ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 4 October 2022Ultimele Stiri

Lacul Techirghiol, secat din cauza căldurii din vară. Ce au descoperit specialiștii

4 October 2022 at 18:36
image

Seceta din această vară a lăsat cratere în lacurile din România. În Delta Dunării, șase lacuri au secat complet, iar altele sunt pe cale de dispariție. Totuși, lacul Techirghiol reprezintă o adevarată ”comoară”, conform specialiștilor.

Urmele lăsate de căldura și seceta din vara aceasta au început să apară. Tot mai multe lacuri au secat în diferite zone ale țării.

În Delta Dunării, șase lacuri sunt secate complet, iar multe altele sunt pe cale de dispariție. Pe litoral, Lacul Techirgiol este uscat total la mal. Totuși, potrivit specialiștilor, canicula a făcut nămolul un fel de „aur negru”, dar mai bun.

Lacul Techirghiol arată ca un decor dintr-un film trist. Locul de relaxare animat cândva de mii de oameni e acum o fâşie largă de pământ uscat.  În locurile unde era apă, acum a început să crească iarba.

Canicula şi seceta au dus la scăderea nivelului apei din lacul Techirghiol. Oamenii sunt speriaţi de efecte, dar specialiştii și-au expus părerea cu privire la situația de față.

„Am mai fost şi în primăvară, în martie. Era normal, ca să zic aşa. Acum, după vara asta atât de secetoasă … Nu arată prea bine”, povesteşte un bărbat.

„Acum cred că a scăzut cel mai mult. E prima oară. Anul trecut nu a fost aşa”, a comentat un cuplu, potrivit Observator.ro.

„Am văzut pământul crăpat. Uitaţi aşa, de poţi să bagi mâna”, a adaugat un bătrân.

Specialiștii nu au o părere negativă despre situația de față

„Nămolul este foarte bine protejat sub o înălţime de apă destul de mare şi atunci nu ajunge până la depozitul de nămol nici radiaţia solară foarte multă, nici alte elemente meteorologice. Nu este în pericol zăcământul şi putem să ne gândim că noi exploatăm acelaşi zăcământ de 125 de ani”, a explicat Olga Surdu, medic Sanatoriul Balnear Techirghiol.

Scăderea nivelului Lacului Techirghiol are şi alte părţi bune, de exemplu, cu cât nivelul apei este mai redus, cu atât salinitatea este mai mare.

„Techirghiol se şi concentrează în săruri, ceea ce e bine. Toată substanţa organică formată pe timpul verii, acum este mineralizată de vietăţile specifice. Concentraţia de săruri poate urca la 90 de grame la litru, ceea ce este foarte mult, aproape de trei ori cât Oceanul Planetar”, spune Adrian Bîlbă, Doctor în Ştiinţe.

Amyra Garey a absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea București, secția Filologie, limbile - ucraineană-rusă. Pasionată de poezie și scriere, a câștigat concursuri literare, lucrând alături de scriitorul ucrainean citeste mai mult
articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Debitul Dunării la intrarea în România, creștere peste medie în ultimele zile

2 October 2022 at 00:00
image

Măsurătorile hidrologice arată că debitul Dunării, la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) a avut valoarea de 4400 m3/s, peste media multianuală a lunii septembrie (3800 m3/s), anunță Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

Debitele Dunării, la intrarea în ţară, au avut o creştere importantă în ultimele 10 zile, de la valoarea de 2050 m3/s – în data de 17.09.2022 (valoarea minimă a lunii septembrie), la valoarea de 4700 m3/s, în data de 27 – 28.09.2022 (valoarea maximă a lunii septembrie).

Aceste creşteri importante de debite au fost determinate mai ales de creşterile de debite înregistrate în bazinele hidrografice ale Savei şi Tisei, care s-au suprapus cu cele din bazinul superior – amonte Budapesta.

Debitul Dunării, în creștere

Debitele medii uzinate în ultimele 24 de ore de Sistemul Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier, aferente părţii române, au avut valori de 2200 – 2400 m3/s.

De asemenea, în secţiunea Cernavodă, , valorile actuale fiind cu 1,61 m mai mari faţă de nivelurile corespunzătoare primei trepte de restricţii pentru Centrala Nucleară Cernavodă.

Totodată, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor informează că gradul de umplere în principalele lacuri de acumulare este în prezent de 74,43 %, volumul total în aceste acumulări fiind în creştere semnificativă faţă de sfârşitul lunii august 2022.

articolul original.

Bulgaria și România s-au înțeles cu privire la al treilea pod peste Dunăre

28 September 2022 at 07:40

Recent, Bulgaria și România au convenit asupra construirii unui al treilea pod peste Dunăre. Acesta va fi construit în apropiere de Ruse – Giurgiu, transmite BTA și Sega.

În contextul Fast Danube, între cele două țări va fi semnat un acord. Într-un alt document, ele vor reglementa angajamentele celor două țări pentru implementarea  acestui proiect și crearea unei companii mixte care să gestioneze activitățile proiectului, citează Rador.

În contextul activităţilor, acest lucru a fost convenit de viceprim-miniștrii celor două țări, Hristo Alexiev și Sorin Grindeanu, la o întâlnire care a avut loc la București.

În prezent, viceprim-ministrul bulgar Alexiev se află în capitala României în calitate de șef al delegației bulgare la Conferința Plenipotențiarilor a Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor de la Națiunile Unite.

Iar cele două acorduri cu sarcini clare și termene concrete de implementare a diferitelor etape vor fi semnate cât mai curând posibil.

Din punct de vedere navigabil, Hristo Alexiev și Sorin Grindeanu au fost fermi privind faptul că construirea de noi poduri, adâncirea Dunării, conectarea liniilor de feribot și trecerea mai bună prin punctele de trecere a frontierei ar trebui să fie considerate o prioritate strategică comună, care să aibă mai multe proiecte.

În contextul transporturilor, viceprim-ministrul Alexiev i-a prezentat de asemenea omologului său problema modernizării tronsonului de cale ferată Craiova – Calafat, care este o continuare a liniei de cale ferată de la cel de-al doilea pod peste Dunăre pe teritoriul României.

La mijlocul lunii octombrie, cei doi vicepremieri plănuiesc o întâlnire comună la Bruxelles, unde vor prezenta împreună un proiect de finanțare a următoarei etape din Fast Danube și a Podului Dunării 3.

Aşadar, Hristo Alexiev și Sorin Grindeanu au reiterat dorința ca, în paralel cu acordul la care s-a ajuns pentru Podul Dunării 3, să se lucreze și pentru proiectele rămase pentru construcția de noi poduri între cele două țări, conform acordului semnat în 2019.

articolul original.

VIDEO | Podul suspendat peste Dunăre nu va fi gata anul acesta. În ce stadiu se află construcția / „Am făcut o vizită neanunțată la șantier”

28 September 2022 at 05:53
image

Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu, a făcut „o vizită neanunțată pe șantierul podului suspendat peste Dunăre de la Brăila, pentru a verifica dacă promisiunea antreprenorului cu privire la darea în trafic în luna decembrie 2022 a acestui obiectiv este susținută și de realitatea din teren”. El afirmă că, cel mai probabil, construcția nu va fi gata anul acesta.

„Stadiul șantierului, mobilizarea de oameni, utilaje și resurse din șantier nu confirmă susținerile repetate ale asocierii de antreprenori cu privire la finalizarea lucrărilor în luna decembrie atât a podului, cât și a primei etape a drumurilor de legătură”, spune Scrioșteanu, într-o postare pe Facebook.

Conform sursei citate, antreprenorul principal a promis că va comunica un grafic de lucru detaliat pe zile, până la sfârșitul anului, care să cuprindă necesarul și mobilizarea de resurse (umane, materiale și logistice), astfel încât să demonstreze tehnic posibilitatea de a se pune în circulație podul și prima etapă a drumurilor de legătură, în luna decembrie.

„Voi solicita Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere #CNAIR prezența zilnică a responsabililor de acest proiect în șantier, pentru a avea o monitorizare permanentă a resurselor asumate și mobilizate în teren, iar săptămânal să ne comunice (Ministerului Transporturilor și Infrastructurii) situația din șantier”, conchide sursa citată.

Valoarea totală a proiectului este estimată la 2,65 miliarde de lei. 75% sunt bani europeni

Construcţia impresionantă face legătura între judeţele Brăila şi Tulcea. Potrivit datelor CNAIR, podul va avea, la final, doi kilometri lungime şi o înălţime de aproape 200 de metri. Valoarea totală a proiectului este estimată la 2,65 miliarde de lei, iar aproximativ 75% din această sumă vine de la Uniunea Europeană. Proiectul înseamnă, pe lângă pod, şi o adevărată reţea de şosele şi drumuri de acces de peste 20 de kilometri.

Podul suspendat peste Dunăre„Golden Gate-ul” de la Brăila, va fi cea mai înaltă construcţie din România şi cea mai scumpă lucrare de infrastructură realizată în ultimii 30 de ani. De asemenea, va fi ultimul pod peste Dunăre, înainte de vărsarea în Marea Neagră, cel mai mare din România şi al treilea din Europa ca dimensiune.

Vor fi amenajeți 23 kilometri, dintre care 17 kilometri sunt pe teritoriul judeţului Tulcea. Deasupra Dunării este podul suspendat, în lungime 1,9 kilometri.

Podul are trei deschideri: o deschidere principală (1.120 metri) şi două deschideri laterale de 489,6 m pe malul Brăila şi de 364,6 metri pe malul Tulcea. De o parte şi de alta sunt prevăzute două viaducte de acces în lungime de câte 110 metri fiecare, scriu jurnaliștii de la Adevărul.

Drumul principal va avea două benzi pe sens şi va lega judeţul Brăila de judeţul Tulcea, iar drumul de legătură spre Măcin va avea o bandă pe sens, în lungime de 4,3 kilometri. În rest, vor fi realizate intersecţii giratorii, 33 de poduri, podeţe, pasaje şi o staţie de taxare.

Pilonii au 192 metri înălţime totală de la partea superioară a fundaţiei şi sunt localizaţi în aproprierea malurilor. Fiecare pilon este prevăzut cu scări şi lift, accesul fiind permis din benzile de întreţinere localizate pe ambele părţi ale tablierului. La pilonul Brăila sunt 72 piloţi de 40 metri lungime, iar la pilonul Tulcea sunt 72 piloţi de 38 metri lungime.

În cadrul Master Planului General de Transport, podul figurează ca parte a Drumului Expres Buzău – Brăila – Tulcea – Constanţa, drum planificat a se realiza în perioada 2020–2030, care va conecta Nordul Munteniei şi Sudul Moldovei de Nordul Dobrogei, unde se află Delta Dunării.

Absolventă a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Otilia Serescu a debutat în presă la televiziunea locală Iași TV Live și la săptămânalul 7Est, în anul 2010. Ulterior, citeste mai mult
articolul original.

(VIDEO) Biden: SUA sunt decise să apere democrația în întreaga lume 

21 September 2022 at 15:45
image

Președintele american Joe Biden a declarat în discursul de la Adunarea Generală a Națiunilor Unite că SUA sunt decise să apere democrația în întreaga lume, susţinând că Rusia ”a încălcat cu neruşinare principiile de bază ale Cartei Naţiunilor Unite”.

”Să vorbim clar. Un membru permanent al Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite şi-a invadat vecinul, a încercat să ştergă un stat suveran de pe hartă”, a spus Biden. „Rusia a încălcat fără ruşine principiile de bază ale Cartei Naţiunilor Unite”, a evocat el.

„Preşedintele Putin a lansat ameninţări nucleare deschise împotriva Europei“

Războiul din Ucraina este ”un război ales de un singur om, să fie foarte clar”, a precizat Biden. ”Preşedintele Putin a lansat ameninţări nucleare deschise împotriva Europei şi o desconsidere nesăbuită faţă de responsabilităţile unui regim de neproliferare. Acum, Rusia cheamă mai mulţi soldaţi să se alăture luptei, iar Kremlinul organizează un referendum fals pentru a încerca să anexeze părţi ale Ucrainei — o încălcare extrem de semnificativă a Cartei ONU”, a spus Biden. ”Această lume ar trebui să vadă aceste acte scandaloase aşa cum sunt”, a adăugat el, conform observatornews.ro.

Preşedintele rus Vladimir Putin a susţinut că ”trebuie să acţioneze” şi să invadeze Ucraina ”pentru că Rusia a fost ameninţată”, a subliniat liderul SUA. Biden a adăugat că ”nimeni nu a ameninţat Rusia şi nimeni, în afară de Rusia, nu a căutat un conflict”. Adresându-se direct liderilor prezenţi la adunare, preşedintele a continuat: ”De fapt, am avertizat că va veni (războiul) şi mulţi dintre voi aţi încercat să îl evitaţi”.

articolul original.

Invazia Rusiei în Ucraina e o încălcare a Cartei din 1945, va spune Joe Biden la Adunarea Generală a ONU de la New York

20 September 2022 at 19:46
image

Președintele american Joe Biden va încerca să mobilizeze lumea împotriva invaziei lansate de Rusia în Ucraina, într-un discurs susținut miercuri la Adunarea Generală a ONU, acolo unde va spune că războiul Moscovei încalcă principiile din Carta ONU, tratatul prin care a fost înființată organizația internațională după Al Doilea Război Mondial, transmite Reuters.

Joe Biden va spune că invazia Rusiei în Ucraina e o încălcare a Cartei ONU din 1945

Joe Biden li se alătură marți liderilor globali reuniți la New York. Președintele SUA se va întâlni miercuri în persoană cu noul prim-ministru britanic, Liz Truss, și va participa la un summit dedicat mobilizării de sprijin pentru națiunile care se luptă cu diverse boli.

Consilierul american pentru securitate națională, Jake Sullivan, susține că liderul Statelor Unite nu își va folosi discursul ca să pledeze pentru eliminare Rusiei din Consiliul de Securitate al ONU, Rusia fiind unul dintre cei cinci membri permanenți cu drept de veto împotriva oricărei rezoluții de securitate.

Pe de altă parte, spune Jake Sullivan, Joe Biden va îndemna națiunile lumii să considere războiul Rusiei împotriva Ucrainei o încălcare a Cartei ONU din 1945, tratatul semnat de țările ce au luptat împotriva Puterilor Axei în Al Doilea Război Mondial.

Membrii ONU, care urmăresc „să salveze generațiile următoare de flagelul războiului” și să creioneze condițiile pentru ca națiunile „să trăiască împreună în pace”, se angajează „să se abțină în relațiile lor internaționale de la amenințare sau folosire a forței împotriva integrității teritoriale sau independenței politice ale oricărui stat, sau în orice alt mod incompatbil cu scopurile Organizației Națiunilor Unite”, se arată în Carta ONU.

„Acesta este un mesaj că fiecare țară, indiferent ce crede despre Rusia, Ucraina, Statele Unite, toată lumea ar trebui să poată să se concentreze pe această propoziție de bază: Nu poți cuceri teritoriul vecinului tău prin forță, iar pacea va veni mai rapid și cel mai decisiv dacă Rusia abandonează acel efort”, a subliniat Jake Sullivan.

articolul original.

Președintele Iohannis, la Adunarea Generală a ONU

20 September 2022 at 10:59
image

Mariana Butnariu (gds.ro)

Președintele Klaus Iohannis conduce, în perioada 20-21 septembrie, delegaţia României la cea de-a 77-a sesiune a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), care va avea loc în metropola americană New York.

Vizita lui Klaus Iohannis peste Ocean va include şi o deplasare la San Francisco (California) în perioada 22-23 septembrie, unde va avea o întâlnire cu membrii comunităţii româneşti.

Participarea președintelui la sesiunea din acest an va constitui o oportunitate de evidenţiere a poziţiei ţării noastre cu privire la actualele provocări globale, în contextul agresiunii ilegale şi neprovocate a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, care necesită solidaritate, unitate şi reacţie rapidă, bazate pe respectarea dreptului internaţional, potrivit Administrației Prezidențiale.

Klaus Iohannis va evidenţia, de asemenea, în cadrul intervenţiei sale naţionale, necesitatea unor soluţii comune în ceea ce priveşte celelalte provocări la nivel global precum securitatea energetică, schimbările climatice, securitatea alimentară şi accesul la educaţie.

A 77-a sesiune a Adunării Generale a ONU

Tema celei de-a 77-a sesiuni a Adunării Generale a ONU o constituie „Soluţiile prin solidaritate, sustenabilitate şi ştiinţă”. Totodată, printre priorităţile sesiunii de anul acesta se vor afla pacea şi securitatea umană, dezvoltarea durabilă, principiul „a nu lăsa pe nimeni în urmă”, incluziunea socială, securitatea cibernetică, drepturile omului, biodiversitatea, managementul apelor şi gestionarea provocărilor globale, precum schimbările climatice şi pandemia de COVID-19, pe baza datelor ştiinţifice.

Segmentul de dezbateri generale la nivel înalt debutează la data de 20 septembrie, acesta marcând cel mai important eveniment internaţional anual de diplomaţie multilaterală.

Preşedintele va susţine marţi, 20 septembrie, în prima zi a segmentului la nivel înalt al dezbaterilor generale, intervenţia naţională în plenul Adunării Generale a ONU.

Summitul global dedicat securităţii alimentare

Totodată, Klaus Iohannis va participa la Summitul global dedicat securităţii alimentare (Global Food Security Summit). Cu acest prilej, preşedintele va transmite un mesaj privind eforturile ţării noastre de a sprijini tranzitul cerealelor din Ucraina şi de a răspunde preocupărilor la nivel global privind evitarea unei crize alimentare.

În marja Adunării Generale a ONU, va avea loc, de asemenea, Summitul Transformării Educaţiei (Transforming Education Summit-TES), în cadrul căruia preşedintele va transmite un mesaj video în care va face referire la o serie de angajamente ale României în domeniul educaţiei, în linie cu obiectivele Summitului. La iniţiativa Preşedintelui Klaus Iohannis, România co-prezidează linia tematică „Profesorii, predarea şi cariera didactică”, din cadrul acestui Summit.

Programul lui Klaus Iohannis cuprinde, totodată, o serie de evenimente formale consacrate, incluse în programul fiecărui segment de nivel înalt al Adunării Generale a ONU.

În marja participării la Adunarea Generală a ONU, șeful statului va avea o întrevedere bilaterală cu preşedintele Grupului Băncii Mondiale, David Malpass.

articolul original.

(VIDEO) Președintele Iohannis, la Adunarea Generală a ONU

20 September 2022 at 05:06
image


Președintele Klaus Iohannis conduce, în perioada 20-21 septembrie, delegaţia României la cea de-a 77-a sesiune a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), care va avea loc în metropola americană New York.

Vizita lui Klaus Iohannis peste Ocean va include şi o deplasare la San Francisco (California) în perioada 22-23 septembrie, unde va avea o întâlnire cu membrii comunităţii româneşti.

Participarea președintelui la sesiunea din acest an va constitui o oportunitate de evidenţiere a poziţiei ţării noastre cu privire la actualele provocări globale, în contextul agresiunii ilegale şi neprovocate a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, care necesită solidaritate, unitate şi reacţie rapidă, bazate pe respectarea dreptului internaţional, potrivit Administrației Prezidențiale.

Klaus Iohannis va evidenţia, de asemenea, în cadrul intervenţiei sale naţionale, necesitatea unor soluţii comune în ceea ce priveşte celelalte provocări la nivel global precum securitatea energetică, schimbările climatice, securitatea alimentară şi accesul la educaţie.

A 77-a sesiune a Adunării Generale a ONU

Tema celei de-a 77-a sesiuni a Adunării Generale a ONU o constituie „Soluţiile prin solidaritate, sustenabilitate şi ştiinţă”. Totodată, printre priorităţile sesiunii de anul acesta se vor afla pacea şi securitatea umană, dezvoltarea durabilă, principiul „a nu lăsa pe nimeni în urmă”, incluziunea socială, securitatea cibernetică, drepturile omului, biodiversitatea, managementul apelor şi gestionarea provocărilor globale, precum schimbările climatice şi pandemia de COVID-19, pe baza datelor ştiinţifice.

Segmentul de dezbateri generale la nivel înalt debutează la data de 20 septembrie, acesta marcând cel mai important eveniment internaţional anual de diplomaţie multilaterală.

Preşedintele va susţine marţi, 20 septembrie, în prima zi a segmentului la nivel înalt al dezbaterilor generale, intervenţia naţională în plenul Adunării Generale a ONU.

Summitul global dedicat securităţii alimentare

Totodată, Klaus Iohannis va participa la Summitul global dedicat securităţii alimentare (Global Food Security Summit). Cu acest prilej, preşedintele va transmite un mesaj privind eforturile ţării noastre de a sprijini tranzitul cerealelor din Ucraina şi de a răspunde preocupărilor la nivel global privind evitarea unei crize alimentare.

În marja Adunării Generale a ONU, va avea loc, de asemenea, Summitul Transformării Educaţiei (Transforming Education Summit-TES), în cadrul căruia preşedintele va transmite un mesaj video în care va face referire la o serie de angajamente ale României în domeniul educaţiei, în linie cu obiectivele Summitului. La iniţiativa Preşedintelui Klaus Iohannis, România co-prezidează linia tematică „Profesorii, predarea şi cariera didactică”, din cadrul acestui Summit.

Programul lui Klaus Iohannis cuprinde, totodată, o serie de evenimente formale consacrate, incluse în programul fiecărui segment de nivel înalt al Adunării Generale a ONU.

În marja participării la Adunarea Generală a ONU, șeful statului va avea o întrevedere bilaterală cu preşedintele Grupului Băncii Mondiale, David Malpass.

articolul original.

Deciziile summitului Organizației de Cooperare de la Shanghai vor schimba definitiv geopolitica, comerțul și instituțiile internaționale

19 September 2022 at 05:51

Summitul SCO a reunit șefi de state decise să se opună unipolarismului și sancțiunilor economice dictate de SUA și aliații săi occidentali, propunându-și să schimbe structura instituțiilor internaționale precum WTO și să conlucreze în beneficiul prosperității.

Ce este SCO

Nu întâmplător, poate, summitul SCO a fost organizat la Samarkand, străvechea așezare aflată pe Drumul Mătăsii de odinioară, un simbol al legăturilor comerciale și alianțelor între națiuni cu culturi și politici diferite.

În doar două decenii, organizația fondată propriu-zis de Rusia și China, în 2001, a crescut constant pentru a reprezenta acum cel mai mare bloc regional din lume în ceea ce privește acoperirea geografică și populația.

Cel de-al 22-lea summit al Organizației de Cooperare de la Shanghai, promovează în mod explicit multilateralismul, în contrast cu hegemonia și voința unilaterală a „lumii occidentale”.

Ignorată și minimalizată de presa occidentală („întâlnirea dictatorilor” etc.), summitul SCO a reunit liderii a 15 națiuni reprezentând 40% din populația lumii și aproximativ o treime din producția economică globală. Caracteristica țărilor SCO este că acum se dezvoltă mai rapid decât restul țărilor lumii, datorită creșterii volumelor tranzacțiilor comerciale între țările membre.

Au fost în prim plan la Samarkand: președintele rus Vladimir Putin și cel chinez, Xi Jinping, alături de liderii Indiei, Kazahstanului, Kârgâzstanului, Tadjikistanului, Pakistanului și a națiunii gazdă Uzbekistan.

Iranul urmează să obțină calitatea de membru deplin în acest an, iar alți potențiali membri care vor participa includ Belarus, Turcia, Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite. Aproximativ 10 națiuni sunt la coadă pentru a se alătura organizației. Acestea includ Afganistan, Mongolia, Cambodgia, Nepal, Armenia și Azerbaidjan.

Emiratele Arabe Unite, Bahrain și Kuweit, toate în Asia de Vest, au sesizat deja schimbarea direcției în geopolitica mondială. Cele trei state au primit statut de parteneri ai SCO, alături de Maldive și Myanmar.

Modelul occidental este văzut din ce în ce mai mult ca un obstacol în calea dezvoltării globale de toți participanții. Aceștia consideră că SUA și partenerii săi occidentali creează o lume de conflict neîncetat, nesiguranță și regres. Iar asta, pentru că Washingtonul își urmărește ambiția hegemonică a unei lumi unipolare, unde interesele Americii și ale aliaților săi occidentali sunt singura prerogativă și singura prioritate, adesea stipulată chiar și ideologic în așa-zise doctrine.

În opoziție cu aceasta, principiile fondatoare ale SCO se bazează pe dialogul și cooperarea reciprocă în ceea ce privește dreptul internațional și suveranitatea națională inalienabilă. Accentul cade pe suveranitate!

Organizația proclamă parteneriatul pașnic și coexistența în deplină conformitate cu Carta Națiunilor Unite care a fost fondată în 1945, după cel de-al Doilea Război Mondial.

După cum a afirmat președintele Xi, viziunea SCO se află „în armonie” cu inițiativa „Belt and Road” (BRI) a națiunii chineze privind dezvoltarea economică internațională. Într-adevăr, fără ca presa occidentală să zăbovească asupra BRI, se poate constata că în ultimii 10 ani, peste o sută de țări au aderat la acest parteneriat pentru dezvoltare economică și cooperare, ce au vizat nu doar chestiuni ce țin de dezvoltarea infrastructurii, ci și importante investiții comerciale și schimburi economice masive.

Președintele Putin a remarcat la summitul SCO că eforturile SUA de a impune o lume unipolară „au luat o formă absolut urâtă în ultima vreme, pe care majoritatea covârșitoare a națiunilor planetei o consideră inacceptabilă”.

„Orice națiune care nu se conformează acestui dictat (al SUA – n.a.) este susceptibilă de a fi sabotată de agresiuni militare sau de război economic – eufemistic numit sancțiuni”, a explicat Putin.

Statele Unite și rolul lor

Din perspectiva participanților la summitul SCO, divergențe majore în perceperea acțiunilor SUA și a aliaților săi occidentali nu au existat.

Vladimir Putin a fost întrebat despre ostilitățile din Ucraina, iar președintele rus a relatat că Occidentul utilizează Ucraina ca pe un instrument de a lovi în economia rusească și, mai mult, că Occidentul vede conflictul din Ucraina ca fiind o șansă pentru a reuși să dezmembreze Rusia după modelul propus de Zbigniew Brzeziński sau alții și de a pune mâna pe resursele Rusiei.

Sigur că la Samarkand, declarația sună mult mai credibil decât la Bruxelles sau la Washington DC. În primul rând din cauza realităților imediate.

Nancy Pelosi, în Armenia, condamnînd atacurile azerilor / Foto: Twitter

În timp ce liderul azer și cel armean se aflau la CSO, Nancy Pelosi se găsea la Erevan, încercând să pună paie pe foc în conflictul dintre Azerbaidjan și Armenia. Aceeași Pelosi care a generat reacția ostilă a Chinei în urma vizitei în Taiwan, unde în clipa de față, SUA a trimis „ajutoare” în arme și echipamente militare de 6,5 miliarde de dolari!

Așa-numitul Taiwan Policy Act 2022 este un atac direct asupra politicii „One China” mandatată de ONU și a suveranității Chinei asupra Taiwanului. Este, totodată, o încălcare a dreptului internațional și, de fapt, a propriilor tratate ale SUA semnate cu China. Mai mult, cei de la Washington DC au avertizat China să nu facă afaceri cu Rusia, dacă nu vrea să fie izolată economic!

„L-am sunat pe președintele Xi și i-am spus: Dacă credeți că americanii și alții vor continua să investească în economia chineză, încălcând sancțiunile împotriva Rusiei, atunci faceți o mare greșeală”, a citat DW spusele președintelui Biden.

Săptămâna trecută, președintele Africii de Sud a fost la Casa Albă, unde Joe Biden i-a transmis să se distanțeze de Rusia. Președintelui Cyril Ramaphosa i s-a oferit o finanțare de 45 de milioane de dolari pentru a renunța la extragerea cărbunelui. Liderului sud-african i s-a reamintit și că există 600 de companii americane în țara lui, care fac investiții.

Președintele Cyril Ramaphosa în compania omologului american Joe Biden, la Casa Albă / Foto: Twitter

Discuțiile acoperind „20 de probleme diferite” au fost „fructuoase” dar nu s-au concretizat prin nimic! Africa de Sud face parte din BRICS, o alianță care mai cuprinde Brazilia, Rusia, India și China.

Nici liderul iranian nu a pretins explicații și nici nu avea cum! Sancțiunile economice impuse Iranului reprezintă un argument consistent. Nici chiar Erdogan nu ar fi avut nevoie de argumente, iar liderii Afganistanului cu siguranță nu!

Dar nu doar asiaticii sau cei din Orientul Mijlociu văd lucrurile în mod similar! Probabil că nimeni nu se gândește că lideri ai Mexicului Cubei, Venezuelei, nicaraguanii, panamezii, columbienii, argentinienii sau cei din Africa ar avea opinii separate sau contradictorii. De prea mulți ani politica externă a SUA a rămas neschimbată, astfel că, afară de commonwealthul britanic, UE și Japonia, propriu-zis nu au mai rămas țări care să nu fi fost catalogate ca „teroriste” sau să nu fi fost conduse de „dictatori”, fiind „democratizate” în stil american. Dar până și Europa a văzut schimbările de regim din Grecia, bombardarea Iugoslaviei sau împărțirea Albaniei.

Chiar în timpul desfășurării summitului de la Samarkand a explodat scandalul privind un document al celor de la Rand Corporation, despre care americanii au susținut cu rapiditate că ar fi „fake”. Ziarul suedez Nya Dagbladet a publicat articolul intitulat: „Document șocant: cum au planificat SUA războiul și criza energetică din Europa”.

Documentul, propriu-zis o așa-zisă cercetare, adresat Șefului de cabinet al Casei Albe, ANSA (asistentului președintelui pentru afaceri de securitate națională), Departamentului de Stat, CIA, NSA, Comitetului Național al Partidului Democrat din SUA, vorbește despre subminarea economiei germane printr-o „criză controlată”, de manieră ca resursele germane să se scurgă înspre Statele Unite și să nu se ducă spre țările europene mai sărace.

Motivația o reprezintă – spune documentul – declinul economic ce va duce la pierderea de către democrați a unor locurilor din Congres și Senat la alegerile din noiembrie, precum și nevoia urgentă de resurse pentru economia națională.

Modalitățile necesare realizării acestui obiectiv ar fi fost, chipurile, împiedicarea Germaniei de a mai avea acces la gazul ieftin din Rusia și la curentul furnizat de Franța, mulțumită reactoarelor nucleare, aprovizionate tot de Rusia cu combustibil nuclear.

Suplimentar, pentru ca Franța să aibă și mai multe probleme și să nu se preocupe de problemele germanilor, americanii vizau crearea de probleme în Sahel. (Să vezi și să nu crezi, chiar s-a întâmplat în Niger!)

Mai mult, americanii și-au propus să îi implice pe nemți în conflictul ucrainean. Un loc aparte aici este rezervat stopării achiziționării de gaz de la un „stat agresor” și impunerea de sancțiuni. Rezultatul scontat: contramăsuri din partea lui Putin, care să limiteze sau să taie accesul germanilor la gaz. Verzii din Germania urmau să joace rolul suporterilor fervenți ai sancțiunilor, fiind considerați atât de incapabili (Annalena Baerbock și Robert Habeck) încât nu ar putea să-și înțeleagă propriile greșeli.

Ca relațiile cu Rusia să fie compromise pe termen lung, în eventualitatea că SPD și FDP vor reuși să le vină de hac Verzilor și actualului cancelar Olaf Scholz (considerat și acela un incapabil), vânzarea de armament Ucrainei ar putea enerva suficient Rusia și ar genera neîncredere. Mai mult, acuzarea Rusiei de „crime împotriva umanității” îi va pune pe nemți contra celorlalți parteneri europeni în cazul în care și-ar dori să restabilească legăturile economice cu Moscova.

Lipsa de carburanți, piese de schimb, componente, va avea un efect de domino asupra economiei germane, privarea economiei germane de importurile din Rusia fiind estimată de americani la pierderi de 200-300 de miliarde de euro! Mai departe, susține documentul, întreaga economie UE va intra în colaps. Ca atare, moneda euro va cădea sub nivelul dolarului.

Scăderea nivelului de trai și lipsa locurilor de muncă în Germania îi va determina pe cei calificați și bine educați să emigreze, dar nu există nici o altă destinație mai interesantă decât SUA.

Singura îngrijorare a celor care au întocmit documentul este că de toate acestea ar putea profita și China.

Așadar, spun americanii, documentul acesta este fals! Probabil că e doar o întâmplare că absolut toate aspectele prezentate s-au petrecut în realitate!

Dar nu este vorba doar despre europeni și ruși! Tot via Rand Corporation s-a aflat că oficiali SUA de rang înalt văd Kazahstanul ca pe un partener în eforturile de a decupla Rusia de restul economiilor din Asia Centrală!

Nu întâmplător președintele Xi și-a început călătoria în Kazahstan. Politica președintelui Kassym-Jomart Tokayev, în Astana, este destul de întortocheată, oscilând între est și vest, administrația fiind infiltrată de americani, țara fiind „controlată” nu doar de British Petroleum, dar și de Chevron și Exxon (de unde și apetența Ursulei von der Leyen pentru gazul azer).

Liderul chinez Xi Jinping a vizitat Astana înaintea summitului de la Samarkand / Foto: Twitter

Agenda „azeră” diferă însă total de cea a americanilor care urmăresc deconectarea economiilor țărilor din Asia Centrală de economia rusă. Deoarece Kazahstanul este membru nu doar al SCO, ci și al Uniunii Economice Eurasia (EAEU), condusă de ruși, dar și al BRI, e de presupus că la Samarkand s-a discutat nu doar despre încetarea conflictului cu Armenia, ci și despre reorientarea politicii interne, mai ales în contextul în care lovitura de stat din ianuarie a fost împiedicată doar de intervenția trupelor din Organizația Tratatului de Securitate Colectivă [CSTO] condusă de Rusia.

Astfel că, la reuniunea de la Samarkand, președintele Xi a mers direct la subiect: „Este important să prevenim încercările forțelor externe de a organiza revoluții colorate în țările SCO”. Mai mult, președintele chinez a vorbit despre înființarea unui corp alcătuit din 2.000 de polițiști. Acești ofițeri, a sugerat el, ar putea fi trimiși printr-un centru regional de instruire împotriva terorismului, care va „întări consolidarea capacității de aplicare a legii”, și ar ajuta la prevenirea amenințărilor destabilizatoare din exterior. Unii se tem că aceștia vor acționa împotriva ONG-urilor care sprijină CIA și pregătesc așa-zisele revoluții colorate în statele care-și doresc suveranitatea.

Înțelegeri trilaterale

Iranul a fost acceptat ca cel de-al 9-lea membru al SCO, urmând ca acest parteneriat strategic să fie în continuare consolidat. Deja, ca un semn de amiciție, președintele Ebrahim Raisi a ținut să remarce că Iranul nu recunoaște sancțiunile impuse împotriva Rusiei. Reciproc, o semnificativă delegație de conducători a nu mai puțin de 80 de companii rusești se va duce la Teheran pentru a dezvolta relațiile economice ruso-iraniene.

Dar, tripleta Rusia – China – Iran se va preocupa și de integrarea eurasiatică pe termen lung prin conectivitatea dintre Eurasia și Africa, în legătură cu BRI și Coridorul Internațional de Transport Nord-Sud (INSTC). Până în prezent, China a construit în Africa peste 10.000 de km de cale ferată, peste 100.000 de km de șosele, 100 de porturi, 1.000 de poduri, dar și școli și spitale.

O altă înțelegere trilaterală a vizat Rusia, China și Mongolia. Este vorba despre construirea gazoductului Power of Siberia 2. Proiectul în discuție se referă la o capacitate de 50 de miliarde de metri cubi. Practic, va livra gazul care s-ar fi dus către Europa prin conductele Nord Stream. Investiția va conferi un rol sporit Mongoliei privind acest coridor de conectivitate crucială pentru Inițiativa chinezească Belt and Road (BRI), întrucât China nu mai folosește ruta transsiberiană pentru exporturi către Europa din cauza sancțiunilor.

Contracararea sancțiunilor economice împotriva Rusiei

Întâlnirea dintre președintele Vladimir Putin și prim-ministrul Indiei Narendra Modi a fost prezentat de presa occidentală ca fiind o simplă prezentare a îngrijorării liderului indian din cauza evenimentelor din Ucraina.

În fapt, Banca de Stat a Indiei va deschide conturi speciale în rupii pentru a gestiona comerțul cu Rusia. Eforturile comune ruso-indiene se referă și la găsirea de soluții la criza alimentară și cea a combustibililor.

Prim-ministrul Indiei Narendra Modi și președintele rus Vladimir Putin la SCO

Președintele turc Tayyip Erdogan a anunțat că obiectivul Turciei este aderarea la Organizația de Cooperare de la Shanghai! „Am dat răspunsul necesar Occidentului și tuturor, în special Statelor Unite, prin inițiativele pe care le-am luat, cu politica de echilibru la care am aderat de la bun început”, a spus Erdogan.

Liderul turc a vorbit și despre acordul Turciei de a continua implementarea măsurilor cu Federația Rusă pentru a aduce produsele agricole rusești pe piețele mondiale.

Recep Tayyip Erdogan a anunțat în urma discuțiilor cu președintele Putin că 25% din gazul rusesc cumpărat de Ankara va fi plătit în ruble.

În prezent, China joacă rolul de intermediar pe piața de gaze naturale (LNG), deoarece achiziționează stocuri din Rusia și apoi le vinde cu profit unor națiuni europene. China a dezvoltat un stoc de gaze și petrol cel puțin în ultimii doi ani.

Proiectele SCO

După cum au remarcat diverși analiști financiari, SCO ar putea constitui platforma integrării tuturor inițiativelor de până acum, Uniunea Economică Eurasiatică (EAEU), Inițiativa Belt and Road (BRI), International North–South Transport Corridor (INSTC), BRICS+.

Prioritatea Moscovei este să realizeze uniunea cu Belarus, care ar deveni până în 2024 membru deplin al SCO și cu Serbia, Singapore și Iran, toate aceste țări având deja acorduri comerciale cu EAEU.

Greater Eurasia Partnership lucrează deja la un nou sistem financiar bazat pe aur și mărfuri, în încercarea de a contracara sistemul Bretton Woods și a de-dolariza zona. S-a discutat și la Samarkand despre extinderea comerțului și a decontărilor în monede naționale, într-un cadru care va fi extins gradual. De îndată ce sistemul va fi gata și testat, va exista probabil o nouă monedă de rezervă adoptată, iar platforma pentru implementare va fi probabil SCO. Deocamdată, cu India gata intrată în joc, se așteaptă decizia Arabiei Saudite.

Restul proiectelor urmează să fie asamblate laolaltă în funcție de prioritățile fiecărui partener, având în vedere nu doar combaterea blocajelor, ci și implementarea coridoarelor pentru o funcționare eficientă și lipsită de probleme.

Rusia și Iranul și-au fundat deja proiectele pe ruble și riali, Rusia și China și-au augmentat volumul comerțului în ruble și yuani, iar o bursă de mărfuri ar urma să se înființeze la Vladivostok (Rusia) pentru comerțul cu contracte futures și derivate.

Pentru China, importante rămân investițiile în infrastructură. De asemenea, vizează importul de gaze din Turkmenistan și Uzbekistan și de petrol din Kazahstan.

Un alt obiectiv este construirea căii ferate pe ruta Pakistan – Afganistan – Uzbekistan, unde cei 600 de km vor fi parcurși în trei zile de mărfurile tranzitate între Asia Centrală către Oceanul Indian. Interconectarea cu Kazahstanul fiind deja în curs, întrucât proiectul ține de Belt and Road.

Și Astana vrea o linie ferată care să lege Turkmenistanul de Iran și de Turcia, adică o legătură între Marea Caspică și Mediterana via Golful Persic.

Kazahstan, Kârgâzstan, Pakistan, Rusia, Tadjikistan și Uzbekistan au confirmat sprijinul inițiativei chinezești „Belt and Road”, susținând eforturile de conectare a Uniunii Economice Eurasiatice și a BRI în special.

Membrii SCO pun accent pe reforma incluzivă a Organizației Mondiale a Comerțului (WTO)

Națiunile SCO au subliniat necesitatea ca reforma incluzivă a Organizației Mondiale a Comerțului să fie realizată cât mai curând posibil, cu accent pe adaptarea la realitatea economică actuală, potrivit declarației de la Samarkand a Consiliului șefilor statelor membre.

„Statele membre îndeamnă la îmbunătățirea eficienței Organizației Mondiale a Comerțului ca platformă cheie pentru discutarea agendei comerțului internațional și adoptarea regulilor sistemului comercial multinațional. Ele subliniază necesitatea realizării reformei incluzive a organizației cât mai curând posibil, cu un accent pe problemele dezvoltării și ajustării sale la realitatea economică prezentă, precum și implementarea eficientă a funcțiilor de monitorizare, discuții și soluționarea diferendelor”, se arată în document.

Națiunile SCO intenționează să apere și să consolideze în mod consecvent un sistem comercial multidimensional deschis, transparent, echitabil, incluziv și nediscriminatoriu bazat pe principiile și regulile Organizației Mondiale a Comerțului. Totodată, se opun acțiunilor protecționiste și restricțiilor comerciale.

Liderii națiunilor SCO discutând cordial într-una din pauzele de la summit / Foto: Twitter

Rusia, între presupusa izolare și multipolaritate

După cum s-a văzut la Samarkand, Rusia numai izolată nu este! Dimpotrivă, Occidentul pare tot mai izolat. Asia dă semne tot mai evidente că devine motorul dezvoltării lumii, având la dispoziție nu doar potențial uman, imense resurse și tehnologie, ci și determinarea de a apuca hățurile geopoliticii și economiei globale.

Introducerea Rusiei în ecuație a accelerat semnificativ procesul din momentul în care UE și-a sistat relațiile cu Putin, permițându-i să-și îndrepte atenția către est.

Etapa următoare o reprezintă cooptarea Africii, pe care structurile precum SCO vor să o ajute să scape de chingile Occidentului și să contribuie la industrializarea ei și la dezvoltarea legăturilor comerciale.

Se are în vedere și America Centrală și Latină pe termen lung, iar Brazilia face deja parte din proiectul BRICS, iar alte câteva state și-au anunțat dorința de a adera. De asemenea, legăturile dintre Rusia, Iran și Venezuela sunt dintre cele mai bune. Venezuela tocmai a recepționat un petrolier de la partenerul iranian.

Între timp, monopolul occidentului se află în declin din toate punctele de vedere: militar, științific, economic, iar în zona high-tech Asia începe să pășească tot mai în față. După cum a subliniat Vladimir Putin la Samarkand, occidentul caută să-și rezolve problemele pe cheltuiala altora, trăind în continuare în „paradigma colonialistă”.

Reacții

Președintele american Joe Biden a amenințat Rusia cu repercusiuni internaționale dacă va folosi arme nucleare în Ucraina. Președintele Statelor Unite a spus că Rusia va deveni „o paria mai mare decât oricând în această lume dacă va folosi arme nucleare, chimice sau tactice în Ucraina”. Declarația aceasta i-a lăsat nedumeriți pe cei de la Moscova!

În plus, SUA a încercat să excludă Moscova de la cea de-a 77-a sesiune a Adunării Generale ONU de la New York, întârziind acordarea vizei de intrare în SUA pentru ministrul de externe Serghei Lavrov.

Ministerul rus de Externe a declarat că SUA încalcă de ceva vreme obligațiile internaționale privind eliberarea vizelor delegaților de la Moscova. Când s-a decis amplasarea sediului ONU la New York, Washingtonul a încheiat un acord cu Secretariatul ONU. În timp ce până acum, potrivit lui Alexey Drobinin, șeful Departamentului de planificare a politicii externe al Ministerului de Externe al Rusiei, s-au acumulat destul de multe exemple în care SUA nu și-a îndeplinit obligațiile în temeiul acestui acord. Moscova a ridicat, așadar, problema mutării sediului ONU într-un stat neutru.

Washingtonul și Bruxellesul fac presiuni asupra Ankarei pentru a intensifica războiul economic asupra Moscovei, a informat Financial Times. Oficialii occidentali spun că economia rusă a reușit să facă față sancțiunilor impuse de Washington, parțial pentru că economia turcă a oferit Moscovei o portiță de scăpate. Băncile turcești vor fi acum forțate să abandoneze sistemul de plată rusesc Mir.

Ca răspuns la sancțiunile occidentale care i-au împiedicat pe ruși să acceseze servicii precum Visa și Mastercard, Kremlinul a lansat sistemul de plată Mir, ca alternativă. Cinci dintre cele mai importante bănci din Turcia folosesc Mir. Ankara nu pare dispusă să instituie sancțiunile Washingtonului împotriva Mir. Ministerul de Externe al Turciei a declarat că Ankara are o politică de lungă durată de a aplica doar sancțiunile ONU.

articolul original.

Doctorul Florin Sangiu a obținut încă un mandat de președinte al Colegiului Medicilor Veterinari Buzău

16 September 2022 at 11:49

Din Biroul Executiv al organizației profesionale mai fac parte medicii Costel Ghican, Ionuț Boancă, Sergiu Ștefan și Ștefan Pinghel, iar medicul Ion Budișteanu a fost ales în funcția de președinte al Comisiei de Deontologie.  

Medicii veterinari buzoieni și-au ales, vineri, 16 septembrie, noua conducere a Puterii profesionale, în cadrul Adunării Generale a filialei locale a Colegiului Medicilor Veterinari (CMV) din România. La restaurantul Royal Orhideea din municipiul Buzău, într-o atmosferă colegială, medicii veterinari au participat mai întâi la ședința Adunării Generale, în cadrul căreia, conducerea care și-a încheiat mandatul a prezentat bilanțul activității din perioada 2019-2022 și a supus aprobării AG rapoartele de activitate ale Biroului Executiv al Consiliului Județean, al Comisiei de Cenzori și al Comisiei de Deontologie și Litigii.

În calitate de Președinte al CMV Buzău, medicul Florin Sangiu a arătat că în mandatul care s-a încheiat, Biroul Executiv al organizației profesionale a reușit să realizeze o serie de demersuri în sprijinul medicilor veterinari în ciuda perioadei dificile marcată de pandemia de COVID-19 și de epidemia de pestă porcină africană și să-i sprijine să-și desfășoare activitatea în condiții decente, chiar dacă începând cu primăvara anului 2020, ședințele CJMV s-au ținut online, pe platforma zoom, iar pentru a ține colegii la curent cu nouățile în domeniu, au fost trimise acestora, în medie, 20 de e-mailuri/lună, cu informații de interes local (CMVJ Buzău și DSVSA Buzău), și central (CMVRO și ANSVSA).

Exprimându-și speranța ca lucrurile, care au revenit în ultimele luni la o oarecare normalitate, să rămână cel puțin așa, dr. Florin Sangiu a precizat că în ciuda dificultăților pandemice, „în calitate de președinte al Comisiei Legislative a CMVRO am participat la ședințe și întruniri la nivelul Ministerului Agriculturii și ANSVSA, în cadrul cărora am susținut implementarea legii 236/2019, a OUG117/2020, legii 291/2020, procedurile de inspecții la animale pentru anii 2021 si 2022, legea porcului etc. Pentru verificarea aleatorie a unităților medicale veterinare înregistrate în Registru Unic al cabinetelor veterinare cu sau fără personalitate juridică, Biroul Executiv al CJ Buzău a desemnat echipa formată din dr. Costel Ghican și dr. Ionuț Boancă”, a explicat dr. Sangiu.

Președintele CMVJ a reamintit că la propunerea dr. Sergiu Ștefan, Biroul Executiv al CJMV Buzău a susținut ca, pe lângă decontarea serviciilor stabilite prin protocol încheiat și asumat de CMVJ cu DSVSA Buzău, prin care medicilor veterinari de liberă practică, care împreună cu medicul veterinar zonal acționează în focarele de boli infecțioase, efectuează dezinfecția suprafețelor contaminate, examinarea clinică a animalelor conform legii, pe lângă decontatarea acestor servicii de către DSVSA Buzău, să li se asigure și substanțele dezinfectante și echipamentele de protecție, iar decizia de ucidere a animalelor să fie luată de medicul veterinar zonal.

Dr. Florin Sangiu a subliniat că la solicitarea Biroului Executiv a CJMV Buzau, CMVRO a organizat la Buzău cursuri de formare profesională atât pe platforma zoom cât și față în față, atunci când condițiile pandemice au permis și cursuri destinate patologiei animalelor mari, la care lectori au fost profesori universitari și specialiști de renume în domeniu și a promis că astfel de evenimente științifice vor avea loc și în perioada următoare, pentru că „este nevoie permanentă de ridicarea nivelului știintific al medicului veterinar, în concordanță cu normele europene în domeniu”.

Exprimându-și convingerea că au reușit, împreună, să parcurgă cu bine o etapă dificilă a profesiei, dr. Sangiu a amintit că în această perioadă s-a reușit publicarea, implementarea și finanțarea Legii 291/2020, OUG 117/2020 și Legii 236/2019, iar „ca efect imediat, cabinetele veterinare vor fi mai bine dotate, cu personal specializat și corespunzător efectivelor de animale și cu medici veterinari profesioniști, performanți și care respectă această profesie atât de frumoasă și demnă de respect”.

În cadrul evenimentului, medicului veterinar pensionar Alexandru Modrogan i s-a acordat o „Diplomă de Excelență”, prin care Colegiul Județean al Medicilor Veterinari Buzău și-a exprimat recunoștința și aprecierea breslei față de întreaga activitate pe care fostul lor coleg a desfășurat-o „cu dedicare, respect și profesionalism” în slujba sănătății animalelor și oamenilor, precum și pentru „răbdarea și empatia cu care și-a sprijinit întotdeauna colegii mai tineri”.

Vizibil emoționat, dr. Alexandru Modrogan s-a declarat „onorat și plăcut impresionat” că oamenii alături de care a lucrat o viață nu l-au uitat și au găsit de cuviință să-i răsplătească în acest fel activitatea și implicarea în bunul mers al activității sanitar-veterinare din județ.

După o scurtă pauză, Comisia Electorală Locală, formată din medicii Costel Ghican – președinte și Tatiana Popa, Vasilica Pantilimon, Adrian Popa, Constantin Ungureanu și Constantin Stanciu – membri, a preluat desfășurarea lucrărilor evenimentului de alegeri.

Înaintea votului a fost prezentat numărul de delegați care vor participa la Congresul Național al CMVRO, iar participanții la Adunarea Generală au propus 6 candidați, dintre care au fost validați 4, în urma votului secret acordat de membrii Filialei Buzău a CMV.

S-au prezentat, de asemenea, cele 20 de candidaturi pentru Consiliului Național al Colegiului Național al Medicilor Veterinari, dintre care s-au ales 14 membri cu drepturi depline și 4 supleanți. Pentru Comisia de Deontologie și Litigii au fost 10 propuneri, din care s-au validat 5 membri titulari și 3 supleanți, iar pentru Comisia de Cenzori au fost 7 propuneri din care  6 (3 supleanți).

Pentru funcția de Președinte al Colegiului Județean al Medicilor Veterinari a fost depusă și validată o singură candidatură, a dr. Florin Sangiu, care a fost susținută de marea majoritate a colegilor din filială.

În urma votului liber exprimat de către cei 78 de membri ai Colegiului Județean al Medicilor Veterinari cu drept de vot prezenți la alegeri, noul Consiliu Județean al CMVJ Buzău este format, alături de dr. Florin Sangiu – președinte, dr. Ionuț Boancă și dr. Sergiu Ștefan – vicepreședinți, dr. Costel Ghican – secretar și dr. Ștefan Pinghel – membu în Biroul Executiv, mai fac parte medicii Alina Cotur, Florin Echimescu, Valentin Doană, Adrian Cărbunaru, Constantin Pătrânoiu, Ovidiu Ciobnu, Silviu Hoștinar, Adraian Toader, Costin Boarcăș și Constantin Buzea. Pe lângă aceștia, medicii Cătălina Sterpu, Simona Vizitiu și Adrian Manea s-au poziționat ca supleanți pe lista de membri ai CJ și, la nevoie, îi vor putea înlocui pe membrii cu drepturi depline.

Dr. Florin Sangiu, care a condus Filiala Buzău a Colegiului Medicilor Veterinari și în ultimele două mandate, a fost ales Președinte al organizației profesionale pentru încă trei ani, cu 79 de voturi, iar din această poziție este și delegat la Congresul CMVRO, alături de dr. Ionuț Boancă, dr. Adrian Cărbunaru, dr. Costel Ghican și dr. Adrian Toader, desemnați de colegi să le reprezinte interesele la nivel național.

Dr. Ion Budișteanu a fost ales de colegi în funcția de președinte al Comisiei de Deontologie și Litigii, care are rolul de a media eventualele conflicte între medicii veterinari sau între medicii veterinari și beneficiarii serviciilor pe care aceștia le prestează, dar și de a aplica sancțiuni celor care vor încălca deontologia profesională și . Alături de el, din aceeași comisie fac parte dr. Robert Vizitiu, dr. Ștefan Teader, dr. Georgica Comănescu și dr. Doina Gheorghiu ca membri cu drepturi depline și dr. Veronel Dragomanu, dr. Leontina Ibrac și dr. Remus Pleșea ca supleanți.

Pentru Comisia de Cenzori au primit voturile necesare pentru a fi membri titulari, medicii Florin Andrei, Marius Istrate și Laurențiu Bușoi, iar suplenți au fost desemnați în urma voturilor exprimate, medicii Oana Antohi, Gheorghe Roman și Alin Darie.

Dr. Florin Sangiu le-amulțumit colegilor pentru „pentru prezență, vot și implicare și le-a promis că va face tot ce-i stă în putință pentru a asigura în continuare o „transparență totală a activității organizației profesionale” și că le va reprezenta interesele, atât la nivel local cât și național, printr-o comunicare permanentă cu autoritățile în domeniu și cu mass-media, dar pentru a putea eficientiza aceste activități le-a cerut colegilor să contribuie la actualizarea adreselor de e-mail a tuturor membrilor organizației locale a CMV și să transmită informațiile solicitate atât de CMV Buzău cât și de CMVRO.

În același timp, președintele organizației profesionale și-a asigurat colegii că va susține modificarea tarifelor serviciilor medicale prestate în funcție de rata inflației anuale (care însă va rămane constantă în cazul în care inflația se va micșora), dar și alte propuneri pe care le va primi din partea acestora, și va promova în continuare organizarea și facilitarea participării lor la cursuri, seminarii, conferințe și congrese de specialitate, înclusiv în Buzău, „pentru ridicarea nivelului știintific al profesioniștilor din domeniul sanitar-veterinar și pentru validarea la nivel european și internațional”.

A subliniat, de asemenea, preocuparea sa și a Biroului Executiv al CMVJ pentru „integrarea noilor colegi, absolvenți ai facultăților de medicină veterinară, îndrumându-i pentru a reuși în această profesie” și le-a solicitat tuturor sprijinul în această direcție.

La ședința Adunării Generale cât și la vot a participat și medicul Dănuț Păle, care s-a bucurat de revederea cu colegii pe care i-a reprezentat ca președinte al filialei locale a CMV timp de cinci mandate, ori ca deputat, iar acum îi susține din poziția de vicepreședinte al ANSVSA. „Eu sunt în primul rând medic veterinar și membru al CMV Buzău și, indiferent de funcțiile vremelnice ocupate la un moment dat, rămân medic veterinar și coleg cu cei care au ales această profesie”, a precizat dr. Dănuț Păle, pentru sănătateabuzoiană.ro.

În cadrul întâlnirii, acesta a subliniat că deși există în spațiul public multe discuții referitoare la modificarea și completarea legii Medicului veterinar referitor la apartenența profesioniștilor din structurile publie la organizația profesională, aceștia „nu au cum să nu facă parte din organizația profesională, atâta timp cât au o diplomă în domeniu, iar calificarea și apartenența la această breaslă nu le-o poate lua nimeni. Singura condiție va fi aceea de a nu candida și a nu ocupa funcții de conducere în Colegiul Medicilor Veterinari, câtă vreme ocupă o funcție publică, pentru că s-ar afla în conflict de interese”, a mai spus medicul buzoian.

În calitate de vicepreședinte al ANSVSA, dr. Dănuț Păle și-a asigurat colegii că în perioada următoare „se vor renegocia tarifele pe servicii, care nu au mai fost actualizate de ani buni, în timp ce inflația și prețurile în toate celelalte domenii au crescut exponențial” și le-a promis că vor încheia luna decembrie cu banii în conturi.

În același timp i-a rugat să contribuie la ridicarea calității actului medical și să confirme astfel că sunt adevărați profesioniști și își merită acest statut și respectul pe care și-l doresc, pentru că „în contextul în care li s-a asigurat predictibilitate în ceea ce privește activitatea sanitar-veterinară, prin stabilirea condițiilor specifice pentru atribuirea, derularea și încetarea contractelor care au ca obiect activitățile sanitar-veterinare publice realizate de medicii veterinari concesionari de liberă practică, precum și stabilirea condițiilor specifice pentru decontarea acestora și li se asigură cei 10.000 de lei/lună pentru realizării activităților sanitare-veterinare publice, de către medicii veterinari de liberă practică, iar în sistemul public au fost eliminate discrepanțele privind acordarea sporurilor specifice pentru condițiile de muncă, nu mai au nicio scuză pentru a nu-și respecta profesia, așa cum își doresc să le fie respectată și de întreaga societate”, a conchis dr. Păle.

GALERIE FOTO


articolul original.

Dunărea, la cel mai mic nivel din ultimii 30 de ani, în zona Portului Cetate

15 September 2022 at 15:35
image

Nivelul Dunării în zona plajei de la Portul Cetate, judeţul Dolj, a ajuns la cel mai mic nivel din ultimii 30 de ani, informează reprezentanţii Administraţiei Bazinale de Apă (ABA) Jiu, citați de Agerpres.

Cel mai mic nivel din ultimii 30 de ani

Potrivit sursei citate, debitul Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) a fost joi dimineaţă staţionar, la valoarea de 2050 mc/s, situându-se sub media multianuală a lunii septembrie, de 3800 mc/s.

„Aval Porţile de Fier, debitul fluviului a fost tot în scădere la Gruia şi Calafat. Pentru următoarele şase zile, conform prognozei elaborate de INHGA-CNPH, debitul Dunării la intrarea în ţară va fi staţionar, la valoarea de 2050 mc/s, în data de 17 septembrie, apoi în creştere până la valoarea de 2300 mc/s, în 21 septembrie, situându-se în continuare sub media multianuală a lunii septembrie„,  precizează reprezentanții ABA Jiu.

articolul original.

Debitul Dunării, mult sub media multianuală din luna septembrie

4 September 2022 at 08:02
image

Debitul fluviului Dunărea la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va ajunge la 2.300 metri cubi pe secundă (mc/s) pe parcursul săptămânii viitoare, dar rămâne sub media multianuală a lunii septembrie (3.800 mc/s), arată prognoza Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA), valabilă până în data de 10 septembrie 2022, notează G4Media.

„Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în creştere în primele două zile ale intervalului până la valoarea de 2.500 mc/s, staţionar în următoarele două zile, apoi în scădere până la valoarea de 2.300 mc/s, situându-se sub media multianuală a lunii septembrie (3.800 mc/s). În aval de Porţile de Fier debitele vor fi în creştere, exceptând partea a doua a intervalului când vor fi în scădere pe sectorul Gruia – Olteniţa”, potrivit prognozei INHGA.

articolul original.

Seceta scoate din apele Dunării nave scufundate în Al Doilea Război Mondial

1 September 2022 at 05:00
image

Pe fondul secetei severe care afectează Europa, o flotilă de nave de război germane cunoscută drept Kampfgruppe Zieb, scufundate în Al Doilea Război Mondial, a ieșit la suprafață.

Al doilea fluviu ca lungime din Europa, Dunărea se întinde de la Pădurea Neagră din sud-vestul Germaniei până la Marea Neagră și curge prin 10 țări. Ca urmare a condițiilor cauzate de secetă, nivelul fluviului a scăzut la cele mai scăzute niveluri din aproximativ un secol.

Nivelurile scăzute ale apei sunt vizibile în special în Serbia, unde rămășițele flotilei (marina de război a Germaniei) au ieșit la suprafață.

Cum s-au scufundat aceste nave de război germane?

Peste 20 de nave sunt situate în apropierea orașului-port Prahovo și au fost scufundate de Marina Germană în 1944, în timpul retragerii acesteia din calea Armatei Roșii.

Scopul a fost acela de a ține vasele departe de mâinile sovieticilor, potrivit WarHistoryOnline.

Se crede că tone de bombe și armament sunt stocate pe mai multe dintre navele scufundate, punând în pericol activitățile umane de pe fluviu precum pescuitul.

Cele au restricționat traficul fluvial și în alte părți ale Europei, inclusiv Germania, Italia și Franța. În Serbia, autoritățile au recurs la dragarea Dunării pentru a menține deschise canalele de navigație de pe Dunăre.

Seceta afectează toată Europa

Guvernul sârb a anunțat o licitație pentru a salva epavele și pentru îndepărtarea muniției și a explozibililor. Costul operațiunii a fost estimat la 30 de milioane de dolari.

Și în Ungaria apar nave care au fost scufundate în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, precum cea descoperită tot în Dunăre, în data de 17 august, lângă Vámosszabadi.

articolul original.

Analistul George Friedman: ‘Românii știau că apare ceva din Rusia. Nu îmi place faptul că o parte a flotei americane din Marea Mediterană este prezentă în Marea Neagră’

31 August 2022 at 20:45
image

Analistul George Friedman susține în Geopolitical Futures că românii anticipau încă din 2008 că Rusia punea ceva la cale în regiunea Mării Negre.

“Românii știau că apare ceva din Rusia. Așteptau momentul inevitabil din 2008, când Rusia a invadat Georgia. Au văzut forțe americane în Georgia, pe partea de est a Mării Negre, și pe americani în România, și i-au văzut pe ruși agitați și pe americani din ce în ce mai neliniştiți, dar parcimonioși în angajamentul lor.

Am ajuns să fiu convins că Rusia va muta în Ucraina. În majoritatea țărilor în care îmi exprim această teamă, sunt considerat ceva între ațâțător de război și instabil mental. Pentru ei, războiul este învechit. În România, așezată aproape de locul unde Dunărea intră în Marea Neagră, istoria a fost pătată de război. Diferența era că exista teama că vor veni rușii. În această zonă, dacă nu vine Rusia după tine, atunci vin turcii, iar sprijinul american vine cu cel mai scump beton din lume”, scrie George Friedman.

În legătură cu războiul din Ucraina, George Friedman susține că acesta poate dura puțin timp sau poate dura pentru totdeauna. La rândul lor, Rușii trebuie să dezvolte o strategie care să înconjoare Ucraina.

“Singurul flanc posibil este porțiunea de sud a Mării Negre. Războiul naval nu este punctul forte al Rusiei, dar un atac dinspre mare, la est de Odesa, ar putea rupe blocajul. Poate înfrânge Ucraina sau să fie un dezastru pentru Rusia.

Și e probabil că nu se va întâmpla. Și încă nu îmi place faptul că o parte a flotei americane din Marea Mediterană este prezentă în Marea Neagră. Este definiția unei galerii de trageri. Dar războiul este arta improbabilului și a neprevăzutului”, conform b1tv.ro

articolul original.

Infracțiuni de braconaj piscicol pe malul drept al fluviului Dunărea

30 August 2022 at 12:31
image

Poliţiştii de frontieră brăileni efectuează cercetări cu privire la doi bărbați care desfășurau activități de pescuit comercial neautorizat.

La sfârșitul săptămânii trecute, poliţiştii de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Brăila-I.T.P.F. Iaşi, pe timpul desfăşurării unei acţiuni pe linia prevenirii şi combaterii braconajului piscicol, au depistat pe malul drept al fluviului Dunărea, în zona brațului Măcin – km 16, o barcă cu doi cetățeni, în vârstă de 42 respectiv 43 de ani, care desfășurau activități de pescuit comercial.

Infracțiuni de braconaj piscicol

În urma controlului efectuat, polițiștii de frontieră au constatat că persoanele sunt cetățeni români şi că desfașoară  activități  de pescuit comercial folosind plase de tip monofilament,  fără a deține autorizație sau licență de pescuit.

În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de producere, import, deţinere, comercializare sau utilizarea uneltelor de plasă de tip monofilament.

Bunurile folosite la săvârșirea infracțiunii, respectiv  ambarcațiunea  şi plasele de pescuit în valoare totală de 700 de lei, au fost ridicate în vederea continuării cercetărilor.

articolul original.

Scrumbia de Dunăre, peștele care nu se hrănește în timpul migrației

28 August 2022 at 07:31
image

Scrumbia de Dunăre este unul dintre puţinii peşti migratori din România. Una dintre cele mai interesante curiozităţi legate de această specie fiind că în timpul migraţiei pe fluviu spre locurile de reproducere nu se hrăneşte, scrie Agerpres.

Alosa immaculata, scrumbia de Dunăre, are corpul alungit, pe spate are nuanţe de verde şi albastru, iar lateralele sunt argintii. Lungimea obişnuită a unui exemplar este de 25-35 de centimetri, dar se poate captura legal atunci când atinge 22 de centimetri.

„Scrumbia de Dunăre nu se hrăneşte în perioada migraţiei pe fluviu, ci numai în mare, iar hrana sa este formată până la 75% din peşti marini de talie mică, apoi nevertebrate, mai ales crustacee. După ce parcurge cel puţin 300 de kilometri şi ajunge la zonele de reproducere, unele dintre ele aflate la Porţile de Fier, s-a constatat că scrumbia începe să se hrănească chiar şi în Dunăre”, a declarat pentru AGERPRES ihtiologul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD), Aurel Năstase.

Cinci specii de scrumbie, în Europa

O altă curiozitate a speciei este faptul că solzii caduci ai scrumbiei afectaţi de factori mecanici, precum lovituri, izbituri sau muşcăturile unor prădători, cad şi sunt înlocuiţi cu alţii noi.

„Scrumbiei nu îi este caracteristic însă fenomenul de năpârlire prin înlocuirea solzilor periodic”, a precizat specialistul INCDDD.

Scrumbiile se găsesc doar în emisfera nordică a pământului. Patru specii se află în America de Nord, iar cinci se găsesc în Europa. Două dintre acestea cinci fac parte din fauna piscicolă a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.

Specia este întâlnită atât în Marea Neagră, cât şi în Marea Azov. În perioada de reproducere aceasta urcă pe Dunăre, Nistru, Nipru şi Don. În România, se găseşte de-a lungul litoralului Mării Negre, iar pe Dunăre, pe tot traseul fluviului, în perioada de reproducere. În momentul de faţă, migraţia ei se opreşte la barajul Porţile de Fier. Iernează în Marea Neagră, la distanţă de ţărm şi la adâncimi de până la 90 de metri.

„Maturitatea sexuală se instalează la vârsta de doi – trei ani, la o lungime corporală de 20-30 de centimetri. Actualmente, prolificitatea absolută a speciei în arealul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării este cuprinsă între aproximativ 14.000 şi 140.000 de icre/femelă, în funcţie de talie şi de vârstă, cea mai ridicată înregistrându-se la vârsta de cinci ani”, se arată în lucrarea „Atlasul peştilor din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării”, semnată de specialistul INCDDD, Vasile Oţel.

Când începe migrația de reproducere

Migraţia de reproducere pe Dunăre începe atunci când apa atinge temperatura de 3-5 grade Celsius, în februarie-martie, are o intensitate maximă la temperatura 9-17 grade Celsius, aprilie-mai, şi se încheie la 22-26 grade Celsius, la sfârşitul lunii iulie.

„Primele cârduri care pătrund în Dunăre sunt formate din masculi. S-a constatat că există o ciclicitate de 10-11 ani privind vârfurile de migraţie. Acest aspect este influenţat şi de nivelurile Dunării. Icrele sunt depuse în mai multe porţii, în bancuri, de obicei noaptea şi dimineaţa. Plutesc şi sunt purtate de curenţi. După reproducere, o mică parte dintre adulţi se mai întorc în mare şi la fel procedează şi puietul din anul curent care are o lungime de până la doi centimetri, el fiind semnalat la ţărm începând cu finele lunii iunie”, se menţionează în lucrarea amintită.

Citește întreg articolul pe Agerpres.

articolul original.

Debitul Dunării aval Porțile de Fier, în creștere

23 August 2022 at 09:24

În această dimineață, debitul Dunării la intrarea în țară (secțiunea Baziaș) a fost în ușoară creștere, până la valoarea de 1850 mc/s, situându-se sub media multianuală a lunii august (4300 mc/s).

În ultimele 24 de ore, debitul Dunării aval Porțile de Fier a fost în creștere la Gruia, Calafat (cu 10 cm față de ieri) și Bechet (cu 20 cm față de ieri).

Pe fluviul Dunărea, conform prognozei Sistemului Hidroenergetic Porțile de Fier, debitul afluent prognozat în secțiunea Baziaș pentru astăzi, ora 06.00 = 1900 mc/s.
În următorul interval de 24 de ore, debitul Dunării la intrarea în țarî (secțiunea Baziaș), conform prognozei INHGA-CNPH, va fi în ușoară creștere până la valoarea de 1900 mc/s, situându-se sub media multianuală a lunii august (4300 mc/s).

Pentru intervalul 25.08.2022 – 29.08.2022, conform prognozei elaborate de INHGA-CNPH, debitul Dunării la intrarea în țară, va fi în creștere, până la valoarea de 2600 mc/s, la sfârșitul intervalului situându-se sub media multianuală a lunii august (4300 mc/s).

La această oră, în principalele 40 de lacuri de acumulare din România (cu folosință complexă) administrate de Administrația Națională „Apele Române”, respectiv Hidroelectrica, avem disponibil un volum de 3,03 miliarde de metri cubi de apă față de 3,45 miliarde cât era la începutul lunii iulie 2022. Chiar dacă rezerva de apă este în scădere, aceasta este suficientă pentru localitățile mari, care se alimentează centralizat din sursa de apă de suprafață. Coeficientul de umplere este de 70,04%, fiind în scădere față de începutul lunii iulie, când se situa în jurul valorii de 80%. Estimăm că, la sfârșitul lunii august, în cele 40 principale lacuri de acumulare cu rol important în alimentarea cu apă pentru populație, industrie și producția de energie electrică pentru Sistemul Energetic Național, vom reuși să menținem un coeficient de umplere de peste 62%.

Administrația Națională „Apele Române” face în continuare apel la calm și responsabilitate socială. În special în această perioadă, vă reamintim că este nevoie să folosim rațional resursele de apă în direcția economisirii acestora. Pentru activitățile casnice, vă recomandăm, acolo unde există posibilitatea, să apelați la folosirea/stocarea apei din surse alternative (inclusiv a celei de ploaie, când este posibil), astfel încât apa de băut (potabilă) să ajungă tuturor. Nu uitați de recomandările noastre din ghidul de economisire a apei.
Conform Raportului de monitorizare realizat de specialiștii Administrației Naționale „Apele Române”, precum și de la nivelul Administrațiilor Bazinale de Apă, situația la această oră se prezintă astfel:

La nivel național, sunt 668 de localități alimentate cu program restricționat, respectiv:
252 de localități (din 22 județe) care dispun de sisteme de alimentare cu apă: Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Suceava, Neamț, Bacău, Vrancea, Hunedoara, Mehedinți, Bihor, Teleorman, Brașov, Ilfov, Argeș, Giurgiu, Dâmbovița, Buzău, Ialomița, Dolj, Gorj și Bihor);
416 de localități (din 12 județe: Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Neamț, Bacău, Suceava, Vrancea, Olt, Gorj, Dolj, Hunedoara) care nu dispun de sisteme de alimentare cu apă.
În toate aceste localități care dispun, respectiv nu dispun de sisteme de alimentare, necesarul de apă este asigurat din sursa de apă subterană. Este vorba despre un procent de 20-30% din numărul total al fântânilor care sunt parțial secate.

Debite în creștere, pe alocuri cu depăsirea cotelor de atenție

Conform Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, debitele au fost în creştere datorită precipitațiilor căzute în interval și propagării, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Tur, Vedea, Trotuș, Putna, Râmnicu Sărat, Buzău, Bârlad, bazinele mijlocii și inferioare ale Argeșului, Moldovei, Sucevei, Prutului, bazinele inferioare ale Jiului și Ialomiţei și râurile din Dobrogea unde au fost, în general, staționare.

Debitele se situează în general la valori sub mediile multianuale lunare, cu coeficienţi moduli cuprinşi între 30-80% din normalele lunare, mai mari, în jurul și peste normalele lunare pe râurile din bazinele hidrografice Vișeu, Someșul Mare, bazinele superioare ale Izei, Jiului, Sucevei, Moldovei, bazinul superior și mijlociu al Bistriței și afluenții Oltului inferior şi mai mici (sub 30% din mediile multianuale lunare) pe Râmnicu Sărat și pe unii afluenți ai Trotușului și Bârladului.

articolul original.

Nave germane de război, scoase la suprafață de nivelul redus al Dunării

22 August 2022 at 22:00
image

Cea mai mare secetă din Europa din ultimii ani a împins Dunărea la unul dintre cele mai scăzute niveluri, expunând corpurile a zeci de nave de război germane încărcate cu explozibili, scufundate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial în apropierea oraşului-port fluvial Prahovo din Serbia.

Navele se numără printre sutele de vase germane scufundate în 1944, în timp ce se retrăgeau din Marea Neagră din faţa forţelor sovietice care înaintau, şi încă îngreunează traficul fluvial în timpul nivelurilor scăzute ale apei, conform Reuters.

Cu toate acestea, seceta din acest an, considerată de oamenii de ştiinţă o consecinţă a , a scos la iveală peste 20 de nave pe o porţiune a Dunării, în apropiere de Prahovo, în estul Serbiei, multe dintre acestea conţinând încă tone de muniţie şi explozibili şi reprezentând un pericol pentru navigaţie.

Aceste nave germane de război îi pun în pericol pe cetățeni

„Flotila germană a lăsat în urmă un mare care ne ameninţă pe noi, oamenii din Prahovo”, a declarat Velimir Trajilovic, 74 de ani, un pensionar din Prahovo care a scris o carte despre navele germane.

Lucrătorii din industria locală de pescuit sunt, de asemenea, în pericol, inclusiv cei din România, care se află chiar pe malul opus.
articolul original.

Medicii veterinari buzoieni își aleg noua conducere a Puterii profesionale

20 August 2022 at 13:32

În cadrul Adunării Generale a Colegiului Medicilor Veterinari, care va avea loc pe 16 septembrie, actuala conducere a organizației profesiale își prezintă raportul de activitate pentru mandatul 2019-2022, iar membrii filialei își aleg noua conducere. 

Medicii veterinari buzoieni, la fel ca și colegii lor din celelalte filialele din țară, se pregătesc de alegerea unei nou conduceri a Puterii profesionale. Consiliul Național al Colegiului Medicilor Veterinari a stabilit, prin Hotărârea nr. 101/15.07.2022, că în data de 16 septembrie vor avea loc alegeri pentru structurile de conducere județene și a Municipiului București ale CMVRO, iar în data de 17 octombrie, la București, vor avea loc alegerile pentru structurile naționale de conducere a organizației profesionale.

Astfel, Biroul Executiv al Consiliului Județean al Colegiului Medicilor Veterinari (CMVJ) Buzău anunță că în data de 16 septembrie are loc Adunarea Generală, la sala Royal al restaurantului Royal Orhideea, din Str. Iazul Morilor Nr. 1, cu începere de la ora 9:00. Pentru a fi statutară, la Adunarea Generală trebuie să articipe cel puțin 2/3 dintre membrii cu drept de vot ai filialei CMV.

Înaintea prezentării ordinii de zi a lucrărilor Adunării Generale se va supune la vot: alegerea unei comisii de înregistrare a candidaților propuși și de redactare a procesului verbal compusă din 3 persoane; a unui prezidiu format din 5-7 persoane care include membrii în exercițiu ai Biroului Executiv al Consiliului Județean/ municipiului București al CMV dintre care unul este desemnat președinte al prezidiului; a unei comisii de numărare a voturilor compusă din 5 persoane și a unei comisii de soluționare a eventualelor contestații compusă din 3 persoane.

În cadrul Adunării Generale, actuala conducere va prezenta bilanțul activității desfășurate în mandatul 2019-2022, în cadrul căruia vor fi prezentate și supuse aprobării rapoartele de activitate ale Biroului Executiv al Consiliului Județean, Comisiei de Cenzori și Comisiei de Deontologie și Litigii.

După prezentarea numărului de delegați care vor participa la Congresul Național al CMVRO, care vor fi propuși de participanții la Adunarea Generală și vor fi validați în urma votului secret acordat de membrii Filialei Buzău a CMV, se vor prezenta candidaturile care au fost validate pentru:

• Funcția de Președinte al Biroului Executiv al Consiliului Național al Colegiului Național al Medicilor Veterinari;

• Funcția de Președinte al Comisiei Superioare de Deontologie și Litigii;

• Funcția de Președinte al Biroului Executiv al Consiliului Județean Buzău.

După descărcarea de gestuine a activității actualei conduceri a organizației profesionale a medicilor veterinari buzoieni, se ca proceda la alegerea noilor structuri de conducere, care vor asigura bunul mers al CMVJ Buzău, în noul mandat.

Candidaturile pentru funcția de președinte al Biroului Executiv al Consiliului Județean, respectiv, al Municipiului București, se depun până cel târziu cu 15 zile înaintea datei de desfășurare a Adunării Generale și vor fi validate de Comisia de alegeri cel târziu cu 5 zile înaintea Adunării Generale. Candidații trebuie să îndeplinească o serie de condiții, între care:

–  să aibă cetățenie română,

–  să fie membru al filialei organizației profesinale în cadrul căreia candidează,

–  să aibă vechime neîntreruptă în profesie de cel puțin 10 ani și să fi cotizat în ultimii 10 ani consecutiv,

– să depună CV și copie de pe diploma de absolvire certificată și semnată conform cu originalul și propria platformă – program, cazier judiciar eliberat în ultimele 30 de zile și câte o declarație pe propria răspundere că nu se află într-o situație de incompatibilitate/nedemnitate și că nu a fost sancționat de Comisiile de Deontologe și Litigii ale CMVRO în ultimii 10 ani.

* Candidații la funcția de Președinte pot asista și pot numi un observator la numărarea voturilor. 

Consiliul Județean / al municipiului București va fi constituit din minim 7 și maxim 15 membri titulari și 3 membri supleanți.

Candidații pentru aceste funcții trebuie să aibă o vechime neîntrerupă în profesie de cel puțin 5 ani, să fie membru contizant al CMV în ultimii 5 ani neîntrerupt, să fie mebru al filialei județene/ a municipiului București.

Președintele Biroului Executiv și secretarul fac parte de drept din Consiliul Județean respectiv, din Consiliul Municipiului București.

Candidații propuși pentru funcția de vicepreședinte în cadrul Biroului Executiv al Consiliului Județean/ municipiul București al CMV trebuie să fie aleși în Consiliu și să aibă vechime neîntreruptă în profesie de cel puțin 10 ani neîntrerupt, iar pentru secretar de 5 ani și tot pentru aceleași perioade să fie nenbri cotizanți, în ultimii 3 ani să nu fi avut o întârziere la achitarea cotizației mai mare de 6 luni, iar cotizația pe luna august 2022 să fi fost achitată până pe 2 septembrie.

* Secretarul este numit de președintele nou ales, dintre membrii filialei teritoriale a Colegiului  Medicilor Veterinari. 

CLICK AICI pentru a accesa CONVOCATORUL pentru Adunarea Generală a CJ a CMVJ Buzău


articolul original.
❌