ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 29 September 2022Ultimele Stiri

Europa se pregătește pentru posibile întreruperi în funcționarea rețelelor de telefonie 

29 September 2022 at 19:12

Ceea ce părea odinioară de neimaginat ar putea să se întâmple la iarnă, când telefoanele mobile ar putea să nu mai funcţioneze dacă raţionalizarea energiei va scoate din funcţiune o mare parte a reţelelor mobile din regiune, relatează Agerpres.

Oficialii din industria telecom intervievaţi de Reuters se tem că o iarnă severă va pune presiune pe infrastructura de telecomunicaţii a Europei, forţând companiile şi guvernele să încerce să atenueze impactul. În prezent nu există suficiente sisteme de rezervă în mult ţări europene care să gestioneze o întrerupere pe scară largă a aprovizionării cu electricitate, ceea ce creşte riscul opririi funcţionării telefoanelor mobile, susţin patru directori din industria telecom.

Ţările UE, precum Franţa, Suedia şi Germania, încearcă să se asigură că telecomunicaţiile vor funcţiona chiar şi dacă va exista o întrerupere prelungită a aprovizionării cu electricitate care va epuiza bateriile instalate la miile de turnuri de telefonie mobilă ridicate pe teritoriul lor.

Europa are aproape o jumătate de milion de turnuri de telefonie mobilă şi majoritatea dispun de sisteme de baterii care pot asigura funcţionarea antenelor de telefonie mobilă pentru o perioadă de aproximativ 30 de minute.

În Franţa, un plan avansat de distribuitorul de electricitate Enedis pleacă de la ipoteza unor întreruperi de aprovizionare care, în cel mai grav scenariu, ar putea dura şi două ore. Această pană generalizată ar urma să afecteze doar anumite părţi din ţară, pe sistem rotativ. În schimb, serviciile esenţiale, precum spitalele, poliţia şi guvernul nu vor fi afectate, au precizat sursele citate de Reuters. Guvernul de la Paris, operatorii de telecomunicaţii şi Enedis, o divizie a grupului de stat EDF, au avut discuţii cu privire la acest subiect pe parcursul verii, au adăugat sursele.

Companiile de telecomunicaţii din Suedia şi Germania şi-au exprimat şi ele îngrijorarea cu privire la posibile întreruperi în aprovizionarea cu electricitate în cadrul unor discuţii cu guvernele lor, au dezvăluit surse din apropierea discuţiilor.

Autoritatea de reglementare din sectorul telecom din Suedia (PTS) colaborează cu operatorii de telecomunicaţii şi alte agenţii guvernamentale pentru găsirea de soluţii. În cursul discuţiilor a fost abordată şi situaţia în care electricitatea va fi raţionalizată. PTS este pe punctul de a finaliza achiziţionarea de generatoare portabile care să alimenteze staţiile de bază în cazul unor întreruperi îndelungate în aprovizionarea cu electricitate, a declarat un purtător de cuvânt de la PTS.

Organizaţia de lobby a sectorului telecom din Italia a anunţat că ar dori ca reţelele mobile să nu fie afectate de măsurile vizând economisirea electricităţii şi va aborda acest subiect cu noul Guvern de la Roma. Întreruperile în aprovizionarea cu energie cresc probabilitatea defectării unor componente electronice, a declarat preşedintele Asstel, Massimo Sarmi.

Directorii citaţi de Reuters susţin că operatorii de telecomunicaţii trebuie să îşi revizuiască reţelele pentru a reduce consumul suplimentar de energie şi să îşi modernizeze echipamentele pentru a utiliza un design mai eficient. Pentru a face economie de electricitate, companiile telecom utilizează programe software care optimizează traficul şi permit turnurilor să „doarmă” atunci când nu sunt folosite, au adăugat sursele.

În Germania, Deutsche Telekom are 33.000 de turnuri radio mobile, iar sistemele sale mobile de alimentare de urgenţă pot suporta doar un număr mic dintre ele în acelaşi timp, a declarat un purtător de cuvânt al companiei. Compania a precizat că va folosi sisteme mobile de alimentare de urgenţă care se bazează în principal pe motorină în cazul unor pene de curent prelungite, se arată în comunicat.

Franţa are aproximativ 62.000 de turnuri mobile, iar industria nu va putea echipa toate antenele cu baterii noi, a declarat preşedintele FFT, Liza Bellulo.

Fiind neobişnuite cu întreruperea alimentării cu electricitate în ultimele decenii, ţările europene nu au, de regulă, generatoare care să asigure producţia de electricitate pentru o perioadă îndelungată.

„Poate că am fost răsfăţaţi în mari părţi ale Europei unde electricitatea este destul de stabilă. Investiţiile în zona echipamentelor de stocare a energiei au fost, poate, mai mici decât în alte ţări”, a spus un director din industria de telecomunicaţii.

articolul original.

Suedia a descoperit o a patra scurgere de gaz în largul Mării Baltice, din conductele Nord Stream

29 September 2022 at 07:20

Garda de coastă suedeză a descoperit în cursul acestei săptămâni o a patra scurgere de gaz pe conductele avariate ale gazoductului Nord Stream, a declarat un purtător de cuvânt al gărzii de coastă pentru ziarul Svenska Dagbladet, potrivit Reuters.

„Două dintre aceste patru sunt în zona economică exclusivă a Suediei”, a declarat purtătorul de cuvânt al pazei de coastă, Jenny Larsson. Celelalte două perforații se află în zona economică exclusivă daneză.

Mai mult de jumătate din gazul din Nord Stream 1 și 2 a scăpat deja în atmosferă, au anunțat miercuri autoritățile daneze.

Uniunea Europeană suspectează că în spatele scurgerilor de gaz de pe conductele submarine rusești către Europa se află acte de sabotaj și a promis un răspuns “ferm” la orice perturbare intenționată a infrastructurii sale energetice.

Agențiile germane de securitate se tem că Nord Stream va deveni inutilizabil pentru totdeauna, au declarat surse guvernamentale pentru Tagesspiegel. Acestea au spus că mari cantități de apă sărată vor pătrunde în conducte și vor provoca coroziune dacă spărturile din cele două gazoducte nu vor fi reparate rapid.

Serviciul de securitate rus FSB a deschis o anchetă privind un „act de terorism internațional” după presupusul sabotaj al gazoductului Nord Stream în Marea Baltică. Moscova l-a somat pe Joe Biden să spună dacă Statele Unite se află sau nu în spatele scurgerilor.

„Este ridicol” din partea Rusiei să insinueze că Statele Unite ar putea fi responsabile, a spus miercuri purtătoarea de cuvânt a Consiliului de securitate națională al Casei Albei, Adrienne Watson.

Un cercetător suedez a indicat „vinovatul evident” pentru exploziile de la gazoductele Nord Stream: Unitatea Militară 40056.

Scurgerile cauzate de exploziile de la gazoductele Nord Stream 1 și 2 din Marea Baltică eliberează metan, un puternic gaz cu efect de seră. Dar, deși se așteaptă ca incidentul să aibă un impact limitat asupra climei, experții spun că acesta ilustrează riscul unor astfel de emisii.

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Jumătate din gazul din conductele din Marea Baltică s-a scurs deja

28 September 2022 at 17:55

Mai mult de jumătate din gazul aflat în gazoductele Nord Stream 1 şi 2, avariate de un presupus sabotaj în Marea Baltică, s-a scurs deja în atmosferă, au anunţat miercuri autorităţile daneze. Potrivit unei estimări Greenpeace, gazele eliberate din conductele Nord Stream 1 și 2 sunt echivalentul a peste două treimi din emisiile anuale de CO2 ale Danemarcei.

„O majoritate netă a gazului a ieşit deja din conducte”, a afirmat directorul Autorităţii daneze a energiei, Kristoffer Böttzauw, în cadrul unei conferinţe de presă. „Ne aşteptăm ca şi restul să fie eliberat până duminică”, a adăugat el, potrivit AFP, preluată de Agerpres.

Ministrul danez al apărării a estimat miercuri dimineaţă că din cauza scurgerilor puternice, care provoacă zone de fierbere în mare, trebuie aşteptat „una până la două săptămâni” pentru a începe inspecţiile asupra conductelor avariate. Din cauza războiului din Ucraina, cele două conducte nu erau în serviciu, dar erau totuşi umplute cu gaz din motive tehnice.

Potrivit organizaţiilor de protecţiei a mediului, Nord Stream 1 şi 2 conţineau circa 350.000 de tone de gaz natural – metan – generator al unui important efect de seră nefast pentru climat. Potrivit Greenpeace, asta corespunde unui efect de aproape 30 de milioane de tone de CO2, respectiv peste două treimi din emisiile anuale ale Danemarcei.

După ce toate suspiciunile s-au îndreptat împotriva sa după presupusul sabotaj al gazoductelor Nord Stream în Marea Baltică, Rusia a contraatacat miercuri, acuzând SUA şi solicitând organizarea unei reuniuni de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU.

articolul original.

Rusia cere Statelor Unite să răspundă dacă au atacat gazoductele din Marea Baltică, după un video mai vechi în care Biden amenință cu sabotarea Nord Stream 2

28 September 2022 at 13:36

Administraţia Vladimir Putin a somat, miercuri, Statele Unite să răspundă dacă au atacat gazoductele ruso-germane din Marea Baltică, amintind că preşedintele Joseph Biden a ameninţat în trecut cu oprirea proiectului Nord Stream 2.

“Preşedintele american este obligat să răspundă la întrebarea dacă Statele Unite au dat curs ameninţării”, a declarat miercuri, conform cotidianului Le Monde, Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova, referindu-se la declaraţia făcută de liderul de la Casa Albă în luna februarie.

Statele Unite s-au opus vehement în ultimii ani proiectului gazoductului Nord Stream 2, argumentând că vor să reducă dependenţa energetică a Uniunii Europene de Rusia.

Pe 23 februarie, preşedintele Joseph Biden afirma, referindu-se la o discuţie anterioară cu Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, că Statele Unite şi-au coordonat “eforturile pentru a opri gazoductul Nord Stream 2 dacă Rusia invadează Ucraina”, conform stenogramei afirmaţiilor, postată pe site-ul Casei Albe. Biden constata că, pe baza consultărilor bilaterale, Germania tocmai anunţase în acel moment oprirea procedurilor de autorizare a gazoductului. Preşedintele SUA anunţa atunci o serie de sancţiuni împotriva companiei care a construit Nord Stream 2 şi avertiza că nu va ezita să treacă la “acţiuni suplimentare”, dacă Rusia va continua escaladarea acţiunilor, care pe 24 februarie au condus la invazia militară în Ucraina.

Pres. Biden: “If Russia invades…then there will be no longer a Nord Stream 2. We will bring an end to it.”

Reporter: “But how will you do that, exactly, since…the project is in Germany’s control?”

Biden: “I promise you, we will be able to do that.” https://t.co/uruQ4F4zM9 pic.twitter.com/4ksDaaU0YC

— ABC News (@ABC) February 7, 2022

Administraţia SUA a anunţat, marţi seară, că este pregătită să le ofere susţinere partenerilor europeni în anchetarea fisurilor la gazoductele din Marea Baltică, pe fondul suspiciunilor privind acte de sabotaj atribuite Rusiei. Însă Moscova consideră “absurd” să fie acuzată că şi-a atacat propriile gazoducte care fac legătura cu Germania, mai ales că acestea sunt nefuncţionale. “Este previzibil ca unii să acuze Rusia. Este previzibil, stupid şi absurd. Fisurile sunt problematice pentru noi, întrucât cele două conducte sunt umplute cu gaz rusesc pregătit să fie pompat, iar acest gaz este scump. Acest gaz se scurge”, a afirmat miercuri Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de publicaţiile Le Monde şi Le Point. Marţi, Peskov semnalase că nu exclude posibilitatea unui act de sabotaj din partea vreunui stat occidental. “Nu poate fi exclusă nicio variantă”, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de publicaţia Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Gazoductul Nord Stream 1 nu este operaţional de trei săptămâni din cauze tehnice invocate de Moscova, pe fondul tensiunilor dintre Germania şi Rusia, iar conducta Nord Stream 2, un proiect contestat de mulţi ani de Statele Unite, nu a fost funcţional deloc, întrucât Germania a suspendat autorizarea, pentru sancţionarea Rusiei. Deşi nu sunt funcţionale, cele două conducte sunt umplute cu gaz.

Înaintea războiului din Ucraina, Administraţia Joseph Biden şi fostul Guvern Angela Merkel ajunseseră la un acord, în 2021, privind continuarea proiectului Nord Stream 2. Lucrările majore la gazoductul Nord Stream 2 fuseseră întrerupte în timpul Administraţiei Donald Trump, dar au fost reluate după începerea mandatului preşedintelui Joseph Biden. Administraţia Trump s-a opus vehement gazoductului Nord Stream 2, susţinând că voia reducerea dependenţei Europei de resursele energetice ruse. De asemenea, Ucraina era deranjată că Rusia nu ar mai fi livrat gaze spre Europa prin reţeaua de pe teritoriul ucrainean. Însă Moscova a acuzat Wahingtonul că voia să vândă gaze în Europa, iar Uniunea Europeană a denunţat, înaintea războiului din Ucraina, presiunile SUA privind acest gazoduct. În contextul invaziei ruse în Ucraina, Germania a suspendat acordarea autorizaţiilor pentru începerea funcţionării gazoductului. (Mediafax)

articolul original.

SUA cere cetățenilor americani să plece „imediat” din Rusia. În pericol cei cu dublă cetățenie

28 September 2022 at 12:34

Ambasada Statelor Unite ale Americii la Moscova a cerut cetăţenilor americani să părăsească „imediat” Rusia, potrivit unui comunicat publicat pe pagina de internet a misiunii diplomatice, transmite miercuri EFE, preluată de Agerpres.

„Cetăţenii Statelor Unite nu trebuie să călătorească în Rusia şi cei care locuiesc sau călătoresc (în prezent) în Rusia trebuie să părăsească ţara imediat, dat fiind că există opţiuni limitate pentru călătorii comerciale”, se menţionează în nota Ambasadei SUA la Moscova.

În comunicat este amintit faptul că, la 21 septembrie, autorităţile ruse au declarat mobilizarea militară parţială pentru a-şi consolida trupele desfăşurate în Ucraina.

„Rusia ar putea refuza să recunoască cetăţenia americană în cazul persoanelor cu dublă cetăţenie, (ar putea) să le interzică accesul la asistenţă consulară americană, să le interzică ieşirea din Rusia şi să-i recruteze pe cei care deţin două paşapoarte”, se menţionează în comunicatul citat.

Misiunea diplomatică americană adaugă totodată că, în prezent, opţiunile de a părăsi Rusia sunt ”extrem de limitate” şi cel mai adesea nu sunt disponibile dacă rezervările nu se fac din timp.

„Rutele terestre pentru maşini şi autocare continuă să fie deschise”, menţionează ambasada americană la Moscova. De aceea, americanii care decid să părăsească Rusia trebuie să o facă ”cât mai repede cu putinţă”, adaugă sursa citată.

Misiunea diplomatică a SUA avertizează că se confruntă cu ”limitări serioase” în a oferi asistenţă cetăţenilor americani şi menţionează totodată că posibilităţile de a părăsi Rusia se pot ”diminua şi mai mult” în orice moment.

articolul original.

Pro-rușii anunță triumfalist că peste 98 la sută din locuitorii regiunilor ucrainene ocupate au votat anexarea la Rusia

28 September 2022 at 06:35

Autorităţile separatiste pro-ruse din regiunea Doneţk au anunţat marţi seara victoria votului favorabil în cadrul unui referendum privind anexarea la Rusia, vot denunţat ca ilegitim de Kiev şi de ţările occidentale, transmite AFP. Referendumurile organizate de ruși pentru anexarea a patru regiuni ucrainene la Rusia s-au încheiat, după cinci zile.

Comisia electorală centrală a Republicii Populare Doneţk (DNR) a anunţat că 99,23% dintre alegători susţin anexarea la Rusia a acestei regiuni după numărarea a 100% din buletinele de vot, potrivit agenţiilor de presă ruse.

Astfel, toate cele patru regiuni ucrainene – Zaporojie, Herson, Lugansk şi Doneţk – care au organizat aceste referendumuri la şapte luni după începutul invaziei ruse în Ucraina, s-au declarat în favoarea anexării la Rusia.

“Toţi ne-am dorit (asta) de foarte mult timp”, a asigurat liderul DNR, Denis Puşilin, citat de RIA Novosti.”Ne reunim cu marea noastră patrie, cu marea Rusie”, a adăugat el, salutând rezultatul “colosal” al referendumului.

În regiunile separatiste se numără buletinele de vot, deși rezultatele sunt deja cunoscute. Potrivit rușilor, peste 98 la sută din locuitorii regiunilor ucrainene ocupate, Herson, Zaporojie, Luhansk și Donetsk, au votat pentru alipirea la Rusia.

Rezultatele finale vor fi anunțate spre sfârșitul acestei săptămâni.

Ucraina, Statele Unite, Uniunea Europeană și alte țări nu recunosc exercițiul de propagandă al Rusiei.

stiri.tvr.ro

articolul original.

Numărul rușilor care au intrat în UE a crescut cu 30% de la mobilizarea ordonată de Putin

27 September 2022 at 17:08

Numărul rușilor care intră în UE a crescut în urma unei mobilizări parțiale ordonate de Moscova, iar trecerile ilegale ar putea crește dacă Rusia decide să închidă granița pentru potențialii recruți, a declarat marți agenția de frontieră a UE Frontex, relatează Reuters.

“În ultima săptămână, aproape 66.000 de cetățeni ruși au intrat în UE, mai mult cu 30% față de săptămâna precedentă. Majoritatea au ajuns în Finlanda și Estonia”, a spus Frontex într-un comunicat.

Numai în ultimele patru zile, 30.000 de cetățeni ruși au sosit în Finlanda, potrivit comunicatului.

„Frontex estimează că trecerile ilegale ale frontierei ar putea crește dacă Federația Rusă decide să închidă granița pentru potențialii recruți”, a spus agenția.

Pentru a scăpa de coloanele de mașini care se întind și pe aproximativ 20 de kilometri, rușii care caută să scape de mobilizarea parțială decisă de Vladimir Putin trec granița spre Georgia pe jos.

Imaginile din satelit oferite de Maxar Technologies arată că duminică erau cozi nesfârşite de maşini pe partea rusă a graniţei cu Georgia, relatează CNN.

Recent, autoritățile de frontieră din țări precum Finlanda, Georgia, Kazahstan sau Mongolia s-au plâns de cozi uriașe la granițe. Imaginile din satelit, făcute publice de compania Maxar Technologies, arată cozi kilometrice de mașini și la granița Rusiei cu Mongolia.

articolul original.

UPDATE: Atac armat la o școală din Rusia. 13 oameni uciși, dintre care 7 elevi, și alți 20 răniți

26 September 2022 at 08:54

UPDATE: Oficialii anunță 13 morți în urma atacului, inclusiv 7 copii, arată agenția Nexta pe Twitter.

Un bărbat înarmat a intrat într-o școală din centrul Rusiei și a început să tragă. Cel puțin 9 oameni au fost uciși, din care 5 sunt elevi, 2 profesori și doi agenți de securitate, iar alți 20 au fost răniți, conform autorităților ruse, citate de BBC. Atacatorul s-ar fi sinucis, conform primelor informații, iar pe rețelele sociale se spune că ar fi un bărbat care a primit ordin de mobilizare.

Atacul a avut loc în orașul Ijevsk, iar forțele de ordine și ambulanțele au ajuns la locul faptei. Atacul a avut loc la școala cu numărul 88, în care se aflau în jur de 1000 de elevi și 80 de profesori. Printre victime se numără elevi și un agent de securitate.

Dintre cele nouă persoane ucise, cinci ar fi elevi, doi ar fi profesori, iar alți doi agenți de securitate.
Școala se află în centrul orașului Ijevsk, de aproximativ 650.000 de locuitori, și este în apropiere de clădirile guvernamentale. Conform primelor informații, atacatorul s-a sinucis. Nu există detalii cu privire la posibilul motiv al sângerosului atac.

Pe rețelele sociale au apărut informații conform cărora atacatorul ar fi fost un soldat mobilizat care nu voia să meargă la război în Ucraina.

Atacatorul ar fi fost înarmat cu două pistoale, conform autorităților ruse. În presa rusă și pe rețelele sociale au fost distribuite clipuri filmate în școală în timpul atacului.

articolul original.

Alegeri în Italia. Giorgia Meloni ar putea deveni noul premier al guvernului radical de dreapta

25 September 2022 at 15:30

Italienii își aleg duminică un nou Parlament și va fi instalat noul guvern, care e posibil să aibă în componență un partid etichetat de extremă dreaptă. Giorgia Meloni, liderul formațiunii Frații Italiei, ar putea deveni prima femeie prim-ministru a țării.

Partidul Fratelli d’Italia (Frații Italiei – n.red.), condus de Giorgia Meloni, este o formațiune politică despre care presa și comentatorii susțin că are rădăcini fasciste. În 2018, la precedentul scrutin general, partidul a obținut doar 4% din sprijinul alegătorilor. Acum este cotat la aproximativ 25% din intențiile de vot.

Mai puţin de 20% dintre alegătorii italieni eligibili votaseră până duminică la prânz la scrutinul parlamentar , într-o zi ce pare a avea şanse mari să devină un record negativ de participare, relatează dpa, potrivit Agerpres. Urnele s-au deschis la ora locală 07.00 (05.00 GMT). La ora locală 12.00, prezenţa la vot era de 19%, în scădere faţă de alegerile din 2018, la care s-a înregistrat cea mai scăzută prezenţă de după Al Doilea Război Mondial, cu o participare generală de 73%, potrivit Ministerului de Interne de la Roma. Alegerile de duminică ar putea înregistra o prezenţă chiar mai scăzută, experţii prognozând o participare la vot de sub 70%.

Giorgia Meloni ar putea deveni prima femeie prim-ministru din Italia, aflată la conducerea celui mai radical guvern după cel de-Al Doilea Război Mondial. În vârstă de 45 de ani, Meloni a crescut într-un cartier muncitoresc din Roma, mai bine cunoscut pentru cultivarea activiștilor de stânga decât pentru producerea de politicieni de extremă dreapta.

Partidul ei, Frații Italiei, are rădăcini în mișcarea neofascistă, ideologie ce a apărut din ruinele celui de-al Doilea Război Mondial. Steagul partidului Giorgiei Meloni include o flacără tricoloră, fost simbol al fascismului la începutul secolului al XX-lea. Noul premier italian a refuzat să îndepărteze flacăra de pe sigla partidului.

Așa-numita „coaliție de centru-dreapta” a dominat sondajele din ultima lună și este formată din partidul Fratelli d’Italia condus de Giorgia Meloni, partidul Liga Nordului condus de Matteo Salvini, partidul Forza Italia condus de Silvio Berlusconi și partidul Noi con l’Italia condus de Maurizio Lupi.

Giorgia Meloni folosește în discursul său politic un stil retoric de dreapta, care pune accent pe „Dumnezeu, patrie și familie”.

Între 2008 și 2011, Meloni a fost ministru pentru tineret în guvernul condus la acea vreme de Silvio Berlusconi. În cartea sa din 2021 „Eu sunt Giorgia”, Meloni subliniază că nu este fascistă, dar se identifică cu moștenitorii lui Mussolini: „Am preluat ștafeta unei istorii de 70 de ani”, spune aceasta. Meloni a fost, dintotdeauna, eurosceptică, în trecut vorbind despre scoaterea Italiei din zona euro precum și părăsirea Uniunii Europene.

articolul original.

Ministrul rus de externe Lavrov promite protecţie deplină pentru orice teritoriu anexat de Rusia

25 September 2022 at 04:49

Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a declarat sâmbătă, la New York, că regiunile din Ucraina în care au loc referendumuri vor fi sub protecţia deplină a Rusiei dacă vor fi anexate de Moscova, informează duminică Reuters.


Ministrul rus de externe, adresându-se Adunării Generale a ONU şi presei mondiale, a încercat să justifice invazia în Ucraina începută în februarie, repetând afirmaţiile false ale Moscovei conform cărora guvernul ales de la Kiev a fost instalat în mod ilegitim, este plin de neo-nazişti, iar în estul ţării vorbitorii de limbă rusă sunt oprimaţi.

Rusia a lansat vineri referendumuri în patru regiuni din estul Ucrainei (Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie), cu scopul de a anexa aceste teritorii luate cu forţa.

“În urma acelor referendumuri, Rusia va respecta, desigur, exprimarea voinţei acelor oameni care de mulţi ani suferă de pe urma abuzurilor regimului neo-nazist” a declarat Lavrov în cadrul unei conferinţe de presă, după intervenţia avută în cadrul Adunării Generale.

Întrebat dacă Rusia ar avea motive să folosească arme nucleare pentru a apăra regiunile anexate ale Ucrainei, Serghei Lavrov a spus că teritoriul rusesc, inclusiv cel care “va urma să fie consfinţit” în Constituţie în viitor,”este sub protecţia deplină a statului”.”Toate legile, doctrinele, conceptele şi strategiile Federaţiei Ruse se aplică pe întreg teritoriul său”, a spus ministrul rus de externe, referindu-se în mod specific la doctrina Rusiei privind utilizarea armelor nucleare.

Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a declarat sâmbătă că afirmaţiile lui Lavrov şi cea anterioară a preşedintelui Putin – despre faptul că este serios cu privire la utilizarea armelor nucleare -, sunt “iresponsabile” şi absolut inacceptabil”.

”Ucraina nu va ceda. Facem apel la toate puterile nucleare să vorbească acum şi să transmită clar Rusiei că o astfel de retorică pune lumea în pericol şi nu va fi tolerată”, a scris Kuleba pe Twitter. AGERPRES

articolul original.

Italia votează, extrema-dreaptă țintește victoria

25 September 2022 at 04:36

Italienii decid duminică dacă vor alege cel mai de dreapta guvern de după cel de-al Doilea Război Mondial, în cadrul unor alegeri urmărite îndeaproape în întreaga Europă, scrie BBC, citat de Mediafax.

Giorgia Meloni (foto) conduce partidul de extremă dreapta Fratelli d’Italia și își propune să devină prima femeie prim-ministru al țării, aliată cu alte două partide de dreapta.

Meloni și-a îndulcit imaginea, dar este legată de trecutul fascist al Italiei. Susține sancțiunile occidentale împotriva Rusiei și și-a atenuat retorica privind Europa.

Dar încă îmbrățișează vechiul slogan fascist “Dumnezeu, patria și familia”, s-a pronunțat împotriva “lobby-ului LGBT” și a cerut o blocadă navală a Libiei pentru a opri migrația.

Secțiile de votare se deschid în toată Italia la ora 07:00 și se închid la ora 23:00, când sondajele la ieșirea de la urne vor da o idee despre cine a câștigat.

Economia Italiei își revenea după pandemia Covid-19, dar criza energetică – declanșată de invazia Rusiei în Ucraina – a făcut ca prețurile să crească vertiginos. În timp ce politicienii și-au petrecut ultimele zile certându-se pe tema Europei și a Rusiei, italienii sunt cel mai mult îngrijorați de plata facturilor.

UE a fost de acord să trimită Italiei o sumă impresionantă de 200 de miliarde de euro sub formă de subvenții și împrumuturi pentru redresarea post-Covid, dar acest lucru este condiționat de reformele aprobate de guvernul demisionar al lui Mario Draghi. Giorgia Meloni a cerut revizuirea planului și a vorbit despre posibilitatea de a face mai mult pentru a “apăra” interesele naționale ale Italiei în UE.

Nu este de mirare că mulți dintre liderii europeni urmăresc cu atenție acest vot.

Până la începutul lunii august, partidele de stânga și de centru din Italia intenționau să lanseze o provocare comună împotriva alianței Meloni. Dar nu au reușit să ajungă la un acord, iar cel mai mare rival al lui Meloni în sondajele de opinie – liderul de centru-stânga al Partidului Democrat, Enrico Letta – se confruntă acum cu o luptă dificilă.

El are în comun mai multe politici cu Mișcarea Cinci Stele condusă de Giuseppe Conte, dar nu se înțeleg.

Italienii aleg două camere ale parlamentului – Camera și Senatul – și, conform noilor reguli, mărimea acestora a fost redusă cu o treime, astfel încât Camera are 400 de locuri, iar Senatul 200.

Acest lucru este probabil să ajute cel mai mult alianța câștigătoare, atunci când este combinat cu sistemul electoral mixt din Italia. Mai mult de o treime din mandate sunt câștigate în urma unui scrutin uninominal pe circumscripții și peste 60% prin reprezentare proporțională în întreaga Italie.

Orice alianță care obține 40% din voturi ar putea obține până la 60% din mandate, consideră comentatorii italieni. Chiar dacă Fratelli d’Italia ajunge în fruntea voturilor, iar aliații Giorgiei Meloni îi oferă o majoritate, nu ei decid cine devine prim-ministru. Această decizie îi va reveni președintelui Sergio Mattarella, care joacă un rol important în Constituția Italiei.

În cursa pentru Senat se află una dintre cele mai prețuite vedete ale trecutului Italiei, Gina Lollobrigida. Acum în vârstă de 95 de ani, fosta actriță de la Hollywood a câștigat o serie de premii în anii 1960 și a sfidat o fractură de femur pentru a lupta în alegerile de duminică. (Mediafax)

articolul original.

Zelenski le cere trupelor ruse să se predea

25 September 2022 at 04:34

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a adresat direct cetăţenilor ruşi sâmbătă seara, spunându-le că preşedintele lor îşi trimite cu bună ştiinţă “cetăţenii la moarte”, transmite AFP.

“Puterea rusă înţelege perfect că îşi trimite cetăţenii la moarte”, a spus preşedintele Zelenski în limba rusă, cerând forţelor Moscovei să se predea.”Veţi fi trataţi într-un mod civilizat… nimeni nu va şti care sunt circumstanţele predării voastre”, a declarat şeful statului ucrainean la doar câteva ore după ce Rusia a adoptat o lege care înăspreşte pedepsele pentru predarea voluntară şi dezertare.

Este mai bine să refuzi apelul la serviciu militar decât să mori pe pământ străin ca un criminal de război, a mai afirmat Volodimir Zelenski în mesajul video, potrivit dpa.

Este pentru a doua oară în această săptămână când preşedintele Ucrainei se adresează în limba rusă cetăţenilor din statul vecin. AGERPRES

articolul original.

Putin semnează amendamente care înăspresc pedepsele pentru infracțiuni în timpul mobilizării

25 September 2022 at 04:31

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat sâmbătă mai multe amendamente la codul penal care înăspresc pedepsele pe timp de război pentru diverse infracțiuni, scrie CNN.

Putin, presedinte, Rusia, reforma, vot, 2036, obiectiv

Conform amendamentelor, infracțiuni precum refuzul de a urma ordinele unui ofițer superior pe timp de război, în timpul unui conflict armat sau al operațiunilor de luptă – sau refuzul de a participa la operațiuni militare sau de luptă în astfel de perioade – pot duce la pedepse cu închisoarea de până la 10 ani.

“Legea federală introduce, de asemenea, răspunderea penală pentru personalul militar pentru predarea voluntară, precum și răspunderea penală pentru jafuri în timpul legii marțiale, în timp de război sau în condiții de conflict armat sau operațiuni de luptă”, potrivit unei declarații a Kremlinului despre aceste modificări.

Pedeapsa pentru cei condamnați la închisoare pentru comiterea unor infracțiuni deosebit de grave poate fi înlocuită cu munca forțată sau cu un alt tip de pedeapsă mai blândă doar după ce au fost executate cel puțin două treimi din perioada de detenție.

Președintele rus a semnat, de asemenea, o lege care va pedepsi încălcarea termenilor unui contract de stat în domeniul apărării statului.

Aproximativ 300.000 de rezerviști au fost chemați în serviciul militar în ceea ce Putin numește o “mobilizare parțială”.

Aproape 1.500 de protestatari anti-război au fost reținuți în orașe din Rusia de la anunț, iar unii dintre ei au fost înrolați direct în armată, potrivit unui grup de monitorizare. Pedeapsa în Rusia pentru refuzul încorporării este acum de 15 ani de închisoare.

Putin a semnat sâmbătă și o lege care va facilita solicitarea cetățeniei pentru străinii care servesc în armata rusă. (Mediafax)

articolul original.

Șeful diplomaţiei Uniunii Europene: Nu trebuie să ignorăm amenințările lui Putin 

24 September 2022 at 06:22

UE nu trebuie să ignore amenințările lui Vladimir Putin, care a declarat că ar putea folosi arme nucleare în conflictul din Ucraina, a declarat șeful diplomaţiei Uniunii Europene, Josep Borrel.

Josep Borrell a declarat pentru BBC că afirmația lui Putin că nu blufează cu arma nucleară trebuie luată în serios.

Comentariile sale vin în contextul în care Rusia începe o mobilizare parțială și se pregătește să anexeze patru regiuni din Ucraina.

“Cu siguranță este un moment periculos pentru că armata rusă a fost pusă la colț, iar reacția lui Putin – amenințarea cu folosirea armelor nucleare – este foarte gravă”, a spus el.

La 7 luni de când a început invazia Rusiei în Ucraina, analiștii sunt de acord că forțele lui Putin se află pe picior greșit, dar Borrell a declarat că trebuie să se ajungă la o “soluție diplomatică”, una care “să păstreze suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”.

“Altfel, putem termina războiul, dar nu vom avea pace și vom avea un alt război”, a spus el.

Borrell a respins preocupările legate de faptul că rezervele de arme ale UE se vor epuiza și a declarat că trebuie să continue sprijinul militar oferit Ucrainei, precum aplicarea de sancțiuni economice împotriva lui Putin și a aliaților săi.

El a recunoscut că majorarea costului prețurilor la energie, cauzată de conflict, reprezintă un motiv de îngrijorare.

Borrell i-a cerut lui Putin să își joace rolul în găsirea unei soluții negociate, spunând că “pentru a dansa tango, ai nevoie de doi”.

“Toți cei care au mers la Moscova, la Kremlin, pentru a vorbi cu Putin, s-au întors cu același răspuns: <Eu [Putin] am obiective militare, iar dacă nu obțin aceste obiective militare, voi continua lupta>. Este cu siguranță o direcție îngrijorătoare, dar trebuie să continuăm să sprijinim Ucraina”, a spus el. (Mediafax)

articolul original.

Joe Biden promite o reacţie rapidă şi dură în cazul anexării unor teritorii ucrainene de către Rusia

24 September 2022 at 06:13

Statele Unite “vor lucra cu aliaţii şi partenerii pentru a impune Rusiei măsuri economice suplimentare rapide şi severe” dacă Moscova va anexa teritorii din Ucraina, a avertizat vineri preşedintele american Joe Biden într-un comunicat de presă, informează AFP.

“Referendumurile Rusiei sunt un simulacru, un pretext fals pentru a încerca să anexeze cu forţa părţi ale Ucrainei”, a denunţat preşedintele american, care a adoptat deja mai multe seturi de sancţiuni economice şi financiare împotriva regimului Putin.

În regiunile ucrainene Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, ocupate de forţele ruse, a început vineri votarea la referendumurile pentru unirea cu Rusia, care va dura până marţi.

Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a declarat că decizia ulterioară privind anexarea acestor regiuni, care reprezintă aproximativ 15% din teritoriul Ucrainei, va fi una rapidă. AGERPRES 

articolul original.

Au început referendumurile în Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie. Care e întrebarea de pe buletinul de vot

23 September 2022 at 07:49

Au început „referendumurile” privind aderarea la Federația Rusă a zonelor controlate în totalitate sau parțial de Moscova în Ucraina. Kievul și Occidentul califică procesul drept o „farsă”.

În condițiile în care luptele continuă, „autoritatea electorală” a separatiștilor din Donețk a declarat că „din motive de securitate” votul se va desfășura în principal din ușă în ușă timp de patru zile, secțiile de votare urmând să se deschidă „doar în ultima zi”, marți, pe 27 septembrie.

Guvernatorul regiunii Lugansk transmite că autoritățile ruse din regiunile controlate au interzis populației locale să părăsească orașul între 23 și 27 septembrie, în timp ce secretarul consiliului orașului Zaporojie declară că rezidenților locali li se promit recompense în numerar și aparate de uz casnic pentru furnizarea datelor pașapoartelor și obținerea cetățeniei Federației Ruse.

Presa de stat rusă relatează că votul a început în teritoriile ocupate de ruși în Ucraina. Agenția de presă Tass spune că „votul a început la ora 08:00 (ora locală) în Republica Populară Donețk și Republica Populară Lugansk, precum și în regiunea Herson și în teritoriile eliberate din regiunea Zaporojie”. Guvernatorul regiunii Lugansk, Serghei Haidai, a susținut într-o postare pe Telegram că forțele ruse constrâng locuitorii să voteze și le interzic să părăsească zona. „Conform informațiilor disponibile, ocupanții creează grupuri armate care să meargă din casă în casă și să forțeze oamenii să participe la așa-numitul referendum”, a spus oficialul ucrainean. Haidai precizează că are informații că „cei care nu vor lua parte la vot vor fi automat concediați de la locul de muncă”. În altă parte, „autoritățile au interzis populației locale să părăsească orașul între 23 și 27 septembrie”, mai spune guvernatorul regiunii Lugansk.

Secretarul consiliului orașului Zaporojie, Anatoli Kurtev, a declarat vineri că s-a intensificat „desfășurarea așa-numitului „referendum”. „Rezidenților locali li se promit recompense în numerar și aparate de uz casnic pentru furnizarea datelor pașapoartelor și obținerea cetățeniei Federației Ruse”, a spus Kurtev. Ce scrie pe buletinele de vot ale referendumurilor organizate în regiunile din Ucraina ocupate de Rusia

Conform presei de stat din Rusia, citată de The Guardian, în regiunile Donețk și Lugansk, despre care Putin a susținut înainte de invazie că erau „independente” față de Ucraina, rezidenții vor trebui să răspundă dacă susțin „alipirea republicii la Rusia”. Pe buletinele de vot din regiunile Herson și Zaporojie apare întrebarea: „Sunteți în favoarea desprinderii de Ucraina, formării unui stat independent și aderării acestuia la Federația Rusă ca subiect al Federației Ruse?” Voturile vor fi colectate de autoritățile selectate de Rusia, care vor merge din ușă în ușă în primele patru zile, iar secțiile de votare vor fi deschise până marți, 27 septembrie. Referendumurile au fost condamnate ca fiind false și ilegale de Ucraina și de Occident. Ele amintesc de referendumul din 2014 care a dus la anexarea ilegală a peninsulei Crimeea. Acel vot, criticat la nivel internațional și descris drept unul trucat, a avut un rezultat oficial de 97% în favoarea anexării oficiale.

Mykhailo Podolyak, consilier al președintelui Ucrainei, a evidențiat pe twitter poziția Ucrainei cu privire la „referendumurile” care au început vineri în Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie. „Astăzi, nu există o acțiune legală numită „referendum” în teritoriile ocupate. Există doar 1 – Spectacol de propagandă pentru recrutare. 2 – Teritoriul Ucrainei care are nevoie de o eliberare imediată”, a scris Podolyak.

articolul original.

Jurnalista CNN Christiane Amanpour a refuzat să poarte văl la un interviu cu președintele Iranului, iar acesta a anulat întâlnirea

23 September 2022 at 05:38

Jurnalista vedetă a postului de televiziune CNN Christiane Amanpour a afirmat joi că a refuzat să poarte un văl pentru a-l intervieva la New York pe preşedintele Iranului, Ebrahim Raisi, ceea ce a provocat, potrivit ei, anularea întâlnirii faţă în faţă cu şeful statului iranian, transmite AFP, potrivit Agerpres.

Potrivit mesajelor pe Twitter ale şefei secţiei internaţionale a CNN, un consilier al preşedintelui iranian a venit să o vadă ”la 40 de minute după ora la care interviul ar fi trebuit să înceapă”, pentru a-i spune că Ebrahim Raisi ”sugera” ca jurnalista să poarte un văl, ”întrucât sunt lunile sfinte Mouharram şi Safar”.

Amanpour a refuzat să dea curs cererii, iar consilierul iranian i-a explicat că în aceste condiţii interviul, care urma să se desfăşoare în marja Adunării Generale a ONU, nu va avea loc.

”Interviul nu a avut loc. În contextul în care manifestaţiile continuă în Iran şi sunt ucişi oameni, ar fi fost important de vorbit cu preşedintele Raisi”, a conchis Christiane Amanpour, care a postat o fotografie cu ea în faţa unui fotoliu gol.

În ultima săptămână, iranienii au ieşit în stradă în mai multe oraşe din ţară pentru a protesta în legătură cu moartea tinerei Mahsa Amini, petrecută în timp ce se afla în custodia poliţiei, care o reţinuse pentru că ţinuta ei nu ar fi respectat normele islamice.

Manifestaţiile s-au soldat cu 17 morţi, potrivit guvernului iranian, însă organizaţia neguvernamentală Iran Human Rights (IHR, cu sediul la Oslo) a evocat cel puţin 31 de civili ucişi în ultimele şase zile.

sursa foto: cnn.com

articolul original.

Cumătrul lui Putin, capturat în Ucraina, eliberat contra a peste 200 de prizonieri ucraineni prinși de ruși

22 September 2022 at 18:20

Ucraina a reușit să elibereze din captivitatea rusă 215 apărători ai Ucrainei, inclusiv 108 de la controversatul (dar, totuși, eroicul) batalion „Azov”. De data asta nu a fost însă vorba de vreo „operațiune specială” din „războiul cu rasiștii” (cum îi denumesc ucrainenii pe agresorii ruși).

Medvedciuk făcând declarații la SBU

Schimbul a avut loc în regiunea Cernigov și a fost confirmat inclusiv de conducerea Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU). De fapt, este vorba de o târguială – campaniile de PR o denumesc „negociere” – între ruși și ucraineni în care primii au vrut să îl scoată neapărat din Ucraina pe cumătrul liderului de la Kremlin, oligarhul Viktor Medvedciuc.

În schimbul acestuia, autoritățile de la Kiev – iar președintele Volodimir Zelenski nu a făcut excepție – au anunțat că peste 200 de apărători ai Ucrainei au fost eliberați. Predictibil, s-a început o campanie de PR. Pe de o parte, unii – inclusiv pe un cont de Telegram al „Azov” – a fost prezentată o informație în care era confirmată eliberarea unei părți din prizonierii luați de ruși. De asemenea, pe internet au apărut fotografii ale unor „legendari” apărători ai orașului Mariupol – capturați de ocupanții ruși după ce au părăsit uzina Azovstal.

Șeful lui Oficiului Prezidențial, Andrii Iermak a anunțat că Ucraina a returnat 215 dintre apărătorii săi, relatează NV. „Medvedciuc nu este doar cel mai bun om al lui Putin, ci un trădător de stat de înaltă calitate documentat de noi. Vina lui este pe deplin consemnată în materialele pe care le-am colectat … În timpul lucrului nostru la cazurile lui Medvedciuc, am neutralizat mai mult de o rețea de agenți și am reținut mai mult de un trădător”, a spus el. Și, la rândul său, șeful statului ucrainean a numit schimbul o mare victorie și a mulțumit tuturor celor implicați. „Cred că am putea schimba Medvedciuc cu unul dintre jucătorii și eroii noștri Azov”, a spus Volodimir Zelenski. (D.P.)

articolul original.

VIDEO cu protestele de la Moscova. S-a scandat „Nu războiului!” și „Putin în tranșee!”

22 September 2022 at 09:53
image

O mulțime de oameni, formată preponderent din tineri, s-a adunat miercuri seara pe Arbat, principala stradă pietonală din Moscova.

Ei au mărșăluit scandând „Nu războiului!” și „Trimiteți-l pe Putin în tranșee!”, potrivit unor înregistrări video difuzate pe Twitter de Francis Scarr, de la BBC Monitoring, transmite Sky News.

Protestele, care au avut loc și în alte orașe mari, ca St. Petersburg și Ekaterinburg, precum și în orașe din Orientul Îndepărtat și Siberia, s-au soldat cu peste 1.300 de arestări.

Oamenii au ieșit în stradă în urma anunțului președintelui rus, Vladimir Putin, potrivit căruia s-a instituit mobilizarea armată a rezerviștilor, care vor fi trimiși să lupte în Ucraina.

Protests in Moscow and St Petersburg today have grown pretty large. People chanting “No to War!” Dozens of arrests reported pic.twitter.com/9F4E5VIy9E

— Matthew Luxmoore (@mjluxmoore) September 21, 2022

A crowd gathered this evening on Arbat, Moscow’s main pedestrian street, shouts “Send Putin to the trenches!” pic.twitter.com/pkm8vynnxw

— Francis Scarr (@francis_scarr) September 21, 2022

articolul original.
❌