ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 2 February 2023Ultimele Stiri

Suedia lasă garda jos pentru a convinge Turcia să accepte aderarea la NATO: Vom promova o nouă lege privind combaterea terorismului

2 February 2023 at 13:15
image

După ce Turcia a blocat primirea Suediei în NATO, ministrul suedez al justiţiei, Gunnar Strommer, a anunţat joi că guvernul de la Stockholm va promova o nouă lege privind combaterea terorismului.

Reglementarea ar urma să acorde autorităţilor puteri sporite privind arestarea şi inculparea celor care susţin organizaţii teroriste prin finanţare sau alte mijloace. „Vorbim despre o incriminare extrem de largă”, a susţinut ministrul.

Până acum, susţinătorii terorismului nu puteau fi inculpaţi în Suedia decât dacă acţiunile lor erau legate de o anumită acţiune teroristă, a arătat Strommer. Pe viitor, prevederile legale vor acoperi toate formele de participare la terorism.

Guvernul suedez speră ca noua lege să intre în vigoare în iunie.

Suedia s-a angajat, în cadrul unui acord la care a ajuns cu Turcia în iunie anul trecut, să colaboreze mai strâns pentru combaterea terorismului. Suedezii speră să depăşească astfel obiecţiile ridicate la Ankara împotriva aderării la NATO a ţării lor şi a Finlandei.

Turcia a suspendat luna trecută tratativele privind extinderea alianţei, susţinând că Suedia nu face destule eforturi, după ce la Stockholm au avut loc o manifestaţie la care a fost ars Coranul.

Strommer a recunoscut că necesitatea unor legi mai severe s-a resimţit încă din 2017, când un bărbat a intrat intenţionat cu maşina printre pietonii de pe o stradă comercială, omorând cinci oameni. Ministrul a adăugat că nivelul ameninţărilor la adresa securităţii a crescut recent, iar Suedia este considerată de terorişti o ţintă legitimă după protestul antiislamic organizat de politicianul de extremă dreapta Rasmus Paludan.

Oficialul a precizat însă că noua legislaţie nu va afecta dreptul la demonstraţii şi nu va interzice folosirea steagurilor Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), organizaţie considerată teroristă de către Turcia, Uniunea Europeană – din care face parte şi Suedia – precum şi de Statele Unite şi alte ţări, după ce a ridicat armele împotriva statului turc în 1984.

„A flutura un steag în cadrul exprimării unei opinii divergente nu va fi incriminat în sine”, a insistat ministrul.

Miercuri, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan declarase că „poziţia noastră faţă de Finlanda este pozitivă, dar nu este pozitivă faţă de Suedia”.

Cele două state nordice şi-au depus oficial candidaturile la NATO după ce Rusia a invadat anul trecut Ucraina, însă Turcia s-a opus primirii lor în alianţă, iar guvernele de la Helsinki şi Stockholm au încercat ulterior să convingă Ankara să nu facă uz de dreptul de veto, transmite AGERPRES

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Finlanda speră încă să adere la NATO împreună cu Suedia

30 January 2023 at 17:30
image

Finlanda speră în continuare că va adera la NATO în acelaşi timp cu Suedia, a afirmat luni ministrul său de externe, Pekka Haavisto, după ce preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a evocat posibilitatea ca Ankara să dea undă verde doar Finlandei, transmite AFP.

‘Marea noastră dorinţă a fost şi este încă să aderăm împreună cu Suedia’, a declarat Haavisto într-o conferinţă de presă, dând asigurări că poziţia Finlandei a rămas ‘neschimbată’.

Duminică, preşedintele turc Erdogan a dat pentru prima oară de înţeles că Ankara ar putea aproba candidatura Finlandei la NATO, nu însă şi pe cea a Suediei.

‘Dacă este necesar, putem da un mesaj diferit în ce priveşte Finlanda. Suedia va fi şocată atunci când vom da un mesaj diferit cu privire la Finlanda’, a spus Erdogan.

Aceste declaraţii ‘arată că există o voinţă din partea Turciei de a avansa rapid în procesul (de aderare la) NATO dacă este necesar’ cu privire la candidatura Finlandei, a subliniat ministrul Haavisto.

El a explicat că a avut contacte cu omologii săi suedez şi turc, în care a exprimat ‘poziţia ca (aderările) Finlandei şi Suediei să fie ratificate împreună’.

Turcia a blocat marţi aderarea Suediei şi Finlandei la NATO

Turcia a blocat marţi aderarea Suediei şi Finlandei la NATO, amânând pe termen nedefinit o întâlnire tripartită prevăzută la începutul lui februarie şi destinată să înlăture obiecţiile Ankarei.

Erdogan prevenise cu o zi în urmă că Suedia, deja acuzată de Turcia că adăposteşte ‘terorişti’ turci, nu mai poate conta pe ‘sprijinul’ Ankarei după ce extremistul de dreapta Rasmus Paludan, cu dublă cetăţenie suedeză şi daneză, a ars un exemplar din Coran în faţa ambasadei turce la Stockholm.

Guvernul suedez a deplâns un gest ‘profund nerespectuos’ şi a exprimat ‘simpatia’ sa musulmanilor, subliniind însă că legea fundamentală a ţării împiedică interzicerea unor astfel de acţiuni, o reacţie care nu a domolit furia Turciei.

articolul original.

Turcia ar putea aproba doar candidatura la NATO a Finlandei, spune Erdogan

29 January 2023 at 20:14
By: -
image

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a dat de înţeles că ţara sa ar putea aproba candidatura Finlandei la NATO, fără a face la fel şi în privinţa Suediei, într-o întâlnire televizată cu tineri desfăşurată duminică.

„Dacă este necesar, putem transmite un mesaj diferit în ce priveşte Finlanda. Suedia va fi şocată când noi vom da un mesaj diferit despre Finlanda”, a spus şeful statului turc, în răspuns la o întrebare referitoare la candidatura la NATO a celor două ţări nordice, informează AFP.

Este pentru prima oară când Ankara lasă să se înţeleagă că ar fi gata să trateze candidatura la Alianţa nord-atlantică a Finlandei separat de cea a Suediei.

Turcia blochează din mai 2022 aderarea Suediei şi pe cea a Finlandei la NATO, reproşându-le celor două ţări că adăpostesc militanţi şi simpatizanţi kurzi pe care Ankara îi consideră terorişti, îndeosebi pe cei din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi pe aliaţii acestora din nordul Siriei şi din Irak, aminteşte AFP.

Luni, preşedintele turc a avertizat că Suedia nu va mai putea conta pe "sprijinul" Ankarei, după ce un militant de extremă dreapta a ars un exemplar din Coran, la Stockholm.

articolul original.

Erdogan își avertizează cetățenii din Occident: Există niveluri periculoase de intoleranţă şi ură religioasă în Europa

29 January 2023 at 12:44
image

Președintele Turciei, Recep Erdogan, a dat ordin ca cetățenii din diaspora, dar și pe cei care plănuiesc să plece în vacanță, în Occident, să fie avertizați în privința nivelurilor periculoase de intoleranţă şi ură religioasă.

Turcia şi-a avertizat sâmbătă cetăţenii dorind să călătorească împotriva intoleranţei religioase în Europa şi a rasismului în Statele Unite, la o zi după un apel la vigilenţă din partea ţărilor occidentale cetăţenilor lor în faţa riscului de atentate pe teritoriul turc, notează AFP.

Acest apel – al Washingtonului, Parisului, Berlinului sau Romei – de a evita locurile în care sunt prezente adunări publice sau aglomerări mari de persoane în Turcia a venit după ce exemplare din Coran au fost arse în Suedia şi Danemarca în cursul unor manifestaţii anti-turce.

O notificare a Ministerului de Externe de la Ankara îi informează pe turiştii turci că există „niveluri periculoase de intoleranţă şi ură religioasă în Europa”. Un alt comunicat susţine că, „recent, au avut loc atacuri verbale şi fizice împotriva străinilor şi acte rasiste în Statele Unite”.

Aceste tensiuni cresc, pe fondul blocării de către Turcia din luna mai a extinderii Alianţei Nord-Atlantice la Suedia şi Finlanda, cerând în schimb mai ales autorităţilor de la Stockholm extrădarea unor refugiaţi kurzi pe care Ankara îi consideră „terorişti”.

Turcia şi Ungaria sunt singurele ţări ale NATO care încă nu au ratificat în parlament aderarea la Alianţă a Suediei şi Finlandei. Ungaria ar urma să finalizeze procedura luna viitoare.

Căutând să revigoreze sprijinul bazei sale în perspectiva viitoarelor alegeri prezidenţiale din Turcia de la jumătatea lui mai, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a avertizat că Suedia nu se mai poate baza pe „sprijinul” Turciei pentru aderarea la NATO. Negocierile sunt oficial suspendate, reaminteşte AFP, scrie Agerpres, conform dcnews.ro

articolul original.

Turcia ar fi amânat pe termen nelimitat discuțiile cu Finlanda și Suedia privind extinderea NATO

25 January 2023 at 07:44
image

Potrivit presei turce, care citează surse diplomatice Ankara a amânat o reuniune programată în februarie pe această temă, în ciuda apelului  secretarului general al Alianței Nordatlantice, Jens Stoltenberg, de a nu bloca extinderea NATO.

Cele două state nordice sunt candidate la statutul de membre ale alianţei nord-atlantice de anul trecut, după invazia rusă în Ucraina.

Turcia a pus condiții de la bun început acuzând Finlanda și Suedia că găzduiesc peste 100 de „teroriști kurzi” și cerând extrădarea acestora.

În ultima vreme, însă, criticile s-au îndreptat în special împotriva Suediei, mai ales după ce, la un protest organizat cu acordul Poliției, lângă ambasada Turciei în Suedia, un extremist de dreapta a ars un exemplar din Coran.

Acest discurs a determinat Finlanda să vorbească despre o posibilă detașare de Suedia, în drumul spre NATO.

Ministrul finlandez de Externe a declarat pentru Reuters că „este nevoie de o pauză înainte de a reveni la discuţiile în trei”.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a cerut, însă, Turciei să nu blocheze exitinderea Alianței.

Stoltenberg spune că 28 din cele 30 de țări NATO și-au dat deja acordul în parlamentele naționale. „Şi, desigur, îi rog pe aliaţii rămaşi – Ungaria şi Turcia – să accelereze aceste proceduri în parlamentele lor.”

Foto: Shutterstock

Citește și: Ucraina va primi ajutoare militare masive din partea mai multor aliați NATO. Kievul se așteaptă la o nouă ofensivă majoră a Kremlinului

articolul original.

Finlanda vrea să se rupă de Suedia pentru NATO, apoi se sucește. Erdogan bagă time-out

24 January 2023 at 17:03
By: -
image

Ministrul finlandez de Externe, Pekka Haavisto, crede că este nevoie de o „pauză” în discuţiile dintre Finlanda şi Suedia, pe de o parte, şi Turcia, pe de altă parte, cu privire la aderarea celor două ţări la NATO.

BBC consideră că prin aceste declaraţii şeful diplomaţiei de la Helsinki pare să dea înapoi de la comentarii făcute într-un interviu acordat cu câteva ore mai înainte în care sugera că Finlanda ar trebui să ia în considerare o decuplare de Suedia în eforturile de aderare la NATO.

O serie de proteste controversate în Suedia, inclusiv arderea unui exemplar al Coranului, l-au înfuriat pe preşedintele turc Recep Tayyip Erdoğan în ultimele zile, care a ameninţat că va bloca ratificarea aderării la NATO a noilor candidaţi.

Discuţiile dintre cele trei ţări s-au blocat din cauza mai multor probleme şi se pare că vor fi suspendate până după alegerile din Turcia de la mijlocul lunii mai, scrie BBC.

Presa turcă preluată de AFP afirmă şi ea, din surse diplomatice, că Turcia a amânat sine die o reuniune programată în februarie cu Finlanda şi Suedia, privind extinderea NATO.

Finlanda nu se mai grăbeşte

Ministrul finlandez Pekka Haavisto recunoaşte că demonstraţiile de la Stockholm au pus în mod clar "frână progresului" în negocieri, dar a insistat că cele două ţări nordice vor adera împreună la blocul militar şi că nu vede necesitatea de a grăbi negocierile.

Comentariile diplomatului, notează BBC, par să fie un pas înapoi de la ceea ce declarase într-un interviu acordat cu câteva ore mai devreme postului de televiziune finlandez Yle, în care a sugerat că ţara sa ar trebui să ia în considerare posibilitatea de a adera la alianţa militară fără Suedia, după ce Erdogan a declarat că Ankara nu va mai susţine candidatura acestei ţări.

Vorbind ulterior cu Reuters, Pekka Haavisto a declarat că este nevoie de un "time-out" (pauză de refacere în competiţiile sportive - n.red.), pentru ca apoi cele trei ţări să poată vedea de unde pot fi reluate discuţiile.

"Este nevoie de un time-out înainte de a ne întoarce la discuţiile în trei şi de a vedea unde ne aflăm, după ce se va aşterne praful peste situaţia actuală, aşa că nu ar trebui să tragem încă nicio concluzie", a declarat Haavisto.

Finlanda şi Suedia au cerut să adere la NATO, după ce Rusia a invadat Ucraina, temându-se pentru siguranţa lor şi punând capăt unei poziţii de nealiniere care dura de zeci de ani. Cele două ţări s-au angajat să adere simultan, dar protestele din Suedia împiedică progresul.

"Cred că va exista o pauză de câteva săptămâni", a spus ministrul finlandez de Externe, care a spus că a discutat luni cu ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu.

Nu doar protestele din Suedia au îngreunat ratificarea aderării acestei ţări la NATO. Turcia cere, de asemenea, Suediei să se distanţeze de Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), considerat grup terorist de către Turcia, SUA şi UE. De asemenea, Turcia doreşte şi alte concesii politice, inclusiv extrădarea celor care îl critică pe Erdogan (acuzaţi de liderul turc că ar fi pus la cale o lovitură de stat eşuată în 2016 - n.red.).

Luni, Erdoğan a anunţat că alegerile din Turcia, la care va candida pentru un nou mandat, au fost devansate cu o lună, până la 14 mai.

Haavisto consideră că "presiunea" scrutinului iminent a făcut ca discuţiile să devină "aprinse" în interiorul Turciei, sugerând că, de aceea, guvernul turc a adoptat o poziţie mai dură faţă de sprijinul acordat de Suedia grupării kurde YPG şi faţă de protestele unde, la un moment dat, a fost atârnată o efigie a preşedintelui turc spânzurată cu capul în jos.

articolul original.

Cocoșii aliați se umflă în pene în curtea Pentagonului

24 January 2023 at 15:28
Premierul Finlandei, Sanna Marin, și președintele ucrainean Volodimur Zelenski

Premierul Finlandei, Sanna Marin, a declarat în toamna trecută că războiul din Ucraina nu poate avea decât un final, cu Rusia retrăgându-se total. ”Ieșirea din conflict este ca Rusia să părăsească Ucraina. Aceasta este ieșirea din conflict”, a spus Marin, dând din cap țâfnos în fața jurnaliștilor.

Marin nu este singură.  Kaja Kallas, premierul Estoniei, a scris recent un eseu pentru Foreign Affairs plin cu trimiteri de nivel Wikipedia la Chrurchill, Reagan și Franklin Delano Roosevelt, spunând că, ”în calitate de premier al Estoniei, o țară de flanc a NATO care a îndurat ocupația sovietică jumătate de secol, eu știu ce înseamnă pace în termenii Rusiei. Pacea Rusiei nu ar însemna încetarea suferinței, ci și mai multe atrocități. Calea spre pace înseamnă să împingem Rusia afară din Ucriana”.

”Deși URSS s-a prăbușit în cele din urmă, ideologia sa imperialistă a rămas”, scrie Kallas, adăugând că ”în Estonia, cărțile de istorie au fost rescrise după prăbușirea regimului sovietic, însă în Rusia nu s-a întâmplat asta”. Lipsește un mic detaliu. Kallas este fiica lui Siim Kallas, fost premier al Estoniei, fost comisar European, dar, înainte de asta, fost redactor-șef adjunct al oficiosului Partidului Comunist din Estonia și membru al Sovietului Suprem al URSS”, scrie, pentru The American Conservative, Sumantra Maintra, membru al Royal Historical Society.

”Pentru Platon, politica depinde de claritatea lingvistică. Prin urmare, trebuie să lămurim eufemismele ”pace în termenii Rusiei” și ”a împinge Rusia afară”. Primul termen presupune o concesie sau recunoașterea statu-quo-ului în care nicio tabără beligerantă nu mai cucerește sau recucerește cu totul teritoriile cuprinse între fostele granițe sovietice. Având în vedere fluxul nelimitat de arme și bani din Occident, Ucraina pare să-și modifice constant obiectivele de la apărarea Kievului, la recucerirea Donbasului și apoi la un marș pentru eliberarea Crimeii. Al doilea eufemism este mai simplu – el sugerează că Rusia trebuie alungată din Ucraina, inclusiv din Crimeea și din Donbas, prin toate mijloacele.

Ucrainenii și lobby-iștii lor au început să pregătească terenul retoric pentru a-i convinge pe anglo-americani să ducă războiul și în Crimeea. Spre exemplu, fostul ministru ucrainean de Externe Andrii Zagorodniuk, acum membru al think-tankului Atlantic Council, a spus recent: ”Kievul și aliații trebuie să pună presiune, să se lupte până când Moscova va ceda Crimeea prin negocieri sau până când Ucraina va smulge peninsula din ghearele Moscovei. Acesta este singurul mod în care îi putem administra Rusiei o mare înfrângere, pentru a o face să renunțe la ambițiile imperiale și pentru a începe să respecte normele si legile internaționale. SUA și Europa trebuie să înțeleagă că vor avea de câștigat de pe urma unei victorii totale a Ucrainei. Asta ar putea marca sfârșitul pentru totdeauna a agresiunii ruse și ar însemna și un suflu nou pentru ordinea mondiala liberală”.

Dar ce se poate spune despre cât de pregătită este Rusia să apere Crimeea cu armele nucleare? Zagorodniuk spune: ”Lumea nu poate exclude posibilitatea ca Rusia să folosească armele nucleare, în special câtă vreme Rusia este condusă de Putin… însă preocupările legate de capacitatea Ucrainei de a prelua din nou controlul asupra peninsulei și îngrijorările legate de un atac nuclear sunt supralicitate. După luni de zile cu succese pe câmpul de lupta, este limpede că Ucraina are capacitatea de a prelua Crimeea”.

Idee aceasta are un mic dezavantaj – este nebunească. Războiul nu s-a încheiat încă și nu este limpede că Ucraina câștigă. Țara nu poate supraviețui nici măcar o zi fără ajutorul din Vest. Aparatul guvernamental și fondul de pensii sunt plătite de contribuabilii americani. Și Ucraina, și Rusia își doresc să continue războiul. Însă doar o țară din cele două este total dependentă de generozitatea străinilor, iar în acest fel escaladarea războiului din Ucraina se poate transmite și la donatorii puternici din Vest. Pentru a traduce cele de mai sus în termeni mai puțin academici, putem spune că cei care plătesc dețin controlul.

În acest moment, Ucraina și Rusia se măcelăresc luptându-se pentru orașul Bahmut. Se pare că Rusia vrea să elimine, indiferent de costuri, întreaga populație masculină a Ucrainei capabilă de lupta. Doctrina militară rusă a revenit la caracteristicile sale cunoscute – clădirea mormanelor de cadavre. La cum arată acum, conflictul generează dezavantaje pentru Ucraina, pentru că Ucraina nu dispune de toate armele și banii pe care îi dorește.

Rusia mai pregătește încă 300.000 de recruți și, daca va mai urma o nouă rundă de mobilizare, Rusia va dispune de circa un milion de soldați pentru ofensivele de primăvară și de vară. Analiștii britanici sunt îngrijorați deja de stocurile de arme ale Occidentului, iar americanii sunt îngrijorați de strategia aplicată de Ucraina pe front. În ciuda încercărilor repetate de a se mobiliza, Europa si America nu vor intra intr-un război direct cu Rusia. În aceste condiții, războiul de uzură favorizează tabăra cu mai mulți bărbați ce pot fi trimiși pe câmpul de lupta, adică Rusia.

Însă o asemenea analiză simplă cost-beneficii este considerată riscantă pentru unitatea europeană și transatlantică. Așa consideră Nathalie Tucci, director la Institutul pentru Afaceri Internaționale din Roma. Jessica Berlin, a adoptat atitudinea premierului finlandez Sanna Marin atunci când a luat în calcul posibilitatea unui război nuclear. ”Da, războiul dintre NATO și Rusia ar fi apocaliptic – pentru RUSIA. De aceea vrea Kremlinul să evite acest război cu orice preț. Când propagandiștii ruși amenință că vor bombarda Piccadilly Circus, scopul este ca alegătorii din Vest să se sperie și să fie împăciuitori. Să-ti fie rușine dacă ai căzut în această capcană”, scrie Jessica Berlin, pe Twitter, adăugând un emoticon care ridică din umeri.

Întrebarea este ce aspect al distrugerii reciproc asigurate te poate face să ridici din umeri. A te speria de un război nuclear nu înseamnă împăciuire. Descurajarea nucleara nu este cu sens unic. Întreg Războiul Rece a fost caracterizat de descurajarea reciprocă. Interesul ucrainenilor este să apere Ucraina și, pentru a face asta, încearcă să atragă cât mai multă implicare occidentală. Interesul Vestului este să evite un război nuclear, insolvența și suprasolicitarea, în timp ce Rusia este și ea supusă sancțiunilor. Interesele acestea sunt incompatibile și, la un moment dat, ele vor intra în coliziune. Acel moment de apropie. Nu trebuie să fii pro-rus pentru a susține că nu toate războaiele de pe teatrele de luptă periferice merita tot mai multă implicare. A fi arțăgos în timp ce altcineva îți ține spatele, așa cum fac Marin și Kallas, este intolerabil. Este o combinație supărătoare de ipocrizie, aroganță, ignoranță în ale istoriei, inepție și milogeală neîncetată. Un analist isteț a numit acest fenomen ”militarismul femeii-șef”.

Scopul „militarismului femeii-șef” nu este schimbarea priorităților statului profund, care rămân legate pe mai departe de proiecte expansioniste în întreaga lume. Scopul pare să fie prezentarea acestor obiective sub o altă haină, una care să facă mai dificilă critica lor, oponenții urmând a fi acuzați de misoginism, sexism și atitudini retrograde, anti-progresiste. Indiferent de noile etichete identitare pe care și le va aplica complexul militaro-industrial, orientările vor rămâne aceleași.

Și astfel se ajunge la o combinație de globalism revoluționar, feminism și neoconservatorism adăugat peste niște fraze ultimative și goale. Este toxic când Hillary Clinton face așa ceva. Este de nesuportat când acest lucru este făcut de liderii unor protectorate americane care mimează rolul unor foederati zeloși, deseori mai fanatici decât Roma însăși.”

articolul original.

Erdogan complică întărirea NATO: Finlanda intră separat de Suedia în Alianță

24 January 2023 at 09:55
image

Ministrul Finlandei de Externe, Pekka Haavisto, a declarat că țara sa ar trebui să ia în considerare opţiunea de a adera la NATO fără Suedia.

Reacția diplomatului vine după ce preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan s-a pronunțat ferm că Ankara va respinge candidatura suedeză, relatează Reuters.

„Aderarea comună a celor două ţări nordice rămâne prima opţiune, dar în mod evident trebuie să evaluăm situaţia, dacă s-a întâmplat ceva care înseamnă că pe termen lung Suedia nu mai poate merge mai departe”, a comentat şeful diplomaţiei finlandeze Pekka Haavisto la televiziunea publică YLE., menționând că e „prea devreme pentru a lua o poziţie”.

Ministru: „manifestanţii se joacă cu securitatea Finlandei şi a Suediei”

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a transmis luni că Suedia nu trebuie să aştepte votul ţării sale pentru aderarea la NATO, în urma protestului autorizat de poliția suedeză, lângă ambasada Turciei din Stockholm, când un extremist provocator a ars un exemplar din Coran.

Manifestația de la Stockholm a stârnit proteste puternice din partea Ankarei şi în lumea musulmană.

Marţi, ministrul Finlandei,  Pekka Haavisto a catalogat protestele ca un „obstacol” pentru candidaturile la NATO: „manifestanţii se joacă cu securitatea Finlandei şi a Suediei”, a avertizat oficialul.

Pauză pentru detensionarea relațiilor

Spre deosebire de situația Suediei, Turcia a arătat recent că nu are obiecţii majore în privința aderării Finlandei la NATO.

Ministrul a precizat că este nevoie de o pauză de câteva săptămâni în discuţiile dintre Finlanda, Suedia şi Turcia referitor la planurile celor două ţări nordice de a se alătura alianţei militare NATO: „Este nevoie de o pauză înainte de a reveni la discuţiile în trei şi să vedem unde suntem (…) după situaţia curentă, aşa că nu ar trebui să se tragă încă concluzii”, a declarat el pentru Reuters într-un interviu telefonic. „Cred că va fi o pauză de câteva săptămâni”, a adăugat el.

articolul original.

Erdogan transmite Suediei să-și ia gândul de la NATO

23 January 2023 at 21:47
By: -
image

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a avertizat luni Suedia să nu se aştepte la sprijinul ţării sale pentru aderarea la NATO, după ce la Stockholm a avut loc o manifestaţie la care a fost ars un Coran.

„Dacă nu daţi dovadă de respect pentru Republica Turcă sau pentru convingerile religioase ale musulmanilor, nu puteţi obţine niciun sprijin de la noi în ceea ce priveşte NATO”, a spus Erdogan.

Aderarea Suediei la alianţa nord-atlantică trebuie ratificată de toate statele membre. Tensiunile între Ankara şi Stockholm s-au amplificat în ultimele săptămâni, blocând candidatura Suediei. Înrăutăţirea relaţiilor bilaterale a urmat unui protest organizat în urmă cu două săptămâni la Stockholm, unde un manechin care îl reprezenta pe Erdogan a fost spânzurat de picioare.

Cel mai recent pas înapoi a fost o demonstraţie de amploare redusă în capitala suedeză a activistului anti-islamic danez de extremă dreaptă Rasmus Paludan, care are şi cetăţenie suedeză. Presa din Suedia a relatat că în apropierea ambasadei turce la Stockholm a fost incendiat un exemplar din Coran. Erdogan a calificat incidentul drept „o ruşine".

Suedia şi Finlanda şi-au depus candidaturile la NATO în mai anul trecut, după ce Rusia a invadat Ucraina. Aderarea celor două ţări nordice la alianţă mai trebuie ratificată doar de Turcia şi Ungaria.

Turcia acuză însă Suedia de susţinerea unor grupări considerate teroriste de guvernul de la Ankara, inclusiv a unor insurgenţi kurzi şi a unor participanţi la puciul nereuşit din 2016. Partea turcă solicită extrădarea mai multor suspecţi.

Statele Unite au apreciat luni drept „respingător" arderea Coranului, considerând că gestul a fost făcut intenționat pentru a pune bețe în roate extinderii NATO.

„A arde cărţi care sunt sacre pentru mulţi este un act profund lipsit de respect. Este respingător", a declarat jurnaliştilor purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price.

Referindu-se la un act de „provocare", purtătorul de cuvânt a sugerat că este o „dorinţă deliberată de a influenţa discuţiile în curs privind aderarea Suediei şi Finlandei la NATO" şi de a „slăbi" unitatea transatlantică.

articolul original.

Timpul frecvent petrecut în spații verzi, asociat cu un consum redus de medicamente

22 January 2023 at 12:00
image

Timpul frecvent petrecut în spații verzi, cum ar fi parcurile și grădinile, ar putea contribui la reducerea consumului de medicamente eliberate pe bază de rețetă, potrivit unui studiu realizat în Finlanda.

Dacă ești suficient de norocos să locuiești lângă o pajiște sau o pădure, priveliștile acestor locuri de acasă nu par să aibă același efect. Nu a existat nicio asociere între utilizarea medicamentelor eliberate pe bază de prescripție medicală și numărul de spații verzi și acvatice aflate în apropierea oamenilor. Petrecerea timpului în spațiile verzi situate departe de casă reprezintă diferența, potrivit Science Alert.

Cercetătorii de la Institutul pentru sănătate și bunăstare, de la Universitatea Tampere din Finlanda și de la Universitatea din estul Finlandei au folosit date de la aproximativ 6.000 de locuitori din Helsinki, folosind medicamente pentru afecțiuni precum anxietate, insomnie, depresie, hipertensiune arterială și astm ca indicator al stării lor de sănătate. Cercetarea a fost publicată în Occupational and Environmental Medicine.

Cu cât mai mult timp petrecut în natură, cu atât mai sănătoși

„Se crede că aduce beneficii sănătății umane, dar dovezile sunt contradictorii”, scriu cercetătorii.

Participanții la studiu au fost chestionați cu privire la medicamentele pe care le luau, precum și cu privire la câte (medii naturale de pe uscat și din apropierea lacurilor, râurilor și oceanelor) puteau vedea de acasă, cât de des admirau aceste priveliști și cât de des petreceau timp sau făceau exerciții fizice în aceste spații.

În comparație cu mai puțin de o vizită săptămânală, trei sau patru vizite pe săptămână au fost asociate cu șanse cu 33% mai mici de a utiliza medicamente pentru sănătate mintală, cu 36% mai mici de a utiliza medicamente pentru tensiune arterială și cu 26% mai mici de a lua medicamente pentru astm.

Aceste cifre scad la 22%, 41% și, respectiv, 24% pentru cel puțin cinci vizite pe săptămână.

„Această constatare este în concordanță cu dovezile provizorii care subliniază importanța utilizării efective a spațiului verde în legătură cu sănătatea mintală și sugerează că același lucru este valabil și pentru alte afecțiuni de sănătate, cum ar fi astmul și hipertensiunea”, susțin cercetătorii.

Necesitatea cât mai multor spații verzi

Datele de aici nu sunt suficiente pentru a demonstra legătura de cauză și efect, dar merită luat în considerare faptul că cei cu o stare de sănătate mai bună au mai multe oportunități și motivație pentru a ieși afară, dar demonstrează că există o legătură potențială care merită explorată în continuare.

Studiile anterioare au arătat că nu durează mult până când se fac simțite.

Însă, înainte ca oamenii să poată petrece timp în spații verzi, trebuie să existe astfel de spații, iar aici intervine planificarea urbană, potrivit autorilor noii cercetări.

articolul original.

F-16 Sale, Siria și NATO pe agendă în timp ce cei mai importanți diplomați SUA-Turcia se întâlnesc | știri NATO

18 January 2023 at 18:41
By: Stiri
image

Întâlnirea este prima vizită oficială a ministrului turc de externe Cavusoglu în Statele Unite de la preluarea mandatului administrației Biden.

Secretarul de stat al SUA Antony Blinken îl va găzdui la Washington DC pe ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, pentru o întâlnire care va fi dominată de o potențială vânzare de avioane de luptă F-16 și de refuzul Turciei de a aproba aderarea Suediei și a Finlandei la NATO.

Întâlnirea de miercuri a marcat prima vizită oficială a înaltului diplomat al Turciei de la preluarea mandatului președintelui american Joe Biden în urmă cu aproape doi ani – ceea ce observatorii spun că ar putea reflecta relația complicată dintre cele două țări. Blinken și Cavusoglu s-au întâlnit deja în marginea summit-urilor NATO și a reuniunilor ONU

Înaintea întâlnirii, oficialii americani și turci au spus că principalele subiecte vor fi invazia rusă a Ucrainei, Siriei și cooperarea energetică.

În timp ce Ankara și Washington sunt de acord în mai multe domenii, există mai multe puncte de conflict.

Statele Unite au lăudat Turcia pentru unele dintre acțiunile sale în urma invaziei Ucrainei de către Rusia, în special pentru intermedierea discuțiilor asupra coridoarelor de cereale. Cu toate acestea, persistă îngrijorările cu privire la adâncirea relațiilor Ankarei cu Moscova. Legăturile dintre aliații NATO s-au tensionat de când Turcia a achiziționat sisteme rusești de apărare antirachetă în 2019, ceea ce a dus la eliminarea Ankara din programul de luptă F-35 de generație următoare.

Turcia speră acum să cumpere avioane F-16 din Statele Unite, o vânzare la care unii membri de top ai Congresului se opun, în ciuda sprijinului din partea administrației Biden.

În Siria, Statele Unite sunt îngrijorate de posibilul obiectiv al Turciei de a conduce o operațiune militară transfrontalieră împotriva grupărilor armate kurde, precum și de intenția sa de a normaliza legăturile cu Damasc.

Între timp, Turcia a fost principalul obstacol în calea aderării Suediei și Finlandei la NATO, care necesită aprobarea tuturor celor 30 de state membre. Turcia și Ungaria nu au aprobat încă cererile.

Turcia a acuzat țările că găzduiesc grupuri kurde pe care le consideră „teroriste”. El a spus că Suedia, în special, trebuie să adopte mai întâi o poziție mai clară împotriva acestor grupuri, precum și împotriva oamenilor pe care îi acuză pentru tentativa de lovitură de stat din 2016.

Erdogan a declarat luni că cele două ţări trebuie să deporteze sau să extrădeze până la 130 de „terorişti” în Turcia înainte ca parlamentul să aprobe cererile lor de aderare la NATO. Oficialii țărilor nordice au spus că cererile merg prea departe.

Finlanda a declarat marți că speră că vizita ministrului turc de externe în Statele Unite va ajuta la ieșirea din impas.

Vânzare F-16

Întâlnirea are loc după ce Departamentul de Stat al SUA a informat în mod informal comitetele Senatului și Camerei Reprezentanților SUA care supraveghează vânzările de arme despre intenția sa de a continua cu vânzarea de F-16 Turciei pentru 20 de miliarde de dolari.

Mișcarea a declanșat o serie de declarații din partea congresmanilor care se opun acordului, inclusiv senatorul democrat Bob Menendez, președintele Comisiei pentru Relații Externe a Senatului, ai cărui lideri examinează vânzările majore de armate străine.

Într-o declarație adresată agenției de presă Reuters, senatorul democrat Chris Van Hollen a spus:[Turkish President Tayyip] Atacurile repetate ale lui Erdogan asupra aliaților noștri kurzi sirieni și apropierea continuă de Rusia, inclusiv întârzierea aderării Suediei și Finlandei la NATO, rămân motive serioase de îngrijorare.”

„Așa cum am spus mai devreme, pentru ca Turcia să primească F-16, avem nevoie de asigurări că aceste preocupări vor fi abordate”, a adăugat el.

Între timp, Ibrahim Kalin, principalul consilier pentru politică externă al lui Erdogan, a declarat sâmbătă reporterilor că cererile Washingtonului pentru furnizarea de avioane de luptă sunt „nesfârșite”.

El a adăugat că speră că acordul F-16 nu va deveni „ostatic” al membrilor NATO a Suediei și Finlandei.

În timp ce Congresul poate bloca vânzările de arme în străinătate, trebuie să facă acest lucru prin legislație. Deputații nu au reușit anterior să obțină majoritatea de două treimi în ambele Camere necesare pentru a depăși vetoul prezidențial.

Sursa: www.aljazeera.com

articolul original.

Propaganda lui Vladimir Putin, scenariu pentru țara noastră: ‘Pentru Rusia – România ar putea fi folosită ca bază pentru armatele NATO care vor intra în Ucraina. Forțele ruse vor riposta prin distrugerea întregii infrastructuri’

17 January 2023 at 21:02
image

Potrivit propagandiștilor Moscovei, operațiunea militară specială a Rusiei în Ucraina nu este altceva decât contraofensiva Moscovei împotriva lumii atlantice conduse de SUA.

“Acest război prin procură între Statele Unite și Federația Rusă poate face ca nu numai Ucraina, ci și un număr de alte state europene să se destrame și să dispară.

Să fim sinceri: SUA nu vor îndrăzni niciodată să intre în război direct cu Rusia după înfrângerea Ucrainei. Asta înseamnă că vor folosi alți intermediari pentru a continua conflictul. Nu lipsesc candidații, ci Polonia, Lituania, România și Finlanda par a fi cele mai probabile. Desigur, totul depinde de ruși…”, se spune în articol.

Potrivit Pravda, Varșovia folosește toate modalitățile posibile pentru a-și evidenția preocupările cu privire la ideea războiului cu Rusia.

Desigur, liderii polonezi nu sunt suficient de nebuni pentru a intra singuri în luptă. Ideea unei coaliții occidentale anti-ruse pare să fie foarte tentantă pentru Polonia.

Dacă Statele Unite vor prezenta o astfel de idee, Polonia va fi bucuroasă să o accepte. Cu toate acestea, se poate spune cu un grad ridicat de probabilitate că Polonia va putea lupta singură, în timp ce SUA vor profita de pe urma vânzărilor sale de arme”.

În privința Lituaniei, propaganda rusă scrie că nu va decide niciodată să declanșeze un conflict armat cu Moscova. Vilnius este predispus să ia decizii provocatoare care ar putea forța în cele din urmă Moscova să zdrobească “această fostă stăpânire a Imperiului Rus”.

La urma urmei, Lituania există doar datorită acordului grațios al Rusiei de a o cumpăra de la suedezi”.

Despre România, Pravda scrie că SUA intenționează să o folosească ca berbec împotriva Rusiei.

Fiind membră NATO, România prezintă câteva amenințări:

pentru Federația Rusă — România ar putea fi folosită ca bază pentru armatele NATO care vor intra în Ucraina și vor fi dislocate la Odesa pentru a împiedica rușii să elibereze orașul;

pentru Transnistria — SUA ar putea împinge acest teritoriu într-un război cu Moldova, în care o garnizoană rusă de mai puțin de 2.000 nu ar avea nicio șansă.

În oricare dintre aceste scenarii, Rusia va riposta prin distrugerea întregii infrastructuri, conform b1tv.ro.

articolul original.

Sanna Marin a declarat că Finlanda va susține Ucraina oricât este nevoie: „Un an, doi ani, cinci ani, 10 ani, 15 ani”

17 January 2023 at 17:03
image

Finlanda o să ajute Ucraina împotriva invaziei ruse oricât va fi nevoie, „un an, doi ani, cinci ani, 10 ani, 15 ani”, a fost declarația dată marți de prim-ministra finlandeză, Sanna Marin, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, conform Reuters.

Kievul a primit din partea Finlandei echipamente defensive în valoare de peste 190 de milioane.

Ajutorul oferit Ucrainei

Cred că singurul mesaj pe care trebuie să-l transmitem este că noi vom sprijini Ucraina atât timp cât va fi nevoie. Un an, doi ani, cinci ani, 10 ani, 15 ani”, a specificat Sanna Marin, potrivit aceleiași surse.

Circa 300 de milioane de euro au fost cheltuiți de guvernul finlandez în 2022 pentru a ajuta Ucraina, dintre care 190 de milioane au fost dedicate numai achiziției de echipamente defensive.

articolul original.

Cum au contribuit ghețarii la formarea bolovanului Kummakivi din Finlanda?

17 January 2023 at 14:00
image

Oamenii de știință adoră să afle lucruri despre formarea rocilor, dar să vedem ce părere au geologii. De la fisura bizară a stâncii Al Naslaa, o uimitoare formă de relief din Arabia Saudită, și până la coloanele din roci calcaroase Hoodoo din Parcul Național Bryce Canyon din SUA, geologii nu se mai satură să cerceteze istoria acestor formațiuni. Un exemplu care uluiește este piatra gigantică Kummakivi.

Bolovanul gigantic cunoscut local sub numele de „piatra ciudată” poate fi găsit în Ruokolahti, în sud-estul Finlandei. Ceea ce face ca amplasarea ciudată a rocii să fie atât de interesantă este că, în ciuda dimensiunii sale uriașe și a greutății masive, este solidă ca o stâncă, la propriu, potrivit IFLScience.

Oamenii au încercat să răstoarne piatra, dar au eșuat. De altfel, în cazul în care Kummakivi ar fi fost răsturnată, ar fi devenit o simplă piatră.

Cum s-a format Kummakivi?

Cândva, giganții au fost considerați cei care au așezat piatra Kummakivi în locul în care se află astăzi, și este corect să spunem că ar fi fost nevoie de ei. Asta dacă nu ar fi.

O explicație a modului în care Kummakivi a ajuns să fie atât de bine echilibrată se bazează pe geologie și pe modul în care ghețarii pot deplasa prin peisaje vaste, lăsându-le în cele din urmă să se odihnească pe sol. Uneori, acel teren este un loc bizar pentru a așeza o rocă, dar obiectul rezistă pentru că, din întâmplare, acesta este perfect echilibrat.

Regiunea Ruokolahti a Finlandei a fost cândva acoperită de un ghețar care s-a retras în urmă cu aproximativ 8.000 de ani, lăsând în urma sa un impresionant act de echilibrare.

„Stâncile echilibrate precar”, coloanele Hoododo și stânca Al Naslaa

Combinațiile stâncoase precum Kummakivi sunt cunoscute sub numele de „stânci echilibrate precar” (PBR). Acestea reprezintă un domeniu de studiu pentru geologi, iar exemple magnifice pot fi găsite pe tot Globul. Potrivit Atlas Obscura, PBR-urile sunt cunoscute și sub numele de „seismometre inverse”, deoarece însăși existența lor arată că zona nu este una vulnerabilă la cutremure. Dacă ar fi fost așa, acele stânci s-ar fi prăbușit de mult timp.

Stâncile stau alături de coloanele stâncoase Hoodoo, ca varietăți de „caracteristici geologice fragile” care ar fi dispărut de mult timp de pe Pământ, dacă nu ar fi existat în astfel de locuri stabile. Coloanele Hoodoo cu ciuperci diferă de stâncile PBR prin faptul că, deși sunt aparent dezechilibrate, cu capetele lor uriașe așezate pe corpuri subțiri, acestea reprezintă mai degrabă o unitate singulară, decât un lucru echilibrat deasupra altuia.

Prin contrast, se crede că jumătățile în levitație din Arabia Saudită arată că perechea stâncoasă uriașă ar putea fi așezată pe o falie care a despicat în două piesele perfect potrivite în timp ce Pământul s-a deplasat. Alternativ, este posibil să fi fost cauzată de efectul de îngheț-dezgheț care a despărțit rocile pentru a crea sutele de roci hoodoo din Bryce Canyon.

Toate aceste creații magnifice, născute din elementele naturii, demonstrează că geologia nu se referă doar la roci, ci și la interpretarea indicatorilor naturali și derutanți ai istoriei planetei noastre.

articolul original.

Erdogan condiționează aderarea la NATO pentru Suedia și Finlanda de extrădarea a 130 de opozanți

16 January 2023 at 19:18
By: -
image

Suedia şi Finlanda trebuie să deporteze sau extrădeze în Turcia până la 130 de „terorişti” înainte ca parlamentul de la Ankara să le aprobe cererile de aderare la NATO, a transmis preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan.

Turcia afirmă că Suedia, în special, trebuie să adopte o atitudine mai clară împotriva a ceea ce Ankara consideră a fi terorişti, în principal militanţi kurzi şi un grup pe care îl acuză de tentativa de puci din 2016, informează Reuters.

"Noi am spus: uitaţi, dacă nu ni-i predaţi pe teroriştii voştri, nu o putem trece prin Parlament (ratificarea cererii de aderare la NATO - n.red.)", a afirmat Erdogan, referindu-se la o conferinţă de presă comună avută în noiembrie cu prim-ministrul suedez Ulf Kristersson.

"Pentru ca aceasta să treacă prin Parlament, înainte de toate, trebuie să ne predaţi mai mult de 100, în jur de 130 dintre aceşti terorişti", a continuat preşedintele turc.

Suedia şi Finlanda au semnat în iunie 2022 un acord tripartit cu Turcia menit să depăşească obiecţiile acesteia.

Ca parte a acordului, cele două ţări scandinave s-au angajat să ia în considerare "cu celeritate şi în detaliu cererile nerezolvate de deportare sau extrădare a suspecţilor de terorism", ţinând cont de informaţiile primite de la Turcia şi cu respectarea legislaţiei europene.

Purtătorul de cuvânt al lui Erdogan, Ibrahim Kalin, a declarat sâmbătă că timpul se scurge pentru ca parlamentul turc să ratifice cererile Suediei şi Finlandei înainte de alegerile prezidenţiale şi parlamentare aşteptate în luna mai.

Luni, Kristersson a afirmat că ţara sa se află într-o poziţie bună pentru a-şi asigura ratificarea de către Turcia a cererii sale.

articolul original.

Ce condiție pune Erdogan Suediei şi Finlandei

16 January 2023 at 16:10
By: (R.C.)

Suedia şi Finlanda trebuie să deporteze sau extrădeze în Turcia până la 130 de ‘terorişti’ înainte ca parlamentul de la Ankara să le aprobe cererile de aderare la NATO, a transmis preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, informează Reuters.

Turcia afirmă că Suedia, în special, trebuie să adopte o atitudine mai clară împotriva a ceea ce Ankara consideră a fi terorişti, în principal militanţi kurzi şi un grup pe care îl acuză de tentativa de puci din 2016.

‘Noi am spus: uitaţi, dacă nu ni-i predaţi pe teroriştii voştri, nu o putem trece prin parlament (ratificarea cererii de aderare la NATO – n.red.)’, a afirmat Erdogan duminică seara, referindu-se la o conferinţă de presă comună avută în noiembrie cu prim-ministrul suedez Ulf Kristersson.

‘Pentru ca aceasta să treacă prin parlament, înainte de toate trebuie să ne predaţi mai mult de 100, în jur de 130 dintre aceşti terorişti’, a continuat preşedintele turc.

Suedia şi Finlanda au semnat în iunie 2022 un acord tripartit cu Turcia menit să depăşească obiecţiile acesteia.

Ca parte a acordului, cele două ţări scandinave s-au angajat să ia în considerare ‘cu celeritate şi în detaliu cererile nerezolvate de deportare sau extrădare a suspecţilor de terorism’, ţinând cont de informaţiile primite de la Turcia şi cu respectarea legislaţiei europene.

Purtătorul de cuvânt al lui Erdogan, Ibrahim Kalin, a declarat sâmbătă că timpul se scurge pentru ca parlamentul turc să ratifice cererile Suediei şi Finlandei înainte de alegerile prezidenţiale şi parlamentare aşteptate în luna mai.

Luni, Kristersson a afirmat că ţara sa se află într-o ‘poziţie bună’ pentru a-şi asigura ratificarea de către Turcia a cererii sale.

articolul original.

Consilier al lui Erdogan: Turcia nu mai are timp să ratifice aderarea la NATO a Suediei și Finlandei

14 January 2023 at 19:47
By: -
image

Un consilier al președintelui turc Tayyip Erdogan spune că timpul se scurge pentru ratificarea candidaturilor Suediei și Finlandei la NATO.

Turcia nu mai are timp să ratifice ofertele de aderare la NATO depuse de Suedia și Finlanda înainte de alegerile din luna mai, a declarat sâmbătă un purtător de cuvânt al președintelui turc, citat de Reuters.

Ibrahim Kalin a spus că ratificarea de către Turcia a candidaturilor acestor țări depinde de rapiditatea cu care autoritățile din Stockholm vor îndeplini promisiunile de combatere a terorismului făcute în cadrul unui acord cu Ankara, avertizând că acest lucru ar putea dura luni de zile.

„Stockholm se angajează pe deplin să pună în aplicare acordul semnat anul trecut la Madrid, dar țara are nevoie de încă șase luni pentru a scrie noi legi care să permită sistemului judiciar să pună în aplicare noile definiții ale terorismului", a declarat Kalin într-o conferință de presă la Istanbul.

Împreună cu Finlanda, Suedia a semnat anul trecut un acord cu Turcia, menit să depășească obiecțiile Ankarei față de candidaturile lor la NATO, care au fost făcute în luna mai a anului trecut și care necesită aprobarea tuturor celor 30 de state membre NATO. Ambele țări au solicitat să adere la NATO după invazia Rusiei în Ucraina.

Ankara mai cere că Suedia să adopte o poziție mai clară împotriva kurzilor pe care îi consideră teroriști.

Kalin a spus că guvernul suedez trebuie să trimită un mesaj clar „organizațiilor teroriste că Suedia nu mai este un refugiu sigur pentru ele și că nu vor mai putea să colecteze bani, să recruteze membri și să se angajeze în alte activități".

„Avem o problemă de timp dacă vor să adere la NATO înainte de summitul NATO din iunie. Având în vedere că parlamentul va intra în vacanță cu ceva timp înainte de alegeri, aveți în vedere un interval de timp de 2-2,5 luni pentru a face toate acestea", a precizat Kalin, referindu-se la alegerile prezidențiale și parlamentare din Turcia, care vor avea loc în luna mai.

Turcia blochează din luna mai intrarea Suediei, precum şi a Finlandei, în NATO, acuzând-o că adăposteşte pe teritoriul său membri ai PKK şi organizaţii aliate acestui partid, pe care îi consideră terorişti.

articolul original.

Suedia spune că nu poate satisface cererile Turciei de aderare la NATO | știri NATO

8 January 2023 at 18:25
By: Stiri
image

Prim-ministrul Ulf Kristersson spune că Turcia cere prea multe, dar este încrezător că Ankara își va aproba candidatura la NATO.

Suedia este încrezătoare că Turcia își va aproba cererea de aderare la alianța militară NATO, dar nu va îndeplini toate condițiile pe care le-a stabilit Ankara pentru sprijinirea sa, a spus premierul suedez.

„Turcia confirmă că am făcut ceea ce am spus că vom face, dar ei spun, de asemenea, că vor lucruri pe care nu le putem sau nu le vom oferi”, a declarat duminică prim-ministrul Ulf Kristersson, la o conferință de securitate.

Finlanda și Suedia au semnat un acord tripartit cu Turcia în 2022, menit să depășească obiecțiile Ankarei față de aderarea lor la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).

Cele două țări nordice au cerut să se alăture alianței militare în mai, ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina de anul trecut. Dar Turcia și-a împărtășit obiecțiile față de apartenența lor și a acuzat țările că găzduiesc rebeli kurzi.

A refuzat să aprobe apartenența lor până când ambele țări vor lua măsurile necesare, inclusiv alăturarea Turciei pentru a lupta împotriva Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care este desemnat grup „terorist” de statele SUA și Uniunea Europeană.

Suedia are legături puternice cu diaspora kurdă, care a fost un punct de confruntare între țări. Turcia cere, de asemenea, extrădarea persoanelor pe care Turcia le consideră „terorişti”.

În decembrie, Curtea Supremă a Suediei a blocat extrădarea jurnalistului turc în exil Bulent Kenes, care este o cerere cheie a Ankara de a ratifica aderarea la NATO a Stockholmului. Turcia l-a acuzat pe Kenes că a fost implicat într-o încercare din 2016 de a-l răsturna pe președintele Recep Tayyip Erdogan într-o lovitură de stat.

Turcia încearcă, de asemenea, să extrădeze 33 de presupuși luptători kurzi și suspecți de lovituri de stat din Suedia și Finlanda.

La sfârșitul lunii decembrie, Turcia a lăudat Suedia pentru că și-a abordat preocupările de securitate, dar a subliniat că este nevoie de mai mult pentru a câștiga sprijinul deplin al Ankarei pentru aderarea blocată a Stockholmului la NATO.

În prezent, doar Ungaria și Turcia dintre cele 30 de state membre NATO nu au aprobat încă cererile ambelor țări.

Premierul ungar Viktor Orban a declarat că parlamentul va aproba în curând cererile de aderare din partea Finlandei și a Suediei, lăsând Turcia ca singurul obstacol de depășit.

Șeful NATO, Jens Stoltenberg, a spus că se așteaptă ca Suedia și Finlanda să se alăture alianței încă din acest an, admitând că decizia revine parlamentelor turc și ungar.

„Ma astept [that accession will take place in 2023]dar nu garantez data exactă, pentru că este evident o decizie suverană a parlamentelor turc și maghiar, [which] nu au ratificat încă acordul”, a spus Stoltenberg.

Finlanda și Suedia „s-au angajat în mod clar în cooperarea pe termen lung cu Turcia” și „a sosit momentul să finalizeze procesul de aderare și să ratifice protocolul de aderare”, a adăugat el.

Sursa: www.aljazeera.com

articolul original.

Se mărește familia NATO în 2023. Suedia și Finlanda fac un pas în față

8 January 2023 at 17:59
image

Suedia şi Finlanda ar putea adera la NATO din 2023, a estimat duminică secretarul general al NATO, care a reamintit totuşi că decizia depinde de parlamentele turc şi ungar.

“Mă aştept (ca adeziunea să aibă loc în 2023), dar nu voi garanta data exactă, pentru că este vorba, bineînţeles, despre decizii suverane ale Parlamentului turc şi Parlamentului ungar, care nu au ratificat încă acordul”,a spus Jens Stoltenberg într-un interviu pentru AFP.

Amintim însă că în ciuda precizărilor acestuia, Ungaria şi în special Turcia blochează din luna mai aderarea celor două ţări nordice la NATO.

“Am avut negocieri, şi ele au fost destul de exigente, în luna iulie a anului trecut, atunci când Turcia, Finlanda şi Suedia au convenit asupra unui memorandum comun în care ele descriu cum pot să-şi intensifice colaborarea, atât în ceea ce priveşte exporturile de arme, cât şi, de exemplu, în lupta împotriva terorismului”, a reamintit Stoltenberg.

“Finlanda şi Suedia au respectat acest acord şi s-au angajat în mod clar să aibă o cooperare pe termen lung cu Turcia în aceste chestiuni. În consecinţă, a venit momentul pentru finalizarea procesului de aderare şi ratificarea protocolului de aderare”, a declarat el.

Anterior în cursul zilei, prim-ministrul suedez a spus că ţara sa nu poate şi nici nu vrea să atingă unele exigenţe pe care le are Turcia pentru a-i permite să adere la NATO.

articolul original.
❌