ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 24 June 2022Ultimele Stiri

Deputat PNL: După compensarea de 50 de bani pe litru de combustibil făcută de Guvernul Ciucă, avem al doilea cel mai mic preț din Europa

24 June 2022 at 17:32
image

Michael Gudu, deputat PNL de Tulcea, anunță că România va avea al doilea cel mai mic preț la combustibil din Europa, după compensarea cu 50 de bani per litru a Guvernului Ciucă.

Conform calculelor prezentate de deputatul liberal, după compensare, prețul benzinei va fi 1,63 euro, iar cel motorinei va coborî la 1,74 euro.

„Compensarea este soluția care va produce efecte imediat în prețul la pompă al carburanților și, implicit, în buzunarul românilor și al companiilor!

Stă în puterea Guvernului să o aplice rapid și este sustenabilă, fără a afecta investițiile care sunt vitale pentru economie, spre deosebire de celelalte soluții – plafonarea prețului, reducerea accizei și reducerea TVA pentru carburanți.

După compensarea de 50 de bani pe litru de combustibil făcută de Guvernul Ciucă, avem al doilea cel mai mic preț din Europa.

Până acum, am avut al patrulea cel mai mic preț, după Ungaria, Polonia și Bulgaria. Reducerea se aplică în perioada iulie-septembrie și înseamnă, în euro, că va duce, conform calculelor, benzina la 1,63 euro, și motorina la 1,74 euro”, spune Gudu.

articolul original.

Summitul NATO de la Madrid în ‘pericol’! Ministrul spaniol al Apărării avertizează că Rusia ar putea să lanseze atacuri cibernetice

24 June 2022 at 17:15
image

Summitul NATO de la Madrid riscă să fie atacat cibernetic de către Federația Rusă. Anunțul a fost făcut de către Ministrul spaniol al Apărării Margarita Robles, scrie news.ro

Întrebată dacă Spania se teme de un atac cibernetic rus, Margarita Robles a răspuns, fără să citeze Rusia, că ”posibilitatea unui atac cibernetic există”.

Ea adaugă însă că nu poate spune mai multe, din motive de securitate”.

”Există numeroase provocări şi numeroase ameninţări, însă avem mulţi oameni care lucrează” la aceste probleme, ”exact pentru a preveni orice situaţie care ar putea afecta securitatea”, le-a răspuns ministrul unor jurnalişti în marja unei vizite într-o instalaţie militară în apropiere de Madrid.

Cotidianul regional La Vanguardia, din Barcelona, dezvăluie că servciile spaniole de informaţii se tem de un atac rus vizând infrastructuri strategice ca aeroporturi, spitale sau centre de aprovizionare cu apă şi energie.

Capitala spaniolă urmează să fie plasată sub un dispozitiv strâns de securitate.

În total, 10.000 de agenţi din cadrul forţelor de ordine urmează să fie desfăşuraţi la acest summit, la care participă inclusiv preşedintele american Joe Biden.

Acest summit NATO urmează să fie dominat de ameninţarea rusă şi de invazia Ucrainei de către Rusia, la 24 februare, lansată de către președintele rus Vladimir Putin, scrie news.ro

articolul original.

Polițiștii vor mai mult! Îi cer ministrului de Interne ca 31 decembrie 2022 să fie termenul-limită pentru acordarea normei de echipament

24 June 2022 at 17:10
image

Zilele trecute, Ministerul Afacerilor Interne a pus în dezbatere public un Ordin de ministru prin care polițiștii vor mai beneficia de norma de echipament până la sfârșitul lunii septembrie. Inițial, factorii decizionali hotărâseră ca norma de echipament să fie acordată până la 1 iulie.

Sindicaliștii din Poliția Română vor ca termenul de plată a normei de echipament „să se facă cel puțin până la sfârșitul anului, inclusiv luna decembrie 2022”.

Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din MAI dezvăluie că astăzi a vot loc o ședință a Comisiei de Dialog Social a MAI, unde SNPPC a făcut această propunere.

Norma de echipament este de aproximativ 250 de lei.

„Astăzi a avut loc ședința Comisiei de Dialog Social a MAI, având ca subiect proiectul de Ordin al ministrului Afacerilor Interne privind prelungirea termenului de plată a normei de echipare pentru polițiști, până la data de 30.09.2022 (așa cum am informat acum patru zile).

Prezent la discuții, președintele FSNPPC a propus și a susținut:

1 – privitor la proiectul OMAI – prelungirea termenului de plată a normei de echipament trebuie să se facă cel puțin până la sfârșitul anului, inclusiv luna decembrie 2022, funcție de operativitatea procedurilor derulate;

2 – asupra situației, în ansamblul său, având în vedere procedurile de achiziție aflate în derulare: sistarea plății normei de echipare să se producă DOAR atunci când angajatorul va putea asigura noul echipament, INTEGRAL, pentru angajați;

3 – necesitatea ACTUALIZĂRII NORMEI ANUALE DE ECHIPARE la prețurile pieței, inclusiv prin raportare la cele de achiziție ale noilor uniforme, care sunt majorate față de prețurile precedente (de exemplu: dacă de la 01.10.2022 se va face echiparea cu noua uniformă, este foarte clar că MAI va cunoaște, la acea dată, prețul defalcat pe componente și prețul integral al normei de echipare și, implicit, cuantumul anual/per polițist, astfel încât va trebui să propună un cuantum real, care să permită echiparea corespunzătoare; în prezent, norma de echipare are valoarea anuală de aproximativ 3.200 lei/polițist, în timp ce prețul noii uniforme determină o normă de echipare anuală de circa 5.000 lei/polițist);

4 – la capitolul ,,Diverse” al discuțiilor de azi: intensificareaa dialogului social cu sindicatele reprezentative la nivelul MAI, prin regularizarea ședințelor (cel putin o data la 3 luni), astfel încât dialogul să se producă în mod real și să producă efectele scontate: transparență, informare, negociere, clarificarea problemelor și soluționarea revendicărilor legitime, pentru detensionarea relațiilor cu angajatorul”, informează SNPPC.

Proiectul de Ordin al ministrului Afacerilor Interne prin care polițiștii vor mai beneficia de norma de echipament până la 30 septembrie 2022

În temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr.15/2008, cu modificările și completările ulterioare, ministrul afacerilor interne, emite următorul ORDIN:

Art. I. – Anexa nr. 2 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 183/2021 privind aprobarea Regulamentului pentru compunerea și portul uniformelor de poliție, precum și a Regulilor pentru aplicarea normelor privind ehiparea polițiștilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1173 din 10 decembrie 2021, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 10, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Pentru asigurarea noilor articole de echipament prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 1.061/2002 privind stabilirea uniformei, echipamentului specific, însemnelor distinctive, insignei şi documentului de legitimare pentru polițiști, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu luna octombrie 2022 până la data de 31 decembrie 2024, respectiv până la dotarea
integrală cu articolele de echipament prevăzute în normele nr. 1 şi 2 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1.061/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, polițiștii vor primi numai echipament în limita echivalentului valoric al cotei-părți anuale.”

2. La articolul 14, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: „(1) Până la data de 30 septembrie 2022 şi după data de 31 decembrie 2024 sau după realizarea dotării integrale cu echipamentul prevăzut în normele nr. 1 şi 2 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1.061/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în funcție de situația care intervine prima, drepturile de echipament în bani se acordă lunar în cuantum de 1/12 din valoarea acestora.”

3. La articolul 32, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: „(2) Până la data de 30 septembrie 2022 şi după data de 31 decembrie 2024 sau după realizarea dotării integrale cu echipamentul prevăzut în normele nr. 1 şi 2 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1.061/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în funcție de situația care intervine prima, polițistului mutat în cursul anului dintr-o unitate în alta i se asigură drepturile de echipament în bani, aferente lunilor efectiv lucrate, de către unitatea din care a fost mutat. Drepturile de echipament neasigurate se distribuie de unitatea în care a fost mutatpolițistul.”

Art. II. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

articolul original.

Maia Sandu, după ce Republica Moldova a primit statutul de țară candidată la Uniunea Europeană

24 June 2022 at 16:45
image

Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat într-o conferinţă de presă, privind decizia luată joi seara de membrii UE, că statutul de ţară candidată oferă o direcţie clară de dezvoltare şi, mai important, de speranţă, scrie agerpres.ro

Suntem o ţară mică care va fi mai sigură în familia UE”, a declarat ea într-o conferinţă de presă privind decizia luată joi seara de Cei 27.

În discursul său, transmis în direct la televiziunea publică, Sandu a avertizat că statutul ”nu schimbă lucrurile peste noapte”, dar pentru moldoveni ”este o speranţă, lumina de la capătul tunelului”. ”Apartenenţa la UE înseamnă să faci parte din piaţa UE. Pentru cetăţeni, apropierea de UE înseamnă garantarea drepturilor şi libertăţilor lor şi mai multe oportunităţi aici, acasă”.

Preşedinta a subliniat că bucuria pentru obţinerea de către Republica Moldova a statutului de candidat la UE este umbrită de criza majoră provocată de războiul din Ucraina. Potrivit acesteia, nu există niciun domeniu al vieţii sociale şi economice care să nu fie afectat de război, creşterea preţurilor la combustibil şi nu numai, toate au fost afectate în mod dramatic de război. Aceste crize au cauze externe, iar instrumentele cu care ne putem apăra împotriva lor sunt limitate.

Maia Sandu a subliniat că moldovenii „s-au mobilizat în mod exemplar pentru a-i ajuta pe refugiaţii ucraineni” şi a făcut apel la aceeaşi mobilizare pentru a aduce standardele moldoveneşti mai aproape de cele europene.

Pe cetăţenii moldoveni îi aşteaptă ”o muncă grea şi îndelungată pentru a construi o Moldovă europeană”, iar autorităţile moldovene îşi vor asuma ”orice cost politic” pentru a atinge acest obiectiv, a mai spus preşedinta Republicii Moldova.

Şefii de stat şi de guvern ai UE au acordat joi Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de ţări candidate la aderarea la UE, după ce săptămâna trecută Comisia Europeană a făcut o recomandare în acest sens.

Acest statut este primul pas spre aderarea celor două ţări la UE, proces care ar putea fi reversibil în cazul în care acestea nu se conformează reformelor cerute de executivul comunitar în ceea ce priveşte independenţa justiţiei, lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate sau aplicarea legii care limitează puterea oligarhilor, scrie AGERPRES

articolul original.

Dreptul femeilor la avort, anulat de Curtea Supremă a SUA! Fiecare stat poate decide dacă autorizează avorturile sau nu

24 June 2022 at 16:40
image

Curtea Supremă a SUA a anulat, vineri, dreptul femeilor la avort și legalizarea la nivel național a întreruperilor de sarcină.

Practic, fiecare stat va putea decide acum dacă autorizează avorturile sau nu.

Curtea Supremă a Statelor Unite, cu majoritate conservatoare, a luat decizia istorică de a anula jurisprudenţa stabilită prin cazul emblematic ‘Roe v. Wade’ din 1973, care garanta dreptul femeilor la avort şi legaliza la nivel naţional întreruperile de sarcină, informează AFP şi Reuters.

Decizia de vineri nu scoate în afara legii avorturile, dar trimite Statele Unite în situaţia în care se aflau înainte de ‘Roe v. Wade’, când fiecare stat al federaţiei era liber să le autorizeze sau nu.

Date fiind fracturile din ţară, o jumătate din statele americane, mai ales în sud şi centru mai conservatoare şi religioase, ar putea să interzică avorturile într-un termen mai lung sau mai scurt.

Cu o majoritate de 6 la 3, Curtea Supremă a menţinut o lege din Mississippi, sprijinită de republicani, care interzice avortul după 15 săptămâni de sarcină.

Judecătorii au stabilit că decizia din cazul Roe v. Wade (care permitea avortul înainte ca fătul să fie viabil în afara uterului, adică între săptămâna a 24-a şi a 28-a de sarcină) a fost greşită întrucât Constituţia SUA nu face nicio menţiune specifică la dreptul la avort, scrie Agerpres.

‘Constituţia nu face nicio referire la avort şi niciunul dintre articolele sale nu protejează implicit acest drept’, a scris judecătorul Samuel Alito în numele majorităţii. Roe v. Wade ‘era total nefondat încă de la început’ şi ‘trebuie să fie anulat’. ‘Este timpul ca problema avortului să fie lăsată în seama reprezentanţilor aleşi ai poporului’ în parlamentele locale, se mai spune în decizie.

Această formulare este apropiată de un anteproiect de hotărâre scurs în presă la începutul lunii mai, provocând importante manifestaţii în toată ţara şi un val de indignare al stângii.

articolul original.

Kim Jong Un se pregătește de ceva? Liderul de la Phenian a cerut întărirea capacității de apărare a Coreei de Nord

24 June 2022 at 12:15
image

Conducătorul Coreei de Nord, Kim Jong Un, a cerut conducerii armatei o întărire a capacităţii de apărare a ţării, relatează vineri presa de la Phenian, preluată de Reuters.

Kim s-a întâlnit cu cei mai înalţi oficiali militari timp de trei zile, iar agenţia citată apreciază că mesajul transmis provoacă îngrijorare privind posibilitatea ca nord-coreenii să producă mai multe arme nucleare tactice.

Reuniunea a fost urmărită îndeaproape în contextul speculaţiilor tot mai frecvente privind realizarea unui nou test nuclear în Coreea de Nord, după cinci ani de la precedentul. Oficialităţi sud-coreene au afirmat că evenimentul ar putea avea loc „oricând”.

Conform agenţiei nord-coreene de presă KCNA, Adunarea Extinsă a celei de-a 8-a Comisii Militare Centrale, prezidată de Kim, „a aprobat chestiunea importantă a furnizării unei garanţii militare pentru întărirea în continuare a capacităţii naţionale de descurajare a războiului”.

Cu această ocazie, la Phenian s-a menţionat – fapt neobişnuit, remarcă Reuters – revizuirea planurilor militare şi s-a decis sporirea misiunilor operaţionale ale unităţilor de linia întâi cu „un plan militar de acţiune important”.

KCNA nu a dat detalii, însă analiştii apreciază că planul este orientat împotriva Coreei de Sud.

„Coreea de Nord a adăugat, posibil, utilizarea armelor nucleare tactice în noile planuri operaţionale, având în vedere utilizarea termenului de ‘descurajare a războiului’, pe care îl utilizează pentru a se referi la capacităţile nucleare”, a explicat Hong Min, cercetător senior la Institutul Naţional Coreean pentru Reunificare din Seul.

Agenţia de presă oficială de la Phenian a difuzat joi şi o imagine cu oficiali nord-coreeni de rang înalt în timpul unei şedinţe, cu o hartă care părea să reprezinte coasta de est a peninsulei coreene, unde sunt amplasate centralele atomice din Coreea de Sud.

Întrebat despre reuniunea din Coreea de Nord, preşedintele sud-coreean Yoon Suk-yeol a declarat că ţara sa pregăteşte „o reacţie fermă” la activităţile Phenianului.

Deşi KCNA nu a menţionat direct programul nuclear sau cel de înarmare cu rachete, ştirea la care se referă Reuters a menţionat alegerea ca vicepreşedinte al Comisiei Militare centrale a Partidului (comunist nord-coreean – n. red.) a lui Ri Pyong Chol, care a condus programul de dezvoltare a rachetelor.

„Având în vedere poziţia simbolică a lui Ri în progresul nuclear al Nordului, alegerea demonstrează voinţa de accelerare a dezvoltării de arme strategice şi tactice”, a explicat Hong.

Un oficial din ministerul sud-coreean al reunificării – instituţia răspunzătoare de problemele inter-coreene – a afirmat că Phenianul pare să fi publicat intenţionat fotografia şi îşi va intensifica probabil ameninţările la adresa Seulului.

Anul acesta, Coreea de Nord a testat un număr record de rachete balistice, inclusiv intercontinentale, precum şi noi rachete hipersonice şi o rachetă cu rază scurtă de acţiune care ar putea fi proiectată pentru arme nucleare tactice. În aprilie, nord-coreenii au efectuat un test de lansare a unei arme ghidate tactice cu obiectivul de a „îmbunătăţi serios puterea de foc a unităţilor de artilerie cu rază lungă de acţiune din prima linie şi de a spori eficienţa în utilizarea armelor nucleare tactice”, informează agerpres.ro

articolul original.

Situația rămâne tensionată în Extremul Orient! Navele militare chineze continuă să își facă prezența în apele teritoriale ale Japoniei

24 June 2022 at 11:45
image

Două nave ale gărzii de coastă din China au navigat în apele teritoriale ale Japoniei, în apropierea unui lanţ de insule disputate de cele două ţări, au declarat vineri autorităţile japoneze. Este cea mai lungă incursiune de acest tip din ultimul deceniu, au spus japonezii.

Paza de coastă japoneză a anunţat vineri că navele au intrat în apele japoneze din Marea Chinei de Est în primele ore ale zilei de marţi şi au rămas pentru a supraveghea o navă de pescuit japoneză care opera în zonă, înainte de a ieşi joi seara.

La un moment dat, una dintre navele chinezeşti s-a apropiat la 3 kilometri de Insulele Senkaku, controlate de Japonia şi cunoscute în China sub numele de Insulele Diaoyu, mult sub limita de 19,3 kilometri care defineşte apele teritoriale ale unei ţări. Paza de coastă japoneză şi-a trimis propriile nave de patrulare în zonă şi a cerut navelor chineze să părăsească imediat apele teritoriale ale Japoniei.

Totuşi, astfel de incursiuni nu sunt neobişnuite în zona disputată. Atât Tokyo, cât şi Beijingul revendică insulele nelocuite ca fiind ale lor, dar Japonia le administrează din 1972. Taiwanul, pe care Beijingul îl consideră o provincie chineză, revendică, de asemenea, proprietatea asupra insulelor.

Tensiunile asupra lanţului stâncos, aflat la 1.900 de kilometri sud-vest de Tokyo, au mocnit de generaţii, revendicările asupra lor datând de sute de ani. Oficialii chinezi au susţinut în repetate rânduri că este dreptul inerent al Chinei de a patrula în apele din jurul insulelor.

Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Apărării Naţionale din China nu au oferit comentarii privind declaraţia de vineri a pazei de coastă japoneze, informează agerpres.ro

articolul original.

‘Vocea lui Putin’ reacționează după ce Moldova și Ucraina au primit statutul de țări candidate la aderarea la UE: ‘Este o afacere internă europeană’

24 June 2022 at 11:15
image

Kremlinul a calificat vineri drept o ”afacere internă a Europei” decizia şefilor de stat şi de guvern ai Uniunii Europene (UE) de a acorda Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de ţări candidate la aderarea la UE, relatează AFP.

„Este o afacere internă europeană”, le-a declarat jurnaliştilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, subliniind că este „important” pentru Moscova ca „toate aceste procese să nu creeze mai multe probleme Rusiei şi (…) în relaţiile acestor ţări cu Rusia”.

El a afirmat totodată că speră ca această decizie să nu conducă la o deteriorare a relaţiilor dintre Moscova şi Bruxelles, care în prezent sunt la un nivel atât de scăzut „încât este foarte dificil să fie şi mai mult deteriorate”.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a denunţat, de asemenea, dorinţa Republicii Moldova „de a deveni mai europeană decât europenii înşişi”.

El a reamintit că Turcia, care este ţară candidată la UE de circa douăzeci de ani, „nu a reuşit niciodată să avanseze mai mult. Însă, în acelaşi timp, a devenit o ţară suverană şi independentă”, a mai spus Peskov.

Şefii de stat şi de guvern ai Uniunii Europene au acordat joi Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de ţări candidate la aderarea la clubul comunitar, după ce săptămâna trecută Comisia Europeană (CE) a făcut o recomandare în acest sens. Această decizie marchează începutul unui proces lung şi complex în vederea aderării la forul comunitar.

Consiliul European a decis să recunoască „perspectiva europeană” a Georgiei, dar nu i-a acordat încă statutul de candidat, informează agerpres.ro

articolul original.

Richard Shirreff, fost comandant NATO, avertizare pentru Occident: ‘Nu va fi niciodată pace în Europa, cât timp Putin este la Kremlin sau cât timp regimul lui Putin este la Kremlin’

24 June 2022 at 10:45
image

Generalul Richard Shirreff, fost comandant NATO, avertizează că ”nu va fi niciodată pace în Europa”, cât timp rămâne la putere Vladimir Putin.

Ofițerul englez face apel la ”reînarmarea masivă” a Marii Britanii și a altor state occidentale după invazia Ucrainei, potrivit Daily Mail.

Sir Richard Shirreff, fostul comandant adjunct al NATO, din timpul când Rusia a invadat Crimeea în 2014, a spus la Chalke Valley History Festival, că țările occidentale trebuie să facă eforturi pentru ”înfrângerea Putinismului”.

Respectiva ”reînarmare masivă” este necesară pentru a combate ”autocratul pătat de sânge”, a declarat generalul. El a comparat situația actuală din Ucraina și Europa, cu lunile premergătoare ale celui de-Al Doilea Război Mondial și a evidențiat faptul că Occidentul trebuie să lupte pentru ”înfrângerea regimului lui Putin”.

”Nu va fi niciodată pace în Europa, cât timp Putin este la Kremlin sau cât timp regimul lui Putin este la Kremlin. Ne-am întors acum, acolo unde erau mulți dintre părinții noștri, tatăl meu, mama mea în 1938”, a adăugat generalul.

”Ne confruntăm cu un autocrat de la Kremlin pătat cu sânge, care a dus politica de fier și sângele înapoi în Europa, a provocat suferințe de nedescris unui vecin pașnic democratic pentru a-și satisface scopurile politice”, a declarat fostul comandant NATO.

În plus, el a avertizat că Rusia va invada Ucraina și apoi se va concentra asupra țărilor din Europa de Est.

Generalul a spus că invazia Rusiei din Crimeea, în 2014, despre care el a afirmat că ”a căzut ca o prună coaptă în mâinile lui Putin”, ar fi trebuit să fie ”trezirea strategică” de care aveau nevoie națiunile occidentale în privința intențiilor președintelui rus.

Sir Richard Shirreff crede că ”dacă îi vom ajuta pe ucraineni să lupte cu inteligență, atunci sunt absolut sigur că ei, în timp, îi vor împinge pe ruși înapoi la linia de dinainte de 24 februarie, din Donbas”, conform ziare.com

articolul original.

Premierul Nicolae Ciucă, despre decizia Guvernului de a compensa cu 50 de bani prețul la combustibil: ‘Aș fi vrut cu toată dorința personală și dorința Guvernului să fi putut mai mult decât atât’

24 June 2022 at 06:15
image

Premierul Nicolae Ciucă a declarat că reducerea preţului la pompă pentru carburanţi cu 50 de bani reprezintă o măsură echilibrată, punctând că nu este momentul pentru concurenţă politică pe subiecte care „impactează viaţa oamenilor”.

„Am considerat că este necesar să avem o abordare cât se poate de echitabilă faţă de toţi jucătorii în domeniu şi am ajuns la o concluzie clară, că este nevoie de o măsură cât se poate de echitabilă şi de o măsură prin care să protejăm cetăţenii, să protejăm economia şi, de asemenea, să putem să luăm o măsura pe care ne-o permitem, pentru că aici discutăm despre o serie întreagă de crize care afectează atât cetăţenii, care afectează economia, viaţa noastră de zi cu zi şi pe care Guvernul trebuie să le gestioneze şi să ia măsuri simultan şi înlănţuite şi chiar suprapuse”, a spus premierul într-un interviu difuzat de postul public de radio.

El a indicat că reducerea „se va vedea pe bonul fiscal”.

„În analiza care s-a făcut la nivelul specialiştilor, am putut să luăm această decizie ca, începând cu 1 iulie, pe o perioadă de 3 luni de zile, împreună cu industria, să asigurăm o reducere a preţului la pompă cu 50 de bani şi chestiunea aceasta se va vedea direct pe bonul fiscal. Deducerea se va vedea pe bonul fiscal, fără să fie nevoie de alte artificii birocratice. Ministerul Finanţelor, împreună cu Ministerul Energiei, au identificat mecanismele necesare. Ele urmează să fie puse în pagină procedural, astfel încât printr-un act normativ emis la nivelul Guvernului să putem să şi reglementăm decizia pe care am luat-o astăzi”, a menţionat şeful Executivului.

El a precizat că în decizia luată s-a ţinut cont şi de exemplele din alte ţări, precum Spania şi Franţa.

„Am ţinut cont că într-o situaţie de criză este nevoie de măsuri echilibrate şi putem să vedem în ţările vecine ce se întâmplă atunci când intervii brusc cu măsuri care produc efecte nedorite în economia acestei activităţi specifice de asigurare a produselor petroliere. Şi fiind vorba de o piaţă liberă, ştim cu toţii că există şi o reacţie a pieţei. Ca atare, am convenit şi aş fi vrut cu toată dorinţa personală şi dorinţa Guvernului să fi putut mai mult decât atât. Nu pot să vin în faţa oamenilor şi să anunţ o măsură pe care nu o putem susţine administrativ. În aceste momente este nevoie de onestitate şi de transparenţă şi să spunem oamenilor adevărul”, a susţinut premierul.

Nicolae Ciucă a subliniat că în contextul crizelor succesive este nevoie de măsuri echilibrate.

„Cred că mai important decât orice în momentul de faţă este să asigurăm stabilitatea şi să asigurăm echilibrul din toate punctele de vedere. O abordare politicianistă în astfel de situaţii este total neproductivă şi nu cred că cetăţenii, românii, merită să fie păcăliţi, să li se inducă aşteptări care ulterior să nu se întâmple.

Am preferat de fiecare dată să vorbesc mai puţin, să apar mai puţin în expunerea aceasta media şi să fac ceea ce am de făcut, pentru că o astfel de situaţie se gestionează cu foarte mult discernământ, cu foarte mult efort de echipă şi cu oameni care înţeleg cu adevărat care este situaţia. Cred că mai presus de partea aceasta politică trebuie să punem responsabilitatea faţă de ţară şi responsabilitatea faţă de cetăţeni. Nu cred că este momentul în care să abordăm un demers de concurenţă politică pe subiecte care sunt cât se poate de serioase şi care impactează viaţa oamenilor”, a declarat premierul, informează agerpres.ro

articolul original.

Președintele Lituaniei, despre interzicerea tranzitului de bunuri către regiunea rusă Kaliningrad: ‘Respectăm normele stabilite de UE și aplicăm sancțiunile în baza acestor reguli’

24 June 2022 at 05:45
image

Preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a afirmat că aşteaptă din partea Comisiei Europene (CE) să clarifice cu ”mai multă precizie” cum trebuie aplicate sancţiunile împotriva Rusiei după agresiunea acesteia împotriva Ucrainei, în virtutea cărora Lituania a blocat parţial tranzitul de mărfuri către enclava rusă Kaliningrad.

”Lituania nu introduce propriile sale sancţiuni. Noi doar respectăm normele stabilite de Uniunea Europeană şi aplicăm sancţiunile în baza acestor reguli. Aşadar, este desigur necesară stabilirea normelor cu mai multă precizie”, a spus Nauseda într-o declaraţie acordată presei înaintea summitului european de la Bruxelles, relatează agenţia EFE.

Noile tensiuni cu Rusia provocate de restricţiile aplicate de Lituania tranzitului către Kaliningrad nu sunt ”o temă bilaterală între Lituania şi Rusia, ci una între UE şi Rusia”, a subliniat preşedintele lituanian.

Rusia a ameninţat cu represalii dacă Lituania nu ridică ”blocada” şi nu restabileşte ”imediat” accesul pe teritoriul lituanian pentru transporturile către enclava sa Kaliningrad. ”Vor exista măsuri de răspuns care acum sunt în proces de evaluare”, a declarat miercuri vice-ministrul rus de externe Serghei Riabkov.

În acest timp, Comisia Europeană a apreciat că aceste restricţii ”nu sunt o blocadă” asupra exporturilor ruseşti, ci inspecţii ”specifice” şi ”proporţionale”.

”Lituania aplică măsuri restrictive pe care Uniunea Europeană le-a impus în mod unanim Rusiei (…) în ultimele luni, ca răspuns faţă de război”, a scris pe Twitter purtătorul de cuvânt comunitar Eric Mamer.

Acesta a menţionat de asemenea că executivul comunitar este în curs de actualizare a informaţiilor despre modalităţile de aplicare a sancţiunilor împotriva Rusiei. ”Suntem în contact strâns cu autorităţile lituaniene şi le vom oferi orientări suplimentare”, a notat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, informează agerpres.ro.

Această instituţie a lucrat toată noaptea de miercuri spre joi la planurile menite să detensioneze această criză, din cauza temerilor că ea ar putea escalada rapid, afirmă mai mulţi diplomaţi şi oficiali europeni citaţi de Politico.eu.

articolul original.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, despre noul Concept Strategic: ‘Va stabili poziția noastră comună față de Rusia, provocările emergente și China, precum și asocierea noastră cu UE, care a atins niveluri fără precedent’

24 June 2022 at 05:15
image

 Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat că la summitul NATO care va avea loc săptămâna viitoare la Madrid vor fi luate ”decizii importante” cu privire la consolidarea prezenţei militare şi aprobarea noului Concept Strategic, documentul care va orienta strategiile Alianţei în anii următori.

Vorbind la o conferinţă de presă comună cu premierul ceh Petr Fiala, secretarul general al NATO a amintit despre acest Concept Strategic că reprezintă ”planul cardinal pentru viitorul Alianţei noastre” şi ”va stabili poziţia noastră comună faţă de Rusia, provocările emergente şi China, precum şi asocierea noastră cu UE, care a atins niveluri fără precedent”, relatează agenţia EFE.

Acest document, revizuit ultima dată în anul 2010, descrie obiectivele NATO, identifică trăsăturile esenţiale ale mediului de securitate şi oferă orientări pentru adaptarea forţelor armate.

”Intensificăm descurajarea şi apărarea, ne consolidăm prezenţa, capacităţile şi disponibilitatea, în special în partea estică a Alianţei”, a adăugat Stoltenberg.

Vor fi de asemenea adoptate măsuri de susţinere a Ucrainei şi a ”altor parteneri în situaţie de risc”, NATO având prevăzut să aprobe pentru Ucraina ”un pachet exhaustiv de asistenţă”. La summitul NATO va participa şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, dar el va interveni prin legătură video.

Liderii statelor NATO vor aborda de asemenea la summit problema bugetelor alocate apărării şi ”vor ameliora repartizarea cheltuielilor, cu mai multe investiţii în apărare care să fie făcute împreună”.

Summitul de la Madrid va lua în discuţie şi cererile Finlandei şi Suediei de aderare la Alianţă, blocate însă de veto-ul Turciei, care solicită celor două ţări să-şi schimbe radical atitudinea faţă de organizaţiile politice kurde.

”Turcia are preocupări legitime pentru securitatea sa şi lucrăm la soluţionarea lor împreună cu Suedia şi Finlanda”, a declarat Stoltenberg despre acest subiect.

Summitul de săptămâna viitoare, a mai spus el, este ”o oportunitate de a ne angaja din nou faţă de legătura vitală între Europa şi America de Nord”.

La rândul său, premierul ceh Petr Fiala a subliniat că războiul rus împotriva Ucrainei va fi în centrul summitului de la Madrid şi al preşedinţiei semestriale a Consiliului UE care va fi preluată de Republica Cehă pe 1 iulie. El şi-a manifestat speranţa că în timpul acestei preşedinţii va fi semnată la Praga o nouă declaraţie comună asupra cooperării între UE şi NATO, potrivit agerpres.ro.

articolul original.

Profesorul Bogdan Teodorescu: ‘Lui Zelenski îi este foarte greu să facă pace cu Rusia. Rezistența ucraineană a făcut ca Rusia să capete imaginea negativă pe care o are’

23 June 2022 at 20:45
image

Analistul politic Bogdan Teodorescu, profesor în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice – SNSPA, a afirmat că în momentul de față, la peste patru luni de război, lui Volodimir Zelenski îi este foarte greu să mai cedeze teritorii în favoarea Rusiei. 

„Dacă Zelenski cere cedarea de teritorii, întrebarea este „dar de ce ne-ai pus să murim? de ce nu le-ai cedat din prima?.. și eram în viață și cu țara întreagă”. Faptul că el a chemat ucrainenii la rezistență, lucru extrem de important pentru echilibrul democrațiilor noastre și asta trebuie să înțelegem fiind că Rusia a ieșit slăbită si fără anvergura pe care putea să o aibă dacă obținea din nou așa.. bătând din palme „m-am dus acolo – am obținut Crimeea, am bătut din palme și am obținut jumătate de Ucraina… pai mâine Moldova, poimâine Georgia.. răspoimâine „hai și cu țările NATO””, a declarat Bogdan Teodorescu.

Totodată, rezistența de fier a ucrainenilor a făcut ca mitul armatei invincibile a Rusiei  să capete o imagine negativă prin prisma pierderilor enorme pe care le suferă pe câmpul de luptă în fața unei armate mai slab echipate și cu mai puțin militari.

„Rezistența ucraineană a făcut ca Rusia să capete imaginea negativă pe care o are, să aibă pierderile pe care le are, să aibă consecințele economice pe care le are. Că rușii folosesc o propagandă spectaculoasă și că au surmontat un pic această imagine e meritul lor.

Dând la o parte acest lucru, rezistența ucraineană care a permis conservarea, până în momentul de față a existenței națională a acelei țări și ne-a permis și nouă un anumit respiro, o capacitate de a ne fortifica și de a ne întări și de a aborda altfel viitoare ipotetice conflicte, a presupus pierderi mari de vieți omenești”, a declarat el.

„În momentul de față lui Zelenski îi este foarte greu să spună „bine oameni buni- am murit..hai gata facem pace.. le dăm ce au ocupat și ne vedem de viață”. E foarte greu să facă acest lucru. E fără ieșire”, a subliniat analistul Bogdan Teodorescu, conform Gândul.ro.

articolul original.

Klaus Iohannis: Este o zi istorică! S-a schimbat paradigma lărgirii Uniunii Europene. Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei pentru Ucraina, Moldova şi Georgia

23 June 2022 at 20:14
image

Preşedintele Klaus Iohannis a anunțat că Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei Europene de a statua perspectiva europeană pentru Ucraina, Republica Moldova şi Georgia.

El a calificat această zi ca fiind una istorică.

„O zi istorică, în care Consiliul a aprobat propunerea Comisiei Europene de a statua perspectiva europeană pentru Ucraina, Moldova şi Georgia, iar pentru Republica Moldova şi Ucraina a aprobat statutul de candidat pentru a deveni membri în Uniunea Europeană. Este un mare pas care s-a făcut astăzi. Cunoaşteţi foarte bine istoria acestui demers, primele discuţii foarte aplicate au avut loc acum doar câteva luni de zile în Franţa. (…)

Cred că prin acest pas putem să spunem că s-a schimbat paradigma lărgirii Uniunii Europene, politica de extindere a primit un nou impuls, cred că Ucraina, Moldova şi Georgia la rândul lor au primit un nou impuls şi sunt convins că toată lumea se va pune foarte serios pe treabă pentru a pune în practică reformele, procedurile şi proiectele care sigur sunt încă necesare pentru a face următorul pas. Îi felicit şi îmi doresc tare mult ca acest drum să fie unul rapid, bun şi încununat de succes”, a subliniat Klaus Iohannis.

Potrivit acestuia, şi Moldova ca şi Ucraina trebuie să se ocupe foarte rapid de tot ceea ce se găseşte în anexa stabilită de analiza Comisiei.

„Sunt reforme, sunt reforme instituţionale, sunt legislaţii întregi care trebuie îmbunătăţite, deci de lucru este foarte mult. Din partea României Moldova va primi tot ajutorul de care are nevoie şi cu siguranţă noi vom veni cu toată experienţa şi expertiza pe care am acumulat-o în aceşti ani în faza de candidat, dar şi în faza de proaspăt membru”, a adăugat şeful statului.

Preşedintele Iohannis a menţionat că propunerile Comisiei Europene au fost aprobate aşa cum au fost ele formulate şi totodată că „nu a fost nevoie de niciun fel de contre”.

„Lumea a fost lămurită din capul locului, însă la noi în Consiliu totdeauna apar şi discuţii suplimentare şi surprinzătoare, dar toată lumea a fost de acord din capul locului să aprobe propunerile Comisiei, aşa cum au fost ele formulate. Nu a fost nevoie astăzi de multă forţă de convingere, în alte zile, da”, a explicat şeful statului.

Întrebat ce aşteptări ar trebui să aibă Chişinăul de la acest eveniment, preşedintele a răspuns că platforma care a fost înfiinţată de România, Franţa şi Germania pentru a sprijini Moldova a avut rezultate foarte bune la prima ediţie, care s-a desfăşurat la Berlin.

„Acum România organizează o nouă ediţie, în iulie, şi credem că între timp şi prin discuţiile care au fost de acordare a statutului de candidat, lumea este mult mai conştientă că Moldova are nevoie de sprijinul nostru, al nostru, al tuturor, şi suntem destul de optimişti în ceea ce priveşte rezultatele acestei runde care va fi organizată la Bucureşti. (…) Eu îmi doresc tare mult ca, într-un termen rezonabil, să ajungem în faza în care se întâmplă ce am descris în prima mea campanie electorală pentru preşedinţia României – ca România şi Moldova să fie împreună în Uniunea Europeană”, a completat Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis participă, joi şi vineri, la reuniunile liderilor din Uniunea Europeană şi Balcanii de Vest, la Consiliul European şi la Summitul Euro în format extins, care au loc la Bruxelles, conform agerpres.ro.

Vezi și:

Klaus Iohannis atrage atenția Ucrainei și Republicii Moldova: ‘Țările care doresc să devină parte a UE trebuie să facă reforme, să respecte o serie de principii, statul de drept’

articolul original.

Schimbare radicală! Toți angajații trebuie să știe acest lucru: Ar putea beneficia de un nou tip de concediu

23 June 2022 at 19:46
image

Codul Muncii ar putea avea parte de noi modificări! Angajații români ar putea beneficia de un nou tip de concediu. Noile schimbări au loc pentru evitarea sancțiunilor de către Comisia Europeană (CE). 

Schimbare în Codul Muncii 2022: românii ar putea avea zile în plus de concediu

Parlamentarii se pregătesc să schimbe Codul Muncii pentru a evita sancțiunile de la Comisia Europeană. Autoritățile promit că ne vom alinia regulilor Uniunii chiar în acest an.

Mai exact, românii care au o urgență sau trebuie să îngrijească un membru al familiei care s-a îmbolnăvit ar putea beneficia de un nou tip de concediu. Aceștia vor putea să ceară legal învoire de la muncă pentru astfel de urgențe.

Este vorba despre un concediu de maximum 10 zile, fie că au o problemă de sănătate sau una de familie. Perioada aceasta trebuie să fie recuperată ulterior, conform înțelegerii cu angajatorul. Oamenii primesc doar cinci zile de concediu dacă sunt nevoiți să aibă grijă de o rudă din cauza unei boli.

Este normal să am o problemă personală, pot să-mi iau până în 10 zile libere. Se vor compensa cu alte zile. În acest moment nu e foarte clar care sunt beneficiile și cum ar putea cineva. Chiar să beneficieze cu adevărat”.

,,Sunt discuții extrem de importante în UE”

Măsurile sunt prevăzute în cadrul unui proiect depus de parlamentarii PSD și care trebuie adoptat în viitorul foarte apropiat. Există două directive europene care ar fi trebuit să fie implementate până la începutul lunii august.

Ministrul Muncii vine în timpul acesta cu asigurări că legea va fi adoptată în Parlament în sesiunea de toamnă. Oficialul susține că sunt discuții extrem de importante în UE și a venit timpul ca România să le transpună și ea în legislația românească. Cel din urmă a subliniat că se aștepta să fi fost transpuse până în acest moment.

Marius Budăi, ministrul Muncii: ”Una dintre directive prevede echilibrul între viața profesională și viața privată a lucrătorilor și îngrijitorilor. Sunt discuții extrem de importante în UE, a venit timpul că și noi să le transpunem în legislația românească. Mă așteptam să fie transpuse până acum, dar sper ca în sesiunea de toamnă să fie dezbătute”, conform playtech.ro.

Vezi și:

Este oficial! Ministerul de Interne a făcut public Ordinul prin care norma de echipament se acordă până la 30 septembrie

Vești importante pentru acești români! Se vor da bani de la stat pentru reparația locuinței: Ce reguli trebuie îndeplinite

articolul original.
Ieri — 23 June 2022Ultimele Stiri

Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, despre decizia Guvernului de a compensa prețul la combustibil: ’50 de bani nu înseamnă mare lucru’

23 June 2022 at 19:15
image

Preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a vorbit despre decizia Guvernului de a compensa cu 50 de bani preţul la combustibil și afirmă că nu înseamnă mare lucru, şi că este un compromis şi un răgaz de 3 luni câştigat. 

Nu putea să facă mare lucru. România nu are o economie izolată, trebuie văzută în context european. Perspectiva mea este deloc roz, vremurile sunt foarte dificile”, a spus Dăianu.

El a precizat că Guvernul nu îşi permite o scădere de acciză sau o reducere de TVA, astfel de măsuri fiind practicate acolo unde starea bugetului este mult mai bună.

”România nu îşi poate permite aşa ceva, nu spun că bugetul este ferfeniţă, dar e într-o situaţie extraordinar de complicată. Nu vreau să reamintesc nivelul jos al veniturilor fiscale, cât înseamnă salariile şi pensiile, faptul că există cheltuieli asumate de Guvern în acest an al agresiunii Rusiei şi al unui război care afectează toată Europa. Situaţia, ca perspectivă, nu este bună, nu cred că vom vedea mişcări pe pieţele combustibililor care să permită o inversare a tendinţei”, a arătat preşedintele Consiliului Fiscal.

Despre decizia de a compensa preţul la combustibil, Dăianu a arătat că este ”un comporomis”.

”Dacă e să discutăm, această scădere este mică şi poate să nu aibă nicio semnificaţie dacă în perioada următoare preţul va creşte, pentru că preţul la pompă nu e plafonat. (..) Este un răgaz de trei luni, câştigat, şi sentimentul meu este că ţine şi de faptul că sunt luni de vară şi lumea circulă mai mult. Aceşti 50 de bani nu înseamnă mare lucru”, a mai spus Daniel Dăianu, conform news.ro.

Vezi și:

Prof. univ. Mircea Coșea, despre ‘telenovela’ măsurilor pe care statul întârzie să le ia pe piața combustibililor: ‘Lucruri pe care ne mirăm și noi când le vedem’

articolul original.

Federația Rusă ar putea pierde războiul! SUA trimit un nou pachet de rachete HIMARS forțelor armate ale Ucrainei

23 June 2022 at 18:45
image

SUA urmează să furnizeze un nou ajutor militar Ucrainei, în valoare de 450 de mlioane de dolari, inclusiv sisteme suplimentare de rachetă cu rază medie de acţiune de tip HIMARS.

Acest ultim pachet urmează să includă un număr de sisteme de tip High Mobility Artillery Rocket Systems (HIMARS) şi urmează să fie anunţat joi.

Statele Unite au timis patru sisteme de tip HIMARS, care au ajuns la trupele ucrainene.

Acest pachet prevede de asemenea muniţie şi alte furnituri.

Acest nou ajutor intervine la o săptămână după ce Statele Unite au anunţat că furnizează Ucrainei un ajutor în valoare de un miliard de dolari, în timp ce armata rusă îşi lărgeşte încet controlul în Donabs, în estul Ucrainei.

Kievul cere insistent sisteme de rachetă mai moderne, pentru a lupta mai bine împotriva Rusiei.

Oficialii citaţi au făcut declaraţii sub protecţia anomimatului, înaintea unui anunţ oficial, scrie AP.

Armata rusă a cucerit joi două sate în estul Ucrainei şi luptă în vederea preluării controlului asupra unei autrăzi-cheie, cu scopul de a întrerupe aprovizionarea şi a încercui forţe ucrainene, potrivit unor oficiali militari britanici şi ucraineni.

Forţe ruse bombardează oraşul Sievierdoneţk de săptămâni de zile cu artileria şi aviaţia şi luptă împotriva forţelor ucrainene casă cu casă.

HIMARS oferă militarlor ucraineni capacitatea să atace forţe şi armament ruseşti de la mare depărtare.

Sistemul este instalat pe camioane şi constă într-un cotainer cu şase rachete de precizie ghidate, cu o rază de 70 de kilometri.

Formarea trupelor ucrainene în folosirea primelor patru HIMARS a durat aproximativ trei săptămâni.

Acest ajutor face parte dintr-un ajutor economic şi în domeniul securităţii în valoare de 40 de miliarde de dolari, aprobat luna trecută de către Congresul american, promulgat de către preşedintele Joe Biden.

Statele Unite au mobilizat, de la începutul războiului rus în Ucraina, la 24 februarie, o asistenţă în domeniul securităţii destinată Ucranei în valoare de peste şase miliarde de dolari, inclusiv acest ultim pachet.

Această ultimă sumă provine de la autoritatea de retragere, ceea ce înseamnă că Departamentul american al Apărării urmează să scoată armamentul şi echipamentul din propriile stocuri şi să le trimită către Ucraina, informează news.ro.

articolul original.

Vine marea foamete? Ministrul britanic de Externe îl acuză pe Vladimir Putin că folosește cerealele din Ucraina ca armă: ”Dacă nu se rezolvă această problemă, este probabil să se producă o enormă foamete mondială’

23 June 2022 at 18:15
image

Ministrul britanic de Externe, Liz Truss, afirmă că dacă într-o lună nu este găsită o soluţie la deblocarea exportului de cereale din Ucraina s-ar putea produce o ”foamete mondială”.

Este urgent să fie luate măsuri luna următoare, înaintea noii recolte”, a spus Truss la o conferinţă de presă comună la Ankara cu ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu, relatează agenţia EFE.

‘Dacă nu se rezolvă această problemă, este probabil să se producă o enormă foamete mondială”, a estimat ea, adăugând că Turcia joacă un rol important în negocierile menite să deblocheze exporturile de grâu şi alte cereale din Ucraina, ţară unde silozurile sunt pline şi noua recoltă nu mai are unde să fie depozitată dacă cerealele deja stocate nu sunt eliberate pe piaţă.

De asemenea, Liz Truss l-a acuzat pe preşedintele rus Vladimir Putin că foloseşte alimentele ca armă prin blocarea a circa 20 de milioane de tone de cereale în porturile ucrainene.

În acest timp, Cavusoglu a precizat că, dacă se va ajunge la un acord, sub supervizarea ONU, vor fi create culoare sigure pentru navele comerciale care ies din apele teritoriale ucrainene şi va fi creat un centru de control la Istanbul.

Navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene vor fi inspectate pentru a se asigura că nu transportă arme’‘, a adăugat ministrul turc, insistând că este nevoie să fie oferite garanţii şi Rusiei. El a menţionat printre acestea şi ridicarea sancţiunilor asupra sectorului bancar rus pentru înlesnirea exporturilor de îngrăşăminte şi cereale din Rusia.

Cavusoglu a apreciat că un asemenea plan va funcţiona numai dacă toate părţile sunt de acord şi a adăugat că încă nu a fost stabilită o dată pentru o reuniune pe această temă la Istanbul, dar el speră să primească un răspuns pozitiv din partea Rusiei.

Rusia şi Ucraina însumează circa o treime din exporturile mondiale de grâu. Ucraina este de asemenea un exportator major de porumb, orz, ulei de floarea-soarelui şi ulei de rapiţă, în timp ce Rusia şi Belarus – ţară care a sprijinit agresiunea rusă contra Ucrainei şi este de asemenea vizată de sancţiunile occidentale – exportă împreună peste 40% din îngrăşămintele pe bază de potasiu la nivel mondial.

Exporturile de cereale şi îngrăşăminte ruseşti, deşi nu sunt vizate direct de sancţiunile occidentale impuse Moscovei, au fost de fapt împiedicate de suspendarea schimburilor bancare şi financiare în urma acestor sancţiuni.

Rusia s-a declarat dispusă să ofere garanţii formale că nu va ataca porturile ucrainene dacă Kievul acceptă să-şi demineze zona de coastă pentru a permite reluarea navigaţiei comerciale. Oficiali ucraineni au declarat însă că ţara lor nu va accepta să-şi elimine minele amplasate în Marea Neagră pentru a nu deveni vulnerabilă în faţa unui eventual atac rusesc de pe mare, conform agerpers.ro.

articolul original.

Analistul politic Bogdan Chirieac: ‘Viktor Orban luptă pentru interesele țării sale. Ungaria poate fi supusă unor sancțiuni din parte UE. S-ar putea să nu fie eliberați banii din PNRR’

23 June 2022 at 17:45
image

Analistul de politică externă Bogdan Chirieac a comentat ultimele ieșiri publice ale premierului ungar Viktor Orban.

Cât despre posibilele consecinţe ale acţiunilor lui Viktor Orban, în condiţiile în care pare să se mişte într-un ritm și o direcție diferite de cele ale UE, analistul politic a mai spus: „În timp, sigur că Ungaria poate fi supusă unor sancţiuni din parte UE. S-ar putea să nu fie eliberaţi banii din PNRR, dar nu cred că se va ajunge acolo. Şi în ceea ce priveşte NATO cu Turcia, Finlanda şi Suedia au obstacole, dar nu înseamnă că Turcia nu va ceda până la urmă sub presiunea americană. La fel, în privinţa UE, Germania şi Franța vor avea ultimul cuvânt. Deocamdată, îi face pe plac lui Vladimir Putin„.

Întrebat dacă ce face Viktor Orban ar putea fi o „strategie de şantaj” pentru deblocarea banilor din PNRR, Bogdan Chirieac a spus:

Bineînţeles! Şi Orban luptă pentru interesele ţării sale. Să ştiţi că Orban, aşa cum e el – cu toate problemele şi împotriva democraţiei – a avut realizări pe plan intern. El a făcut infrastructura, a făcut spitale, școli. A fost ales pe bune, nu cu tableta, la ultimele alegeri din Ungaria„.

În cursul zilei de luni, prim-ministrul ungar Viktor Orbán a participat, alături de premierii din Belgia, Bulgaria, Estonia, Luxemburg şi Malta, la o videoconferinţă care pregăteşte summit-ul UE de joi şi vineri, şi care a fost iniţiat de preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a transmis Bertalan Havasi, şeful biroului de presă al premierului ungar, către agenţia ungare de presă MTI.

Viktor Orbán a fost de acord cu propunerea UE de a acorda Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de ţări candidate la aderare. Şeful guvernului de la Budapesta a adăugat, totodată, că Ungaria, alături de alte câteva state membre, este de părere că statutul acesta ar trebui acordat cât mai devreme şi Georgiei, respectiv Bosniei – deodată, a relatat ofiţerul de presă, conform Hirado, potrivit dcnews.ro.

Vezi și:

Viktor Orban, poziție tranșantă privind aderarea Ucrainei și R. Moldova la UE! Analistul politic Bogdan Chirieac: ‘Este un și-și pe care îl face pentru a intra în grațiile țarului Putin’

articolul original.
❌