ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 30 November 2022Ultimele Stiri

Balcanii, din nou butoiul cu pulbere al Europei? Șeful diplomației italiene avertizează: ‘Trebuie să îi oprim pe ruși în Balcanii de Vest, avem nevoie de o prezență sporită a Europei’

30 November 2022 at 19:45
image

Șeful diplomaţiei italiene Antonio Tajani atrage atenția că Europa ar trebui să îşi sporească prezenţa în Balcanii de Vest pentru a limita influenţa Rusiei.

Stabilitatea în Balcanii de Vest este importantă pentru pace. Trebuie să îi oprim pe ruşi în Balcanii de Vest, avem nevoie de o prezenţă sporită a Europei„, a declarat el, potrivit Reuters.

Trebuie să protejăm toate ţările din Balcanii de Vest şi apropiate de Ucraina, deoarece este important în acest moment să lucrăm împreună. Unitatea este importantă şi este un mesaj puternic pentru Rusia„, a spus Tajani, în contextul în care la reuniunea de la Bucureşti au fost invitaţi să participe şi miniştrii de externe din Bosnia-Herţegovina, Georgia şi Republica Moldova, parteneri ai NATO.

Bosnia-Herţegovina trece prin cea mai gravă criză politică de la sfârşitul războaielor din Balcani din anii ’90, sârbii bosniaci contestând instituţiile statului, ca parte a eforturilor lor de lungă durată de secesiune, încurajaţi de un sprijin cel puţin tacit din partea Rusiei.

Ministrul de externe al Bosniei, Bisera Turkovic, prezentă la reuniunea de la Bucureşti, şi-a exprimat la rândul său îngrijorarea miercuri în legătură cu intenţiile Rusiei în privinţa ţării sale.

Avem împuterniciţi ai Rusiei în guvernul nostru, iar diviziunea din ţara noastră este profundă„, a spus ea înaintea discuţiilor din ultima zi a reuniunii, conform agerpres.ro.

articolul original.

Lumea Europa FM: Cupa Mondială Problemă, Qatar 2022 – „FIFA a ținut neapărat să țină Cupa Mondială acolo” | AUDIO

30 November 2022 at 15:10
image

AUDIO. Cupa Mondială este cea mai urmărită competiție sportivă a Planetei. În premieră anul acesta, FIFA a ales să mute Campionatul Mondial iarna, spre deosebire de celelalte ediții care s-au desfășurat vara.

Și locul în care se joacă meciurile este mai puțin obișnuit. Țara gazdă este Qatar – primul stat arab care organizează o Cupă Mondială.

Decizia a fost criticată și nu este lipsită de controverse. Qatarul a fost acuzat că exploatat migranți pentru ridicarea stadioanelor, iar arenele au devenit adevărate cimitire pentru mii muncitori.

Cupa Mondială din 2022 este cel mai scump turneu final din istorie și aduce în prim-plan 32 de echipe naționale. România lipsește însă. Ultima apariție a țării noastre la o Cupă Mondială a fost în urmă cu 24 de ani.

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/11/LEFM-Cupa-Mondiala-din-Qatar.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Qatar, anunțată țară gazdă în 2010: „O zi mare pentru fotbal”

În urmă cu 12 ani, pe 2 decembrie 2010, președintele FIFA de la vremea respectivă – elvețianul Sepp Blatter – făcea un anunț controversat:

„Qatar va organiza Cupa Mondială din 2022.”

Șeful celui mai important for fotabalistic spunea, tot în 2010:

„Este o zi mare. Fotbalul este mai mult decât un joc, fotbalul înseamnă fair-play. Acest joc oferă foarte multă speranță umanității.
Niciodată Cupa Mondială nu a fost în Orientul Mijlociu. Lumea arabă așteaptă de mult timp acest lucru, așa că sunt un președinte fericit atunci când vorbim despre dezvoltarea fotbalului.”

Dar cum s-a ajuns ca Campionatul Mondial de Fotbal să fie organizat în Qatar? Dacă locul ales pentrntru prima Cupă Mondială organizată vreodată, din 1930, avea o însemnătate simbolică, procesul de selecție s-a birocratizat în timp.

Prima ediție a avut loc în Uruguay pentru că sud-americanii erau campioni la precedentele două olimpiade, iar statul sărbătorea 100 de ani de independență.

În prezent însă, la nivel oficial, țările care doresc să găzduiască Cupa Mondială trebuie să depună un dosar, să ai aibă infrastructură dezvoltată pentru ca, în final, să primească votul de la FIFA.

„Au fost o grămadă de scandaluri, inclusiv legat de decizia de a acorda Qatarului statut de țară gazdă. Au fost discuții despre interese electorale și financiare ale FIFA. Nu este o instituție curată, nici nu cred că ar putea fi o instituție cu o imagine imaculată pentru sunt foarte mulți bani la mijloc, iar în acest context corupția este inevitabilă.

FIFA a ținut neapărat să țină Cupa Mondială acolo”, spune jurnalistul Remus Răureanu de la Gazeta Sporturilor.

Începând cu 2010, autoritățile de la Doha au dus o cursă contra cronometru. La vremea respectivă, țara din Orientul Mijlociu avea doar două stadioane din cele opt construite până în prezent.

Ultimii ani au arătat că nu doar costul financiar a fost unul uriaș, ci și cel uman.

Se estimează că stadioanele de sute de mii de euro au devenit adevărate cimitire pentru mai bine de 6.700 de muncitorii, cei mai mulți migranți din India, Bangladesh, Pakistan, Nepal și Sri Lanka. Numărul provine dintr-o investigație a ziarului britanic The Gurdian, însă organizațiile mondiale pentru drepturile omului estimează că cifra trece 15.000 de muncitori care și-au pierdut viața în ultimii zece ani.

Anchetele din presa străină au dezvăluit că muncitorii au fost găzduiți în condiții insalubre. Erau plătiți cu salarii între 8 și 11 dolari pe zi, pentru o muncă de 9-11 ore pe căldură extremă.
Așa ceva nu s-ar fi întâmplat în Europa, spune jurnalistul Gazetei Sporturilor.

„Nimeni din Qatar nu și-a cerut scuze. FIFA ar fi trebuit să mute competiția” – subliniază Remus Răureanu.

Chiar și Sepp Blatter recunoaște, acum, că alegerea Qatarului drept țară gazdă a Cupei Mondiale a fost o greșeală.

După Cupa Mondială, autoritățile de la Doha au declarant că vor transforma Stadioanele în Muzee, iar unul dintre ele – construit din 974 de contrainere de transport va fi cel mai probabil demolat: fiind considerat de la început un stadion de unică folosință.

Campionatul Mondial de Fotbal din Qatar bifează câteva premiere: este cel mai scump din istoria competiției – cu costuri care trec de 4 miliarde de euro.

Este primul Campionat Organizat într-o țară Arabă. Este marca de numeroase restricții. Fanii nu voie să consume alcool pe stadioane sau în spațiile publice, riscă pedepse grave pentru gesturi intime în public, mai ales între persoanele de același sex, aceste relații fiind ilegale în Qatar.

Este primul Campionat Mondial Organizat iarna, în plin sezon competițional pentru echipele de club.

Sursa foto: Shutterstock

Citește și: REPORTAJ | AUDIO. Capitală, în căutare de patinoar olimpic. Nicușor Dan: „Așteptăm expertiza”
articolul original.

Elena Popescu (Ministerul Energiei): ‘Nu facem în totalitate înlocuirea cărbunelui cu gaz. Ne luăm totuși o marjă de prudență să vedem cum trecem iarna aceasta’

30 November 2022 at 16:47
image

Elena Popescu, Ministerul Energiei, Direcţia Generală Politici Energetice şi Green Deal, a declarat că închiderea capacităţilor de cărbune nu poate fi făcută fără a avea cel puţin investiţiile pe gaz pe care le avem preconizate.

Nu facem în totalitate înlocuirea cărbunelui cu gaz. Avem 1.300 de MW şi închidem 4.950 de MW până în 2.030. Deci, este o comparaţie total nejustificată. Ce înlocuim? Închidem cărbunele şi îl înlocuim cu nişte capacităţi de gaz care pot avea rol şi de back-up la regenerabile, dar va fi o creştere mare a ponderii surselor regenerabile de energie. Lucrăm la strategia de hidrogen. Poate nu ştiţi că în PNRR există acest jalon: elaborarea strategiei de hidrogen, la care am început să lucrăm. Deci, pot să vă asigur că nu suntem chiar aşa excluşi din discursul european.

Într-adevăr, suntem întârziaţi cu multe investiţii. Dacă aveam acele investiţii despre care vorbeaţi, Tarniţa şi 3 şi 4 de la Cernavodă – era extraordinar acum. Nu am fi avut probleme nici pentru Moldova. Mergem în direcţia care trebuie, numai că despre ce am vorbit am justificat de ce nu merge, de ce nu le închidem ireversibil, total şi pentru totdeauna capacităţile acum, deşi ele sunt trecute în calendarul din planul de restructurare şi care a fost iniţial în ordonanţa de urgenţă. Ne luăm totuşi o marjă de prudenţă să vedem cum trecem iarna aceasta. Şi-o iau toate statele membre. Discursul este în linie cu ce se întâmplă la nivel european.”, a afirmat Elena Popescu la webinarul EPG – Lansare Raport: Eliminarea Cărbunelui în România.

În ceea ce priveşte „cele două investiţii” de la Complexul Energetic Oltenia (CEO), Elena Popescu a subliniat că s-au primit bani din Fondul de Modernizare.

Am gândit acele capacităţi în contextul reducerii unităţilor de cărbune şi în contextul în care am insistat atunci când am negociat Planul de Restructurare cu CEO că este nevoie să menţinem Complexul Energetic Oltenia în acea zonă, în operare. (…) Am insistat ca acest operator să fie menţinut în zonă tocmai datorită faptului că este o zonă monoindustrială, că toată economia acestei zone este legată de acest operator – şi am venit cu propunerea către Comisie şi, până la urmă, i-am convins să diversificăm mixul acestui operator, adică să închidem capacităţile pe cărbune cele mai vechi şi cele mai ineficiente – şi, în perioada aceasta de tranziţie, până când sursele regenerabile de energie vor creşte în mod semnificativ în sistem, astfel încât să poată înlocui un ‘based load’ împreună cu nişte instalaţii de stocare„, a explicat Popescu.

Ea a dat asigurări că este nevoie de aceste capacităţi, au fost incluse în planul de restructurare, „a fost înţeles raţionamentul”.

„De ce le includem împreună cu alte surse regenerabile de energie? Ne bazăm şi pe sursele interne de gaze. Avem surse interne. Dependenţa României de gaz natural nu este comparabilă cu a celorlalte state din jurul nostru sau alte state europene. Ne bazăm pe sursele de gaz din Marea Neagră, ne bazăm pe surse alternative care vin din coridorul sudic. (…) Suntem conştienţi că şi infrastructura de gaze pe care am inclus-o în PNRR trebuie să respecte nişte standarde tehnice.

Deci, mergem către direcţia care trebuie şi care se află în reglementările europene. Dar, acum să renunţăm şi la cărbune şi la gaz, că nici cărbunele nu-i bun, nici gazul nu-i bun… O să avem mulţi care spun: nici nuclearul nu este bun. Trebuie să fim realişti. Haideţi să utilizăm ceea ce avem şi să ne conformăm în linie cu direcţiile de decarbonare. Deci, nu ieşim din această direcţie de decarbonare şi de reducere a emisiilor, dar trebuie să ne utilizăm resursele indigene. În acest context geopolitic deosebit de dificil. Numai probabil Transelectrica şi cei implicaţi direct în funcţionarea sistemului realizează pericolul în care se află sistemul energetic„, a adăugat ea, conform agerpres.ro.

articolul original.

NATO își va face simțită prezența și mai puternic în țara noastră. Mircea Geoană: ‘Sunt convins că grupul de luptă din România va ajunge la nivel de brigadă. Marea Neagră este într-o situație extrem de complexă’

30 November 2022 at 16:25
image

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, s-a declarat convins că grupul aliat de luptă din România va ajunge la nivel de brigadă.

Este o întâlnire a miniştrilor de Externe, este evident o discuţie în principal politică, dar este foarte, foarte clar că suntem în curs de implementare a deciziilor de Madrid. Acolo, liderii noştri au decis că apărarea şi descurajarea pe Flancul estic, inclusiv în România, vor fi duse la nivelul următor. Ce înseamnă nivelul următor? Înseamnă că se poate ajunge şi sunt convins că România va ajunge la nivel de brigadă. Mulţumim Franţei şi ţărilor care participă la grupul de luptă din România pentru acest efort. De asemenea, observăm cum aliatul american continuă în plan bilateral şi în plan NATO să fie prezent în România„, a spus oficialul NATO, într-un briefing de presă.

El a vorbit de acţiunile care vizează apărarea şi descurajarea pe Flancul estic.

Vorbim de apărare şi descurajare în România şi pe Flancul estic, de-a latul tuturor domeniilor militare – terestru, aerian, maritim, spaţial şi cibernetic, vorbim de elemente suplimentare de informaţie şi inteligence, vorbim de lecţiile învăţate din războiul din Ucraina. De aceea, sunt extrem de încrezător că România şi ţările din Flancul estic vor avea de aici până la Vilnius elemente suplimentare care să reconfirme că niciun centimetru pătrat din teritoriul aliat nu este lăsat în afara protecţiei NATO”, a mai declarat Geoană.

Secretarul general adjunct al NATO a subliniat că organizarea, la Bucureşti, a Ministerialei de Externe a NATO este un semnal pentru ţara noastră ca aliat-ancoră pe Flancul estic, dar şi pentru relevanţa Mării Negre în Conceptul de securitate al NATO.

Marea Neagră este într-o situaţie extrem de complexă. Aici se întâmplă şi agresiunea rusească împotriva Ucraina, de aici pleacă din Ucraina, Crimeea şi teritoriile ocupate multe alte ameninţări către Orientul Mijlociu, către alte zone care sunt de interes pentru întreaga alianţă. Zona Mării Negre este importantă pentru ţările riverane din NATO, dar este importantă pentru întreaga alianţă. (…)

Luăm toate măsurile în toate domeniile pentru a putea să asigurăm securitate şi apărare pe zona Mării Negre, care rămâne în continuare o zonă extrem de încordată şi unde apărarea, descurajarea, sprijinul pentru Ucraina şi evitarea riscului de escaladare trebuie să meargă în paralel şi vreau să vă asigur că şi noi, liderii politici ai alianţei, dar şi generalul Cavoli, care a fost prezent aici la Bucureşti – comandantul suprem aliat -, a fost extrem de atent la ceea ce au spus aliaţii şi aliaţii au spus – în principal prin aliaţii de la Marea Neagră, România în primul rând – că este nevoie ca zona Mării Negre să aibă tot ceea ce înseamnă elemente de apărare şi descurajare, care să ne permită să ne facem datoria”, a afirmat Mircea Geoană, conform agerpres.ro.

articolul original.

Politico: Republica Moldova este ,,punctul luminos” din Europa

30 November 2022 at 14:06

Democrația din Ungaria și Polonia continuă să dea înapoi, dar situația este altfel în Moldova, unde sunt progrese la acest capitol, potrivit unui nou raport al unei organizații neguvernamentale din Suedia, relatează Politico.eu. 

Republica Moldova, țară vecină cu Ucraina, se confruntă cu o uriașă criză politică și economică. Rusia a redus drastic cantitatea de gaze naturale livrată țării pentru ca să o forțeze să renunțe la poziția pro-europeană, chiar și așa democrația progresează. 

Progres democratic în Republica Moldova

În timp ce corupția rămâne o provocare cheie pentru aceasta, ea se află printre primele 25 % din țările de pe glob care oferă o atenție mare integrității media sau drepturile omului. 

image

În lume, însă situația este altfel, democrația este în retragere, regimurile autoritare devin din ce în mai represive pe măsură ce o criză economică globală se instaurează, potrivit raportului cu privire la starea democrației globale publicat de Institutul Internațional pentru Democrație și Asistență Electorală (IDEA). În general, democrația stagnează pe scară largă , iar Polonia și Ungaria sunt printre țările care suferă de ,,un tip de eroziune democratică acută și deliberată”, mai scrie sursa. 

În același timp, regimurile autocratice devin din ce în ce mai totalitare, în special, când este vorba de alegeri sau productivitatea Parlamentului. Constatările IDEA, o organizație neguvernamentală din Stockholm, sunt bazate pe o analiză cu privire la trendurile democratice în care au fost vizate 173 de țări.

„În ultimii șase ani, numărul țărilor care se îndreaptă către autoritarism este mai mult decât dublu față de cel care este direcționat către democrație. La sfârșitul anului 2021, aproape 1/3 din cele 173 de țări evaluate de IDEA se confruntă cu scăderi în cel puțin un atribut al democrației”, arată raportul. 

,,Democrațiile, multe din Europa, se deteriorează”

Kevin Casas-Zamora, secretar general al IDEA, susține că o tendință generală, dar deosebit de evidentă în Europa este că: „Democrațiile cu performanțe înalte, cele mai multe dintre ele în Europa, se deteriorează și majoritatea nu a făcut nici un progres în ceea ce privește asigurarea unei democrații mai bune, a unei calități mai bune pe care să o livreze oamenilor începând cu anul 1990”. 

Acesta a mai declarat că agresiunea Rusiei a atras „atenția asupra importanței menținerii democrației. Înțelegem, într-un fel, faptul că lipsa democrației este o problemă pentru pacea globală”.

Casas-Zamora a evidențiat, în mod special, că Moldova este văzută ca un „punct luminos”, atunci când este vorba de progresul democratic. ,,Cu toate acestea, perspectivele pentru viitor  nu sunt pozitive”, a punctat acesta. 

Raportul a fost făcut public într-o perioadă în care toate țările se confruntă cu multiple crize. În timp ce economiile sunt afectate de consecințele pandemiei de COVID-19, războiul rus în Ucraina provoacă o criză energetică care majorează sever costul vieții, dar și o recesiune iminentă. 

Din cauza războiului rus în Ucraina vin ani dificili pentru democrații

La final, secretarul general al IDEA a declarat că această criza economică rezultată în urma războiului din Ucraina pune presiune asupra democrațiilor. „Impresia mea este că următorii ani vor fi foarte dificili pentru democrații din cauza efectelor politice care decurg din criza economică”, a conchis el.

articolul original.

Ministrul de externe al Suediei, la București: „Suntem gata să furnizăm mai multă securitate pentru Europa”

30 November 2022 at 07:37
image

Ministrul de externe al Suediei, Tobias Billstrom, afirmă că ţara sa este pregătită să furnizeze mai multă securitate în Europa şi în lume, atunci când va deveni membru deplin al Alianţei Nord-Atlantice.

Billstrom spune că Suedia are trupe bine antrenate

„Suntem gata să furnizăm, când devenim membrii deplini, mai multă securitate pentru Europa, pentru lume dar, în mod deosebit, venim cu echipament bun, cu trupe bine antrenate să întărim flancul nordic”, a declarat oficialul suedez, miercuri, la Palatul Parlamentului, în ziua a doua a Ministerialei NATO.

Billstrom a subliniat rezilienţa, dar şi ambiţia NATO de a sta în faţa agresiunii ruse împotriva Ucrainei, precum şi cooperarea dintre statele Alianţei.

El a precizat că nu poate da un termen precis al aderării Suediei la NATO până când Parlamentul Turciei nu va ratifica tratatul, dar a menţionat că au fost făcute progrese la întâlnirea de marţi dintre Suedia, Finlanda şi Turcia.

Reuniunea miniştrilor afacerilor externe din ţările membre NATO continuă miercuri, la Bucureşti. În cea de a doua zi a reuniunii se va desfăşura o nouă sesiune a Consiliului Nord-Atlantic cu Finlanda şi Suedia, ţări invitate să adere la organizaţie, după care va avea loc o sesiune în care se vor alătura discuţiilor şi şefii diplomaţiilor din Republica Moldova, Georgia şi Bosnia şi Herţegovina, ţări partenere ale Alianţei Nord-

articolul original.

Aderarea României la Schengen figurează ca primul punct pe ordinea de zi a Consiliului JAI din 8 decembrie

30 November 2022 at 06:10
image

Consiliul UE a anunţat temele de pe agenda reuniunii pe care miniştrii de interne şi ai justiţiei din statele membre UE (Consiliul JAI) o vor avea în 8-9 decembrie la Bruxelles, iar aderarea României, Bulgariei şi Croaţiei la Spaţiul Schengen figurează pe primul loc al ordinii de zi.

Miniştrii de interne se vor reuni joi, 8 decembrie, şi vor discuta despre „aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Bulgaria, Croaţia şi România, scopul fiind să adopte decizii în acest sens”, potrivit agendei publicate pe site-ul Consiliului UE.

„Miniştrii vor evalua, de asemenea, starea generală a Spaţiului Schengen, ca parte a ciclului anual al Consiliului Schengen. Aceştia se vor concentra în special pe combaterea traficului de migranţi şi pe interoperabilitatea sistemelor informatice”, menţionează acest prim punct de pe agendă.

Al doilea punct pe agendă se referă la politicile în domeniul migraţiei şi azilului. „Miniştrii vor face schimb de opinii cu privire la dimensiunea externă a migraţiei şi la situaţia de-a lungul principalelor rute de migraţie. De asemenea, aceştia vor fi informaţi cu privire la progresele înregistrate în ceea ce priveşte lucrările în curs referitoare la politica UE în materie de azil şi migraţie. Această discuţie urmează Consiliului extraordinar Justiţie şi Afaceri Interne care a avut loc la 25 noiembrie”, precizează Consiliul UE a cărui preşedinţie este deţinută de Cehia.

Migraţia este, de altfel, în strânsă legătură cu subiectul Schengen, pentru că principalele obiecţii ale statelor membre care încă mai au reticenţe în privinţa aderării României şi Bulgariei la Schengen, în special Austria, se referă la gestionarea ineficientă a afluxului de imigranţi.

Miniştrii de interne din UE vor mai discuta la Consiliul JAI despre agresiunea Rusiei în Ucraina – sub aspectul unui nou val de refugiaţi şi al riscului crescut de trafic cu fiinţe umane şi cu arme -, despre abuzul sexual al copiilor în online şi despre „rezilienţa infrastructurii critice”.

CE SPUN LIDERII ROMÂNI DESPRE ŞANSELE ROMÂNIEI DE A INTRA ÎN SCHENGEN

Ministrul de Interne, Lucian Bode, care a fost la Viena, Berlin şi Bruxelles, pentru a convinge oficialii europeni că România este pregătită să fie primită în Spaţiul Schegen, declara luni seară că nemulţumirea Austriei este legată de un sistem care nu funcţionează în privinţa migranţilor, dar oficialul român susţine că a demonstrat că ruta migranţilor care vin din Balcanii de Vest nu este prin România. Întrebat ce anticipează că se va întâmpla la Consiliul JAI, Lucian Bode a explicat că România este pregătită şi trebuie să adere la Schengen în 8 decembrie 2022. ”Înţelegem că este un vot politic al statelor membre în cadrul Consiliului Schengen. Ştim că orice vot politic are şi o nouă de subiectivism, dar votul politic trebuie să ţină cont de fapte, iar faptele sunt clare: experţii UE au verificat, iar Comisia a anunţat de două ori ferm şi hotărât că România este pregătită şi trebuie să adere fără amânare la Spaţiul Schengen pe data de 8 decembrie”, a declarat Lucian Bode.

Preşedintele Klaus Iohannis, aflat săptămâna trecută în vizită la Riga, a declarat că termenul final pentru decizia privind aderarea României la Schengen nu este 8 decembrie, când are loc Consiliul JAI, aceasta fiind doar data la care poate fi discutată posibilitatea intrării în Schengen a ţării noastre. „Există posibilitatea ca această decizie să fie amânată cu o lună sau cu două luni, până când toate întrebările altor state precum Austria, Olanda sau Suedia primesc răspunsuri clare”, a spus şeful statului.

La rândul său, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, declara zilele trecute că nu trebuie să avem o dată ”în minte” pentru intrarea României în Schengen, ci este important ca ţara noastră să facă toate demersurile pentru acest obiectiv. Aurescu a spus că a avut discuţii cu oficialii ţărilor care se opun acestui demers, Olanda, Suedia şi Austria, şi i-a asigurat că România controlează fenomenul migraţiei.

Întrebat dacă România controlează fenomenul migraţiei, Bogdan Aurescu a susţinut şi el că ţara noastră nu se află pe vreo rută de migraţie. ”Noi controlăm acest fenomen al migraţiei. Datele pe care le avem din rapoartele Frontex arată că România nu este pe vreo rută de migraţie, nu suntem nici sursă de migraţie, dimpotrivă, controlăm foarte bine migraţia”, a declarat Aurescu.

CINE ARE OBIECŢII FAŢĂ DE ADERAREA ROMÂNIEI ŞI DE CE 

„Olanda a avut două condiţii, una dintre condiţii a fost un raport MCV pozitiv, iar raportul de pe 22 noiembrie a fost pozitiv. O a doua condiţie a fost o a doua misiune de evaluare la nivel de experţi în România ca să verifice aquis-ul Schengen. Am avut o primă vizită de evaluare în perioada 9-11 octombrie, la care experţii olandezi nu au participat. Acel raport a fost foarte cuprinzător şi concluziile au fost pozitive. Cu toate acestea, fiindcă a existat această preocupare, să spun, a Olandei, am organizat încă o misiune de evaluare care s-a desfăşurat pe 17 noiembrie. O misiune care s-a uitat la protecţia datelor, la aspecte ce ţin de natura penală şi la modalităţile în care ştim să emitem vize Schengen. Această ultimă componentă s-a desfăşurat la Consulatul României la Istanbul, iar primele două componente au fost examinate la Bucureşti. Raportul acestei a doua misiuni de experţi a fost pozitiv, foarte bun”, a explicat Bogdan Aurescu la Digi24.

Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, declarase în urmă cu două săptămâni că Viena se va opune extinderii spaţiului Schengen prin includerea Croaţiei, României şi Bulgariei din cauza presiunii migratorii. Creşterea numărului de solicitanţi de azil în Austria arată că Spaţiul Schengen nu funcţionează, a arătat ministrul austriac de interne.

Ulterior, cancelarul austriac Karl Nehammer, aflat în vizită la Zagreb, a nuanţat aceste declaraţii şi a spus că Austria nu are o problemă cu Croaţia, ci cu România şi Bulgaria. „Austria se confruntă cu o provocare majoră. Facem faţă presiunii uriaşe a migraţiei ilegale, iar noi nu păzim frontiera externă a UE”, a explicat cancelarul Nehammer. „Vom susţine aderarea Croaţiei la spaţiul Schengen, dar vom fi critici faţă de eforturile Bulgariei şi României”, a spus cancelarul austriac Karl Nehammer, citat de agenţia de presă croată Hina. „Croaţia şi-a îndeplinit toate obligaţiile, pentru că putem vedea de unde vin migranţii ilegali”, în timp ce România şi Bulgaria au probleme în a-şi proteja frontierele, a subliniat Nehammer.

Ulterior, de la Viena a venit o declaraţie contradictorie din partea însuşi vicecancelarului, care însă face parte dintr-un alt partid decât cel al cancelarul Nehammer. Vicecancelarul Werner Kogler, lider al Partidului Verzilor, a declarat, potrivit cotidianului „Kurier”, că nu este de acord cu evaluarea colegilor conservatori din OeVP, iar „Austria susţine în continuare oficial aderarea României şi Bulgariei” la spaţiul de liberă circulaţie.

În ceea ce priveşte obiecţiile Suediei, care veneau mai mult dinspre opoziţia social-democrată din Parlamentul de la Stockholm, acestea par să fi fost surmontate.

Spaţiul Schengen include toate ţările UE – cu excepţia Bulgariei, Irlandei, Croaţiei, României şi Ciprului -, precum şi patru ţări din afara UE: Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia.

Pentru extinderea Schengen este nevoie de un vot în unanimitate din partea statelor membre Schengen, dar decizia finală o iau liderii UE, în Consiliul European.

articolul original.

Aselsan AESA

30 November 2022 at 04:00

Radarul SABR (AN/APG-83) care va echipa aparatele F 16 grecesti

Stransi cu usa intre embargoul asupra livrarilor de materiale sensibile de catre restul membrilor NATO si grecii care se tot inarmeaza, turcii incearca apa cu degetul si isi lanseaza propriul radar AESA dezvoltat de Aselsan.

Daca le iese, ar fi o mare victorie tehnologica pentru Ankara, cu atat mai mult cu cat noul radar activ este destinat flotei turcesti de F 16, noii drone Akinci si viitorului avion de generatie a cincea turcesc – programul Turkish Fighter Experimental (TF-X).

Pe 10 noiembrie, AESA  Aselsan a fost prezentat publicului. “It is a radar project equivalent to the most advanced radars in the world at the moment,” a declarat Ismail Demir.

In presa turca s-a speculat ca primul radar AESA pentru F 16 ar putea fi livrat fortelor aeriene turce pana la sfarsitul acestui an, dar nu exista nicio declaratie oficiala in acest sens.

Necazurile turcilor au legatura cu Grecia, vechea lor rivala, tara care in ultimii ani a investit masiv in modernizarea fortelor sale aeriene, iar grecii chiar au ce sa arate turcilor pe deasupra Marii Egee si nu numai. 83 de F 16 aflate in plin proces de modernizare la standardul Block “V” Viper, dotate cu radar AN/APG-83, achizitia in regim de urgenta a 24 de aparate Rafale, dotate cu radare AESA RBE2.

La nivel de forte navale, Grecia nu poate tine pasul cu turcii dar cel mai probabil ca nici n-au nevoie, multitudinea de insule ofera suficiente baze aeriene, astfel incat interesul Atenei este sa detina superioritatea aeriana, impotriva careia flota turca – fara protectia proprilor avioane de lupta – nu are ce face.

Americanii sunt un alt factor important in zona prin eliminarea Turciei din programul F 35A (Ankara avea de gand sa cumpere 100 de aparate) dar si prin refuzul Washingtonului in a vinde Turciei avioane F 16 Block 70 sau de a permite modernizarea pe model grecesc.

Acum nu stim cat de “project equivalent to the most advanced radars in the world at the moment” este de facto radarul dezvoltat local de turci. Foarte greu de crezut ca ar fi la nivel mondial atat timp cat Coreea de Sud a avut nevoie de sprijinul masiv al israelienilor in dezvoltarea propriului radar AESA iar rusii inca n-au reusit mare lucru cu radarul lor dedicat Suhoi Su-57.

Deocamdata industria de aparare turca face eforturi considerabile pentru dezvoltarea de produse sofisticate dar mari realizari inca nu sunt si ar fi de mirare ca primul radar AESA sa fie la nivelul declaratiilor oficialilor turci. Cel mai probabil ca nu va fi si grecii vor detine in continuare suprematia tehnologica in spatiul aerian disputat cu turcii.

De bagat la cap, din punctul de vedere al radarului de bord, si pentru fortele noastre aeriene cu atat mai mult cu cat noi am avea ceva solutii…

GeorgeGMT

articolul original.

Gata Oricând!

29 November 2022 at 22:08
image

https://gata-oricand.cinemagix.ro/

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Proiect uriaș în România! Se pregătește construirea celui mai mare parc fotovoltaic din Europa. Cât va costa și unde va fi ridicat

29 November 2022 at 18:36
image

În ultimul an, mulți români s-au îndreptat spre achiziționarea și montarea de panouri solare în propriile locuințe, pentru a diminua costurile facturilor la energie. Însă, de data aceasta, panourile solare vor duce România într-un nou top: se pregătește construirea celui mai mare parc fotovoltaic din Europa! Costurile sunt imense și, zilnic, vor lucra 1000 de persoane. Iată detaliile mai jos, în articol.

Sunt vești importante în industria energiei regenerabile! Începând cu anul 2023, un nou parc fotovoltaic va fi ridicat în România. De data aceasta se vorbește despre un parc cu panouri solare ce va ajunge în top. Va fi cel mai mare parc fotovoltaic din Europa și va fi construit la Arad. Costurile se ridică la 800 de milioane de euro și vor lucra, zilnic, 1000 de persoane. De asemenea, dezvoltatorul ar mai avea în plan încă două investiții care ridică totalul la 1,4 miliarde de euro.

Se va construi un parc fotovoltaic în Arad

Parcul fotovoltaic își va începe povestea în zona Pilu – Grăniceri, din județul Arad. Anunțul a fost făcut de reprezentanții dezvoltatorului, în cursul zilei de marți, 29 noiembrie 2022. Proiectul fotovoltaic de la Arad va avea 1044 de MW. De asemenea, celelalte două proiecte pe care le are în plan vor oferi 800 MW. Celelalte două proiecte vor fi în localităţilor Chişineu-Criş şi Macea.

Proiectul din Arad ar urma să fie finalizat în luna decembrie a anului 2024. Potrivit estimărilor, tot atunci ar urma să se livreze și energia produsă prin panourile fotovoltaice. Un reprezentant al dezvoltatorului a declarat: „Iată că planurile noastre devin realitate. Am ales acest judeţ şi locaţia proiectului ţinând cont şi de infrastructura pusă la punct şi de posibilităţile de logistică. Este cel mai mare parc fotovoltaic din Europa, construcţia începe în vara anului 2023, iar până în decembrie 2024 vrem să livrăm prima cantitate de energie în reţea”.

De asemenea, proiectul va dispune și un centru de pregătire profesională și după finalizarea lucrărilor vor fi angajate până la 200 de persoane care se vor ocupa de operare și mentenanță, arată observatornews.ro.

Citește și NOI REGLEMENTĂRI PENTRU CEI CARE VOR SĂ-ȘI MONTEZE PANOURI FOTOVOLTAICE. CE ANUNȚ OFICIAL A FĂCUT ANRE

Sursă foto: Pixabay

articolul original.

Casa Albă, replică dură pentru ministrul german al Economiei: SUA nu profită de pe urma prețurilor exagerate la gazul lichefiat livrat Europei

29 November 2022 at 14:45
image

Cresc tensiunile între Statele Unite și Uniunea Europeană! Casa Albă a respins acuzaţiile potrivit cărora SUA profită de pe urma preţurilor exagerate la livrările de gaz natural lichefiat (GNL) în Europa.

Un responsabil al guvernului american a respins această acuzaţie, catalogând-o drept neadevărată, într-o conferinţă de presă luni seara, în care a afirmat că Washingtonul a pus accentul pe livrările de GNL pentru a ajuta Europa să se pregătească de iarnă, relatează marţi DPA.

Cea mai mare parte a gazului lichefiat din SUA este exportat, prin intermediul unor contracte pe termen lung, de companii străine care se ocupă de comerţul cu energie, a spus el. Printre acestea se numără câteva companii europene care revând apoi gazul lichefiat contractat consumatorilor europeni, potrivit oficialului american, citat de DPA.

Ţările europene caută în prezent modalităţi pentru a înlocui aprovizionarea cu hidrocarburi după ce Rusia şi-a redus substanţial livrările de gaze naturale către ţările europene, ca represalii la sancţiunile impuse de Occident în urma invadării Ucrainei de către Moscova.

Ministrul german al economiei, Robert Habeck, a acuzat recent ţările exportatoare de gaz lichefiat de creşterea exagerată a preţurilor pe fondul crizei energetice actuale.

Declaraţia Casei Albe intervine după ce mai mulţi responsabili europeni au afirmat săptămâna trecută, sub rezerva anonimatului, pentru Politico.eu, că SUA profită de pe urma războiului din Ucraina, prin vânzarea gazului lichefiat la preţuri exorbitante, informează agerpres.ro.

Vezi și:

Începe un război economic între UE și SUA? Ministrul francez de Finanțe: ‘Toate statele europene trebuie să înțeleagă că astăzi, în fața acestor decizii americane, trebuie să învățăm să ne protejăm și să ne apărăm mai bine interesele economice’

articolul original.

Cel mai greu dosar anchetat de Kovesi: O operațiune întinsă în 22 de state, inclusiv România. Prejudiciu, 2,2 miliarde de euro

29 November 2022 at 14:15
image

Parchetul European, în cooperare cu agențiile de aplicare a legii din 14 state membre ale UE, a desfășurat, marți, măsuri de investigare simultane, inclusiv peste 200 de percheziții, în legătură cu o schemă complexă de fraudă în materie de TVA bazată pe vânzarea de bunuri electronice populare. Această acțiune a avut loc în Belgia, Cipru, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Portugalia, România, Slovacia, Spania și Slovacia. În cadrul acestei operațiuni emblematice a EPPO, au fost deja efectuate percheziții în Cehia, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Slovacia și Suedia la 12 și 13 octombrie 2022.

Redăm mai jos comunicatul integral:

”Toate datele colectate sunt în curs de analiză, iar ancheta privind grupurile de crimă organizată care se află în spatele acestei scheme continuă. Prejudiciile estimate în cadrul operațiunii Admiral se ridică în prezent la 2,2 miliarde de euro. Au fost luate măsuri de recuperare a prejudiciilor, iar mai multe detalii vor fi comunicate imediat ce vor fi cunoscute.

În aprilie 2021, autoritatea fiscală portugheză din Coimbra cerceta o companie care vindea telefoane mobile, tablete, căști și alte dispozitive electronice, fiind suspectată de fraudă cu TVA. Când EPPO și-a început activitatea, în iunie 2021, în conformitate cu obligația lor legală, autoritățile portugheze au raportat cazul către EPPO.

Din punct de vedere național, pe baza anchetei administrative, facturarea și declarațiile fiscale păreau a fi în regulă. Cu toate acestea, procurorii delegați europeni portughezi au decis să investigheze în continuare. Lucrând împreună la nivel transfrontalier, procurorii europeni, procurorii europeni delegați, analiștii în domeniul fraudei financiare ai EPPO și reprezentanții Europol și ai autorităților naționale de aplicare a legii au stabilit treptat legături între societatea suspectă din Portugalia și aproape 9 000 de alte entități juridice și peste 600 de persoane fizice situate în diferite țări. La optsprezece luni de la primirea raportului inițial, EPPO scoate acum la iveală ceea ce se crede a fi cea mai mare fraudă de tip „carusel” în materie de TVA investigată vreodată în UE.

Activitățile infracționale sunt răspândite în cele 22 de state membre participante la EPPO, precum și în Ungaria, Irlanda, Suedia și Polonia, precum și în țări terțe, inclusiv Albania, China, Emiratele Arabe Unite, Mauritius, Serbia, Singapore, Elveția, Turcia, Regatul Unit și Statele Unite.

Implicarea grupurilor de crimă organizată 

Dincolo de mărimea prejudiciilor, ceea ce face ca această fraudă de tip „carusel” în materie de TVA să iasă în evidență este complexitatea extraordinară a lanțului de societăți. De la societățile care acționează ca furnizori aparent curați de dispozitive electronice și cele care solicită rambursări de TVA de la autoritățile fiscale naționale în timp ce vând aceste dispozitive online unor clienți individuali – și care ulterior canalizează veniturile obținute din aceste vânzări în străinătate, înainte de a dispărea ele însele – până la cele care spală veniturile obținute din această activitate infracțională.

Aceste activități nu ar fi posibile fără implicarea mai multor grupuri de crimă organizată cu înaltă calificare, fiecare dintre acestea având roluri specifice în cadrul schemei globale. Lucrând la nivel transnațional, aproape cu o logică industrială, acestea evită de ani de zile să fie detectate.

Capacitatea EPPO 

Pe baza celei mai recente estimări ale Europol, frauda de tip „carusel” în materie de TVA, sau frauda intracomunitară a comerciantului lipsă (MTIC), este cea mai profitabilă infracțiune din UE, care costă anual aproximativ 50 de miliarde de euro în pierderi fiscale pentru statele membre. Transfrontalieră prin definiție, odată ce atinge un nivel de complexitate comparabil cu cel observat în cadrul operațiunii Admiral, acest tip de fraudă este aproape imposibil de descoperit dintr-o perspectivă pur națională.

Utilizând sistemul central de gestionare a cazurilor EPPO, accesul la bazele de date naționale și europene, cu sprijinul capacității analitice și de investigare a Biroului central al EPPO, precum și al Europol și al actorilor naționali de aplicare a legii, procurorii europeni au reușit să conceapă și să pună în aplicare o abordare comună de investigare a unei întregi rețele de grupuri de crimă organizată.

Procurorul-șef european Laura Kövesi a declarat:

„Prin Operațiunea Admiral, Parchetul European pune în centrul atenției o industrie criminală extrem de sofisticată. Aceasta a prosperat în Uniunea Europeană, în special din cauza limitărilor structurale ale autorităților fiscale și de aplicare a legii naționale, atunci când este vorba de criminalitatea financiară transfrontalieră.

Fără EPPO, pregătirea acestui tip de operațiune ar fi durat ani de zile – sau, mai probabil, nu ar fi avut loc niciodată. Operațiunea Admiral este o demonstrație clară a avantajelor unui parchet transnațional. Când vine vorba de frauda în materie de TVA, dintr-o perspectivă națională, prejudiciile pot fi evaluate ca fiind relativ mici sau inexistente, sau chiar pot rămâne nedetectate. Este nevoie de o vedere din elicopter, pentru a vedea imaginea de ansamblu.

EPPO a avut nevoie de mai puțin de 18 luni de la raportul inițial de infracțiune până la descoperirea unei întregi rețele de grupuri de crimă organizată, responsabile de o pierdere impresionantă de 2,2 miliarde de euro pentru contribuabilii din UE. Cred că aceasta este cea mai mare fraudă de TVA descoperită până în prezent în Europa.”

Lista celor mai importanți parteneri și autorități naționale implicate:

Europol

Poliția federală belgiană

Poliția din Cipru

Biroul juridic al Republicii Cipru

Unitatea de investigații judiciare a Ministerului francez de Finanțe

Biroul regional de taxe din Hessa (Germania)

Biroul de investigații fiscale din Hamburg (Germania)

Biroul de investigații fiscale Schwäbisch Gmünd (Germania)

Biroul de investigații fiscale din Reutlingen (Germania)

Poliția financiară din Atena

Guardia di Finanza din Italia

Serviciul de investigare a infracțiunilor financiare din cadrul Ministerului de Interne al Republicii Lituania

Poliția Marelui Ducat al Luxemburgului

Serviciul de informații și investigații fiscale (FIOD) din Țările de Jos

Departamentul central de investigare a fraudelor fiscale al Autorității fiscale și vamale din Portugalia

Poliția judiciară portugheză

Guarda Nacional Republicana din Portugalia

Direcția Generală de Poliție a Municipiului București

Prezidiul Forțelor de Poliție din Slovacia

Garda Civilă spaniolă

Parchetul European (EPPO) este parchetul public independent al Uniunii Europene. Acesta este responsabil cu investigarea, urmărirea penală și trimiterea în judecată a infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale UE. Printre acestea se numără mai multe tipuri de fraudă, frauda în materie de TVA cu prejudicii de peste 10 milioane de euro, spălare de bani, corupție etc.

EPPO întreprinde investigații, efectuează acte de urmărire penală și exercită funcțiile de procuror în instanțele competente din statele membre participante, până la soluționarea definitivă a cazului. Acest lucru accelerează procedurile și permite o detectare și o urmărire penală cuprinzătoare a rețelelor infracționale la nivelul UE, toate acestea contribuind la o luptă mai eficientă împotriva criminalității financiare.

articolul original.

Un naufragiu din secolul XV dezvăluie detalii neștiute despre Europa medievală

29 November 2022 at 13:00
image

Un naufragiu din secolul al XV-lea dezvăluie detalii neștiute despre Europa medievală. În urmă cu aproape 600 de ani, o navă încărcată cu marfă a naufragiat în largul extremității sud-estice a Suediei. Într-un nou studiu, cercetătorii s-au „scufundat” în istoria acestei nave, examinând îndeaproape încărcătura și urmărindu-i călătoria. Deși aceasta a sfârșit în mod misterios în devastare, se pare că nava a naufragiat în timp ce se afla în mijlocul unei călătorii prin Europa medievală.

Imensa navă comercială, cunoscută sub numele de Skaftö, a fost descoperită pentru prima dată în 2003 de către un scafandru local pe fundul mării în largul Lysekil, la nord de Göteborg. Mai târziu, în același an, arheologii maritimi de la Muzeul Bohusläns au efectuat o scufundare organizată și au descoperit o încărcată bogată, scufundată în jurul anului 1440 d.Hr.

Prin intermediul analizelor chimice și al tehnicilor avansate de imagistică, arheologii maritimi au descoperit că încărcătura era formată din materiale de construcții, inclusiv cupru, lemn de stejar, var, smoală, gudron, cărămizi și țigle pentru acoperișuri, potrivit IFLScience.

Ultima călătorie a vasului și originea geografică a încărcăturii sale, cunoscute prin analiză

Cercetătorii au reușit să identifice oxidul de calciu, cunoscut în mod obișnuit sub numele de var ars, care pare să provină din insula suedeză Gotland. Acest lucru a fost cu atât mai surprinzător cu cât cercetătorii nu știau că a fost exportat din Gotland.

„Analizele pe care le-am efectuat ne oferă o imagine foarte detaliată a ultimei călătorii a vasului și ne dezvăluie, de asemenea, originea geografică a încărcăturii sale. O mare parte din aceste informații reprezintă cunoștințe complet noi pentru noi”, a declarat Staffan von Arbin, autorul principal al studiului și arheolog maritim, într-un comunicat.

Se pare că o anumită cantitate de cupru a fost exploatată în două zone din Slovacia de astăzi. Analizând sursele medievale, echipa crede că aceasta a fost transportată din districtele miniere slovace din Munții Carpați prin sistemele fluviale din jurul orașului portuar polonez Gdańsk.

Ce s-a întâmplat cu nava, în timpul călătoriei pe care o efectua?

O analiză suplimentară a încărcăturii sugerează că nava se îndrepta spre un port de Vest, probabil din Belgia, atunci când a cedat în fața valurilor în arhipelagul Bohuslän din Suedia din motive necunoscute.

„Credem că destinația finală a navei era Bruges, în Belgia. În secolul al XV-lea, acest oraș era un important centru comercial. Știm, de asemenea, că acest cupru produs în Europa Centrală a fost expediat mai departe de acolo către diverse porturi mediteraneene, inclusiv Veneția”, a adăugat von Arbin.

Noul studiu a fost publicat recent în International Journal of Nautical Archaeology.

articolul original.

Ministerul Energiei îi liniștește pe români: ‘Nu am avut o întrerupere a furnizării de combustibili în România și cred că nici în perioada următoare nu există un asemenea risc major’

29 November 2022 at 10:19
image

Dan Drăgan, secretar de stat în Ministerul Energiei, a declarat că embargoul impus de Uniunea Europeană asupra ţiţeiului rusesc adus pe mare începând cu data de 5 decembrie nu va duce la un deficit de carburanţi pe piaţa din România.

Una dintre cele trei rafinării din România, Petrotel, deţinută de Lukoil, importa ţiţei din Rusia adus prin Marea Neagră până în Portul Constanţa.

România este parte a Uniunii Europene şi suntem activi în toate dezbaterile şi comunicările şi toate măsurile pe care UE le implementează. Prin aceste măsuri, nu ne dorim să afectăm piaţa din România şi întotdeauna căutăm alternative la aceste probleme, care sunt cauzate în cea mai mare parte de invazia Rusiei în Ucraina. Cu siguranţă căutăm alternative care să ne asigure necesarul de consum şi căutarea acestor alternative se desfăşoară alături de celelalte state europene„, a arătat Drăgan, în conferinţa „Energia este puterea noastră. Să fim responsabili!”, organizată de InvesTenergy.

Întrebat dacă Ministerul Energiei a discutat cu Lukoil şi dacă au fost găsite soluţii pentru ca rafinăria să nu se închidă, ceea ce ar duce la o lipsă de carburanţi pe piaţa din România, oficialul a răspuns: „Întotdeauna există mesaje care sunt provocatoare, caută lucruri care să atragă atenţia, acelaşi lucru se discuta şi la începutul acestui an. După cum am observat, nu am avut o întrerupere a furnizării de combustibili în România şi cred că nici în perioada următoare nu există un asemenea risc major„.

În ceea ce priveşte intenţia UE de a plafona preţul ţiţeiului rusesc venit prin conducte, el a precizat că discuţiile în acest sens nu au fost finalizate.

Vă pot spune că există discuţii, chiar la ultima reuniune a Consiliului miniştrilor energiei au existat discuţii în acest sens şi va exista un nou Consiliu la începutul lunii decembrie. Toate statele transmit şi colaborează pentru găsirea unei soluţii, unei alternative, care să ofere predictibilitate şi să nu creeze panică sau întreruperi în furnizarea de combustibil pentru piaţa europeană„, a completat Drăgan, informează agerpres.ro.

articolul original.

Economia zonei euro, sub semnul întrebării și în 2023. Oficial BCE: ‘Va trebui să vedem ce se întâmplă cu economia zonei euro, ca să putem judeca ce mai trebuie să facem’

29 November 2022 at 07:16
image

Membrul consiliului guvernatorilor BCE, Gabriel Makhlouf, a declarat că Banca Centrală Europeană va efectua majorări mai mici ale dobânzii cheie în 2023, dacă va fi nevoie de creşteri suplimentare.

BCE a început în iulie să crească dobânzile în cel mai rapid ritm înregistrat vreodată, iar pieţele pariază pe o creştere de 0,5-0,75 puncte procentuale la următoarea şedinţă de politică monetară, din 15 decembrie, citat de Reuters.

Makhlouf a spus săptămâna trecută că îşi păstrează mintea deschisă în privinţa dimensiunii majorării respective.

În timp ce factorii de decizie politică au fost hotărâţi că dobânzile trebuie să crească în continuare pentru a ajuta la încetinirea inflaţiei, minuta ultimei lor întâlniri, publicată joi, a arătat că nu pot fi pe deplin de acord asupra destinaţiei sau ritmului final al majorărilor.

Când vom începe anul viitor, probabilitatea este că, dacă dobânzile vor creşte, ele vor creşte într-o măsură mai mică”, a declarat Makhlouf, şeful băncii centrale irlandeze, pentru ziarul irlandez Sunday Independent, într-un interviu.

El a explicată că „va trebui să vedem ce se întâmplă cu economia zonei euro, ca să putem judeca ce mai trebuie să facem. Şi în ce ritm trebuie să facem asta… Cred că până în a doua jumătate a anului viitor o vom vedea mai scăzută (inflaţia).”, conform news.ro.

articolul original.

Misiune de însoțire aeriană a delegației NATO

28 November 2022 at 13:03

Forțele Aeriene Române au executat luni, 28 noiembrie, o misiune de însoțire aeriană a aeronavei TAROM care a asigurat transportul delegației NATO, participante la Reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe ale statelor membre ale NATO, eveniment ce se va desfășura la București în zilele de 29 și 30 noiembrie.

Două aeronave F-16 Fighting Falcon, din dotarea Bazei 86 Aeriene „Locotenent Aviator Gheorghe Mociorniţă”, Borcea, au escortat, pentru aproximativ 30 de minute, aeronava TAROM de la intrarea în țară până la aterizarea pe Aeroportul Internațional „Henri Coandă”, Otopeni.

Misiunea pentru asigurarea securității zborului aeronavei care a transportat delegația NATO a fost efectuată la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe și executată în deplină siguranță, cu respectarea întocmai a cerințelor și a prevederilor legale.

Biroul presă – MApN

Mulțumim Forțelor Aeriene Române @MApNRomania pt. escortarea avionului care a adus delegația SG @jensstoltenberg, @NATO & ambasadorii aliați la București pt. #ForMin_Bucharest care începe în 1️⃣zi, când vom avea discuții consistente,incl. pt. securitatea la Marea Neagră #WeAreNATO pic.twitter.com/ogqFwEofQF

— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) November 28, 2022

Landed in #Bucharest 🇷🇴 with @jensstoltenberg for the meeting of #NATO foreign ministers.

Welcome by a #Romanian F16.#WeAreNATO #AvGeek pic.twitter.com/DMbjeV032l

— Oana Lungescu (@NATOpress) November 28, 2022

articolul original.

Doar rutina…

28 November 2022 at 04:00

ITS “Cavour”, cel mai mic dintre cele cinci portavioane ale Aliantei iesite „la rutina” pe mare…

Exercitii programate, fara legatura cu aratatul pisicii catre ivani, desi ivanii chiar n-au ce sa arate pe mare catre NATO, poate poze cu defuncta Moskva, acum viitor obiectiv pentru turismul subacvatic.

NATO, caci despre Alianta este vorba, a avut pe 18 noiembrie in jurul Europei numai putin de cinci grupuri de lupta cu portavion in centru, imprastiate din Mediterana pana in Marea Nordului, dupa cum urmeaza: italienii cu portavionul ITS “Cavour”, britanicii cu “Queen Elizabeth”, francezii cu al lor nuclear “Charles De Gaulle” si americanii cu doua portavioane grele: “George H.W. Bush” si “Gerald R. Ford”.

In cazul americanilor, asocierea este chiar interesanta pentru ca avem ultimul portavion din clasa “Nimitz”, impreuna cu primul portavion din clasa “Ford”.

Conform NATO, cele cinci portavioane sunt in misiuni de rutina, demult programate: “NATO routinely demonstrates its cohesion, coordinating with multiple international maritime assets at once. This opportunity demonstrates our ironclad commitment to the stability and security of the Euro-Atlantic Area and the strength of our collective capability. Five carriers within our operating area presents a further opportunity to consolidate our approach to air defence, cross-domain cooperation and maritime-land integration.”

Acuma, normal ar fi, tot la rutina, ca marina rusa sa iasa la intampinare cu propriile sale manevre militare tot pentru “cohesion, coordinating”, doar ca, uimitor as spune, ivanii nu numai ca n-au cu ce, dar nici n-au avut vreodata, singura nava, aproape portavion a marinei ruse este in reparatii destul de capitale si abia peste 2-3 ani s-ar putea sa mai vada luciul apei, dar chiar daca “Admiral Kuznetsov” ar fi fost in stare de plutire nu cred ca-l trimiteau la intimidare ca biata nava n-are cu ce sa intimideze nici macar pe ITS “Cavour”-ul, cel mai mic dintre cele cinci portavioane NATO, daramite un “De Gaulle” sau Doamne-fereste un Nimitz/Ford class.

Se facea de ras. Si cam atat despre maretia flotei de razboi rusesti, nu ca aviatia sau trupetii terestri ar fi mai breji. Nu, ca nu s-au dovedit a fi, ba dimpotriva cu totii intr-o aceeasi galeata de mizerie s-au aratat o armata de stransura dotata cu fieratanii nu brea bune la ceva, capabila doar sa atace tinte civile si sa omoare civili…și să fure mașini de spălat (Bulă dixit).

La momentul aparitiei acestui articol mai sunt trei astfel de grupuri de lupta.

PS A aparut de curand prin presa cum ca Rusia ar fi avut planuri de razboi pentru a ataca Japonia…

Stai si te crucesti, sa fie adevarat sau doar o alta stire falsa? Daca-i stire falsa este ok, daca chiar este adevarat inseamna ca generalii rusi chiar sunt total tembeli, pai maciuceala de si-au luat-o prin Ucraina este adiere de primavara fata de bataia monstru pe care le-ar administra-o japonezii, cu atat mai mult cu cat prin Ucraina mai misuna ivanii cu trupe terestre, pe cand cu niponii ar fi trebuit sa se ia pe mare si prin aer, iar cine stie ce flota maritima si ce forte aeriene au supusii Imparatului, simplul gand sa te iei la cotonogeala cu dansii pare desprins dintr-un film de groaza…

GeorgeGMT

articolul original.

Cătălin Manea: Nu suntem în primul an în care sute de mii de bucureșteni rămân fără apă caldă și căldură, acum, când vremea s-a răcit. Situația, de neconceput pentru o capitală a unui stat european (VIDEO)

27 November 2022 at 21:36
image

Lipsa apei calde și a căldurii este o situație de neconceput pentru o capitală a unui stat european în secolul XXI, a declarat deputatul Cătălin Manea, reprezentant al romilor în Parlament, duminică, pe B1 TV, la „News Pass” cu Laura Chiriac.

Cătălin Manea, pe B1 TV, despre lipsa apei calde și a căldurii în diferite zone din București

Întrebat dacă el are apă caldă, deputatul a răspuns: „Nu, nu, nu. Din păcate, vă spun că pentru cei mai mulți bucureșteni, în această perioadă, le sugerez, că și eu am căutat, trebuie să își procure boiler special pentru baie (…). Nu poți să stai fără să te speli, pe bune, deci apă caldă la bucătărie, apă caldă la baie, nu mai spun de căldura care lipsește din calorifere”.

Întrebat cât curent electric consumă, având în vedere că n-are apă caldă și căldură, Cătălin Manea a explicat: „Eu nu am plătit niciodată mai puțin de 500 – 600 de lei, pe lună, curentul, adică factura la energie electrică, cam asta este media, deci are dreptate (Dan Teodorescu, solistul de la Taxi, care a reclamat lipsa apei calde, n.r.)”.

„Nicușor Dan, primarul Capitalei, ne tot spune că de vină este Termoenergetica, ELCEN, cunoaștem pe fond care este problema… domne`, dar nu este o soluție! Nu suntem în primul an în care bucureștenii – și sute de mii de bucureșteni din diferite cartiere – rămân fără apă caldă și căldură, acum, când vremea s-a răcit. Am văzut mai nou că s-au apucat să facă câteva lucrări în anumite zone, nu știu, se tot sapă, muncitorii nu lucrează, am văzut doar utilajele, traficul este blocat, apa, nu numai cea caldă lipsește, lipsește și apa rece. Este o situație groaznică și de neconceput pentru secolul XXI, pentru București, capitala unui stat european”, a continuat oficialul.

articolul original.

Valurile de căldură din 2022 au cauzat 20.000 de decese „în exces” în Europa

27 November 2022 at 23:00
image

Valurile de căldură din timpul verii din Franța, Germania, Spania și Marea Britanie au cauzat peste 20.000 de decese „în exces”, se arată într-un raport care compilează cifrele oficiale, scrie Reuters.

Temperaturile au atins aproape 40 de grade Celsius sau mai mult de la Paris la Londra în 2022, iar climatologii de la grupul World Weather Attribution spun că astfel de temperaturi ridicate ar fi fost „practic imposibile” fără schimbările climatice.

Un val de căldură din 2003 a provocat peste 70.000 de decese în exces în Europa, în mare parte în Franța, și a determinat multe țări să implementeze măsuri precum sisteme de avertizare timpurie, cerând oamenilor să verifice ce fac ceilalți și deschizând școli cu aer condiționat.

„Cel mai puternic impact al valului de căldură din 2003 încoace”

Este posibil ca aceste măsuri și planurile de acțiune conexe să fi atenuat o parte din impactul valurilor de căldură din 2022, dar numărul de decese a fost totuși „mai mare decât se estima”, a declarat Chloe Brimicombe, cercetător în domeniul valurilor de căldură la Universitatea din Graz, Austria.

„Consider că acesta este… cel mai puternic impact al din 2003 încoace”, a declarat ea pentru Reuters.

Organizația Meteorologică Mondială a declarat în această lună că Europa s-a încălzit de două ori mai mult decât restul lumii în ultimele trei decenii, în timp ce Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice a declarat că vara anului 2022 a fost cea mai caldă înregistrată vreodată.

Franța a înregistrat cele mai multe decese din Europa de Vest, din cauza căldurii

Franța a raportat aproximativ excedentare ale verii în Europa de Vest, cu un total de 10.420.

Excesul de decese a ajuns la 3.271 în Anglia și Țara Galilor în timpul verii, a raportat Oficiul Național de Statistică din Marea Britanie.

Spania a înregistrat 4.655 de decese atribuite căldurii în perioada iunie-august, în timp ce agenția germană de sănătate a raportat 4.500 de decese.

articolul original.
❌