ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 4 October 2022Ultimele Stiri

Criza energetică și efectele pe termen lung: spre o nouă dezindustrializare a Europei?

4 October 2022 at 06:06
image

Europenii sunt nevoiți să lase mai jos termostatele și să adopte de urgență măsuri de economisire a energiei pentru a ajuta la reducerea consumului de gaz cu 13%, transmite Euronews:

Trebuie să ne pregătim pentru întreruperea completă a furnizării de gaze din partea Rusiei. De asemenea, Europa trebuie să se asigure că rezervele de gaze nu vor scădea sub 33% în această iarnă, astfel încât să aibă suficientă energie dacă apare o perioadă bruscă de frig...

Nu doar războiul este sursa crizei...

Potrivit unei analize publicate de revista americană Foreign Policy, "problema fundamentală este că Europa încă nu se confruntă cu sursele crizei, preferând să dea vina pe forțele externe pentru situația sa actuală.

Von der Leyen și alți lideri europeni indică Rusia și războiul său împotriva Ucrainei.

Închiderea robinetelor de gaz de către președintele rus Vladimir Putin a înrăutățit, fără îndoială, lucrurile, dar aceasta va fi deja a treia iarnă a crizei energetice a Europei. În iernile 2020-2021 și 2021-2022, Europa a cunoscut creșteri semnificative ale prețurilor energiei electrice și gazelor naturale, precum și lipsuri de gaze care au dus la creșterea utilizării cărbunelui și păcurei.

Factorii politici europeni fie nu au luat în seamă, fie au preferat să nu schimbe cursul. A ști ce a cauzat problema este primul pas pentru a o rezolva".

Le Monde avertizează că actuala criză energetică ridică problema durabilității unei industrii europene puternice:

"Timp de trei ani, șocurile s-au înmulțit pe Bătrânul Continent, slăbind și mai mult baza industrială deja foarte deteriorată din Franța. Și asta într-un moment în care IMM-urile franceze începeau să ridice capul.

Deja o bună parte din industria chimică a Bătrânului Continent a zburat spre zări mai bune, în Asia sau America, iar alții amenință să accentueze mișcarea.

Și putem să observăm că, deși energia este necesară, ea nu este cheia competitivității unei industrii. Cea al Japoniei este infinit superioară celei a Arabiei Saudite, în ciuda avantajului energetic al acesteia din urmă".

Relocări din considerente energetice

Și Les Echos se teme că Franța s-ar putea afla în fața unui nou val de dezindustrializare:

"Problemele generate de costul energiei încep să se înmulțească în Franța. Lanțurile sunt perturbate odată cu utilizarea importurilor din zone mai competitive.

O lovitură pentru mișcarea de reindustrializare pe care o provocase pandemia.

Peste Rin, amorțeala fabricilor este masivă, una din zece companii și-a încetinit producția, potrivit angajatorilor germani.

În Franța, situația nu este la fel de rea, dar  îngrijorează multiplicarea semnalelor de scădere a producției".

Și dacă industria europeană s-ar reloca în Statele Unite?  Este tendința remarcată de The Wall Street Journal, preluat de Courrier International:

"Luptându-se cu creșterea prețurilor la gaze, tot mai multe companii din Europa aleg să se relocheze în Statele Unite.

Prețurile energiei sunt mai stabile, iar președinția Biden sprijină tranziția către surse regenerabile cu miliarde de dolari. Rezultatul este un mediu din ce în ce mai favorabil în Statele Unite, potrivit liderilor de afaceri, în special pentru industriile care pariază pe proiecte legate de produse chimice, baterii și alte produse consumatoare de energie".

articolul original.

"Putin este unul care ți-ar incendia casa, dar mai întâi și-ar emite un permis pentru aceasta"

3 October 2022 at 06:19
image

Vox comentează că mișcarea lui Putin era așteptată, dar deschide o fază nouă și incertă în războiul din Ucraina:

"Contraofensiva ucraineană recucerește teritoriul și orașele controlate de ruși în zone pe care Putin tocmai a încercat să le anexeze.

Cu toate acestea, un Vladimir Putin sub presiune, care acționează dintr-o poziție slăbită reprezintă, de asemenea, un risc.

Putin încearcă să ridice miza conflictului, o altă potențială încercare de a slăbi determinarea și sprijinul Occidentului pentru Ucraina – toate în timp ce Rusia continuă să se confrunte cu eșecuri".

Într-un interviu pentru Newsweek, ministrul de externe al Finlandei, Pekka Haavisto spune că dictatorul rus se confruntă atât cu disidența în Rusia, cât și cu incertitudinea în rândul națiunilor neutre, preocupate de crizele alimentare și nucleare care se profilează, plus așa-zisele referendumuri pe terenul ucrainean ocupat.

Multe țări care poate nu au fost atât de preocupate de atacul rusesc asupra Ucrainei, sunt acum foarte îngrijorate de această metodă prin care se schimbă granițele prin vot", a spus Haavisto, reflectând discuțiile recente cu omologii să de la adunarea Generală a Națiunilor Unite din septembrie.

Privind harta, puteți vedea multe minorități, puteți vedea multe granițe care ar putea fi contestate cu metode similare. Folosirea acestui tip de metodă la nivel internațional ar crea o problemă uriașă. Cred că multe țări nu pot accepta că schimbarea granițelor prin referendumuri este corectă", a continuat șeful diplomației finlandeze pentru Newsweek.

O montare demnă de Potemkin

Comentând discursul de vineri, Le Figaro notează că "lui Potemkin i-ar fi plăcut montarea lui Vladimir Putin de vineri, de la Kremlin și din Piața Roșie: aprobând voința poporului suveran, el a validat sub cizma sa anexarea a 18% din teritoriul ucrainean.

Cum ar fi putut rezista el acestui impuls spontan de a se arunca în brațele - înarmate - ale mamei Rusia, al celor 87% dintre locuitorii care mai rămăseseră sub focul din Herson, 93,1% din cei din Zaporijjia și, respectiv, 98, 4% și 99,2% din regiunile Lugansk și Donețk, ocupate din 2014?"

Pentru Le Figaro, ”obiectivul probabil al discursului a fost să sudeze națiunea rusă în spatele mitului unei operațiuni de „eliberare" a „fraților" prizonieri ai unui regim „nazist".

Într-un moment în care recrutarea stârnește o mare tensiune în societate, credibilitatea sa se bazează pe presupusa dorință a ucrainenilor de a fi „salvați". Rușii, hrăniți cu știri false, ar fi obișnuiți să creadă că orice este posibil. Dar până când?"

The New York Times afirmă că președintele Putin se confruntă cu provocări monumentale:

"Mobilizarea s-a dovedit atât de nepopulară încât joi a făcut pasul rar de a recunoaște la televiziunea națională greșelile guvernului său în modul în care a fost efectuată.

Zeci de mii de tineri fug din Rusia, înfruntând cozi kilometrice la granițele cu Georgia și Kazahstan, un semnal că mulți ruși nu acceptă argumentele pentru invadarea Ucrainei. Iar haosul a provocat un alt eșec economiei Rusiei, și așa afectate de sancțiuni".

The Conversation amintește că "regimul Putin are o istorie lungă de a folosi cu cinism „legalitatea" pentru a-și justifica acțiunile. Așa cum a scris recent Mark Galeotti, autor a 24 de cărți despre Rusia și politica ei, în The Spectator, Putin este un om care ți-ar incendia casa, dar și-ar emite mai întâi un permis pentru a face acest lucru".

articolul original.

MÂINE: Elevii și preșcolarii vor avea LIBER de Ziua Internaţională a Educaţiei. La sfârșitul lunii, prima vacanță din anul școlar

4 October 2022 at 08:34

Mâine, elevii și preșcolarii vor avea LIBER de Ziua Internaţională a Educaţiei, iar la sfârșitul lunii vor avea prima vacanță din anul școlar.

Elevii și preșcolarii vor avea liber miercuri, 5 octombrie, de Ziua Internaţională a Educaţiei. Pentru cadrele didactice, această zi liberă este inclusă în contractul de muncă.

Ziua Internațională a Educaţiei este sărbătorită în fiecare an la data de 5 octombrie, începând cu anul 1994. Aceasta a fost desemnată de UNESCO şi marchează semnarea, în 1966, a „Recomandării UNESCO/OIM (Organizaţia Internaţională a Muncii) privind statutul profesorilor”.

În România, Ziua mondială a educaţiei este marcată distinct de Ziua învăţătorului (5 iunie) începând cu anul 2013 şi a fost introdusă în structura anului şcolar 2013-2014, conform unei decizii luate, la 3 iunie 2013, de ministrul de atunci al Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, şi de cei doi lideri ai sindicatelor din învăţământul preuniversitar, Simion Hăncescu (Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ) şi Marius Nistor (Federaţia Sindicatelor din Educaţie ”Spiru Haret”).

De asemenea, în această lună elevii vor avea și prima vacanță din anul școlar, în perioada 24-30 octombrie.

Structura anului școlar 2022 – 2023

Modulul 1 – cursuri: de luni, 5 septembrie 2022, până vineri, 21 octombrie 2022; vacanță: de sâmbătă, 22 octombrie 2022, până duminică, 30 octombrie 2022;
vacanță: de sâmbătă, 22 octombrie 2022, până duminică, 30 octombrie 2022;

Modulul 2 – cursuri: de luni, 31 octombrie 2022, până joi, 22 decembrie 2022; vacanță: de vineri, 23 decembrie 2022, până duminică, 8 ianuarie 2023;
vacanță: de vineri, 23 decembrie 2022, până duminică, 8 ianuarie 2023;

Modulul 3 – cursuri: de luni, 9 ianuarie 2023, până vineri, 3 februarie 2023, respectiv vineri, 10 februarie 2023, sau vineri, 17 februarie 2023, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, după caz; vacanță: o săptămână, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în perioada 6—26 februarie 2023;
vacanță: o săptămână, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în perioada 6—26 februarie 2023;

Modulul 4 – cursuri: de luni, 13 februarie 2023, respectiv luni, 20 februarie 2023, sau luni, 27 februarie 2023, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, după caz, până joi, 6 aprilie 2023; vacanță: de vineri, 7 aprilie 2023, până marți, 18 aprilie 2023;
vacanță: de vineri, 7 aprilie 2023, până marți, 18 aprilie 2023;

Modulul 5 – cursuri: de miercuri, 19 aprilie 2023, până vineri, 16 iunie 2023; vacanță: de sâmbătă, 17 iunie 2023, până duminică, 3 septembrie 2023.
vacanță: de sâmbătă, 17 iunie 2023, până duminică, 3 septembrie 2023.

Programul național „Școala altfel” și Programul „Săptămâna verde” se desfășoară în perioada 27 februarie— 16 iunie 2023, în intervale de câte 5 zile consecutive lucrătoare, a căror planificare se află la decizia unității de învățământ.

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Șefa FMI: 48 de ţări expuse la criza alimentară globală

3 October 2022 at 16:54
By: (A.C.)

Directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, a declarat joi că 48 de ţări sunt expuse la criza alimentară globală, iar jumătate din ele sunt vulnerabile, transmite Reuters.

De asemenea, a declarat şeful FMI la o conferinţă la Riad, 141 de milioane de persoane din lumea arabă sunt expuse la insecuritate alimentară. FMI se va alătura celor care luptă contra restricţiilor comerciale, pentru a atenua situaţia din domeniul alimentar, a dat asigurări Georgieva.

Săptămâna trecută, FMI avertizase că lumea se confruntă în prezent cu un şoc alimentar cel puţin la fel de grav cu cel cunoscut în urmă cu peste un deceniu, iar insecuritatea alimentară se va agrava.

Chiar dacă preţurile mondiale la alimente au scăzut în ultimele luni, insecuritatea alimentară este posibil să se agraveze din cauza mai multor factori, precum blocajele de aprovizionare, obstacolele care stau în calea recoltelor din Ucraina şi preţurile ridicate la îngrăşăminte şi energie, a apreciat FMI.

Potrivit instituţiei financiare, criza alimentară actuală este cel puţin comparabilă cu cea din 2007-2008, care a provocat probleme grave în aprovizionarea cu alimente şi multiple decese şi a generat turbulenţe sociale şi politice.

articolul original.

Carnagiu pe un stadion de fotbal. Cel puțin 127 de persoane au murit după ce echipa lor a pierdut într-un meci desfășurat în Indonezia

2 October 2022 at 05:08
image

Cel puţin 127 de persoane au murit pe un stadion de fotbal din Indonezia când fanii au invadat terenul, iar poliţia a răspuns cu gaze lacrimogene, declanşând o debandadă, au anunţat duminică autorităţile, citate de AFP și preluat de agerpres.

Suporterii echipei Arema FC de pe stadionul Kanjuruhan din oraşul Malang, în estul ţării, au luat cu asalt terenul sâmbătă seara târziu, după ce echipa lor a pierdut cu 3-2 în faţa echipei Persebaya Surabaya, prima înfrângere în mai bine de două decenii în faţa rivalului lor acerb.

Poliţia, care a caracterizat tulburările drept “revolte”, a încercat să convingă fanii să se întoarcă în tribune şi a tras cu gaze lacrimogene după ce doi ofiţeri au fost ucişi.

Multe dintre victime au fost călcate în picioare până la moarte, potrivit poliţiei. “În acest incident au murit 127 de persoane, dintre care doi ofiţeri de poliţie.

Treizeci şi patru de persoane au murit în interiorul stadionului, iar restul au murit la spital”, a declarat duminică şeful poliţiei din Java de Est, Nico Afinta, într-un comunicat.

Afinta a spus că mulţi oameni au fost striviţi şi sufocaţi când au fugit spre o ieşire.

Imaginile surprinse din interiorul stadionului în timpul debandadei au arătat cantităţi uriaşe de gaze lacrimogene şi oameni care se căţărau peste garduri. Vehicule incendiate, inclusiv un camion al poliţiei, au împânzit străzile din faţa stadionului duminică dimineaţă/.

Guvernul indonezian şi-a cerut scuze pentru incident şi a promis că va investiga circumstanţele în care s-a produs debandada.

“Ne pare rău pentru acest incident… acesta este un incident regretabil care “răneşte” fotbalul nostru într-un moment în care suporterii pot urmări meciurile de fotbal de pe stadion”, a declarat ministrul indonezian al Sportului şi Tineretului, Zainudin Amali, pentru postul de televiziune Kompas.

“Vom evalua temeinic organizarea meciului şi prezenţa suporterilor. Vom reveni la interzicerea suporterilor de a asista la meciuri? Asta este ceea ce vom discuta”.

Federaţia de Fotbal din Indonezia (PSSI) a suspendat meciurile de fotbal timp de o săptămână, a interzis Arema FC să mai găzduiască meciuri pe teren propriu pentru restul sezonului şi a declarat că va trimite o echipă de investigaţie la Malang pentru a stabili cauza zdrobirii.

articolul original.

Cum poate răspunde Europa șantajului nuclear al lui Putin

30 September 2022 at 05:57
image

"După escaladarea Moscovei de săptămâna trecută, Comisia Europeană le propune celor Douăzeci și șapte să pună bazele unui plafon pentru prețul petrolului rusesc și să impună o interdicție a importului de bunuri noi pentru o sumă de 7 miliarde de euro pe an. Ambasadorii vor examina acest pachet vineri", notează Les Echos".

Dar „unanimitatea va fi foarte greu de obținut", avertizează El Mundo. „Așa cum se întâmplă în mod constant de luni de zile, Ungaria este un semn de întrebare. Chiar în momentul anunțului președintelui Comisiei, prim-ministrul Viktor Orbán, a cerut un referendum vizând în mod specific sancțiunile", relatează la rândul său La Repubblica.

De partea sa, ziarul francez Libération  își menține optimismul în ceea ce privește Ungaria: „partenerii săi ar putea fi tentați să o priveze complet și pentru o lungă perioadă de banii europeni, de care are nevoie disperată, în timp ce moneda sa scade și inflația este în creștere".

Însă ziarul belgian Le Soir atenționează că unele țări încep să experimenteze tulburări pe scena politică internă, în special din cauza prețurilor ridicate la energie. În Republica Cehă, „mii de oameni au manifestat, la Praga, împotriva guvernului și au cerut încetarea sancțiunilor impuse Rusiei în urma invaziei Ucrainei". (Sursa: Toute l'Europe).

 

Dar cum să răspundem amenințării nucleare a Rusiei?

Iată întrebarea pusă de Eurotopics, în deschiderea unul grupaj de comentarii din presa europeană.

Tageszeitung este de părere că "trebuie să convingem acele țări pe care Rusia le vede ca parteneri să se alăture unei alianțe împotriva folosirii armelor nucleare. State precum China, Turcia, India și Kazahstan trebuie să fie convinse să pună capăt tăcerii lor în fața unei potențiale utilizări a armelor nucleare de către Rusia. Rusia nu este indiferentă cu privire la imaginea sa în lume. Eliberarea prizonierilor de război care fuseseră condamnați la moarte și acordarea cetățeniei ruse lui Edward Snowden demonstrează acest lucru."

El País vede creșterea presiunii din partea Kremlinului: „Cel mai inofensiv scenariu ar fi un test nuclear în apropierea Ucrainei, de exemplu în Marea Neagră. Acest război nu va defini doar soarta Ucrainei și natura geostrategică a Europei, ci și regulile războiului viitor. Dacă, după ce a fost învins pe câmpul de luptă convențional, Putin reușește să câștige cu amenințări și chiar cu utilizarea unei bombe, exemplul său va crea un precedent pentru o lume fără de lege."

Iar pentru Le Point, „acțiunile lui Putin pot fi descrise cu un singur cuvânt: șantaj. Occidentul, în special puterile nucleare precum SUA și Franța, trebuie să-i explice Rusiei că folosirea armelor nucleare ar avea consecințe devastatoare pentru țară. Vladimir Putin nu este nici nebun, nici sinucigaș."

articolul original.

Și dacă Putin va lovi infrastructura vitală a Europei?

29 September 2022 at 05:54
image

France Inter transmite că țările de la Marea Baltică și-au consolidat deja securitatea la instalațiile lor energetice :

"Nimeni nu exclude ca Rusia să atace infrastructura țărilor NATO, pe care le consideră a fi adevăratul dușman.

Ar fi o escaladare considerabilă, dar în concordanță cu precipitarea care a caracterizat comportamentul lui Vladimir Putin, de la eșecurile armatei sale în Ucraina.

Mobilizarea parțială este una dintre mișcările sale, la fel ca și referendumurile organizate în zonele ocupate ale Ucrainei. Războiul este departe de a se termina".

Pentru Le Monde, dimensiunea exploziilor – una dintre ele avea o putere echivalentă cu 100 de kilograme de TNT, conform calculelor efectuate de seismologi – nu prea lasă îndoieli cu privire la caracterul lor voluntar. Ele însă nu vor avea un impact pe termen scurt asupra aprovizionării cu gaze a Europei.

 Publicația britanică The Spectator vede un singur vinovat:

Cine, în afară de Rusia, a avut resursele și motivul să trimită comandouri și scafandri adânc în Marea Baltică pentru a face ravagii în conducte? Adevărul este că Putin a căutat în mod constant să crească sentimentul de teamă în Occident, în speranța de a sparge alianța atlantică. Dar dacă Moscova s-a angajat într-adevăr în acest act războinic, atunci pur și simplu a comis o nouă gafă." (Sursa: Eurotopics).

Este Europa suficient de protejată?

The Guardian notează că suspiciunile se îndreaptă imediat către Rusia și vede în aceste explozii "un posibil mesaj despre vulnerabilitatea altor infrastructuri marine de gaze".

Cel mai sensibil centru nervos al Europei este expus, notează și La Repubblica :

Kremlinul vrea să arate că este gata să meargă până la capăt și nu se teme de escaladare. El ridică nivelul confruntării prin țintirea nervului expus al Occidentului, cea mai sensibilă arteră care îi hrănește viața în toate felurile: infrastructura subacvatică. Suntem în întregime dependenți de interconexiunile construite pe fundul mării, nu doar pentru aprovizionarea noastră cu energie, ci mai ales pentru conexiunile digitale prin care circulă 97 la sută din comunicații, fie că este vorba de date sau de apeluri telefonice". (Sursa: Eurotopics).

 Și ziarul belgian De Morgen, preluat de Eurotopics, lansează un mesaj alarmant:

Atacurile arată încă o dată cât de vulnerabilă este Europa când vine vorba de „război hibrid", de exemplu sabotaj. Ce se întâmplă dacă mâine, de exemplu, unul sau mai multe cabluri submarine de internet care alimentează UE și Belgia sunt aruncate în aer sau tăiate? Avem suficiente alternative pentru a garanta liniile vitale de comunicare? Apoi, celelalte infrastructuri critice - de la porturi la terminalele de gaz lichefiat și centralele nucleare – sunt ele suficient de protejate împotriva sabotajului?"

articolul original.

Putin a recunoscut independența regiunilor Herson și Zaporojie în urma unor referendumuri fabricate

30 September 2022 at 05:47
By: -
image

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a recunoscut independenţa regiunilor ucrainene Herson şi Zaporojie, potrivit unor decrete prezidenţiale publicate joi seară, cu o zi înainte ca Rusia să finalizeze anexarea lor, notează AFP.

„Ordon recunoaşterea suveranităţii şi independenţei de stat” a regiunilor Herson şi Zaporojie, situate în sudul Ucrainei, a declarat Vladimir Putin în aceste decrete, care intră în vigoare în ziua semnării, potrivit Agerpres.

Documentele mai arată că președintele rus a luat această decizie în conformitate cu principiile general acceptate și normele legislației internaționale, încadrate în Carta ONU, luând în considerare voința locuitorilor regiunilor în referendumuri. Independența așa-ziselor Republici Populare Donețk și Lugansk a fost recunoscută de Rusia în februarie.

Kremlinul urmează să găzduiască vineri la ora 12.00 GMT o ceremonie în care va fi oficializată anexarea regiunilor ucrainene Doneţk şi Lugansk (est) şi Herson şi Zaporojie (sud). Vladimir Putin va ţine „un discurs substanţial” cu această ocazie, potrivit purtătorului său de cuvânt, Dmitri Peskov, citează Digi24.

Rusia a recunoscut independenţa Republicii Populare Doneţk (DNR) şi a Republicii Populare Lugansk (LNR), la cererea liderilor lor separatişti pro-ruşi, la sfârşitul lunii februarie, cu puţin timp înainte de lansarea ofensivei sale în Ucraina.

În septembrie, regiunile Zaporojie, Herson, Doneţk şi Lugansk au organizat „referendumuri”, denunţate de Kiev şi Occident ca fiind ilegitime, votând pentru alipirea lor la Rusia.O ceremonie de oficializare a acestei anexări va avea loc vineri după-amiază la Kremlin, reaminteşte AFP.

sursa: adevărul

articolul original.

Cum o dai, nu-i bine!

29 September 2022 at 09:52
By: (V.N.)

Fostul internaţional francez Thierry Henry este de părere că utilizarea arbitrajului video (VAR) în timpul meciurilor de fotbal consumă prea mult timp, sporeşte controversele şi „ucide bucuria jocului”, informează AFP.

Chestionat pe această temă în cadrul reuniunii „Leaders Week sport business”, care a reunit peste 3.000 dintre cei mai înalţi responsabili ai industriei mondiale a sportului, între 29 şi 29 septembrie la Londra, Henry a spus că nu are nimic împotriva tehnologiei, în general, dar că este deranjat de pierderea de timp în momentul vizionării fazelor controversate, în comparaţie cu alte sporturi.

Fostul atacant al lui Arsenal Londra, în vârstă de 45 de ani, crede că VAR creează noi controverse cu privire la deciziile arbitrilor în loc să le reducă.

„În fotbal suntem mereu în urmă, avem atât de multe de învăţat. Ceea ce pot vedea în fotbalul american, rugby, cricket, tenis este că deciziile sunt instantanee”, a regretat el.

În prezent consultat de televiziune şi antrenor secund la selecţionata Belgiei, Thierry Henry a detaliat: „Ceea ce mă enervează la VAR este că nu e suficient de rapid. Apoi, este întotdeauna vorba de decizia cuiva care se află într-un camion sau altundeva, pentru că nu VAR-ul decide. VAR-ul nu face decât să amintească situaţia”.

Şi, în cele din urmă, recurgerea la VAR împiedice orice celebrare spontană în cazul unui gol, potrivit lui: „După ce ai marcat, nici nu ştii dacă trebuie să sari de bucurie. Sar? Mă bucur? Nu mă bucur? Omoară bucuria jocului”, a regretat Thierry Henry.

articolul original.

Rapperul ​​Coolio a murit la vârsta de 59 de ani. El era cunoscut pentru piesa „Gangsta’s Paradise”

29 September 2022 at 05:47
image

Știrea morții rapperului american Coolio a fost dată de managerul acestuia. Artistul, al cărui nume real este Artis Leon Ivey Jr, a câștigat un Grammy pentru piesa Gangsta’s Paradise. și a fost unul din cele mai mari nume ale hip-hop-ului din anii 1990.

El a murit în casa unui prieten din Los Angeles, a declarat managerul lui Coolio, Jarez Posey, pentru Associated Press, dar cauza nu a fost precizată.

Coolio a fost nominalizat la alte cinci premii Grammy în timpul carierei sale care a început la sfârșitul anilor 1980. De asemenea, el a ajuns pe locul al treilea în cea de-a șasea serie din UK Celebrity Big Brother în 2009 și s-a alăturat distribuției Ultimate Big Brother anul următor, ultima serie a emisiunii difuzată pe Channel 4.

Conform hotnews.ro, Coolio s-a născut în Pennsylvania, dar mai târziu s-a mutat în Compton, California, unde a lansat primul său single în 1987. El a înregistrat Gangsta’s Paradise pentru filmul din 1995 Dangerous Minds, cu Michelle Pfeiffer, și a devenit una dintre cele mai de succes cântece rap din toate timpurile.

 

articolul original.

Schimbări în topul 400 Forbes. Mark Zuckerberg nu se mai află printre primii 10 miliardari americani

28 September 2022 at 17:53
By: -
image

Averea celor mai bogați 400 de americani s-a diminuat în 2022 pe fondul creșterii inflației și al scăderii piețelor, relatează Adevărul.ro. Ca grup, miliardarii americani din topul 400 realizat de Forbes sunt mai săraci decât anul trecut.

Averea lor netă totală se ridică la 4.000 de miliarde de dolari, în scădere cu 11% față de anul trecut.

Pentru prima dată de la Marea Recesiune încoace ultrabogații Americii nu sunt mai bogați decât în anul precedent. Forbes a calculat averea netă pe baza prețurile acțiunilor din 2 septembrie 2022.

Cei mai afectați sunt magnații americani din domeniul tehnologiei, care au pierdut împreună 315 miliarde de dolari, pe măsură ce prețul acțiunilor companiilor lor s-a prăbușit. Printre cei ce au ieșit din top se numără cofondatorul și fostul CEO al Yahoo!, antreprenorul și programatorul taiwanezo-american Jerry Yang.

Mark Zuckerberg, aflat anul trecut pe locul 3, a ieșit din top 10 pentru prima dată din 2014. El este cu 76,8 miliarde de dolari mai sărac decât în urmă cu un an, fiind miliardarul din topul Forbes care a pierdut cei mai mulți bani în 2022.

Elon Musk se află în fruntea topului Forbes 400 al miliardarilor americani. Averea lui Musk a crescut cu aproximativ 60,5 miliarde de dolari în acest an, datorită saltului de 11% al acțiunilor Tesla și primirii a noi runde de finanțare pentru SpaceX. El l-a detronat pe Jeff Bezos, ajuns pe locul 2, după ce acțiunile Amazon s-au devalorizat cu 27%. Bill Gates a urcat un loc, până pe 3, în ciuda faptului că a donat 20 de miliarde de dolari fundației sale la începutul acestui an, în mare parte datorită anului prost al fondatorului Facebook.

Printre cei reveniți în clubul de elită al Forbes se numără legenda curselor de mașini Roger Penske, cofondatorul Uber Travis Kalanick și Donald Trump.

Sursa: adevarul.ro.

articolul original.

Aeroportul Brașov devine oficial frontieră de stat

28 September 2022 at 14:25
By: M.Ex.

Terminalul de pe Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav devine oficial punct de trecere al frontierei de stat pentru persoane și mărfuri. Acest lucru este confirmat într-un proiect de HG, inițiat de Ministerul Afacerilor Interne, care este pus în dezbatere publică pe site-ul Secretariatului General al Guvernului.
Odată cu deschiderea punctului de trecere a frontierei, se înființează și autoritatea vamală din cadrul aeroportului, cu număr maxim aprobat de posturi de 3.072.

Conform documentului semnat de premierul României, punctul de trecere a frontierei va fi deschis pentru persoane
și mărfuri, iar în ceea ce privește programul de funcţionare acesta va fi permanent, în intervalul orar
00.00-24.00 atât pentru punctul de trecere a frontierei, cât pentru biroul vamal de frontieră, dar și
pentru Aeroport.
„Instituțiile care trebuie să asigure personalul necesar pentru efectuarea controlului la trecerea
frontierei de stat sunt: Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General al Poliţiei de
Frontieră Române, Ministerul Sănătăţii, prin Direcţia de Sănătate Publică a Județului Brașov,
structurile teritoriale ale Ministerului Finanţelor, ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
și ale Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.
Spaţiile şi utilităţile necesare pentru desfăşurarea activităţilor de control la trecerea frontierei
de stat, pentru activitatea vamală şi pentru desfăşurarea activităţilor de control sanitar-uman şi
fitosanitar se asigură de către Regia Autonomă „Aeroport Internațional Brașov – Ghimbav” în
calitate de administrator, cu respectarea prevederilor Anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr.
791/2009 privind condițiile pentru certificarea aeroporturilor civile internaționale sau deschise
traficului aerian international, cu modificările și completările ulterioare.
Cheltuielile de personal, pentru dotări și alte amenajări specifice se suportă de către fiecare
ordonator de credite, pentru instituțiile care desfășoară activități în punctul de trecere a frontierei,
potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat
a României, aprobată cu modificări prin Legea nr. 243/2002, cu modificările și completările
ulterioare, cu încadrarea în creditele de angajament și creditele bugetare anuale aprobate, potrivit
legii, din bugetul ordonatorilor principali de credite.
Posturile necesare efectuării controlului la frontiera de stat vor fi asigurate prin suplimentarea
numărului de posturi aprobat Poliției de Frontieră Române din numărul de posturi aprobat
Ministerului Afacerilor Interne, respectiv prin suplimentarea numărului de posturi aprobat
Autorității Vamale Române”, se mai arată în Nota de fundamentare.

articolul original.

Scurgerile de gaz din conductele Nord Stream: tot mai multe suspiciuni de sabotaj

28 September 2022 at 06:21
image

Le Monde transmite că "navigarea pe o rază de cinci mile marine (aproximativ 9 kilometri), precum și survolul pe o rază de un kilometru au fost interzise. Potrivit autorităților daneze, incidentele nu au consecințe asupra siguranței sau sănătății locuitorilor din insulele daneze vecine Bornholm și Christianso.

Impactul asupra mediului ar trebui să fie local și limitat, conform evaluărilor inițiale. Totuși, ziarul nu a uitat să precizeze că prim-ministrul danez  Mette Frederiksen a inaugurat, marți, alături de omologii săi norvegian și polonez Baltic Pipe, o conductă de gaze care leagă Polonia de Norvegia și care trece prin teritoriul și apele Danemarcei".

The New York Times informează că "autoritățile încearcă să stabilească cauza scurgerilor în două conducte de gaze care circulă din Rusia către Germania sub Marea Baltică, după ce în ambele s-a constatat o scădere bruscă a presiunii. Niciuna dintre conductele Nord Stream 1 și 2 nu fusese activă, dar ambele erau umplute cu gaz natural atunci când au înregistrat luni o scădere bruscă a presiunii".

Prea multe coincidențe

„Incidențele de pe conductele Nord Stream s-ar putea datora unor acte rău intenționate", crede ziarul german Der Tagesspiegel.

„O astfel de manevră ar putea permite Moscovei să semene puțin mai multă teamă sau chiar să crească din nou prețul gazelor, pentru a agrava criza energetică, care s-a domolit ușor în ultimul timp".

Dar există și luări de poziție ale unor oficiali care invocă posibilitatea unui act de sabotaj, observă Financial Times :

"Danemarca, Germania și Polonia avertizează asupra sabotajului după scurgerile Nord Stream. Copenhaga sporește securitatea la instalațiile energetice, după deteriorarea conductelor de gaz rusești, în plină criză de aprovizionare a Europei. Analiștii energetici au spus că nu este clar cine va beneficia de scurgeri într-un moment în care niciuna dintre linii nu era operațională. Dar unii bănuiesc o posibilă legătură cu pornirea planificată a unei noi legături între Norvegia – acum cel mai mare furnizor de gaz al Europei – și Polonia".

Este  „greu de imaginat" că  scurgerile uriașe ale conductei Nord Stream sunt o coincidență, spune premierul danez Mette Frederiksen, citat de Politico.

"Nord Stream 2, care nu este în funcțiune, a fost totuși umplut cu 117 milioane de metri cubi de gaze naturale – în valoare de 213 milioane de euro la prețurile curente – pentru a aduce presiunea în conductă până la 300 de bari".

Politico amintește că Germania a înghețat aprobarea conductei după invadarea Ucrainei de către Rusia. "La intrarea în Germania, presiunea conductei a fost de 7 bari, a declarat luni autoritatea germană de reglementare a infrastructurii".

Potențial pericol pentru mediu

Și Euronews transmite că "temerile de sabotaj cresc după ce peste noapte au fost identificate mai multe scurgeri de gaz pe conductele Nord Stream operate de Rusia. Premierul danez tocmai vorbea în Polonia, unde a participat la ceremonia de deschidere unei noi conducte pentru transportul de gaz norvegian pentru Danemarca și Polonia. Coincidența dintre ceremonie și scurgeri a alimentat teoriile atacurilor deliberate. Comisia Europeană a declarat marți că este încă prematur să speculeze".

CNBC remarcă faptul că scurgerile, care ar putea veni în urma unor acte de sabotaj, apar după ce Rusia a spus că are „dreptul" de a folosi arme nucleare :

 „Mai multe surse din UE au spus că sabotajul este plauzibil. Nicio conductă nu furniza gaz comercial în momentul scurgerii. Și totuși, ambele conducte se aflau sub presiune. Fiecare are capacitatea de a transporta aproximativ 165 de milioane de metri cubi de gaz metan pe zi", au spus sursele europene, citate de CNBC. Canalul american de business atrage atenția asupra unui "pericol sever pentru siguranță și mediu, în special dacă Rusia nu încetează pomparea gazului în sistem”.

articolul original.

Este Meloni viitorul?

27 September 2022 at 05:57
image

Ce ne așteaptă acum? – întreabă La Repubblica:

"Criza prelungește sezonul populismului. Este o victorie anunțată, dar care schimbă istoria țării.

Constituția va fi schimbată prin calul troian al prezidențialismului, instrumentul perfect pentru discursul populist, care dorește identificarea între lider și popor. Și întregul peisaj instituțional, cu echilibrele sale delicate, va trebui să se adapteze ierarhiei puterilor".

L'Obs notează, însă, că "în această țară cu instabilitate guvernamentală cronică, experții sunt deja de acord asupra speranței scurte de viață a coaliției victorioase, o căsătorie de conveniență între trei aliați cu ambiții concurente".

Puterea nu va veni de la sine

Și Le Monde atenționează că de-abia după victorie încep adevăratele dificultăți:

"Nu înseamnă că puterea îi va cădea în brațe, ca un fruct copt.

Provocarea  cea mai urgentă, pe termen scurt, va fi consolidarea alianței dreptei, traversată de contradicții profunde care nu vor ezita să apară în zilele următoare. Pentru că cei doi parteneri ai săi, Forza Italia și Liga riscă în zilele următoare să-i complice misiunea".

În Germania, Die Zeit insistă asupra spațiului limitat de manevră de care dispune Italia, o „țară foarte îndatorată care nu poate ignora cele 192 de miliarde de euro din planul de redresare al UE". (Sursa: Toute L'Europe)

Corriere della Sera scrie că "odată cu rezultatele italiene, care vin în urma celor suedeze, există temeri legate de un efect de domino, cu o revigorare a suveranismului și o bunăvoință sporită față de Rusia, datorită prezenței Lega și Forza Italia în coaliție.(...) Dar direcția va deveni clară odată cu primele declarații ale învingătorilor privind relația cu Europa și sancțiunile împotriva regimului Putin."(Sursa: Eurotopics).

Libération vede în "Italia postfascistă, o amenințare la adresa valorilor europene"

Ziarul francez se întreabă în ce măsură aceste alegeri riscă să ducă la paralizie sau chiar la implozie în Europa:

"Este mai mult decât îndoielnic. Giorgia Meloni a promis viitorilor săi parteneri europeni, cercurilor de afaceri și opiniei publice italiene, moderându-și criticile antieuropene: nu se pune problema unei „Italexit" sau a unei ieșiri din euro. Nici măcar nu este vorba de încălcarea tratatelor, așa cum vor să facă în Franța Adunarea Națională și Franța Nesupusă. Dar este clar că Roma nu va da undă verde unei reforme a tratatelor europene, așa cum își dorește Parisul.

Dispare și speranța unui consens pentru a trece de la votul unanim la cel cu majoritate calificată  în cadrul Consiliului de Miniștri în anumite domenii strategice".

Răbdarea italienilor se poate epuiza rapid

În sfârșit, BBC comentează că  "Italia este iubită în lume pentru mâncare, artă, istorie și cultură, dar pur și simplu nu funcționează pentru o mare parte a propriei populații.

O economie în perpetuă stagnare a contribuit la alimentarea unui exod masiv de creiere.

Gerontocrația politică a provocat o dorință masivă de schimbare. Pentru mulți italieni, Giorgia Meloni reprezintă asta - în bine și în rău.

Rigiditatea ei în ceea ce privește drepturile LGBT și imigrația își găsește susținători în Italia, o țară în care conservatorismul catolic încă este prezent și care a suportat povara crizei migrației.

Și în timp ce ea insistă că partidul ei a trimis fascismul în istorie, o țară care nu a avut niciodată echivalentul denazificării Germaniei a lăsat ca urmele trecutului său întunecat să se mențină în politica sa de după război.

Există, fără îndoială, o secțiune a bazei lui Meloni care încă îl glorifică pe Il Duce [dictatorul fascist Benito Mussolini].

Dar ea știe că acum îi revine sarcina să-i asigure pe italieni - și pe europeni - că a trecut cu adevărat mai departe.

Meloni este, oare, viitorul? Cel puțin pentru o vreme, cu siguranță. Dar într-o țară ale cărei guverne durează în medie puțin peste un an, ea știe că răbdarea italienilor se poate epuiza rapid".

articolul original.

Suedia și Danemarca confirmă două breșe și scurgeri de gaze din conducta rusă Nord Stream 1 și încă una în Nord Stream 2

27 September 2022 at 08:56
By: -
image

Autoritatea Maritimă a Suediei a emis în această dimineață o avertizare privind scurgerile din Nord Stream 1: „Există două scurgeri ale conductei – una în zona economică marină a Suediei și una în zona economică marină a Danemarcei. Cele două scurgeri sunt la o distanță relativ mică între ele”, a transmis purtătorul de cuvânt al instituției, citat de Reuters și Biziday. Oficialul a precizat că, mai exact, cele două scurgeri se află la nord-est de insula daneză Bornholm, unde autoritățile din Danemarca au anunțat o scurgere de gaze din conducta Nord Stream 2.

Totodată, în această dimineață și ministrul danez al Energiei, Dan Jorgensen, a cerut companiilor și autorităților din domeniul energetic și al gazelor naturale să fie în alertă și pregătite de o eventuală reacție rapidă în urma scurgerilor.

În acest context, cotația gazului TTF Amsterdam a crescut marți cu 5%, la peste 180 de euro pe megawatt oră, după patru zile consecutive de pierderi. Totuși, prețurile sunt în continuare aproape de minimele din ultimele două luni, în condițiile în care stocurile de gaze ale Europei sunt ridicate.

În timp ce conducta Nord Stream 2 nu a fost niciodată pornită, Nord Stream 1 este oprită de aproape o lună, operatorul rus invocând probleme tehnice la turbinele care împing gazul din Rusia spre Germania.

Sursa: Biziday

articolul original.

Iran: de la protest împotriva vălului islamic la revoltă anti-regim

26 September 2022 at 05:40
image

"În mod spontan, iranienii au ieșit pe străzile din Teheran și din alte orașe din întreaga țară pentru a-și exprima furia", scrie Le Monde.

"Imaginile cu femei care își îndepărtează și ard vălurile în semn de protest au făcut înconjurul lumii, la fel ca și cele ale represiunii împotriva protestelor".

Euronews notează că protestele din Iran s-au răspândit și în Europa :

Câteva sute de iranieni care locuiesc în Franța și activiști pentru drepturile omului deopotrivă s-au adunat sâmbătă la Paris pentru a protesta împotriva represiunii din Iran asupra demonstrațiilor.

Oamenii au scandat sloganuri împotriva liderului iranian, ayatollahul Ali Khamenei. De asemenea, au cerut președintelui francez Emmanuel Macron să intervină și să ia o poziție împotriva acțiunilor lui Khamenei”.

The Wall Street Journal observă că, pe fondul protestelor din Iran, un lider puternic iese din umbră.

Este Mojtaba Khamenei, care i-ar putea succeda tatălui său ca lider suprem, după ce a funcționat în secret ani de zile. Acesta a devenit și el o țintă a furiei demonstranților pentru drepturile femeilor.

Conducerea iraniană se confruntă cu o provocare serioasă, crede The Irish Times:

„Protestele par să fi luat prin surprindere regimul, care susține că sunt inspirate de influențe externe, dar aproape niciun politician de rang înalt nu a fost dispus să apere arestarea tinerei femei. Brutalitatea poliției moravurilor este însă renumită și tolerată de regim.

Protestele curajoase, reprimate cu bastoane, gloanțe și gaze, sunt cea mai semnificativă provocare pentru regim din ultimii ani, semn că sub tensiunile de suprafață, societatea fierbe", mai notează ziarul irlandez.

"Femeile iraniene îi sfidează pe ayatollahi, iar sistemul se simte amenințat", titrează El Pais :

"În urmă cu trei ani, protestele puternice din Iran au făcut sute de morți; autoritățile nu și-au asumat niciodată responsabilitatea. La acea vreme, populația se ridica din cauza creșterii prețurilor la benzină - într-o țară care are unele dintre cele mai mari rezerve de petrol din lume.

Dar protestele actuale sunt altfel. Niciodată până acum atât de multe femei – multe dintre ele tinere – nu și-au fluturat vălurile în public și nu și le-au ars, în public, în fața clădirilor guvernamentale".

Iar Le Figaro observă că "revolta împotriva vălului se transformă în protest anti-regim" :

"Sunt deja zece zile de când Iranul se ridică, cu toate generațiile la un loc, de la nord la sud, de la cartierele bogate din Teheran până la orașele de provincie, pentru a spune nu hijab-ului obligatoriu, nu unei republici islamice care a hărțuit femeile de mai bine de patruzeci de ani , nu brutalității poliției moravurilor, care a provocat moartea unei tinere nevinovate.

Minciunile statului, greu credibile în epoca rețelelor de socializare, nu fac decât să amplifice furia".

articolul original.

Bărbat dat în urmărire naţională şi internaţională, depistat în Craiova

26 September 2022 at 10:23
image

Un doljean, dat în urmărire naţională şi internaţională, a fost prins, ieri după amiază, în municipiul Craiova.

Doi poliţişti din cadrul Serviciului de Investigații Criminale împreună cu un al treilea din cadrul Serviciului Rutier Dolj, toți aflați în timpul liber, în urma exploatării cu operativitate a unei informaţii, au depistat, identificat și prins, în cartierul Rovine, din municipiul Craiova, un bărbat de 32 de ani, din comuna Urzicuţa, judeţul Dolj, persoană urmărită naţional şi internaţional.

Pe numele bărbatului era emis un mandat de executare a pedepsei, pentru săvârşirea de infracţiuni la regimul circulaţiei pe drumurile publice, din luna mai 2022, acesta sustrăgându-se executării pedepsei.

Bărbatul a fost condus la sediul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Dolj – Serviciul de Investigații Criminale, în vederea îndeplinirii procedurii specifice, iar ulterior a fost escortat la Penitenciarul Craiova unde a fost încarcerat.

articolul original.

Totul va depinde de tehnologia românească într-un test de deviere a unui asteroid. Totul va putea fi urmărit online

25 September 2022 at 07:01
By: -
image

Omenirea va devia un asteroid, luni, 26 septembrie, în cadrul unei misiuni spațiale internaționale. România este unul dintre actorii care contribuie la componenta europeană a acestei misiuni, iar Agenția Spațială Română invită publicul să urmărească în direct, online, operațiunea.

Concret, o sondă spațială se va ciocni controlat de un asteroid, într-un prim efort internațional de deviere a traiectoriei sale, pentru a testa capacitatea omenirii de a se proteja astfel de aceste mici corpuri cerești. Acest pas este parte a misiunii internaționale cu două componente, cea americană, DART, care va impacta satelitul ateroidului, luni, în condiții care nu prezintă nici un risc pentru Terra, și cea europeană, HERA, care va observa dacă devierea a fost sau nu reușită și cu ce modificări pe suprafața micii planete, precizează Agenția Spațială Română, într-un comunicat. Practic, tot ce va vedea satelitul și felul în care sunt interpretate datele pentru a se ghida spre destinație va depinde de tehnologia românească, scrie Rador.

Agenția Spațială Română (ROSA) invită atât publicul, cât și mass-media să asiste la impactul dintre DART și Dimorphos. Evenimentul va avea loc pe 26 septembrie și este difuzat ONLINE conform programului de mai jos:

17:30 EDT (27 septembrie, 0:30 ora locală a României) transmisie în direct de la sonda spațială Double Asteroid Redirection Test (DART) a NASA
18:00 EDT (27 septembrie, 1:00, ora locală a României) începe reflectarea în direct pentru impactul NASA cu testul de redirecționare a asteroizilor dublu (DART) cu asteroidul Dimorphos
19:14 EDT (27 septembrie, 2:14 ora locală a României) impact vizat
20:00 EDT (27 septembrie, 3:00 ora locală a României) briefing de presă post-impact.

Pe 26 septembrie (începutul zilei de 27 septembrie în România), DART se va ciocni cu corpul mai mic al sistemului de asteroizi binari Didymos, lovind cu o viteză de aproximativ 6,6 km pe secundă. În timp ce sistemul de asteroizi Didymos își va menține neperturbat mișcarea în jurul Soarelui, coliziunea este de așteptat să schimbe orbita Dimorphosului cu diametrul de 160 de metri în jurul Didimosului cu diametrul de 780 de metri într-un mod mic, dar distinct – doar o fracțiune de unu. procent – suficient pentru a fi măsurat. Dar există încă mai multe necunoscute despre acest sistem de asteroizi – cum ar fi masa precisă a lui Dimorphos, alcătuirea și structura sa internă – precum și dimensiunea și forma craterului lăsat de DART.

sursa: stiripesurse.ro

articolul original.

Actorul Ryan Grantham, condamnat la închisoare pe viață pentru că și-a ucis mama

24 September 2022 at 17:48
image

Actorul canadian Ryan Grantham, cunoscut pentru rolul din „Riverdale”, a fost condamnat la închisoare pe viață după ce a pledat vinovat pentru uciderea mamei sale, Barbara Waite, în 2020, scrie BBC.

Tânărul de 24 de ani l-a interpretat pe Jeffery Augustine în drama adolescentină „Riverdale”. El a fost condamnat miercuri la Curtea Supremă din Columbia Britanică din Vancouver, pledând vinovat de crimă de gradul doi, după ce a fost acuzat inițial de crimă de gradul I.

Actorul a recunoscut că și-a împușcat mama în ceafă în timp ce cânta la pian în casa lor, la nord de Vancouver, a transmis tribunalul.

De asemenea, procurorii au spus că el a complotat și pentru a-l ucide pe premierul canadian Justin Trudeau.

Ryan Grantham, a realizat un videoclip filmat cu camera lui Go-Pro după crimă. În imagini se putea vedea corpul mamei sale în timp ce a spus: „Am împușcat-o în ceafă. În clipele de după, ea ar fi știut că sunt eu”.

Tânărul a băut bere și a fumat marijuana timp de mai multe ore după crimă. Ulterior, a împachetat trei pistoale, muniție și 12 cocktail-uri Molotov pe care le-a pus în mașină, precum și lucruri necesare pentru camping. El avea asupra lui și o hartă cu traseul către reședința Rideau Cottage a premierului Trudeau.

A condus aproximativ 200 de kilometri spre est, până în orașul Hope, înainte de a se întoarce și a merge la o secție de poliție din Vancouver, unde i-a spus unui ofițer: „Mi-am ucis mama”.

articolul original.
❌