ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Erdogan spune că Putin vrea să încheie cât mai curând războiul şi trebuie să renunțe inclusiv la Crimeea

20 September 2022 at 12:24
image

Președintele Turciei a declarat într-un interviu că, după întâlnirea din Uzbekistan cu Vladimir Putin, a rămas cu senzația că acesta este dispus să pună cât mai curând capăt războiului și că se va face „un pas important” pentru ca acest lucru să se întâmple.

Publicitate

Aflat la New York, la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, Recep Erdogan a declarat într-un interviu acordat postului american de televiziune PBS că a avut "discuții foarte ample" cu Vladimir Putin săptămâna trecută, în Uzbekistan, relatează BBC.

"Mi-a arătat că este dispus să pună capăt acestei situații cât mai curând posibil. Asta a fost impresia mea, fiindcă modul în care decurg lucrurile acum este destul de problematic; 200 de prizonieri vor fi schimbați printr-un acord între cele două părți. Cred că se va face un pas important în față", a declarat Erdogan, fără să dea detalii despre acordul menționat.

Publicitate

Întrebat dacă Rusiei ar trebui să i se permită să păstreze vreunul din teritoriile cucerite după începerea invaziei, Erdogan a răspuns categoric: "Nu și fără îndoială nu."

"Când vorbim de o înțelegere reciprocă, la asta ne referim. Dacă se va stabili o pace în Ucraina, desigur, returnarea teritoriilor care au fost invadate va deveni cu adevărat importantă. Asta este ceea ce se așteaptă. Asta este ceea ce se dorește. Domnul Putin a făcut anumiți pași. Noi am făcut anumiți pași. Teritoriile care au fost invadate vor fi returnate Ucrainei", a detaliat liderul turc.

Publicitate

Acesta a precizat că Rusia nu trebui să păstreze nici Crimeea, anexată în 2014, menționând că de atunci a tot discutat cu "dragul său prieten" Putin despre returnarea peninsulei "către proprietarii ei de drept", dar de atunci nu s-a făcut niciun pas înainte în această direcție.

Erdogan a mai spus că invazia Rusiei nu poate fi justificată. "Nicio invazie nu poate fi justificată", a subliniat el.

De la începerea răzoiului din Ucraina, președintele Turciei și-a exprimat în mai multe rânduri dorința de a media conflictul dintre Moscova și Kiev. Bazându-se pe o relație cordială cu Vladimir Putin, Erdogan a promovat o poziție "echilibrată" a Turciei, stat membru NATO, opunându-se, în același timp, sancțiunilor occidentale aplicate Rusiei.

Recep Erdogan a ajutat, de asemenea, ONU să medieze reluarea exporturilor de cereale din Ucraina și a anunțat săptămâna trecută că încearcă să organizeze discuții directe pentru încetarea focului.

articolul original.

Recep Tayyip Erdogan: ‘Liderul rus mi-a arătat că este gata să finalizeze acest lucru cât mai curând posibil. Pământurile care au fost invadate vor fi returnate Ucrainei’

20 September 2022 at 09:45
image

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că Ucraina și Rusia au convenit să schimbe 200 de prizonieri. Erdogan a spus acest lucru într-un interviu acordat emisiunii News Hour de la PBS.

Erdogan s-a întâlnit cu Putin, în Uzbekistan

„În Uzbekistan, m-am întâlnit cu președintele Putin și am avut discuții foarte ample cu el. Liderul rus mi-a arătat că este gata să finalizeze acest lucru cât mai curând posibil. Aceasta a fost impresia mea. Prin urmare, 200 de ostatici vor fi schimbați pe baza unui acord între părți”, a precizat Erdogan.

El a adăugat că crede că se va face un pas semnificativ înainte. În același timp, liderul turc a fost întrebat dacă Rusia ar trebui să păstreze o parte din teritoriul ocupat în Ucraina din februarie.

„Când vorbim de acord reciproc, la asta ne referim. Dacă pacea se instaurează în Ucraina, desigur, întoarcerea pământului care a fost invadat va deveni într-adevăr foarte importantă. Iată ce se așteaptă. Aceasta este ceea ce se dorește. Putin face anumiți pași. Noi facem anumiți pași. Pământurile care au fost invadate vor fi returnate Ucrainei”, a subliniat Erdogan.

Niciun pas pentru a returna Crimeea

În același timp, așa cum a menționat președintele Turciei, din 2014 nu s-a făcut niciun pas pentru a returna Crimeea în Ucraina. El a mai adăugat că invazia nu poate fi justificată.

Federația Rusă a invadat Ucraina în dimineața zilei de 24 februarie. Kievul și Moscova au efectuat deja un schimb de prizonieri. În special, pe 2 septembrie, în regiunea Donețk, în urma unui schimb, au fost eliberați 14 luptători ucraineni, care au fost capturați de inamic la sfârșitul lunii mai, conform b1tv.ro

articolul original.

Erdogan: „Ucraina și Rusia au convenit să schimbe 200 de prizonieri”

20 September 2022 at 04:32
image

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că Ucraina și Rusia au convenit să schimbe 200 de prizonieri. Erdogan a spus acest lucru într-un interviu acordat emisiunii News Hour de la PBS.

Erdogan s-a întâlnit cu Putin, în Uzbekistan

„În Uzbekistan, m-am întâlnit cu președintele Putin și am avut discuții foarte ample cu el. Liderul rus mi-a arătat că este gata să finalizeze acest lucru cât mai curând posibil. Aceasta a fost impresia mea. Prin urmare, 200 de ostatici vor fi schimbați pe baza unui acord între părți”, a precizat Erdogan.

El a adăugat că crede că se va face un pas semnificativ înainte. În același timp, liderul turc a fost întrebat dacă Rusia ar trebui să păstreze o parte din teritoriul  ocupat n Ucraina din februarie.

„Când vorbim de acord reciproc, la asta ne referim. Dacă pacea se instaurează în Ucraina, desigur, întoarcerea pământului care a fost invadat va deveni într-adevăr foarte importantă. Iată ce se așteaptă. Aceasta este ceea ce se dorește. Putin face anumiți pași. Noi facem anumiți pași. Pământurile care au fost invadate vor fi returnate Ucrainei”, a subliniat Erdogan.

Niciun pas pentru a returna Crimeea

În același timp, așa cum a menționat președintele Turciei, din 2014 nu s-a făcut niciun pas pentru a returna Crimeea în Ucraina. El a mai adăugat că invazia nu poate fi justificată.

Federația Rusă a invadat Ucraina în dimineața zilei de 24 februarie. Kievul și Moscova au efectuat deja un schimb de prizonieri. În special, pe 2 septembrie, în regiunea Donețk, în urma unui schimb, au fost eliberați 14 luptători ucraineni, care au fost capturați de inamic la sfârșitul lunii mai.

articolul original.

Deciziile summitului Organizației de Cooperare de la Shanghai vor schimba definitiv geopolitica, comerțul și instituțiile internaționale

19 September 2022 at 05:51

Summitul SCO a reunit șefi de state decise să se opună unipolarismului și sancțiunilor economice dictate de SUA și aliații săi occidentali, propunându-și să schimbe structura instituțiilor internaționale precum WTO și să conlucreze în beneficiul prosperității.

Ce este SCO

Nu întâmplător, poate, summitul SCO a fost organizat la Samarkand, străvechea așezare aflată pe Drumul Mătăsii de odinioară, un simbol al legăturilor comerciale și alianțelor între națiuni cu culturi și politici diferite.

În doar două decenii, organizația fondată propriu-zis de Rusia și China, în 2001, a crescut constant pentru a reprezenta acum cel mai mare bloc regional din lume în ceea ce privește acoperirea geografică și populația.

Cel de-al 22-lea summit al Organizației de Cooperare de la Shanghai, promovează în mod explicit multilateralismul, în contrast cu hegemonia și voința unilaterală a „lumii occidentale”.

Ignorată și minimalizată de presa occidentală („întâlnirea dictatorilor” etc.), summitul SCO a reunit liderii a 15 națiuni reprezentând 40% din populația lumii și aproximativ o treime din producția economică globală. Caracteristica țărilor SCO este că acum se dezvoltă mai rapid decât restul țărilor lumii, datorită creșterii volumelor tranzacțiilor comerciale între țările membre.

Au fost în prim plan la Samarkand: președintele rus Vladimir Putin și cel chinez, Xi Jinping, alături de liderii Indiei, Kazahstanului, Kârgâzstanului, Tadjikistanului, Pakistanului și a națiunii gazdă Uzbekistan.

Iranul urmează să obțină calitatea de membru deplin în acest an, iar alți potențiali membri care vor participa includ Belarus, Turcia, Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite. Aproximativ 10 națiuni sunt la coadă pentru a se alătura organizației. Acestea includ Afganistan, Mongolia, Cambodgia, Nepal, Armenia și Azerbaidjan.

Emiratele Arabe Unite, Bahrain și Kuweit, toate în Asia de Vest, au sesizat deja schimbarea direcției în geopolitica mondială. Cele trei state au primit statut de parteneri ai SCO, alături de Maldive și Myanmar.

Modelul occidental este văzut din ce în ce mai mult ca un obstacol în calea dezvoltării globale de toți participanții. Aceștia consideră că SUA și partenerii săi occidentali creează o lume de conflict neîncetat, nesiguranță și regres. Iar asta, pentru că Washingtonul își urmărește ambiția hegemonică a unei lumi unipolare, unde interesele Americii și ale aliaților săi occidentali sunt singura prerogativă și singura prioritate, adesea stipulată chiar și ideologic în așa-zise doctrine.

În opoziție cu aceasta, principiile fondatoare ale SCO se bazează pe dialogul și cooperarea reciprocă în ceea ce privește dreptul internațional și suveranitatea națională inalienabilă. Accentul cade pe suveranitate!

Organizația proclamă parteneriatul pașnic și coexistența în deplină conformitate cu Carta Națiunilor Unite care a fost fondată în 1945, după cel de-al Doilea Război Mondial.

După cum a afirmat președintele Xi, viziunea SCO se află „în armonie” cu inițiativa „Belt and Road” (BRI) a națiunii chineze privind dezvoltarea economică internațională. Într-adevăr, fără ca presa occidentală să zăbovească asupra BRI, se poate constata că în ultimii 10 ani, peste o sută de țări au aderat la acest parteneriat pentru dezvoltare economică și cooperare, ce au vizat nu doar chestiuni ce țin de dezvoltarea infrastructurii, ci și importante investiții comerciale și schimburi economice masive.

Președintele Putin a remarcat la summitul SCO că eforturile SUA de a impune o lume unipolară „au luat o formă absolut urâtă în ultima vreme, pe care majoritatea covârșitoare a națiunilor planetei o consideră inacceptabilă”.

„Orice națiune care nu se conformează acestui dictat (al SUA – n.a.) este susceptibilă de a fi sabotată de agresiuni militare sau de război economic – eufemistic numit sancțiuni”, a explicat Putin.

Statele Unite și rolul lor

Din perspectiva participanților la summitul SCO, divergențe majore în perceperea acțiunilor SUA și a aliaților săi occidentali nu au existat.

Vladimir Putin a fost întrebat despre ostilitățile din Ucraina, iar președintele rus a relatat că Occidentul utilizează Ucraina ca pe un instrument de a lovi în economia rusească și, mai mult, că Occidentul vede conflictul din Ucraina ca fiind o șansă pentru a reuși să dezmembreze Rusia după modelul propus de Zbigniew Brzeziński sau alții și de a pune mâna pe resursele Rusiei.

Sigur că la Samarkand, declarația sună mult mai credibil decât la Bruxelles sau la Washington DC. În primul rând din cauza realităților imediate.

Nancy Pelosi, în Armenia, condamnînd atacurile azerilor / Foto: Twitter

În timp ce liderul azer și cel armean se aflau la CSO, Nancy Pelosi se găsea la Erevan, încercând să pună paie pe foc în conflictul dintre Azerbaidjan și Armenia. Aceeași Pelosi care a generat reacția ostilă a Chinei în urma vizitei în Taiwan, unde în clipa de față, SUA a trimis „ajutoare” în arme și echipamente militare de 6,5 miliarde de dolari!

Așa-numitul Taiwan Policy Act 2022 este un atac direct asupra politicii „One China” mandatată de ONU și a suveranității Chinei asupra Taiwanului. Este, totodată, o încălcare a dreptului internațional și, de fapt, a propriilor tratate ale SUA semnate cu China. Mai mult, cei de la Washington DC au avertizat China să nu facă afaceri cu Rusia, dacă nu vrea să fie izolată economic!

„L-am sunat pe președintele Xi și i-am spus: Dacă credeți că americanii și alții vor continua să investească în economia chineză, încălcând sancțiunile împotriva Rusiei, atunci faceți o mare greșeală”, a citat DW spusele președintelui Biden.

Săptămâna trecută, președintele Africii de Sud a fost la Casa Albă, unde Joe Biden i-a transmis să se distanțeze de Rusia. Președintelui Cyril Ramaphosa i s-a oferit o finanțare de 45 de milioane de dolari pentru a renunța la extragerea cărbunelui. Liderului sud-african i s-a reamintit și că există 600 de companii americane în țara lui, care fac investiții.

Președintele Cyril Ramaphosa în compania omologului american Joe Biden, la Casa Albă / Foto: Twitter

Discuțiile acoperind „20 de probleme diferite” au fost „fructuoase” dar nu s-au concretizat prin nimic! Africa de Sud face parte din BRICS, o alianță care mai cuprinde Brazilia, Rusia, India și China.

Nici liderul iranian nu a pretins explicații și nici nu avea cum! Sancțiunile economice impuse Iranului reprezintă un argument consistent. Nici chiar Erdogan nu ar fi avut nevoie de argumente, iar liderii Afganistanului cu siguranță nu!

Dar nu doar asiaticii sau cei din Orientul Mijlociu văd lucrurile în mod similar! Probabil că nimeni nu se gândește că lideri ai Mexicului Cubei, Venezuelei, nicaraguanii, panamezii, columbienii, argentinienii sau cei din Africa ar avea opinii separate sau contradictorii. De prea mulți ani politica externă a SUA a rămas neschimbată, astfel că, afară de commonwealthul britanic, UE și Japonia, propriu-zis nu au mai rămas țări care să nu fi fost catalogate ca „teroriste” sau să nu fi fost conduse de „dictatori”, fiind „democratizate” în stil american. Dar până și Europa a văzut schimbările de regim din Grecia, bombardarea Iugoslaviei sau împărțirea Albaniei.

Chiar în timpul desfășurării summitului de la Samarkand a explodat scandalul privind un document al celor de la Rand Corporation, despre care americanii au susținut cu rapiditate că ar fi „fake”. Ziarul suedez Nya Dagbladet a publicat articolul intitulat: „Document șocant: cum au planificat SUA războiul și criza energetică din Europa”.

Documentul, propriu-zis o așa-zisă cercetare, adresat Șefului de cabinet al Casei Albe, ANSA (asistentului președintelui pentru afaceri de securitate națională), Departamentului de Stat, CIA, NSA, Comitetului Național al Partidului Democrat din SUA, vorbește despre subminarea economiei germane printr-o „criză controlată”, de manieră ca resursele germane să se scurgă înspre Statele Unite și să nu se ducă spre țările europene mai sărace.

Motivația o reprezintă – spune documentul – declinul economic ce va duce la pierderea de către democrați a unor locurilor din Congres și Senat la alegerile din noiembrie, precum și nevoia urgentă de resurse pentru economia națională.

Modalitățile necesare realizării acestui obiectiv ar fi fost, chipurile, împiedicarea Germaniei de a mai avea acces la gazul ieftin din Rusia și la curentul furnizat de Franța, mulțumită reactoarelor nucleare, aprovizionate tot de Rusia cu combustibil nuclear.

Suplimentar, pentru ca Franța să aibă și mai multe probleme și să nu se preocupe de problemele germanilor, americanii vizau crearea de probleme în Sahel. (Să vezi și să nu crezi, chiar s-a întâmplat în Niger!)

Mai mult, americanii și-au propus să îi implice pe nemți în conflictul ucrainean. Un loc aparte aici este rezervat stopării achiziționării de gaz de la un „stat agresor” și impunerea de sancțiuni. Rezultatul scontat: contramăsuri din partea lui Putin, care să limiteze sau să taie accesul germanilor la gaz. Verzii din Germania urmau să joace rolul suporterilor fervenți ai sancțiunilor, fiind considerați atât de incapabili (Annalena Baerbock și Robert Habeck) încât nu ar putea să-și înțeleagă propriile greșeli.

Ca relațiile cu Rusia să fie compromise pe termen lung, în eventualitatea că SPD și FDP vor reuși să le vină de hac Verzilor și actualului cancelar Olaf Scholz (considerat și acela un incapabil), vânzarea de armament Ucrainei ar putea enerva suficient Rusia și ar genera neîncredere. Mai mult, acuzarea Rusiei de „crime împotriva umanității” îi va pune pe nemți contra celorlalți parteneri europeni în cazul în care și-ar dori să restabilească legăturile economice cu Moscova.

Lipsa de carburanți, piese de schimb, componente, va avea un efect de domino asupra economiei germane, privarea economiei germane de importurile din Rusia fiind estimată de americani la pierderi de 200-300 de miliarde de euro! Mai departe, susține documentul, întreaga economie UE va intra în colaps. Ca atare, moneda euro va cădea sub nivelul dolarului.

Scăderea nivelului de trai și lipsa locurilor de muncă în Germania îi va determina pe cei calificați și bine educați să emigreze, dar nu există nici o altă destinație mai interesantă decât SUA.

Singura îngrijorare a celor care au întocmit documentul este că de toate acestea ar putea profita și China.

Așadar, spun americanii, documentul acesta este fals! Probabil că e doar o întâmplare că absolut toate aspectele prezentate s-au petrecut în realitate!

Dar nu este vorba doar despre europeni și ruși! Tot via Rand Corporation s-a aflat că oficiali SUA de rang înalt văd Kazahstanul ca pe un partener în eforturile de a decupla Rusia de restul economiilor din Asia Centrală!

Nu întâmplător președintele Xi și-a început călătoria în Kazahstan. Politica președintelui Kassym-Jomart Tokayev, în Astana, este destul de întortocheată, oscilând între est și vest, administrația fiind infiltrată de americani, țara fiind „controlată” nu doar de British Petroleum, dar și de Chevron și Exxon (de unde și apetența Ursulei von der Leyen pentru gazul azer).

Liderul chinez Xi Jinping a vizitat Astana înaintea summitului de la Samarkand / Foto: Twitter

Agenda „azeră” diferă însă total de cea a americanilor care urmăresc deconectarea economiilor țărilor din Asia Centrală de economia rusă. Deoarece Kazahstanul este membru nu doar al SCO, ci și al Uniunii Economice Eurasia (EAEU), condusă de ruși, dar și al BRI, e de presupus că la Samarkand s-a discutat nu doar despre încetarea conflictului cu Armenia, ci și despre reorientarea politicii interne, mai ales în contextul în care lovitura de stat din ianuarie a fost împiedicată doar de intervenția trupelor din Organizația Tratatului de Securitate Colectivă [CSTO] condusă de Rusia.

Astfel că, la reuniunea de la Samarkand, președintele Xi a mers direct la subiect: „Este important să prevenim încercările forțelor externe de a organiza revoluții colorate în țările SCO”. Mai mult, președintele chinez a vorbit despre înființarea unui corp alcătuit din 2.000 de polițiști. Acești ofițeri, a sugerat el, ar putea fi trimiși printr-un centru regional de instruire împotriva terorismului, care va „întări consolidarea capacității de aplicare a legii”, și ar ajuta la prevenirea amenințărilor destabilizatoare din exterior. Unii se tem că aceștia vor acționa împotriva ONG-urilor care sprijină CIA și pregătesc așa-zisele revoluții colorate în statele care-și doresc suveranitatea.

Înțelegeri trilaterale

Iranul a fost acceptat ca cel de-al 9-lea membru al SCO, urmând ca acest parteneriat strategic să fie în continuare consolidat. Deja, ca un semn de amiciție, președintele Ebrahim Raisi a ținut să remarce că Iranul nu recunoaște sancțiunile impuse împotriva Rusiei. Reciproc, o semnificativă delegație de conducători a nu mai puțin de 80 de companii rusești se va duce la Teheran pentru a dezvolta relațiile economice ruso-iraniene.

Dar, tripleta Rusia – China – Iran se va preocupa și de integrarea eurasiatică pe termen lung prin conectivitatea dintre Eurasia și Africa, în legătură cu BRI și Coridorul Internațional de Transport Nord-Sud (INSTC). Până în prezent, China a construit în Africa peste 10.000 de km de cale ferată, peste 100.000 de km de șosele, 100 de porturi, 1.000 de poduri, dar și școli și spitale.

O altă înțelegere trilaterală a vizat Rusia, China și Mongolia. Este vorba despre construirea gazoductului Power of Siberia 2. Proiectul în discuție se referă la o capacitate de 50 de miliarde de metri cubi. Practic, va livra gazul care s-ar fi dus către Europa prin conductele Nord Stream. Investiția va conferi un rol sporit Mongoliei privind acest coridor de conectivitate crucială pentru Inițiativa chinezească Belt and Road (BRI), întrucât China nu mai folosește ruta transsiberiană pentru exporturi către Europa din cauza sancțiunilor.

Contracararea sancțiunilor economice împotriva Rusiei

Întâlnirea dintre președintele Vladimir Putin și prim-ministrul Indiei Narendra Modi a fost prezentat de presa occidentală ca fiind o simplă prezentare a îngrijorării liderului indian din cauza evenimentelor din Ucraina.

În fapt, Banca de Stat a Indiei va deschide conturi speciale în rupii pentru a gestiona comerțul cu Rusia. Eforturile comune ruso-indiene se referă și la găsirea de soluții la criza alimentară și cea a combustibililor.

Prim-ministrul Indiei Narendra Modi și președintele rus Vladimir Putin la SCO

Președintele turc Tayyip Erdogan a anunțat că obiectivul Turciei este aderarea la Organizația de Cooperare de la Shanghai! „Am dat răspunsul necesar Occidentului și tuturor, în special Statelor Unite, prin inițiativele pe care le-am luat, cu politica de echilibru la care am aderat de la bun început”, a spus Erdogan.

Liderul turc a vorbit și despre acordul Turciei de a continua implementarea măsurilor cu Federația Rusă pentru a aduce produsele agricole rusești pe piețele mondiale.

Recep Tayyip Erdogan a anunțat în urma discuțiilor cu președintele Putin că 25% din gazul rusesc cumpărat de Ankara va fi plătit în ruble.

În prezent, China joacă rolul de intermediar pe piața de gaze naturale (LNG), deoarece achiziționează stocuri din Rusia și apoi le vinde cu profit unor națiuni europene. China a dezvoltat un stoc de gaze și petrol cel puțin în ultimii doi ani.

Proiectele SCO

După cum au remarcat diverși analiști financiari, SCO ar putea constitui platforma integrării tuturor inițiativelor de până acum, Uniunea Economică Eurasiatică (EAEU), Inițiativa Belt and Road (BRI), International North–South Transport Corridor (INSTC), BRICS+.

Prioritatea Moscovei este să realizeze uniunea cu Belarus, care ar deveni până în 2024 membru deplin al SCO și cu Serbia, Singapore și Iran, toate aceste țări având deja acorduri comerciale cu EAEU.

Greater Eurasia Partnership lucrează deja la un nou sistem financiar bazat pe aur și mărfuri, în încercarea de a contracara sistemul Bretton Woods și a de-dolariza zona. S-a discutat și la Samarkand despre extinderea comerțului și a decontărilor în monede naționale, într-un cadru care va fi extins gradual. De îndată ce sistemul va fi gata și testat, va exista probabil o nouă monedă de rezervă adoptată, iar platforma pentru implementare va fi probabil SCO. Deocamdată, cu India gata intrată în joc, se așteaptă decizia Arabiei Saudite.

Restul proiectelor urmează să fie asamblate laolaltă în funcție de prioritățile fiecărui partener, având în vedere nu doar combaterea blocajelor, ci și implementarea coridoarelor pentru o funcționare eficientă și lipsită de probleme.

Rusia și Iranul și-au fundat deja proiectele pe ruble și riali, Rusia și China și-au augmentat volumul comerțului în ruble și yuani, iar o bursă de mărfuri ar urma să se înființeze la Vladivostok (Rusia) pentru comerțul cu contracte futures și derivate.

Pentru China, importante rămân investițiile în infrastructură. De asemenea, vizează importul de gaze din Turkmenistan și Uzbekistan și de petrol din Kazahstan.

Un alt obiectiv este construirea căii ferate pe ruta Pakistan – Afganistan – Uzbekistan, unde cei 600 de km vor fi parcurși în trei zile de mărfurile tranzitate între Asia Centrală către Oceanul Indian. Interconectarea cu Kazahstanul fiind deja în curs, întrucât proiectul ține de Belt and Road.

Și Astana vrea o linie ferată care să lege Turkmenistanul de Iran și de Turcia, adică o legătură între Marea Caspică și Mediterana via Golful Persic.

Kazahstan, Kârgâzstan, Pakistan, Rusia, Tadjikistan și Uzbekistan au confirmat sprijinul inițiativei chinezești „Belt and Road”, susținând eforturile de conectare a Uniunii Economice Eurasiatice și a BRI în special.

Membrii SCO pun accent pe reforma incluzivă a Organizației Mondiale a Comerțului (WTO)

Națiunile SCO au subliniat necesitatea ca reforma incluzivă a Organizației Mondiale a Comerțului să fie realizată cât mai curând posibil, cu accent pe adaptarea la realitatea economică actuală, potrivit declarației de la Samarkand a Consiliului șefilor statelor membre.

„Statele membre îndeamnă la îmbunătățirea eficienței Organizației Mondiale a Comerțului ca platformă cheie pentru discutarea agendei comerțului internațional și adoptarea regulilor sistemului comercial multinațional. Ele subliniază necesitatea realizării reformei incluzive a organizației cât mai curând posibil, cu un accent pe problemele dezvoltării și ajustării sale la realitatea economică prezentă, precum și implementarea eficientă a funcțiilor de monitorizare, discuții și soluționarea diferendelor”, se arată în document.

Națiunile SCO intenționează să apere și să consolideze în mod consecvent un sistem comercial multidimensional deschis, transparent, echitabil, incluziv și nediscriminatoriu bazat pe principiile și regulile Organizației Mondiale a Comerțului. Totodată, se opun acțiunilor protecționiste și restricțiilor comerciale.

Liderii națiunilor SCO discutând cordial într-una din pauzele de la summit / Foto: Twitter

Rusia, între presupusa izolare și multipolaritate

După cum s-a văzut la Samarkand, Rusia numai izolată nu este! Dimpotrivă, Occidentul pare tot mai izolat. Asia dă semne tot mai evidente că devine motorul dezvoltării lumii, având la dispoziție nu doar potențial uman, imense resurse și tehnologie, ci și determinarea de a apuca hățurile geopoliticii și economiei globale.

Introducerea Rusiei în ecuație a accelerat semnificativ procesul din momentul în care UE și-a sistat relațiile cu Putin, permițându-i să-și îndrepte atenția către est.

Etapa următoare o reprezintă cooptarea Africii, pe care structurile precum SCO vor să o ajute să scape de chingile Occidentului și să contribuie la industrializarea ei și la dezvoltarea legăturilor comerciale.

Se are în vedere și America Centrală și Latină pe termen lung, iar Brazilia face deja parte din proiectul BRICS, iar alte câteva state și-au anunțat dorința de a adera. De asemenea, legăturile dintre Rusia, Iran și Venezuela sunt dintre cele mai bune. Venezuela tocmai a recepționat un petrolier de la partenerul iranian.

Între timp, monopolul occidentului se află în declin din toate punctele de vedere: militar, științific, economic, iar în zona high-tech Asia începe să pășească tot mai în față. După cum a subliniat Vladimir Putin la Samarkand, occidentul caută să-și rezolve problemele pe cheltuiala altora, trăind în continuare în „paradigma colonialistă”.

Reacții

Președintele american Joe Biden a amenințat Rusia cu repercusiuni internaționale dacă va folosi arme nucleare în Ucraina. Președintele Statelor Unite a spus că Rusia va deveni „o paria mai mare decât oricând în această lume dacă va folosi arme nucleare, chimice sau tactice în Ucraina”. Declarația aceasta i-a lăsat nedumeriți pe cei de la Moscova!

În plus, SUA a încercat să excludă Moscova de la cea de-a 77-a sesiune a Adunării Generale ONU de la New York, întârziind acordarea vizei de intrare în SUA pentru ministrul de externe Serghei Lavrov.

Ministerul rus de Externe a declarat că SUA încalcă de ceva vreme obligațiile internaționale privind eliberarea vizelor delegaților de la Moscova. Când s-a decis amplasarea sediului ONU la New York, Washingtonul a încheiat un acord cu Secretariatul ONU. În timp ce până acum, potrivit lui Alexey Drobinin, șeful Departamentului de planificare a politicii externe al Ministerului de Externe al Rusiei, s-au acumulat destul de multe exemple în care SUA nu și-a îndeplinit obligațiile în temeiul acestui acord. Moscova a ridicat, așadar, problema mutării sediului ONU într-un stat neutru.

Washingtonul și Bruxellesul fac presiuni asupra Ankarei pentru a intensifica războiul economic asupra Moscovei, a informat Financial Times. Oficialii occidentali spun că economia rusă a reușit să facă față sancțiunilor impuse de Washington, parțial pentru că economia turcă a oferit Moscovei o portiță de scăpate. Băncile turcești vor fi acum forțate să abandoneze sistemul de plată rusesc Mir.

Ca răspuns la sancțiunile occidentale care i-au împiedicat pe ruși să acceseze servicii precum Visa și Mastercard, Kremlinul a lansat sistemul de plată Mir, ca alternativă. Cinci dintre cele mai importante bănci din Turcia folosesc Mir. Ankara nu pare dispusă să instituie sancțiunile Washingtonului împotriva Mir. Ministerul de Externe al Turciei a declarat că Ankara are o politică de lungă durată de a aplica doar sancțiunile ONU.

articolul original.

Turcia vrea să devină membră a OCS, organizația cunoscută ca „NATO a Estului”

17 September 2022 at 19:48
By: -
image

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a spus sâmbătă că ţara sa – membră a NATO – aspiră să se alăture Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai (OCS), relatează EFE.

Publicitate

"Desigur. Acesta este obiectivul", a spus Erdogan, răspunzând la o întrebare adresată de un jurnalist la Samarkand, în Uzbekistan, unde vineri s-a încheiat un summit al OCS, o entitate cunoscută ca 'NATO a estului'.

"Noi am venit aici în calitate de invitaţi speciali la invitaţia ţării gazdă, Uzbekistan. Acum, următorul proces este un pas către un nivel mai avansat", a adăugat Erdogan, citat de agenţia de presă turcă Anadolu.

El a precizat că această etapă către o mai mare cooperare va avea loc la următorul summit al organizaţiei, preconizat să se desfăşoare în India.

Publicitate

"A fi sau a nu fi membru este diferit, cu acest pas relaţiile noastre cu aceste ţări vor evolua spre o poziţie foarte diferită", a adăugat el.

Turcia este membră a NATO şi candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Încă din 2013, Erdogan evocase posibilitatea integrării ţării sale în OCS, ca alternativă la aderarea la Uniunea Europeană, având în vedere stagnarea acestui proces.

"De aceea (din cauza lipsei de progres în negocierile cu UE) i-am propus recent (preşedintelui rus, Vladimir) Putin: 'Luaţi-ne în Grupul celor cinci de la Shanghai' şi vom spune atunci 'la revedere' UE. Ce rost are să întârziem atât de mult (aderarea noastra)?", a afirmat Erdogan.

Publicitate

Aşa-numitul 'Mecanism al celor cinci de la Shanghai', fondat în acest oraş chinez în 1996, a fost organismul predecesor al OCS. La ora actuală, organizaţia reuneşte China, Rusia, India, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Uzbekistan şi Iran, acesta din urmă pe cale să obţină statut deplin.

La summitul din această săptămână de la Samarkand, în prezenţa lui Putin şi a preşedintelui chinez Xi Jinping, OCS a invitat alte ţări asiatice să construiască o ordine multipolară mai justă.

"OCS este astăzi cea mai mare organizaţie regională din lume. Mai mult de jumătate din populaţia planetei trăieşte în ţările sale membre şi asigură un sfert din produsul intern brut al lumii", a spus Putin.

articolul original.

Rușinea trăită de Vladimir Putin! A fost înghesuit pe canapea, alături de Lukașenko

16 September 2022 at 21:08

Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a trăit un nou moment rușinos. La summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai ce a avut loc în Uzbekistan, Vladimir Putin a fost înghesuit pe o canapea, alături de Aleksandr Lukașenko, liderul-marionetă din Belarus.

Mai mult, el a fost așezat pe o canapea joasă, în comparație cu scaunul pe care stătea președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, arătând astfel că poziția lui Putin nu mai este la fel de importantă ca înainte de războiul din Ucraina.

Psihologul politic Svitlana Șunikhina a arătat fotografia grăitoare cu Putin și a explicat, pe Facebook, cât de importantă este această nuanță.

Pentru politica mondială, jocurile cu metafore spațiale „mai sus-jos” sunt încă importante… Îmi amintesc că a fost un episod asemănător între Thatcher și Gorbaciov. Ei bine, asta e. Nu s-au schimbat multe de atunci. Dar pentru Putin aproape totul s-a schimbat”, a subliniat ea, conform Ziare.com.

Psihologul a mai amintit că Putin însuși a folosit o astfel de tehnică. Prim-ministrul Marii Britanii în 2007-2010, Gordon Brown, a povestit cum dictatorul rus l-a așezat pe un scaun mai jos și a încercat să-l intimideze citind cu voce tare dosarul britanic. Trebuie menționat că problema înălțimii sale în fotografia cu alți lideri a fost întotdeauna importantă pentru Putin. Serviciul de presă al Kremlinului a fost pus în mod repetat să editeze fotografiile. Un ultim incident a fost cu Erdogan, când Putin a fost ”înălțat” special.

Facebook

articolul original.

Recep Erdogan sare în apărarea Azerbaidjanului: ‘Lumea întreagă trebuie să știe că noi suntem alături de frații noștri azeri. Considerăm inacceptabilă această situație’

15 September 2022 at 05:45
image

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a lansat acuze dure la adresa Armeniei că ar fi responsabilă de reluarea confruntărilor cu Azerbaidjan.

Considerăm inacceptabilă această situaţie care rezultă din încălcarea acordului încheiat după războiul” din 2020 între Armenia şi Azerbaidjan, a declarat şeful statului turc într-un discursrelatează AFP.

El a denunţat „atitudinea constant agresivă a Armeniei„, pe care o acuză că „nu respectă termenii acordului” de pace încheiat atunci sub egida Rusiei.

Speranţa noastră este ca Armenia să revină de pe această cale greşită cât mai curând posibil şi să-şi folosească timpul şi energia pentru a întări pacea„, a continuat el, afirmând că, în caz contrar, „această atitudine va avea consecinţe pentru Armenia”.

Lumea întreagă trebuie să ştie că noi suntem alături de fraţii noştri azeri„, a insistat Erdogan, care se va întâlni vineri la Samarkand (Uzbekistan) cu preşedintele rus Vladimir Putin.

Ankara este aliat declarat al Baku, căruia îi furnizează drone de luptă, ce au fost decisive în cursul războiului din 2020. În timp ce Moscova, susţinătoare a Erevanului, a impus sfârşitul ostilităţilor în toamna anului 2020, soldate cu peste 6.500 de morţi în mai puţin de două luni.

Recenta reizbucnire a violenţelor, în noaptea de luni spre marţi, a făcut peste 150 de morţi.

Erevanul a acuzat miercuri Azerbaidjanul că i-a ocupat 10 kilometri pătraţi din teritoriul său.

Ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, afirmase deja marţi că Armenia trebuie „să-şi înceteze provocările” împotriva Azerbaidjanului.

Armenia şi Azerbaidjan, două foste republici sovietice rivale, s-au confruntat în două războaie în ultimele trei decenii pentru controlul asupra regiunii Nagorno-Karabah, provincie azeră cu populaţie majoritar armeană.

Reluarea luptelor sângeroase ilustrează cât de explozivă rămâne situaţia, în acelaşi timp în Nagorno-Karabah şi la frontiera oficială între cele două ţări, informează agerpres.ro.

Vezi și:

Se complică situația în Caucazul de Sud! Pierderi uriașe în rândul soldaților armeni. Premierul Nikol Pashinyan amenință: ‘Forțele armene iau măsuri corespunzătoare pentru a da un răspuns adecvat inamicului’

articolul original.

Grecia vrea să țină deschise canalele de comunicare cu Turcia, în ciuda comentariilor „inacceptabile” pe care le-a făcut Erdogan

11 September 2022 at 14:35
image

Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a declarat, duminică, că Atena va încerca să mențină canalele de comunicare cu Ankara deschise, în ciuda comentariilor „inacceptabile” pe care le-a făcut recent președintele turc Recep Tayyip Erdogan, transmite Reuters.

Erdogan acuzase Grecia că ocupă insule demilitarizate din Marea Egee, spunând că Turcia este pregătită să facă, când va veni momentul, „ceea ce este necesar”.

Grecia vrea să țină deschise canalele de comunicare deschise cu Turcia

„Consider inacceptabile declarațiile recente ale președintelui turc”, a afirmat Kyriakos Mitsotakis, duminică, în orașul Salonic.

„Cu toate acestea, vom încerca întotdeauna să ținem deschise canalele de comunicare”, a adăugat liderul elen, care susține că a fost mereu dispus să îl întâlnească pe președintele turc Recep Tayyip Erdogan.

Deși sunt state membre NATO, Turcia și Grecia sunt rivale istorice și s-au contrat pe subiecte multiple, de la statutul insulelor din Marea Egee și până la hidrocarburile din Mediterană sau Ciprul divizat din punct de vedere etnic.

Recent, Ankara acuzase Atena că înarmează insulele demilitarizate din Marea Egee, însă până acum Erdogan nu acuzse Grecia că le și ocupă.

„La momentul potrivit, vom face ceea ce este necesar”, spunea liderul turc.

articolul original.

Criza alimentară din Europa şi din lume, este în mâinile lui Putin și Erdogan

9 September 2022 at 09:49
Foto: adevărul.ro

Preşedintele Federaţiei Ruse,Vladimir Putin, a subliniat că majoritatea cerealelor din Ucraina ajung în ţările Uniunii Europene şi nu în ţările sărace, motiv pentru care se impune schimbarea rutelor.

Aceste cantităţi reprezintă doar o treime din cantităţile care trebuie livrate către ţările în curs de dezvoltare” a spus Putin şi a subliniat că punctele în care ajung cerealele trebuie limitate, subiect pe care-l va discuta cu preşedintele Tayyip Erdogan.

De asemenea, Putin a declarat că există posibilitatea ca problema alimentară la nivel global să se acutizeze şi că se apropie o catastrofă umanitară.

După energie, acum Rusia pune pe masă şi atuul alimentar. Europa nu a găsit încă o cale pentru a face faţă frigului, dar se confruntă acum şi cu o criză alimentară. În luna noiembrie expiră acordul privind coridorul pentru cereale, intermediat de Turcia şi ONU.

Se aşteaptă ca la summit-ul Organizaţiei pentru Cooperare de la Shanghai, care va fi organizat în Uzbekistan, Tayyip Erdogan şi Putin să reevalueze condiţiile acordului privind transportul cerealelor. Printre cererile lui Vladimir Putin este şi cea legată de vânzarea cerealelor ruseşti. Nu contează ce se va discuta la summit, pentru că putem spune încă de pe acum că aceste condiţii nu vor fi în favoarea Europei. Hrana Europei se află în mâinile lui Erdogan şi Putin, transmite într-un editorial publicația Sabah.

SUA şi-au mai slăbit susţinerea faţă de Grecia

O reacţie la declaraţia preşedintelui Erdogan privind Grecia „Putem veni, pe neşteptate, într-o noapte” a venit, în mod natural, din partea SUA, care susţin Grecia. Departamentul de Stat al SUA, care susţine Grecia, noua favorită după PKK/YPG (YPG-Unităţile de Apărare a Poporului, aripa militară a PYD-n.trad.) a transmis că „Trebuie respectată şi apărată suveranitatea şi întegritatea teritorială a fiecărei ţări. Suveranitatea Greciei asupra acestor insule este inconstestabilă.”

Noi avem un singur lucru de spus Americii: „Ţineţi Grecia din scurt. S-ar putea să se producă un accident nedorit.”

Pe de altă parte, în politica internă se dezbate dacă extensiile politice ale PKK, care a căzut în dizgraţia Statelor Unite, vor primi sau nu un minister, precum şi candidatura lui Kılıçdaroğlu. Situaţia s-a complicat atât de tare la masa celor şase încât sunt unii care spun că dezbaterile vor continua până în ultimul moment, atunci când va fi anunţat numele candidatului la Instanţa Electorală Supremă. Iar motivul este foarte dramatic.

„Dacă vom anunţa devreme, candidatul nostru se va eroda” spun ei. Este oare atât de greu să ai curaj pentru a ieşi în faţa lui Recep Tayyip Erdogan, care şi-a anunţat candidatura acum aproprope 5 ani de zile, după alegerile din 24 iunie 2018, şi să spui „Eu sunt candidat.”

Însemnătatea turneului balcanic

Marţi, preşedintele Erdogan a început un turneu în Balcani. Ieri s-a aflat în Serbia, a doua etapă a acestei vizite importante care a început în Bosnia-Herţegovina. S-au făcut declaraţii importante privind volumul schimburilor comerciale reciproce. Iar cea mai importantă se referă la călătoria cu buletinul şi în Serbia, după Bosnia-Herţegovina.

Erdogan a dat răspunsuri surprinzătoare şi la întrebările legate de războiul dintre Rusia şi Ucraina. Mai mult, a spus că ceea ce s-a decis pentru a pune Rusia la colţ a generat o criză energetică şi de aprovizionare în întreaga lume. Şi a adus şi o critică Occidentului: „Trimiteţi Ucrainei rebuturi, nu arme.”

„Balcanii sunt un spaţiu geopgrafic foarte important pentru noi.” Este moştenirea lăsată de otomani Republicii Turcia. A avea grijă de acest spaţiu geografic este responsabilitatea noastră istorică. Menţinând bune relaţiile cu Bosnia-Herţegovina şi Serbia, preşedintele Erdogan încearcă să prevină naşterea unui conflict care ar putea izbucni în regiune.

Aşa cum s-a întâmplat şi în relaţiile dintre Rusia şi Ucraina, aceşti paşi din politica externă sunt foarte sensibili. Liderii din întreaga lume au multe de învăţat de la Erdogan în privinţa diplomaţiei.

articolul original.

Un nou conflict mocneşte: Franţa va susţine Grecia dacă va fi atacată de Turcia

8 September 2022 at 17:09
image

Poziția Franței a fost și este dintotdeauna de partea Greciei, în ceea ce privește amenințarea la adresa suveranității sale naționale, a declarat ministrul de externe al Franţei, Catherine Colonna, citată de Defense Romania.

Mesajul vine după recentele ameninţări lansate de președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan la adresa Greciei.

În context, șefa diplomației franceze, Catherine Colonna, s-a deplasat la Ankara și Atena pentru a încerca să atenueze disensiunile dintre cele două state referitoare la posesia unor insule din Marea Egee.

Președintele Turciei a amenințat din nou Grecia

„E timpul ca Atena să-şi vină în simţiri. În caz contrar, aşa cum spun mereu, putem coborî acolo într-o noapte pe neaşteptate”, le-a spus recent Erdogan reporterilor, la Ankara, înaintea plecării într-un turneu în zona Balcanilor.

În ultimele săptămâni, tensiunile turco-elene au escaladat plecând de la acuzația Turciei potrivit căreia, apărarea antiaeriană elenă ar fi folosit radarul de control al unui sistem S-300 pentru a monitoriza un avion militar turcesc.

Turcia a mai susținut că Grecia îşi militarizează ilegal insulele din estul Mării Egee, fapt interzis prin Tratatul de la Lausanne din 1923 şi Tratatul de la Paris din 1947. De cealaltă parte, Grecia spune că soldaţii săi sunt poziţionaţi pentru a îndepărta navele care se apropie dinspre coasta vestică a Turciei.

Poziţia Franţei, la scurt timp după vizita lui Colonna în Turcia

La Atena, șefa diplomației franceze s-a întâlnit cu omologul său grec, Nikos Dendias.

Catherine Colonna, ministrul francez de externe, a sosit în Turcia pe 05 septembrie, unde s-a întâlnit cu omologul său turc Mevlüt Çavuşoğlu iar a doua zi, pe 06 septembrie, când aceasta se afla în Grecia, președintele Erdogan, aflat în Bosnia și Herțegovina, a reiterat remarcile belicoase pe care le făcuse anterior.

Rugat de jurnalişti să explice posibilitatea unei acțiuni militare turcești neanunţate împotriva Greciei, președintele Erdogan a răspuns: „Ceea ce vorbesc nu este un vis. Înseamnă că, atunci când va veni momentul, putem sosi brusc într-o noapte.”

articolul original.

https://www.b1tv.ro/?p=1200470

7 September 2022 at 16:41
image

După ce, în august, Ankara a susținut integritatea teritorială a Ucrainei și respingea anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a lansat noi declarații controversate asemănătoare celor lansate de propaganda rusă împotriva țărilor occidentale.

Conform acestuia, Occidentul este vinovat pentru că a ”provocat” Rusia.

Declarațiile au fost lansate, astăzi, la Belgrad

Pot spune foarte deschis că nu găsesc că actuala atitudine a Occidentului (…) este cea bună. Occidentul duce o politică bazată pe provocare”, a declarat Erdogan în timpul unei conferinţe de presă susţinută alături de omologul său sârb Aleksandar Vucic. Afirmațiile au venit ca răspuns la o întrebare asupra crizei energetice în Europa.

Cât timp cât veţi încerca să duceţi un asemenea război de provocare, nu veţi putea obţine rezultatele scontate(…) Noi, Turcia, am menţinut mereu o politică de echilibru între Rusia şi Ucraina”, a adăugat preşedintele turc.

A pus criza energetică pe seama sancţiunilor împotriva Rusiei

„Europa culege ceea ce a semănat. Atitudinea Europei faţă de (Vladimir) Putin şi sancţiunile l-au făcut – fie că ne place sau nu – să spună: ‘Dacă voi faceţi aşa, eu o să fac asta”’, a relatat, în stilul propriu, preşedintele turc, de data aceasta, la e conferinţă de presă la Ankara, citat de stiripesurse.ro.

Politica de la Ankara încearcă să mențină o relație profitabilă atât cu Moscova, cât şi cu Kievul; cu primii a încheiat un acord privind plata parţială în ruble pentru livrările de gaze ruseşti către Turcia iar ucrainienilor le vinde în exclusivitate drone Bayraktar.

articolul original.

Recep Erdogan dă de pământ cu liderii occidentali: ‘Occidentul duce o politică bazată pe provocare. Atât timp cât veți încerca să duceți un asemenea război de provocare, nu veți putea obține rezultatele scontate’

7 September 2022 at 14:20
image

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că țările occidentale sunt vinovate de „provocare” faţă de Federația Rusă.

Pot spune foarte deschis că nu găsesc că actuala atitudine a Occidentului (…) este cea bună. Occidentul duce o politică bazată pe provocare„, a declarat şeful statului turc în timpul unei conferinţe de presă susţinută alături de omologul său sârb Aleksandar Vucic, ca răspuns la o întrebare asupra crizei energetice în Europa, informează AFP.

Atât timp cât veţi încerca să duceţi un asemenea război de provocare, nu veţi putea obţine rezultatele scontate„, a adăugat Erdogan. „Noi, Turcia, am menţinut mereu o politică de echilibru între Rusia şi Ucraina„, a mai spus preşedintele turc.

Chiar dacă a furnizat Kievului drone militare, Turcia a refuzat să se ralieze sancţiunilor occidentale decretate împotriva Rusiei după declanşarea ofensivei ei în Ucraina.

Preşedintele Erdogan a imputat deja marţi criza energetică din Europa sancţiunilor adoptate împotriva Rusiei, preluând un argument al Kremlinului.

Europa culege ceea ce a semănat. Atitudinea Europei faţă de (Vladimir) Putin şi sancţiunile l-au făcut – fie că ne place sau nu – să spună: ‘Dacă voi faceţi aşa, eu o să fac asta”’, a afirmat preşedintele turc în cursul unei conferinţe de presă la Ankara.

Kremlinul a declarat că Occidentul este cel responsabil de oprirea livrărilor de gaze ruseşti spre Germania prin gazoductul strategic Nord Stream, susţinând că sancţiunile care au fost impuse Rusiei împiedică efectuarea lucrărilor de întreţinere la infrastructura de gaze.

Uniunea Europeană a decis instituirea unui embargo gradual la importurile sale de petrol şi produse petroliere ruseşti. Ea a pus capăt achiziţionării de cărbune din Rusia, dar gazele ruseşti, de care este foarte dependentă, nu sunt vizate deocamdată.

Turcia are relaţii bune atât cu Moscova, cât şi cu Kievul.

Erdogan a anunţat la începutul lunii august un acord privind plata parţială în ruble pentru livrările de gaze ruseşti către Turcia, informează agerpres.ro.

Vezi și:

Recep Tayyip Erdogan: ‘Europa va avea probleme serioase la iarnă. Putin utilizează toate mijloacele și armele de care dispune’

articolul original.

Recep Tayyip Erdogan, o nouă amenințare la adresa Greciei: ‘Putem coborî acolo într-o noapte pe neașteptate’

6 September 2022 at 14:45
image

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi-a reiterat marţi avertismentul puternic faţă de ţara vecină Grecia în legătură cu presupusele încălcări ale spaţiului aerian în Marea Egee, transmite dpa.

Este timpul ca Atena ‘să-şi vină în simţiri’, le-a declarat Erdogan reporterilor la Ankara, înaintea plecării sale într-un turneu de trei zile în zona Balcanilor.

‘În caz contrar, aşa cum spun mereu, putem coborî acolo într-o noapte pe neaşteptate’, a spus liderul turc, recurgând la retorica folosită adesea de Turcia atunci când ameninţă cu lansarea unei operaţiuni militare.

Erdogan s-a referit la sistemele S-300 de apărare aeriană ale Greciei care s-ar fixa pe avioanele turceşti deasupra Mării Egee, acuzaţii negate de Atena.

Erdogan a acuzat în weekend Grecia că ‘ocupă’ insule demilitarizate din Egee.

Turcia afirmă că Grecia îşi militarizează ilegal insulele din estul Mării Egee, o acţiune interzisă prin Tratatul de la Lausanne din 1923 şi Tratatul de la Paris din 1947.

Atena răspunde că soldaţii săi sunt poziţionaţi pentru a îndepărta navele care se apropie dinspre coasta vestică a Turciei.

Uniunea Europeană şi-a exprimat luni îngrijorarea faţă de ceea ce Bruxellesul a numit ”remarci ostile” ale conducerii politice din Turcia.

”Remarcile ostile continue făcute de conducerea politică din Turcia la adresa Greciei… provoacă îngrijorări serioase şi contrazic în totalitate necesarele eforturi de detensionare în Mediterana de Est. (…) Ameninţările şi retorica agresivă sunt inacceptabile şi trebuie să înceteze. (…) UE îşi reiterează aşteptările la adresa Turciei, ca (această ţară) să acţioneze cu seriozitate în direcţia detensionării într-un mod sustenabil, în interesul stabilităţii regionale şi a integrităţii teritoriale a tuturor statelor membre ale UE”, a declarat Peter Stano, purtător de cuvânt al şefului diplomaţiei europene Josep Borrell, într-un comunicat de presă, informează agerpres.ro

articolul original.

Erdogan amenință Grecia: Uitați-vă în istorie și nu uitați de Izmir. Putem ajunge subit noaptea

3 September 2022 at 14:49
By: -
image

Grecia va plăti un ”preţ ridicat” dacă va continua să încalce spaţiul aerian turc şi ”să hărţuiască” avioanele turce în Marea Egee, a atras atenţia sâmbătă preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, potrivit AFP.

Publicitate

Duminica trecută, Ankara a afirmat că avioane turce în misiune în această zonă au fost vizate de sistemul de apărare aeriană S-300 al Greciei şi a denunţat o "acţiune ostilă".

"Grecia, uită-te în istorie. Dacă vei continua aşa, vei plăti un preţ ridicat", a declarat preşedintele turc în cadrul unui miting în regiunea Mării Negre.

"Avem ceva de spus Greciei: nu uitaţi de Izmir", a adăugat el, făcând referire la oraşul din Marea Egee pe care grecii îl numesc Smyrna. Ocuparea Smyrnei de către Grecia, căreia i-a fost acordat printr-un tratat de la sfârşitul Primului Război Mondial pe care Turcia nu l-a recunoscut niciodată, a luat sfârşit când turcii l-au preluat din nou în 1922.

Publicitate

"Ocuparea voastră a unor insule (din Marea Egee, în apropiere de Turcia - n.r.) nu ne leagă în niciun fel. La momentul potrivit, vom face ce este necesar. Putem ajunge subit noaptea", a spus el, reluând o formulă folosită des când vorbea despre lansarea unei operaţiuni în Siria.

Atena acuză avioanele turce că survolează insule greceşti din apropierea frontierei cu Turcia, iar disputa dintre cei doi vecini inamici înseamnă patrule frecvente.

Ankara a denunţat, în schimb, o prezenţă a unor trupe în această insulă, ceea ce, conform Turciei, ar fi contrar tratatelor de pace semnate după Primul Război Mondial şi după Al Doilea Război Mondial.

Publicitate

În iunie, ministrul turc al afacerilor externe, Mevlut Cavusoglu, a declarat că, în cazul în care Atena va continua să trimită trupe în aceste insulă, Ankara va contesta suveranitatea Greciei.

articolul original.

România vrea să cumpere 18 drone Bayraktar cu 300 de milioane de euro. Cine deține compania care fabrică astfel de drone | AUDIO

1 September 2022 at 11:38
image

România vrea să cumpere din Turcia 18 drone Bayraktar cu 300 de milioane de euro. Achiziția – care mai include suportul logistic și echipamentele de antrenament – este estimată la 300 de milioane de dolari.

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/09/01sept-13-Manu-MApN-vrea-drone.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Ministerul Apărării solicită acordul Parlamentului pentru achiziționarea a 3 sisteme de aeronave fara echipaj uman la bord – Bayraktar TB2 – fiecare a cate 6 platforme aeriene, adica în total 18 drone cu capacități de lovire a țintelor, împreună cu un pachet de suport logistic și echipamente de instruire și antrenament.

Prețul dronelor Bayraktar diferă în funcție de dotări

Valoarea achiziției este estimată la 300 de milioane de dolari. Asta pentru ca nu se poate cunoaște valoarea exactă decât după negocieri cu furnizorul, iar discuțiile pot începe doar cu unda verde de la Legislativ.

Potrivit site-urilor specializate în tehnică de luptă, prețul dronelor Bayraktar diferă în funcție de dotări, fiind cuprins intre un million si 5 milioane de dolari.

Drona Bayraktar este fabricată de compania ginerelui președintelui turc Recep Tayyip Erdogan

Legea obligă Ministerul Apărării să solicite aprobarea Parlamentului pentru orice achiziție care depășește 100 de milioane de euro.

Bayraktar, drona-vedetă în războiul din Ucraina pentru pierderile aduse rușilor, este fabricată de compania ginerelui președintelui turc Recep Tayyip Erdogan și denumită după numele de familie al acestuia.

Sursa foto: Shutterstock

Citește și: UE s-ar putea ocupa de antrenarea soldaților ucraineni și oferirea de asistență pentru armata Kievului. „Sper că va fi aprobată”, spune Borrell

articolul original.

Tensiunile dintre Turcia şi Grecia nu s-au încheiat. Ce acuzaţii aduce preşedintele Recep Tayyip Erdogan

31 August 2022 at 08:11
image

Tensiunile dintre Turcia şi Grecia par că nu se opresc. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan aduce acuzaţii liderului de la Atena că provoacă Organizația Tratatului Atlanticului de Nord prin actele sale „ostile”.

Atacul lui Erdogan vine după ce Grecia a vizat mai multe avioane turceşti cu sistemul său de apărare aeriană S-300, potrivit DPA.

Noi tensiuni intre Turcia şi Grecia. Ce acuzaţii aduce preşedintele de la Ankara

Miercuri, 31 august 2022, preşedintele Recep Tayyip Erdogan acuza Atena a prin actele sale „ostile” provoacă NATO. Declaraţia liderului de la Ankara vine în contextul în care statul elen ar fi vizat mai multe aparate de zbor ale Turciei cu sistemul său de apărare aeriană.

Liderul Erdogan a acuzat Atena de un „act ostil” încă de marţi seara, 30 august 2022, potrivit agenţiei de presă Anadolu. De asemenea, președintele turc afirma că prin aceste acțiuni, Grecia a provocat NATO şi aliaţii săi.

Ca răspuns, Atena a respins vehement aceste acuzaţii, scrie dpa.

Alături de alte agenţii de presă, Anadolu a relatat săptămâna trecută că mai multe avioane turce au fost „hărţuite” de sistemul de apărare al Greciei staţionat în Creta, potrivit Ministerului Apărării de la Ankara. Avioanele turceşti se aflau în spaţiul aerian internaţional, a ţinut să mai adauge Ministerul.

Grecia susţine că sistemul de apărare aerian nu a fost activat

Luni, 29 august 2022, Ministerul Apărării al Greciei a oferit un răspuns la acuzaţii, susţinând că sistemul său de apărare în chestiune nici nu a fost activat pentru moment, potrivit televiziunii de stat.

Vă aducem aminte că relaţiile dintre cele două state se află în prezent la cel mai scăzut nivel din cauza unei serii întregi de conflicte, dintre care cel mai important este generat de acuzaţiile Executivului grec potrivit cărora Ankara încalcă în mod repetat spaţiul aerian al Greciei.

Mai mult decât atât, în ultimele luni, Turcia s-a plâns în repetate rânduri de acţiunile Greciei, care în opinia sa sunt provocatoare şi dăunează eforturilor de pace. Cei doi vecini, ambii membri ai NATO, au neînţelegeri mai vechi în ceea ce priveşte frontierele lor maritime şi aeriene, ceea ce a determinat forţele aeriene să efectueze patrule şi misiuni de interceptare aproape zilnice, în principal în jurul unor insule greceşti apropiate de coastele Turciei.

Atena acuză Ankara că survolează insulele greceşti. În schimb, Turcia afirmă că Grecia staţionează trupe pe insule din Marea Egee şi că încalcă astfel tratate de pace semnate după cele două războaie mondiale.

Turcia a rupt acordul cu Grecia

Reamintim faptul că preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a rupt un acord cu Atena în urmă cu mai mult timp şi nu a mai dorit să se mai întâlnească cu oficialii greci, pe care-i acuză că nu sunt ”cinstiţi”.

”Nu vom mai avea întâlniri bilaterale cu ei”, a anunţat Recep Tayyip Erdogan, într-un discurs pe care l-a susţinut în faţa grupului parlamentar al partidului său, miercuri, 2 iunie, la Atena, în contextul în care liderii celor două ţări îşi multiplică acuzaţii reciproce.

Totodată, amintim faptul că tensiunile dintre Turcia și Grecia sunt vechi, mai ales că președintele turc a transmis este sigur că rivala sa va lansa noi operațiuni militare la granițele de sud, motivul fiind reprezentat de extinderea zonelor sigure de 30 de km și a combate ceea ce el a descris ca fiind amenințări teroriste în acele regiuni.

articolul original.

Un nou război stă pe cale să înceapă la orizont! Recep Erdogan amenință: ‘Încă o dată declar întregii lumi că lupta noastră nu se va încheia. Vom continua aceste operațiuni conform planurilor noastre și pe baza priorităților de securit

25 August 2022 at 17:20
image

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunțat că Turcia este hotărâtă să continue incursiunea militară planificată împotriva miliţiilor kurde din nordul Siriei, în pofida opoziţiei altor ţări.

Încă o dată declar întregii lumi că lupta noastră nu se va încheia decât atunci când vom securiza frontierele sudice cu un coridor lat de 30 de kilometri”, a afirmat Erdogan în faţa susţinătorilor săi în oraşul Bitlis, din sud-estul Turciei, informează DPA.

Turcia ocupă deja zone în nordul Siriei, de-a lungul frontierei dintre cele două ţări. În luna aprilie, şeful statului turc a avertizat în legătură cu o nouă ofensivă pentru a împinge spre sud miliţiile kurde Unităţile de Apărare ale Poporului (YPG), care sunt sprijinite de SUA.

Ankara consideră YPG drept ”terorişti” şi o ameninţare pentru securitatea naţională.

Rusia şi Iranul – care sprijină guvernul preşedintelui sirian Bashar al-Assad împotriva rebelilor susţinuţi de Turcia – avertizaseră Ankara cu privire la o incursiune pe teritoriul sirian.

Separat, Washingtonul a atras atenţia că o nouă ofensivă turcă ar putea abate atenţia de la lupta împotriva grupării jihadiste Stat Islamic.

Suntem conştienţi de ipocrizia celor care lansează operaţiuni oricând vor şi arată cu degetul spre noi”, a spus Recep Tayyip Erdogan, fără a menţiona vreo ţară.

Vom continua aceste operaţiuni conform planurilor noastre şi pe baza priorităţilor de securitate ale ţării noastre. Aşa cum spunem mereu, putem veni din senin într-o noapte”, a adăugat el, potrivit agerpres.ro.

Vezi și:

Se încing spiritele la nivel mondial! Recep Erdogan, atac devastator la adresa Rusiei: ‘Turcia nu recunoaște anexarea Crimeii. Restituirea Crimeei Ucrainei este o cerință a dreptului internațional’

articolul original.

Erdogan, președintele Turciei: „Legea internațională cere ca Crimeea să fie returnată Ucrainei”

23 August 2022 at 19:02
By: -
image

Ankara sprijină integritatea teritorială a Ucrainei și respinge anexarea ilegală a Crimeei, a declarat marți președintele turc Recep Tayyip Erdogan, într-un mesaj video adresat celui de-al doilea summit al Platformei Crimeei, informează AA și Ukrinform, citate de Libertatea.

Potrivit lui Recep Erdogan, revenirea Crimeei în Ucraina este extrem de importantă pentru întreaga regiune și pentru sistemul de securitate mondial în general. 

„Întoarcerea Crimeei în Ucraina, din care este o parte inseparabilă, este în esență o cerință a dreptului internațional. Legea internațională cere ca Crimeea să fie returnată Ucrainei. Acest lucru este extrem de important pentru întreaga regiune și pentru sistemul de securitate global, pentru stabilitate, menținerea integrității teritoriale, suveranitatea și unitatea politică a Ucrainei”, a spus Recep Erdogan.

„Turcia nu recunoaște anexarea Crimeei și a declarat deschis încă din prima zi că acest pas este ilegitim și ilegal. Aceasta este o poziție de principiu care are nu numai baze legale, ci și morale”, a spus el.

Sursa: Libertatea

articolul original.

Se încing spiritele la nivel mondial! Recep Erdogan, atac devastator la adresa Rusiei: ‘Turcia nu recunoaște anexarea Crimeii. Restituirea Crimeei Ucrainei este o cerință a dreptului internațional’

23 August 2022 at 20:45
image

Se răcesc relațiile dintre Turcia și Federația Rusă? Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a reiterat poziția Turciei potrivit căreia Ankara susține integritatea teritorială a Ucrainei și respinge anexarea Crimeii de către Rusia în 2014.

Erdogan a declarat într-un mesaj video la cel de-al doilea summit al Platformei Crimeea de la Kiev că peninsula Crimeea trebuie să fie returnată Ucrainei, potrivit agenției de stat Anadolu, confom de CNN, citează G4media.ro.

Restituirea Crimeei Ucrainei, din care face parte inseparabilă, este în esență o cerință a dreptului internațional”, a afirmat Erdogan

Erdogan a declarat că Ankara va continua să sprijine Platforma Crimeea, care a fost înființată pentru a rezolva problema Crimeii prin mijloace pașnice.

Turcia nu recunoaște anexarea Crimeii și a declarat deschis încă din prima zi că acest pas este ilegitim și ilegal. Aceasta este o poziție de principiu care are nu numai fundamente juridice, ci și morale”, a subliniat el.

Erdogan a adăugat că protejarea integrității teritoriale, a suveranității și a unității politice a Ucrainei este „critică”, nu doar pentru securitatea și stabilitatea regională, ci și pentru cea globală.

Asigurarea siguranței și bunăstării compatrioților noștri tătari din Crimeea se numără, de asemenea, printre prioritățile Turciei”, a spus el.

Vezi și:

Turcia lansează acuze dure: ‘Există în Occident mai multe țări care doresc ca războiul să continue în Ucraina. Sunt state membre ale NATO’

articolul original.
❌