ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 15 August 2022Ultimele Stiri

Nivelurile râurilor din Europa, la minime istorice. Temperatura din apele Dunării, așteptată să treacă de 26 de grade în unele zone

15 August 2022 at 10:01
image

Valurile de căldură și lipsa precipitațiilor au redus nivelurile râurilor din Europa la minime istorice. Oamenii de știință avertizează că seceta de acum ar putea fi cea mai gravă din ultimii 500 de ani cu efecte dramatice pentru pentru industrie, transportul de marfă, producția de energie și de alimente în contextul în care problemele de aprovizionare și creșterea prețurilor reprezintă deja o problemă din cauza invaziei ruse în Ucraina.

Pe întreg continentul european râurile, odinioară impresionante, sunt acum doar firicele de apă, scrie cotidianul The Guardian.

Cel mai lung râu din Franța, Loara, poate fi traversat,pe alocuri, cu piciorul. În Italia scăderea râului Po cu 2 metri mai jos decât în mod normal, afectează culturile de porumb și orez risotto.

În Germania, barjele de pe Rin sunt încărcate la un sfert din capacitate, pentru că altfel riscă să eșueze. Asta crește însă costul cu transportul: sunt necesare între 40 și 100 de camioane pentru a duce încărcătura standard a unei barje.

În Franța, râurile sunt folosite la răcirea centralelor nucleare, iar creșterea temperaturii cursurilor de apă a dus la scăderea producției de energie electrică.

În Bavaria, Dunărea a avut săptămâna trecută 25 de grade Celsius și ar putea depăși 26 de grade la jumătatea lunii ceea ce va duce la scăderea conținutului de oxigen până la un nivel fatal pentru păstrăv.

Și transportul de mărfuri a fost perturbat pe fluviu. Autoritățile din Serbia, România și Bulgaria draghează canale mai adânci, care să permită trecerea barjelor cu marfă.

Citește și: Căldura afectează accesul în Alpi. Mulți ghizi refuză unele trasee din cauza condițiilor periculoase | AUDIO

Sursa foto: Apele Române

articolul original.

Generalul (r) Alexandru Grumaz: ‘Lumea se mișcă și se pregătește. Dacă Ucraina pierde războiul avem tot dreptul să ne gândim că Rusia poate merge mai departe’

15 August 2022 at 07:48
image

Generalul (r) Alexandru Grumaz spune că mai multe strategii de securitate ale României ar trebui amendate pentru a fi în concordanță cu actualul context geopolitic.

Lumea se mișcă și se pregătește. Macron le-a dat ordin șefilor categoriilor de forțe armate să schimbe planurile. La noi, în Strategia de Securitate Militară, Rusia e pomenită așa, din gentilețe, într-o paranteză. Sunt cuvinte mobilizatoare facem, asigurăm. Domn’le, păi strategia asta, chiar dacă e făcută pe o perioadă cât e președintele actual în funcție, trebuie modificată. Nu mai sunt condițiile din 2000. S-a schimbat peisajul, nu mai suntem în aceleași condiții.

Dacă teoretic nu avem baza după care să facem, atunci ce e de făcut? Trebuie schimbată Strategia de Securitate Națională, mers în Parlament și amendată, trebuie schimbată Carta Albă a Guvernului, trebuie schimbată Strategia Militară, trebuie schimbată Directiva de Planificare a Apărării. Sunt documente din Legea Apărării care trebuie schimbate, trebuie modificate, trebuie amendate. Dar amendați-le, fraților, că aveți două comisii în Parlament, aveți oameni care se ocupă de cu totul altceva decât ceea ce ne interesează pe noi. Suntem într-o criză geopolitică cu Rusia, iar dacă Ucraina pierde războiul avem tot dreptul să ne gândim că Rusia poate merge mai departe“, a declarat generalul Alexandru Grumaz, conform dcnews.ro.

articolul original.

Premierul Nicolae Ciucă: ‘Conflictul din apropierea granițelor subliniază necesitatea unei armate moderne pentru a fi în măsură să răspundă noilor provocări ale mediului de securitate internaţional’

15 August 2022 at 07:15
image

Prim-ministrul Nicolae Ciucă a declarat într-un mesaj transmis cu ocazia Zilei Marinei Române, că securitatea regiunii este vitală pentru securitatea noastră, iar conflictul din apropierea graniţelor subliniază, o dată în plus, necesitatea ca România să aibă o armată modernă, cu echipamente de ultimă generaţie.

Securitatea acestei zone, marcată de provocări complexe şi în continuă evoluţie, este vitală pentru garantarea securităţii noastre, a tuturor. Prin misiunile îndeplinite cu succes, România contribuie la asigurarea libertăţii de navigaţie, libertăţii comerţului şi circulaţiei în Marea Neagră şi la siguranţa traficului naval, dovedind capacitatea ţării noastre de a fi un furnizor de securitate şi garant al stabilităţii in regiunea extinsă a Mării Negre şi în bazinul mediteranean„, se arată în mesajul prim-ministrului.

El susţine că va sprijini programele de modernizare ale Armatei Române.

Conflictul din apropierea graniţelor subliniază o dată în plus necesitatea unei armate moderne, dotată cu echipamente de ultimă generaţie. Perioada recentă a consfinţit accelerarea procesului de modernizare a Forţelor Navale atât pentru a răspunde cerinţelor ce revin acestei importante categorii de forţe armate în cadrul procesului de implementare a angajamentelor asumate faţă de NATO şi UE, cât şi pentru a fi în măsură să răspundă noilor provocări ale mediului de securitate internaţional. Voi sprijini în continuare, de la nivelul Guvernului României, derularea programelor de modernizare a Armatei României şi Forţelor Navale Române„, declară Nicolae Ciucă.

Potrivit acestuia, caracteristicile mediului de securitate din zona Mării Negre, precum şi participarea României în cadrul structurilor de securitate ale NATO şi Uniunii Europene, au determinat inevitabil transformarea conceptuală, structurală şi de acţiune a Forţelor Navale.

Forţele Navale ale României continuă tradiţia înaintaşilor acţionând în interesul naţiunii şi pentru garantarea siguranţei graniţelor, securitatea fluvială şi maritimă şi dezvoltarea relaţiilor complexe militaro-diplomatice la Marea Neagră şi pretutindeni unde statul român îşi află interesul geostrategic„, se mai arată în mesajul transmis de Ciucă, conform agerpres.ro.

articolul original.

Rachetele rusești ar putea fi înlocuite cu lansatoarele SpaceX deținute de Elon Musk

14 August 2022 at 22:00
image

Agenția Spațială Europeană (ESA) a început discuțiile cu SpaceX, compania lui Elon Musk, în vederea utilizării lansatoarelor sale, după ce conflictul din Ucraina a blocat accesul Occidentului la rachetele rusești Soyuz, potrivit Reuters.

SpaceX este luată în calcul de europeni, alături de rachetele pe care le pot oferi Japonia și India. Decizia finală depinde de calendarul încă necunoscut privitor la racheta europeană Ariane 6.

„Aș spune că există două opțiuni și jumătate pe care le discutăm. Una care este clară. O alta este posibil Japonia. Japonia așteaptă zborul inaugural al rachetei sale de ultimă generație. O altă opțiune ar putea fi India. SpaceX aș spune că este cea mai operațională dintre acestea și, cu siguranță, una dintre lansările de rezervă pe care le avem în vedere”, a declarat directorul general al ESA, Josef Aschbacher, pentru Reuters.

Invazia în Ucraina a adus avantaje rachetei Falcon 9 a SpaceX

Aschbacher a mai spus că discuțiile sunt într-o fază incipientă.

„Desigur, trebuie să ne asigurăm că sunt potrivite. Nu este ca și cum am sări într-un autobuz”, a explicat directorul general al ESA.

De exemplu, interfața dintre satelit și lansator trebuie să fie adecvată, iar încărcătura utilă nu trebuie să fie compromisă de tipuri necunoscute de vibrații.

„Analizăm această compatibilitate tehnică, dar nu am cerut încă o ofertă comercială. Vrem doar să ne asigurăm că ar fi o opțiune pentru a lua o decizie privind solicitarea unei oferte comerciale ferme”, a precizat Aschbacher.

Urmările invaziei Rusiei în Ucraina au adus avantaje rachetei Falcon 9 a SpaceX. Aceasta a atras clienți care au rupt legăturile cu sectorul spațial din ce în ce mai izolat al Moscovei.

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Cum răspunde Europa la criza alimentară mondială

14 August 2022 at 13:20
image

În mijlocul unei crize alimentare mondiale, în care preţurile au atins valori record, Uniunea Europeană încearcă să împiedice apariţia unor probleme în aprovizionarea cu alimente.

În timp ce UE încearcă să contracareze această problemă, multe ţări din Europa se confruntă cu creşterea preţurilor.

Răspunsul UE la criza alimentară mondială este acela de a monitoriza nivelul de depozitare a culturilor agricole în statele membre, să relaxeze reglementările de mediu pentru a creşte producţia de alimente şi să găsească rute alternative de livrare pentru exporturile de cereale ucrainene. Cu toate acestea, o secetă fără precedent a dat naştere la îngrijorări că randamentul culturilor agricole din Europa va scădea. Aceasta ar impulsiona şi mai mult preţurile la alimente, care au crescut deja în mod substanţial, unul dintre motive fiind războiul din Ucraina.

În pofida reluării exporturilor de cereale prin porturile ucrainene de la Marea Neagră, în conformitate cu un acord convenit de Rusia şi Ucraina şi intermediat de ONU şi Turcia, persistă îngrijorări cu privire la exporturile de cereale. Potrivit datelor UE, este considerat puţin probabil ca nivelul înregistrat înainte de război, când până la cinci milioane de tone de cereale treceau în fiecare lun prin porturile ucrainene, să fie atins din nou în viitorul apropiat. Prima navă care a plecat din portul Odesa, în conformitate cu termenii acordului convenit de ONU, a transportat doar 26.000 de tone de porumb. Găsirea unor rute alternative de export rămâne în continuare crucială, a declarat un oficial al Comisiei Europene.

Comisia Europeană a relaxat reglementările în domeniul agriculturii pentru a creşte producţia de alimente

În contextul unor iminente probleme în aprovizionarea cu alimente, Comisia Europeană a decis să relaxeze reglementările impuse anterior fermierilor în ideea de a facilita o mai mare producţie de alimente. Comisia a propus o scutire de un an de la regulile privind rotaţia culturilor şi a obligaţiei de a converti terenurile arabile în pârloage. Reforma politicii agricole a UE, care va intra în vigoare în 2023, a condus la standarde de mediu mai stricte pentru agricultură. Acestea includ cerinţe pentru fermieri să protejeze solul prin necultivarea aceloraşi culturi pe acelaşi teren timp de mai mulţi ani la rând.

Cu toate acestea, s-au înmulţit solicitările pentru ca aceste standarde de protecţie a mediului să fie relaxate, în ideea de a putea fi produse mai multe cereale, în condiţiile în care s-au redus cantităţile care pot fi transportate din porturile ucrainene afectate de război. Fiecare tonă de cereale produsă în UE va ajuta la creşterea securităţii alimentare mondiale, a anunţat Comisia.

Germania şi Austria au profitat de relaxările Comisiei

Austria a fost de acord cu propunerea Comisiei Europene de a prelungi utilizarea pârloagelor pentru producţia agricolă până la finele lui 2023. În acelaşi timp, ministrul german al Agriculturii, Cem Ozdemir a venit cu o propunere pentru permite fermierilor să utilizeze o parte mai mare din terenurile lor pentru a cultiva cereale, având în vedre deficitul care există pe piaţa mondială. Berlinul urmează să suspende, pentru un an, noile reglementări UE privind rotaţia culturilor. În timp ce parlamentarii şi asociaţiile fermierilor au salutat această propunere, ONG-ul de mediu Greenpeace l-a criticat în termeni duri pe ministrul Agriculturii pentru că a cedat în faţa presiunilor venite din partea lobby-ului sectorului agricol.

Franţa: Dezastru pentru fermieri, ecosisteme şi biodiversitate

Confruntat cu o secetă „istorică”, agravată de un al treilea val de căldură extremă, Guvernul francez a activat o celulă de criză în data de 5 august pentru coordonarea eforturilor destinate diminuării impactului. „Această secetă este cea mai severă cu care s-a confruntat ţară noastră”, a informat premierul Elisabeth Borne într-un comunicat de presă. Condiţiile secetoase reprezintă un „dezastru” pentru fermierii din Franţa precum şi pentru „ecosistemele şi biodiversitatea noastră”, a adăugat Elisabeth Borne.

Restricţii cu privire la consumul de apă au fost deja introduse în aproape toate cele 96 de departamente din Franţa continentală, în condiţiile în care 73 din acestea sunt la cel mai ridicat nivel de alertă. Cu toate acestea, comunicatul Guvernului nu a răspuns la criticile în creştere cu privire la scutirile care au fost acordate pentru terenurile de golf. Proprietarii acestor terenuri au permisiunea de a continua să le ude, chiar şi în regiunuile care se confruntă cu cea mai severă secetă.

Mai multe ţări europene au emis, de asemenea, avertismente de secetă severă, iar UE a îndemnat statele membre să reutilizeze apele reziduale tratate pentru a uda terenurile agricole.

Inflaţia continuă să crească în Spania

În Spania, consumatorii continuă să fie grav afectaţi de creşterea preţurilor la alimente. Acestea au fost declanşate în prima fază de pandemie, apoi de creşterea preţurilor la electricitate şi carburanţi, care au determinat proteste şi greve în sectorul agricol, şi în cele din urmă de războiul din Ucraina. În luna iulie, Organizaţia Consumatorilor şi Utilizatorilor din Spania (OCU) a tras deja un semnal de alarmă cu privire la o creştere de 15,2% în ritm anual a costului unui coş de produse de bază. Această creştere semnificativă afectează în special gospodăriile cu venituri reduse. În luna iunie, preţul pentru un pepene galben a atins un nivel record de 13 euro. Potrivit Institutului Naţional de Statistică (INE), indicele preţurilor de consum a crescut cu 1,9% în luna iunie, iar în ritm anual rata inflaţiei s-a majorat cu 1,5 puncte, până la 10,2%, cel mai ridicat nivel de după luna aprilie 1985.

Ministrul spaniol al Agriculturii, Luis Planas vrea ca pieţele alimentare mondiale să fie mai transparente pentru a putea să se ajungă la o stabilizare a preţurilor. „O mai mare transparenţă poate şi trebuie să fie dată pieţelor”, a subliniat ministrul, citând drept exemplu recenta decizie a ţărilor UE de a notifica Comisia cu privire la nivelul stocurilor lor de cereale, orez şi seminţe oleaginoase. De asemenea, oficialul spaniol a făcut referire la platforma Agricultural Market Information System (AMIS) pusă la punct de statele din G20 ca un instrument util pentru a creşte transparenţa pe piaţa alimentelor. Planas a cerut sprijin pentru cele mai vulnerabile ţări care au nevoie să cumpere cereale.

Preţurile la alimente au crescut cu peste 23% în Bosnia

Bosnia-Herţegovina se confruntă cu o rată a inflaţiei de 15,8%, iar preţurile la alimente şi băuturi răcoritoare au crescut cu 23,4%. Ţara se bazează în principal pe alimentele importate şi are rezerve insuficiente pentru a interveni în mod semnificativ pe piaţă. Traderii profită în mod frecvent de poziţia lor de monopol pentru a menţine preţurile la un nivel ridicat în mod artificial. Din cauza numărului mare de turişti şi a faptului că populaţia din diaspora revine în ţară în lunile de vară, cererea actuală de produse este destul de mare.

Economiştii se aşteaptă ca începutul toamnei să aducă o diminuare a cererii şi asta îi va forţa pe retaileri să reducă preţurile la multe produse alimentare. Datele comparative arată că, în pofida creşterii preţurilor la multe produse de bază, preţurile din Bosnia-Herţegovina sunt încă mai mici decât în ţările vecine.

Rata inflaţiei a atins un nivel record de 16% în Macedonia de Nord

Potrivit Federaţiei sindicatelor din Macedonia (SSM), inflaţia actuală reduce în mod semnificativ puterea de cumpărare. Puterea de cumpărare a salariului minim lunar a scăzut de la 290 de euro, până la 244 de euro, în timp ce puterea de cumpărare a unui salariu mediu este în prezent de 428 de euro, în loc de 510 euro.

Macedonia de Nord depinde de importuri pentru o serie de produse alimentare de bază precum grâu, ulei de gătit, carne şi lapte. Potrivit calculelor SSM, cheltuielile minime pentru o familie s-au ridicat la aproximativ 760 de euro în luna iulie. Însă nivelul veniturilor nu este suficient pentru familiile cu doi salariaţi dacă unul câştigă salariul mediu, iar celălalt salariul minim pe economie.

Croaţia: preţurile nu s-au redus în magazine în pofida reducerii cotelor de TVA

Urmând exemplul altor state UE, Croaţia a redus cotele de TVA la energie, produse sanitare şi produse alimentare, în încercarea de a diminua impactul preţurilor ridicate înregistrate în prezent. Începând de la 1 aprilie, cotele de TVA la energie şi produse sanitare şi alimentare au fost reduse de la 25%, respectiv 13% până la 5%. Asociaţia pentru protecţia consumatorilor din Croaţia (HUZP) a cerut în repetate rânduri Inspectoratului de Stat să efectueze controale la preţurile alimentelor, pentru că, în pofida aşteptărilor, nu s-au înregistrat scăderi de preţuri.

Cu toate acestea, la fel ca şi în alte state membre UE, o cantitate mare de alimente este risipită în Croaţia. În medie, croaţii aruncă aproximativ 71 de kilograme de alimente per capita în fiecare an, adică un total de 280.000 de tone, şi 76% din această cantitate vine de la gospodării, în timp ce în UE media este de 53%, a spus Branka Ilakovac, preşedintele Centrului pentru prevenţia risipei alimentare din Croaţia, (CEPOH). Potrivit acesteia, prevenţia şi educarea cetăţenilor nu au fost recunoscute în Croaţia drept factori cruciali în contractarea risipei alimentare.

Potrivit estimărilor, cetăţenii din ţările UE aruncă, anual, 88 milioane de tone de alimente, cu o valoare totală de 143 de miliarde de euro, susţine Branka Ilakovac. Ea a adăugat că în calitate de ţară membră a UE, Croaţia şi-a stabilit ca ţintă reducerea risipei alimentare cu 50% până în 2030.

România nu va limita exporturile de grâu

Până la data de 3 august, România a terminat recoltatul grâului de pe 94% din suprafaţa cultivată. Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a dat asigurări că producţia din acest an va acoperi necesităţile ţării şi va lăsa loc şi pentru exporturi. Deşi România a anunţat că nu va limita exporturile de grâu, Petre Daea a subliniat că vor fi acoperite mai întâi necesităţile pieţei interne şi doar cantităţile rămase vor fi exportate.

La data de 10 august, 284.376 de hectare din suprafaţa României erau afectate de secetă. Din suprafaţa totală afectată, 154.500 hectare sunt cultivate cu grâu şi triticale, 22.598 hectare cu orz, orzoaică, ovăz, secară, 25.000 hectare cu rapiţă, 49.910 hectare cu porumb, 3.141 hectare cu soia, 702 hectare cu mazăre, 20.054 hectare cu floarea soarelui, 3.952 hectare cu plante furajere şi 4.427 hectare cu alte culturi.

Cu toate acestea, România nu este scutită de creşterea preţurilor la alimente. Începând din luna iulie 2021, uleiul de gătit a înregistrat cele mai mari creşteri de preţuri, 49,71%, în timp ce preţurile la cartofi au crescut cu 42,18%, iar preţurile la făină cu 33,16%. Autorităţile de la Bucureşti au adoptat mai multe măsuri pentru a-i proteja pe cei afectaţi de majorările de preţuri cu tichete de masă şi alte forme de ajutoare guvernamentale.

articolul original.

Fonduri europene pentru o viață mai bună a persoanelor seropozitive | AUDIO

13 August 2022 at 07:15
image

Suntem obișnuiți să auzim despre fonduri europene atunci când e vorba de drumuri sau rețele de apă, ori investiții în diferite domenii.

Dar o parte din bani, mult mai puțini, e drept, merg către proiecte din educație, cultura sau chiar către organizații neguvernamentale.

Despre un astfel de proiect vorbim în continuare.

Mai exact, cum pot fi folosiți banii europeni pentru a învăța despre drepturile persoanelor seropozitive sau pentru a le ajuta pe acestea să-și găsească un loc de muncă.

E drept, este un subiect foarte puțin prezent în spațiul public, mai ales în ultimii ani, când agenda publică a fost ocupată de cu totul alte probleme.

Dar în România trăiesc aproape 17.000 de persoane infectate cu virusul HIV.

Aflăm mai multe de la Liliana Nicolae

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/08/lili-HIV-Fonduri-Europene-edit.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

articolul original.

Profesorul Bogdan Teodorescu: ‘Nu suntem o țară singură pe lume, suntem o țară parte a unei echipe, unei alianțe, unei structuri. Dacă tabăra aceasta pierde conflictul, nu va fi bine membrilor ei, dar mai ales membrilor din prima linie, cum e Ro

12 August 2022 at 20:47
image

Analistul politic Bogdan Teodorescu, profesor în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice – SNSPA, a vorbit despre anul electoral 2024, atunci când vor avea loc alegerile locale, prezidențiale, parlamentare și europarlamentare în România. Politologul a făcut referire și la actualul context geopolitic.

Este real că Iohannis ar putea să plece la NATO. Este real că Ciucă ar putea să fie candidatul PNL sau unui conglomerat PNL-PSD. Este real că domnul Geoană poate să fie candidatul PSD sau al unui conglomerat PSD-PNL. Este real că doamna Kovesi, deși a spus ‘nu’ în câteva limbi străine, ar putea să candideze din partea cuiva sau a unei noi structuri care s-ar putea crea în perioada următoare.

Toate aceste lucruri sunt reale, poate să mai existe și alte nume, să existe candidați independenți, la care nu ne gândim și care să ocupe locul gol lăsat de disputele dintre partide. Desigur, există și varianta pe care nu trebuie să negăm, că domnul Drulă ar putea să candideze din partea USR-ului sau domnul Cioloș, din partea REPER.

Dacă mă uit în sondaje, REPER-ul are 1 % și USR-ul are 8%. Bazinul lor este un bazin care merge spre 20-25%, deci ei au pierdut foarte mult. Este foarte posibil ca această pierdere să fie semnalul că undeva se pregătește un alt partid care să acopere această nevoie electorală și acel partid s-o aibă în frunte pe doamna Kovesi, mâncând electorat de la aceste două partide, care devin mai puțin reprezentative”, a afirmat Bogdan Teodorescu.

Bogdan Teodorescu a precizat că „cel mai important lucru într-o campanie electorală sunt temele” și că anul 2023 va fi unul extrem de important pentru alegerile din 2024.

Înseamnă care este preocuparea românilor în anul electoral 2024 și cine cred ei că le poate rezolvam într-un mod satisfăcător, mulțumitor, aceste aceste preocupări, cui să investească încrederea. Promisiune se referă la temele, la grijile, la nevoile pe care le vor avea românii, începând cu anul 2023.

De acolo în sus vom ști cum arată, de fapt, schema electorală. Trebuie să vedem cum arată anul 2023, trebuie să vedem când se termină războiul și atunci vom începe să știm ce va fi în 2024 și vom vedea ce candidați par a fi mai în măsură să răspundă la nevoile cetățenilor”, a menționat Bogdan Teodorescu.

În ceea ce privește poziția în care țara noastră se află în conflictul dintre Rusia și Ucraina, analistul politic a precizat că „tabăra noastră așteaptă să câștige conflictul”, pentru că, în caz contrar, „României nu-i va fi bine”.

Noi suntem într-o tabără. Această tabără poate câștiga sau pierde acest conflict, fiindcă suntem o tabără aflată în conflict. Noi dacă așteptăm ceva, în mod real, este ca tabăra noastră să câștige conflictul, fiindcă, dacă pierde conflictul, consecințele sunt complicate. Acest lucru cred că ar trebui să ne fie foarte clar. Nu suntem o țară singură pe lume, suntem o țară parte a unei echipe, unei alianțe, unei structuri.

Această alianță, această structură, se află într-un conflict indirect militar, dar se află într-un conflict. Dacă tabăra aceasta pierde conflictul, nu va fi bine membrilor ei, dar mai ales membrilor din prima linie, cum e România, nu-i va fi bine”, a precizat Bogdan Teodorescu, conform Gândul.ro.

Vezi și:

Analistul politic Bogdan Teodorescu: ‘Lumea occidentală a obosit. Acesta este o mare victorie a lui Putin. Ultimele victorii a lui Zelenski sunt vechi de niște luni de zile’ 

articolul original.

Reuters: Europa ia în calcul rachetele de la SpaceX pentru a acoperi golul cauzat de războiul provocat de Rusia în Ucraina

12 August 2022 at 14:23
image

Agenția Spațială Europeană a început să discute cu SpaceX pe tema utilizării rachetelor sale după ce războiul din Ucraina a blocat accesul la rachetele rusești Soyus. SpaceX, compania al cărei lider este Elon Musk, și rivala Arianespce – de origine europeană – sunt principalii competitori, alături de rachete construite de Japonia și India.

Decizia finală depinde foarte mult de momentul în care va fi lansată racheta Ariane 6.

Josef Aschbacher, directorul general al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), a declarat că în momentul de față există 2 opțiuni, una dintre ele fiind SpaceX.

„Cealaltă ar putea fi Japonia”, a mai spus directorul general al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), scrie Reuters.

Directorul general al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), despre SpaceX

„Este mai operațională decât celelalte și este cu siguranță una dintre variantele de rezervă pe care le analizăm”, a spus Josef Aschbacher.

Directorul ESA a mai spus că războiul din Ucraina a demonstrat că strategia de cooperare a Europei cu Rusia, veche de câteva decenii, nu mai funcționeză.

„Acesta a fost un semnal de alarmă că am fost dependenți de Rusia mult prea multă vreme”, a spus directorul ESA.

Sursa foto: Shutterstock

Citește și: Agenția Spațială Europeană a lansat în spațiu noua rachetă Vega-C. România a participat la proiect | VIDEO

articolul original.

Șeful IAEA: Situația este gravă la Centrala Nucleară de la Zaporojie. Vrem acces în interior | AUDIO

12 August 2022 at 11:36
image

Situația este gravă la Centrala Nucleară de la Zaporojie, avertizează șeful Agenției Internaționale a Energiei Atomice. Într-o ședință de urgență a Consiliului de Securitate ONU, Rafael Grossi a cerut acces în centrală pentru o delegație oficială a Națiunilor Unite. Între timp, Ucraina și Rusia se acuză reciproc de bombardamente la centrala nucleară.

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/08/12aug-14-Raul-–-SNDW-–-Situatia-e-grava-la-Zaporojie.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Organizația Națiunilor Unite cere insistent instituirea unei zone demilitarizate în jurul centralei nucleare de la Zaporojie, cea mai mare din Europa.

Rafel Grossi, directorul Agenției Internaționale a Energiei Atomice, afirmă că situația este gravă, iar totul se află și sub presiunea timpului. Într-o reuniune de urgență a ONU, acesta spune că o delegație a agenției internaționale trebuie să primească acces urgent în Centrală, pentru inspecție.

Altfel, consecințe catastrofale ar putea urma, mai spune Grossi.

Reprezentantul permanent al Rusiei la ONU a declarat că țara sa nu susține propunerea de a crea o zonă demilitarizată în jurul centralei.

„Nimeni nu știe care vor fi scopurile și obiectivele celor care vin inspecție”, a spus diplomatul Moscovei.

Președitele ucrainean Volodimir Zelenski spune că doar retragerea completă a armatei ruse de pe teritoriul centralei va garanta restabilirea securității nucleare.

Compania ucraineană de stat care operează centrala acuză Rusia de cinci noi atacuri. În replică, Moscova spune că soldații ucraineni bombardează, de fapt, centrala, relatează The Guardian.

Sursa foto: Shutterstock

Citește și: Reuniune ONU după atacurile asupra centralei nucleare de la Zaporojie. Organizația vrea să trimită experți pentru a face verificări

articolul original.

Ministrul Mediului, Tanczoz Barna: ‘Obiectivul nostru, asumat în programul de guvernare, este să creștem suprafețele de protecție la cel puțin 75% din suprafața parcurilor naționale’

11 August 2022 at 20:15
image

Ministrul Mediului, Tanczoz Barna, afirmă, joi seară, că obiectivul asumat în programul de guvernare este creşterea suprafeţelor de protecţie la cel puţin 75% din suprafaţa parcurilor naţionale.

”Obiectivul nostru, asumat în programul de guvernare, este să creştem suprafeţele de protecţie la cel puţin 75% din suprafaţa parcurilor naţionale. Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei (PNDVC) este primul în care am început acest proces. Astăzi, la Băile Herculane, am început consultările privind extinderea zonelor de protecţie strictă şi integrală cu administraţia parcului, reprezentanţii structurilor silvice, reprezentanţii autorităţilor locale şi cu cei ai organizaţiilor neguvernamentale”, a transmis, joi seară, ministrul Mediului.

Tanczos Barna afirmă că în Domogled – Valea Cernei avem cele mai reprezentative păduri virgine de fag din Europa, aspect confirmat inclusiv de UNESCO.  

”Astăzi suprafaţa de protecţie este la 56%. Pentru a atinge dezideratul de 75%, avem nevoie, pe lângă identificarea noilor suprafeţe cu adevărat valoroase din punct de vedere ecologic, care urmează să fie introduse sub protecţie, să schimbăm mentalităţile şi să îi atragem de partea noastră pe toţi factorii interesaţi. Trebuie să armonizăm obiectivele de protecţie a naturii şi asigurarea unui trai decent pentru comunităţile locale. Parcurile naţionale din România trebuie să ofere oportunităţi, nu doar limitări pentru locuitorii acestor zone”, a mai transmis ministrul.

Potrivit acestuia, supă primele consultări, s-a concluzionat că trebuie să regândim silvicultura din parcurile naţionale.  

”Avem nevoie de un management silvic diferit faţă de cel aplicat în pădurile de producţie, adaptat nevoilor de conservare dar şi a nevoilor comunităţilor locale. De asemenea, este obligatoriu ca lemnul de foc pentru comunităţile locale să fie asigurat în continuare şi, nu în ultimul rând, Romsilva trebuie să investească în tehnologii de exploatare moderne, non invazive, pentru ca orice lucrare silvică din Parc să aibă un efect minim asupra ecosistemelor”, a mai transmis ministrul, conform news.ro

articolul original.

Ce țară este cel mai mare exportator de energie electrică din Europa?

11 August 2022 at 23:00
image

Suedia a depășit Franța drept cel mai mare exportator net de energie electrică din Europa în prima jumătate a anului 2022, în condițiile în care disponibilitatea nucleară franceză a atins minime istorice în acest an din cauza unor probleme de lungă durată.

Analiștii EnAppSys au declarat că ascensiunea Suediei în fruntea clasamentului exportatorilor a avut mai mult de-a face cu trecerea Franței de la exportator net la începutul anului la importator net, ceea ce a dus la o scădere dramatică a poziției sale globale, relatează Reuters.

De obicei, Franța exportă decât importă, dar problemele structurale ale unităților sale nucleare au făcut ca exporturile să se înjumătățească față de anul precedent, în timp ce exporturile Suediei s-au ridicat la 16 terawați oră (TWh), a precizat compania.

Germania a fost al doilea cel mai mare exportator net

Suedia a exportat 7 TWh către Finlanda și 4 TWh către Danemarca în prima jumătate a anului, reprezentând majoritatea fluxurilor de export ale acestora.

Germania a fost al doilea cel mai mare exportator net, cu 15,4 TWh, dublu față de nivelurile înregistrate la jumătatea anului 2021, deoarece din această țară a răspuns la cererea de import din Franța, au arătat datele.

Autoritatea de reglementare a energiei nucleare din Franța a prelungit luni derogările temporare care permit ca cinci centrale electrice să continue să deverseze apă fierbinte în râuri, în timp ce țara se confruntă cu al patrulea val de căldură din această vară și cu o criză energetică. Disponibilitatea nucleară în Franța era miercuri la jumătate din capacitatea totală instalată.

articolul original.

Cătălin Manea: Nu ar trebui să vedem recensământul doar sub aspectul demografic. Pe baza datelor, autoritățile vor elabora programele de dezvoltare, politicile publice pe termen mediu și lung (VIDEO)

11 August 2022 at 20:52
image

România are o problemă cu piramida demografică, însă nu ar trebui să privim recensământul numai sub aspectul demografic, a explicat deputatul Cătălin Manea, prim-vicepreședinte în Partida Romilor Pro-Europa și reprezentant al romilor în Parlamentul României, joi, pe B1 TV, la „Actualitatea” cu Tudor Mușat.

Cătălin Manea, pe B1 TV: „Procesul de îmbătrânire este un fenomen care se petrece la nivelul tuturor statelor”

„Eu cred că nu ar trebui să vedem recensământul doar sub aspectul demografic. Este adevărat, procesul de îmbătrânire este un fenomen care se petrece la nivelul tuturor statelor, nu doar în România. Avem o problemă cu piramida demografică, care într-adevăr, în cazul României, nu arată cum ar fi trebuit să arate, adică cu foarte mulți copii la bază și, după aceea, către vârf direct proporțional cu vârsta. Piramida noastră demografică este atipică – și o spun și în calitate de vicepreședinte al Consiliului de Comunicare privind Recensământul”, a explicat deputatul.

Cătălin Manea consideră că perspectiva demografică „nu este una îmbucurătoare pentru noi”.

„Va avea o serie de implicații majore în politicile publice care vor trebui elaborate, în regândirea unor mecanisme pentru protejarea persoanelor vârstnice și mai ales în plan economic, pentru că vom avea în mod sigur o populație inferioară numeric care va trebui să susțină o populație majoritară care nu mai contribuie la bugetul de stat, respectiv pensionarii, dar asta este o demografie în următorii 10, 15, 20 de ani”, a adăugat el.

„Recensământul populației și al locuințelor a cules, prin intermediul celor două chestionare aplicate la nivelul gospodăriei și la nivelul persoanelor, o serie de informații care, acum, la finalizare, sunt în agregare. Așteptăm datele oficiale de la Institutul Național de Statistică, iar pe baza acestor informații, repet, extrem de importante pentru statul român, Guvernul României, Parlamentul României, autoritățile administrației publice locale vor trebui să țină cont de aceste date și pe baza acestor date vor elabora programele de dezvoltare, politicile publice pe termen mediu și lung”, a mai spus Cătălin Manea.

articolul original.

În căutarea conductei pierdute

11 August 2022 at 16:02
By: (I.R.)

Cancelarul german Olaf Scholz a pledat joi pentru construirea unei conducte de gaze naturale între Portugalia şi Europa Centrală, de care în prezent ar fi mare nevoie în contextul crizei energetice rezultate în urma războiului din Ucraina, iar în perspectivă ar ajuta eforturile UE de reducere a dependenţei sale energetice faţă de Rusia.

”M-am interesat mult de o conductă care astăzi ne lipseşte enorm de mult, şi anume o conductă pe care ar fi trebuit să o construim între Portugalia, Spania, prin Franţa şi până în Europa Centrală”, a spus Scholz, potrivit AFP, la o conferinţă de presă la care a participat după ce şi-a încheiat vacanţa estivală.

”Am propus să abordăm un asemenea proiect pe lângă omologii mei spaniol (Pedro Sanchez) şi portughez (Antonio Costa), dar şi în discuţiile cu preşedintele francez (Emmanuel Macron) şi cu preşedinta Comisiei Europene”, Ursula von der Leyen, a precizat Scholz, fără a oferit alte detalii despre iniţiativa pe care a sugerat-o.

Ideea unui gazoduct, denumit MidCat, a fost lansată în anul 2013 şi acesta ar fi urmat să lege regiunea spaniolă Catalonia de sud-estul Franţei. Dar în lipsa unui acord privind finanţarea şi a unui sprijin real din partea Franţei, care atunci nu era deplin convinsă de utilitatea proiectului, în 2019 acesta a fost în cele din urmă abandonat.

În plus, un studiu de fezabilitate comandat de Comisia Europeană concluzionase în 2018 că o asemenea infrastructură, cu un cost estimat de peste 440 de milioane euro, nu ar nici rentabilă şi nici necesară.

Ministrul spaniol al economiei, Nadia Calvito, s-a declarat anul acesta în martie favorabilă relansării proiectului, insistând însă că un asemenea interconector ar trebui să privească şi transportul ”hidrogenului verde”.

Problema securităţii energetice a Germaniei, ţară foarte dependentă de gazul rusesc, devine tot mai acută pe măsură ce Rusia îşi diminuează livrările de gaze către Europa ca represalii după sancţiunile ce i-au fost impuse de UE în urma agresiunii asupra Ucrainei.

articolul original.

Ieșire a lui Alexandru Muraru: ‘Am sesizat CNCD cu privire la discursul rasist susținut de către domnul Viktor Orban, președintele FIDESZ, la Băile Tușnad’

11 August 2022 at 17:45
image

Liderul PNL Iaşi, deputatul Alexandru Muraru, a anunţat că a sesizat joi CNCD cu privire la discursul rasist susţinut la Tuşnad de premierul ungar Viktor Orban, totodată lider al FIDESZ.

„Am sesizat CNCD cu privire la discursul rasist susţinut de către domnul Viktor Orban, preşedintele FIDESZ, la Băile Tuşnad, în România, în data de 23.06.2022. În temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, am transmis către CNCD o sesizare privind constatarea şi sancţionarea contravenţiei prevăzută de art. 15 din OG 137/2000 săvârşită la dată de 23.06.2022, de către dl. Viktor Orban, preşedinte al partidului FIDESZ, aflat la Băile Tuşnad în cadrul unui eveniment privat, în afara activităţii sale de prim-ministru al Ungariei, într-o vizită care nu a fost inclusă într-un program oficial al Ministerului Afacerilor Externe din România”, a afirmat liderul PNL Iaşi, Alexandru Muraru, într-un comunicat de presă. 

Liberalul precizează şi care este declaraţia din discursul lui Viktor Orban care ar exprima „în mod clar” o formă de discriminare pe bază de rasă, naţionalitate, etnie şi care are ca scop sau efect restrângerea ori înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale ori a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice: „De exemplu, în Bazinul Carpatic, nu suntem de rasă mixtă, ci pur şi simplu suntem un amestec de popoare care trăiesc în propriile noastre patrii europene. Iar atunci când stelele sunt potrivite şi vremurile sunt bune, aceste popoare se contopesc într-un fel de sos ungaro-panonimic, creând o nouă cultură europeană proprie. Pentru asta am luptat întotdeauna. Suntem dispuşi să ne amestecăm unii cu alţii, dar nu vrem să devenim o rasă mixtă”. 

Totodată, Muraru explică faptul că în baza acestei idei, Orbán a adăugat că ţările în care se amestecă europeni şi non-europeni nu mai sunt „naţiuni”.  

„Viktor Orban instigă de fapt la un experiment social de factură eugenică, experiment care a stat la baza excluderilor, a persecuţiei şi a crimelor secolului XX. Imunitatea diplomatică a d-lui Viktor Orban nu se referă la declaraţii, ci la fapte care sunt circumscrise codului penal, iar imunitatea diplomatică se activează în cazul unei acţiuni oficiale, nu a unei vizite private, cum a fost cea de la Băile Tuşnad. Declaraţiile care fac apel la „puritate rasială” sunt inaccpetabile într-o Românie europeană şi tolerantă. Acest discurs al premierului Viktor Orban este desprins din ideologiile rasiale care au făcut milioane de victime în secolul XX. Aceste derapaje sunt inacceptabile într-o Românie şi Europă a secolului al XXI-lea care au trecut prin tragediile ideologiilor rasiale”, a afirmat şeful PNL Iaşi, Alexandru Muraru. 

Liberalul susţine că CNCD nu este o instanţă de judecată, deciziile sale fiind supuse controlului de contencios administrativ. 

„Sesizarea trebuie să ajungă pe masa Colegiului Director al CNCD, astfel încât toţi membrii să se pronunţe”, adaugă deputatul PNL, Alexandru Muraru, conform news.ro 

articolul original.

Turcia a început o nouă campanie de explorare a gazelor în Mediterana de Est. Recep Erdogan: ‘Noi am căutat modalități de a răspunde la problema dependenței noastre de resurse energetice externe’

11 August 2022 at 13:45
image

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a lansat o nouă campanie de explorare a gazelor din Mediterana de Est, precizând că ea se va desfăşura în apele teritoriale ale Turciei, evitând astfel orice polemică cu Grecia şi Ciprul.

”Studiile şi forajele pe care le efectuăm în Mediterana sunt în interiorul teritoriului nostru suveran. Nu avem nevoie de permisiunea sau consimţământul nimănui pentru asta”, a dat asigurări şeful statului turc, care a celebrat plecarea noii nave de foraj marin Abduhamid Han, în portul Mersin (sudul Turciei), pentru o misiune de două luni, transmit AFP şi Reuters.

Erdogan a precizat destinaţia vasului: ”Nava noastră se va deplasa în perimetrul zăcământului Yorukler 1, la 55 de kilometri în largul portului Gazipasa”, situat la 180 kilometri est de Antalya.

Campania precedentă de foraj în Mediterana Orientală – o zonă potenţial bogată în gaz natural – în vara lui 2020 a provocat o serie de incidente cu Grecia şi, în octombrie acelaşi an, cu Ciprul.

Turcia desfăşurase atunci nave seismice, escortate de nave militare, o manevră condamnată dur de Uniunea Europeană.

”Noi am căutat modalităţi de a răspunde la problema dependenţei noastre de resurse energetice externe”, a insistat Recep Tayyip Erdogan.

Nava Abdulhamid Han ”este simbolul acestei noi politici energetice a Turciei: totuşi, cu a patra noastră navă de foraj şi două nave seismice, am intrat în joc”, a adăugat el.

Ankara afirmă că vasul Abdulhamid Han, ce are o lungime de 238 de metri, este cea mai mare şi cea mai avansată tehnologic navă de foraj de mare adâncime, putând fora la 12.000 de metri adâncime.

Turcia este aproape complet dependentă de importuri pentru a-şi acoperi cererea de energie, notează Reuters.

articolul original.

PzH 2000 pe frontul de est

11 August 2022 at 03:00

PzH 2000 pe frontul de est

Panzerhaubitze 2000 sau cum cunoastem cu totii obuzierul german PzH 2000 are necazuri de fiabilitate in Ucraina, astfel ca ucrainenii s-au plans Bundeswehr-ului ca daca PzH-urile sunt folosite la mare intensitate (cadenta de tragere) le apar tot felul de mesaje de eroare si, una peste alta, trebuie service.

Dupa discutii intre cele doua parti, germanii au comunicat ca o cadenta de 100 de lovituri pe zi este considerata o rata de foc foarte mare, o folosire de mare intensitate, si de aici problemele. De asemenea ucrainenii ar fi folosit munitii speciale incercand sa loveasca tinte la distante mari, iar acest lucru ar fi contribuit si el la defectiunile aparute.

Problemele au aparut mai ales la sistemul de incarcare. PzH 2000 poate atinge tinte pana la 30km cu proiectile normale, 40/56 de km cu proiectile de tip ERFB/ V-LAP (proiectile asistate de motoare-racheta).

In acelasi timp, ucrainenii au admis ca se prea poate ca ei sa traga mai mult de o suta de proiectile pe zi. Astfel, germanii s-au angajat sa trimite piesele de schimb necesare, iar guvernul de la Berlin face diligentele necesare pentru ca un centru de intretinere si reparatii sa fie deschis in Polonia.

Insa, desi germanii au pornit mai greu intru ajutorarea ucrainienilor lucrurile par acum sa mearga mai bine, compania KMW ar fi demarat deja productia celor 100 de obuziere PzH 2000, comandate de Berlin pentru Ucraina, totul in valoare de aproximativ 1,7 miliarde de euro. Deocamdata Germania si Olanda au donat 12 PzH-uri Ucrainei.

Pana la urma lucrurile nu sunt chiar atat de grave, PzH 2000 n-a fost pana acum la razboi si acest lucru se vede. “Americanul” M 777 are experienta de front suficienta, iar “polonezul” Krab ramane sa arate ce poate desi pana acum nimeni nu s-a plans de el. Francii cu al lor CAESAR au fost si ei la razboi, iar acest lucru se vede.

Pentru ca experienta de front a sistemelor de armament este foarte importanta nu pentru ele insele ci, evident, pentru cei care le proiecteaza. Una este sa proiectezi ceva pe baza unor cerinte teoretice sau de poligon, alta pe baza informatiilor obtinute din exploatarea directa, in linia frontului, a respectivului sistem.

Una este poligonul, alta frontul, unde militarii trag de armele lor pana la maximul posibil si cateodata peste. Abia atunci se vede care sunt problemele, ce necazuri apar in explotarea la limita si dincolo de ea.

Cu toate acestea doar constatam situatia, nu stim sigur daca este vina germanilor. 100 de lovituri pe zi nu-i de colea si nu cunoastem cum stau restul obuzierelor implicate in razboiul ucrainian din punctul de vedere al cadentei/24h si al disponibilitatii.

Pe de alta parte, Germania incepe sa miste si pe langa contractul pentru cele 100 de obuziere, ministrul de externe, Annalena Baerbock, a anuntat si livrarea, in curand, a 16 poduri mobile de asalt “Biber” pe sasiu de Leopard 1, primele trei SPAAG Gerpard au ajuns in Ucraina (dintr-un total de 30, din care 15 bucati vor ajunge relativ repede), iar spre sfarsitul verii primul (si deocamdata singurul) sistem anti-aerian IRIS T SLM va fi disponibil.

Fata de IRIS T SLM, Ucraina a facut o cerere pentru a cumpara 11 astfel de sisteme pentru 1,5 miliarde euro. Deocamdata Berlinul nu a dat un aviz favorabil, dar problama este ca ar dura intre 3 si 5 ani fabricarea acestora, ele neexistand pe stoc.

In acelasi timp Spania a recunoscut oficial ca n-are ce tancuri Leopard 2A4 sa doneze Ucrainei, pentru simplu fapt ca desi tancurile si vointa politica exista, starea tehnica  a carelor de lupta este cu totul deplorabila, asa cum am scris si noi pe site de mai multe ori.

Doamna Margarita Robles, ministrul intru aparare a Regatului Spaniei ne explica cu cuvintele sale situatia spinoasa in care se afla Leoparzii spanioli: “We are examining all the possibilities today, but I can already say that the Leopards cannot be sent [to Ukraine] because they are in an absolutely deplorable state.”

GeorgeGMT

articolul original.

Cele mai ieftine locuințe din Europa se află în România, spune un studiu

10 August 2022 at 23:00
image

România rămâne printre statele europene cu cele mai ieftine locuințe și printre puținele țări în care cel mai scump oraș nu este capitala.

România se află pe locul al doilea în topul țărilor europene cu cele mai ieftine locuințe, după Bosnia și Herțegovina, conform studiului Deloitte Property Index 2022, realizat în 23 de țări și 68 de orașe, cu un preț mediu de 1.266 de euro/mp, calculat pe baza datelor din principalele orașe din România.

Comparativ cu anul anterior, prețul mediu este mai mare cu 7,3%.

Unde găsești cele mai ieftine locuințe din Europa?

Printre statele de pe continent cu cele mai mici prețuri medii se mai află Serbia (1.520 euro/mp) și Portugalia (1.537 euro/mp).

În clasamentul pe orașe, cel mai scump din România este Cluj-Napoca, cu o medie de 1.940 de euro/mp, urmat de București (1.573 de euro/mp) și Brașov (1.348 de euro/mp).

În privința gradului de accesibilitate a locuințelor pentru cetățenii fiecărei țări, calculat în funcție de numărul de salarii medii brute anuale necesare pentru cumpărarea unui apartament standard (70 mp), România se află pe locul șapte din cele 19 țări pentru care a fost calculat acest indicator. Astfel, un român are nevoie de 6,3 salarii anuale pentru o astfel de achiziție. Conform studiului, locuințele cel mai greu accesibile sunt în Cehia, unde este nevoie de 13,3 salarii medii brute anuale pentru o , iar cele mai accesibile sunt în Irlanda (3,1 salarii medii anuale), Norvegia (4,4) și Belgia (4,5).

Piața imobiliară este „barometrul economiei”

„Piața imobiliară este considerată un barometru al economiei, fiind influențată de mai mulți factori, cum ar fi disponibilitatea terenurilor pentru dezvoltări imobiliare, aprovizionarea cu materii prime și materiale, costul construcțiilor, piața energiei etc., dar și de puterea de cumpărare a populației și de condițiile de finanțare. Anul acesta, un factor important va fi reprezentat de accesibilitatea și costul creditului, influențate puternic de inflație. În 2021, dobânda medie pentru creditele ipotecare în lei a scăzut sub 4% pe an, potrivit datelor BNR, dar de anul acesta este de așteptat să crească, pe fondul inflației generalizate. Pe de altă parte, investițiile imobiliare sunt considerate o clasă de active care protejează valoarea banilor în timp”, a declarat Alexandra Smedoiu, prtener Deloitte România.

Marea Britanie se află pe primul loc în clasamentul țărilor cu cele mai scumpe locuințe, după o creștere anuală de aproape 21%, până la o medie de 4.905 euro/mp. Austria, cu un avans de 7,3%, se află pe locul doi, cu o medie de 4.782 euro/mp. Prețuri de peste 4.000 de euro/mp s-au mai înregistrat în Franța (4.639 euro/mp) și în Germania (4.600 euro/mp). La polul opus, cu cele mai ieftine locuințe dintre țările pentru care există date disponibile la nivel național, se află Bosnia și Herțegovina (974 euro/mp) și România (1.266 euro/mp).

Unde cresc prețurile?

În schimb, Ungaria conduce la categoria , cu un avans anual de 21,5% în 2021 față de 2020, urmată la mică distanță de Marea Britanie (21%), Slovacia (19,5%) și Cehia (18,4%). Per total, anul trecut, prețurile locuințelor au crescut în 18 dintre cele 21 de țări pentru care s-a calculat acest indicator. Scăderi de prețuri s-au înregistrat, în perioada menționată, în Spania, cu 8,5%, Slovenia, cu 3,8%, și Letonia, cu 1,3%.

În topul orașelor europene cu cele mai scumpe locuințe conduce Parisul, cu un preț mediu de 13.462 euro/mp pentru un apartament, urmat de Munchen (10.500 EUR/mp) și Londra (8.426 EUR/mp). Printre orașele în care locuințele sunt mai scumpe decât cele din capitala țării se numără Barcelona din Spania (6.251 EUR/mp), Anvers din Belgia (4.050 EUR/mp), Milano din Italia (3.844 EUR/mp), dar și Cluj-Napoca din România (1.940 ERO/mp).

„România se află printre țările analizate în care prețurile la apartamentele din marile orașe depășesc media națională, iar Cluj-Napoca se remarcă cu o diferență de peste 50%, în timp ce în București acestea sunt cu doar 25% mai mari. Așadar, discrepanțele de dezvoltare de la o regiune la alta se manifestă și pe piața imobiliară, atât la nivel de preț de tranzacționare, cât și în privința apetitului investitorilor pentru dezvoltarea unor proiecte rezidențiale. Zona de vest are un avantaj cert din acest punct de vedere și este de așteptat ca și în celelalte regiuni să apară concentrări urbane odată cu modernizarea infrastructurii care să favorizeze dezvoltarea economică”, a declarat Marius Vasilescu, Director Consultanță Financiară, Deloitte România.

articolul original.

Federația Rusă încălzește terenul pentru un nou conflict? Un elicopter al forțelor armate ruse a intrat în spațiul aerian al unei țări membre NATO și UE

10 August 2022 at 16:47
image

Estonia a raportat miercuri încălcarea spaţiului său aerian de către un elicopter al Federaței Ruse.

Elicopterul, un model Mi-8, a intrat fără permisiune în spaţiul aerian al Estoniei în seara zilei de 9 august, au anunţat forţele armate estoniene. Ministerul de Externe de la Tallinn l-a convocat pe ambasadorul Rusiei în legătură cu acest incident şi i-a prezentat o notă de protest, transmite DPA.

Estonia consideră acesta un incident extrem de grav şi regretabil care este complet inacceptabil”, a menţionat diplomaţia estoniană într-o declaraţie.

În timpul întâlnirii, Ministerul de Externe estonian a ”condamnat ferm agresiunea continuă a Rusiei în Ucraina. De asemenea, am accentuat că Rusia trebuie să respecte suveranitatea şi integritatea teritorială a statelor şi dreptul internaţional”, adaugă declaraţia citată.

Armata estoniană a precizat că aceasta a fost a treia încălcare a spaţiului aerian al Estoniei de către Rusia în acest an, după un total de cinci incidente în 2021. Incidentul s-a produs în zona Koidula, din sud-estul Estoniei, la fel la precedentul caz de acest fel, înregistrat în iunie.

Elicopterul nu avea pornit sistemul de identificare electronică şi nu transmisese un plan de zbor. Pilotul nu a păstrat contactul radio cu controlul traficului aerian în timpul incidentului, care a durat mai puţin de un minut, potrivit raportului armatei estoniene, conform agerpres.ro.

articolul original.

Volodimir Zelenski arată cu degetul spre Europa: Lumea începe să recunoască că a făcut o greșeală când a decis să nu răspundă cu toată forţa la primii paşi agresivi ai Rusiei

10 August 2022 at 06:15
image

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis în alocațiunea sa zilnică adresată ucrainenilor că lumea începe să recunoască că a făcut o greşeală în 2014, când a decis să nu răspundă cu toată forţa la primii paşi agresivi ai Rusiei, scrie news.ro

”Nu vom uita că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a început odată cu ocuparea Crimeei. Rusia a transformat peninsula noastră, care a fost şi va fi întotdeauna unul dintre cele mai bune locuri din Europa, într-unul dintre cele mai periculoase locuri din Europa. Rusia a adus în Crimeea represiune pe scară largă, probleme de mediu, deznădejde economică şi război. Prezenţa ocupanţilor ruşi în Crimeea este o ameninţare pentru întreaga Europă şi pentru stabilitatea globală. Regiunea Mării Negre nu poate fi sigură atât timp cât Crimeea este ocupată. Nu va exista o pace stabilă şi durabilă în multe ţări de pe malul Mării Mediterane atât timp cât Rusia va putea folosi peninsula noastră ca bază militară”, a declarat Zelenski.

”Acest război rusesc împotriva Ucrainei şi împotriva întregii Europe libere a început cu Crimeea şi trebuie să se încheie cu Crimeea – cu eliberarea ei. Astăzi este imposibil de spus când se va întâmpla asta. Dar adăugăm constant componentele necesare formulei de eliberare a Crimeei”, a adăugat el.

Preşedintele ucrainean a anunţat lansarea Platformei Crimeea – o platformă diplomatică cheie pentru activitatea de eliberare a Crimeei. ”Platforma Crimeea va funcţiona şi anul acesta. Ne pregătim deja pentru acest summit”, a precizat el.

Preşedintele Ucrainei a susţinut că subiectul Crimeea există pe toate platformele internaţionale unde se discută războiul rusesc împotriva ţării sale.

”Istoria răspunsului global la ocuparea Crimeei de către Rusia, sau mai degrabă lipsa unui astfel de răspuns, este acum unul dintre cele mai bune argumente pentru intensificarea sancţiunilor împotriva Rusiei. Lumea începe să recunoască că a făcut o greşeală în 2014, când a decis să nu răspundă cu toată forţa la primii paşi agresivi ai Rusiei”, consideră liderul de la Kiev, scrie news.ro

articolul original.
❌