ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 9 December 2022Ultimele Stiri

Twitter a avut „liste negre secrete” pentru a limita utilizatorii, spune reporterul | Știri din rețelele sociale

9 December 2022 at 04:33
By: Stiri
image

Twitter a creat liste negre „secrete” pentru a limita vizibilitatea „tweet-urilor „underdog” și a unor conturi de dreapta, a declarat jurnalistul independent Bari Weiss, invocând o investigație bazată pe documente interne ale companiei.

Weiss, fost editor de opinie din New York Times, care conduce acum The Free Press, a declarat vineri că fosta conducere a platformei de socializare a limitat accesul anumitor conturi cu ceea ce a numit o „listă neagră de tendințe” și o „listă neagră de căutare”, deoarece precum și o „listă neagră de căutare”. Eticheta „Nu amplifica”.

Twitter, care a fost cumpărat de Elon Musk în octombrie, a recunoscut public în trecut că limitează acoperirea anumitor conturi – lăsându-le vizibile pentru adepți, dar limitându-le vizibilitatea în conversații și rezultatele căutării – deși a primit critici pentru că nu a informat cei interesați. utilizatorilor sau transparența asupra deciziilor sale.

Într-un thread de Twitter, Weiss a spus că figurile incluse pe lista neagră au inclus Jay Bhattacharya, un profesor de la Universitatea Stanford care s-a opus blocării COVID-19, Charlie Kirk, un activist conservator și „Libs of TikTok”, un cont care repostează și bate joc de conținut postat în altă parte de liberali și persoanele LGBTQ.

Weiss, care a citat un număr de angajați anonimi Twitter în sprijinul afirmațiilor sale, a inclus capturi de ecran care păreau să arate interfața pe care Twitter o folosește pentru lista neagră a anumitor conturi, inclusiv etichete care denotă statutul lor restricționat.

„Controlăm foarte mult vizibilitatea. Și controlăm într-un fel amplificarea conținutului tău”, a spus Weiss, citând un inginer Twitter nenumit. „Și oamenii normali nu știu cât de mult facem.”

Weiss a spus că cele mai sensibile decizii din punct de vedere politic au fost luate de o echipă cunoscută sub numele de „Politica de integritate a site-ului, sprijin pentru escaladare a politicilor”, care a inclus Vijaya Gadde, șeful departamentului juridic, politici, încredere și securitate de atunci și Yoel Roth, care era șeful global. de încredere și siguranță.

Al Jazeera a contactat Gadde și Roth pe Twitter și Linkedin pentru comentarii.

Kayvon Beykpour, fostul șef de produs al Twitter, a respins caracterizarea de către Weiss a politicilor platformei, spunând că compania nu a negat niciodată clasarea conturilor, dar a respins afirmațiile de „interdicții în umbră” sau de a face unele postări invizibile pentru toată lumea, cu excepția persoanei care le-a postat.

„Caracterizați orice de-amplificare ca fiind echivalentă cu interzicerea în umbră, care este o interpretare leneșă sau deliberată înșelătoare”, a spus Beykpour pe Twitter.

Publicarea de către Weiss a materialului vine după ce noul proprietar de Twitter, Elon Musk, a împărtășit documente interne ale companiei cu Weiss și cu colegul jurnalist independent Matt Taibbi.

Musk, un autodescris absolutist al libertății de exprimare care a acuzat vechiul management al Twitter că este părtinitor împotriva punctelor de vedere liberale, a lansat eliberarea fișierelor ca un efort de a crește transparența cu privire la influența platformei asupra discursului politic.

Criticii l-au acuzat pe Musk că a desfășurat o vânătoare de vrăjitoare împotriva foștilor angajați Twitter, compromit siguranța și securitatea platformei și a introdus un val de fanatism și ură pe platformă.

Musk a scris vineri pe Twitter că platforma lucrează la o actualizare pentru „a arăta starea reală a contului tău, astfel încât să știi clar dacă ai fost interzis, de ce și cum să faci recurs”.

Afirmațiile lui Weiss de vineri au atras un răspuns polarizat, conservatorii valorând rapoartele ei ca dovadă a părtinirii liberale a Twitter și mulți din stânga acuzând-o că a fabricat o non-poveste și PR pentru Musk, cel mai bogat om din lume.

Unii utilizatori de Twitter au subliniat, de asemenea, că Musk a spus luna trecută că tweet-urile de ură și negative vor fi „depowerate” și „demonetizate” sub conducerea sa, definind noua politică a platformei drept „libertate de exprimare, dar nu libertate de acces”.

Vineri, Taibbi, un fost reporter Rolling Stone care scrie acum la Substack, a postat corespondență internă pe Twitter din octombrie 2020, care arată cum directorii au luat decizia de a limita circulația unui articol New York Post despre materialele găsite pe un laptop aparținând lui Hunter Biden. , fiul președintelui american Joe Biden.

Comunicările le-au arătat directorilor Twitter discutând despre cum să gestioneze articolul, a cărui partajare a fost în cele din urmă restricționată de politica platformei împotriva materialelor piratate.

Decizia Twitter de a cenzura articolul, care a stârnit dezbateri aprinse asupra rolului rețelelor sociale în democrație, a venit după ce foști oficiali ai serviciilor de informații americane au declarat că povestea laptopului poartă semnele dezinformarii rusești, deși nu a fost furnizată nicio dovadă a implicării Rusiei.

Sursa: www.aljazeera.com

articolul original.
Ieri — 8 December 2022Ultimele Stiri

Salonul Industriei Ușoare, ediția de Crăciun 2022, la Centrul Regional de Afaceri al CCIA Timiș

8 December 2022 at 19:11
By: zdv

In perioada 14 – 18 decembrie, Centrul Regional de Afaceri al CCIA Timis gazduieste ultima editie din acest an a SALONULUI INDUSTRIEI USOARE dedicata Sarbatorilor de iarna.

Si-au anuntat participarea 50 de companii din tara, atat producatori cat si comercianti, care vor oferi spre vanzare o gama larga de articole de sezon: imbracaminte si lenjerie intima, incaltaminte, marochinarie si accesorii, produse cosmetice, bijuterii si gablonturi, aranjamente de Craciun – articole ce pot fi oferite in dar celor dragi.

Targul de produse traditionale din exterior isi astepta vizitatorii cu dulciuri de casa, produse naturiste, produse apicole, produse de carmangerie, unitati de alimentatie publica.

Expozitia este deschisa de miercuri pana sambata, orele 10- 20, iar duminica, orele 10 – 18.

Intrarea publicului este libera.

articolul original.

SUA dă în judecată pentru a opri Microsoft să cumpere producătorul „Call of Duty” Activision | Știri de afaceri și economie

8 December 2022 at 21:19
By: Stiri
image

Autoritatea de reglementare antitrust FTC a declarat că Microsoft a avut un istoric de cumpărare de conținut valoros de jocuri, folosindu-l pentru a suprima concurența

Administrația Biden a depus joi o plângere menită să blocheze oferta de 69 de miliarde de dolari a gigantului tehnologic Microsoft de a cumpăra producătorul de jocuri „Call of Duty” Activision, din cauza temerilor că acordul le-ar interzice rivalilor accesul la jocuri populare.

Microsoft, care deține Xbox, a declarat în ianuarie 2022 că va cumpăra Activision pentru 68,7 miliarde de dolari, în cea mai mare afacere din istorie în industria jocurilor de noroc.

În plângerea sa, Comisia Federală pentru Comerț, care aplică legea antitrust, a declarat că Microsoft a avut un istoric de a cumpăra conținut valoros de jocuri și de a-l folosi pentru a suprima concurența de la consolele rivale.

„Microsoft a demonstrat deja că poate și va ascunde conținut de la rivalii săi de jocuri”, a declarat Holly Vedova, directorul Biroului de Concurență al FTC. „Astăzi căutăm să împiedicăm Microsoft să câștige controlul asupra unui studio de jocuri independent lider și să-l folosească pentru a dăuna concurenței pe mai multe piețe de jocuri dinamice și cu creștere rapidă.”

Președintele Microsoft, Brad Smith, a declarat că compania va lupta cu FTC. „Deși am crezut că dăm o șansă păcii, avem deplină încredere în cazul nostru și salutăm oportunitatea de a ne depune cazul în instanță”, a spus el.

Decizia de a depune acțiunea vine pe măsură ce administrația Biden a adoptat o abordare mai agresivă a aplicării legii antitrust. Departamentul de Justiție al SUA a oprit recent o fuziune de 2,2 miliarde de dolari între Penguin Random House, cel mai mare editor de carte din lume, și rivalul american mai mic Simon & Schuster.

Acțiunile Microsoft și Activision au scăzut ambele la știrea plângerii FTC. Acțiunile Activision au scăzut cu 2,3%, până la 74,19 dolari pe acțiune, în timp ce Microsoft a scăzut de la maximele anterioare, dar s-au tranzacționat în continuare cu aproape 1% mai mare pentru ziua de la 246,31 dolari.

Compania de software din SUA a spus că dorește ca acordul să o ajute să concureze cu liderii de jocuri Tencent și proprietarul PlayStation Sony, care au criticat acordul.

Pentru a convinge autoritățile de reglementare, la scurt timp după anunțarea acordului, Microsoft a stabilit un nou set de principii pentru magazinul său de aplicații, inclusiv accesul deschis pentru dezvoltatori care îndeplinesc standardele de confidențialitate și securitate.

Și în decembrie, într-o altă mișcare de a atenua criticile, Microsoft și-a luat un angajament de 10 ani de a aduce „Call of Duty” pe platformele Nintendo, aducând pentru prima dată populara serie de împușcături la persoana întâi în companie. Microsoft a făcut aceeași ofertă către Sony.

Președintele Lina Khan și cei doi democrați din comisie au votat pentru aprobarea plângerii, în timp ce comisarul Christine Wilson a votat „nu”.

Sursa: www.aljazeera.com

articolul original.

Câte milioane de euro pierde economia României în fiecare an prin neintrarea în Schengen: Anunțul făcut de ministrul Economiei

8 December 2022 at 20:12

Câte milioane de euro pierde economia României în fiecare an prin neintrarea în Schengen: Anunțul făcut de ministrul Economiei

Decizia privind neintrarea în Zona Schengen înseamnă pentru economia României pierderi de 10 miliarde euro anual, a declarat, joi, ministrul Economiei, Florin Spătaru, adăugând că sunt nişte costuri pe care le plătim de foarte mulţi ani, pentru că tehnic vorbind noi am îndeplinit aceste condiţii de mult timp.

O astfel de decizie înseamnă 10 miliarde de euro pe care economia România i-ar putea pierde prin neintrarea în Schengen şi aproximativ 1,5 miliarde de euro pe care îi plăteşte orice cetăţean sau orice companie care trebuie să tranziteze graniţele, neintrând în Schengen. (…) Vorbim de o pierdere anuală. Vreau să vă spun că o decizie care ar fi trebuit să fie tehnică s-a transformat într-o decizie care, din punctul meu de vedere, contravine acelui principiu al solidarităţii de care de care ar trebui să dăm dovada în acest moment. (…) Cred că sunt nişte costuri pe care le plătim de foarte mulţi ani, pentru că, tehnic vorbind, noi am îndeplinit aceste condiţii de foarte mult timp. Vă daţi seama că aceste sume care ar fi trebuit să intre în bugetul României sunt necesare. De aceea, probabil că următoarea etapă va fi să vedem cum vom face ca o parte din aceste costuri totuşi să-i să fie alocate României, pentru că economia, România, are nevoie de aceste fonduri„, a spus Spătaru.

El a subliniat că trebuie să mulţumim marii majorităţi a statelor care au înţeles că România trebuie să facă parte din spaţiul Schengen şi că, în aceste momente în care toate statele europene au dat dovadă de solidaritate atât în criza energetică, cât şi în conflictul care s-a stârnit la graniţele noastre, şi din punct de vedere economic toate statele europene ar trebui să dea dovadă de solidaritate, iar România trebuie să facă parte din spaţiul Schengen.

Totodată, ministrul Economiei a afirmat că a făcut apel către toţi ambasadorii şi către toate statele să analizeze intrarea României în Schengen din punct de vedere tehnic, conform condiţiilor care au fost stabilite pentru aderarea în Schengen, şi orice decizie „care ţine de emoţie sau de alte aspecte care nu au relevanţă pentru aderarea noastră în Spaţiul Schengen să fie lăsate deoparte„.

Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a anunţat joi, la Bruxelles, că România şi Bulgaria nu au fost admise încă în Spaţiul Schengen.

Comisarul pentru afaceri interne a felicitat Croaţia şi pe cetăţenii croaţi pentru aderare şi a declarat că Bulgaria şi România merită, de asemenea, să adere la spaţiul Schengen, dar nu au reuşit să obţină sprijinul unanim necesar pentru a adera la spaţiul de liberă circulaţie a persoanelor şi bunurilor.

V-aş minţi dacă nu aş spune că sunt, de asemenea, dezamăgită şi cred să împărtăşesc această dezamăgire cu cetăţenii din România şi Bulgaria. Este rolul Comisiei să fie optimistă şi să facă paşii următori. Vom continua să facem acest lucru şi sunt convinsă că vom obţine aderarea României şi Bulgariei în timpul acestui mandat şi aceasta va fi prioritatea mea„, a dat asigurări comisarul european pentru afaceri interne.

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne a respins joi aderarea Bulgariei şi României la spaţiul Schengen, două voturi fiind împotrivă, în condiţiile în care era nevoie de unanimitate. Dintre cele 27 de ţări membre UE, Austria şi Olanda au votat împotrivă, cea din urmă menţionând că se opune doar aderării Bulgariei, conform unor surse concordante de la Bruxelles, care afirmă însă că discuţiile continuă pe tema aderării României şi Bulgariei.

sursa: stiripesurse.ro

articolul original.

Ieșire a lui Nicolae Ciucă: ‘Aproape toate ministerele au bugete mai mari pentru anul viitor. Pachetul de măsuri de plafonare și compensare a prețurilor la energie și gaze naturale va continua’

8 December 2022 at 13:45
image

Premierul Nicolae Ciucă a anunţat că Guvernul va aproba, joi, proiectul de de lege privind bugetul de stat pe anul 2023 şi proiectul privind bugetul asigurărilor sociale pe anul 2023, cât şi pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2023 şi ordonanţa de urgenţă privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Executivul va aproba şi strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2023-2025, a mai spus prim-ministrul. Şeful Guvernului a adăugat că majoritatea ministerelor au un buget mai mare pe anul viitor, iar pachetul de măsuri de plafonare şi compensare a preţurilor la energie şi gaze naturale va continua.

„În şedinţa de azi aprobăm pachetul legislaţiei bugetare de anul viitor. Discutăm cele două proiecte de buget pentru anul 2023, strategia fiscal bugetară pentru perioada 2023 – 2025, legea plafoanelor bugetare şi ordonanţa de urgenţă care stabileşte strategiile fiscal-bugetare. Vom continua programele de susţinere economică, vom continua programele de susţinere a investiţiilor private şi publice şi vom continua să avem în lista de priorităţi menţinerea locurilor de muncă şi protejarea cetăţenilor de efectele creşterii preţurilor şi desigur de efectele creşterii inflaţiei”, a precizat Nicolae Ciucă, la începutul şedinţei de Guvern care are loc joi la Palatul Victoria.

Premierul a adăugat că în buget sunt prevăzute şi măsuri care vin în sprijinul persoanelor vulnerabile.

„Venim cu noi măsuri pentru susţinerea persoanelor vulnerabile. Toate acestea sunt cuprinse în deciziile luate atunci când am întocmit bugetul la nivelul fiecărui minister în parte. E prima oară când realizăm o construcţie pentru a realiza toate programele priotare pentru cetăţeni. Discutăm de 223 de programe incluse la finanţare.

Aproape toate ministerele au bugete mai mari pentru anul viitor. Trebuie să ducem mai departe politicile şi programele pe care ni le-am asumat pentru domeniul educaţiei, cercetării şi inovării, pentru sănătate, pentru asistenţă socială, pentru economie, agricultură şi pentru infrastructura de transport, precum şi pentru siguranţa şi apărare. Pachetul de măsuri de plafonare şi compensare a preţurilor la energie şi gaze naturale va continua, pentru că avem nevoie să protejăm cetăţenii în continuare de creştere preţurilor şi efectele crizei energetice”, a completat Ciucă, conform news.ro

articolul original.

Nicolae Ciuca: Vom continua programele de susţinere economică si in 2023

8 December 2022 at 13:39

Premierul Nicolae Ciucă a declarat joi, în sedinta de Guvern, că Executivul va continua programele de susţinere economică si de sprijin pentru populatie si in 2023.

„În şedinţa de azi aprobăm pachetul legislaţiei bugetare de anul viitor. Vom continua programele de susţinere economică, vom continua programele de susţinere a investiţiilor private şi publice şi vom continua să avem în lista de priorităţi menţinerea locurilor de muncă şi protejarea cetăţenilor de efectele creşterii preţurilor şi desigur de efectele creşterii inflaţiei”, a declaerat Nicolae Ciuca.

articolul original.

Aderarea României la Schengen. Ce câștigăm și ce dăm

8 December 2022 at 13:03
image

Mai devreme sau mai târziu, se va întâmpla ceea ce România își dorește de cel puțin 15 ani și se pare că acum este cel mai aproape de momentul aderării la Spațiul Schengen, întrucât chiar acum se discută despre aderarea a trei țări membre UE: România, Croația și Bulgaria.

Este posibil ca, de data aceasta, cererea de aderare a țării noastre să fie aprobată, deși Austria, prin ministrul său de Interne, încă se opune acestui demers. Cert este că acum par că sunt întrunite condițiile pentru un vot favorabil, iar dacă Austria își va schimba poziția (este nevoie de acordul unanim al tuturor țărilor membre), România ar putea deveni parte a acestui acord.

Pe scurt, Schengen este o zonă de circulație liberă în Europa, care permite cetăţenilor din țările europene agreate – Acordul a fost semnat în anul 1985, în localitatea Schengen (Luxemburg), de unde și numele acestuia – să circule liber pe teritoriul și între aceste țări. Nu dispar total controalele la frontieră, dar sunt realizate pe baza unor criterii bine definite, ceea ce înseamnă fluidizarea traficului în vămi, atât pentru persoane fizice, cât și pentru companii. Normele după care sunt realizate controalele sunt cuprinse în Codul frontierelor Schengen.

Dacă România va fi acceptată în spațiul Schengen, este evident că aceste norme vor trebui aduse în legislația națională, adoptate și implementate intern. Ceea ce vede toată lumea și, prin urmare, este și subiectul dezbaterilor naționale din aceste zile, sunt avantajele, evidente, pe care le vom avea ca stat membru al acestui spațiu. Este vorba, înainte de toate, despre fluidizarea și rapiditatea trecerii frontierelor, pentru că se reduc mult timpul și birocrația aferentă verificărilor documentelor în vamă. Cu noile norme, accesul românilor, dar și al mărfurilor care pleacă ori tranzitează România, va fi mult mai ușor. Ceea ce va fi un avantaj major, contribuind inclusiv sau mai ales la accelerarea schimburilor comerciale. Partea despre care se vorbește mai puțin în aceste zile, poate chiar mai importantă vizavi de avantajele aderării, se referă la consecințele pe piața internă a forței de muncă. Dacă au fost acordate permisele de muncă aprobate la sfârșitul anului trecut, în România s-ar putea să lucreze circa 100.000 de cetățeni străini, din afara  UE. În cazul aderării, este probabil că o bună parte dintre aceștia ar putea alege să emigreze în alte state europene, astfel că România s-ar putea confrunta, în scurt timp, cu o nouă criză pe piața forței de muncă, abia ameliorată, odată cu valul de muncitori asiatici care lucrează acum în domenii deficitare, precum agricultură, construcții, horeca.

Pe de altă parte, am putea asista chiar la înăspriri ale regimului de muncă pentru străinii din afara UE –  permise de muncă și de şedere, de exemplu – dat fiind că, la o eventuală acceptare a României în Spațiul Schengen, acestea vor fi aspecte reglementate pentru tot spaţiul Schengen, la care România va trebui să se alinieze. Astfel că, vor urma inerente schimbări și pe acest palier, asupra cărora autoritățile române încă nu au făcut vreun anunț.

Este cert, însă, că vom avea de-a face cu un aspect mai puțin bun pentru piața forței de muncă locală, întrucât străinii vor avea posibilitatea să plece în țările europene dezvoltate, unde pot găsi condiții mai bune, și materiale, și financiare. Deficitul accentuat al forței de muncă se va traduce inevitabil în creșteri salariale care, la rândul lor, vor pune presiune pe costul bunurilor și serviciilor în piață şi, deci, vor genera un impuls inflaționist peste cel pe care îl avem deja.

Chiar dacă, în cazul aderării nu vom asista la o plecare în masă imediată, este clar că România se va confrunta cu acest fenomen și este obligatoriu ca autoritățile române să găsească rapid soluții de menținere a forței de muncă existente în țară și de aducere a unei forțe de muncă suplimentare. Să nu uităm că, de exemplu, planurile de investiții ale PNRR se bazează pe premisa disponibilității unei mase semnificative de muncitori în țară, care poate să ducă la bun sfârșit toate proiectele asumate până în 2026 (altfel, riscăm să rămânem și fară bani și fară investiții).

În loc de concluzie, am putea spune că aderarea la Spațiul Schengen vine pentru România și cu plus și cu minus. Cheia ar fi să găsim soluțiile prin care să profităm la maximum, economic și social, de avantaje și să reducem prin măsuri rapide și eficiente efectele negative inerente acestui pas.

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 365.399 de angajați în peste 700 de birouri în 150 de țări și venituri de aproximativ 45,4 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2022. Rețeaua lor este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia îi ajută să le ofere clienților servicii prin care să beneficieze de oportunitățile din întreaga lume.

Prezentă în România din anul 1992, EY este liderul de pe piața serviciilor profesionale. Cei peste 900 de angajați din România și Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistență fiscală, juridică, strategie și tranzacții, consultanță către companii multinaționale și locale. Avem birouri în București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Chișinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenorialului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an, în luna iunie, la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year.

articolul original.

Pericolul invizibil din jucăriile electronice. Cât de mult poluează și cât de periculoase sunt pentru sănătatea copiilor

Pericolul invizibil din jucăriile electronice. Cât de mult poluează și cât de periculoase sunt pentru sănătatea copiilor

Industria jucăriilor tehnologizare, în continuă creștere, a început să devină o problemă atât pentru părinți, cât și pentru viitorul planetei.

Industria jucăriilor tehnologizate a cunoscut un ritm de creștere accelerat în ultima decadă și va ajunge în 2022 la 14 miliarde de dolari, iar în 2026, la 30 de miliarde. Fie că vorbim de roboți, jocuri interactive sau educaționale, maşinuţe electrice, tablete, păpuşi vorbitoare, drone, puzzle-uri cu luminițe, toate dispun acum de Wi-Fi și/sau Bluetooth. Dar tocmai din acest motiv reprezintă o problemă nu doar pentru părinți ci și pentru viitorul Planetei pe care copiii nostri o vor moșteni.

Când alarma unei mașini de poliție nu mai funcționează sau când păpușa nu mai poate să danseze, aceste jucării devin imediat dispensabile, ciclul lor de viață s-a terminat și nu există nici conceptul și nici posibilitatea reparării lor. Doar 2% din jucăriile tehnologizate ce sunt puse spre vânzare dispun de posibilitatea de a fi reparate sau au un sistem facil de schimbare a bateriilor. Astfel, majoritatea jucăriilor tehnologizate vor ajunge să fie păstrate în case sau vor fi aruncate la coșul de gunoi după doar câteva utilizări.

Metalele grele, pericolul invizibil din jucăriile electronice

În 2021 omenirea a generat o cantitate record de deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE) la nivel mondial, peste 57,4 milioane de tone, arată Global Waste Monitor. Deșeurile generate depășesc greutatea Marelui Zid Chinezesc, considerat cel mai greu obiect artificial de pe suprafața Pământului. O parte tot mai semnificativă din această cantitate o reprezintă acum și jucăriile tehnologizate, specialiștii estimând că 90% dintre acestea nu sunt reciclate corespunzător.

Reprezentanții Asociației RESPO DEEE trag un semnal de alarmă și fac un apel la toți părinții care achiziționează acest tip de cadouri, pentru a conștientiza pericolele la care se expun odata ce acestea nu sunt manipulate corespunzator.

“Dacă spargi un ecran, o pudră de metal greu se dispersează în aer. Inhalată în cantități mari duce la anemie sau tulburări neuronale. Bateriile jucăriilor conțin cadmiu, un metal toxic întâlnit în vopselurile industriale. Fosforul și mercurul sunt folosite în iluminarea de fundal a ecranelor video. O jucărie electrică este compusă, în medie, din 72.30% materiale plastice, 12.07% componente electrice și electronice, 4.47% metal și 11.15% alte metale.

Dacă se întâmplă fenomenul de supraîncălzire, atunci în aer se emană anumite substanțe numite dioxine, ce afectează sistemul endocrin. Bateriile pe bază de litium-ion nu sunt atât de stabile precum bateriile de generație veche și pot lua foc dacă sunt lovite sau desfăcute. Acest lucru se întâmplă mai ales când acestea ajung în gropile de gunoi menajer și sunt perforate prin acțiunea buldozerelor. Cauzează incendii și emit gaze nocive în atmosferă dar poluează și solul”, declară Cristian Pocol, Președintele Asociației RESPO DEEE.

Cum stă România în materie de colectare și reciclare

Lucrurile încep să se miște spre bine în România, întrucât populatia primește din ce în ce mai multă informație în acest sens. Totuși, suntem încă pe ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul colectare a DEEE-urilor spre reciclare. În categoria DEEE-urilor intră și jucăriile tehnologizate, alături de televizoare, calculatoare, telefoane mobile, tablete, electrocasnice mici și mari.

“Educația începe în familie, astfel că insistăm ca părinții să le ofere mai departe copiilor informațiile, să dobândească un comportament sustenabil. Odată ce decidem că nu le mai folosim, aceste jucării trebuie oferite spre colectare pentru a ajunge în centrele de reciclare specializate. Există puncte de colectare a DEEE-urillor în toată țara. Am inclus harta acestora pe www.respo.ro. În cazul în care nu putem ajunge în acele puncte, Asociația RESPO DEEE oferă preluare și transport gratuit al acestor deșeuri, direct de la domiciliu sau de la sediul companiilor. Este necesar ca oamenii să comande gratuit online, pe www.respo.ro, sau telefonic la Tel Verde 0900 800 219, recipientele potrivite dimensiunilor deșeurilor. Poate fi o pubelă sau cutia RESPO, de mai mici dimensiuni. După ce le-am umplut cu deșeurile pe care dorim să le oferim spre reciclare, sunăm la Tel Verde 0900 800 219 și un colector RESPO va veni să preia gratuit deșeurile și să le transporte spre centrele unde acestea vor fi reciclate corespunzător”, încheie Cristian Pocol, Președintele Asociației RESPO DEEE.

articolul original.

Volodimir Zelenski: „Rusia va da socoteală pentru toate bunurile furate de la statul ucrainean şi de la companii”

8 December 2022 at 09:55
Foto: româniatv.net

În contextul judiciar, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat o victorie a Băncii de Economii de Stat a Ucrainei într-un proces început în anul 2015 împotriva Rusiei în legătură cu proprietățile confiscate din Crimeea.

În afirmaţiile sale, „Rusia va da socoteală pentru toate bunurile furate de la statul ucrainean şi de la companii”, a declarat acesta într-un clip postat de pagina sa de Facebook.

Din punct de vedere al războiului, preşedintele Zelenski a mai spus, de asemenea, că în regiunea Herson, patru polițiști au murit din cauza minelor rusești, printre care se numără și șeful poliției din regiunea Cherkasî, iar doctorii încearcă să le salveze viețile altor patru polițiști.

Acesta a adăugat că în regiunea Doneţk, armata rusă a desfăşurat un atac „foarte brutal şi indiscutabil intenţionat” la Kurakhove, asupra civililor aflaţi „la piaţă, în lift, la benzinărie, în staţia de autobuz, într-o clădire rezidenţială”. Până acum, s-au raportat sunt zece morţi şi mai mulţi răniţi.

Confruntări dure în regiunea Donețk

Din informaţiile liderului de la Kiev, acesta spune că  a avut loc o ședință în cadrul căreia comandanții au prezentat rapoarte și s-a analizat situația din mai multe perspective. Concluzia a fost că printre cele mai dure confruntări sunt în districtul Bakhmut din regiunea Donețk.

În plus, acesta a mai menționat că, în cadrul altei ședințe, s-a discutat depsre sistemul energetic, stabilizarea acestuia şi protecţia centralelor.

În precizările sale, „Creştem constant generarea şi livrarea de electricitate – adăugăm volum aproape în fiecare zi. Dar nu trebuie să uităm – şi nimeni nu ar trebui să uite – că acum este imposibil să restabilim 100% sistemul energetic aşa cum era înainte de începerea terorii energetice ruseşti. Avem nevoie de timp. De aceea, întreruperile programate se menţin în majoritatea oraşelor şi districtelor”, a declarat Volodimir Zelenski, menţionând că numărul cel mai mare de întreruperi este în Kiev şi în regiune, în regiunile Liov, Jitomîr, Hmelniţki, Poltava, Viniţia şi Transcarpatia.

Cu ocazia Zilei Auto-guvernării locale, care a fost miercuri, președintele Ucrainei le-a mulțumit celor care își protejează comunitatea, și care fac totul pentru ca acea comunitate să poată trece cât mai ușor peste această iarnă.

Astfel, „Astăzi am înregistrat un rezultat foarte important în Franţa. Curtea Supremă a menţinut decizia de recuperare în favoarea Băncii de Economii de Stat a Ucrainei de la statul agresor. Suma cu dobândă sporită este de aproape 1,5 miliarde de dolari. Acest proces în justiţie a trenat din 2015. Peste şase ani de eforturi, zeci de mii de pagini de documente legale, multe speranţe şi nu mai puţin scepticism exprimat de unii… Dar este această victorie pentru Ucraina.

Rusia va da socoteală pentru toate bunurile furate de la statul ucrainean şi de la companii. Aceasta este prima victorie a unei companii de stat în procese împotriva Rusiei vizând proprietăţi confiscate în Crimeea şi mulţumesc tuturor celor care s-au asigurat că ajungem la acest rezultat”, a transmis liderul de la Kiev.

O altă veste pe care a dat-o acesta a fost că oficiali ucraineni au participat la o conferință în Statele Unite, în vederea înființării unui tribunal special pentru crimele agresiunii rusești asupra Ucrainei.

Aşadar, „În mod similar, nu toată lumea este de acord acum că acest tribunal va funcţiona. Dar indiferent ce spun ei, noi ne vom face partea noastră şi vom obţine cu siguranţă un rezultat pentru Ucraina şi pentru ucraineni”, a declarat Volodimir Zelenski, anunțând că urmează „decizii importante” pentru apărarea ucraineană.

articolul original.

Germania lansează un proces de fraudă Wirecard pentru lipsa de 2 miliarde de dolari | Știri de afaceri și economie

8 December 2022 at 10:27
By: Stiri
image

Procesul de fraudă Wirecard din Germania a început, cu fostul CEO Markus Braun și doi foști directori în acuzația pentru rolurile lor în cel mai mare scandal contabil din țară.

Procesul de la Monaco a început joi, la doi ani și jumătate după ce compania de plăți digitale s-a prăbușit spectaculos, în urma recunoașterii că 1,9 miliarde de euro (2 miliarde de dolari) lipsă din conturile sale nu existau de fapt.

Cancelarul Olaf Scholz, care era ministrul de Finanțe la acea vreme, a descris scandalul drept „fără precedent” în istoria Germaniei de după război.

Acuzatul

În mod remarcabil, din sala de judecată a fost fostul șef de operațiuni al Wirecard, Jan Marsalek, o figură întunecată, cu legături cu agențiile de informații străine.

Marsalek a scăpat de arestare în 2020, organizând o evadare îndrăzneață din Austria cu un avion privat. La începutul acestui an s-a raportat că s-a ascuns în Rusia.

Veteranul CEO al Wirecard, Braun, aflat în custodie din iulie 2020, se confruntă cu acuzații de fraudă de bande comerciale, încălcare a încrederii, fraudă contabilă și manipulare a pieței.

Bărbatul de 53 de ani neagă acuzațiile și susține că este o victimă a fraudei, înfățișându-l pe Marsalek drept creierul.

Coinculpații săi sunt fostul contabil șef Stephan von Erffa și Oliver Bellenhaus, fostul șef al filialei Wirecard din Dubai.

Bellenhaus a recunoscut fapta greșită și va servi drept martor cheie pentru acuzare.

Dacă vor fi găsiți vinovați, trioul riscă pedepse lungi cu închisoarea.

Un bărbat trece pe lângă standul Wirecard la târgul de jocuri pe computer Gamescom din Köln [File: Wolfgang Rattay/Reuters]

Ziua de deschidere a procesului de mare profil, desfășurat într-o clădire întinsă a închisorii din München, va consta în principal în procurorii care citesc rechizitoriul de 90 de pagini.

Instanța a programat 100 de termene de judecată pentru acest caz complex.

Cazul acuzării se concentrează pe acuzația că directorii Wirecard au umflat câștigurile companiei, cel puțin începând cu 2015, fabricând fluxuri de venituri din tranzacții cu o rețea de companii partenere.

Aceste așa-numite companii de achiziții de la terțe părți (TPA) din Dubai, Filipine și Singapore au reprezentat o mare parte din vânzările și profiturile Wirecard conform cărților sale.

Dar „toți inculpații știau” că veniturile din aceste afaceri TPA „nu existau”, se arată în rechizitoriu, adăugând că inculpații au folosit documente false pentru a acoperi înșelăciunea.

Scopul a fost „să crească puterea financiară a companiei și să o facă mai atractivă pentru investitori și clienți”, au spus procurorii.

Preferatul investitorilor

Fondată în 1999 ca o companie care procesează plățile cu cardul de credit pentru site-uri porno și jocuri de noroc, Wirecard a devenit un jucător de renume în sectorul „fintech” (tehnologie financiară) în plină dezvoltare.

Un favorit al investitorilor, a intrat în indicele DAX al blue-chips-urilor germane în 2018 și a fost evaluat la peste 24 de miliarde de euro (25 de miliarde de dolari) la vârf, depășind-o pe gigantul Deutsche Bank.

În ciuda speculațiilor ocazionale cu privire la infracțiunile corporative, ascensiunea fulgerătoare a lui Wirecard a continuat.

Dar necazurile lui au început serios în 2019, când Financial Times a publicat o serie de articole explozive care detaliază neregulile contabile.

Înșelătoria s-a dezvăluit în cele din urmă când auditorul de lungă durată EY a descoperit o gaură de 1,9 miliarde de euro (2 miliarde de dolari) în conturile sale în iunie 2020.

Banii, care reprezentau un sfert din bilanțul Wirecard, urmau să fie plasați în conturi fiduciare la două bănci din Filipine.

Dar banca centrală a Filipinelor a spus că banii nu au intrat niciodată în sistemul său monetar și ambele bănci asiatice, BDO și BPI, au negat că au vreo tranzacție cu Wirecard.

Cerere de insolvență

Prețul acțiunilor Wirecard s-a prăbușit și a depus insolvență la scurt timp după, lăsând în urmă datorii de 3 miliarde de euro (3,1 miliarde de dolari) pe care creditorii este puțin probabil să le recupereze.

Prăbușirea companiei a generat unde de șoc în Germania și a determinat o revizuire de către organul de supraveghere financiar Bafin, care a fost puternic criticat pentru că a ignorat avertismentele timpurii despre Wirecard.

Mulți oameni pur și simplu „nu au vrut să creadă că fraudătorii sunt la lucru” într-o companie de mult salutată ca campioană germană, a spus Volker Bruehl, profesor la Centrul de Studii Financiare din Frankfurt.

„Scandalul Wirecard a afectat reputația Germaniei ca centru financiar”.

Sursa: www.aljazeera.com

articolul original.

Majorarea salariului minim, pe masa Guvernului. 3.000 de lei brut este propunerea agreată de coaliție

8 December 2022 at 08:17
image

Majorarea salariului minim începând de anul viitor este joi pe masa guvernului. Propunerea Ministerului Muncii, agreată de coaliție, este ca salariul minim brut să fie de 3.000 de lei de la 1 ianuarie.

Ședința de guvern este programată să înceapă la ora 15:00 la Palatul Victoria. Pe ordinea de zi figurează și Hotărârea privind majorarea salariului minim, de la 2.550 lei în prezent, la 3.000 de lei.

Pe net creșterea va fi cu 339 de lei, de la 1.524 în prezent la 1.863 de lei de la 1 ianuarie.

Și asta pentru că 200 de lei din salariul minim nu vor fi taxați, adică vor intra integral în buzunarul angajaților, fără a se plăti contribuții sociale, de sănătate și impozit.

Sindicatele și patronatele au venit cu propriile variante de majorare a salariului minim, fără a fi însă luate în seamă de guvern.

Potrivit unor surse guvernamentale, se ia în calcul ca facilitatea de 200 de lei netaxați să se aplice salariilor până în 5.000 de lei, cu condiția ca angajatorul să aplice însă o majorare de 450 de lei.

Sursa foto: Shutterstock

Citește și: Guvernul vrea să majoreze pensiile speciale ale militarilor și polițiștilor cu un procent mai mare decât prevede legea

articolul original.

Petre Daea: Nu este în România cea mai scumpă hrană din Uniunea Europeană

8 December 2022 at 08:01

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a susținut că în România nu este cea mai scumpă hrană din Uniunea Europeană. El a precizat că în sprijinul afirmațiilor sale poate să prezinte fotografiile pe care le-a făcut peste tot unde s-a deplasat.

Astfel, Petre Daea a vorbit despre prețurile la alimentele din România. El a susținut că a fotografiat sumele cerute de comercianți în UE și că nu a văzut nicăieri carne mai ieftină ca în România. Întrebat cum explică preţul carcasei de porc din România de 220 de euro, faţă de media din UE de 208 euro, Daea a răspuns că nu a văzut carne de porc mai ieftină ca în România.

Ministrul Agriculturii a apreciat că în România nu este cea mai scumpă hrană din Uniunea Europeană şi că poate dovedi acest lucru.

În afirmaţiile sale,„Prețurile au crescut peste tot în Uniunea Europeană și la noi au crescut, este o realitate, dar nu este în România cea mai scumpă hrană din Uniunea Europeană. Dacă nu credeți, să îmi daţi posibilitatea să vă arăt preţurile din ţările unde eu am fost şi pe care le-am fotografiat ca să fac o comparaţie”, a declarat, miercuri, ministrul Agriculturii, Petre Daea.

Petre Daea nu a văzut nicăieri o carne mai ieftină decât în România

În contextul de activitate, el a arătat că are această preocupare de a cunoaște exact despre ce este vorba în fiecare loc şi a se interesa cum pot face el în ţară cât mai mult şi cât mai bine. Daea a arătat că a fost în UE şi că se mai duce iarăşi săptămâna viitoare. În fiecare ţară, atunci când ajunge, ministrul Agriculturii merge în unităţile comerciale.

În precizările sale, „Nu am văzut nicăieri o carne mai ieftină decât în România, în ţările în care am fost”, a susținut el.

Concret, ministrul Daea a afirmat că sunt magazine în România, în Bucureşti şi în ţară, unde jambonul de porc este la 18 lei/kg, iar cotletul 19 lei/kg, dar recunoaşte că preturile au crescut în ultima perioadă din cauza influenţelor de piaţă şi a celor externe.

Majorarea preţurilor este legată de trei mari factori

Din punct de vedere al preţurilor, acesta a explicat că majorarea lor este legată de trei mari factori. Primul, a arătat ministrul Agriculturii, este oferta de piaţă.

Astfel, „Noi am avut şi avem o problemă cu pesta porcină africană şi, trebuie să recunoaştem, ne obligă realitatea să spunem acest lucru”, a spus Petre Daea.

A doua problemă este legată de faptul că preţurile au crescut peste tot în Europa, iar datele din statisticile UE spun că aceste creşteri sunt cu 40-50% mai mari la produse agroalimentare.

În prezent, „Avem şi acel necaz de lângă noi, unde nu mai vorbesc oamenii ci vorbesc armele, şi atunci când vorbesc armele se strică regulile peste tot (…) cu influenţe asupra preţurilor. Al treilea factor: scumpirea inputurilor (…). Gazele, energia s-au scumpit peste tot, iar ele prin preţ sunt elemente constitutive ale costului de producţie”, a adăugat şeful MADR.

Ministrul Agriculturii a precizat că primul interes al MADR şi al Guvernului este să facă absolut tot ca să realizeze producţiile agricole într-un an extrem de greu din punct de vedere al secetei.

În contextul agrar, „Nu este robinetul ploilor în mâna lui Petre Daea. Este în mâna lui Petre Daea preocuparea pentru irigaţii. Şi o face tot timpul, zi de zi, şi iar noaptea. Aţi avut această curiozitate să mă vedeţi şi noaptea la lanternă sau la lumina telefonului. Acestea sunt cauzele”, a subliniat Daea.

Evoluția prețurilor până de Crăciun conform previziunilor ministrului Agriculturii

În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor alimentelor până la Crăciun, oficialul MADR a transmis că nu sunt motive ca acestea să crească în continuare.

„Uitaţi-vă la Carrefour, de exemplu, deşi nu am vrut să vă dau nume, să vedeţi reduceri de preţ. De ce? Pentru că o cere piaţa. Nu sunt elemente obiective care să constituie o asemenea traiectorie a creşterii preţului, pentru că preţul la materia primă s-a stabilizat, preţurile la gaze şi electricitate s-au stabilizat”, a comentat Daea.

El a rugat să nu se mai aducă în discuţie faptul că se scumpesc alimentele.

„Omul aude şi îi e şi frică să mai iasă din casă. E adevărat că există şi situaţia în care unii vor să profite.(…) dar nu o să ajungem să cumpărăm cu 60 de lei kg de carne. Nu se va întâmpla să ajungem acolo”, a punctat ministrul Agriculturii.

articolul original.

Guvernul condus de Viktor Orban va confisca profiturile suplimentare pe care le va face MOL din vânzarea carburanților

8 December 2022 at 07:36

Ungaria a luat marea decizie! Prim-ministrul ungar a făcut un anunț la care puțini se așteptau, pe fondul penuriei de benzină care a avut loc în țară.

Astfel, prim-ministrul Ungariei a publicat pe pagina sa de Facebook un mesaj în care spune că Guvernul pe care îl conduce va confisca profiturile suplimentare pe care le va face MOL din vânzarea carburanților.

Acest anunț al lui Viktor Orban vine la o zi după ce Ungaria a eliminat plafoanele prețurilor la carburanții auto, în contextul în care țara s-a confruntat cu o penurie de benzină și motorină.

În mesajul său, „În ultimele zile, sancțiunile petroliere de la Bruxelles au intrat în vigoare și s-a întâmplat ceea ce ne era teamă că o să se întâmple. De acum încolo există prețuri de sancțiuni la benzină în întreaga Europă”, a fost mesajul lui Viktor Orban, adăugând că țara sa va lua aceste profituri suplimentare și le va redirecționa către bugetul de stat.

Ungaria renunță la plafonarea prețurilor la benzină pe fondul penuriei de carburanți

În ziua de marţi 6 decembrie, Ungaria a abolit plafoanele prețurilor la benzină, după ce o penurie de combustibil a dus la „cumpărături de panică” la benzinării, gigantul energetic ungar MOL dând vina pe limitele de preț.

Tot marţi, presa ungară a publicat imagini cu cozi lungi de sute de metri la benzinăriile din întreaga țară, în timp ce un fotograf al AFP a văzut majoritatea pompelor în pană la mai multe stații din Budapesta. Șeful de cabinet al premierului Viktor Orban, Gergely Gulyas, a dat vina pe sancțiunile petroliere impuse de UE ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina pentru problemele cu combustibilul.

Astfel, „Guvernul va aboli plafonarea prețului la benzină la sugestia MOL” cu efect imediat, a anunțat Gulyas.

„Ceea ce ne temeam s-a adeverit: sancțiunea petrolieră care a intrat în vigoare luni a provocat perturbări perceptibile în aprovizionarea cu combustibil a Ungariei. MOL nu se poate lipsi de benzina importată.”

Luni a intrat în vigoare un embargo impus de UE asupra livrărilor maritime de țiței rusesc

În contextul energetic, directorul executiv al MOL, Gyorgy Bacsa, a declarat mai devreme joi pentru AFP că „situația aprovizionării este în mod clar critică, cererea a crescut vertiginos, consumatorii se aprovizionează, iar cumpărăturile de panică au început”.

„O penurie parțială de produse este prezentă în întreaga noastră rețea, iar un sfert din benzinării erau complet goale”, a spus Bacsa.

De altfel, această lipsă de combustibil a fost cauzată  şi de o scădere de 30% a combustibilului importat, precum și de întreținerea uneia dintre rafinăriile MOL și va dura „câteva săptămâni” pentru a fi rezolvată, a spus el. Plafonarea, impusă de guvern, a prețurilor la carburanții pentru autovehicule a determinat firmele străine să reducă livrările de carburanți în Ungaria, potrivit Asociației Benzinarilor Independenți.

În contextul financiar, în noiembrie 2021, Budapesta a decretat un preț fix de aproximativ 1,17 euro (1,22 dolari) pe litrul de combustibil de calitate 95. Revizuit la fiecare trei luni, plafonul a fost prelungit ultima dată în septembrie și a fost valabil până la sfârșitul anului.

În plus, Guvernul a declarat că plafonarea prețurilor – la o serie de produse alimentare de bază, precum și la combustibil – are ca scop susținerea economiei și reducerea inflației galopante.

Inflația anuală din Ungaria a ajuns la cel mai ridicat nivel din 1996

Inflația anuală în Ungaria a ajuns la 21,6% în octombrie, cel mai ridicat nivel din 1996 și al treilea cel mai ridicat din UE, potrivit Eurostat. Însă guvernatorul băncii centrale a Ungariei, Gyorgy Matolcsy, a acuzat plafonarea prețurilor la combustibili și alimente pentru că a adăugat „trei-patru puncte procentuale la inflație”.

Însă, Gyorgy Matolcsy, văzut de obicei ca un aliat al premierului naționalist Orban, a cerut, de asemenea, retragerea capacelor. În plus față de necazurile economice ale lui Orban, recesiunea este iminentă, PIB-ul înregistrând o contracție de 0,4% în al treilea trimestru, în timp ce moneda locală, forintul, s-a prăbușit la minime record față de euro în acest an.

Săptămâna trecută, executivul UE a recomandat, de asemenea, ca fonduri ale blocului, în valoare totală de peste 14 miliarde de euro, să fie reținute din cauza unor probleme legate de corupție și de respectarea statului de drept, scrie France 24.

articolul original.

Fondatorul FTX Bankman-Fried se confruntă cu o sondă de manipulare a pieței: Raport | Știri de afaceri și economie

8 December 2022 at 06:19
By: Stiri
image

Ancheta se concentrează asupra faptului dacă Sam Bankman-Fried a manipulat piața pentru două criptomonede, spune The New York Times.

Fondatorul FTX, Sam Bankman-Fried, este investigat de autoritățile americane pentru a determina dacă a manipulat piața pentru două criptomonede, ducând la prăbușirea acestora și la implozia propriei sale schimburi de criptomonede, potrivit unui raport al New York Times.

Procurorii federali americani examinează dacă Bankman-Fried a controlat prețurile TerraUsd și Luna, două monede digitale interconectate, în beneficiul companiilor sale FTX și Alameda Research, a informat miercuri ziarul.

Raportul, care a citat două persoane fără nume și care au cunoștințe despre această problemă, spune că ancheta este în fazele incipiente și nu este clar dacă procurorii au ajuns la concluzia că Bankman-Fried a făcut ceva greșit.

Agenția de presă Reuters a declarat că un purtător de cuvânt al biroului procurorului american din Manhattan nu a răspuns la o cerere de comentarii.

FTX, care la apogeul său era evaluat la 32 de miliarde de dolari, a depus o cerere de protecție în caz de faliment luna trecută, după ce prăbușirea unui acord de achiziție care implică schimbul rival Binance a dus la retrageri de miliarde de clienți.

Prăbușirea schimbului de criptomonede a trimis unde de șoc în industria criptomonedei, declanșând mii de concedieri la companiile de criptomonede și falimentul creditorului de criptomonede BlockFi.

Bankman-Fried, care s-a clasat cândva pe locul al doilea cel mai bogat milenial din lume, după Mark Zuckerberg, a negat săptămâna trecută frauda de planificare, dar și-a cerut scuze pentru că a făcut „multe greșeli” în gestionarea schimbului de criptomonede.

„Nu am încercat niciodată să fraud pe nimeni”, a declarat Bankman-Fried la o conferință găzduită de CNBC și The New York Times.

Bankman-Fried a declarat duminică că va depune mărturie în fața Congresului SUA cu privire la prăbușirea FTX după ce a „terminat de învățat și de revizuit” evenimentele care au condus la implozie.

Sursa: www.aljazeera.com

articolul original.

Japonia actualizează PIB-ul al treilea trimestru, deoarece recesiunea globală, riscurile COVID persistă | Știri de afaceri și economie

8 December 2022 at 03:45
By: Stiri
image

Tokyo spune că economia s-a contractat cu 0,8% în perioada iulie-septembrie, în creștere față de estimarea anterioară de 1,2%.

Economia Japoniei, a treia ca mărime din lume, s-a redus mai puțin decât se estimase inițial în al treilea trimestru, întărind ideea că își revine încet din acalarea COVID-19, chiar dacă piețele mari de export arată semne suplimentare de slăbire.

Date separate au arătat că economia a înregistrat primul deficit de cont curent din ultimii opt ani în octombrie, reflectând costurile mari de import impuse gospodăriilor și întreprinderilor de o scădere a valorii yenului la minimele de mai multe decenii în acest an.

Contracția trimestrială anualizată revizuită de 0,8% a produsului intern brut (PIB) publicată joi de Biroul Cabinetului, în comparație cu previziunile medii ale economiștilor pentru o scădere anuală de 1,1% dintr-un sondaj Reuters și o primă estimare oficială a unei contracții cu 1,2%.

Revizuirea a fost condusă de modificarea ascendentă a stocurilor private și în comparație cu un câștig trimestrial anualizat de 4,5% în trimestrul anterior.

Economia Japoniei s-a contractat în mod neașteptat în al treilea trimestru, deoarece riscurile de recesiune globală, economia incertă a Chinei, yenul slab și creșterea costurilor de import au afectat consumul și întreprinderile.

Economia s-ar putea redresa în trimestrul curent, pe măsură ce restricțiile privind aprovizionarea cu semiconductori și mașini se uşurează, iar controalele COVID-19 la frontieră sunt ridicate, stimulând turismul, au spus unii analiști.

Cu toate acestea, alții se pregătesc ca economia globală să intre în recesiune anul viitor, dând o lovitură majoră exportatorilor asiatici dependenți de comerț, cum ar fi Japonia.

„Redresarea turismului inbound și campaniile de stimulare a călătoriilor interne vor stimula consumul privat, ajutând economia să revină la creștere în trimestrul octombrie-decembrie”, a declarat Takeshi Minami, economist șef la Institutul de Cercetare Norinchukin.

„În viitor, o încetinire globală condusă de majorări ale ratelor dobânzilor din economiile avansate și de o scădere a sectorului imobiliar al Chinei va afecta economia japoneză, provocând probabil o recesiune tehnică sau două trimestre consecutive de contracție în prima jumătate a anului viitor”.

Înainte de anualizare, PIB-ul din trimestrul al treilea a scăzut cu 0,2% față de trimestrul precedent, față de estimarea inițială de contracție de 0,3%. Analiștii se așteptau la o scădere similară cu cea din lectura anterioară.

Printre sectoarele cheie, consumul privat, care reprezintă mai mult de jumătate din PIB-ul Japoniei, a contribuit la stimularea creșterii, deși a fost revizuit în jos. Cheltuielile de capital și exporturile au fost ceilalți factori principali care au contribuit la creștere.

Cu toate acestea, un yen slab și facturile grele de import, care ridică costul vieții, au compensat mai mult decât contribuțiile la creșterea PIB-ului.

Creșterea costurilor energiei și a altor importuri au condus Japonia la un deficit de cont curent ajustat sezonier de 609,3 miliarde de yeni (4,45 miliarde de dolari) în octombrie, potrivit datelor Ministerului de Finanțe. A fost primul deficit din martie 2014.

Înainte de ajustarea sezonieră, deficitul de cont curent al lunii octombrie era de 64,1 miliarde de yeni, primul din ianuarie.

Cel mai recent sondaj de afaceri Tankan al Băncii Japoniei a arătat că sentimentul în producție s-a deteriorat în cele trei luni până în septembrie, deoarece costurile materiale încăpățânat de mari au întunecat perspectivele pentru economia fragilă.

Perspectivele producătorilor de redresare ulterioară au rămas neregulate, în timp ce companiile din sectorul serviciilor au văzut condițiile deteriorate, potrivit unui sondaj lunar Reuters găsit miercuri.

Sursa: www.aljazeera.com

articolul original.

Theranos Balwani în vârstă de aproape 13 ani pentru o farsă de analiză de sânge | Știri de afaceri și economie

8 December 2022 at 01:41
By: Stiri
image

Fostul director de operațiuni al startup-ului de analize de sânge a fost găsit vinovat de conspirație și fraudă în iulie.

Ramesh „Sunny” Balwani, fostul director executiv al Theranos și partener de afaceri al antreprenoarelor în dizgrație Elizabeth Holmes, a fost condamnat la aproape 13 ani de închisoare pentru fraudarea investitorilor și pacienților.

Balwani, în vârstă de 57 de ani, a fost condamnat miercuri la 12 ani și 11 luni de închisoare după ce a fost găsit vinovat, în iulie, de două acuzații de conspirație și 10 acuzații de fraudă pentru rolul său în revendicările frauduloase ale startup-ului Theranos.

Judecătorul de district al SUA Edward Davila a amânat pentru o audiere ulterioară o decizie la cererea procurorilor de a-i ordona lui Balwani să plătească 804 milioane de dolari în restituiri – aceeași sumă cerută de la Holmes.

Hotărârea lui Balwani vine la mai puțin de o lună după ce fondatorul și fostul CEO al Theranos Holmes a fost condamnat la mai bine de 11 ani de închisoare pentru rolul său în scandal, care a aruncat lumină asupra capcanelor culturii ambiției nemărginite și a competiției cutthroat din Silicon Valley. .

Balwani, care a fost implicat romantic cu Holmes până în 2016, riscă până la 20 de ani de închisoare.

Procurorii federali au cerut o pedeapsă de 15 ani pentru Balwani, care era director de operațiuni și președinte al Theranos, susținând că a prezentat o „poveste falsă despre tehnologia și stabilitatea financiară a Theranos zi de zi, într-o întâlnire după întâlnire”.

Avocații lui Balwani, care susțineau că antreprenorul născut în India nu era motivat de lăcomie sau faimă și a suferit foarte mult din cauza mediatizării intense a Theranos, au cerut patru până la 10 luni.

Theranos, fondată în 2003 de Holmes, când acesta avea 19 ani, a declarat că a venit cu o nouă tehnologie de testare a sângelui care le-a permis pacienților să efectueze cu ușurință peste 200 de teste medicale diferite cu o înțepătură de sânge.

În realitate, compania folosea în secret metode tradiționale de testare și dădea pacienților rezultate inexacte.

Theranos, care a fost evaluat cândva la 10 miliarde de dolari și a avut sprijinul unor investitori de renume, inclusiv fostul secretar al Trezoreriei american George Schultz și mogulul mass-media Rupert Murdoch, a fost larg lăudat ca fiind o poveste de succes a Silicon Valley, Holmes făcând comparații cu Steve Jobs. .

Prăbușirea startup-ului, care a fost relatată într-o carte, un documentar și un serial TV premiat, a fost pusă în mișcare în 2015, după ce oamenii de știință și o serie de rapoarte din Wall Street Journal au pus sub semnul întrebării afirmațiile companiei.

Sursa: www.aljazeera.com

articolul original.

Economistul Mircea Coșea: ‘Anul 2023 e un an care pe întreg globul și la nivelul Europei stă sub sabia lui Damocles a recesiunii’

7 December 2022 at 21:45
image

Profesorul de economie Mircea Coșea a făcut o radiografie a bugetului pe care Guvernul l-a creat pentru anul 2023.

Mircea Coșea a spus că este deziluzionat și că se aștepta la altceva din partea Guvernanților:

”Într-o economie de piață, așa cum pretindem că suntem noi, a Uniunii Europene, o piață în care statul nu mai poate interveni decât prin politică fiscală, adică prin buget, bugetul ar fi trebuit să fie un instrument de politică economic.

Adică mă așteptam ca prin buget să văd ce orientare are această coaliție în legătură cu anul 2023, ce strategie are, ce obiective își propune, unde vrea să ajungă în condiții de criză și de război, unde vrea să ducă România. Și am dat peste cu totul altceva. Am dat peste un cont contabil, aș spune eu, destul de simplu din punct de vedere al orientării, pentru că încearcă să redistribuie sărăcia pe care guvernul o are în prezent la nivel de economie, în așa fel încât să acopere în anumite obiectivele pe termen scurt, pompieristic. Mută bani dintr-un buzunar în altul, de la un minister la altul”, a afirmat profesorul.

Profesorul de economie a continuat analiza spunând că a observat că:

”Nu mai există niciun fel de idee în legătură cu modul în care Guvernul vrea să folosească bugetul ca instrument de orientare a economiei, ci doar să acopere anumite nevoi care apar ca urmare a unor obiective de moment.

În al doilea rând, deși se pare că se bazează pe niște elemente care sunt destul de discutabile, dacă nu chiar iluzorii, cea mai mare parte a veniturilor sunt, sau așa reiese din această schiță, sunt provenite din PNRR. Ori PNRR-ul nu are o istorie bună în anul 2022, nu am reușit să folosim și să acoperim obiectivele pe care le-am avut pentru acest an”, a explicat analistul și a continuat spunând că: ”Nu am nicio garanție că în 2023 o să fie o sursă de finanțare la nivelul la care bugetul speră. Deci, din acest punct de vedere, finanțarea întregului program pe care bugetul îl pune în legătură cu investițiile pe care le consideră istorice ca mărime, nu cred că este foarte realistă.

Asta și pentru că investițiile în România trebuie privite în acest moment cu totul diferit. Investițiile nu mai pot avea loc în România decât printr-o anumită echilibrare cu deficitul balanței comerciale. Pentru că orice investiție în România înseamnă import masiv”.

Mircea Coșea a subliniat că:

”Noi nu mai producem în România bunuri de capital, nici măcar bitum, nici măcar sticlă industrială, tot ceea ce înseamnă instalație și așa mai departe. Deci, tot ce înseamnă investiție înseamnă import. Or, această echilibrare trebuie făcută în așa fel încât să nu facem o investiție, pe de o parte, și să avem o gaură în altă parte.

Mai mult decât atât. Sigur că cifra pe care o prezintă bugetul este o cifră mult influențată de inflație. Deci, să fim rezonabili, să nu luăm lucrurile așa cum sunt acum. Am de remarcat și o anumită, să zicem, aducere cu picioarele pe pământ a acestei viziuni de buget. Și anume creșterea economică este doar la nivel de doi și ceva la sută. E mult mai realist, pentru că până acum o lună și ceva Guvernul a discutat de cinci la sută. Nu, nu se poate! Anul 2023 e un an care pe întreg globul și la nivelul Europei stă sub sabia lui Damocles a recesiunii”.

Economistul a continuat discuția legată de inflație spunând că:

”E greu să crezi că vom trece de 2 și ceva la sută și vom ajunge la 5%, așa cum se voia. Deci e o chestiune mai realistă și asta o apreciez ca atare. Pe ansamblu însă, bugetul e un buget de supraviețuire. Deci e un buget făcut ca să ducă la supraviețuirea acestei țări în condiții de criză și de război. Nu e un buget care să demonstreze că există o viziune a dezvoltării în viitor, un buget care să pregătească România pentru ceea ce va veni.

Pentru că anul 2022 a fost un an în care noi n-am simțit foarte mult criza. Creșterea facturilor a fost mai mult la nivel de discuție, facturile mărite încă n-au ajuns la toată lumea, falimentele încă n-au ajuns la cifra la care trebuia să fie. Lumea încă a cheltuit bani pe care i a avut din perioada pandemiei și a petrecut concedii, au dat buzna la Black Friday, ei și așa mai departe. Deci, 2022 a fost un an în care noi mai mult am discutat despre criză decât am avut criza. 2023 sau va fi un an de criză, pentru că tot ceea ce am cheltuit și am risipit în 2022 vom factura în 2023. Nu vom putea stopa importul de alimente și de bunuri de consum, ceea ce înseamnă că la fiecare kilogram de zahăr vom importa și inflație”.

În acest context, profesorul de economie a continuat arătând că:

”Având în vedere că nu am reușit să reducem importul de zahăr de la 97% din consum. N-am reușit să reducem importul de carne de porc de la 65-78% din consum. Nu am reușit să reducem prețurile la produsele de alimentație primară, vitale pentru pentru populație, cum este uleiul, făina, mălaiul, apa și așa mai departe. Anul 2023 ne aduce pe o piață a carburantului extrem de instabilă și de lipsă de predictibilitate, care poate duce la creșteri de prețuri după o zi pe alta. Încă nu se știu efectele acestor sancțiuni care au intrat în vigoare pe 5 decembrie”, conform dcbusiness.ro

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

 Crăciun de criză: Prețurile alimentelor cresc vertiginos în Europa de Est

7 December 2022 at 21:45
 Crăciun de criză: Prețurile alimentelor cresc vertiginos în Europa de Est

Est-europenii își numără bănuții pentru Crăciun, în timp ce costurile alimentelor cresc vertiginos, reiese dintr-o analiză Reuters. Creșterea bruscă a prețurilor a început să frâneze consumul.

Europenii de Est economisesc pentru a pune pe masă, de Crăciun, preparatele preferate de carne, în condițiile în care inflația prețurilor la alimente, în special în Ungaria și țările baltice, este mai mare decât cea din Uniunea Europeană.

Potrivit datelor Eurostat, prețurile alimentelor în Ungaria au fost cu 45,2% mai mari în octombrie decât în anul precedent, iar 10 țări din estul UE se confruntă cu o inflație a prețurilor la alimente de peste 20%. Costul alimentelor a fost cu 33,3% mai mare în Lituania și cu 30% mai mare în Letonia față de octombrie 2021.

În timp ce există semne că inflația globală ar putea atinge un nivel maxim în unele țări, prețurile la alimente continuă să crească puternic, ceea ce contribuie la reducerea costului vieții și forțează băncile centrale să mențină ratele dobânzilor la un nivel ridicat, chiar dacă economiile încep să încetinească puternic, reiese dintr-o analiză Reuters.

Experții spun că factorii locali exacerbează o tendință globală determinată de creșterea costurilor energiei și ale îngrășămintelor, inclusiv productivitatea scăzută a industriei alimentare în unele țări ex-comuniste, expunerea puternică la importuri și creșterea salariilor pe piețele forței de muncă.

În Ungaria, o secetă severă a decimat recoltele de porumb și grâu din acest an și a dus la creșterea prețurilor la hrana pentru animale, în timp ce forintul slab a crescut costurile de import.

La ferma lor din Tiszaeszlar, în estul Ungariei, familia lui Lajos Kander crește peste 2.000 de porci "mangalica", o rasă tradițională apreciată pentru carnea lor.

Familia Kander cultivă de obicei porumb și grâu și își produce propriile furaje. Însă seceta a obligat-o să cumpere o parte din furaje de pe piață, unde Kander a declarat că prețurile la porumb și la grâul de toamnă aproape că s-au dublat față de 2021.

"În 2023 ne vom confrunta cu dificultăți serioase, deoarece va trebui să cumpărăm furaje, vom vedea la ce preț vom putea compensa suma lipsă", a spus el, adăugând că au crescut și costurile cu energia, salariile și costurile veterinare.

Ferma plătește 29 de forinți pe KWh pentru energie electrică în baza unui contract care expiră la 31 decembrie, după care factura va crește la 138 de forinți pe KWh. Din fericire, au câteva panouri solare. Între timp, costul anual de vaccinare a porcilor s-a triplat, ajungând la 4,5 milioane de forinți.

Familia Kander a majorat prețurile cu aproximativ 20-25%, dar Lajos Kander a declarat că alte creșteri de costuri ar fi greu de suportat: "Întreprinderile vor trebui să înghită o parte din aceste costuri ... pentru a putea depăși această situație. Poate vom dori să obținem 2.000 de forinți pentru un kilogram de porc, (dar) nimeni nu-l va cumpăra".

Alimentele sunt în prezent principalul motor al inflației din Ungaria, despre care se așteaptă ca datele de joi să arate o accelerare la 22,2% în noiembrie, iar eliminarea plafonării prețurilor la carburanți ar urma să dea un nou impuls în viitor.

Inflația globală din Cehia a încetinit la 15,1% în octombrie, dar prețurile la alimente au crescut, în timp ce în Polonia inflația la alimente și băuturi nealcoolice a fost de 22,3% în noiembrie, cu mult peste IPC general, de 17,4%.

În Lituania, unul dintre statele baltice ale căror economii mici și deschise sunt expuse la fluctuațiile de pe piețele internaționale de mărfuri, guvernatorul băncii centrale, Gediminas Simkus, a avut o notă optimistă.

"Data viitoare, vom vedea că inflația lunară va scădea puțin, deoarece vârfurile prețurilor la materiile prime energetice și la alimente au avut deja loc și sperăm că nu se vor mai repeta", a declarat el săptămâna trecută.

Între timp, creșterea bruscă a prețurilor a început să frâneze consumul.

Vânzările de alimente au scăzut cu 5,6% în Ungaria în octombrie, deoarece familiile care se confruntă cu creșteri de peste 34% pentru carne și pește și de 80% pentru pâine au făcut economii de la an la an. Între timp, cumpărătorii cehi s-au confruntat cu o creștere de 105% a prețurilor la zahăr, în timp ce în Polonia făina a costat cu 45,4% mai mult.

Un sondaj realizat de Barometr Providenta a arătat că polonezii vor cheltui în medie 1.259 de zloți (281 de dolari) pentru Crăciunul din acest an, cu 307 zloți mai mult decât în urmă cu un an, chiar dacă aproape jumătate dintre cei chestionați au declarat că vor cumpăra produse mai ieftine pentru a menține costurile scăzute.

Se așteaptă ca inflația din Ungaria să înceapă un declin foarte lent în prima jumătate a anului viitor.

"Încă nu există semne durabile că dinamica inflației se îmbunătățește în Ungaria", a declarat Goldman Sachs.

Philip Morris susține inovația

articolul original.

Analiza bugetului 2023: Marele pariu al guver­nului este evoluţia economică

7 December 2022 at 21:15
Analiza bugetului 2023: Marele pariu al guver­nului este evoluţia economică

Marele pariu al guver­nului este evoluţia economică din 2023, sunt de părere analiştii financiari consultaţi de ZF pe tema bugetului de stat.

Marele pariu al guver­nului este evoluţia economică din 2023, sunt de părere analiştii financiari consultaţi de ZF pe tema bugetului de stat. Creşterea de venituri de 14% bugetată în 2023 se bazează pe expansiunea PIB, dar în condiţiile în care în mai multe ţări europene, inclusiv în Germania, este aşteptată o recesiune, dacă economia României nu perfor­mează la cotele prognozate, finanţele ţării sunt date peste cap.

Nimeni nu ştie sigur ce va fi în 2023 din punctul de vedere al evoluţiei economiei, spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România.

„Pariul major este pe partea de venituri, pentru că avem o incertitudine foarte mare legată de dinamica economică. Asistăm la un moment în care incertitudinea la orizont este foarte mare şi nu avem argumente solide să susţinem un scenariu sau altul. Pot fi consecinţe destul de ample la nivelul economiei”, spune el.

Florin Andrei, analist financiar şi fost secretar de stat în Ministerul de Finanţe, spune despre prognoză şi deficitul bugetar programat în 2023 că sunt cifre realiste. Prognoza guvernului de creştere economică de 2,8% este, mai mult sau mai puţin, în linie cu aşteptările instituţiilor internaţionale precum Comisia Europeană, Banca Mondială sau FMI.

„Dacă este să ne referim strict la deficit şi creşterea economică sunt cifre realiste. Pe deficit suntem în linie cu planificarea de revenire în cei 3% din PIB, care s-ar realiza în 2024”, spune el.

Ministerul de Finanţe a publicat, marţi seară, proiectul de buget pentru 2023, cea mai aşteptată lege a anului. Potrivit documentului, veniturile statului ar urma să crească cu 14% faţă de 2022 şi să ajungă la circa 540 mld. lei. Cheltuielile ar urma să încetinească creşterea şi să ajungă la 608 mld. lei în 2023, de la 553 mld. lei în 2022, o creştere de sub 10%.

Deficitul bugetar ar urma astfel să scadă atât în termeni absoluţi, cât şi ca pondere în PIB. Astfel, deficitul bugetului general consolidat ar urma să fie de circa 68 mld. lei (de la 83 în 2022), adică 4,4% din PIB.

„Cea mai mare problemă pe deficit nu este neapărat cât vom cheltui, ci finanţarea acestuia”, este de părere Florin Andrei, care adaugă: „Anul acesta trebuia ca deficitul să fie de peste 6% din PIB, dar probabil va fi mai mic, pentru că a crescut foarte mult costul de finanţare pe de o parte şi pe de altă parte băncile nu mai au acelaşi apetit de finanţare.”

Ionuţ Dumitru este de părere că ţinta de deficit este normală, în linii mari, şi reducerea acestuia este obligatorie.

„În mare, ţinta de deficit este una normală cumva, avem nevoie de o reducere a deficitului bugetar şi pare că guvernul a înţeles şi ţinteşte un deficit semnificativ mai mic. Proiecţiile de venituri sunt probabil destul de optimiste. Nu ştim cum va arată anul economic 2023”, spune Ionuţ Dumitru.

De asemenea, Florin Andrei crede că proiecţia de venituri este destul de optimistă şi că probabil se bazează pe digitalizarea ANAF.

Guvernul precizează, în suita de documente care însoţeşte legea bugetului public, că majorarea veniturilor se bazează pe avansul economic, digitalizarea ANAF şi creşterile de taxe care vor intra în vigoare de la 1 ianuarie, precum majorarea impozitului pe dividende, a impozitelor pe proprietate sau a TVA-ului pentru sucuri cu zahăr.

Inflaţia va fi de asemenea un factor care va umfla puternic veniturile bugetului de stat. Deşi aduce şi majorare de cheltuieli, rezultatul net este în favoarea bugetului de stat. Chiar dacă nu scrie negru pe alb, majorarea de venituri la bugetul de stat va fi şi din inflaţie: guvernul şi-a bugetat creşteri de venituri din TVA de 19% în 2023, faţă de 2022, mai mult decât din alte impozite şi peste creşterea de venituri totală de 11%.

„Oricât de cinic ar părea, o inflaţie mare ajută bugetul în măsura în care cheltuielile nu cresc în linie cu inflaţia, iar partea de venituri este ajutată mai mult decât este indexarea inflaţiei în cheltuieli”, mai spune Ionuţ Dumitru.

Cheltuielile ar urma să încetinească la o creştere de 10% în 2023 şi să fie de 608 mld. lei, ajustarea deficitului bugetar urmând să se facă, potrivit proiectului de buget, pe seama cheltuielilor. Este însă realistă încetinirea cheltuielilor?

Greu de spus acum, răspunde Ionuţ Dumitru: „Pe veniturile populaţiei, salarii, pensii, pare că există o înţelegere politică pe moment cu privire la cât vor creşte. Ele cresc mai puţin decât creşte PIB-ul nominal, ceea ce înseamnă o pondere mai mică în PIB.”

Cheltuielile de personal ar urma să crească cu sub 8% în 2023, faţă de 2022, în vreme ce cheltuiala cu asistenţa socială, majoritatea pensii, ar creşte cu 5%. Investiţiile ar urma să crească până la 112 mld. de lei, adică 7,2% din PIB. Cu toate acestea, la 10 luni din 2022, investiţiile au fost de 48 mld. lei, arată datele publicate de Ministerul Finanţelor.

Florin Andrei nu crede că sunt şanse să mai crească mult cheltuielile cu investiţiile: Pe investiţii suntem jos ca execuţie şi nu cred că se va mai face mare lucru. Este o alocare care tot timpul a fost sacrificată”.

Cu toate acestea, în 2023, guvernul spune că avansul economic se va baza mai mult pe investiţii şi mai mult pe consum, ceea ce ar însemna o schimbare majoră în modelul de creştere economică din consum.

„Cererea internă va reprezenta motorul creşterii economice în special prin componenta investiţională reprezentată de formarea brută de capital fix (+ 6,2%), efect al utilizării fondurilor europene în proiecte noi de investiţii publice şi private, concomitent cu o majorare prudentă a consumului final, sub cea a produsului intern brut, respectiv 2,4%”, scriu reprezentanţii guvernului în strategia fiscal-bugetară.

Philip Morris susține inovația

articolul original.
❌