ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Ministerul Muncii: Noile reglementări se aplică de la 1 ianuarie 2023

29 November 2022 at 20:57
image

Ministerul Muncii anunță, într-un comunicat de presă, noi reglementări care se aplică de la 1 ianuarie 2023.

Guvernul PNL-PSD-UDMR a adus astăzi o serie de modificări legislației privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, care vizează repartizarea echitabilă a responsabilităților de îngrijire a copilului între bărbați și femei, asigurarea unui echilibru între viața profesională și cea privată a acestora și creșterea posibilității ca părintele care nu a solicitat inițial concediu pentru creșterea copilului să își exercite acest drept.

Ordonanța de urgență aprobată de Executiv transpune integral în legislația națională Directiva (UE) 2019/1158 privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor și de abrogare a Directivei 2010/18/UE. Aceasta introduce, la nivelul Uniunii Europene, standarde minime privind concediul de paternitate, concediul pentru creșterea copilului și concediul îngrijitorilor.

Principalele modificări și completări aduse OUG nr. 111/2010 de noul act normativ:

– extinderea perioadei netransferabile de concediu pentru creșterea copilului în cazul părintelui care nu a solicitat inițial acest drept, de la cel puțin 1 lună la cel puțin 2 luni din perioada totală a concediului, dacă ambii părinți îndeplinesc condițiile legale;

– majorarea nivelului de venituri supuse impozitului ce poate fi obținut de părinte în decursul unui an calendaristic, în perioada concediului pentru creșterea copilului, de la 5 la 8 indemnizații pentru creșterea copilului  (ICC) în cuantum minim, respectiv de la 6.500 lei la 10.512 lei;

–  recalcularea cuantumului ICC în cazul obținerii unor venituri suplimentare, în perioada până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap, din hotărâri judecătorești/adeverințe sau acte de rectificare a veniturilor;

– suspendarea sau încetarea plății ICC în cazul în care certificatul de încadrare în grad de handicap expiră în perioada concediului de creștere a copilului;

– introducerea unei perioade de preaviz de cel puțin 10 zile pe care lucrătorul o acordă angajatorului atunci când își exercită dreptul la concediu și ICC, înainte de finalizarea concediului de maternitate sau înainte de data estimată de începere a concediului pentru creșterea copilului, printr-o cerere, pe suport de hârtie sau electronic, în care precizează perioada preconizată a concediului pentru creșterea copilului;

– menținerea, până la sfârșitul concediului de creștere a copilului, a condițiilor de încadrare și a drepturilor salariale avute la începutul concediului sau dobândite pe parcurs;

– introducerea concediului și a indemnizației de acomodare, acordate părinților adoptatori, ca perioadă asimilată pentru dobândirea dreptului la concediu pentru creșterea copilului și la ICC.

Ordonanța de urgență mai prevede ca, în cazul persoanelor care realizează, în aceeași lună, venituri atât în țară, cât și în statele UE care aplică Regulamentul nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, dar fără suprapunerea perioadelor de activitate, să se ia în calcul, la acordarea dreptului la concediu pentru creșterea copilului și ICC, sumele obținute în ambele țări.

De asemenea, s-a decis suplimentarea cu 50% a indemnizației lunare pentru copiii născuți din sarcini gemelare, de tripleți sau multipleți, începând cu al doilea copil ( deci 50% în plus la indemnizația mamei pentru fiecare copil). Aceeași măsură se va aplica și pentru sarcinile suprapuse, respectiv pentru mamele care nasc în perioada concediului de îngrijire copil.

Sumele nu pot fi mai mici decât 1314 lei (valoare fixă pe care o primesc în prezent mamele de gemeni, tripleti, si cu sarcini suprapuse, suma obtinuta ca rezultat al inmultirii cu 2,5 a valorii ISR  – indicatorul social de referinta, care în 2022 are valoare de 525,5 lei. Deci 2.5 ISR egal 1314 lei.

Noile reglementări se aplică de la 1 ianuarie 2023. Excepție fac reglementările privind majorarea de la o lună la două luni a perioadei de netransferabilitate între părinți, care se aplică atât pentru cererile depuse începând cu 1 ianuarie 2023, cât și pentru cele depuse anterior și nesoluționate până la această dată.

articolul original.

Jocul nu strălucește, problemele se adună la SC Oțelul! Încă un motiv pentru care Dorinel Munteanu s-a iritat la Timișoara, când a fost întrebat de schimbări în lot: clubul are interdicție la transferuri de la UEFA

29 November 2022 at 13:59

SC Oțelul a reînceput să câștige în campionat după o serie de trei meciuri fără victorie. În ultimele două runde s-a impus la limită, cu 1-0, atât cu Minaur (acasă), cât și cu Ripensia (în deplasare), totuși în fața unor adversari din partea inferioară a clasamentului.

Jocul echipei din Galați continuă însă să sufere pe fază ofensivă, SC Oțelul are unul dintre cele mai slabe atacuri, la Timișoara câștigând cu un autogol. Pe acest fond și a faptului că lupta pentru play-off s-a întețit și mai sunt puține etape până la finalul sezonului regular, tensiunea începe să crească. S-a văzut inclusiv în atitudinea lui Dorinel Munteanu, căruia la finalul partidei cu Ripensia i-a sărit imediat țandăra atunci când a fost întrebat dacă vor fi schimbări în lot în pauza de iarnă. E treaba mea ce fac eu la echipă”, a spus fostul internațional.

Un alt motiv al izbucnirii nervoase a lui Munteanu a devenit mai explicabil ulterior.

SC Oțelul are interdicție la transferuri din partea UEFA

La problema sportivă pe care o are echipa și tensiunea din finalul sezonului regular se mai adaugă și o altă situație dificilă pe care clubul din Galați, care se vrea continuatorul campioanei României din 2011, o întâmpină în această perioadă. UEFA i-a interzis trupei lui Dorinel Munteanu să facă achiziții sau legitimări de jucători din cauza unor datorii din trecut.

”Avem o problemă cu transferurile, nu s-a rezolvat încă, dar vom plăti. Avem o datorie nu foarte mare la UEFA, din trecut, din 2014 sau 2013. Vom plăti şi nu va fi problemă.

În campionat suntem în grafic. Mai avem patru meciuri şi eu cred că vom prinde play-off-ul”, a spus Munteanu pentru Antena Sport.

Fostul internațional speră ca până la începerea campaniei de achiziții, 17 ianuarie – 13 februarie 2023, datoria să fie achitată, iar SC Oțelul să poată să facă transferuri, altfel îi va fi greu în lupta pentru play-off și apoi promovare.

  • Din Liga 2, și Dinamo, altă pretendentă la locurile de play-off, are interdicție la transferuri din cauza datoriilor către foști jucători.

Dorinel Munteanu: ”În fiecare zi mai vine câte o datorie de undeva”

În urmă cu o săptămână și jumătate, Dorinel Munteanu vorbea la GSP Live despre ”probleme foarte grave” la nivel financiar pe care le are clubul, dând de înțeles că este și o situație tenționată în cadrul echipei din acest motiv.

”Trebuie să facem rost de bani, să mulțumim jucătorii. Nu putem să găsim așa ușor, dar avem promisiuni, contează rezultatele. Jucătorii mei știu foarte bune că rezultatele pozitive aduc oameni cu potență financiară să ne susțină.
Sper că vom trece peste toate greutățile. În fiecare zi mai vine câte o datorie de undeva, dar încercăm să o anihilăm, să o plătim, iar echipa să nu sufere.
E vorba de datorii istorice, nu curente. Din 2018, 2019, 2020, nu prea avem zile liniștite, dar încercăm să gestionăm foarte bine această situație.
Fără ajutorul Consiliului Local și al primăriei nu am fi putut face nimic, dar s-au făcut eforturi să susțină echipa”, a spus antrenorului Oțelului.

Cu 28 de puncte acumulate în 15 etape, SC Oțelul este pe locul 4 în Liga 2, la egalitate cu Poli Iași, care are un golaveraj mai bun și e pe locul 3. Runda viitoare, ultima programată în 2022, echipa gălățeană va primi vizita celor de la Metaloglbus București (sâmbătă, ora 11:00). Ulterior, în primăvara anului 2023, în ultimele trei runde din sezonul regular, SC Oțelul va întâlni CSM Slatina (deplasare), FK Miercurea Ciuc (acasă) și CSC Dumbrăvița (delasare).

Foto: Jozsi Leczki / Mediafax Foto

articolul original.

Indicele ROBOR la trei luni a scăzut sub 8%

28 November 2022 at 05:58
image

Ultima săptămână de noiembrie a fost una agitată pentru raportul leu/euro însă indicii ROBOR au continuat să se apropie de dobânda pentru facilitatea de depozit (rata Lombard) practicată de BNR, care se situează la 7,75%.

Euro a început săptămâna precedentă cu un vârf de 4,9417 lei și a încheiat-o la 4,9250 lei, pe fondul creșterii ofertei comerciale de valută și a unui nivel mai redus al aversiunii față de risc, manifestat în regiune.

Vineri dimineață, în piețele asiatice, cotația euro a atins un minim de 4,905 lei, iar tranzacțiile locale s-au realizat între 4,916 și 4,93 lei, cu închiderea la 4,921 lei.

Moneda națională și BNR se vor afla sub presiune și în următoarele luni, în condițiile menținerii inflației la valori din două cifre, evoluție provocată de creșterea prețurilor la energie și războiul din Ucraina. Astfel, managerii care au participat la ancheta conjuncturală din luna noiembrie, realizată de INS, estimează creşterea accentuată a preţurilor în comerţ, în perioada noiembrie 2022 – ianuarie 2023.

Chiar dacă s-a intrat într-o nouă perioadă de formare a rezervelor minime obligatorii, iar cererea comercială a crescut din partea companiilor, cu scopul achitării taxelor și impozitelor la buget, indicii ROBOR au scăzut aproape zilnic, în ultima săptămână.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut vinerea trecută de la 7,88 la 7,85%, minim care nu a mai fost atins din data de 28 iulie 2022.

Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 8,08 la 8,04%.

Indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, de la 8,28 la 8,27%.

Euro a crescut joi până la 1,0449 dolari, de la 1,0226 dolari, la începutul săptămânii trecute. Aprecierea a venit în condițiile în care piețele de peste Ocean au fost închise, americanii sărbătorind Ziua Recunoștinței, dar și a anunțului conform căruia indicele IFO, care măsoară climatul de afaceri din sfera companiilor din Germania, a crescut luna aceasta la 86,3 puncte.

Vineri, cotațiile dolar/euro au fluctuat în culoarul 1,0355 – 1,0430 dolari/1 euro, cu închiderea la 1,0402 dolari. Investitorii așteaptă pentru publicarea, în această săptămână, a numărului de noi locuri de muncă create în SUA, indicator major luat în calcul de Rezerva Federală, alături de inflație, atunci când își stabilește politica monetară, cât și de discursul de miercuri al președintelui Rezervei Federale, Jerome Powell, în fața comisiilor Congresului american, care ar putea clarifica ritmul și mărimea creșterilor dobânzii de politică monetară.

În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,8287 la 4,7278 lei.

Moneda elvețiană s-a depreciat de la 0,978 la 0,986 franci/euro, ceea ce a făcut ca media ei să coboare de la 5,0346 la 5,0126 lei.

Cursul lirei sterline a crescut de la 5,6838 la 5,0256 lei, cel de la sfârșitul săptămânii fiind stabilit la 5,7274 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut vineri la 266,4903 lei, minimul săptămânii trecute, în timp ce valoarea unciei a fluctuat între 1.747 și 1.758 dolari.

Bitcoin a coborât la începutul săptămânii până la 15.500 dolari, efect al neîncrederii manifestate față de criptomonede, după care a avut o evoluție liniară, în culoarul 16.350 – 16.700 dolari.

După ce a scăzut la circa 1.070 dolari, ether s-a mișcat între 1.170 și 1.230 dolari.

articolul original.

Este oficial! O anumită categorie de tineri va primi noi sume de bani de la Guvern

29 November 2022 at 08:15

sursa foto:  Getty Images

Vești bune! Potrivit unei legi publicate în Monitorul Oficial, tinerii ce participă, ca reprezentanți ai unui club sportiv, la competiții sportive oficiale naționale și internaționale vor putea beneficia lunar, începând de anul viitor, de un stimulent financiar în valoare de 150 de lei.

COMENTEAZĂ
articolul original.

Ritmul de creștere a prețurilor va încetini în lunile următoare

28 November 2022 at 12:15

Ritmul de creștere al prețurilor ar putea încetini în lunile următoare. După ce inflația mondială a continuat să crească în ultima vreme, principalii indicatori sugerează că aceasta și-a atins într-un final nivelul maxim.

Comparativ cu nivelurile record înregistrate recent, prețurile la poarta fabricilor, tarifele de transport maritim, prețurile materiilor prime și așteptările privind inflația au început să se reducă într-un final.

Astfel, datele economiştilor sugerează că presiunile asupra prețurilor din lanțurile de aprovizionare globale se atenuează, ceea ce face probabil ca inflația globală să scadă de la ratele istorice ridicate care au afectat finanțele gospodăriilor și activitatea companiilor în ultimele luni, scrie ft.com

Inflația este probabil la apogeu

În contextul economico-bancar, principalele bănci centrale au crescut rapid ratele dobânzilor într-un efort coordonat de a controla inflația, riscând astfel să arunce economiile majore în recesiune.

În opinia sa, „Inflația este probabil la apogeu”, a declarat Mark Zandi, economist șef la Moody’s Analytics. Potrivit specialistului, scăderea presiunilor asupra prețurilor și blocajele în aprovizionarea cu bunuri „prefigurează viitoarea moderare a prețurilor de consum”.

Concret în estimările realizate de Moody’s Analytics se arată că inflația globală a atins un nivel record de 12,1% în octombrie, iar acesta va fi „punctul culminant” pentru prețurile de consum.

Potrivit Capital Economics, inflația a atins deja un vârf pe piețele emergente, prețurile de consum scăzând în Brazilia, Thailanda și Chile, în timp ce datele recente arată o slăbire a unor presiuni asupra prețurilor în economiile dezvoltate.

Exemplu: în Germania, prețurile la poarta fabricii au scăzut cu 4,2% în octombrie față de luna precedentă – cea mai mare scădere lunară din 1948. În SUA și în Regatul Unit, inflația anuală a prețurilor de producție a încetinit din vară.

Astfel, aproape toate economiile de top din grupul G20 care și-au publicat indicii prețurilor de producție din octombrie au raportat un ritm de creștere anuală mai lent decât în luna precedentă, inclusiv Spania, Mexic, Portugalia și Polonia.

Inflația globală ar putea scădea de anul viitor

La rândul său, Jennifer McKeown, economist șef global la Capital Economics, se așteaptă ca inflația globală să înceapă să scadă anul viitor, pe fondul scăderii prețurilor la majoritatea materiilor prime, pe măsură ce cererea slăbește.

Totodată, Jennifer McKeown a subliniat și că prețurile ridicate ale energiei din acest an se vor stabiliza în 2023, a spus ea.

Astfel, „Estimarea noastră este că efectele alimentelor și ale energiei împreună vor reduce cu aproximativ 3 puncte procentuale inflația globală a prețurilor de consum în economiile avansate, în medie, în următoarele șase luni”, a spus McKeown.

Chiar și așa, unii economiști au avertizat că menținerea unor costuri ridicate ale energiei ar putea încetini declinul.

Susannah Streeter, analist senior de investiții și piețe la Hargreaves Lansdown, a declarat că „petrolul va rămâne foarte sensibil la constrângerile de aprovizionare, iar iminenta interdicție impusă de UE asupra țițeiului rusesc” va continua să alimenteze inflația în Marea Britanie și în zona euro.

Prețurile la energie și la alte mărfuri ar putea să crească din nou dacă economia chineză își revine puternic sau dacă Rusia va reduce din nou exporturile ca represalii la plafoanele de preț impuse de Occident pentru petrolul și gazele sale.

Prețurile materiilor prime sunt în scădere

Indicele FAO al prețurilor la alimente a încetinit până la o creștere anuală de 1,9% în octombrie, mult sub nivelul maxim de 40% înregistrat în mai 2021. Prețul european de referință al gazelor naturale TTF se situează sub 130 EUR pe MWh, în scădere de la un vârf de 311 EUR în august, iar majoritatea prețurilor materiilor prime se situează cu mult sub vârfurile lor.

Tarifele de transport maritim la nivel mondial au revenit în mare parte la nivelurile anterioare pandemiei, după ce au crescut de peste cinci ori în timpul blocajelor, scrie sursa menționată.

În SUA, costurile de producție și de servicii au crescut în noiembrie în cel mai lent ritm din decembrie 2020, în timp ce creșterea prețurilor de vânzare a scăzut la cel mai lent ritm din ultimii doi ani, potrivit sondajului lunar al managerilor de achiziții S&P Global. În zona euro, inflația în vânzările din fabrică a atins un minim al ultimelor 20 de luni, potrivit sondajului.

Așteptările investitorilor cu privire la locul în care se va situa inflația peste cinci ani au încetat să mai crească, reflectând recenta înăsprire agresivă a politicii monetare de către multe bănci centrale.

articolul original.

România a întârziat implementarea PNRR și nu va beneficia de sprijin semnificativ extern

28 November 2022 at 10:20
By: .

Dimitrios Goranitis, Liderul servicii de consultanță pentru sistemul bancar și piețe de capital, Deloitte Central Europe a analizat perspectivele macroeconomicecare obligă băncile din România să-și ajusteze strategia și a punctat care sunt zonele vulnerabile la care trebuie să fie atente:

După aproape un deceniu de creștere foarte puternică a PIB-ului, România se pregătește pentru o încetinire economică bruscă. Potrivit raportului Comisiei Europene din 11 noiembrie 2022, România va închide anul 2022 cu o creștere de 5,8% a PIB-ului, semn al unei redresări economice post-pandemie, bazată în principal pe consumul intern. Pe de altă parte, însă, creșterea estimată a PIB-ului pentru 2023 este de sub 2%, cu perspective mai degrabă negative, în condițiile în care România a întârziat conceperea și implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ceea ce duce la o scădere a investițiilor viitoare. Potrivit Comisiei Europene, este de așteptat ca România să nu beneficieze de sprijin semnificativ extern. Se preconizează că inflația se va menține ridicată pe tot parcursul anului 2023, iar reducerea deficitului comercial, aflat la cel mai înalt nivel din toate timpurile, va rămâne o provocare, având în vedere contextul macroeconomic și alegerile din 2024.

În raportul de țară din 26 septembrie 2022, Fondul Monetar Internațional (FMI) recomandă României să implementeze măsuri de disciplină fiscală prin reducerea cheltuielilor (inclusiv legate de plafonarea prețurilor la energie), creșterea impozitării (venituri personale, TVA) și devalorizarea leului. Propunerile de măsuri de austeritate din partea FMI vor reduce, desigur, veniturile disponibile și, în consecință, vor duce la o dinamică scăzută a creșterii PIB-ului bazate pe consum. Conform raportului ING CEEMEA FX Outlook 2023, leul se va deprecia semnificativ în prima jumătate a anului 2023.

De asemenea, din punct de vedere geopolitic, România, la fel ca Polonia, se află în imediata apropiere a conflictului generat de Rusia. Nu este o coincidență faptul că, în 2023, România își va mări cheltuielile pentru apărare la 2,5% din PIB, urmând aceeași direcție ca Polonia de a aloca un buget mai generos acestui domeniu. Tensiunile geopolitice vor continua, în contextul în care Republica Moldova se confruntă cu o amenințare din ce în ce mai mare din partea Rusiei, iar regiunea, cu o probabilitate mai mare de contagiune.

Acestea fiind spuse, se pare că prognoza macroeconomică pentru România este încă mai optimistă decât perspectivele generale privind Uniunea Europeană. Potrivit CNBC, „zona euro va trece printr-o perioadă de recesiune profundă și se va redresa dificil și lent”. Articolul citează declarațiile lui Christine Lagarde, Președinta Băncii Centrale Europene (BCE), cu privire la probabilitatea crescută de recesiune, precum și pe ale economiștilor BCE cu privire la o recesiune „profundă” în primul semestru al anului 2023, urmată de o redresare lentă, din cauza dinamicii pieței de energie și a întreruperilor înregistrate pe lanțurile de aprovizionare. Articolul subliniază creșterea negativă a PIB-ului Germaniei în 2023, de -1%, iar anterior, am asistat la scenarii sumbre pentru Italia, în timp ce Austria și Belgia deja înregistrează contracție economică, potrivit estimărilor.

Perspectivele macroeconomice privind UE și România determină sectorul bancar să-și ajusteze strategia. Băncile din România vor intra în această etapă de corecție mai bine capitalizate decât oricând, însă vor exista zone vulnerabile la care trebuie să fie atente.

Autoritățile de supraveghere au cerut băncilor să-și reevalueze strategia și modelul de business pentru a asigura viabilitatea strategiei actuale și a profitabilității, ținând cont de apetitul pentru risc al băncilor. Pentru a recalibra eficient strategia și a avea un model de afaceri viabil (pe termen scurt, mediu și lung), băncile trebuie să-și alinieze apetitul pentru risc la mediul concurențial în care activează și la proiecțiile financiare. Cele mai mari provocări legate de proiecțiile financiare sunt calitatea activelor și modelul de înregistrare a provizioanelor. După ce băncile au avut trei ani extraordinari, dar pe ale căror cifre, din păcate, nu se pot baza, deoarece ele nu reflectă calitatea reală a activelor – din cauze multiple, care includ măsurile de sprijin guvernamental, precum moratoriile, ce fac ca împrumuturile neperformante să nu fie încă vizibile în bilanțuri -, acum trebuie să-și recalibreze metodologia IFRS9 și modelele de provizionare.

La fel ca în toate statele UE, autoritățile locale de supraveghere și autoritatea națională de rezoluție presează băncile să se conformeze cerințelor minime de fonduri proprii și de pasive eligibile (MREL). Situația actuală a piețelor europene de capital și monetare face ca emisiunea de obligațiuni MREL de către creditorii români să fie un demers deosebit de costisitor, punând presiune suplimentară asupra potențialei profitabilități a modelului de business.

Prezența băncilor românești în Republica Moldova (prin filiale ori sucursale ale băncilor cu capital românesc sau ale subsidiarelor din România ale băncilor din zona euro) provoacă îngrijorare din punctul de vedere al capacității de asigurare a continuității și de reluare a activității în cazul în care conflictul s-ar extinde în Republica Moldova. Presiunea geopolitică obligă băncile să-și evalueze opțiunile de gestionare a prezenței în această țară – pot să iasă de pe acea piață sau să se protejeze cu ajutorul unui mod hibrid și mai riguros de asigurare a continuității businessului. Experiența din Ucraina a dat câteva lecții valoroase băncilor europene și românești.

Înrăutățirea climatului economic a generat creșterea riscului de credit și va duce la deteriorarea calității portofoliilor de credite. Trecerea unor active din categoria I (credite care nu au suferit creșteri semnificative ale riscului de credit) în categoria a II-a (debitori cu un risc crescut față de cel previzionat la momentul acordării creditului) sau o trecere din categoria a II-a în cea de-a III-a (credite neperformante) va influența previziunile băncilor privind provizioanele și, într-un scenariu pesimist, le va crește rata de credite neperformante. În ambele cazuri, băncile au nevoie de un cadru ajustat de indicatori cu ajutorul cărora să identifice din timp creditele care au nevoie de restructurare. De asemenea, ele trebuie să ia inițiativa și să-și facă un plan de optimizare a bilanțului care include vânzarea de credite neperformante. Cadrul fiscal actual ridică obstacole în acest sens, așadar este nevoie de atenție sporită privind modul în care autoritatea de reglementare se coordonează cu statul pentru a oferi băncilor posibilitatea de a renunța la expunerile neperformante costisitoare.

În ciuda turbulențelor geopolitice și financiare, BCE și BNR au dat dovadă de un apetit scăzut față de încetinirea procesului de tranziție verde. Dimpotrivă, BCE a dat un ultim avertisment băncilor din zona euro și le-a cerut să-și identifice, raporteze și gestioneze vulnerabilitățile, în timp ce BNR pregătește un cadru foarte elaborat de supraveghere în privința riscurilor climatice, care va genera și el provocări băncilor din România. Cadrul de supraveghere privind riscurile climatice din România va fi primul de acest gen din UE, conform așteptărilor. Băncile vor trebui, în esență, să își re-segmenteze portofoliile pe baza unor indicatori privind riscurile climatice, a unei modalități de cuantificare a riscurilor și a strategiei de abordare a acestora.

De asemenea, băncile din România vor trebui să-și intensifice eforturile de asigurare a protecției în fața riscurilor cibernetice. Intensificarea războiului cibernetic și situația geopolitică instabilă cresc mai mult decât oricând riscul de contagiune în Europa Centrală și în România, inclusiv prin măsuri neconvenționale, cum ar fi atacurile cibernetice. Deși băncile din România au făcut progrese, procesul accelerat de transformare digitală din ultimii ani le face mai vulnerabile decât oricând.

articolul original.

Se întâmplă imediat după Ziua Națională a României! Ministrul Muncii afirmă că începe pe 2 decembrie

27 November 2022 at 09:57
image

Ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Marius Budăi, a făcut un anunț care îi vizează pe toți pensionarii din țara noastră.

Marius Budăi a explicat, sâmbătă seara, că imediat după Ziua Națională a României va începe plata pensiilor.

Ministrul Muncii a explicat că livrarea pensiilor nu va fi afectată de zilele libere din decembrie.

Astfel, potrivit lui Marius Budăi, efectuarea plăților va începe în data de 2 decembrie, iar până pe 15 decembrie vor fi date toate pensiile.

Am discutat deja cu Poşta, în data de 2 se vor efectua plăţi, astfel că până în 15 decembrie, să dăm toate pensiile. Se lucrează în data de 2 decembrie, la poştă”, a declarat ministrul Budăi, la Antena 3.

Marius Budăi: „Cu siguranţă vom asigura aceste plăţi”

Calendarul în plata la cont pe card se păstrează, aşa cum se ştie, în 12-14 ale lunii. Este început de an, o zi-două va fi decalată plata cu efectuarea plăţilor, dar comprimăm plăţile şi aşa cum am beneficiat întotdeauna de sprijinul Poştei Române şi chiar acum, în 2 decembrie, când este liber, se vor face plăţi. Cu siguranţă vom asigura aceste plăţi”, a mai spus Budăi, sâmbătă seară, la Antena3.

Moștenitoarea imperiului Dedeman, Karina Pavăl, despre lovitura fără precedent dată pe piața din România: ‘Prin această achiziție, reconfirmăm încrederea noastră în potențialul pe termen lung al sectorului imobiliar’

Anunțul așteptat de milioane de români. Ce se întâmplă cu pensiile și alocațiile! Ministrul Muncii, Marius Budăi: ‘Acum trecem la implementarea lor’

articolul original.

Ministrul Muncii, Marius Budăi, dezvăluie când va fi gata noua Lege a pensiilor! ‘Vom corecta ce avem de corectat acolo, așa cum s-a asumat’

26 November 2022 at 19:50
image

Sâmbătă seara, ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Marius Budăi, a vorbit despre noua Lege a pensiilor, precizând când va fi gata noul act normativ așteptat de milioane de pensionari.

Marius Budăi a dezvăluit, în această seară, că până la finalul trimestrului I din 2023 noua Lege a pensiilor va fi gata, astfel încât să se treacă la recalcularea pensiilor.

Ministrul Muncii a explicat că nu e vorba neapărat despre o nouă lege și că se va pleca de la analiza Legii nr. 127/2019, despre care mulți specialiști au spus că este o lege bună. Reamintim că la începutul anului 2022, într-un interviu acordat Bugetul.ro, Marius Budăi a precizat că PSD își dorește modernizarea Legii nr. 127/2019, nicidecum o altă lege.

Nu știu dacă va fi neapărat o nouă formulă (n.r. – de recalculare), nu știu dacă va fi neapărat o nouă lege. Noi am zis și în programul de guvernare că vom pleca de la analiza Legii 127, despre care mulți specialiști spun că este o lege bună.

Vom corecta ce avem de corectat acolo, așa cum s-a asumat, și, cu siguranță, până la final de trimestru I va fi gata această lege.

Noi deja suntem în această perioadă cu preluarea datelor în format electronic. Pregătim terenul, astfel încât în momentul în care avem legea, și calendarul în cadrul legii, cu siguranță vom trece la aplicare (n.r. – la recalculare). Lucrăm, suntem în parametri”, a spus, la Antena 3, Marius Budăi.

Marius Budăi, pentru Bugetul.ro: „Ne dorim modernizarea acestei legi, nicidecum o altă lege”

Eugen Dinu: Va exista o nouă Lege a pensiilor, în urma PNRR-ului, sau se vor face modificări la Legea nr. 127/2019 – Legea PSD a pensiilor?

Marius Budăi: De mai multe ori, și președintele Ciolacu, și eu, și Lia Olguța Vasilescu am spus că nu este neapărat Legea PSD. Este o lege, într-adevăr, promovată de PSD, susținută de majoritatea PSD de atunci în Parlamentul României, promulgată de președintele României, dar trebuie să fie cunoscut faptul că este o lege lucrată împreună cu specialiștii din Casa Națională de Pensii Publice. Fiecare casă teritorială de pensii din fiecare județ al țării a avut, cel puțin, câte un reprezentant în acea Comisie de lucru a acestei legi. Au fost aleși cei mai buni oameni ai sistemului de pensii și, împreună cu ei, am lucrat la această lege. De aceea, și în programul de guvernare, am scris foarte clar că noi ne dorim modernizarea acestei legi, nicidecum o altă lege.

articolul original.

De la 1 ianuarie 2023, taloanele de pensie se modifică!

26 November 2022 at 15:40
image

Taloanele de pensie se vor schimba în România, începând cu luna ianuarie 2023. Astfel, în plus față de valoarea pensiilor, pensionarii vor găsi pe talon și ajutorul primit de la stat.

Spre exemplu, bătrânii care au pensia sub 1.500 de lei vor găsi pe talon și valoarea ajutorului convenit de Coaliția PNL-PSD-UMDR, mai precis 1.000 de lei.

Cum acest ajutor se acordă în două tranșe, în luna ianuarie pe talonul de pensie al celor cu pensii sub 1.500 de lei va apărea în plus suma de 500 de lei.

Daniel Baciu, șeful Casei de Pensii, a dat asigurări că pensionarii vor primi noile taloane  în ianuarie 2023 

Orice decizie politică, în speță a coaliției de guvernare, trebuie până la urmă transpusă într-un act normativ publicat în Monitorul Oficial. În momentul acesta, chiar în această zi și mâine lucrăm foarte intens împreună cu colegii de la Ministerul Muncii, specialiștii de la Casa Națională de Pensii și cu cei de la Ministerul Muncii pentru a reuși să finalizăm acest act normativ, astfel încât săptămâna viitoare probabil că va intra în ședința de Guvern pentru a fi adoptat.

Suntem în grafic, nu avem întârzieri, este timp astfel încât noi aici, la Casa Națională de Pensii, să ne mobilizăm, să reușim să facem toate acele activități specifice nouă.

Este vorba de niște lucruri strict tehnice, de actualizare a tuturor parametrilor în bazele de date. Tipărirea cupoanelor începe undeva pe la jumătatea decadei, pe la 15 decembrie, ar trebui publicat în Monitorul Oficial, în grafic, astfel încât începând chiar cu 1 ianuarie 2023, pensionarii să primească deja pensiile mărite”, a spus Daniel Baciu, la Antena 3 CNN.

Premierul Nicolae Ciucă: „Am decis creșterea punctului de pensie cu 12,5%, începând cu data de 1 ianuarie 2023”

Pentru pensiile pe contributivitate, am decis creșterea punctului de pensie cu 12,5% începând cu data de 1 ianuarie 2023. Noua valoare a acestuia va fi, astfel, de 1.784 de lei.

Totodată, anul viitor vom continua acordarea unui sprijin țintit pentru pensionarii cu pensii mici, astfel:
1.000 de lei pentru pensiile sub 1.500 de lei, 800 de lei pentru pensiile între 1.501 și 2.000 lei, respectiv 600 de lei pentru pensiile între 2.001 și 3.000 de lei. Sumele vor fi împărțite în două tranșe care se vor acorda semestrial pe parcursul anului 2023.

Persoanele care au pensii mai mici de 1.700 de lei vor primi și anul viitor voucherele sociale de 250 de lei, o dată la două luni, pe tot parcursul anului.

Vom acorda un sprijin de 1.400 de lei pentru plata facturilor la energie, pentru pensionarii cu vârsta de peste 60 de ani şi care au pensii mai mici de 2.000 de lei. Această sumă va fi împărțită în două tranșe pentru a acoperi cheltuielile din iarna aceasta și din iarna viitoare”, a transmis Nicolae Ciucă.

articolul original.

Percheziții la persoane bănuite de operațiuni financiare frauduloase

25 November 2022 at 12:59
image

Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală cu sprijinul polițiștilor din cadrul I.G.P.R. – B.C.C.O. au efectuat 4 percheziții domiciliare, într-o cauză având ca obiect comiterea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, în formă continuată și spălare a banilor.

În cauză s-a reținut faptul că, la sfârșitul anului 2014 – începutul anului 2015, a fost constituit un grup infracțional organizat care a urmărit obținerea de foloase patrimoniale prin săvârșirea infracțiunilor de acces ilegal la un sistem informatic, fals informatic, efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos și spălare a banilor.

Au fost vizate mai multe persoane vătămate, cărora le-au fost compromise sistemele informatice, prin transmiterea unor e-mailuri ce conțineau software malițios, obținându-se accesul la aplicațiile de internet banking ale acestora, de unde autorii, au transferat fraudulos sume de bani în conturile puse la dispoziție și administrate de către membrii grupului organizat. Ulterior, sumele de bani obținute în această modalitate au fost supuse unui proces de spălare, prin retragerea sumelor de bani din conturi și împărțirea acestora în cadrul grupului.

La sediul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală au fost conduse, în vederea audierii, un număr de 6 persoane.

Un cetățean britanic, arestat

Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală au dispus măsura reținerii pentru 24 de ore față de un inculpat (cetățean britanic) și măsura controlului judiciar pentru o durată de 60 de zile față de un alt inculpat (cetățean român).

Cu privire la primul inculpatul s-a reținut că, a determinat două persoane să pună la dispoziția grupului infracțional organizat conturile bancare necesare efectuării de operațiuni financiare în mod fraudulos, cu ajutorul acestuia, fiind efectuate 50 de tranzacții prin intermediul cărora s-a produs o pagubă totală de 2.060.137,79 lei (din care a fost recuperată și restituită persoanelor vătămate suma de 521.257,96 lei). Banii obținuți de inculpat au fost folosiți pentru achiziționarea, în perioada 2017 – 2022, a trei apartamente în cuantum de peste 300.000 de euro.
În cursul zilei de astăzi judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București a dispus arestarea preventivă pentru o perioadă de 30 de zile a inculpatului reținut.

articolul original.

Rareș Bogdan prezintă un grafic care răstoarnă anunțurile făcute de PSD: ‘PNL este partidul care a majorat pensiile în ultimii ani’

24 November 2022 at 13:45

Europarlamentarul Rareș Bogdan, prim-vicepreședinte al Partidului Național Liberal, prezintă un grafic prin care arată că PNL-ul este partidul care a majorat pensiile românilor în ultimii ani.

Practic, Rareș Bogdan răstoarnă anunțul făcut de Partidul Social Democrat, cel care și-a atribuit majorarea de pensii ce urmează să fie făcută de la 1 ianuarie 2023.

Pentru a stăvili minciunile nesfărșite cu privire la creșterea pensiilor, venite din stânga. Acesta este purul adevăr. Fapte, nu vorbe!

Iar investițiile au depășit 6% și se îndreaptă spre ținta de 7%”, a transmis, joi, Rareș Bogdan.

Potrivit graficului prezentat de liderul liberal, în septembrie 2020, PNL a majorat pensiile cu 14%. Apoi, în ianuarie 2022, Guvernul Ciucă a crescut pensiile cu 10%.

Apoi, în ianuarie 2023, Guvernul Ciucă urmează să majoreze pensiile cu 12,5%.

Ar putea fi o imagine cu text care spune „Evoluția punctului de pensie PNL este partidul care a majorat pensiile în ultimii ani: 1800 1600 1784 Septembrie 2020: PNL a majorat pensiile cU 14% 1586 1400 1442 1265 1200 1000 lanuarie 2022: Guvernul Ciucă a majorat pensiile cu 10% 800 600 400 lanuarie 2023: Guvernul Ciucă να crește pensiile cU 12,5% 200 Punctul de pensie în ianuarie 2023 να fi cu aproape 41% mai mare decât era la începutul lui 2020. បសសស Septembrie Ianuarie lanuarie 2019 2020 2022 2023 PNL facebook.com/MariaGabrielaHorga”

articolul original.

Acești tineri români vor primi noi sume de bani de la Guvern! Ce condiție trebuie să îndeplinească, însă

23 November 2022 at 07:30
lege

sursa foto:  gazetadecluj.ro

Vești excelente! Potrivit unui proiect de lege semnat de Klaus Iohannis, tinerii ce participă, ca reprezentanți ai unui club sportiv, la competiții sportive oficiale naționale și internaționale vor putea beneficia lunar, începând de anul viitor, de un stimulent financiar în valoare de 150 de lei.

COMENTEAZĂ
articolul original.

Tichete pentru micii sportivi

23 November 2022 at 07:07
image

Tichete de 150 lei/lună au fost aprobate pentru micii sportivi de performanță. Legea a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis.

Copiii şi juniorii legitimaţi la cluburile sportive şi care participă la competiţii naţionale şi internaţionale oficiale vor primi, de la 1 ianuarie 2023, „tichete de sportiv”, în valoare de 150 lei/lună. Acestea vor putea fi folosite pentru cumpărarea de echipamente sportive, suplimente nutritive, pentru transport sau pentru recuperare medicală.

Actul normativ a fost promulgat de președintele României, Klaus Iohannis
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat actul normativ de completarea Legii educaţiei fizice şi sportului care prevede introducerea de la 1 ianuarie 2023 a „tichetelor de sportiv”. De stimulentul financiar vor beneficia toți copiii și juniorii legitimaţi la structurile sportive înfiinţate conform prezentei legi şi care practică sportul în mod organizat, cu scopul de a participa la competiţii sportive naţionale şi internaţionale. Fiecare beneficiar va avea dreptul la un singur tichet pe lună, în valoare de 150 lei. Cu banii primiți de la stat, micii sportivi de performanță vor putea să achiziţioneze articole şi echipamente sportive, suplimente nutritive sau vor putea face recuperare medicală. Tichetul va fi valabil numai dacă are înscris numărul sub care a fost înseriat de către unitatea emitentă şi cuprinde cel puţin următoarele: emitentul şi datele sale de identificare; valoarea nominală a tichetului de sportiv; spaţiu pentru înscrierea numelui, a prenumelui şi a codului numeric personal; interdicţia de a utiliza tichetul de sportiv în alte scopuri decât în scopul activităţii sportive; seria şi numărul legitimaţiei de sportiv cu menţionarea numelui structurii sportive la care acesta este legitimat şi categoria de vârstă; elementele de identitate vizuală ale structurii sportive şi ale Ministerului Sportului, mai stabileşte actul normativ. Tichetul de sportiv va avea o perioadă de valabilitate de un an de la data emiterii şi nu va putea fi înlocuit cu alte forme de venit oferite de structurile sportive. Fondurile necesare pentru plata acestor stimulente financiare se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sportului.

Prezenta lege se aplică începând cu 1 ianuarie 2023, iar fondurile necesare pentru plata tichetelor de sportiv se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sportului.
Legea a fost votată de Camera Deputaților ,ca for decisional,la data de 26 octombrie, deputații pronunțându-se în favoarea acesteia cu 237 de voturi .

articolul original.

Regiunea Herson va fi restaurată cu peste 2,7 milioane de dolari

22 November 2022 at 23:00
image

Peste 2,7 milioane de dolari au fost alocate pentru restaurarea regiunii Herson, recent eliberate, a scris duminică premierul ucrainean Denys Shmyhal într-o postare pe Facebook.

„Guvernul a alocat 100 de milioane de grivne (2,7 milioane de dolari americani) pentru restaurarea prioritară a regiunii eliberate ”, a scris Shmyhal.

„Acesta este începutul reconstrucției regiunii. În primul rând, este vorba despre nevoile critice ale locuitorilor din regiune: acces la lumină, apă, căldură, comunicații și medicamente”, a continuat el, potrivit CNN. „Oamenii vor primi pensiile care le-au fost acumulate în timpul ocupației”.

Ucraina continuă să primească sprijin financiar

Shmyhal a detaliat, de asemenea, sprijinul financiar pe care Ucraina l-a primit din partea partenerilor săi.

„Canada a emis obligațiuni guvernamentale pe cinci ani care valorează 500 de milioane de dolari canadieni (aproape 374 de milioane de dolari americani)”, a mai scris el. „Guvernul ucrainean a luat decizia de a atrage fonduri nerambursabile suplimentare în valoare de 4,5 miliarde de dolari de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare și de la Asociația Internațională pentru Dezvoltare”.

Resursele, îndreptate spre angajați și spre securitatea socială a ucrainenilor

Premierul a precizat că aceste resurse vor fi direcționate către securitatea socială și salariile angajaților de stat.

„Săptămâna viitoare, Ucraina va primi, de asemenea, 2,5 miliarde de euro de la Uniunea Europeană”, a adăugat el.

Shmyhal a mai precizat că, pe fondul asupra sectorului energetic ucrainean, guvernul de la Kiev „activează importul de mijloace de generare a energiei”.

„Fiecare ucrainean poate importa un generator sau o stație de încărcare din străinătate fără a plăti taxe vamale și TVA”, a spus el. „Aproximativ 8.500 de grupuri electrogene sunt importate în Ucraina pe zi”.

articolul original.

SUA și Uniunea Europeană sprijină din nou Ucraina în fața invaziei ruse! Ajutor financiar de 7 miliarde de euro

22 November 2022 at 20:45
image

Secretara Trezoreriei SUA, Janet Yellen, şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au transmis marți că Statele Unite vor oferi Ucrainei un ajutor financiar de 4,5 miliarde de dolari, iar Uniunea Europeană un ajutor separat de 2,5 miliarde de euro, pentru a rezista în fața invaziei ruse.

Potrivit unui comunicat semnat de Janet Yellen, noul ajutor financiar american, ”combinat” cu ajutorul militar pe care SUA îl oferă Ucrainei, este un instrument important în ”rezistenţa” acestei ţări în faţa invaziei ruse.

Asistenţa financiară a SUA pentru Ucraina ajunge astfel la 13 miliarde de dolari, precizează secretara Trezoreriei SUA, care însă îndeamnă şi ”alţi donatori să sporească asistenţa pentru Ucraina”.

În paralel, la Bruxelles, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat eliberarea unei tranşe de 2,5 miliarde de euro dintr-un ajutor financiar acordat de UE statului ucrainean.

Odată cu această tranşă mai rămân de plătit Kievului 500 de milioane de euro din pachetul de 5 miliarde de euro, ultima tranşă din acest ajutor urmând să fie eliberată la sfârşitul anului.

Asistenţa financiară oferită Ucrainei de către UE după lansarea agresiunii ruse pe 24 februarie însumează până în prezent 6,7 miliarde de euro.

Şefa Comisiei a confirmat că pentru anul viitor este avut în vedere un ajutor financiar european de 18 miliarde de euro pentru Ucraina, cu plăţi efectuate periodic pe parcursul anului. ”Vom continua să susţinem (Ucraina) atât timp cât va fi nevoie”, a asigurat Ursula von der Leyen,conform AGERPRES

articolul original.

Autoritatea de Supraveghere Financiară face publică schema prin care sunt înșelați românii

22 November 2022 at 20:15

Autoritatea de Supraveghere Financiară face publică schema prin care sunt înșelați românii de așa-ziși brokeri neautorizați.

ASF a prezentat astăzi modul în care operează acești falși brokeri și cum sustrag aceștia banii din conturile românilor. Este vorba despre o schemă în șase pași.

Pasul 1. Aceștia vă trimit mesaje spam în care susțin că vă pot transmite „metode sigure de îmbogățire rapidă”.

Pasul 2. Vă informează că trebuie să vă creați un cont, unde să vă oferiți datele personale.

Pasul 3. Vă contactează în vederea unor „investiții inițiale”.

Pasul 4. Vi se afișează informații false privind câștigurile pe care le-ați dobândit.

Pasul 5. Vă cer să alimentați contul cu sume suplimentare.

Pasul 6. Vă este imposibil să retrageți presupuse câștiguri și pierdeți banii cu care ați alimentat contul.

Mesajul ASF:

„Feriți-vă de entități neautorizate!

Dacă sunteți apelați de persoane care se recomandă ca fiind reprezentanți ai unor „brokeri” cu sediul în state terțe și care vă oferă servicii de investiții, verificați, în primul rând registrul electronic pus la dispoziție de ASF, că intermediarul care v-a contactat este autorizat pentru serviciile financiare oferite: https://bit.ly/3th24YJ,

Modul în care “operează” o entitate neautorizată:

Ar putea fi o imagine cu text care spune „AUTORITATEA D FINANCIARA FERIȚI-VĂ DE ENTITĂȚI NEAUTORIZATE! PASUL 03 CONTACTAREA VEDEREA UNOR,, UNOR,INVESTIȚII" INIȚIALE ALE CUM OPEREAZĂ 03 PASUL 04 AFISAREA UNOR INFORMAȚII FALSE PRIVIND CÂȘTIGURILE PASUL 02 CREARE CONT SFERIRE ATE PERSONALE የ facebook PASUL05 05 ALIMENTAREA SUME SUPLIMENTARE -- 一 PASUL 01 SPAM RECLAME FALSE LA METODE SIGURE RAPIDE DE IMBOGĂȚIRE 06 01 SYSTEMERROR PASUL 06 IMPOSIBILITATEA RETRAGERII PRESUPUSELORC CÂȘTIGURIȘI PIERDEREA BANILOR”

La început de noiembrie, ASF  a avertizat că pe piața locală există societăți neautorizate care vă pot țepui

Într-un comunicat de presă emis la 3 noiembrie , Autoritatea de Supraveghere Financiară (A.S.F.) a astras atenția că societățile din state terțe, care furnizează servicii de investiții, pot opera în România doar prin înființarea unei sucursale care necesită autorizare din partea Autorității, cu excepția cazului în care furnizarea serviciilor se face la inițiativa exclusivă a clientului. În acest context, Autoritatea informează asupra faptului că, la acest moment, nu există nicio astfel de sucursală autorizată de A.S.F.

În ultima perioadă, A.S.F. a primit mai multe sesizări din partea consumatorilor cu privire la faptul că au fost apelați de persoane care se recomandau reprezentanți ai unor „brokeri” cu sediul în state terțe și care le ofereau servicii de investiții, iar după ce îi convingeau să transfere diverse sume de bani în diferite conturi, aceștia nu mai puteau fi contactați.

A.S.F. atenționează potențialii investitori că utilizarea serviciilor unei entități neautorizate nu le va da dreptul la despăgubiri prin Fondul de compensare a investitorilor. Prin urmare, Autoritatea recomandă investitorilor ca, înainte de a investi în diverse instrumente financiare și, în special, înainte de a utiliza platforme de tranzacționare online, chiar dacă inițiativa contactării intermediarului aparține investitorului în totalitate sau contactarea este efectul unei oferte a acestuia adresate direct sau printr-o terță parte, să verifice dacă respectiva entitate se regăsește în Registrul public al A.S.F.

Pe www.asfromania.ro se regăsesc AICI listele tuturor intermediarilor care pot presta servicii de investiții în România. De asemenea, pe site-ul A.S.F. există AICI și o pagină dedicată problematicii entităților neautorizate, secțiune care conține informații și recomandări pentru potențialii investitori și care pune la dispoziție, inclusiv, formulare de raportare către A.S.F. a acestor entități.

Autoritatea de Supraveghere Financiară subliniază faptul că sunt state terțe unde nu există obligația de autorizare pentru societățile care prestează activități de tip „brokeraj”, astfel că aceste entități nu au nicio obligație legală de protecție a investitorilor. Prin  urmare, investitorii trebuie să fie conștienți de faptul că, dacă folosesc serviciile unei entități care nu este reglementată și autorizată, o vor face pe propriul risc. Un exemplu în acest sens este statul Saint Vincent și Grenadinele, a cărui autoritate competentă atenționează explicit potențialii investitori că nu autorizează entitățile locale care intermediază tranzacții de tip Forex sau tranzacții cu instrumente financiare de tipul opțiunilor binare.

În ceea ce privește monedele virtuale, A.S.F. reiterează faptul că acestea nu sunt considerate instrumente financiare, astfel cum acestea sunt definite de Legea nr. 126/2018, astfel că entitățile emitente de monede virtuale, tranzacționarea acestora și platformele pe care acestea se tranzacționează nu intră sub incidența supravegherii Autorității”, a subliniat ASF.

articolul original.

De ce nu a fost ascultată comanda lui Klaus Iohannis, de a fi majorate pensiile cu 15%? Premierul Nicolae Ciucă, răspuns pe acest subiect

22 November 2022 at 13:50
image

Președintele României, Klaus Iohannis, a vorbit, în luna octombrie, de o majorare a pensiilor cu 15%. Liderii Coaliției au decis ieri ca pensiile să crească, însă, cu doar 12,5%.

Întrebat marți de ce nu au fost crescute pensiile cu 15%, premierul Nicolae Ciucă a declarat că, având pe masă cifrele necesare, s-a luat decizia în Coaliția PNL-PSD-UMDR ca punctul de pensie să fie majorat cu 12,5%.

„Aseară am avut o ședință foarte bună în Coaliție, o ședință în care am luat o decizie pentru cetățenii români.

Așa cum am spus și am susținut de fiecare dată, nu luăm decizii pentru electoratul PNL, sau electoratul PSD, sau alt electorat, la Guvern luăm decizii pentru cetățenii români.

Și, sigur, s-au vehiculat mai multe cifre, cifrele acelea au fost discutate din punct de vedere al abordării tehnice. Era foarte clar că orice decizie luăm ea trebuie să fie în primul rând legală, trebuie să fie sustenabilă și trebuie să fie dezirabilă.

Procentul de 15%, anvelopa, am vorbit cu toții de anvelopa de 15% și de asemenea am vorbit de cifrele inițiale pe care proiectăm bugetul pentru anul 2023. Ca atare, având pe masă aceste cifre, aseară am putut să discutăm și să cădem cu toții de comun acord că putem să asigurăm o creștere a punctului de pensie cu 12,5%.

(…) să ne ducem cu ajutoare către cetățenii, către pensionarii cu pensiile, respectiv veniturile cele mai mici, stabilind nivelurile de sprijin așa cum au fost comunicate aseară. Pentru cei cu până la 1.500 de lei, 1.000 de lei în două tranșe, pentru cei între 1.501 lei și 2.000 de lei, 800 de lei în anul 2023, în două tranșe, iar pentru cei care au venituri între 2.001 lei și 3.000 de lei, 600 de lei, de asemenea, în două tranșe.

Sigur că au fost decizii care au vizat și continuarea demersurilor, a deciziilor, luate astfel încât o dată la două luni de zile să fie alimentate acele vouchere în valoare de 50 de euro pentru cei care în anul 2023 aveau o pensie de până la 1.500 de lei.

Acum am ridicat plafonul la 1.700 de lei pentru că, probabil, odată cu această decizie de a mări punctul de pensie, pensiile vor crește și trebuie să continue să beneficieze de acest sprijin.

A fost decisă măsura pentru energie, astfel încât anul viitor, în două tranșe, 1.400 de lei vor fi asigurați pentru toți pensionarii care au pensii mai mici de 2.000 de lei și vârstă mai mare de 60 de ani.

Vor fi indexate, de asemenea, alocațiile pentru copii cu rata inflației. De asemenea, cea de-a 13-a indemnizație pentru persoanele cu handicap și desigur actualizarea pensiei veteranilor de război și a văduvelor veteranilor de război din 2018, ceea ce înseamnă aproximativ 30%”, a afirmat Nicolae Ciucă.

articolul original.

PSD anunță o victorie pentru pensionarii cu venituri mici! ‘În 2023, cu până la 45% mai mulți bani în buzunarele lor’

22 November 2022 at 12:53
image

Partidul Social Democrat susține că a obținut o victorie în cadrul Coaliției de guvernare prin adoptarea creșterii diferențiate a veniturilor pensionarilor.

Astfel, social-democrații afirmă că, în 2023, cei cu venituri mici vor avea cu până la 45% mai mulți bani în buzunarele lor, față de cât au în prezent.

„Reușita PSD de a convinge Coaliția de guvernare să adopte o creștere diferențiată a veniturilor pensionarilor va aduce, în 2023, cu până la 45% mai mulți bani în buzunarele celor care fac parte din categoriile cele mai vulnerabile. Se confirmă astfel că decizia PSD de a intra la guvernare produce rezultate pozitive pentru cetățenii cei mai afectați de creșterea prețurilor. Dincolo de cifrele dezbătute în Coaliție, este cert că această dezbatere privind majorarea diferențiată a veniturilor pensionarilor, în baza principiului solidarității, nu ar fi avut loc dacă PSD nu ar fi fost la guvernare.

Cele mai mari creșteri se vor înregistra la pensionarii cu veniturile cele mai mici.

Astfel pentru 2,3 milioane de pensionari, a căror pensie este între 1.000 și 1.500 de lei, beneficiile totale vor determina o creștere a veniturilor anuale între 34% și 45%. Aceste creșteri sunt compuse din: majorarea punctului de pensie cu 12,5%, un ajutor anual de 1000 de lei, un sprijin anual pentru energie de 1.400 de lei și voucherele pentru alimente de 250 de lei la fiecare două luni.

Pensionarii a căror pensie este cuprinsă între 1.501 și 2.000 de lei (950.000 de persoane), vor beneficia de creșteri ale veniturilor anuale între 22% și 25%, constând în majorarea punctului de pensie cu 12,5%, un ajutor anual de 800 de lei și un sprijin anual pentru energie de 1.400 de lei.

Pentru cei un milion de pensionari cu pensia între 2.001 lei și 3.000 de lei, creșterea veniturilor totale din 2023 va fi cuprinsă între 14% și 15%, aceasta fiind compusă din majorarea punctului de pensie cu 12,5% și un ajutor anual de 600 de lei.

Pentru pensionarii cu pensii mai mari de 3.000 de lei, veniturile vor crește cu 12,5% ca urmare a majorării punctului de pensie.

Reușita PSD de a introduce acest model al creșterilor diferențiate reprezintă o victorie pentru pensionarii care au resimțit cel mai puternic creșterile de prețuri la alimente, medicamente și utilități. PSD va continua să lupte pentru pensionari, dar va avansa în Coaliție și propuneri care se vor adresa categoriilor active din societate, respectiv salariaților care contribuie la dezvoltarea economică și la creșterea veniturilor bugetare”, a transmis Biroul de presă al PSD.

articolul original.

Presiunile inflaționiste, incertitudinile geopolitice și noile obligații de conformare fiscală

22 November 2022 at 11:48

Contextul economic intern și internațional, dominat de presiuni inflaționiste și de incertitudini geopolitice, determină companiile care activează în România să acorde o atenție sporită gestionării costurilor, de la cele de producție, la cele operaționale, de finanțare și, nu în ultimul rând, la cele de conformare, potrivit declarațiilor experților Deloitte România în cadrul ediției din acest an a conferinței anuale Deloitte Tax & Legal Week. De asemenea, acestea trebuie să ia în calcul măsuri pentru sprijinirea salariaților, afectați de creșterea generalizată a prețurilor. În aceste condiții, pentru perioada următoare sunt necesare măsuri de stimulare a investițiilor în economie, în special pentru absorbția fondurilor europene pe care România le are la dispoziție în această perioadă, astfel încât economia să crească în mod sustenabil pe termen lung.

Noile sisteme de raportare fiscală – provocări pe termen scurt

Vlad Boeriu, Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice, Deloitte România: „Din perspectivă fiscală, companiile se confruntă, în prezent, cu costurile aferente implementării noilor sisteme de raportare, respectiv SAF-T (Standard Audit File for Tax – fișierul standard de control fiscal), care a devenit obligatoriu anul acesta pentru marii contribuabili și care, de la 1 ianuarie 2023, se va aplica și contribuabililor mijlocii, Ro eFactura, în vigoare pentru bunurile cu risc fiscal ridicat și în relația cu entități deținute de stat, și Ro eTransport, pentru monitorizarea deplasării bunurilor cu risc fiscal ridicat pe teritoriul național, inclusiv cele care provin din achiziții și livrări intracomunitare. Faptul că aceste obligații au survenit în paralel a generat o presiune semnificativă atât pe contribuabili, cât și pe autoritatea fiscală, dar beneficiile așteptate pe termen lung ar trebui să compenseze tot acest efort. Printre acestea se numără perspectiva unor controale fiscale mai puțin împovărătoare de ambele părți, dat fiind că acestea se vor putea derula la distanță, pe baza documentelor furnizate prin sistemele menționate. Până la implementarea integrală, însă, inspecțiile fiscale se vor derula conform procedurilor actuale, iar finalul anului este, de regulă, bogat în astfel de inițiative din partea autorităților fiscale”.

Mihnea Galgoțiu-Săraru, Partener Reff & Asociații | Deloitte Legal: „În această perioadă observăm o creștere a activității de control nu doar din partea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, ci și din partea altor autorități, cum ar fi Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor sau Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor. În cazul ANPC, există și o schimbare a cadrului de reglementare, prin transpunerea în legislația națională a Directivei Omnibus, în luna mai a acestui an, care, printre altele, acordă autorității puteri de control și sancționare sporite, inclusiv posibilitatea de a aplica amenzi în funcție de cifra de afaceri. În același timp, constatăm o înclinare mai pronunțată din partea companiilor spre contestarea în justiție a măsurilor impuse de autoritățile de control și spre solicitarea reparării pagubelor suferite. În acest context, sunt bine-venite măsurile de digitalizare a instanțelor, demarate în timpul pandemiei și continuate prin finanțarea asigurată de PNRR, care vor ajuta ca aceste litigii să fie mai puțin disruptive pentru contribuabili. Totodată, asistăm la un apetit în creștere din partea companiilor private, dar și a instanțelor naționale să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene, cu scopul de a obține din partea acesteia soluții pentru unificarea practicii la nivelul pieței comune și de a oferi garanții de obiectivitate și de imparțialitate crescută pentru mediul de afaceri. Această tendință este confirmată de faptul că România a ajuns pe locul patru în Uniunea Europeană în funcție de numărul de sesizări transmise CJUE în 2021”.

Dan Bădin, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România: „Pentru următorii doi ani nu sunt anunțate schimbări majore de legislație fiscală, cele mai multe modificări urmând să provină din angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și din legislația europeană, care trebuie transpusă și în țara noastră. Din această ultima direcție așteptăm adoptarea de către Comisia Europeană a directivei pentru implementarea pilonului II din reforma fiscală internațională coordonată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), referitor la impozitul minim pe profit la nivel global de 15%. Proiectul a fost publicat la finalul anului trecut, dar termenul pentru a intra în vigoare a fost amânat până în 2024. Pentru pilonul I, care prevede redistribuirea parțială a profiturilor obținute de giganții din tehnologie către statele sursă, nu există evoluții notabile, din cauza blocajului apărut în Statele Unite ale Americii, situație care ar putea readuce în discuție aplicarea taxei digitale individual de către statele semnatare ale acordului OCDE sau chiar o directivă europeană în această direcție. În România, în contextul în care ministrul Finanțelor a anunțat că sprijină inițiativa europeană pe Pilonul II, nu avem cunoștință despre potențiale modificări locale față de propunerea Comisiei Europene. În principiu, multe dintre companiile românești, inclusiv microîntreprinderile, nu ar fi afectate de o reglementare privind impozitul minim pe profit, datorită așa-numitei reguli de minimis: societățile cu venituri mai mici de 10 milioane de euro și profit mai mic de un milion de euro, obținute în țara în care activează, nu intră sub incidența noilor reguli”.

Investițiile în economie, esențiale pentru o dezvoltare sustenabilă

Georgiana Singurel, Partener Reff & Asociații | Deloitte Legal: Începând cu luna aprilie, prin adoptarea OUG 46/2022, investitorii non-UE care realizează investiții în România, de natură să afecteze siguranța și securitatea națională, în domenii variate, precum agricultura, IT și inteligența artificială, infrastructura critică din energie electrică, sisteme de prelucrare, procesare și stocare a datelor etc., sunt obligați să obțină, în prealabil, autorizarea comisiei pentru examinarea investițiilor străine directe (CEISD) printr-o procedură nouă care poate dura până la 90 de zile. Conform definiției actuale, investitorii non-UE cuprind, pe lângă persoanele fizice/juridice cu sediul/domiciliul într-o țară non-UE, și persoanele juridice cu sediul în România care sunt controlate direct sau indirect de către o persoană fizică/juridică cu sediul/domiciliul non-UE. Se ajunge astfel ca sfera de aplicare a legii să fie extinsă și asupra societăților românești cu privire la care există doar dețineri intermediare non-UE, chiar dacă controlul final este exercitat de către o întreprindere UE. Spre deosebire de obligațiile anterioare, în care notificarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării avea loc exclusiv în situațiile de preluare a controlului, actuala legislație extinde aplicarea și la operațiuni efectuate de societăți românești precum înființare de societăți comerciale, majorare de capital social, împrumuturi acordate de acționari, reinvestire a profitului, obținere de ajutor de stat”.

Alexandra Smedoiu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România: „O sursă importantă de investiții pentru economia românească este reprezentată de fondurile europene alocate țării noastre, în special datorită faptului că, în această perioadă, mai pot fi atrase finanțări aferente cadrului financiar 2014-2020, dar și din cele disponibile pentru perioada 2021-2027 și din PNRR. În aceste condiții, atât autoritățile, cât și sectorul privat trebuie să se mobilizeze pentru a asigura o absorbție optimă, având în vedere că este vorba de un volum ridicat de finanțare, de care economia României are foarte mare nevoie, la costuri foarte reduse (în contextul creșterii dobânzilor în întreaga lume din cauza inflației). În plus, aceste fonduri sunt preponderent direcționate către reforme structurale esențiale în actualul context economic, precum tranziția energetică și digitalizarea și cercetarea-dezvoltarea. Deși unele fonduri (PNRR) vor fi direcționate preponderent către sectorul public, care ar urma să deruleze proiecte în aceste zone, cu contractarea mediului privat, accentul în perioada următoare se pune pe stimularea mediului privat, în special a întreprinderilor mici și mijlocii pentru implicarea în astfel de activități”.

Tensiuni suplimentare pe piața muncii cauzate de inflație

Raluca Bontaș, Partener Gobal Employer Services, Deloitte România: „Gestionarea forței de muncă reprezintă o provocare permanentă pentru angajatori, atât prin prisma costurilor, cât și din perspectiva atragerii și reținerii angajaților. În aceste condiții, ambele categorii caută soluții de eficientizare, inclusiv prin organizarea forței de muncă sub forma unui ecosistem, format din colaboratori interni și externi, lucrători din economia la cerere (gig economy), platforme digitale de lucru etc. Însă cei care apelează la astfel de soluții trebuie să țină cont de faptul că aceste zone nu sunt încă reglementate corespunzător și, chiar dacă la nivelul Uniunii Europene există o preocupare în această direcție, până la atingerea unei clarități cu privire la ce și cum va fi reglementat, trebuie să cântărească cu multă atenție modalitatea de cuplare la un astfel de ecosistem, pentru a se asigura că soluția urmată nu atrage riscuri fiscale în eventualitatea unor controale. O altă provocare este legată de inflația care erodează veniturile angajaților și, implicit, crește presiunea pe angajatori să găsească soluții pentru a compensa aceste evoluții nefavorabile. În acest context, măsurile anunțate, asumate prin PNRR, de retragere a facilităților fiscale pentru angajații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară, ar trebui gândite etapizat, cu revenirea în trepte la cota unică de impozitare generală (de 10%), astfel încât cei care beneficiază în prezent de scutire de la plata impozitului pe venit să asimileze mai ușor eliminarea facilităților”.

articolul original.
❌