ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Scurt popas în ,,Portul Fericirii”

18 November 2022 at 14:07

Am amânat destul de mult să ascult ultimul album de la Cri-Gri – ,,Portul fericirii”. Mereu pe grabă, m-am oprit la prima melodie de fiecare dată și mi-am spus: ăsta e un album care are nevoie de puțină tihnă. O tihnă pe care am realizat că nu o voi avea prea devreme, așa că astăzi am spus STOP!  Și bine am făcut.

Plecasem de la preconcepția că este un album destul de ermetic, cu vers greu și mesaj de tălmăcit, dar am descoperit, pe măsură ce ascultam, că muzica celor de la Cri-Gri nu e deloc greu de accesat, de digerat. Din contră, te provoacă să o descoperi. Se adresează celor care s-au întrebat măcar o dată ce e cu viața lor, care le este menirea, de unde vin și încotro se îndreaptă. Știu, sunt din ce în ce mai puțini cei care se întreabă, căci planeta e plină de ,,capete de locuitori” și prea puțin de oameni.

Nu întâmplător, albumul lui Ștefan Mardale, liderul trupei, debutează cu ,,Darul”, iar darul este tocmai cântecul său:

,,Demult îl port în mine, n-am găsit cui să i-l spun,

Uite, astăzi, pentru tine, simt că pot să-l cânt,

Tu să-mi spui dacă ți-a plăcut, să-mi spui!”

E tot mai greu de găsit oameni cărora să le spui, cu care să împărtășești, chiar și printre cei care ar putea înțelege mesajul tău și s-ar putea bucura de muzica ta. Probabil unde mulți au pierdut obiceiul sau nu au mai găsit timpul să caute în ei, să se bucure, să fie, să iasă din cotidianul gri.

Ne-abat furtunile de la Portul Fericirii, concluzionează, în mod sugestiv, Ștefan Mardale:

,,Curge timpul, mare fluviu, tot cu el plutim și noi,

În bărcuțe încropite doar din vise și nevoi,

Țărmurile sunt departe, iar furtunile ne-abat,

De la Portul Fericirii unde am fi ancorat.”

Nu degeaba încheie acest cântec cu versurile:

,,Să pot să spun măcar în gând că trăiesc,

Și atât. Trăiesc. Trăiesc. Trăiesc?”

Ai zice că versurile aparțin perioadei de maturitate ale artistului. Surprinzător, multe dintre ele au fost scrise în perioada tinereții, începând cu 1983.

,, Aveam 19 ani când am legat acest cântec (n.r. Portul Fericirii). (…) De câteva ori mi-au cam dat lacrimile după prima parte. Mi-am zis că devin un moșneag sentimental, dar la fel au pățit prieteni mult mai tineri. Nepoata mea nu m-a crezut că l-am scris atunci. Noroc că am păstrat primul carnețel de texte.” povestește Mardale, în dreptul cântecului pe care-l găsiți încărcat pe Youtube.

Se întâmplă în cazul puținor artiști ca valoarea versului și al mesajului lor să fie egală cu valoarea orchestrației. În cazul lui Mardale, un nonconformist și într-ale sunetului, nu poți să nu ai urechea bine ciulită și la propunerea muzicală, mai ales că orchestrația s-a făcut în studioul lui Victor Panfilov,  marcă valorică în lumea muzicienilor.

Portul Fericirii este despre prietenie, călătorie în sine, trezire, iubire, fericire, revoltă, apăsare, neașezare, dezamăgire, dor, ardere pe interior, condiția artistului, datoria de a nu-ți îngropa harul care ți-a fost dat, cu alte cuvinte, despre căutări ale oamenilor care sunt… oameni. Este un album care mustește de sarcasm, ironie și autoironie, sensibilitate, un album surprinzător, avangardist, altfel, pentru că Ștefan Mardale este altfel, este autentic.

Dacă nu ați făcut-o deja, vă invit să-l descoperiți pe Youtube sau pe bandcamp.com, la

https://crigri.bandcamp.com/album/portul-fericirii

Dar mai bine veniți luni, 21 noiembrie, la PUB Universității (București), începând cu ora 20.30. Aici va avea loc concertul de lansare a albumului Portul Fericirii, al cincilea material de studio CRI GRI.

În deschidere se va cânta o selecție de cântece din spectacolul Lucian Blaga & Invitații, în formula CRI GRI Light care înseamnă: Ștefan Mardale (voce, chitară), Călin Torsan (fluier, clarinet, saxofon), Juan Carlos Negretti (percuții).

Tot ei vor evolua și în partea a doua, având ca suport instrumentația de studio a albumului care va rula în întregime. În consecință, virtual vor fi acolo: Cătălin Ștefănescu-Pătrașcu (chitare), Matei Pușcaru (bas), Marcel Moldovan (tobe) și Victor Panfilov (sunet).

articolul original.

Gabriel Cazan, scriitor: „Întâlnirea cu Cornel Chiriac pe unde scurte a fost dragoste la prima…vedere, adică la primă audiție!”

11 November 2022 at 16:01
image

Dumitru Augustin Doman: Dragă Gabriel Cazan, ești scriitor, activist cultural și civic, om al muntelui, om de teatru… Nu e obositor? Cum le împaci, cum îți împarți timpul?

Gabriel Cazan: Nu este obositor pentru că le fac cu pasiune. Și nu le fac pe toate în același timp. Cum ar fi să le amestec?… Ha, ha, ha! Îmi și închipui și mă pufnește râsul. Cred că voi scrie o carte despre asta… Ar fi interesantă, nu?

DAD: – Trăiești într-o familie de artiști, unde soția e actriță și regizoare, fiica scriitoare și actriță… E o conviețuire pașnică, artele sau orgoliile nu se ciocnesc din când în când?

GC: – Offf… greu, dar frumos! Îți dai seama ce certuri frumoase avem? Pe idei, pe concepte, din cauza reflectoarelor, din cauza muzicii, din cauza neatenției mele de a mânui mai multe aparate în același timp…de a nu fi atent, de a nu fi prezent, de a…

DAD: – La care din cărțile tale ții cel mai mult?

GC: – La toate! Pe toate le-am scris cu sufletul! Iar eu îmi iubesc sufletul pentru că-l conștientizez.

DAD: – Îți mai amintești de prima carte pe care ai citit-o?

GC: – ” Legendele Olimpului ” în același timp cu ”Lumea animalelor după Brehm”

DAD: – Un personaj care te-a marcat în copilărie?

GC: – Winnetou. Îl iubesc pe Winnetou!!! Am plâns când am aflat că a murit Pierre Brice!…

DAD: – Continuă începutul de frază: „Pentru mine fericirea înseamnă…

GC: – …să-mi iubesc familia și, la fel, să fiu iubit de membrii ei”

DAD: Care e culoarea ta preferată, acum, toamna?

GC: – Maron…

DAD: – O întrebare pe care am pus-o și la Radio Erevan: Poate un dictator să impună o democrație perfectă la el în țară și în alte țări?

GC: – Îți dau un răspuns ca pentru Radio Erevan: doar dacă este singur…

Dar vreau să dau și un altul: depinde de poporul țării. La noi este cel mai ușor pentru că am trecut printr-una și, încă, nu ne-am învățat minte. Tot ne amintim cu nostalgie de comunism.

 

DAD: – Spune-ne pe scurt începuturile pasiunii tale pentru Cornel Chiriac și emisiunea lui de la Europa Liberă.

 GC: -Am fost coleg de generală cu nepotul lui care avea același nume, Cornel Chiriac. El mi-a zis că are un unchi la Europa Liberă care prezintă muzică. Din curiozitate am căutat postul (mama, auzind ce ascult…mamă ce bătaie mi-a tras! Și acum simt pe spinare coada de lingură cu care mesteca rufele când le fierbea!). Am reușit, într-un final, să ascult emisiunea lui Cornel. Rush a fost formația pe care o prezenta. A fost dragoste la prima… vedere, adică la prima audiție! Și acum am radioul pe lămpi, ”Stassfurt ”, la care ascultam (Nu râde de marca aparatului! Are o denumire predestinată! Dar nu furam nimic, doar ascultam… Poate doar furam cuvintele lui Cornel…)

DAD: – Ai un proiect de cinstire a lui Cornel Chiriac, fiu al Piteștiului. Spune-ne despre el, poate aude/vede cine trebuie.

G.C. – Am vorbit atâta despre el în ultimul timp încât, acum, sunt sigur că se va face! Uite despre ce este vorba: totul a început în 1990. Nu mai reiau ce s-a întâmplat atunci! Doar că am reluat visul meu în 2020 de a-i face în pitești un grup statuar… În acel an, dacă reușeam, făceam o comemorare adevărată (Am scris prima dată „o comemorare pe cinste” dar nu merge, nu-i așa? Am înlocuit. Nu este bună nici asta cu „adevărată” , nu? Dar…n-am altă rimă, știi, ca în bancul ăla…). În fine! În 2020 s-au împlinit 45 de ani de la moartea lui Cornel Chiriac, 50 de ani de la moartea lui Jimi Hendrix și de la cea a lui Janis Joplin, 30 de ani de la moartea lui John Lennon și 50 de ani de la prima apariție pe scenă a formației The Doors (De aici și includerea lui Jim Morrison în ansamblul statuar). Dar n-am reușit! Probabil că nu trebuia atunci…

A mai trecut un an și în 2021 am sperat că vom reuși. L-am inclus și pe Freddie Mercuy în ansamblu, de la a cărui moarte se împlineau 30 de ani, doar, doar!… Dar, nici în acel an n-am reușit. Iată că și 2022 a trecut și …a rămas ca la-nceput! În 2023 nu știu pe cine să mai adaug! Ăia pe care i-am amintit mai sus sunt preferații mei și au fost și ai lui Cornel… Și știi că acum chiar avem o oportunitate extraordinară de a-l face pentru că există un primar deschis la chestiile interesante. Doar că unii din consiliul local sunt (să mă ierți că spun asta!) cam bătuți în cap!

DAD: – Ca autor (și) de proză SF, cum vezi omenirea anului 2100?

GC: – Îmi închipui un Pământ curat, îngrijit, vesel, hrănit de iubirea umană, înconjurat doar de respect, omul nu mai apelează la tehnologie pentru a se dezvolta, ci la el însuși pentru că el este o forță, așa cum a fost construit de Divinitate. Stai, că n-am terminat! Luna va fi o stație de plecare spre destinațiile Sistemului Solar, spre coloniile de pe Marte, spre satelitul Europa al planetei Jupiter și… spre mai departe…

DAD: Ce carte vei publica anul viitor?

GC: – „Singuri” și poate „Coincidențe”… Sunt terminate amândouă, dar merge greu tipărirea lor. Editura la care publicam, „Singur” , cea mai serioasă editură cu care am colaborat vreodată, a plecat în Anglia și…am rămas singur, în România, căutând…

articolul original.

La Cinematograful de artă „București” va fi proiectat în premieră filmul românesc „Capra cu trei iezi”.

2 November 2022 at 09:58
image

Sâmbătă, 5 noiembrie 2022, de la ora 18.00, la Cinematograful de artă „București” va fi reproiectat filmul străin „Inocenții”.

Regia îi aparține lui Eskil Vogt, în rolurile principale fiind Rakel Lenora Flottum, Alva Brynsmo Ramstad, Sam Ashraf și Mina Yasmin Bremseth Asheim.

În timpul unei luminoase veri nordice, un grup de copii își dezvăluie misterioasele și întunecatele puteri atunci când adulții nu sunt pe fază. În acest thriller supranatural original, joaca ia o turnură periculoasă.

Prețul unui bilet la acest film este de 8 lei, cu reduceri de 50% pentru studenți și pensionari și de 75% pentru elevi.

Duminică, 6 noiembrie 2022, de la ora 18.00, la Cinematograful de artă „București” va fi proiectat în premieră filmul românesc „Capra cu trei iezi”.

În România rurală a secolului al XIX-lea, izolată de lume, o văduvă și mamă a trei copii (actrița Maia Morgenstern) este nevoită să țină piept unui vechi prieten de familie care, văzându-i fără apărare, își dă-n vileag adevărata natură sadică (actorul Marius Bodochi).

Bazat pe una din cele mai cunoscute povești româneşti („Capra cu trei iezi”, de Ion Creangă), filmul îşi propune să dezvăluie adevărata natură a faimoasei poveşti pentru copii şi să prezinte publicului o nouă perspectivă, una care oferă imaginea reală a tragediei, dincolo de personificări și cântece vesele.

Prețul unui bilet la acest film este de 6 lei, cu reduceri de 50% pentru studenți și pensionariși de 75% pentru elevi.

articolul original.

Bujorul a devenit prin lege Floarea Națională a României

26 October 2022 at 15:57
image

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat miercuri, 26 octombrie, legea prin care bujorul este declarat Floare Naţională a României. Legea a fost inițiată de către parlamentari PNL, PSD și USR.

„Se declară bujorul, din familia Paeoniaceae, ca floare naţională a României. În scopul marcării florii naţionale a României, anual se organizează, la nivel naţional şi local, un Festival al bujorului, eveniment horticol, în care vor fi expuse, în aranjamente peisagistice şi ornamentale, diferite specii de bujor. Cu această ocazie, în cadrul unor simpozioane ştiinţifice, vor fi prezentate caracteristicile biologice şi ornamentale ale diferitelor specii de bujor, îndeosebi a celor sălbatice”, arată legea promulgată de către şeful statului.

De asemenea, autorităţile administraţiei publice locale pot sprijini material şi logistic întreţinerea şi protejarea rezervaţiilor naturale de bujor românesc şi vor lua măsuri pentru adaptarea la condiţiile pedoclimatice din România a diferitelor specii de bujor existente în alte ţări. În plus, autorităţile administraţiei publice locale pot organiza anual expoziţii florale care să marcheze bujorul ca floare naţională a României şi vor amenaja în parcuri şi grădini publice, spaţii florale rezervate cultivării acesteia. Proiectul legislativ a fost inițiat de către deputații Cristina-Elena Dinu (PSD), Dumitrița Glia (PSD), Raluca-Giorgiana Dumitrescu (PSD) și senatorii Liliana Sbîrnea (PSD), Robert-Marius Cazanciuc (PSD) Sorin Cîmpeanu (PNL) Alina Gorghiu (PNL) și Anca Dragu (USR) la jumătatea acestui an.

În expunerea de motive inițiatorii dau exemplul a numeroase altor state care au adoptat flori drept simboluri naționale și vorbesc apoi despre modul în care în basmele populare ale românilor mereu apar grădinile bogate cu flori. Potrivit inițiatorilor, dragostea românilor pentru bujor s-ar regăsi inclusiv în numele cetățenilor, precizând că 0,14% dintre români îi cheamă „Bujor”.

articolul original.

Mioveni: Focul lui Sumedru la Racovița

25 October 2022 at 21:21

În zăvoiul din cartierul Racovița, devenit zonă modernă de agrement cu loc de joacă și teren de fotbal, locuitorii s-au strâns în jurul focului, cu mic, cu mare, pentru a celebra tradiția Focului lui Sumedru.

Sărbătoarea care ne strânge ancestral în jurul focului, are darul să amintească de faptul că suntem împreună o comunitate, în vremuri în care viteza secolului XXI pare să ne poarte tot mai accelerat spre înstrăinare.

Așa cum e firesc, copiii s-au bucurat cel mai mult de focul alimentat generos cu lemn, ca în vremurile bune.

Covrigii și celebra Eugenia au fost delicatesele serii.

A fost cu bucurie, cu glume și cu dans.

Melanjul între tradiție și poveștile moderne l-au făcut copiii, care au jucat ”Omul Negru”, așa cum puteți vedea la finalul videoclipului următor

articolul original.

Program Paganini și Ceikovski, la Filarmonica Pitești

24 October 2022 at 11:32
image

Filarmonica Pitești organizează joi, 27 octombrie, de la ora 19.00, în sala „Simfonia”, ultimul concert simfonic al lunii. La pupitrul dirijoral revine Alexandru Mija, solistul serii fiind violonistul Francesco Ionașcu.

În program: N. Paganini  – Concertul pentru vioară și orchestră Nr. 1 și P. I. Ceaikovski – Simfonia Nr. 4.

Dirijorul Alexandru Mija a absolvit cursurile Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti, Facultatea de Compoziţie, Muzicologie şi Pedagogie Muzicală, secţia dirijat orchestră, clasa profesorului Petru Andriesei, şi pe cele de master ale aceleiaşi facultăţi la clasa profesorului Horia Andreescu. A efectuat turnee în străinătate (Austria, Germania) şi a susţinut concerte în toată ţara alături de Camerata LantoArte şi Camerata Regală. Are colaborări la Radio România Muzical şi la Festivalul şi Concursul Internaţional George Enescu Bucureşti. A mai colaborat cu Filarmonica Pitești în stagiunile trecute.

Născut la Veneția, într-o familie de muzicieni, a început studiul muzicii la patru ani și al viorii la șase ani la Liceul de Muzică „Sigismund Toduță” din Cluj-Napoca. A absolvit Bachelor of Music (Honours) la Royal College of Music din Londra și cursurile de master la Academia de Muzică „G. Dima” din Cluj-Napoca. În 2019 a obținut titlul de doctor în muzică și a devenit profesor la „Young‑master professor” în cadrul Festivalului SoNoRo. Laureat a numeroase concursuri naționale și internaționale, a susținut concerte în țară și în străinătate sub bagheta dirijorilor Lawrence Foster (S.U.A.), Vladimir Ashkenazy (Rusia), Sir Roger Norrington (Marea Britanie), David Crescenzi (Italia), Franz Lamprecht (Germania), Francois Robert Girolami (Franța), Alexandru Lăscae (Olanda), Gemesi Gheza (Ungaria), Cristian Mandeal, Sabin Pautza, Cristian Oroșanu, Mihail Agafița, Horia Andreescu, Petre Zbârcea, Ilarion Ionescu-Galați.

Biletele pot fi procurate de la casieria instituției, prețul unuia fiind de 40 de lei și 30 de lei, în funcție de categoria locului. Un bilet pentru pentru elevi și studenți  este 10 lei, respectiv 7,50 lei, iar pentru pensionari, 20 de lei, respectiv 15 lei.

articolul original.

S-au găsit vinovații pentru scandalurile din Teatrul ,,Davila”: artiștii sunt prea sensibili!

3 October 2022 at 07:47
image

Partea bună este că, cel puțin până la acest moment, la Teatrul ,,Alexandru Davila” este în sfârșit liniște. Dubios de multă liniște, am spune. Oricum, dacă anii anteriori instituția a fost bulversată de tot felul de scandaluri nu este pentru că ar fi existat vreun motiv rațional, vreo motivație care să stea în picioare. Nu, totul a fost doar în… capul actorilor care, firi sensibile, au dat-o-n fandacsie.

  • ,,Acum nu mai sunt niciun fel de efervescențe la teatru. Artiștii, în general, sunt firi uneori mai greu de înțeles, mai sentimentale, dar de asta ieșiseră discuții anul trecut. Acum lucrurile sunt normale.” a declarat Adrian Bughiu, vicepreședintele Consiliului Județean Argeș, responsabil, în mod ironic, de cultura județului.
articolul original.

Andrei Marga și revizionismul de tip Putin

19 September 2022 at 14:22
image

Să nu aibă dl. fost ministru de Externe noțiuni elementare de drept internațional și cunoștință de tratate internaționale bătute în cuie? Dacă Ucraina ar ceda teritoriile menționate de la hotarele ei, acesta ar fi un precedent care ar arunca Europa în aer. Ungaria de ce n-ar cere României să-i cedeze Ardealul de Nord, Germania Franței ș.a.m.d.? Haosul ar fi pornit și aproape imposibil de stopat.

Sigur că noi, românii, gândim mai mult emoțional în defavoarea raționalului. Este vorba de durerea Bucovinei de Nord. Statul nostru se poate bate pentru respectarea drepturilor minorității românești de acolo, dar de aici până la prăpăstii debitate de Andrei Marga e cale lungă și de neurmat.

Dacă n-aș avea respect pentru dl. Andrei Marga, pentru numeroasele sale cărți profunde, aș specula că rubrica domniei sale din revista „Tribuna” din anii 70-80 făcea mai pe față, mai subtil, apologia marxismului și declarațiile de zilele acestea ar fi niște reminiscențe. Sau aș specula povestea colaborării cu fosta Securitate și decizia discutabilă a CNSAS care hotărăște că Andrei Marga „nu a fost colaborator al Securității, dar dădea note informative sub numele de cod HORIA”. Dar, am tot respectul pentru omul de cultură Andrei Marga și nu voi face aceste speculații. Ceea ce nu înseamnă că nu sunt pus pe gânduri și dezamăgit de modul său de gândire.

articolul original.

Romanian Science Festival revine în Argeș!

19 September 2022 at 13:19
image
  • 3 orașe: Pitești, Mioveni, Câmpulung Muscel;
  • 16 cercetători din diaspora academică;
  • 350 de voluntari;
  • 30 mentori locali,
  • 150 de experimente.

În primul rând, festivalul s-a extins pe parcursul a trei zile, în prima zi având loc Caravana RSF în două orașe din județ: Mioveni și Câmpulung Muscel. În al doilea rând, în organizarea festivalului se va implica cel mai mare număr de voluntari de până acum: 350 de voluntari elevi, membri ai comunităților locale, antreprenori și pasionați de științe, dar și 30 de mentori locali din rândul profesorilor.

Scopul principal al evenimentului este de a sprijini educația științelor din România prin metode non-formale, prin implicarea diasporei academice. Evenimentul dorește să ofere o platformă care reunește pasionații de știință, cultivând astfel parteneriate cu organizații autohtone, inițiative locale, ateliere, cluburi și instituții de învățământ pre-universitar și universitar.

MENTORI RSF

La evenimentele Romanian Science Festival din județul Argeș vor participa în total 16 mentori RSF, cercetători și profesionisti veniți din 7 țări exclusiv pentru festival:

  • Andreea Atanasescu, student, Imunologie, Trinity College Dublin, Irlanda;
  • Eliza Casapopol, specialist în Inteligență Artificială, Microsoft Olanda & absolvent Universitatea Oxford, Marea Britanie;
  • Catinca Ciuculete, student, Medicină, Queen’s University Belfast, Irlanda;
  • Emil Centiu, Tactical Software Engineer, NatWest Markets, Marea Britanie;
  • Cristian-Alexandru Chiriac, student, Facultatea de Automatică și Calculatoare, Universitatea Politehnică din București, România;
  • Sebastian Dumitru, inginer în Inteligență Artificială, Huawei Research & Development, Marea Britanie;
  • Dan Fodor, Software Engineer, Bloomberg L.P., Marea Britanie;
  • Andreea Geamanu, studentă, Life Sciences & Technology, University of Groningen, Olanda;
  • Andreea Cristina Gheorghe, studentă, Facultatea de Automatică și Calculatoare, Universitatea Politehnică București, România & Erasmus+ Student, Universitatea Groningen, Olanda;
  • Teodor Jianu, doctorand în Chimie, Max Planck Institute, Germania;
  • Liana Ivascu, studentă, Fizică, Universitatea Manchester, Marea Britanie;
  • Sandor Kruk, cercetător în Astronomie, Institutul Max Planck, Germania;
  • Corina Milosoiu, Cloud Solution Architect, Microsoft Olanda;
  • Raluca-Andreea Miron, student, Facultatea de Fizică, Universitatea București;
  • Teodora Simion, absolvent de Master în Matematică, Universitatea Oxford, Marea Britanie;
  • Irina Verlan, student, Inteligență Artificială, University of Helsinki.

CARAVANA RSF

Anul acesta, ediția din județul Argeș se desfășoară sub forma unei experiențe de trei zile:

  • 22 Septembrie – Caravana Romanian Science Festival în Mioveni, organizată la Sala Sporturilor Mioveni;
  • 22 Septembrie – Caravana Romanian Science Festival la Câmpulung Muscel, organizată la Colegiul Național „Dinicu Golescu”.

Fiecare eveniment de tip Caravana RSF se va desfășura pe durata a trei ore, timp în care grupul de mentori RSF călătorește în fiecare din aceste orașe pentru a aduce științele mai aproape de mii de elevi care studiază în mediul rural și urban mic. Ei vor explica tinerilor despre domeniul lor de activitate și cum au ajuns să urmeze o carieră în științe, creând astfel modele pentru elevi în domeniul cercetării științifice. În fiecare locație, timp de două ore, voluntarii experimentatori locali, alături de mentorii RSF, vor organiza un târg interactiv de experimente deschis publicului larg. De asemenea, cei prezenți vor putea să participe la ateliere de robotică, inteligență artificială, matematică, chimie, medicină, fizică, biologie, geografie și sustenabilitate.

Organizatorul caravanei Romanian Science Festival la Câmpulung Muscel, Corina Milosoiu, declară:

  • „Suntem entuziasmati sa extindem initiativa Romanian Science Festival pentru prima oară si la Câmpulung Muscel, prin Caravana de Științe organizată la Colegiul Național „Dinicu Golescu”. Ca fostă absolventă a Colegiului, mă bucur să am ocazia să contribui la acest eveniment, prin care mentorii RSF vor aduce știința aproape de elevii din zona Muscel. Elevii din 10 școli vor avea ocazia să cunoască mentori din diverse domenii, dar și să își exerseze curiozitatea la Târgul de Experimente, organizat împreună cu profesori coordonatori și voluntari pasionați de științe.”

Organizatorul caravanei Romanian Science Festival la Mioveni, Eliza Casapopol, declară: „Suntem foarte fericiți să putem aduce un eveniment marca Romanian Science Festival la Mioveni, în noua Sală a Sporturilor. Fiind născută în Mioveni, cu atât mai mult mă bucur că avem ocazia să cunoaștem elevii din oraș, dar și din împrejurimi, cu întreaga echipă de mentori RSF. Elevii vor înțelege ce înseamnă o carieră STEM și ce impact pot avea într-un astfel de domeniu. În plus, vor participa la experimente interactive organizate cu ajutorul colegilor lor și al profesorilor coordonatori din Mioveni, care s-au pregătit încă din vacanță pentru acest eveniment.”

PITEȘTI SCIENCE FESTIVAL

  • 23 Septembrie – Prezentările mentorilor în școlile și liceele din Pitești

Mentorii RSF vor vizita 10 școli și licee din oraș pentru a le povesti elevilor despre cercetarea lor, care sunt cele mai importante și relevante invenții stiintifice în fiecare domeniu, dar și despre cum au ajuns să urmeze o astfel de carieră, cu scopul de a inspira tinerii către STEM.

  • 24 Septembrie – Târgul de științe Pitești Science Festival, organizat în Piața Primăriei

Pe data de 24 septembrie, între orele 11.00 și 17.00, se va organiza un târg de experimente științifice interactive deschis publicului de toate vârstele. Experimentele acoperă științe precum: astronomie, robotică, medicină, inteligență artificială, imunologie, biologie, fizică, chimie, matematică, geografie și sustenabilitate. Scopul evenimentului este de a stârni interesul publicului larg pentru științe și tehnologie prin intermediul educației informale și prin experimente interactive la care pot lua parte, dar pe care le și pot încerca după festival, acasă, folosind materiale accesibile.

PARTENERI

Parteneri locali județul Argeș: Primăria Municipiului Pitești; Primăria Orașului Mioveni; Primăria Orașului Câmpulung Muscel; Colegiul Național „Dinicu Golescu”, Câmpulung Muscel; Colegiul Național „Ion C. Brătianu”, Pitești; Colegiul Național „Zinca Golescu”, Pitești; Școala Gimnazială „Mihai Eminescu”, Pitești; Școala Gimnazială „Ion Minulescu”, Pitești; Școala Gimnazială „Tudor Vladimirescu”, Pitești; Școala Gimnazială „George Topîrceanu”, Mioveni; Colegiul Național „Iulia Zamfirescu”, Mioveni.

Sponsor Național: Romanian American Foundation.

Sponsori locali: Enformation, Radical Zero, Prima Market, Mobilift, Money Gold, Fundatia Autonom, Auchan, Fundația „Acasă în Muscel”, CodeUp Academy.

DESPRE ROMANIAN SCIENCE FESTIVAL

Romanian Science Festival a fost fondat în 2019, în urma a două proiecte pilot Romania Science Week și Timisoara Science Festival, şi este primul festival naţional de ştiinţe din România. Această iniţiativă s-a născut din dorinţa de a implica cercetătorii şi studenţii români din diaspora în sistemul de educaţie din România cu scopul de a atrage elevii spre disciplinele ştiinţifice. Primele evenimente au avut loc în Timișoara, Baia Mare și Pitești.

Comunitatea mentorilor RSF este formată din peste 120 de mentori care sunt studenţi, cercetători şi profesionişti români din diasporă, care se implică în diferite activităţi ale Romanian Science Festival: târguri de ştiinţă, webinarii, vizite la clasele online, concursuri. De la lansare, în 2019, Romanian Science Festival a adus ştiinţa în peste 150 de şcoli din România şi a ajuns la peste 100.000 de elevi.

Festivalul are două obiective principale. În primul rând, festivalul îşi propune să construiască o legătură dintre diaspora academică şi mediul educaţional din Romania, oferind astfel modele de succes şi orientare în carieră tinerilor din România.

În al doilea rând, evenimentul doreşte să ofere o platformă celor care sunt pasionaţi de ştiinţă, cultivând astfel parteneriate locale cu organizaţii autohtone, iniţiative locale şi instituţii de învăţământ pre-universitar şi universitar.

PREMIUL FALLING WALLS FOUNDATION

Romanian Science Festival (RSF), primul festival național de științe din țară, a fost desemnat câștigător de către Fundația Falling Walls Berlin, la categoria „Promovarea științelor” (Science Engagement). Romanian Science Festival a concurat alături de alte proiecte participante din 66 de țări din întreaga lume.

Romanian Science Festival a fost recunoscut ca unul dintre cele mai bune 20 de proiecte din lume la categoria Science Engagement, pentru impactul avut în rândul tinerilor din România prin promovarea științelor. Început în 2019 în Baia Mare, Pitești și Timișoara, Romanian Science Festival a adus știința mai aproape de 100.000 de elevi din toate colțurile României, prin proiecte, evenimente și întâlniri online, în care s-au implicat cei 120 de mentori RSF – studenți, cercetători și profesioniști din diaspora.

În fiecare an, Fundația Falling Walls Berlin invită organizațiile și persoanele active în promovarea disciplinelor științifice să își prezinte proiectele în cadrul a nouă categorii. Anul acesta, au fost peste 1300 de aplicații din întreaga lume. În cadrul procesului de evaluare există două etape de selecție. În urma primei etape, din iunie 2022, au fost selectați 50 de finaliști. În urma celei de-a doua etape, Consiliul consultativ al fundației Falling Walls a selectat cei 20 de câștigători.

Cele mai bune inițiative selectate câștigătoare sunt invitate să își prezinte proiectele de implicare în știință în noiembrie, pe scena prestigiosului Summit de Științe „Falling Walls” (Falling Walls Science Summit) de la Berlin, organizat de Fundația Falling Walls în cooperare cu partenerul fondator Robert Bosch Stiftung. Astfel, Romanian Science Festival va reprezenta România la Berlin în noiembrie 2022 și va fi prezentat pe scena festivalului de către Sandor Kruk, co-fondator Romanian Science Festival. Descriere inițiativei Romanian Science Festival pentru summit se poate găsi pe pagina Fundației Falling Walls.

articolul original.

Turiștii pot privi de aproape animalele sălbatice din patru observatoare amplasate în munții Argeșului

15 September 2022 at 07:14
image

Fundaţia Conservation Carpathia, fondată în urmă cu 13 ani, care se implică în crearea unei economii verzi în jurul Munţilor Făgăraş, a pus bazele unui proiect în zona de ecoturism şi a dezvoltat patru observatoare de animale sălbatice şi trei cabane în care turiştii se pot caza.

„Turiştii au şansa să vadă îndeaproape urşi, zimbri, căprioare, cerbi, mistreţi sau chiar râşi şi lupi. Atâta timp cât se păstrează liniştea în observatoare, animalele pot veni la doar câţiva metri distanţă“, spun reprezentanţii fundaţiei. Activitatea observatoarelor a început în 2017, iar întregul proiect a presupus o investiţie de 76.000 de euro, spun reprezentanţii fundaţiei, o mare parte din investiţie fiind acoperită prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România.

Unul dintre observatoare a fost construit la Richita, în judeţul Argeş, în ideea de a colabora cu pensiunile locale din Sătic, Rucăr, Dâmbovicioara şi pentru a da oportunitatea acestor pensiuni să atragă mai mulţi turişti, subliniază echipa Conservation Carpathia. Fundaţia a mai construit două observatoare mai mici pe o păşune în munţi, aproape de golul alpin, o zonă în care se pot vedea urşi, cerbi şi mistreţi. Cel de-al patrulea observator, Bunea, oferă cazare completă pentru şase persoane. Observatoarele sunt accesibile doar pe jos şi sunt simplu amenajate, având doar facilităţile de bază. Ele sunt destinate pasionaţilor de aventură şi de conservare a biodiversităţii.

„Avem, practic, patru cabane pe Valea Superioară a Dâmboviţei. Comisu este cel mai estic vârf al Munţilor Făgăraş. Bunea este deasupra lacului Pecineagu, iar Richita este pe drumul către lacul Pecineagu şi este singurul observator de zi – nu sunt cazări acolo. Vizitatorii cazaţi în zonă pot merge dimineaţa devreme sau seara pentru observarea de faună“, au detaliat reprezentanţii Conservation Carpathia.

Activitatea cea mai importantă, observarea faunei, se face după-amiaza târziu, înainte de înserat şi dimineaţa devreme.

articolul original.

Festival de succes, caut administrație locală interesată de evenimente cu mare impact la public!

12 September 2022 at 12:22

Iată că s-a ajuns și în punctul în care festivalurile de la Mioveni au început să se canibalizeze. A fost sacrificat, însă, un eveniment spectaculos care începea să devină un brand al locului și care strângea pe platoul de la Făget public numeros atât din localitate cât și din județ.

 Puși în fața faptului împlinit, organizatorii festivalului, cei de la Historia Renascita, intenționează să reloce acest festival.

,,Din motive independente de noi, ediția din acest an a Ordessos Fest, proiectată în a doua jumătate a lunii septembrie, nu va mai avea loc. Historia Renascita era pregătită logistic să coordoneze o nouă ediție reușită, cu un program diversificat și atractiv pentru publicul pasionat de istorie și de reconstituire istorică. Afișul pregătit nu aștepta decât startul promovării publice.

Anul trecut, ediția a II-a a Ordessos fest a fost una mai mult decât reușită,  adunând mii de oameni pe parcursul celor două zile de festival.

Am luat act cu amărăciune de hotărârea factorilor decidenți privind anularea acestui eveniment din rațiuni financiare.

Tocmai pentru că ne simțim datori față de publicul numeros care aștepta cu interes festivalul, promitem că Historia Renascita nu va abandona acest proiect; ne vom strădui așadar să îl ducem mai departe și să reușim o a treia ediție cât mai curând, poate în primăvară, chiar cu varianta unei relocări dacă acest lucru se va impune, pentru a da șansa continuității pentru Ordessos Fest.

Vă mulțumim pentru înțelegere și promitem încă o dată că dictonul nostru ,,Istoria prinde viață!” se va auzi cât mai curând la următoarea ediție a Ordessos Fest.” au transmis cei de la Historia Renascita.

articolul original.

A murit actrița Valeria Seciu

6 September 2022 at 13:36
image

„Actrița Valeria Seciu, o mare doamnă a scenei românești, a plecat dintre noi și ne-a lăsat mai săraci și mai triști pentru că nu am putut să-i dăm înapoi cât ne-a oferit într-o viață dedicată artei și oamenilor, spectatorilor și telespectatorii săi…

Mergi cu îngerii, spirit înalt, suflet mare! Dumnezeu să te odihnească și să îți dea liniștea binemeritată! Condoleanțe familiei și tuturor celor care au iubit-o!”, au scris colegii actriței.

Născută pe 2 august 1939, Valeria Seciu a urmat cursurile Institutului de Teatru din București, la clasa lui A. Pop Marțian, între 1960-1964, avându-l ca asistent pe Octavian Cotescu, cel care, ulterior, avea să-i devină soț. Printre colegii săi de promoție s-au numărat: Ion Caramitru, Ovidiu Iuliu Moldovan, Florina Cercel, Mariana Mihuț, Rodica Mandache, Virgil Ogășanu, Dora Cherteș, Cătălina Pintilie, Mircea Andreescu.

A debutat, în 1964, pe scena Teatrului Național din București, alături de Ion Caramitru, în piesa Eminescu de Mircea Ștefănescu, sub îndrumarea regizorului Sică Alexandrescu, întruchipând-o pe Veronica Micle. În același an și-a făcut, de asemenea, debutul în film, jucând în pelicula Casa neterminată, regizată de Andrei Blaier. După doi ani petrecuți la Cluj, unde a interpretat două roluri, în „Androcle și leul” de G.B. Shaw și ”Vlaicu Vodă” de Alexandru Davila, a revenit în echipa Teatrului Național din București (memorabilă rămâne prezența ei în Cordelia din „Regele Lear” în regia lui Radu Penciulescu), pe care, cu excepția câtorva colaborări, nu a mai părăsit-o până în 1978, când s-a alăturat trupei Teatrului Mic.

La începutul anilor 1990 a înființat și condus Teatrul Levant, una dintre primele instituții independente de gen apărute după căderea regimului comunist, continuând însă să joace și la Teatrul Mic, cu realizări notabile: recitalul „Arta iubirii” sau rolul Arkadina, din „Pescărușul” de Cehov, ambele în regia Cătălinei Buzoianu. De numele Teatrului Levant este legată o altă colaborare inspirată a actriței cu regizoarea Cătălina Buzoianu, la spectacolul Pelicanul, după August Strindberg (1994), montat într-un spațiu neconvențional (un depozit al Sălii Dalles).

În 1998 a colaborat la Teatrul Nottara cu regizorul Alexandru Dabija în spectacolul „Lungul drum al zilei către noapte” (E. O’Neill), fiind nominalizată mai apoi la Galele UNITER pentru cel mai bun rol principal feminin. După 2000 apare mai rar pe scenă, fiecare apariție reprezentând însă un succes de public și de critică, două dintre creațiile sale recente (Esme Allen în „Cum gândește Amy” de David Hare, regia Cătălina Buzoianu, Teatrul Mic, 2006, și Gloucester în „Lear”, după W. Shakespeare, regia Andrei Șerban, Teatrul Bulandra, 2008) fiind răsplătite cu premii acordate de UNITER.

O altă distincție importantă, medalia comemorativă „150 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu”, i-a fost atribuită actriței în 2000 de către președintele statului pentru merite deosebite în promovarea și interpretarea operei poetului național.

Valeria Seciu a fost căsătorită cu actorul Octavian Cotescu. În 1968 s-a născut fiul lor, Alexandru; din anul 2000 acesta este călugăr la Muntele Athos, purtând numele de Monahul Daniil; el se numără printre traducătorii celei mai recente ediții românești a culegerii de texte teologice Everghetinos.

articolul original.

Florentin Sorescu, poet și avocat: „Orice dictator este un neputincios care a început prin a se înfrânge pe sine”

25 August 2022 at 17:06
image
  •  Dumitru Augustin Doman: – Dragă Florentin Sorescu, întrebarea e: ești un avocat care scrie poezie sau un poet la fel de liber profesionist care trăiește din avocatură?
  •  Florentin Sorescu: – Sunt fațete ale aceluiași lucru. Poezie m-am apucat să scriu de prin clasa a IV-a, poate și mai devreme. Avocat nu știu când am devenit. Teoretic, pe 1 ianuarie 1997, dar așa să fie?
    Privind ceva mai în profunzime, am început să scriu pentru a putea evada într-o lume iluzorie, dat fiind faptul că viața reală nu îmi dădea prea mari satisfacții. La vârsta de patru ani și jumătate am suferit un accident de circulație, la mare. M-am cățărat într-un trenuleț de copii, după care am sărit din el și m-am izbit cu capul de asfalt, fiind târât de acesta cca 100 m.
    După aceea am intrat în lumea spitalelor, periplu care s-a încheiat pe la vârsta majoratului. Problema reală a fost însă nu spitalele în sine, unde vă imaginați că nu te simți tocmai confortabil, ci revenirea într-o lume care – constați cu stupoare și durere – te respinge. Copiii au tendința de a fi răi și agresivi cu cei care arată diferit de ei și-i percep ca fiind mai slabi. Pe scurt, fenomenul de bullyng. Iar eu mă alesesem din toată aventura asta cu un ochi care arată izbitor de asemănător cu un ou prăjit în tigaie. Cam aici își are rădăcinile și avocatura, căci a trebuit să învăț să mă apăr. Mai întâi pe mine, iar apoi, când am reușit acest lucruri, pe ceilalți. Adică pe cei care se simțeau, ca și mine, slabi și respinși.
  • DAD:Ce mai e avocatura la 2022?
  • FS: – Ce a fost în toate timpurile. Tehnica s-a mai dezvoltat, dar esența a rămas aceeași. În dreptul penal, a vedea povestea de dincolo de poveste și a înțelege că, de cele mai multe ori, în spatele fenomenului infracțional se află un dezechilibru social și emoțional. Cei mai mulți dintre infractori au fost respinși de societate, iar acum se întorc împotriva ei. Desigur, nu putem rezuma totul la acest lucru, dar în esență asta se întâmplă. Iar rolul avocatului este de a descoperi, a înțelege și a face înțeleasă această poveste. Dar cea mai onorantă și importantă pledoarie rămâne aceea pentru cei nevinovați. Căci, din păcate, încă există situații în care ajung să fie arestați și trimiși în judecată oameni care nu au avut nicio vină, avocatul având obligația sacră și, repet, onoarea de a arăta că ancheta s-a făcut într-un mod superficial, poate chiar cu rea credință. Aceasta este adevărata, marea pledoarie: pentru cei pe nedrept trimiși să ispășească un păcat care nu le aparține. Vinovații, adevărații vinovați fiind cei care cred că judecă fără păcat.
  • DAD: – Dar, ce mai e poezia la 2022: lirică, epică, dramaturgie? Tu cum desparți apele în textele tale?
  • FS: – Poezia este poezie. Și o regăsești în toate formele, nu numai cele scriptice. Doar că pentru a o vedea trebuie să îți pregătești căsuța, să fii apt să întâmpini marele oaspete. Prin urmare, poezia trebuie să fie, mai înainte de toate, în tine. Să o aduci în inima ta. Iar atunci sigur apele se vor despărți de ape, lăsându-i loc ca să treacă aceluia care…
  • DAD: – Ce-ți place și ce nu-ți place la prietenii tăi?
  • FS: – Habar n-am, nu mi-am pus această problemă. Și nici nu mi-o pun. Prietenii sunt ca frații – aproape un dat. Simțire din simțirea ta. Împărtășire.
  • DAD: – Mai ții minte prima carte pe care ai citit-o?
  • FS: – Nu cred că rețin prima carte pe care am citit-o, ci prima carte pe care mi-o amintesc. Prin urmare, cred că întrebarea ar fi trebuit să fie formulată, mai degrabă, așa: Care este prima carte pe care ți-o amintești? „Singur pe lume” a lui Hector Malot, cred. Și „Sfârlează cu fofează”, desigur. A lui Victor Ioan Popa. După cum am spus mai înainte, tot încercam să evadez, iar zborul tot o evadare este. Ca și singurătatea, de altfel, doar că singurătatea este o evadare înlăuntru. Mama, în schimb, mă tot înnebunea cu „Niculăiță Minciună” de I. Al. Brătescu-Voinești. Știa ea că o să devin avocat.
  • DAD: – Ce personaj negativ te-a înspăimântat în copilărie?
  • FS: – Realitatea de zi cu zi. Adică acei copii care râdeau de mine. Și care i-au rupt lăbuța cățelușului șchiop al Elenei Farago. Ca și acel cățel, mă gândeam c-o să le arăt eu lor ce va să fie o inimă de câine.
  • DAD: – Un erou de roman care te-a marcat?
  • FS: – Leul din Natuba. Băiatul acela diform din „Războiul sfârșitului lumii” a lui Mario Vargas Llosa. Care, într-o confesiune generală, spune că el nu crede în Dumnezeu, dar crede in Sfătuitor pentru că este singurul care l-a văzut ca pe un om normal. Iar pe fondul rumorii iscate ca urmare a unui atare sacrilegiu, Sfătuitorul intervine în apărarea lui și spune: „Nu-l mai judecați și nu-l mai acuzați pentru ceea ce spune, că el atâta a suferit încât este deja la Dumnezeu, nici nu mai are nevoie să creadă.”. Iacătă pledoarie. Și Povestașul, care dă și titlul romanului aceluiași autor. Cel care creează și păstrează memoria comună a unui trib risipit prin jungla amazoniană. Acel poștaș de povești care, într-un anume sens, ar trebui să fie orice scriitor.
  • DAD: – Cu ce mare poet român sau străin, de acum sau de totdeauna, ți-ar plăcea să stai la taclale și în ce cadru?
  • FS: Depinde de băutură. Și oricum stau la taclale cu ei când îmi amintesc cutare sau cutare vers. Poeții pe care îi iubesc sunt în mine.
  • DAD: – O întrebare pe care am pus-o și la Radio Erevan: Poate un dictator ca Putin să impună o democrație perfectă într-o țară ocupată?
  • FS: – Orice dictator este un neputincios care a început prin a se înfrânge pe sine. Nu are legătură cu nimic afară de prea-mărirea de sine. Este exact ca și cum un balon s-ar tot umfla pe sine. Ce legătură ar putea avea asta cu democrația? Iar un teritoriu ocupat este, de bună seamă, un teritoriu ocupat, dar nicidecum al tău. Stăpânești ceea ce te urăște și nu dă doi bani pe tine. Pentru că teritoriul acela nu a fost un teren viran, ci un loc în care își trăiau viața copii, părinți și bunici. Și, vorba ceea: ai distrus un copil, ai distrus o lume.
  • DAD: – Dacă ai putea hotărî de unul singur, cui i-ai decerna Premiul Nobel pentru Literatură pe 2022?
  • FS: – Lui Anton Pavlovici Cehov. Și în 2022, și în oricare alt an întrucât acest om a însemnat, înainte de toate, omenie. Personal, îl tot citesc și îl recitesc ca pe Biblie. Să ai înțelegere și compasiune pentru aproapele tău, iată adevărata desăvârșire. Și lui Cărtărescu al nostru, că-i băiat bun și scrie o minunăție de povești. Și are conduită.
  • DAD: – Dintre toate cărțile pe care le-ai scris, la care ții cel mai mult?
  • FS: – Toate cărțile pe care le-am scris sunt aceeași carte. Le iubesc pe fiecare în felul ei și toate la un loc. Ar fi culmea să nu mă iubesc pe mine. Dar „Amaretto” este chintesența mea ca scriitor, născută fiind dintr-o tragedie care mi-a reactivat o altă tragedie. S-a născut din boala fratelui meu și din vizitele pe care i le făceam la spital, reamintindu-mi de spitalele mele. Acolo ne-am (re)întâlnit noi: în salon și pe masa de operație. „Transformatorul”  este reîntâlnirea cu cealaltă lume pe care aproape o și uitasem: cea a copiilor neajutorați și respinși, întâi de toate de părinții lor. Și pentru care marele ospăț înseamnă un pic de iubire. Și care devin, peste ani și ani, infractori, schimbând centrele de plasament cu un altfel de centre. Și nu poți să nu te întrebi cine este cu adevărat cel vinovat.
  • DAD: – Care e culoarea ta preferată, în general; dar culoarea din vară-toamnă?
  • FS: – Orice culoare se întâlnește cu o altă culoare ca să-i șoptească ceva. Nu cred că o culoare poate spune ceva în sine. Toamna îmi place pentru că are ceva trist în ea, dar și multă lumină.
  • DAD: – Ce bibliotecă ai lua cu tine pe o insulă pustie?
  • FS: – Aceea pe care o am în minte. Începând cu Anton Pavlovici Cehov.
  • DAD: – Să întoarcem întrebarea lui Proust pe dos: Cum ai vrea să nu mori?
  • FS: – E treaba lui ce spune Proust. Firește, de murit, moare toată lumea, mai puțin eu.
    Întrebarea asta nu e pentru mine.
articolul original.

Un cimitir unic la Litohoro, în Grecia

19 August 2022 at 04:42

Ei bine, în orășelul Litohoro de 7000 de locuitori de la poalele Muntelui Olimp, un orășel așezat pe terase, începând de la altitudinea de 0 metri până pe la 400, se află un cimitir aflat la extrema cealaltă față de Săpânța. Agios Athanasios se numește și datează de la anul 1200. În afară de faptul că e cel mai îngrijit cimitir din lume (v. foto), este unic pentru modelul de trecere în moarte, de cult al înmormântării.

Astfel, toate mormintele au cripte de marmură umplute cu spărtură de asemenea de marmură. Mortul, gol, e învelit într-un giulgiu, ca Isus acum două mii de ani, și dus într-un sicriu închiriat până la mormânt. Acolo este înmormântat doar în giulgiu, astfel încât partea lui de sus să fie exact la suprafața pământului. După cinci ani, este deshumat, iar osemintele îi sunt puse într-o cutie, iar aceasta e așezată cu doar partea de jos la suprafața pământului, restul fiind deasupra și acoperită cu stratul de piatră de marmură. Cine nu are loc de veci, beneficiază de o „groapă” comună, unde sunt așezate toate cutiile cu oasele decedaților, toate de aceeași mărime, cu numele și datele de naștere și moarte scrise pe ele.

Mii de turiști traversează pe jos Litohoro, mergând vreo trei-patru kilometri până la Cascada lui Zeus din burta Muntelui Olimp, unde ghizii îți arată câte o prăpastie unde, cică, Alexandru Macedon își fixa strategiile războaielor și unde sărbătorea victoriile. Dar, astea sunt povești nemuritoare ale unor greci care știu să facă turism.

De altfel, mergi trei kilometri prin interiorul muntelui să vezi o cascadă de câțiva metri. Dacă ar știi grecii cascada Pișătoarea Caprei de pe Transfăgărășan (unde nu se oprește nimeni s-o admire) sau Cascada Cailor de la Poiana Borșa, s-ar rușina cu cascada lor amenajată și înaltă de șase-șapte metri.

articolul original.

Parcuri frumoase unde să faci fotografii atunci când frunzele încep să cadă

16 August 2022 at 16:28

Toamna este o perioadă frumoasă a anului, când copacii infuzează culori bogate în viața noastră. Spațiile în care putem observa cel mai bine toate nuanțele sunt parcurile, ținuturi cu granițe, dar care adăpostesc poveștile nenumăratelor persoane care și-au perindat pașii pe cărările lor, făcându-și fotografii printre frunzele doborâte de toamnă. În lumea largă există multe parcuri frumoase, dar și noi ne putem mândri cu destule.

Herăstrău este cel mai mare parc din București, fiind situat în partea de nord a orașului. Are o suprafață de 187 de hectare, din care 74 sunt reprezentate de Lacul Herăstrău. Herăstrăul a fost deschis pentru vizitare încă din 1936, când a fost înființat Muzeul Satului în aer liber, care se întindea și în parcul de astăzi. De atunci, a rămas una dintre cele mai populare atracții din București. Pe timp de vară, mai ales, oferă multe și deosebite activități. O variantă ar fi să faci o plimbare pe lac. Poate fi vorba de o plimbare cu barca (care durează aproximativ 45 de minute), o plimbare cu bicicleta sau o plimbare cu vaporașul. Dacă se lasă cu foame și sete din cauza unei zile caniculare, te poți bucura de ceva delicios la Hard Rock Cafe sau la Berăria H, ambele fiind situate în parc.

Parcul Cișmigiu este situat în centrul Bucureștiului și se întinde pe aproximativ 16 hectare. Acesta a fost înscris pe lista monumentelor istorice din București și a fost proiectat în stilul parcurilor englezești, având mai multe intrări, dintre care două sunt situate spre Bulevardul Regina Elisabeta. Istoria sa a început în anul 1779, când domnitorul Țării Românești, Alexandru Ipsilanti, a autorizat construirea a două fântâni pentru a îmbunătăți alimentarea cu apă a orașului. De-a lungul anilor au fost aduse peste 30.000 de specii de arbori și plante din munții României, iar multe plante exotice au fost importate din grădinile botanice din Viena. În lunile de vară te poți plimba în voie prin parc sau poți închiria biciclete. Iarna se poate patina pe patinoarul amenajat pe malul secat al lacului, lângă debarcader. Cișmigiu este un must-see, mai ales toamna, dar nu toată lumea locuiește în capitală pentru a-l vedea în orice anotimp. Și totuși, asta nu înseamnă că nu au nicio altă opțiune pe măsură.

Nu atât de departe de București, în Sibiu, se află frumosul parc numit Sub Arini, după arborele care are nevoie de multă lumină, dar și de singurătate, arinul. Deși este unul dintre cele mai mari și mai vechi parcuri din România, se numără printre atracțiile mai puțin cunoscute ale Sibiului, un important centru cultural și economic al Transilvaniei. În prezent, aici cresc peste 61 de specii de arbori, dintre care 26 sunt exotici și 35 indigeni. De o deosebită valoare științifică și decorativă sunt speciile exotice, atât cele din Orientul Îndepărtat (ginkgo, arborele vieții, magnolia), cât și cele din America de Nord.

Un alt parc frumos din Sibiu este Parcul Cetății. Acesta este caracterizat de frumoasele sale spații verzi, bazinele cu plante și zonele de odihnă răsfirate peste tot, foarte potrivite pentru a petrece timp relaxându-te și a lua puțin aer curat. Iubitorii de mișcare în aer liber au un loc al lor în această oază, datorită numeroaselor poteci potrivite pentru jogging.

Și Parcul Central al Clujului este o frumusețe. Deși nu e atât de mare, oferă o plimbare minunată, plus destule unghiuri pentru a face fotografii à la Cluj. Ar putea fi văzut chiar ca plămânii orașului, având în vedere că e ca o fâșie îngustă de pământ verde, plină de copaci, între oraș și canalul principal care trece prin Cluj și poate fi un refugiu minunat de umbros într-o zi fierbinte de vară. Este și gazda multor evenimente din inima Transilvaniei, cum ar fi festivalul Jazz in the park. Pe durata acestuia se împânzesc peste tot luminițe și hamace, pe scene se cântă muzică live, iar la tarabe se vând bunătăți. În sezonul tomnatic se vând castane coapte la o tarabă micuță de la un capăt al parcului; o adevărată bunătate sănătoasă. În lipsa evenimentelor, superbul Lac Chios, mărginit de copaci și aglomerat de lebede, fură zeci de priviri.

articolul original.

Paralia Katerini, litoral românesc

15 August 2022 at 07:43

E adevărat că Buhnici nu găsește nici acolo ce dorește suflețelul lui, poate doar la domnișoarele grecoaice care te servesc la șezlong cu bere rece, cafea fierbinte, sucuri, apă de la gheață, domnișoarele cu trupuri bronzate de top model, trupuri ieșite din șorturile mulate pe coapse. Apropo, grecii au găsit de mai mulți ani un compromis reciproc avantajos pentru plata șezlongului: comanzi un suc, o cafea, o bere, un sandviș etc. și șezlongul e al tău până seara; pentru trei-patru euro.

Paralia Katerini a fost descoperită de românii cu bani mulți încă de la mijlocul anilor 90. Acum este un fel de stațiune a săracilor din România, Polonia, Ungaria, Serbia… Cel puțin, eu și familia mergem a cincea oară acolo din motiv că e mai ieftin decât pe litoralul românesc.

Ziceam că Paralia Keterini e un litoral românesc la Marea Egee? Putem exemplifica. Din cinci mașini din parcări, una e românească. Apoi, la orice oră din zi și din noapte, auzi pe străzi vorbă în română, fie nervoasă, fie cu bancuri porcoase. Vânzătorii de gogoși de pe plajă strigă și în limba noastră: „Ia gugoașa, neamule!”  Unul zicea pe plajă că toată Grecia pute a țuică de Pitești. Pe urmă, românii află de la radiourile portabile tot ce se întâmplă în țară. De la aceleași radiouri, se aud vocea mâțâită a Irinei Rimes și cea miorlăită a lui Smiley. Într-un balcon, la etajul trei, vezi doi etnici români dansând și chiuind ca la nuntă pe manele de Adrian Copilu Minune.

La magazinele de suveniruri, de alimente, de blănuri și la restaurante, vânzătoarele și ospătărițele știu românește aproape perfect. E adevărat că unele dintre ele sunt chiar românce angajate aci. Când te aud vorbind românește pe faleză, ospătarii te invită în taverna lor. Lasă că meniurile sunt scrise (și) în românește. Ce mai, la Paralia Katerini de la Marea Egee cea prietenoasă (limpede, fără valuri și cu o temperatură de 28-29 de grade) te simți mai bine decât în România.

Agenții de turism sunt câte magazine. Oferta e de o excursie pe zi: la Meteore, cele mai spectaculoase cinci mănăstiri ortodoxe din lume, puse în vârful unor stânci înalte de peste 200 de metri, în Insula Skiatos, în Muntele Olimp. Apoi, poți merge pe cont propriu cu trenulețul până-n Olimpic Beach (patru kilometri) sau cu autobuzul în orașul Katerini de la poalele Muntelui Olimp (șapte kilometri). Peste tot, lumea e prietenoasă, Grecia supraviețuind 90 la sută din turism. Dacă consumi peste 20 de euro într-o tavernă, primești din partea casei desert: înghețată, prăjitură, pepene.  Dacă lași ciubuc doi euro, de asemenea.

Eu am numit în cercul meu încă de acum cinci ani Paralia Katerini – „La săraci”. Simandicoșilor din România le pute Paralia Keterini. Mie, nu. E peste Mamaia noastră din toate punctele de vedere.

articolul original.

Fabiani Prcsina, cel mai bun tânăr pianist din lume, concertează la Filarmonica Pitești

11 August 2022 at 08:28

Probabil că majoritatea ați auzit de Fabiani Prcsina de la emisiunile TV. Povestea sa de viață i-a emoționat pe mulți: rămas orfan de mamă la o vârstă fragedă și cu un tată care nu i-a fost niciodată alături, acesta a fost crescut de mătușă și bunică. Pasiunea pentru muzică, în speță pentru pian, a fost refugiul în care și-a găsit alinarea și în care, mai apoi, a performat.

Andrei Fabiani Pricsina, un simplu tânăr plecat din Pietroșani, a câștigat locul 1 la Concursul Internațional de Pian de la Nisa, Franța, devenind astfel cel mai bun pianist din întreaga lume.

„Micul Mozart”, așa cum este numit, a câștigat până acum premii la 30 de concursuri naționale și internaționale.

Un rol important în susținerea sa l-a avut Dan Negru, care a fost impresionat de talentatul pianist în momentul în care l-a auzit la Next Star. Fabiani avea pe atunci 11 ani. Echipa Next Star i-a asigurat transportul la toate concursurile de pian din Europa.

Astăzi, Fabiani Pricsina este student la Facultatea de Interpretare Muzicală – Pian la Universitatea Națională de Muzică București.

Vineri, 12 august, începând cu ora 19.00, va urca pe scena Filarmonicii Pitești, alături de actrițele Larisa Trăistaru, Andreea Drugulescu și Denisa Mikesz. Regia artistică este semnată de actrița Liliana Drugulescu.

Din păcate, intrarea este liberă! Spunem ,,din păcate”, pentru că fenomenul ,,gratuităților”, în mod paradoxal, a îndepărtat publicul de actul artistic. Minimum de prețuire și respect pentru un artist și munca lui se traduce prin plata unui bilet, indiferent de valoarea acestuia.

articolul original.

Analogue Festival: S-au pus ȋn vȃnzare biletele de o zi

4 August 2022 at 10:13
image

Mioveni, 4 august 2022

Analogue Festival, care va avea loc ȋntre 2 și 4 septembrie 2022, pe Platoul Făget din Mioveni (județul Argeș), a anunţat astăzi programul artiștilor pe zile și preţul biletelor de o zi.

În următoarele 10 zile, cei care doresc să participe la Analogue vor avea posibilitatea să ȋși achiziţioneze bilete la un tarif special. Astfel, ȋncepȃnd din 4 august pȃnă pe 14 august, biletele de o zi vor avea preţul de 110 lei, urmȃnd ca din 15 august preţul unui bilet de o zi să fie 140 lei. Biletele pe zile și abonamentele cu aces de 3 zile sunt disponibile online pe Bilete.roIa BiletEntertix si Eventim, dar vor putea fi achiziţionate și direct de la intrare, ȋn zilele de festival, ȋn limita stocului disponibil.

ANALOGUE 2022, PROGRAMUL PE ZILE. MAIN STAGE

Vineri, 2 septembrie

Programul concertelor ȋncepe la ora 18:00: Bruja, El Nino, Nane, Deliric & Silent Strike, BUG Mafia, Rudimental (DJ set).

Sȃmbătă, 3 septembrie

Programul concertelor ȋncepe la 17:30: Catalina Cara, Moonlight Breakfast, Zdob și Zdub, Subcarpaţi, Dubioza Kolektiv, Morcheeba

Duminică, 4 septembrie

Programul concertelor ȋncepe la 16:00: Maria Hojda, Irina Rimes, The Motans, Golan, Asaf Avidan, JP Cooper, Jessie Ware

Pe langă muzica live de pe Main Stage, festivalul va avea încă două scene.

Surpriza festivalului este scena Radio ZU: “ZU aduce starea naturală, tu adu-ţi prietenii la Analogue Festival, pe platoul Făget! Am pregătit o scenă specială cu #MuzicaAia, gata să primească toată energia publicului. DJ Razz și DJ Popoviciu sunt la platane și mixează cele mai tari hituri pentru cele mai tari momente. În cele 3 zile de festival ne vom bucura cât pentru 3 luni de vară. Ne vedem pe platou, să facem cel mai tare show! See you!”, au transmis reprezentanţii Radio ZU.

Analogue propune ȋncă o scenă de party, unde mai mulţi DJs și tineri artiști vor performa ȋn fiecare zi de festival.

Noutăți și informații suplimentare despre activităţile din festival vor fi publicate în următoarea perioadă pe canalele de comunicare ale Analogue.

Despre ANALOGUE Festival

Analogue este un festival care îmbină natura cu muzica și care aduce în discuție problematici actuale precum sustenabilitatea, limitele digitalului și relațiile interumane. Prima ediție se va desfășura în perioada 2-4 septembrie 2022, pe platoul Făget din Mioveni, cu sprijinul Primăriei Mioveni și al Centrului Cultural din Mioveni.

Participanții la festival vor putea alege dintre cele 3 scene muzicale, ateliere de creație și multe zone de relaxare și dedigitalizare, pentru o conexiune cât mai reală între oameni cu preocupări și valori comune.

Festivalul îl are ca partener principal pe George, primul banking inteligent din România, o inovație BCR. George este un ecosistem digital financiar complet, care oferă 100% online, pe mobil sau desktop, toate serviciile de daily banking, chiar și cele mai complexe. Cu peste 1,3 milioane de utilizatori în România și 7 milioane în celelalte țări din Centru și Est, George a devenit cea mai populară platformă de digital banking din Europa și este partener cu unele dintre cele mai mari festivaluri și evenimente culturale din România.

Organizatori: CENTRUL CULTURAL MIOVENI, PRIMĂRIA ORAȘULUI MIOVENI, CONSILIUL LOCAL MIOVENI

Partener principal: George. Primul banking inteligent. Inovație BCR

Partener media principal: Radio ZU

Parteneri media: Adevărul, Profit.ro

Sponsori: CIUC PREMIUM®, PEPSI, P.P. DISTRIBUTORS ROMANIA, LA FANTANA, Sistemath by La Fantana, KAFUNE, BECIUL DOMNESC COMPANIA, DELTA INVEST, NATISAN MEDICINA GENERALA, VECTRUM SOLUTIONS, ALPHA MAAP CREATIONS, CIPCOS MAR COMPLEX, OPTIMA

Parteneri locali: SUPERNOVA PITEȘTI, CINEMA TRIVALE, HAPPY CINEMA

Contact: CENTRUL CULTURAL MIOVENI

Email: press@analogue.ro

Telefon: 0722 794 747

articolul original.

Bâlci și manele și la Curtea de Argeș! În orașul regal vor răsuna ,,Nu suport prăduitorii” și ,,Fii cu tupeu, nevastă!”

30 July 2022 at 11:41

Nu este niciun secret că toate orașele care își doresc o traiectorie către civilizație se uită către ceea ce se întâmplă în zona Ardealului sau către marile metropole universitare. Avem acolo festivaluri de jazz, blues, rock sau de teatru de înaltă ținută. Formații destul de accesibile marelui public, dar cu muzică și mesaj de calitate, precum Byron, Robin and the Backstabbers, Eyedrops, Om la lună, The Mono Jacks, Alternosfera sau Jurjak (ca să dau doar câteva nume), nu vor ajunge prea devreme pe scena unui eveniment finanțat de vreo primărie, în Argeș. Nu mai vorbesc de nume relevante din zona de jazz și blues, ca să nu fiu acuzată de elitism de cârmacii care au impresia că au fost numiți primari peste o târlă de proști, iar generațiile care vin din urmă trebuie crescute cu aceleași mizerii.

Pentru ce playlist a plătit primarul din Curtea de Argeș? Iată afișul festivalului!

A plătit, așadar, pentru maneliștii Liviu Pustiu și Nicu Paleru. Înțeleg că Primăria Curtea de Argeș e înțesată de angajați care sunt fierți pe acest gen muzical și care abia așteaptă să dea din fund pe celebrele hit-uri ,,Nu suport prăduitorii” sau ,,Fii cu tupeu, nevastă!”.

Urmează o garnitură de băieței și fetițe precum Jimmy Dub, Claudia Puican & Armin Nicoară, Chante, Carmen Ienci, Ionela Guzic sau SEEYA. Cu toții prestează orientalisme și manelisme fie pe ritmuri de populară de biobază, fie pe ritmuri de pop sau de clubbing.

Mai bine de jumătate din muzica populară numai muzică populară nu este, căci și acest gen a fost confiscat de toți prestatorii de dedicații și cerșetorii de bani din buzunarul soacrei mari.

Trebuie să oferi poporului ceea ce își dorește, ar putea spune primarul. Poporul cere ceea ce i se oferă de peste 30 de ani, adică mizerie și subcultură. De ce? Pentru că țara te vrea prost în continuare, iar cu banii publici continuă să mențină populația în aceeași zonă în care poate fi manipulată. Cetățenii educați vor fi întotdeauna periculoși pentru clasa politică.

Sursa foto: Facebook

articolul original.
❌