numai persoanelor care fac dovada încheierii unor contracte de prestări servicii cu unităţi sanitare/instituţii/alţi furnizori de servicii de îngrijiri medicale autorizate conform legii, potrivit calificării profesionale dobândite.”

4. La articolul 13, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(3) Direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti comunică Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, în termen de 30 de zile de la data înregistrării cabinetului de practică independentă, datele înscrise în registrul judeţean/al municipiului Bucureşti al cabinetelor de practică independentă a profesiei de asistent medical generalist, de moaşă şi de asistent medical, pentru a fi înregistrate şi în Registrul naţional unic al asistenţilor medicali generalişti, moaşelor şi asistenţilor medicali din România, într-o secţiune specială.

5. La articolul 14 alineatul (1), literele b) -e) se modifică şi vor avea următorul cuprins: „b) certificatul titularului de membru al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, însoţit de avizul anual, în copie;

c) dovada deţinerii legale a spaţiului în care urmează să funcţioneze cabinetul de practică independentă a profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă sau a profesiei de asistent medical, declarat ca sediu al activităţii, în copie;

d) dovada dotării minime necesare funcţionării cabinetului de practică independentă a profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă sau a profesiei de asistent medical, după caz, eliberată de direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti pe teritoriul căreia se solicită înfiinţarea, în copie;

e) autorizaţia sanitară de funcţionare, în copie;”.

6. La articolul 14, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins: „(11) Documentele prevăzute la alin. (1) lit. b)-e) vor fi prezentate şi în original în vederea verificării conformităţii copiilor cu acestea.

7. La articolul 14, după alineatul (3) se introduc trei noi alineate, alineatele (4)-(6), cu următorul cuprins: „(4) În acelaşi spaţiu nu pot fi înfiinţate mai mult de două cabinete de practică independentă şi numai dacă au aceeaşi specialitate.

(5) În acelaşi spaţiu cu destinaţie de cabinet de practică independentă poate funcţiona şi o unitate de îngrijiri la domiciliu, dacă titularul este autorizat şi ca furnizor de îngrijiri la domiciliu, în condiţiile legii.

(6) Autorităţile administraţiei publice locale pot sprijini furnizorii de servicii de îngrijiri medicale, la nivelul comunităţilor locale, prin punerea la dispoziţie a spaţiilor cu destinaţia de cabinet de practică independentă, conform unor criterii obiective şi transparente aprobate prin hotărâre a consiliului local, în condiţiile legii.”

8. La articolul 15 alineatul (2), literele b), c) şi e) se modifică şi vor avea următorul cuprins: „b) certificatul titularului de membru al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, însoţit de avizul anual, în copie;

c) dovada deţinerii legale a spaţiului în care urmează să funcţioneze cabinetul de practică independentă a profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă, a profesiei de asistent medical, declarat ca sediu profesional al activităţii, în copie; …

e) raportul întocmit de către reprezentanţii filialei Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România pe teritoriul căreia se solicită înfiinţarea cu privire la dotările minime corespunzătoare furnizării serviciilor de îngrijiri medicale menţionate în cererea de avizare, în copie;”.

9. La articolul 15, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins: „(3) Documentele prevăzute la alin. (2) lit. b), c) şi e) vor fi prezentate şi în original în vederea verificării conformităţii copiilor cu acestea.

10. La articolul 16, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins: „b) certificatul de membru al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România al titularului, însoţit de avizul anual şi, după caz, certificatele de membru ale asistenţilor medicali generalişti, moaşelor, asistenţilor medicali, salariaţilor, în copie;”.

11. Articolul 18 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(1) Cabinetele de practică independentă înfiinţate în temeiul altor acte normative au obligaţia să solicite avizul de înfiinţare al cabinetului Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România şi să se înregistreze în registrul judeţean/al municipiului Bucureşti al cabinetelor de practică independentă a profesiei de asistent medical generalist, de moaşă şi de asistent medical din cadrul direcţiei de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în baza documentelor prevăzute la art. 14 alin. (1).

(2) Cabinetele de practică independentă care se înfiinţează potrivit prevederilor Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, vor funcţiona cu îndeplinirea următoarelor condiţii:

a) să aibă obiect de activitate unic, constând în furnizarea de servicii de îngrijiri medicale;

b) administratorul societăţii comerciale sau cel puţin o treime din numărul membrilor consiliului de administraţie să fie asistenţi medicali generalişti/moaşe/asistenţi medicali.

(3) Fundaţiile şi asociaţiile legal constituite pot înfiinţa şi organiza în structura lor, pe baza hotărârii organelor de conducere, cabinete de practică independente furnizoare de servicii de îngrijiri medicale.

(4) Dispoziţiile art. 1-3, art. 6 alin. (2), art. 7, 11, 13, 15, 16 şi 17 se aplică în mod corespunzător cabinetelor înfiinţate în condiţiile alin. (2) şi (3).

12. La articolul 23, litera a) se abrogă.

13. La articolul 25, literele a) şi c) se modifică şi vor avea următorul cuprins: „a) la domiciliul pacienţilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare privind furnizarea de îngrijiri la domiciliu; . . . 

c) în unităţi sanitare/instituţii/şi alţi furnizori de servicii de îngrijiri medicale autorizate conform legii, cu care asistentul medical generalist, moaşa sau asistentul medical a încheiat relaţii contractuale în vederea furnizării de servicii de îngrijiri medicale ca persoană fizică independentă.”

14. Articolul 28 se modifică şi va avea următorul cuprins: „ Anexele nr. 1-10 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.

15. În anexa nr. 2, la punctul 1 subpunctul 1.2 punctul 1.2.2, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

b) trusa de prim ajutor:

– set căi orofaringiene;

– balon Ruben cu măşti de diferite mărimi;

– foarfeci cu vârfuri boante;

– garou 50 cm;

– trusă perfuzie, seringi de diferite mărimi;

– mănuşi de examinare;

– atele din material plastic;

– feşe din tifon;

– vată hidrofilă;

– leucoplast;

– alcool sanitar – 200 ml;

– comprese sterile;

– rivanol soluţie 1 la mie – 200 ml;

– apă oxigenată sau perogen;

– alcool iodat 200 – ml;”.

16. În anexa nr. 2, la punctul 1 subpunctul 1.2 punctul 1.2.2, după litera b) se introduce o nouă literă, litera b1), cu următorul cuprins: „b1) medicaţia de urgenţă:*

– soluţii cristaloide (ser fiziologic, Ringer şi glucoză 5%, glucoză 10%);

– aspirină;

– algocalmin, paracetamol;

– adrenalină;

– atropină;

– hemisuccinat de hidrocortizon;

– beta_2 mimetice inhalatorii (salbutamol, ventolin);

– glucoză 33%;

– nitroglicerină spray sau tablete sublingual;

– captopril, furosemid;

– metoclopramid.

* Se administrează doar la indicaţia medicului.

17. După anexa nr. 7 se introduc trei noi anexe, anexele nr. 8-10, al căror cuprins este prevăzut în anexele nr. 1-3, care fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

ANEXA Nr. 1 (Anexa nr. 8 la norme) STRUCTURA FUNCŢIONALĂ a cabinetelor de practică independentă

Art. 1. -(1) În vederea funcţionării, cabinetele de practică independentă individuale, asociate, precum şi cele prevăzute la art. 18 din norme, înfiinţate şi organizate în condiţiile legii, trebuie să obţină autorizaţia sanitară de funcţionare.

(2) În cazul cabinetelor asociate şi punctelor de lucru aflate în locaţii diferite se eliberează câte o autorizaţie sanitară de funcţionare separată pentru fiecare punct de lucru.

Art. 2. – Autorizaţia sanitară de funcţionare se eliberează la cererea reprezentantului legal al cabinetului de practică independentă.

Art. 3. – Inspecţia sanitară de stat judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti verifică periodic respectarea condiţiilor igienico-sanitare şi a structurii spaţiilor funcţionale prevăzute, în funcţie de profilul de activitate.

Art. 4. – Spaţiile destinate activităţii cabinetelor de practică independentă pot suferi modificări structurale, de circuite şi acces la utilităţi, în vederea asigurării unei cât mai bune adaptări funcţionale, cu respectarea prevederilor legale privind siguranţa în construcţii şi în măsura posibilităţilor tehnico-constructive oferite de spaţiu. Autorităţile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti consiliază reprezentanţii legali ai cabinetelor privind circuitele funcţionale şi avizează proiectele de modificări.

Art. 5. – Cabinetul de practică independentă va avea în componenţă minimă spaţiile prevăzute în art. 10-17, în funcţie de profilul de activitate. Aceste spaţii cuprind încăperi unde se desfăşoară activitatea medicală şi încăperi anexă necesare desfăşurării activităţii (sală de aşteptare, grupuri sanitare, vestiare, spaţii de depozitare a materialelor, boxă de materiale de curăţenie, boxă de deşeuri etc.).

Art. 6. – Amenajarea încăperilor în care se desfăşoară activităţi medicale se va face cu respectarea următoarelor cerinţe:

a) pavimentele, pereţii, tavanele şi suprafeţele de lucru vor fi lavabile, rezistente la dezinfectante, rezistente la decontaminări radioactive (după caz), rezistente la acţiunea acizilor (în săli de tratamente, după caz), negeneratoare de fibre sau particule care pot rămâne suspendate în aer, fără asperităţi care să reţină praful; îmbinările dintre pereţi şi podea trebuie să fie concave, rotunjite;

b) este interzisă amenajarea de tavane false casetate din materiale microporoase şi cu asperităţi;

c) este interzisă mochetarea pardoselilor.

Art. 7. – Amenajarea încăperilor anexă se va face cu îndeplinirea următoarelor cerinţe:

a) sala de aşteptare – fiecare loc de şedere să beneficieze de o suprafaţă minimă de 1/1,5 mp/persoană;

b) grupul sanitar pentru pacienţi să fie cu acces din sala de aşteptare, separat de cel destinat personalului sanitar. În cazul cabinetelor de practică independentă din mediul rural, acolo unde nu există posibilitatea racordării la reţeaua publică de canalizare, grupul sanitar va fi racordat la o fosă septică de beton vidanjabilă;

c) pentru personalul medico-sanitar va fi asigurat un spaţiu cu destinaţie de vestiar; numărul vestiarelor şi desemnarea spaţiului destinat acestora vor fi în funcţie de numărul personalului care desfăşoară activitate concomitentă;

d) încăperile cu profil administrativ vor fi separate de cele în care se desfăşoară activităţi medicale.

Art. 8. – Cabinetele de practică independentă vor asigura accesul în incinta lor pentru persoanele cu handicap motor, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 9. – Următoarele norme igienico-sanitare sunt obligatorii pentru cabinetele de practică independentă, indiferent de profil:

a) asigurarea cu apă potabilă;

b) racordarea la reţeaua de canalizare a localităţii, astfel încât apele uzate să nu producă poluarea apei, aerului şi solului. Dotarea cabinetelor, în localităţile în care nu există sisteme publice de canalizare, cu instalaţii proprii de colectare a apelor uzate (fose septice de beton vidanjabile);

c) deşeurile rezultate în urma activităţilor medicale vor fi colectate, depozitate, evacuate şi neutralizate conform prevederilor legale în vigoare;

d) asigurarea unui microclimat corespunzător;

e) asigurarea iluminării naturale şi artificiale necesare desfăşurării în condiţii optime a activităţii medicale şi de medicină dentară;

f) asigurarea limitării zgomotului sub normele admise şi/sau asigurarea protecţiei antifonice eficiente în interiorul şi în afara cabinetelor de practică independentă;

g) asigurarea cu materiale pentru efectuarea curăţeniei;

h) asigurarea cu dezinfectante, antiseptice şi decontaminante autorizate/înregistrate de Comisia Naţională pentru Produse Biocide. Folosirea acestora se va face în funcţie de instrucţiunile de utilizare, la concentraţiile şi timpii de utilizare specificaţi de producător;

i) asigurarea de echipament de protecţie specific pentru întregul personal, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

j) asigurarea instruirii permanente a personalului medicosanitar privind prevenirea infecţiilor asociate asistenţei medicale.

Art. 10. – (1) Cabinetul de practică independentă pentru profesia de asistent medical generalist/moaşă va avea în componenţa minimă sală de aşteptare, sală de tratamente, grup sanitar pentru pacienţi, grup sanitar pentru personal şi spaţii de depozitare.

(2) Sala de tratamente, cu o suprafaţă minimă de 9 mp, va fi special amenajată şi dotată cu o chiuvetă racordată la apă curentă rece şi caldă.

Art. 11. – (1) În cabinetele de practică independentă în care au loc prelevări de produse biologice în vederea diagnosticului de laborator va fi desemnată o încăpere subcompartimentată în spaţiu pentru recoltarea sângelui şi spaţiu pentru recoltarea produselor patologice pentru microbiologie.

(2) Aceste spaţii vor fi dotate cu mobilier adecvat prelevării de probe (canapea sau scaun cu spătar extensibil, cu accesorii pentru susţinerea antebraţului sau, după caz, alt mobilier specific specialităţii medicale şi tipului de prelevare, dulap pentru instrumentarul steril, măsuţă pentru pregătirea prelevării probei, măsuţă pentru depozitarea temporară a fluidelor prelevate), sursă de apă şi racord la sistemul de canalizare.

(3) Transportul în siguranţă al probelor recoltate se va face la o unitate autorizată, în containere speciale, închise, cu pereţi impermeabili, uşor transportabile, din materiale care să permită decontaminarea, curăţarea şi dezinfecţia.

Art. 12. – În scopul efectuării sterilizării şi păstrării sterilităţii instrumentarului, dispozitivelor şi materialelor sanitare, la organizarea activităţilor propriu-zise de sterilizare, precum şi a activităţilor conexe (spălare, decontaminare, împachetare şi stocare) se vor avea în vedere:

a) respectarea circuitelor funcţionale şi utilizarea spaţiilor anume desemnate;

b) amplasarea punctului de sterilizare într-un spaţiu adecvat organizării activităţii de curăţare şi pregătire pentru sterilizare a instrumentarului şi/sau a materialului moale, sterilizării propriu-zise şi depozitării temporare a materialului sterilizat, respectându-se principiul separării materialelor sterile de cele nesterile;

c) utilizarea aparaturii de sterilizare va trebui să respecte prevederile legale în vigoare privind punerea în funcţiune a dispozitivelor medicale;

d) în locul de amplasare a aparaturii de sterilizare se vor afişa ciclul de sterilizare, precum şi instrucţiunile de lucru specifice aparatului cu care se face sterilizarea;

e) caietul de sterilizare care atestă efectuarea sterilizării cuprinde:

– numărul şarjei şi conţinutul pachetelor;

– data şi ora de debut şi de sfârşit ale ciclului;

– temperatura la care s-a efectuat sterilizarea;

– rezultatele indicatorilor fizico-chimici şi biologici;

– numele şi semnătura persoanei responsabile cu sterilizarea;

f) cabinetele de practică independentă asigură sterilizarea instrumentarului, dispozitivelor şi materialelor sanitare şi pe baza contractelor încheiate cu unităţi specializate şi autorizate în acest sens.

Art. 13. – Cabinetul de practică independentă a profesiei de asistent medical specialitatea Igienă va avea în structură: spaţiul de aşteptare prevăzut cu: 1-2 birouri conexate între ele şi prevăzute cu amenajări pentru relaţia cu publicul, grupuri sanitare, spaţiu de depozitare, după caz.

Art. 14. – (1) În funcţie de specificul serviciilor şi de activităţile efectuate, spaţiul cabinetului de practică independentă a profesiei de asistent medical specialitatea Laborator trebuie compartimentat astfel:

a) după caz, pentru punctul de recoltări probe biologice:

(i) sală de aşteptare;

(ii) cameră pentru recoltare;

(iii) grup sanitar destinat pacienţilor;

b) pentru laboratorul de analize:

(i) încăpere pentru recepţia probelor;

(ii) încăpere pentru eliberarea buletinelor de analize. Dacă nu există o încăpere disponibilă, eliberarea rezultatelor poate fi făcută în camera de recepţie a probelor, dar în alt interval orar, afişat la sediul laboratorului de analize medicale şi disponibil pentru pacienţi;

(iii) încăpere de lucru pentru laborator unde pot coexista hematologia, biochimia şi imunologia;

(iv) încăpere pentru examenul de urină;

(v) încăpere pentru microscopie;

(vi) spaţii anexe:

1. spaţiu pentru depozitarea separată a materialelor sanitare, consumabilelor, reactivilor, substanţelor toxice şi precursorilor de droguri; se vor depozita separat materialele sterile de cele nesterile;

2. spaţiu pentru depozitarea deşeurilor;

3. vestiar şi sală de repaus pentru personal;

4. grup sanitar destinat personalului, separat de grupul sanitar destinat pacienţilor.

(2) Laboratorul de analize medicale trebuie să dispună de intrare separată, cu acces direct şi controlat. Intrarea în spaţiile în care se manipulează materiale cu potenţial infecţios sau microorganisme trebuie marcată cu indicatorul de „Pericol biologic”.

(3) Laboratorul de analize medicale trebuie să dispună de spaţiu cu suprafaţă suficientă şi să fie astfel dimensionat încât să permită dispunerea ergonomică a mobilierului şi echipamentelor, derularea fluentă a fluxurilor de probe, materiale şi personal şi desfăşurarea în condiţii de siguranţă şi calitate a activităţilor.

(4) Mobilierul trebuie să fie de tip modular, confecţionat din materiale rezistente la dezinfectante. Dulapurile vor fi dispuse de preferinţă suspendate sau pe suporţi cu o înălţime de circa 15 cm, astfel încât să permită curăţarea cu uşurinţă a podelei. Scaunele vor fi de preferinţă rotative, confecţionate din materiale lavabile, rezistente la agenţi de curăţare şi dezinfecţie.

(5) Laboratorul de analize medicale trebuie să dispună de instalaţii de alimentare cu energie electrică dimensionate corespunzător sarcinii impuse funcţionării concomitente a aparaturii din laborator şi a celorlalţi consumatori din clădire, precum şi de sursă neîntreruptibilă de alimentare cu energie electrică pentru echipamentele la care întreruperea funcţionării poate influenţa calitatea rezultatelor, prelucrarea, transmisia şi stocarea datelor.

(6) Laboratorul de analize medicale trebuie să dispună de instalaţii de alimentare cu apă rece şi caldă. Fiecare încăpere de lucru va fi prevăzută cu chiuvetă, cu baterie acţionată de preferinţă cu pedală.

(7) Spaţiul laboratorului de analize medicale trebuie să fie ventilat corespunzător, natural sau artificial, prin folosirea instalaţiei de aer condiţionat, cu respectarea condiţiilor pentru reducerea riscului de contaminare, iar acolo unde temperatura şi umiditatea influenţează calitatea analizelor, acestea trebuie să fie controlate şi înregistrate. Când spaţiul este ventilat natural, ferestrele trebuie prevăzute cu plase pentru împiedicarea pătrunderii insectelor.

(8) În spaţiile de lucru sunt interzise perdele, draperii şi ghivece cu flori.

Art. 15. – (1) Cabinetul de practică independentă a profesiei de asistent medical specialitatea Balneofizioterapie (BFT) este prevăzut cu vestiar şi grup sanitar pentru personal, depozit pentru lenjerie murdară, depozit pentru lenjerie curată, boxă pentru materiale de curăţenie.

(2) În vederea aplicării procedurilor specifice, pentru procedurile de electroterapie, spaţiile necesare sunt: o sală compartimentată în boxe de câte un pat. Procedurile cu curenţi de înaltă frecvenţă se izolează în încăperi distincte de celelalte proceduri; de asemenea, procedurile bazate pe câmpuri electromagnetice vor avea aparatele instalate în camere individualizate protejate corespunzător.

(3) Unităţile de hidrokinetoterapie se amplasează împreună într-o sală mare, încălzită şi ventilată corespunzător, prevăzută la intrare cu filtre-vestiar, grup sanitar şi duşuri pentru pacienţi. Bazinele mari vor avea scări şi rampe comode pentru acces, balustrade de protecţie la exterior, balustrade de susţinere la interior.

(4) Celelalte unităţi de hidroterapie se amplasează în spaţii compartimentate în boxe şi aranjate în serie, accesibile pe o parte pentru pacienţi (prin intermediul boxelor de dezbrăcare) şi deservite pe cealaltă parte de personalul specializat.

(5) Compartimentul de masoterapie se divizează în unitate pentru proceduri umede (duş-masaj, masaj subacval) şi unitate pentru proceduri uscate, astfel:

a) unitatea pentru proceduri umede se amplasează separat sau poate fi cuplată cu celelalte unităţi de hidroterapie;

b) unitatea pentru masaj uscat se execută în boxe individuale înseriate, pe lângă care se prevede o cameră de odihnă pentru maseuri, cu grup sanitar şi duş.

(6) Unitatea de aerosoli se organizează fie într-o încăpere compartimentată în boxe pentru proceduri individuale, fie într-o sală comună pentru mai mulţi pacienţi, dacă se fac tratamente cu ultrasonoaerosoli.

Art. 16. – (1) Cabinetul de practică independentă a profesiei de asistent medical specialitatea Radiologie va avea în componenţa minimă: sală de aşteptare, cameră RX, grup sanitar pentru pacienţi, grup sanitar pentru personal.

(2) Camera RX destinată unei instalaţii de radiologie dentară intraorală, cu tensiune de maximum 70 kV, va avea o suprafaţă de cel puţin 10,5 m2.

(3) Camera RX destinată unei instalaţii de radiologie dentară panoramică, cu tensiune de maximum 90 kV, va avea o suprafaţă de cel puţin 16 m2.

(4) În cabinetele de practică independentă cu profil radiologic sunt obligatorii solicitarea şi obţinerea de avize speciale, de amplasare şi funcţionare, din partea autorităţilor responsabile cu controlul activităţilor ce folosesc radiaţii nucleare. În aceste cabinete medicale se vor respecta normele de radioprotecţie şi control individual al expunerii prevăzute de legislaţia în vigoare.

Art. 17. – Cabinetul de practică independentă a profesiei de asistent medical specialitatea Nutriţie şi dietetică va avea în structură: sală de aşteptare, cabinet de consiliere, grup sanitar pentru pacienţi şi grup sanitar pentru personal.


articolul original.

BestJobs: Piața muncii a accelerat în iulie. Aplicările la joburi au depășit recordul din ultimul an și jumătate, iar numărul de joburi a crescut cu 28% față de vara anului trecut

2 August 2022 at 02:41

01 august 2022. A doua lună de vară din 2022 a adus un volum de joburi cu 28% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut pe platforma de recrutare BestJobs, păstrând același nivel comparativ cu luna iunie a acestui an. Cu toate că este o perioadă de vârf a sezonului estival, candidații au înregistrat cu 13% mai multe aplicări decât în iulie 2021 și cu 10% mai multe decât luna precendentă. În plus, tinerii aflați la început de carieră au fost mult mai dinamici în căutarea unui loc pe piața muncii, înregistrând un nou record de activitate de la începutul anului și până acum. Astfel, candidații din segmentul 18-25 de ani au înregistrat 17% din totalul aplicărilor din iulie.

„Stagnarea în numărul de joburi este specifică lunilor de vară, când, pe fondul concediilor, recrutările scad. Cu toate acestea, candidații au început intens a doua jumătate a anului 2022. Spre exemplu, dacă în luna decembrie 2021, un candidat cu intenții de angajare aplica, în medie, la 3-4 joburi, acum datele arată o medie de 7 oportunități vizate. Vedem în platformă și faptul că, indiferent de vârstă, candidații sunt interesați de oportunități profesionale mai bune din punct de vedere al salariului sau al beneficiilor extrasalariale. În plus, chiar și cei care nu urmăresc o schimbare imediată a jobului, aplică pentru a-și evalua opțiunile”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

În luna iulie, candidații au aplicat cel mai mult pentru poziții în Vânzări, unde aplicările au crescut cu aproape 4% față de luna trecută, Management, Financiar/Contabilitate, IT/Telecom și Producție/Logistică. De asemenea, s-a înregistrat o creștere notabilă de aproape 20% a aplicărilor în HoReCa, pe fondul intensificării activităților sezoniere din acest domeniu.

Topul companiilor cu cele mai multe aplicări a fost condus în luna iulie de către Lidl, LPP FASHION, Enel și eMAG. În plus, foarte mulți candidați s-au orientat către județele mai dezvoltate din punct de vedere economic din țară, precum Ilfov și București (peste 221.170 de aplicări), Timiș (59.600 de aplicări), Brașov (44.330 de aplicări), Cluj (44.270 de aplicări) și Constanța (peste 35.700 de aplicări), arată datele BestJobs.

Candidații au aplicat în număr mare pentru poziții precum Consultant Vânzări pentru un brand de fashion, cu 1.700 de aplicări, Agent Customer Care (ce permite desfășurarea activității de la distanță) pentru o companie ce domină piața de comerț online din România, cu peste 1.300 de aplicări și Online Guidance Support, cu aproximativ 1.260 de aplicări.

Statisticile de pe platformă arată că volumul de joburi de la companii din străinătate a crescut cu 17% comparativ cu luna iunie, cele mai multe oportunități venind din Germania. Pe plan național, Vânzările, Managementul, IT-ul și Financiarul sunt domeniile care predomină oferta de joburi.

Datele din luna iulie mai reflectă o nouă tendință privind căutările candidaților potriviți în funcție de abilități. Astfel, 75% dintre joburile deschise pe platformă aveau adăugate skill-urile pe care candidatul ideal ar trebui să le aibă. Specialiștii BestJobs sfătuiesc candidații să își mențină CV-urile actualizate inclusiv cu abilitățile soft și hard, pentru a-și mări șansele de a fi recomandați de către platformă angajatorilor și astfel, de a fi contactați pentru un nou job.

 

Despre BestJobs

BestJobs este una dintre cele mai importante platforme de recrutare online din România. Cu o experiență de peste 20 ani în domeniu, BestJobs se implică permanent în transformarea și inovarea industriei de recrutare online și integrează astăzi tehnologii digitale de ultimă generație și servicii conexe recrutării pentru a oferi cele mai eficiente soluții de angajare, recrutare și de dezvoltare profesională și personală. În orice moment, pe BestJobs sunt peste 4,6 milioane de profesioniști conectați la piața muncii, peste 40.000 de joburi și mii de freelanceri, agenți de recrutare sau specialiști în dezvoltare profesională și personală (coachi, mentori, terapeuți, avocați și alte tipuri de specialiști).

 

articolul original.

BestJobs: 2 candidați români din 3 aplică online când vor un job nou. 60% își actualizează CV-ul doar când se hotărăsc să-și schimbe jobul, deși și-ar dori să primească oferte de la angajatori și când nu aplică

22 July 2022 at 13:17
Smiling female company leader welcoming with handshake male business partner before or after business negotiation. Positive young businesswoman starting meeting with businessman at desk in office

 

22 iulie 2022. În prima vară după ridicarea restricțiilor, atât angajații, cât și angajatorii rămân activi în căutări. Cel mai recent sondaj realizat pe platforma de recrutare BestJobs arată faptul că 65% dintre angajații români apelează la online pentru a identifica noi oportunități profesionale. Dintre respondenți, 33% au declarat că se preocupă constant să-și mențină CV-ul la zi pentru a-și crește șansele de a fi contactați și când nu caută activ.

 

Cei mai mulți dintre candidați (60%) au declarat că își actualizează CV-ul doar atunci când încep să aplice pentru un nou loc de muncă, deși specialiștii în recrutare îi sfătuiesc să aibă întotdeauna CV-ul la zi, mai ales că procesul de găsire a unui job nou durează, în medie, între 3 și 6 luni, potrivit unui studiu BestJobs.

Pentru a nu-și limita șansele de a primi oferte de la angajatori și pentru a fi cât mai conectați la piața muncii, candidații ar trebui să își mențină la zi datele din CV, în special secțiunea legată de experiența profesională pentru că aceea le poate aduce și cele mai relevante interacțiuni.  În plus, aproape jumătate dintre ei au mărturisit că și-ar schimba jobul dacă ar primi o ofertă salarială mai mare decât au în prezent, deci actualizarea CV-ului ar fi primul și cel mai simplu pas în această direcție, mai ales că pe BestJobs, ei pot fi contactați și atunci când nu își caută activ job”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

Înainte de a merge la interviu pentru un nou job, aplicanții se interesează, în principal, dacă nivelul salarial este în acord cu piața (65%) și unde este locația biroului atunci când activitatea se desfășoară de la sediu (53%). În cadrul interviului, 75% din angajați și-ar dori să afle mai multe informații despre rolul lor în echipă, în eventualitatea angajării, în timp ce alții vor să știe salariul (71%) sau ce conține pachetul de beneficii extra-salariale (51%).

62% din participanții la sondajul realizat de platforma de recrutare BestJobs apreciază anunțurile care conțin informații privind salariul deoarece consideră că eficientizează procesul de recrutare, pentru că vor aplica preponderent candidații dispuși să accepte salariul respectiv. Alte avantaje ale publicării salariului în anunțul de angajare sunt normalizarea discuțiilor despre salariu și despre bani (48%) și evaluarea mai clară a pieței în momentul în care este necesară o schimbare de job – tot 48%.

Sondajul a fost efectuat în perioada iunie – iulie pe un eșantion de 1.392 utilizatori de internet din România.

 

Despre BestJobs

BestJobs este una dintre cele mai importante platforme de recrutare online din România. Cu o experiență de peste 21 ani în domeniu, BestJobs se implică permanent în transformarea și inovarea industriei de recrutare online și integrează astăzi tehnologii digitale de ultimă generație și servicii conexe recrutării pentru a oferi cele mai eficiente soluții de angajare, recrutare și de dezvoltare profesională și personală. În orice moment, pe BestJobs sunt peste 4,6 milioane de profesioniști conectați la piața muncii, peste 40.000 de joburi și mii de freelanceri, agenți de recrutare sau specialiști în dezvoltare profesională și personală (coachi, mentori, terapeuți, avocați și alte tipuri de specialiști).

articolul original.

Cât câștigă angajații din telecom

12 July 2022 at 09:41

Aproape jumătate dintre angajații din domeniul telecom câștigă peste 4.000 de lei pe lună, salariul mediu net în industrie fiind de 4.200 de lei, după cum arată un studiu realizat de eJobs

Cu peste 3.500 de joburi postate în fiecare lună pe eJobs.ro, telecomul se situează pe locul 7 în topul celor mai mari angajatori din România și pe locul 4 în preferințele candidaților, în condițiile în care aproximativ 90.000 dintre aplicările lunare merg către joburile din acest domeniu.

Bogdan Badea CEO eJobs

”Este unul dintre puținele domenii în care vedem o distribuire cât se poate de echilibrată a categoriilor de candidați. Aplică aproape în mod egal atât cei din segmentul entry-level și fără experiență, cât și cei cu senioritate, specialiștii sau managerii. Candidații sunt atrași nu doar de numărul mare de locuri de muncă disponibile, ci și de oportunitățile de dezvoltare pe care le oferă acest sector, de faptul că pot lucra în companii foarte mari, multinaționale, dar și de posibilitatea de a se specializa la job, în cazul aplicanților care nu au experiență”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs România.

Potrivit datelor Salario, comparatorul de salarii marca eJobs, 30% dintre cei care lucrează în telecom au un salariu lunar cuprins între 4.000 și 7.000 de lei. 25% câștigă între 2.000 și 3.000 de lei, 19,5% între 3.000 și 4.000 de lei și 12,2% între 7.000 și 10.000 de lei. 8,7% au salarii mai mici de 2.000 de lei și 4,7% de peste 10.000 de lei.

Cele mai mari salarii înregistrate sunt asociate pozițiilor de director general (30.000 de lei), inginer software (30.000 de lei), manager IT (29.150 de lei), director tehnic (26.500) sau arhitect IT (25.000).

”Sunt poziții cu un nivel ridicat de specializare, căutate la nivel general pe piața muncii și care permit o migrare ușoară de la o industrie la alta. În plus, acest tip de specialiști sunt foarte căutați și foarte bine plătiți și în afara țării. În special dacă vorbim despre angajații marilor multinaționale din telecom, vedem frecvent cazuri de relocare pe alte piețe”, detaliază Bogdan Badea.

Telecomul este unul dintre acele domenii cu o prezență extinsă la nivel national, motiv pentru care diferențele salariale între Capitală și celelalte mari orașe au devenit aproape insesizabile. Este, totodată, și domeniul care oferă cele mai multe joburi remote, raportat la numărul total de poziții scoase în piață. Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Sibiu sau Brașov continua lista orașelor cu cele mai multe locuri de muncă libere în telecom.

Cele mai mici salarii MEDII nete introduse până în acest moment de către angajații din telecom, sunt pentru joburile:

  • Tehnician – 3.000 lei
  • Dispecer – 2.500 lei
  • Operator call-center – 2.450 lei
  • Operator introducere date  – 2.300 lei
  • Casier – 2.200 lei

Orașele cu cele mai mici salarii MEDII nete din telecom sunt:

  • Balș: 1.600 lei
  • Târgu Jiu: 1.763 lei
  • Mediaș: 2.000 lei
  • Miercurea Ciuc: 2.100 lei
  • Bacău: 2.300 lei

Orașele cu cele mai mari salarii MEDII nete din telecom sunt:

  • București : 6.000 lei
  • Cluj-Napoca: 5.000 lei
  • Timișoara: 4.500 lei
  • Constanța: 3.800 lei
  • Brașov: 3.500 lei

Iată și care sunt pozițiile pentru care s-au înregistrat cele mai mari valori salariale din acest domeniu:

  • Director General: salariul mediu net la nivel național – 9.000 lei, salariul maxim introdus în Salario – 30.000 lei
  • Inginer software: salariul mediu net la nivel național – 7.000 lei, salariul maxim introdus în Salario – 30.000 lei
  • Director tehnic: salariul mediu net la nivel național – 10.000 lei, salariul maxim introdus în Salario – 26.500 lei
  • IT Architect: salariul mediu net la nivel național – 13.000 lei, salariul maxim introdus în Salario – 25.000 lei
  • Manager de proiect: salariul mediu net la nivel național – 5.500 lei, salariul maxim introdus în Salario – 25.000 lei

Foto: © Robert Kneschke | Dreamstime.com

articolul original.

BestJobs: 1 angajat român din 2 pleacă anul acesta în concediu, în prima vacanță fără restricții după pandemie, cu un buget mai mic sau cel mult egal cu cel de anul trecut

5 July 2022 at 12:25

05 iulie 2022. Restricțiile nu îi mai împiedică pe români să își facă planuri de concediu anul acesta, dar cei mai mulți au buget limitat de vacanță. În contextul inflației și a creșterii generale a costurilor de trai, 31% dintre români scot din buzunar la fel de mult ca anul trecut pentru vacanța din această vară, iar 19% au redus bugetul cu 30-50%, potrivit unui sondaj realizat pe platforma de recrutare online BestJobs. Restul de 41% dintre cei care au declarat că și-au făcut planuri pentru vacanță se așteaptă să cheltuie mai mult în acest an, iar 9% au de gând să rămână acasă în vacanță și să nu cheltuie nimic.

„Dacă anul trecut, pandemia a influențat planurile de concediu ale românilor, în prezent, provocarea este dată de contextul economic, care pune presiune pe bugetele de vacanțe. Cu toate acestea, vacanțele și perioadele fără a sta cu gândul la muncă sunt absolut necesare pentru sănătatea mintală și pentru prevenirea stării de burnout, în special după ultimii doi ani, în care interacțiunile sociale și călătoriile au fost limitate. Aceste nevoi nu ar trebui ignorate, iar angajatorii ar trebui să se asigure că angajații au parte de timp liber suficient”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

Aproximativ 35% dintre angajații români ce au participat la sondajul BestJobs spun că nu mai au nicio zi de vacanță rămasă din anul trecut. Alți 31% și-au păstrat mai puțin de 10 zile pentru acest an, 16% mai au între 10 și 20 de zile, iar 7% au chiar peste 20 de zile disponibile. Cu toate acestea, 47% au de gând să își ia liber între 5 și 10 zile consecutive pentru vacanța de vară, în timp ce 26% vor să își ia peste 10 zile. 8% își vor lua mai puțin de 5 zile, iar 19% nu sunt încă siguri dacă își vor lua concediu.

Unde își petrec românii anul acesta concediul

Anul trecut, peste 22% dintre români spun că au plecat în destinații exotice, dincolo de granițele României, în timp ce 31% și-au organizat concediul pe teritoriul României, din motive ce țin de sănătate. Doar 8% au plecat și în țară și în străinătate, iar 22% au stat acasă. Situația din acest an este diferită.

În ciuda îngrijorărilor economice și a blocajelor recente din aviație, dintre cei care și-au făcut planuri de concediu în această vară, aproape 45% au declarat că vor petrece zilele libere în afara țării. 36% vor face vacanța în țară, în afara localității, în timp ce peste 20% au ales să își împartă concediul între destinații locale și străinătate.

Când vine vorba de cazare, 51% dintre respondenții la sondajul BestJobs preferă hotelul sau pensiunea și 14% iau în calcul să-și petreacă vacanța într-un apartament închiriat în regim hotelier. Alții au găsit soluții prietenoase cu bugetul lor, cum ar fi să se cazeze la prieteni, rude sau cunoștințe (6%), să își plănuiască vacanța în zona unde au o proprietate personală (4%) sau să meargă cu cortul (3%).

Sondajul a fost efectuat în perioada 23 iunie – 07 iulie pe un eșantion de 1.113 utilizatori de internet din România.

Despre BestJobs

BestJobs este una dintre cele mai importante platforme de recrutare online din România. Cu o experiență de peste 20 ani în domeniu, BestJobs se implică permanent în transformarea și inovarea industriei de recrutare online și integrează astăzi tehnologii digitale de ultimă generație și servicii conexe recrutării pentru a oferi cele mai eficiente soluții de angajare, recrutare și de dezvoltare profesională și personală. În orice moment, pe BestJobs sunt peste 4,6 milioane de profesioniști conectați la piața muncii, peste 40.000 de joburi și mii de freelanceri, agenți de recrutare sau specialiști în dezvoltare profesională și p

articolul original.
❌