ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg: ‘Acest război nu este doar o criză europeană, ci o provocare la adresa ordinii mondiale’

1 February 2023 at 15:30
image

Şeful NATO, Jens Stoltenberg, şi premierul japonez, Fumio Kishida, s-au angajat marţi să consolideze legăturile dintre Alianţa Nord-Atlantică şi Tokyo, afirmând că invazia Rusiei în Ucraina şi cooperarea militară în creştere cu China au creat cel mai tensionat mediu de securitate de după cel de-al Doilea Război Mondial, relatează Reuters.

Comentariile au fost făcute într-o declaraţie de presă comună transmisă în timpul vizitei lui Stoltenberg în Japonia.

„Lumea se află într-un punct de răscruce istoric, în cel mai sever şi complex mediu de securitate de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial”, au afirmat cei doi lideri în declaraţia comună.

De asemenea, au fost exprimate îngrijorări cu privire la ameninţările nucleare ale Rusiei, la exerciţiile militare comune între Rusia şi China în apropierea Japoniei şi la dezvoltarea de arme nucleare de către Coreea de Nord.

Stoltenberg a declarat reporterilor că o victorie a Rusiei în Ucraina ar încuraja China într-un moment în care aceasta îşi consolidează armata, „îşi intimidează vecinii şi ameninţă Taiwanul”.

Şeful NATO fusese cu o zi înainte în Coreea de Sud, pe care a îndemnat-o să sporească sprijinul militar acordat Ucrainei şi a transmis avertismente similare cu privire la creşterea tensiunilor cu China.

„Acest război nu este doar o criză europeană, ci o provocare la adresa ordinii mondiale. Beijingul urmăreşte îndeaproape şi învaţă lecţii care i-ar putea influenţa deciziile viitoare. Ceea ce se întâmplă astăzi în Europa s-ar putea întâmpla mâine în Asia de Est”, a punctat Stoltenberg

Ministerul de Externe al Chinei nu a reacţionat deocamdată la aceste comentarii, dar răspunzând declaraţiilor similare făcute de Stoltenberg în timpul vizitei sale la Seul, China a spus luni că se doreşte un partener al ţărilor, nu o provocare la adresa lor, şi că nu ameninţă interesele sau securitatea niciunei naţiuni.

Stoltenberg a declarat că cei 30 de membri pe care îi are NATO sunt afectaţi de ameninţările globale. Premierul nipon Kishida şi preşedintele sud-coreean Yoon Suk-yeol au devenit anul trecut primii lideri din ţările lor care au participat la un summit NATO, alăturându-se în calitate de observatori.

China a criticat anterior eforturile NATO de a-şi extinde alianţele în Asia. Rusia, care îşi numeşte invazia din Ucraina o „operaţiune specială”, a catalogat în mod repetat expansiunea NATO drept o ameninţare la adresa securităţii sale.

În decembrie, Japonia a dezvăluit planuri radicale de consolidare a capacităţilor sale de apărare, schimbări altădată de neconceput pentru o ţară pacifistă, care o vor transforma în ţara cu al treilea cel mai mare buget pentru cheltuieli militare după Statele Unite şi China.

Consolidarea cooperării cu NATO în domenii de la securitatea maritimă şi controlul armelor până la spaţiul cibernetic şi dezinformare va contribui şi mai mult la răspunsul faţă de un mediu strategic în schimbare, se mai spune în declaraţia comună a lui Stoltenberg şi Kishida.

„Niciun partener al NATO nu este mai apropiat şi mai capabil decât Japonia”, a declarat Stoltenberg, citat într-un comunicat al NATO.

Întâlnirea a avut loc în contextul în care Japonia se pregăteşte să găzduiască summitul anual al Grupului celor Şapte (G7,) în luna mai, când probabil că invazia Rusiei în Ucraina va fi un subiect important de discuţie.

Miercuri, secretarul general al NATO se va întâlni cu alţi înalţi oficiali niponi, inclusiv cu ministrul de externe Yoshimasa Hayashi. De asemenea, el va ţine un discurs în faţa studenţilor de la Universitatea Keio.

Kishida ia în considerare să facă o vizită la Kiev în luna februarie pentru a-şi întări sprijinul pentru Ucraina în acest conflict, a relatat presa din Japonia, conform news.ro

articolul original.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg: ‘Îndemn Republica Coreea să continue și să intensifice chestiunea specifică a sprijinului militar’

30 January 2023 at 07:30
image

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a cerut luni Coreei de Sud să sporească sprijinul militar acordat Kievului, dând exemplul altor ţări care şi-au schimbat politica de a nu furniza arme ţărilor aflate în conflict, după invazia rusă în Ucraina, informează Reuters.

Stoltenberg se află la Seul, prima oprire a unei călătorii care mai include Japonia şi are ca scop consolidarea legăturilor cu aliaţii SUA în faţa războiului din Ucraina şi a concurenţei în creştere din partea Chinei.

În întâlnirile cu înalţi oficiali sud-coreeni, secretarul general al NATO a susţinut că evenimentele din Europa şi America de Nord sunt interconectate cu alte regiuni şi că alianţa doreşte
să contribuie la gestionarea ameninţărilor globale prin creşterea parteneriatelor în Asia.

Într-un discurs la Institutul Chey pentru Studii Avansate din Seul, el a mulţumit Coreei de Sud pentru ajutorul neletal acordat Ucrainei, dar i-a cerut să facă mai mult, adăugând că este o „nevoie urgentă” de muniţie.

„Îndemn Republica Coreea să continue şi să intensifice chestiunea specifică a sprijinului militar”, a spus secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice.

De la începutul războiului, Coreea de Sud a semnat acorduri majore prin care a furnizat sute de tancuri, avioane şi alte arme Poloniei, dar preşedintele sud-coreean Yoon Suk-yeol a spus că legea ţării sale, care interzice furnizarea de arme ţărilor aflate în conflicte, face dificilă furnizarea de arme Ucrainei.

Stoltenberg a remarcat că ţări precum Germania, Suedia şi Norvegia au avut politici similare, dar le-au schimbat.”Dacă nu vrem ca autocraţia şi tirania să câştige, atunci (ucrainenii) au nevoie de arme, aceasta este realitatea”, a spus el.

Într-un comunicat dat publicităţii luni, regimul nord-coreean a numit vizita lui Stoltenberg un „preludiu al confruntării şi războiului, deoarece aduce norii întunecaţi ai unui ‘nou război rece’ în regiunea Asia-Pacific”.

Anul trecut, Coreea de Sud şi-a deschis prima sa misiune diplomatică pe lângă NATO, angajându-se să aprofundeze cooperarea în domeniul neproliferării, apărării cibernetice, combaterii terorismului, răspunsului la dezastre şi în alte domenii de securitate.

Şeful Pentagonului, Lloyd Austin, este aşteptat luni la Seul pentru discuţii cu omologul său sud-coreean, Lee Jong-Sup, informează agerpres.ro

articolul original.

Șeful NATO: Trebuie să o facem mai repede!

24 January 2023 at 12:19
By: (A.T.)

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a îndemnat marţi aliaţii să accelereze livrările de arme grele şi mai avansate către Ucraina pentru a respinge forţele ruse, exprimându-şi de asemenea încrederea că o decizie privind trimiterea de tancuri de luptă Kievului va veni în curând, relatează Reuters.

Stoltenberg s-a exprimat la Berlin alături de noul ministru german al apărării Boris Pistorius, care a spus că guvernul său va acţiona rapid în legătură cu tancurile dacă s-ar găsi un consens.

Presiunea a crescut asupra guvernului cancelarului german Olaf Scholz pentru a a trimite tancuri Leopard în Ucraina şi a permite altor ţări să facă acelaşi lucru, în timp ce conform regulilor de achiziţii publice militare, Germania trebuie să autorizeze orice reexport.

Dar partidul social-democrat al lui Scholz ezită, pe fondul temerilor că ar putea determina escaladarea în continuare a conflictului de către Moscova.

Polonia, care a acuzat Germania că „îşi târâie picioarele” în legătură cu tancurile, a declarat marţi că a cerut oficial permisiunea Berlinului de a reexporta tancurile Leopard în Ucraina.

„În acest moment crucial al războiului, trebuie să furnizăm sisteme (de armament n.r.) mai greu şi mai avansate pentru Ucraina şi trebuie să o facem mai repede”, a declarat Stoltenberg reporterilor.

„Prin urmare, salut discuţia noastră de astăzi. Am discutat despre problema tancurilor de luptă. Consultările între aliaţi vor continua şi sunt încrezător că vom avea o soluţie în curând”, a adăugat Stoltenberg.

Pistorius a spus că Germania nu stă în calea altor ţări care antrenează trupele ucrainene să folosească tancurile Leopard în timp ce discuţiile continuau. El a adăugat că este greşit să se spună că „există dezbinare sau că Germania este izolată”.

Scholz încearcă să ajungă la un consens cu privire la problema tancurilor, a declarat el, adăugând că NATO nu trebuie să devină parte la războiul din Ucraina.

Ministrul de externe al Germaniei Annalena Baerbock a semnalat un posibil progres duminică, când ea a spus că guvernul ei nu ar sta în calea Poloniei dacă doreşte să-şi trimită tancurile Leopard 2 în Ucraina.

Dar marţi, un oficial al Ministerului de Externe german părea să tempereze aceste remarci, spunând că Scholz va decide asupra trimiterii tancurilor, notează Reuters.

articolul original.

Conflictul ucrainean, între scandalul Leopard și schimbarea doctrinelor nucleare

23 January 2023 at 08:22

Ifosele de mare putere mondială exhibate de UE sunt doar gesturi iresponsabile comise de politicieni iresponsabili. Faptul că UE lopătează bani într-un conflict militar angajat de NATO și SUA contra Rusiei nu se subscrie decât ideii că structurile europene sunt lipsite de suveranitate și de voință proprie, ducând întreaga Europă către dezastru. Și, aproape sigur, război.

Cât de slab este NATO?

„Baletul” dezarticulat al lui Jens Stoltenberg în fața microfonului trădează deplin nervozitatea șefului NATO atunci când e nevoit să ofere explicații ori să răspundă la întrebări, căci toate se împotmolesc în fața evidențelor: NATO nu are capacitatea de a angaja de la egal la egal o bătălie aeriană cu Rusia, NATO nu are capacitate defensivă antiaeriană efectivă în fața Rusiei, NATO nu are capacitatea să-și procure muniția necesară pentru un conflict cu Rusia. Nu în ultimul rând, NATO are mari deficiențe strategice și de comandă.

Toate acestea nu doar că le vede Rusia, dar le vede oricine, indiferent pe ce poziție se găsește față de conflict. În plus, principala componentă NATO (SUA) nu mai este de multă vreme o țară competitivă, funcționând pe deficite de 1,4 – 2 trilioane anual (2022 și proiecția pe 2023), având o datorie de peste 31,4 de trilioane de dolari și infinite scheme Ponzi și alte escrocherii menite să țină în viața așa-zisa ei economie. De aici, nevoia unei politici externe intervenționiste, infinite războaie în numele democrației, anticorupției, luptei cu terorismul, dar care, de fiecare dată se rezumă la jefuirea țărilor „salvate”. Acum e rândul Rusiei și Chinei!

Apoi, mai există propaganda, tot mai puțin credibilă: Putin e singur și izolat, bolnav de cancer sau chiar decedat, Ucraina câștigă neîncetat, NATO se bazează pe unitate etc. O serie de lozinci fără tangențe cu realitatea.

Între timp, numărul victimelor ucrainene (NATO) se cifrează la sute de mii, teritoriile pierdute sunt tot mai mari, infrastructura e definitiv compromisă, milioane au fugit din țară, frigul, foametea și disperarea își fac loc în casele din țara vecină. Iată, „victorii”!

În mod previzibil, Putin își va ține trupele la granița vestică a Donbass-ului și pe mai departe, va măcina pe îndelete forțele NATO și va privi cum se năruie iluziile Vestului. Trupele rusești poziționate acum în Belarus ar asigura, la rândul lor, în cazul mult așteptatei ofensive, decuplarea combatanților NATO de la obișnuita linie de aprovizionare dinspre Polonia și ar ține ocupate forțele care apără Kievul, producând totodată serioase daune și celor care ar rămâne fără provizii pe liniile actuale ale conflictului, la granița vestică a statelor separatiste și în sud.

În consecință, americanii și aliații lor, NATO în primul rând, ar avea de ales între a trimite armament mai sofisticat și trupele americane/NATO în Ucraina sau de a utiliza armamentul nuclear. Să analizăm opțiunile!

Angajamentele de la Tallinn și de la Ramstein

Tot pentru a arunca praf în ochii lumii s-a născut și așa-zisul „angajament de la Tallinn”. De prisos să spunem că rusofobia este la cote alarmante și în țările baltice, tot grație propagandei, ori că la polonezi stă gravat în ADN-ul populației. Marea Britanie are propriile interese, încercând să domine zona de nord a Europei și să zădărnicească supremația SUA (NATO) în zonă, sperând la o poziție privilegiată, dominantă, în regiune.

Angajamentul de la Tallinn – poză de grup cu participanții / Foto: Twitter

Astfel, miniștrii apărării din Estonia, Regatul Unit, Polonia, Letonia și Lituania, dar și reprezentanții Danemarcei, Republicii Cehe, Olandei și Slovaciei s-au întâlnit pe 19 ianuarie pentru „a-și reafirma determinarea și hotărârea continuă de a sprijini Ucraina în rezistența eroică împotriva agresiunii ilegale și neprovocate a Rusiei”. Pe 20 ianuarie, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a participat la o reuniune a Grupului de Contact pentru Apărare a Ucrainei, condus de SUA, la Ramstein, Germania. Întâlnirea a fost prezidată de secretarul american al apărării, Lloyd Austin.

Pe scurt, concluzia de după cele două reuniuni este că vorbim despre introducerea echipamentelor NATO în Ucraina, în speță a tancurilor, despre care țările menționate cred că ar putea schimba soarta conflictului ruso-american.

Lista cuprinde însă pe lângă tancuri și vehicule blindate de transport de trupe, artilerie, elicoptere, echipamente de apărare aeriană, UAV-uri (drone), arme de calibru mic etc.

Polonia a confirmat că este pregătită să doneze tancuri Leopard 2, cu muniție, chiar și fără acordul Germaniei (deținătoarea licenței), în așteptarea acestui lucru, urmând să fie înființată o coaliție mai largă de donatori de tancuri Leopard 2. Pachetul accelerat al Regatului Unit include o escadrilă de tancuri Challenger 2 cu vehicule blindate de recuperare și reparare.

Câte tancuri ar putea merge în Ucraina? De la britanici – 14, din Polonia – 14, din Danemarca – 44, din Cehia și Slovacia – câte 15, din Olanda – 18, dar cumpărate din Germania. Din țările baltice – zero! Evident.

Rusia, are și ea câteva tancuri! Vreo 12.400, potrivit datelor din 2022. Cele deja trimise de Putin în prima linie (surpriză!) nu sunt tancuri din era sovietică (așa cum ușuratic au sperat cei din NATO), ci tocmai T-90M Proryv.

Tancul rusesc T-90M Proryv / Foto: Facebook

NATO are – strict teoretic – 1.500 tancuri Leopard 2 și 2.500 de tancuri americane M1 Abrams. Rusia produce – anual – cca. 3.000 de tancuri. Noi. Asta, pe lângă faptul că americanii au anunțat deja că nu vor trimite tancuri Abrams (care funcționează cu kerosen), în condițiile în care tancurile Leopard folosesc motorină, un combustibil mai accesibil chiar și în actualele condiții de criză.

Dincolo de simpla contabilitate, ar fi de remarcat că rușii și-au testat cu succes tancurile în Siria și acasă, în timpul exercițiilor militare, fiind adecvate realităților din teren, specifice Rusiei și Ucrainei. Mai mult, toate aceste tancuri au nevoie de întreținere, piese de schimb, de carburanți și de muniție. Despre ruși știm sigur că pot asigura toate acestea! Inclusiv în zone mlăștinoase sau în condiții de temperaturi extreme. Pe urmă, survine problema ridicată de nemți ca impediment pentru a livra tancuri Ucrainei, anume lipsa de pregătire a ucrainenilor pentru a manevra noile tancuri, deloc asemănătoare cu cele vechi, anume dispunând de termoviziune, ghidarea focului, detectarea altor tancuri inamice, armamente moderne, comunicații etc.

Afară-i vopsit gardul, iar înăuntru: Leopardul

Principala preocupare a americanilor în aprinsele discuții privind aprovizionarea Ucrainei cu tancuri rezidă în dorința lor de a destructura industria germană de apărare. Pentru că totul se rezumă la bani! Așadar, întreaga propagandă care se face nu vizează tancurile Leopard pe care Germania le-ar putea oferi Ucrainei (care deține tancuri destule), ci licențele la care Germania nu vrea să renunțe în cazul tancurilor deja vândute unor terțe țări NATO (europene), în schimbul cărora, americanii oferă tancuri Abrams uzate și, cu un drum, devin furnizorii de armament pentru noii clienți, scoțându-i din afacere pe nemți! Plus pachetele exorbitante de mentenanță pentru tancurile americane!

Germania ar putea livra direct tancuri Leopard Ucrainei, însă abia în 2024! Ceea ce este știut de toată lumea. De aici a apărut și „urgența” livrării tancurilor, ucrainenii având o nevoie stringentă de a se sui în Leopard-uri, tocmai pentru ca acestea să nu vină cumva din Germania.

De aici și ezitările Germaniei și neacordarea dreptului pentru utilizarea tancurilor Leopard în Ucraina. Este un drept al Germaniei de care cancelarul Olaf Scholz se prelevează. Dacă din punct de vedere militar interesele americano-germane par să coincidă, ele rămân total divergente în privința politicilor de înarmare, după cum relatează ziarul elvețian Neue Zürcher Zeitung.

Propaganda susține acum că Ucraina are nevoie „urgentă” de tancuri, iar Germania are o responsabilitate în acest sens, altminteri riscă să se izoleze în cadrul coaliției împotriva Rusiei. Cei mai vocali: ca de obicei, balticii! Ca să fie mai clar, Polonia a mai trimis în Ucraina 240 de tancuri, Cehia 90 etc. Numai că, în mod miraculos, ucrainenii nu mai pot lupta acum împotriva rușilor decât cu tancuri Leopard. Dar și acelea, doar dacă provin din Polonia, Danemarca etc.

Din perspectiva industriei germane de apărare, situația generează îngrijorare, asta pentru că americanii abia așteptă să ofere europenilor un înlocuitor pentru Leopard-urile trimise în Ucraina, anume propriile tancuri. După elicoptere, avioane de luptă și rachete, războiul din Ucraina oferă SUA oportunitatea de a câștiga și mai copios pe piața europeană a armelor cu vehicule blindate și de a înlătura concurența germană.

În ultimii ani, guvernele germane au tăiat fondurile pentru înarmare. Inclusiv Ursula von der Leyen, Ministru al Apărării înainte să ocupe actuala funcție în Comisia Europeană. Astfel, companiile din industria germană de armament nu au mai primit comenzi guvernamentale, chiar și tancul Leopard fiind plasat contractorilor, altfel spus, trecând de la fabricarea industrială la manufacturare.

Tancul german Leopard 2 / Foto: Twitter

Așadar, producerea tancului durează mai mult (cca. 2 ani) și este mai costisitoare (între 7 și 8 milioane de euro bucata). Până acum, Krauss-Maffei Wegmann și fabricantul tunului – Rheinmetall, au produs tancurile Leopard și le-au vândut cu succes în 16 țări din zona UE, cu sutele în țări precum Turcia, Grecia, Spania, Polonia și Finlanda. Altele (Norvegia, Danemarca etc.) au sub 50 sau chiar mai puține.

Toți acești clienți care au ales Leopard, au trebuit să se angajeze pe o lungă perioadă să utilizeze tehnica germană, dată fiind nevoia de instruire a militarilor, reparațiile, piesele de schimb, procurarea muniției etc. Piesele nu sunt interșanjabile cu alte modele, de la alți producători.

Intervine și o altă chestiune aici: dependența de producător. Astfel că, odată ce o țară decide să își schimbe furnizorul de armament, decizia va viza o perioadă lungă de timp, cel mai probabil decenii.

Pentru Germania, producția de armament înseamnă bani, locuri de muncă, taxe plătite statului etc. Pentru clienți, preț stabil, siguranța că vor găsi mentenanță și piese de rezervă.

Numai că, americanii tânjesc de ceva timp după piața europeană și reușesc să-și vândă propriile produse prin varii metode. Cât de „profitabile” sunt astfel de târguri cu americanii ar putea spune croații, care au decis să achiziționeze transportoare blindate Bradley, americane, 89 de bucăți, cu 130 de milioane de euro, beneficiind și de o reducere de 46 de milioane și primind și 22 de transportoare pentru a le utiliza drept piese de schimb.

Transportoarele Bradley aveau însă trei decenii vechime, astfel că, foarte curând, s-a dovedit că cele 22 de transportoare oferite pentru a furniza piese de schimb, erau insuficiente. Croația a fost nevoită să cumpere ulterior un pachet de mentenanță de 630 de milioane de euro!

În cazul Poloniei, care deține 200 de tancuri Leopard, nu există surprize asupra motivului pentru care vrea acum să le cedeze Ucrainei! În 2021, Polonia a anunțat că va achiziționa cu 8,85 miliarde de euro 250 de tancuri americane Abrams noi și un număr de 116 uzate. Mai mult, în 2022, au anunțat achiziționare a 1.000 de tancuri sud-coreene K-2, producătorul din Coreea urmând chiar să-și deschidă o fabrică în Polonia.

Americanii oferă acum țărilor care ar putea furniza tancuri Leopard 2 Ucrainei, tancuri folosite ca înlocuitori din propriul lor inventar și un parteneriat industrial pe termen lung. Orice țară care acceptă oferta americană devine astfel un client greu de recâștigat pentru industria germană de tancuri. Industria germană ar putea livra armament dacă ar exista o decizie politică și comenzi ferme guvernamentale. Ceea ce, deocamdată, se găsesc la nivel de deziderate. Între timp, junk-urile americane, vechi de decenii, trag cu ochiul celor implicați în conflictul ruso-american.

Între retorică și realitate

Rusia a angajat conflictul cu un număr redus de combatanți, retrăgându-i de câte ori trupele NATO din Ucraina ar fi putut să le pună viețile în pericol. Mai mult, a preferat să lupte cu ceceni, tătari și mercenari și să-și lase acasă cetățenii etnici ruși, ferindu-i de război.

Strategia Rusiei a fost aceea de a drena forțele NATO de resurse și de a devitaliza forțele ei componente de tehnică militară și de muniție, până la faza în care Rusia poate acum angaja orice bătălie își dorește cu NATO, UE, SUA, fără să se mai teamă de surprize, mai ales știind că beneficiază de o superioritate în zona armelor cu rază lungă de acțiune și a capacităților nucleare, pe care adversarii săi ar putea-o egala abia într-un deceniu în condițiile în care Rusia ar încremeni.

Nici n-ar putea fi altfel câtă vreme Occidentul se bazează pe politicieni de mucava, incapabili să înțeleagă situațiile în care se regăsesc, incapabili să ia decizii.

Reuniunile NATO – UE, NATO – Davos, decorative din cauza participării gâsculițelor deținătoare de portofolii, inclusiv în domeniul apărării, sunt inapte să depășească stadiul de șezători, sindrofii, zaiafeturi. Deciziile, ca mai peste tot în „Vestul global”, se iau la nivele oculte, în alte părți.

Secretarul de stat american Antony Blinken si ministrele de externe din tarile NATO / Foto: Twitter

Nu poate vreo gâsculiță de la Apărare din vreun cabinet „penetrat” de Klaus Schwab să ia o decizie militară de capul ei. Nu poate nici vreo gâsculiță distribuită în rol de prim-ministru. Cum nu pot nici păunii și cocoșeii NATO. Întreaga colecție de politicieni care se prezumă c-ar trebui să dețină cunoștințele necesare pentru a lua decizii în favoarea cetățenilor pe care, chipurile, îi reprezintă, este perfect incapabilă să înțeleagă mecanismele unui conflict militar și implicațiile economice, politice, sociale etc. Nu par să le înțeleagă nici chiar cei de la vârful ierarhiei, alde Stoltenberg, Geoană, Biden, von der Leyen.

De partea opusă, avem o coaliție ruso-chineză care zădărnicește orice efort al „Vestului colectiv” de a-și arăta mușchii. De asta e atâta zarvă și prin țărișoarele „Chihuahua”, foste sovietice, unde fătuce spălăcite își agită pumnulețul în direcția Moscovei. În timp ce dincolo, în tabăra „celor răi” avem lideri apți să conducă și să producă schimbări la nivel global. Vladimir Putin, de exemplu! Xi Jinping, de exemplu! Băieți răi și care crapă de „masculinitate toxică”.

Președintele rus Vladimir Putin alături de militarii ruși / Foto: Kremlin.ru

Semnele de slăbiciune ale NATO le vedem peste tot: să ne oprim doar la mărturisirile făcute de Merkel și certificate de Hollande!

Cum ar mai putea cineva avea încredere în declarațiile politicienilor occidentali când ei recunosc, pe față, că au mințit întreaga planetă că se preocupă de negocieri de pace, la Minsk (formatul Normandia), iar în realitate nu făceau altceva decât să tragă de timp pentru ca NATO să-și poată elabora planurile și strategiile de atac împotriva Rusiei. Iar apoi, după o pregătire de 7 ani, s-au dovedit incapabili să obțină ce și-au propus.

Cum ar putea cineva să se mai încreadă în politicienii care nu găsesc nici un vinovat pentru distrugerea infrastructurii energetice europene (Nord Stream), a podului către Crimeea sau care nu au pic de compasiune pentru sutele de mii de victime ale conflictului din Ucraina. Cum ar putea cineva să se mai încreadă în gașca de psihopați însetați de sânge care pare să-și creadă doar propriile piese propagandistice și care nu par să aibă nici un buton de oprire?

O altă problemă ar fi scenariile false! Ideea că rușii acționează pe model american – „Șoc și groază” – cucerind o țară în trei zile, bombardând-o și punând mâna pe resursele ei. Rușii nu au astfel de strategii, lupta nu se dă pe alt continent. Nici liderii Europei occidentale nu par să reușească să gândească altfel decât propagandistic: extinderea Rusei/ refacerea fostei URSS/ viziuni imperiale / rușii „șantajează Europa cu gazele”/ „rușii încearcă să divizeze NATO” etc. Și, evident, pe masă se mai află elucubrantul scenariu al utilizării armelor nucleare. Departe de ruși să-și fi propus așa ceva!

Schimbarea doctrinelor nucleare

Într-o conferință de presă, președintele Putin și-a exprimat îngrijorarea că Statele Unite ar putea plănui un atac nuclear asupra Rusiei. Desigur, Putin nu a creionat chestiunea în termeni atât de duri, dar a lăsat puține îndoieli în privința esenței îngrijorărilor pe care le are.

Putin realizează că există la Washington un grup care susține utilizarea armelor nucleare și care consideră că acestea sunt esențiale pentru păstrarea „ordinii bazate pe reguli”. Pe scurt, SUA susțin în mod tacit o politică a „primului atac, preventiv”, și asta încă de pe vremea lui George W. Bush. Mai exact, dacă SUA se consideră „suficient de amenințate”, atunci își revendică dreptul de a lansa rachete nucleare asupra unui inamic, indiferent dacă acel inamic a atacat Statele Unite sau nu.

Doctrina nucleară a Rusiei exclude în mod explicit utilizarea primară a armelor nucleare. Rusia nu va iniția o primă lovitură în baza propriilor doctrine militare. Rusia va folosi armele nucleare doar ca represalii și numai în cazul în care națiunea se confruntă cu o „amenințare existențială”. Cu alte cuvinte, Rusia va folosi arme nucleare doar ca ultimă soluție.

Doctrina nucleară a SUA este exact opusul doctrinei rusești: SUA nu își vor abandona susținerea principiului primei lovituri. Și ceea ce este mai îngrijorător este că Doctrina SUA a fost atât de grosolan extinsă încât ar putea include aproape orice. De exemplu, conform recentului Nuclear Posture Review (NPR), armele nucleare pot fi folosite: „în circumstanțe extreme pentru a apăra interesele vitale ale Statelor Unite sau ale aliaților și partenerilor săi”. Aceasta ar putea însemna orice, inclusiv apariția unui rival economic. Va bombarda SUA o țară pentru că produsul intern brut este proiectat să fie mai mare decât cel al Americii? Sau pentru că nu vrea să vândă litiu? În fond, ar apăra interesele vitale ale economiei americane. Așadar, sigur că da!

De ce este credibilă o atare ipoteză? Pentru că nu diferă cu nimic de Doctrina Monroe, definitorie pentru politica externă a SUA în ultimele două secole. Nu doar că în numele doctrinei întreaga emisferă vestică „îi revenea” SUA, dar orice încercare de a evada economic din „sfera de influență” devenea imposibilă datorită doctrinei și a „corolarelor” Roosevelt, Lodge și Clark.

Să nu ne mirăm, așadar, cum fac profanii care alcătuiesc liste cu statele care au suferit de pe urma intervențiilor militare americane – Nicaragua, Columbia, Panama etc. Toate aceste intervenții s-au bazat pe Doctrina Monroe.

Pe vremea lui John Kerry (secretarul de stat din administrația Obama) întreaga poveste a primit „haine noi”. Cu un drum, americanii adăugau propriei emisfere și restul lumii, pregătindu-se să preia întreaga planetă și să subscrie orice acțiune intereselor hegemonice ale SUA, cu „intervenții” militare după propriul plac.

Iată, în deplin acord și cu celebra Doctrină Wolfowitz, o politică de unilateralism și acțiune militară preventivă pentru a suprima potențialele „amenințări” din partea altor națiuni și pentru a preveni ridicarea acestora la statutul de superputere. Și, ca să încheiem, să  revenim un pic la Doctrina Bush, bazată pe „principii” ce includ unilateralismul, războiul preventiv și schimbarea regimului în orice țară care ar putea deveni superputere. Doctrina Bush are particularitatea că îi consideră pe toți „inamicii” SUA ca având o singură „ideologie”, anume ura față de democrație, în termenii definiți de americani.

Oricât de aberant ar suna toate acestea, vorbim despre principalele doctrine ale politicii externe ale SUA!

Așadar, de acum nu doar America Latină este „curtea din spate” a SUA, ci întreaga planetă! Iar dacă doctrinele de politică externă îi permit, de ce n-ar face „ordine” în această „curte din spate” care astăzi se întâmplă să fie Rusia?

În situația dată, Vladimir Putin, care nu este tocmai fan al acestor teorii, se gândește tot mai mult la schimbarea propriilor doctrine nucleare, în sensul alinierii lor la cele americane. În fond, dacă americanii au dreptul la o lovitură „preventivă”, de ce n-ar avea și Rusia?

Arsenalul nuclear american nu mai este defensiv, ci numai bun pentru a fi utilizat în mod cât se poate de ofensiv, aici adăugându-se acum și chestiunea „dezarmării” oponentului, adică lovirea „centrului de comandă” al oricărui adversar al SUA, astfel încât să devină incapabil să riposteze. “Disarming strike” în noul limbaj diplomatic american.

Mai mult, Strategia Națională de Apărare 2022 a SUA relevă aspecte cel puțin interesante! Deși documente sunt publice, nu au fost discutate serios în mass-media americană, necum în presa internațională, deși evidențiază falsitatea fundamentală conform căreia reconstrucția masivă a armatei americane din acest an este un răspuns la „agresiunea Rusiei”. În realitate, în gândirea planificatorilor militari de la Casa Albă și Pentagon, creșterile masive ale cheltuielilor militare și planurile de război cu China sunt create de „schimbări dramatice în geopolitică, tehnologie, economie și mediul nostru”.

Strategia de Apărare clarifică și faptul că Statele Unite văd ascensiunea economică a Chinei ca pe o amenințare existențială, la care trebuie răspuns cu amenințarea forței militare. „Statele Unite consideră subjugarea Rusiei ca o trambulină esențială spre conflictul cu China.”

Numeroși analiști americani de prim rang (universitari, foști șefi ai Pentagonului, angajați CIA, ambasadori etc. – John Mearsheimer, Ray McGovern, Noam Chomsky, Henry Kissinger, Douglas MacGregor, Scott Ritter, Andrew Napolitano – ca să numim doar câțiva) au subliniat în repetate rânduri faptul că Rusia a fost forțată de SUA să intervină în Ucraina. Chiar dacă teza nu este populară, în special din cauza propagandei, este cât se poate de reală. În sprijinul ei stau trei decenii de faptele și declarații ale Kremlinului, cereri repetate de a lămuri situația Rusiei de după Războiul rece. Majoritatea au fost ignorate de clasa politică și de presă.

Așadar, Putin nu sprijină atacurile nucleare preventive, dar — în același timp — își dă seama că, dacă nu acționează preventiv, s-ar putea să nu mai poată acționa deloc.

Președintele Vladimir Putin a avertizat în mod repetat cu privire la amenințarea existențială cu care Rusia se confruntă, în special din partea „rachetelor de atac ofensive” precum Tomahawk și, în cele din urmă, a rachetelor hipersonice dispuse de-a lungul graniței sale de vest.

Așa-numitele „site-uri ABM” deja amplasate în România și pe cale de a fi finalizate în Polonia pot găzdui, peste noapte, nu doar rachete Tomahawk ci și rachete hipersonice, cu introducerea unui disc de calculator. Putin însuși a clarificat acest lucru într-o prezentare la Sankt Petersburg, în 2016.

Washingtonul știa că amenințarea expansiunii NATO – și în special amenințarea cu rachete nucleare la granița de vest a Rusiei – nu îi va oferi lui Putin decât opțiunea să răspundă militar pentru a-și stabili propriul tampon de securitate. Așa cum tot Putin a prezis că se va întâmpla – în discursul din 2007, la Conferința pentru Politici de Securitate de la Munchen. Și cum avertizase, din nou, cu trei luni înaintea demarării conflictului.

Nici Merkel, nici aliații ei europeni nu au fost vreodată interesați de pace, ci doar de a-și satisface partenerul american întru „progresism”. În al doilea rând, știm acum că au menținut frauda (Minsk) timp de 7 ani înainte ca Merkel și apoi Hollande să admită ce făceau cu adevărat. Și, în sfârșit, știm acum din comentariile lui Merkel că obiectivul strategic al Washingtonului era opusul acordului de la Minsk. Scopul real a fost acela de a crea o Ucraina puternic militarizată, care să conducă războiul prin procură al Washingtonului împotriva Rusiei.

Este, în definitiv, același motiv pentru care Boris Johnson a pus frână acordului pe care Zelensky îl negociase cu Moscova în martie 2022. Johnson a sabotat înțelegerea pentru că Washingtonul își dorea ca războiul să continue.

E bine să știm că cea mai recentă „mini nucleară” B-61-12 este programată să fie desfășurată în Europa de Vest, îndreptată spre Rusia și Orientul Mijlociu (înlocuind bombele nucleare B61 existente). B-61-12 este descris ca „mai utilizabilă”, „cu randament redus”, „bombă umanitară”, „inofensivă pentru civili”, „prietenoasă cu mediul”. Realitatea este că B-61-12 are un randament maxim de 50 de kilotone, adică este „doar” de trei ori mai mare decât cel al unei bombe de la Hiroshima (de 15 kilotone), care a generat peste 100.000 de morți în câteva minute.

„Valori europene”

Germanii, francezii, italienii, austriecii, cehii, slovacii, sârbii, bulgarii, ungurii au protestat deja în stradă împotriva implicării europene în conflictul dintre americani și ruși, cerând reluarea relațiilor economice cu Rusia, repornirea gazoductelor, ieșirea din NATO și revizuirea relațiilor cu americanii. Politicienii europeni nu par să fi băgat de seamă doleanțele populației!

Sondajele sfârșitului de an arată însă o serioasă scădere a popularității stângii la nivel european, dar și a Verzilor, cuplată cu o creștere a sentimentelor antieuropene, suveraniste. În Austria, FPO (Partidul Libertății) a trecut de 30% și se află în creștere, devenind cel mai important partid al țării! În Estonia, partidul conservator EKRE a ajuns a doua forță politică a țării, creșteri se înregistrează și în cazul AfD în Germania, VOX în Spania, în timp ce previziunile sunt pesimiste pentru extrema stângă europeană (PPE, Verzi, social-democrați și așa-zișii liberali ai Renew Europe).

Șeful NATO, Jens Stoltenberg, alături de șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen / Foto: Twitter

Trâmbițând inexistente victorii ale Ucrainei, profund corupta șefă a Comisiei Europene produce mai multă spaimă decât solidaritate atunci când risipește banii europeni pe războaie și vorbește despre integrarea în structurile uniunii a „democrației avansate” – Ucraina – care „apără democrația europeană de Putin”, în timp ce în fosta republică sovietică condusă de Zelensky partidele sunt suspendate, liderii politici persecutați sau uciși, presa este suprimată, biserica interzisă, iar curățirea etnică este regula!

UE s-a străduit chiar să ducă lucrurile mult mai departe! Dincolo de fantasmagoricele sancțiuni impuse Rusiei, Comisia Europeană și Parlamentul European s-au distins prin abjecta stabilire a necesității încropirii unei baze legale pentru jefuirea activelor rusești din băncile occidentale!

Fapt care, indiferent ce cred liderii politici europeni, a sunat alarma în multe cancelarii, dar în principal în China, India și chiar Turcia, primele pe lista scurtă a națiunilor împotriva cărora „occidentul” s-ar putea îndrepta în viitor. Iar asta, ducând, în perspectivă, la serioase consecințe economice și comerciale. Pentru că nimeni nu vrea să fie buzunărit de degetele agile și lipicioase ale Ursulei!

Parlamentul European a emis așadar o rezoluție ce califică Rusia un stat sponsor al terorismului! Deocamdată, rezoluția nu poate genera nici o acțiune concretă, dar chiar și așa, Moscova a replicat că Parlamentul European este o instituție care sponsorizează idioțenia (Maria Zakharova – purtătoarea de cuvânt a Externelor). Tot UE a dezvoltat o schemă de împrumut pentru achiziționarea de armament american. Liderii UE au aprobat și o decizie de a extinde Fondul european de pace” cu miliarde de euro, în vederea finanțării mai consistente a înarmării Ucrainei cu arme americane.

Și, tot UE a interzis, începând cu 5 decembrie, ca serviciile de transport maritim să livreze țițeiul Rusiei către terțe țări dacă petrolul este cumpărat peste limita de preț de 60 de dolari pe baril și a impus un embargo asupra importurilor maritime de petrol rusesc în UE.

Autoritățile ruse au elaborat, în replică, un decret care interzice vânzarea țițeiului rusesc către cumpărători care fac parte din Coaliția „Price Cap” sau dacă achiziția este limitată de plafonul de preț G7/UE, ca măsură pentru a contracara plafonul de preț de 60 de dolari pe baril stabilit de Occident. Moscova spune că plafonul de preț limitează în mod artificial prețurile într-un mecanism non-piață pe care nu îl va accepta.

E, totuși, interesant cum liderii UE cred că întregul comerț al Rusiei ar depinde de ei, în condițiile în care economia europeană e pe butuci, afacerile se închid din cauza prețurilor prea mari la energie, dispar piețe și lanțuri de aprovizionare cu materii prime din cauza isteriilor unor Ursule, partenerii de odinioară încearcă să se reorienteze către SUA și Asia, iar cei asiatici să renunțe la proiectele viitoare din zonă.

Ce urmează?

Cei de la Berlin, Paris, Bruxelles, Washington sau alte capitale nu își doresc neapărat să trăiască sub amenințarea unor atacuri nucleare. Marea diferență dintre Rusia și restul statelor aflate până acum în conflict cu americanii stă în faptul că de data aceasta „inamicul” are și mijloacele necesare pentru a reduce Statele Unite ale Americii sau chiar UE la grămezi fumegânde de moloz. După cum spunea Putin: „Ne vom apăra pământul cu toate forțele și resursele pe care le avem și vom face tot ce putem pentru a asigura siguranța poporului nostru.”

Cum însă Occidentul pare să fi renunțat la două chestiuni fundamentale – bunuri de consum ieftine din China și energie ieftină din Rusia – care împreună asigurau competitivitatea și bunăstarea Vestului, ultima soluție cu adevărat fezabilă rămâne implicarea trupelor americane / NATO în Ucraina. Desigur, în ipoteza în care NATO își va reface stocurile de arme și de muniție, International Business Times reliefând că SUA nu vor putea menține furnizarea de muniție de ultimă generație către Ucraina la nesfârșit, riscând să epuizeze ce se mai găsește în propriul arsenal.

Președintele ucrainean Volodymyr Zelensky și Annalena Baerbock – șefa Externelor din Germania, promotori ai războiului / Foto: Twitter

Oricât de straniu ar fi, ideea unei intervenții militare împotriva Rusiei are susținători în Europa! Dincolo de Ucraina, în primul rând în Polonia și în România, dar și în Franța! Ar fi nedrept să uităm de structurile UE, de von der Leyen sau de Annalena Baerbock! Sau chiar de Maia Sandu!

Șeful NATO, Jens Stoltenberg, spune că un război în toată regula Rusia-NATO este o „posibilitate reală”. Cum poate un individ niciodată ales de cineva să ne tragă într-un război pe care populația nu și-o dorește, care poate ucide toți cetățenii unei țări fără să își pună întrebări, e greu de explicat!

Guvernele europene și executivul american au de urmat o agendă, impusă de prăbușirea dolarului, pe de o parte, și de actuala criză economică care va crește doar în țările occidentale. O stare de război ar declanșa legea marțială și controlul global al populației așa cum s-a întâmplat în ultimii ani sub pretextul „covid”. De aici, posibilități infinite de a drena și mai mulți bani dinspre cetățeni către corporațiile din industria apărării. Dar, cum se zice, speranța moare ultima…

articolul original.

AWACS în România, infrastructură militară NATO care generează ameninţări la adresa Rusiei?

22 January 2023 at 05:17

Începând cu ianuarie 2023, trei avioane AWACS și 180 de cadre militare din cadrul NATO sunt dislocate în România.

Ochii și urechile NATO

Conform Oanei Lungescu, purtător de cuvânt al NATO, „AWACS poate detecta aeronave la sute de kilometri distanță, fiind o capacitate-cheie pentru postura de descurajare și apărare a NATO.”

Ca răspuns la agresiunea Rusiei, NATO a sporit prezenţa aeriană în flancul estic al Alianţei Foto: MApN

Dacă Oana Lungescu pare că nu duce ideea până la capăt, Mircea Geoană o face: „Prezenţa acestor avioane sofisticate ale NATO reprezintă nevoia naturală a NATO de a avea ochi şi urechi la distanţe cât mai mari, tocmai pentru a putea să vedem care sunt acţiunile actuale şi preconizate ale Rusiei”.

În cele ce urmează vom încerca să răspundem la întrebarea referitoare la cum ar trebui să descifrăm declarația adjunctului Secretarului General NATO, coroborată cu cea a lui Serghei Lavrov, potrivit căreia „interesele asociate poziţiei Rusiei în lume au legătură cu vecinii noştri apropiaţi”. „Nici nu trebuie să mai spunem că Ucraina sau alte zone care se învecinează cu Rusia nu trebuie să aibă elemente de infrastructură militară care să genereze ameninţări directe la adresa ţării noastre”, a adăugat ministrul rus de Externe.

Pe măsură ce Ucraina recâștigă teritoriile ocupate în lupta cu rușii invadatori, era din ce în ce mai clar că informațiile obținute cu sprijinul Occidentului sunt o componentă cheie a succesului lor, inclusiv cele oferite de AWACS, chiar dacă NATO este extrem de precaută cu privire la orice ar putea fi interpretat ca implicare a Occidentului în război. Locația centrelor logistice pentru livrările de arme către Ucraina nu este niciodată adusă în discuție, chiar dacă dronele MQ-9 Reaper, la fel ca avioanele de recunoaștere precum Boeing RC-135 și avioanele Boeing AWACS (Airborne Warning and Control), survolează spațiul aerian al vecinilor Ucrainei.

Nu este un secret pentru nimeni că NATO operează o flotă de aeronave Boeing E-3A Airborne Warning & Control System (AWACS) echipate cu radar cu rază lungă de acțiune și senzori capabili să detecteze contactele aeriene și de la sol pe distanțe mari, oferind decidenților NATO informații despre mișcarea trupelor, itinerariile dronelor sau lansările unor rachete de croazieră.

Scurtă cronologie

În perioada premergătoare invaziei militare din 24 februarie 2022, administrația Biden dezvăluia informații despre desfășurarea armatei ruse la granițele Ucrainei, acuzând  Moscova că plănuia un atac asupra statului vecin.

Când Ministerul Apărării al Rusiei a anunțat, la mijlocul lunii februarie 2022, că Moscova a început să retragă trupele de la granița cu Ucraina, oficialii americani și europeni dezavuau aceste afirmații ca fiind false, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, invocând imagini „open-source” pentru a susține afirmațiile sale.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg

Din februarie 2022, AWACS ale NATO au efectuat patrulare regulată în Europa de Est și regiunea Mării Baltice pentru a urmări avioanele de război rusești în apropierea granițelor NATO. În timp ce acțiunile de propagandă și dezinformare tulburau apele diplomației, Occidentul implementa un sistem de supraveghere asupra Ucrainei care oferea și oferă informații liderilor militari, „ochii din cer” captând comunicații și identificând vulnerabilități. Astfel, mijloacele de supraveghere aeriană ale NATO adună informații critice despre mișcările trupelor rusești, fără a fi nevoie să treacă în spațiul aerian ucrainean.

Deși piloții militari de la bordul avioanelor de avertizare și comandă ale NATO nu vorbesc, în mod oficial, despre ce informații culeg, din cauza naturii sensibile a informațiilor obținute despre deplasările trupelor rusești, nu pot nega specificațiile tehnice ale AWACS (care sunt neclasificate), mai precis faptul că aceste radare aeriene pot „vedea” la cel puțin 400 de kilometri dincolo de aeronavă, putând urmări avioanele de luptă sau dronele în timp ce se apropie de spațiul aerian ucrainean, navele care se poziționează pentru atac în Marea Neagră, sau chiar și deplasările tancurilor sau altor vehicule militare.

Precauția NATO și desfășurarea de forțe a statelor membre

Niciunul dintre cei implicați în operarea AWACS nu ar detalia propriul rol în astfel de acțiuni, invocând sensibilitatea situației în care s-ar afla NATO dacă Federația Rusă ar acuza Alianța că furnizează informații Ucrainei, care nu este stat-membru NATO. Această precauție reflectă poziția dificilă în care se află NATO, pe măsură ce războiul se prelungește, Alianța continuând să declare că nu este un jucător activ în conflict și că nu oferă asistență directă Ucrainei, pentru a nu risca să provoace o agresiune rusă asupra teritoriului NATO.

Aeronavele AWACS execută zboruri de recunoaştere şi supraveghere pe teritoriul ţărilor NATO Foto: MApN

Astfel, conform declarațiilor oficiale, informațiile sunt trimise numai statelor-membre NATO. Cu toate acestea, este larg recunoscut că unele state-membre împărtășesc informațiile Ucrainei, care le poate folosi pentru a contracara un atac și/sau pentru a înțelege mai bine mișcările armatei ruse pe câmpul de luptă.

În timp ce NATO nu intervine militar pentru a proteja Ucraina, într-un mod direct, nu poate fi negat sprijinul consistent oferit Ucrainei, state-membre precum SUA și Marea Britanie vorbind deschis despre contribuțiile în informații și ajutor militar oferite Ucrainei, menite să oprească avansurile armatei ruse, contribuții care, cel puțin parțial, ar putea explica încetinirea ofensivei rusești pe aproape toate fronturile.

Mai mult, deși NATO a declarat că nu va interveni militar împotriva Federației Ruse, asta nu înseamnă că statele-membre nu au demarat o desfășurare istorică de mijloace de supraveghere aeriană pentru a consolida securitatea flancului estic și pentru a ține sub supraveghere atentă mișcările armatei ruse în teatrul de operațiuni din Ucraina.

Astfel, NATO monitorizează totul în aer, pe uscat, pe mare și în spectrul radio la granițele Ucrainei, Belarusului și Federației Ruse, un exemplu fiind aeronavele AWACS care deja orbitează în spațiul aerian al României și care pot, cu ușurință, monitoriza operațiunile trupelor rusești în interiorul Ucrainei.

Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Federației Ruse

Revenind la declarația lui Serghei Lavrov, nu putem să nu ne întrebăm retoric dacă aeronavele AWACS ale NATO prezente în România pot fi considerate „elemente de infrastructură militară care să genereze ameninţări directe la adresa” Federației Ruse, date fiind cele declarate de Mircea Geoană: „Prezenţa acestor avioane sofisticate ale NATO reprezintă nevoia naturală a NATO de a avea ochi şi urechi la distanţe cât mai mari, tocmai pentru a putea să vedem care sunt acţiunile actuale şi preconizate ale Rusiei”?

articolul original.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg: Țările care sprijină Ucraina trebuie să se concentreze nu doar pe a trimite noi arme Kievului, ci şi pe furnizarea muniţiei

20 January 2023 at 21:15
image

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a transmis vineri că țările care sprijină Ucraina trebuie să se concentreze nu doar pe a trimite noi arme Kievului, ci şi pe furnizarea muniţiei pentru sistemele mai vechi şi pe sprijin în mentenanţa acestora.

Miniştrii apărării şi înalţi responsabili militari din 50 de ţări se întâlnesc la Baza Aeriană Ramstein din Germania, în cea mai recentă conferinţă dintr-o serie de reuniuni despre livrările de arme de la începutul invaziei ruse din Ucraina în urmă cu 11 luni.

„Trebuie să ne amintim că este nevoie să nu ne concentrăm doar pe noile platforme, ci să ne asigurăm şi că toate platformele care există deja pot funcţiona aşa cum trebuie”, a declarat Stoltenberg pentru Reuters.

„Avem nevoie de muniţie. Avem nevoie de piese de schimb. Avem nevoie de mentenanţă şi de instruire”, a spus el.

SUA au anunţat joi un ajutor militar de 2,5 miliarde de dolari pentru Ucraina, un pachet care va include mai multe vehicule blindate şi muniţie.

Noul ministru al Apărării din Germania, Boris Pistorius, a declarat vineri că nu a fost luată încă nicio decizie cu privire la o eventuală livrare către Kiev a tancurilor de asalt Leopard, de fabricaţie germană, pe care Ucraina le solicită pentru a respinge invazia rusă.

Chestiunea „a fost discutată” între ţările care sprijină Ucraina şi care s-au reunit la Ramstein, în vestul Germaniei, însă „nu a fost luată nicio decizie”, a declarat Boris Pistorius, conform AGERPRES

articolul original.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski: Nu există altă soluţie decât trimiterea de către Occident de tancuri grele Ucraina

20 January 2023 at 20:45
image

Nu există altă soluţie decât trimiterea de către Occident de tancuri grele Ucraina, a transmis vineri preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în timp ce aliaţii Kievului nu au luat o decizie în cursul unei reuniuni la Ramstein, în Germania.

„Da, va trebui în continuare să luptăm pentru furnizarea de tancuri moderne, dar în fiecare zi este mai evident faptul că nu există altă soluţie decât să luăm o decizie cu privire la tancuri”, a spus Zelenski în discursul său de seară transmis prin video.

„Partenerii noştri au o atitudine de principiu – ei vor susţine Ucraina atât cât este necesar pentru victoria noastră”, a continuat el.

Reuniţi la baza militară americană de la Ramstein, aliaţii occidentali ai Ucrainei nu au reuşit să convină cu privire la livrarea de tancuri grele, în special din lipsa de undă verde din partea Germaniei.

Aşteptările Kievului erau mari înaintea acestei reuniuni de aproximativ 50 de ţări, destinată să coordoneze ajutorul militar al aliaţilor împotriva Moscovei, Ucraina sperând să obţină armamentul necesar lansării unei noi ofensive împotriva trupelor ruse pe teritoriul său.

Zelenski, care le-a cerut joi occidentalilor să mărească „în mod semnificativ” livrările de arme, a salutat totuşi reuniunea de la Ramstein, care „ne va întări rezistenţa”.

El a citat „sute de vehicule de luptă adăugate la arsenalul ucrainean”, „rezultate semnificative în ceea ce priveşte rachetele şi sistemele antiaeriene”.

Creşterea ajutorului militar pentru Ucraina este „urgentă” pentru ca aceasta să-şi poată recupera teritoriul ocupat înainte ca Rusia să lanseze noi ofensive, a transmis vineri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la finalul reuniunii de la Ramstein, la care aliaţii Ucrainei nu au ajuns la un acord pentru a oferi acesteia tancuri germane Leopard, promiţând în schimb Kievului alte tipuri de arme, inclusiv vehicule de luptă pentru infanterie şi sisteme antiaeriene, notează EFE, conform AGERPRES

articolul original.

Şeful NATO: Trebuie să furnizăm mai multe arme Ucrainei

18 January 2023 at 18:21
By: (R.C.)

Ucraina are nevoie de o „creştere semnificativă” a numărului de arme într-un moment crucial al invaziei ruse şi un astfel de sprijin este singura cale către o soluţie negociată de pace, a declarat miercuri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un interviu acordat Reuters în marja Forumului Economic de la Davos.

Şefi din domeniul apărării din aproximativ 50 de ţări şi din Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) se vor reuni vineri la baza aeriană Ramstein din Germania, ultima dintr-o serie de întâlniri de când forţele ruse au invadat Ucraina, cu aproape 11 luni în urmă.

‘Este un moment crucial în război şi e nevoie de o creştere semnificativă a sprijinului pentru Ucraina”, a declarat Stoltenberg în interviu.

‘Dacă vrem o soluţie negociată de pace mâine, trebuie ca astăzi să furnizăm mai multe arme”, a spus el.

Se aşteaptă ca la reuniunea de la Ramstein să se pună accentul nu pe ceea ce vor oferi SUA, ci pe faptul dacă Germania va renunţa să se opună trimiterii tancurilor sale de luptă Leopard în Ucraina sau cel puţin să aprobe transferul acestora din ţările aliate.

Stoltenberg este precaut în privinţa acestui subiect; consultările continuă, spune el, salutând totodată decizia Marii Britanii de a trimite tancuri Challenger în Ucraina.

Marea Britanie a crescut presiunea săptămâna aceasta asupra Berlinului devenind prima ţara din Vest care trimite tancuri occidentale, promiţând un escadron de 14 Challenger, dar tancurile Leopard sunt considerate ca fiind cea mai bună alegere pentru a aproviziona Ucraina cu o forţă de tancuri grele.

Kievul speră că noile arme occidentale îi vor da un nou avânt militar în acest an, în special tancuri grele, care ar conferi trupelor sale mai multă mobilitate şi protecţie pentru a sparge liniile ruseşti în estul şi sudul ţării.

Dincolo de tancuri, Stoltenberg a declarat că Ucraina are nevoie de mai multe sisteme de apărare antiaeriană, de blindate, dar şi de muniţie, piese de schimb şi de capacităţi de întreţinere pentru a se asigura că armele de care dispune continuă să funcţioneze.

El a spus că situaţia de pe fronturi s-a stabilizat în ultimele săptămâni, dar că luptele de lungă durată şi înverşunate de lângă Bahmut, oraş din estul ţării, arată importanţa furnizării mai multor arme pentru a sprijini Ucraina.

Rusia s-a concentrat asupra Bahmut în ultimele săptămâni, susţinând săptămâna trecută că forţele sale au cucerit oraşul minier Soledar din apropiere.

‘Preşedintele (rus) (Vladimir) Putin nu a dat niciun semn că s-ar pregăti pentru pace şi de aceea trebuie să înţeleagă că nu poate învinge pe câmpul de luptă”, a subliniat Stoltenberg.

articolul original.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg: Suntem într-o fază decisivă a războiului! Este important să furnizăm Ucrainei armele de care are nevoie pentru a învinge

15 January 2023 at 18:45
image

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a transmis că sprijinul militar pentru Ucraina este cea mai rapidă cale spre pace, precizând faptul că este important să furnizăm Ucrainei armele de care are nevoie pentru a învinge şi pentru a continua ca naţiune independentă.

”Angajamentele recente pentru echipamente grele de război sunt importante – şi mă aştept la mai multe în viitorul apropiat”, a declarat Stoltenberg duminică pentru ziarul german de afaceri Handelsblatt.

„Suntem într-o fază decisivă a războiului. Ne confruntăm cu lupte crâncene. Prin urmare, este important să furnizăm Ucrainei armele de care are nevoie pentru a învinge şi pentru a continua ca naţiune independentă”. Sprijinul militar pentru Ucraina este cea mai rapidă cale spre pace, a spus el.

Şeful NATO a vorbit înaintea unei noi reuniuni de coordonare a ţărilor occidentale care oferă ajutor Ucrainei, care va avea loc pe 20 ianuarie la baza americană de la Ramstein, în Germania.

Kievul cere de luni de zile mai multe arme grele. Naţiunile occidentale au fost mult timp reticente în a livra armament greu Ucrainei, invocând temeri de a fi atrase în război sau de a provoca Rusia, comentează AFP.

Gama de arme furnizate s-a extins acum. La începutul acestei luni, Franţa, Germania şi Statele Unite au promis trimiterea de vehicule blindate care transportă tancuri de infanterie sau de recunoaştere – 40 de Marder germane, 50 de Bradley americane şi AMX-10 RC franceze.

Marea Britanie a anunţat sâmbătă că va livra tancuri Challenger 2 Ucrainei, devenind astfel prima ţară care furnizează tancuri grele de producţie occidentală Kievului. Moscova a denunţat o decizie care nu ar face decât să „intensifice” conflictul.

Polonia şi Finlanda şi-au manifestat disponibilitatea de a furniza Ucrainei tancurile mai grele Leopard 2.

Potrivit secretarului general al NATO, preşedintele rus Vladimir Putin a făcut o greşeală atacând Ucraina. „A supraestimat forţa propriilor sale forţe armate. Le vedem paşii greşiţi, lipsa de moral, problemele de comandament, echipamentul slab”, a spus el. Dar ruşii „au demonstrat că sunt dispuşi să suporte pierderi grele pentru a-şi atinge obiectivul”, a adăugat el, conform AGERPRES

articolul original.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, avertizează: ‘Este periculos să subestimezi Rusia’

5 January 2023 at 18:00
image

„Au arătat o mare disponibilitate de a tolera pierderile și suferința”, a declarat Stoltenberg la o conferință de afaceri în Norvegia, potrivit The Guardian..

„Nu avem niciun indiciu că președintele Putin și-a schimbat planurile și obiectivele în Ucraina. Așa că este periculos să subestimezi Rusia”, avertizează oficialul NATO.

Recent, generalul Kirilo Budanov, șeful serviciului de informații militare al Ucrainei, susține că președintele rus Vladimir Putin va muri „foarte curând”, dar după ce se va încheia războiul început de el în Ucraina.

Budanov a spus într-un interviu pentru ABC News, luat de către BrittClennett, că Putin are cancer și că va muri foarte curând, conform realitatea.net

Citește și:

Liderul de la Kremlin a cedat în fața patriarhului Kirill: ‘Ordon ministrului rus al apărării să introducă un regim de încetare a focului’

Ucraina respinge armistițiul lui Vladimir Putin: Păstrați-vă ipocrizia pentru voi

articolul original.

Șeful NATO, Jens Stoltenberg: ‘Ceea ce am văzut este că Rusia nu dă semne că renunță la scopul său general de a prelua controlul asupra Ucrainei’

2 January 2023 at 15:00
image

NATO trebuie să crească producţia de arme în contextul în care războiul din Ucraina se prelungeşte, iar nevoia Kievului de materiale militare sporeşte, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un interviu difuzat duminică, relatează luni DPA.

„De exemplu, pentru artilerie avem nevoie de o enormă cantitate de muniţie, avem nevoie de piese de schimb”, a declarat şeful alianţei militare de 30 de ţări pentru BBC. „Trebuie să accelerăm producţia şi este exact ceea ce fac aliaţii”, a adăugat el.

Mentenanţa sistemelor de arme livrate deja Ucrainei este cel puţin la fel de importantă ca dezbaterea privind furnizarea de noi arme, a spus Stoltenberg.

NATO trebuie să fie pregătită să sprijine Ucraina pe termen lung. „Ceea ce am văzut este că Rusia nu dă semne că renunţă la scopul său general de a prelua controlul asupra Ucrainei. Forţele ucrainene au avut prim-planul timp de mai multe luni, dar ştim de asemenea că Rusia a mobilizat multe forţe, multe dintre ele sunt instruite acum”, a mai spus Stoltenberg.

„Totul indică faptul că sunt gata să continue războiul şi potenţial să încerce să lanseze o nouă ofensivă”, a adăugat secretarul general al NATO.

Este probabil ca acest război să se încheie la masa negocierilor, dar crucială pentru rezultatul unor asemenea convorbiri este puterea Ucrainei pe câmpul de luptă, a subliniat el.

Depinde de conducerea de la Kiev să decidă în ce termeni se va aşeza la masa de negociere, a mai spus Stoltenberg, informează agerpres.ro

articolul original.

Șeful NATO: Ucraina trebuie să primească sprijin militar pe termen lung

1 January 2023 at 17:27
image

Războiul din Ucraina este departe de a se încheia, prin urmare‚ țările occidentale trebuie să se aștepte să fie nevoite să furniuzeze sprijin pe termen lung Ucrainei, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un interviu la BBC.

Mesajul transmis de șeful NATO

Sprijinul militar ar asigura supravieţuirea Ucrainei ca ţară suverană şi ar forţa Rusia să se aşeze la masă şi să negocieze încetarea războiului, consideră şeful NATO.

Stoltenberg face aceste observații bazându-se pe mobilizarea parțială ordonată d evLadimir Putin, semn că partea rusă nu se gândește la renunțarea la ostilități în viitorul apropiat:

„Forţele ucrainene au avut o perioadă propice timp de câteva luni, dar ştim de asemenea că Rusia a mobilizat mult mai multe forţe, iar multe dintre ele se antrenează acum”, a subliniat el. „Toate acestea indică faptul că ruşii sunt pregătiţi să continue războiul şi, de asemenea, că este posibil să încerce să lanseze o nouă ofensivă”, a avertizat Jens Stoltenberg.

Şeful NATO le-a cerut aliaţilor să ofere Ucrainei ajutor militar „pentru a-l convinge pe preşedintele Putin că nu îşi va atinge obiectivul de a prelua controlul asupra Ucrainei”.

„Poate suna ca un paradox, dar sprijinul militar pentru Ucraina este cea mai rapidă cale spre pace. Ştim că majoritatea războaielor se termină la masa negocierilor – probabil şi acest război – dar ştim că ceea ce poate obţine Ucraina în aceste negocieri depinde în mod inextricabil de situaţia militară. Aşadar, dacă doriţi o soluţie paşnică negociată care să asigure că Ucraina se impune ca stat democratic independent, cea mai bună modalitate de a realiza acest lucru este să îi oferiţi Ucrainei sprijin militar”, a punctat secretarul general al NATO.

articolul original.

Șeful NATO, noi declarații despre Rusia și Ucraina

1 January 2023 at 18:21
By: (A.T.)

Ţările occidentale trebuie să fie pregătite să-i furnizeze Ucrainei sprijin în contextul în care Rusia nu dă semne că renunţă la intenţiile sale, a afirmat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, transmite duminică BBC.

Stoltenberg a declarat într-un interviu pentru BBC că sprijinul militar va asigura supravieţuirea Ucrainei ca ţară suverană şi va forţa Rusia să negocieze o încheiere a războiului.

Potrivit lui, programul de mobilizare parţială adoptat de Rusia în septembrie a arătat că Moscova nu are nicio dorinţă de a pune capăt războiului.

”Forţele ucrainene au avansat de câteva luni, dar ştim de asemenea că Rusia a mobilizat mult mai multe forţe, dintre care numeroase se antrenează acum. Toate acestea indică faptul că ruşii sunt pregătiţi să continue războiul şi pot încerca să lanseze o nouă ofensivă”, a continuat Jens Stoltenberg.

În opinia sa, NATO trebuie să se asigure că Ucraina este într-o poziţie solidă în cazul unor negocieri între cele două părţi beligerante.

”Trebuie să furnizăm sprijin Ucrainei acum, inclusiv sprijin militar, pentru că aceasta este singura modalitate de a convinge Rusia că trebuie să se aşeze la masă şi să negocieze cu bună credinţă şi cu respectarea Ucrainei ca ţară independentă din Europa. Ceea ce ştim este că ceea ce Ucraina poate realiza în jurul acelei mese depinde total de puterea de pe câmpul de luptă”, a explicat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice.

Anterior, Franţa şi-a reiterat sprijinul pentru Ucraina.

”Vom fi alături de voi în mod sigur. Vă vom ajuta până când este obţinută victoria”, a afirmat preşedintele francez Emmanuel Macron în mesajul său de Anul Noul, adresându-se ucrainenilor.

articolul original.

Șeful NATO, Jens Stoltenberg, face un apel în forță la început de an: ‘Trebuie să furnizăm sprijin Ucrainei acum, inclusiv sprijin militar, pentru că aceasta este singura modalitate de a convinge Rusia că trebuie să se așeze la masă’

1 January 2023 at 17:45
image

Ţările occidentale trebuie să fie pregătite să-i furnizeze Ucrainei sprijin în contextul în care Rusia nu dă semne că renunţă la intenţiile sale, a afirmat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, transmite duminică BBC.

Stoltenberg a declarat într-un interviu pentru BBC că sprijinul militar va asigura supravieţuirea Ucrainei ca ţară suverană şi va forţa Rusia să negocieze o încheiere a războiului.

Potrivit înaltului oficial aliat, programul de mobilizare parţială adoptat de Rusia în septembrie a arătat că Moscova nu are nicio dorinţă de a pune capăt războiului.

”Forţele ucrainene au avansat de câteva luni, dar ştim de asemenea că Rusia a mobilizat mult mai multe forţe, dintre care numeroase se antrenează acum. Toate acestea indică faptul că ruşii sunt pregătiţi să continue războiul şi pot încerca să lanseze o nouă ofensivă”, a continuat Jens Stoltenberg.

În opinia sa, NATO trebuie să se asigure că Ucraina este într-o poziţie solidă în cazul unor negocieri între cele două părţi beligerante.

”Trebuie să furnizăm sprijin Ucrainei acum, inclusiv sprijin militar, pentru că aceasta este singura modalitate de a convinge Rusia că trebuie să se aşeze la masă şi să negocieze cu bună credinţă şi cu respectarea Ucrainei ca ţară independentă din Europa. Ceea ce ştim este că ceea ce Ucraina poate realiza în jurul acelei mese depinde total de puterea de pe câmpul de luptă”, a explicat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice.

Anterior, Franţa şi-a reiterat sprijinul pentru Ucraina.

”Vom fi alături de voi în mod sigur. Vă vom ajuta până când este obţinută victoria”, a afirmat preşedintele francez Emmanuel Macron în mesajul său de Anul Noul, adresându-se ucrainenilor, informează agerpres.ro

articolul original.

Șeful NATO, Jens Stoltenberg: ‘Nu trebuie să subestimăm Rusia. Poate suna ca un paradox, dar sprijinul militar pentru Ucraina este cea mai rapidă cale spre pace’

31 December 2022 at 06:15
image

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, spune că Vladimir Putin nu a renunţat la planurile sale de a controla Ucraina şi a avertizat că toată lumea trebuie „să se pregătească pentru o perioadă lungă” de război, relatează The Guardian.

Într-un interviu acordat agenţiei de presă germane dpa, Stoltenberg a declarat că nu există „niciun indiciu că preşedintele Putin şi-a schimbat obiectivul general al acestui război”, care este „de a controla Ucraina”.

Rusia a mobilizat „multe trupe noi” şi a „demonstrat că este dispusă să suporte pierderi dureroase”, a arătat el.

„Acest lucru nu s-a încheiat. Războaiele sunt imprevizibile, dar trebuie să ne pregătim pentru o perioadă lungă şi, de asemenea, pentru noi ofensive ruseşti. Nu trebuie să subestimăm Rusia”, a spus Jens Stoltenberg.

Şeful NATO le-a cerut aliaţilor să ofere Ucrainei ajutor militar „pentru a-l convinge pe preşedintele Putin că nu îşi va atinge obiectivul de a prelua controlul asupra Ucrainei”.

„Poate suna ca un paradox, dar sprijinul militar pentru Ucraina este cea mai rapidă cale spre pace. Ştim că majoritatea războaielor se termină la masa negocierilor – probabil şi acest război – dar ştim că ceea ce poate obţine Ucraina în aceste negocieri depinde în mod inextricabil de situaţia militară. Aşadar, dacă doriţi o soluţie paşnică negociată care să asigure că Ucraina se impune ca stat democratic independent, cea mai bună modalitate de a realiza acest lucru este să îi oferiţi Ucrainei sprijin militar”, a punctat secretarul general al NATO.

articolul original.

Stoltenberg, „absolut încrezător” în extinderea NATO

26 December 2022 at 16:20
By: (R.C.)

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg se aşteaptă ca Suedia şi Finlanda să adere oficial la alianţă în noul an, a declarat el într-un interviu de sfârşit de an pentru DPA, citat luni.

Stoltenberg nu a fost în măsură să spună când se va întâmpla exact acest lucru. Cu toate acestea, el s-a declarat „absolut încrezător că procesul de ratificare va fi finalizat la timp”.

Stoltenberg a clarificat astfel că nu se aşteaptă ca Turcia să blocheze procesul de aderare pentru mult mai mult timp.

Cel mai estic membru al alianţei de apărare a refuzat până acum să ratifice aşa-numitele protocoale de aderare pentru a deschide calea aderării Finlandei şi Suediei la NATO.

Conducerea turcă îşi justifică poziţia faţă de cele două state pentru presupusul lor sprijin faţă de „organizaţii teroriste” precum Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK, interzis).

Dar există şi speculaţii că exporturile de arme suspendate de parteneri NATO ar putea juca un rol. De exemplu, Statele Unite au exclus Turcia din programul lor de avioane de luptă F-35 după ce guvernul de la Ankara a cumpărat sisteme de apărare antirachetă S-400 din Rusia, în ciuda preocupărilor considerabile de securitate din partea partenerilor NATO.

Suedia şi Finlanda au solicitat aderarea la NATO în mai, ca urmare a războiului Rusiei în Ucraina.

Până la sfârşitul lunii iunie, se părea că disputa asupra presupusului sprijin al Suediei şi Finlandei pentru „organizaţiile teroriste” a fost soluţionată.

Cu toate acestea, Turcia consideră acum că acordurile încheiate la acel moment nu au fost încă îndeplinite, în special de către Suedia. Ankara cere extrădarea presupuşilor terorişti, printre altele, aminteşte DPA.

Săptămâna trecută, ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu a declarat într-o conferinţă de presă cu omologul său suedez Tobias Billstrom că ei nu sunt „nici măcar la jumătatea drumului” în punerea în aplicare a acordurilor.

El a criticat, printre altele, faptul că Curtea Supremă suedeză a oprit recent extrădarea jurnalistului Bulent Kenes, cerută de Ankara.

Întrebat dacă nu ar fi mai bine să existe opţiunea de suspendare a drepturilor de vot ale unor ţări precum Turcia, Stoltenberg a spus că nu există niciun motiv să se speculeze care ar fi abordarea dacă tratatul fondator este negociat astăzi.

El a remarcat că există şi diferenţe de opinii între aliaţi în probleme precum democraţia şi statul de drept, adăugând că NATO este un forum important pentru aliaţi de a-şi exprima îngrijorările.

articolul original.

Stoltenberg: Rusia încearcă să impună un fel de îngheţare a acestui război

7 December 2022 at 13:28
image

Rusia încearcă să îngheţe luptele din Ucraina pe timpul iernii pentru a-şi întări forţele în vederea unui nou asalt în primăvară, a declarat miercuri şeful NATO, Jens Stoltenberg, potrivit Agerpres.

„Ce vedem acum este că Rusia încearcă să impună un fel de îngheţare a acestui război, cel puţin pentru o perioadă scurtă, pentru a se putea regrupa, repara, recupera şi apoi pentru a încerca o ofensivă mai mare în primăvară“, a afirmat Stoltenberg în cadrul unui eveniment public organizat de cotidianul britanic Financial Times.

Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice a afirmat că membrii NATO continuă să furnizeze Ucrainei arme şi sprijin „fără precedent”, în ciuda îngrijorărilor privind o eventuală epuizare a stocurilor Occidentului.

„Este la fel de important să adăugăm noi sisteme, precum şi să ne asigurăm că sistemele sau armele pe care le-am livrat deja sunt efectiv operaţionale sau funcţionează eficient”, a declarat Stoltenberg.

„Asta înseamnă că ei au nevoie de o cantitate importantă de muniţii, de piese detaşate şi de mentenanţă”, a precizat el.

Linia frontului în Ucraina s-a stabilizat de când forţele Kievului au obţinut un succes răsunător eliberând oraşul Herson şi zonele din jurul acestuia în partea occidentală a fluviului Nipru luna trecută.

Cele mai violente lupte se concentrează în prezent în jurul oraşului Bahmut, în estul ţării, pe care forţele ruse încearcă să îl cucerească de mai multe luni. SUA se aşteaptă ca luptele să continue într-un „ritm redus” în lunile următoare, cele două părţi aflate în conflict încercând să îşi reconstituie forţele.

Stoltenberg a declarat că „nu are informaţii suplimentare” despre presupusele atacuri cu drone ucrainene asupra unor baze aeriene din Rusia, după ce SUA au spus că „nu au permis şi nu încurajează” astfel de atacuri din partea Kievului.

Şeful NATO estimează în prezent că „nu sunt reunite” condiţiile pentru o rezolvare paşnică a conflictului, „deoarece Rusia nu a arătat niciun semn de angajare în negocieri care să respecte suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei”.

articolul original.

Jens Stoltenberg, despre aderarea Ucrainei la NATO: „Dacă nu reușește să rămână un stat suvern, nu poate deveni membră NATO” | VIDEO

30 November 2022 at 12:19
image

Secretarul General al NATO Jens Stoltenberg a susținut conferință de presă miercuri, 30 noiembrie 2022, în a doua zi a Reuniunii Miniștrilor de Externe ai NATO care are loc la București. Întrebat de ce nu a obținut Ucraina încă dreptul de a deveni membru al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg a declarat că „Ucraina trebuie mai întâi să iasă triumfătoare din război, este o precondiție”.

Jurnalist The New York Times: Ați spus până acum, de nenumărate ori, că Ucraina luptă pentru valorile noastre. Ați spus asta dumneavoastră și mulți alți lideri occidentali. Ați spus că ne apără granițele, valorile și democrația. În aceste condiții, Ucraina chiar nu și-a obținut dreptul de a fi membră NATO?

„Misiunea imediată este să ne asigurăm că Ucraina poate rezista ca un stat democratic, economic, dar și umanitar. Și asta facem acum. Dacă nu reușește să rămână un stat suvern, Ucraina nu poate deveni membră NATO – este o precondiție”, a declarat Jens Stoltenberg.

Sursa foto: Shutterstock

Citește și: Miniștrii de Externe din țările NATO discută, la București, despre procesul de aderare al Suediei și Finlandei. Turcia și Ungaria nu au ratificat tratatele

articolul original.

Stoltenberg, la Reuniunea Miniștrilor de Externe ai NATO: Războiul se va încheia la masa negocierilor, dar trebuie să ajutăm Ucraina până atunci

29 November 2022 at 17:47
image

Războiul din Ucraina se va încheia la masa negocierilor, dar până atunci Ucraina are nevoie de ajutor militar, spune Secretarul General al Alianței Nord Atlantice, Jens Stoltenberg. Miniștrii de Externe NATO discută zilele acestea la București modalitatea în care pot ajuta țara invadată de Rusia pentru a face față iernii și atacurilor susținute ale Federației.

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/11/29nov-20-Lucia-sndw-prima-zi-discutii-NATO.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Aliații din cadrul NATO au promis noi ajutoare pentru Ucraina

Țările NATO vor contribui în continuare Ucraina pentru a se apăra. Oricât va dura războiul, nu vom da înapoi, a spus Jens Stoltenberg.

Aliații au promis noi ajutoare: combustibili, îmbrăcăminte, sisteme de bruiat drone și generatoare, iar Secretarul General al Alianței spune că se poartă discuții cu partea ucraineană pentru ca NATO sau o țară aliată să poată trimite sisteme de apărare antiaeriană și antirachetă Patriot.

„Este despre a furniza sisteme noi, ca de exemple sistemele de apărare Patriot. Este o discuție în desfășurare acum despre asta”, a spus Secretarul General al NATO.

Este important să putem să asigurăm funcționalitatea sistemului, să avem piese de schimb și muniție, mai spune Jens Stoltenberg.

Jens Stoltenberg: „Cel mai probabil, războiul se va încheia la masa negocierilor”

Secretarul General al Alianței susține că – cel mai probabil – războiul declanșat de Rusia se va încheia la masa negocierilor, dar este important ca Ucraina să se poată apăra, pentru ca președintele Putin să înțeleagă că nu poate obține victoriile la care spera.

Declarația comună a miniștrilor de Externe ai NATO

Miniștrii de Externe NATO au adoptat o declarație comună în urma discuțiilor de la București. Prin aceasta este condamnată din nou agresiunea Rusiei, dar și sprijinul pe care Belarus îl acordă Federației. Miniștri declară că nu vor recunoaște niciodată anexările ilegale ale Rusiei și că vor continua și intensifica sprijinul politic pentru țara condusă de Volodimir Zelenski.

Redăm integral declarația comună a miniștrilor de Externe ai NATO

1. Ne-am reunit la București, în apropierea țărmului Mării Negre, într-un moment în care invazia în derulare a Rusiei în Ucraina amenință pacea, securitatea și prosperitatea euroatlantice.

Rusia poartă întreaga responsabilitate pentru acest război, o încălcare flagrantă a dreptului internațional și a principiilor Cartei ONU.

Agresiunea Rusiei, inclusiv atacurile persistente și inadmisibile asupra civililor ucraineni și infrastructurii energetice privează milioane de cetățeni ucraineni de servicii de bază pentru populație. A afectat aprovizionarea globală cu alimente și a pus în pericol țările și popoarele cele mai vulnerabile de pe glob.

Acțiunile inacceptabile ale Rusiei, inclusiv activitățile hibride, șantajul energetic și retorica nucleară necugetată subminează ordinea internațională bazată pe reguli. Suntem solidari cu Polonia ca urmare a incidentului din 15 noiembrie 2022, care a dus la pierderi tragice de vieți ca rezultat al atacurilor Rusiei cu rachete împotriva Ucrainei.

Condamnăm acțiunile crude ale Rusiei împotriva populației civile din Ucraina, încălcările și abuzurile împotriva drepturilor omului, precum deportările forțate, tortura, tratamentul barbar aplicat femeilor, copiilor și persoanelor aflate în situații vulnerabile.

Toți cei responsabili de crime de război, inclusiv de violență sexuală în cadrul conflictului, trebuie trași la răspundere. De asemenea, condamnăm pe toți aceia, inclusiv Belarusului, care facilitează în mod activ războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

2. Salutăm prezența de astăzi a ministrului de externe Kuleba, suntem pe deplin solidari cu guvernul și cu poporul Ucrainean în apărarea eroică a națiunii și a țării și aducem un omagiu tuturor celor care și-au pierdut viața.

Rămânem consecvenți în angajamentul nostru pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei. Nu vom recunoaște niciodată anexările ilegale ale Rusiei, care constituie o încălcare flagrantă a Cartei ONU.

Vom continua și intensifica sprijinul politic și practic pentru Ucraina, care continuă să își apere suveranitatea și integritatea teritorială, precum și valorile noastre comune împotriva agresiunii Rusiei și vom menține acest sprijin atât timp cât va fi necesar.

În acest context, NATO va continua să se coordoneze strâns cu actorii relevanți, inclusiv organizațiile internaționale, în special UE, precum și statele cu care împărtășim aceleași valori și viziune. Pornind de la sprijinul acordat până acum, vom ajuta Ucraina să își consolideze reziliența, să își apere populația și să contracareze campaniile de dezinformare și minciunile Rusiei.

Aliații vor acorda asistență Ucrainei pentru repararea infrastructurii energetice pe măsură ce își apără populația de atacurile cu rachete. De asemenea, rămânem hotărâți în sprijinirea eforturilor pe termen lung ale Ucrainei pe calea reconstrucției post-conflict și a reformelor, astfel încât Ucraina să își poată asigura viitorul liber și democratic, să își modernizeze sectorul de apărare, să își consolideze interoperabilitatea pe termen lung și să descurajeze agresiuni viitoare. Vom continua să întărim parteneriatul nostru cu Ucraina pe măsură ce avansează în aspirațiile sale euroatlantice.

3. Finlanda și Suedia participă astăzi în calitate de state invitate să adere la Alianță.

Aderarea le va face mai sigure, NATO mai puternic și spațiul euroatlantic mai sigur. Securitatea lor este de importanță directă pentru Alianță, inclusiv pe perioada procesului de aderare.

4. Reamintind faptul că Balcanii de Vest și regiunea Mării Negre sunt zone de importanță strategică pentru Alianță, salutăm întâlnirea noastră cu miniștrii de externe din statele partenere, Bosnia și Herțegovina, Georgia și Republica Moldova, în condițiile în care NATO își consolidează sprijinul adaptat pentru edificarea integrității și rezilienței, dezvoltarea capacităților și susținerea independenței politice.

Angajamentul nostru pentru politica ușilor deschise rămâne ferm. Reafirmăm decizia adoptată la Summitul de la București, în 2008, și toate celelalte decizii subsecvente cu privire la Georgia și Ucraina.

5. NATO este o alianță defensivă.

NATO va continua să protejeze populațiile noastre și să apere fiecare centimetru al teritoriului Aliat în orice moment. Vom proceda în acest mod în conformitate cu abordarea de 360 de grade și împotriva tuturor amenințărilor și provocărilor. Condamnăm terorismul în toate formele și manifestările sale și suntem solidari cu Turcia în durerea pricinuită de pierderile de vieți după recentele atacuri teroriste oribile.

Ne confruntăm cu amenințări și cu provocări din partea unor actori autoritari și competitori strategici din toate direcțiile strategice. În fața celei mai serioase amenințări la adresa securității euroatlantice din ultimele decenii și în conformitate cu Conceptul Strategic, implementăm un nou fundament pentru postura noastră de descurajare și apărare prin consolidarea sa semnificativă și prin dezvoltarea întregii game de forțe și capabilități robuste, gata de luptă.

Toate aceste demersuri vor consolida de o manieră substanțială descurajarea și apărarea înaintată a NATO. Rămânem hotărâți să ne pregătim, să descurajăm și să ne apărăm împotriva atacurilor ostile la adresa infrastructurii critice Aliate. Orice atac împotriva Aliaților va primi un răspuns unit și hotărât. Rămânem uniți și solidari în acțiunile noastre și reafirmăm caracterul durabil al legăturii transatlantice între națiunile noastre. Vom continua depunem eforturi pentru pace, securitate și stabilitate în întreaga zonă euroatlantică”.

Sursa foto: Presidency

Citește și: Klaus Iohannis: „Marea Neagră are o importanță strategică pentru securitatea euroatlantică” | VIDEO

articolul original.
❌