ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Ieșire a lui Serghei Lavrov: ‘Cu cât este mai mare raza de acțiune a armelor livrate regimului de la Kiev, cu atât mai departe îi vom respinge noi pe ucraineni de la teritoriile care sunt parte a țării noastre’

2 February 2023 at 13:00
image

Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat joi că forţele ruse vor răspunde livrării de arme cu rază de acţiune lungă Kievului de către Occident şi vor împinge forţele ucrainene şi mai departe de frontierele ruse, prin creare unei zone-tampon, informează Reuters şi AFP.

Într-un interviu pentru televiziunea de stat Rossia-24 şi pentru agenţia oficială RIA Novosti, Serghei Lavrov a spus că toată lumea doreşte ca actualul conflict din Ucraina – pe care Moscova îl numeşte „operaţiune militară specială” – să înceteze, dar că sprijinul acordat Kievului de Occident joacă un rol important în modul în care Rusia abordează campania.

Doi oficiali americani au declarat marţi că Washingtonul pregăteşte un nou pachet de ajutor militar în valoare de 2,2 miliarde de dolari, care ar urma să includă pentru prima dată de la declanşarea războiului rachete cu rază de acţiune lungă.

„Căutăm acum să împingem înapoi armata ucraineană până la o distanţă ce nu va mai presupune nicio ameninţare la adresa teritoriilor noastre”, a declarat Lavrov.

„Cu cât mai mare este raza de acţiune a armelor livrate regimului de la Kiev, cu atât mai departe îi vom respinge noi (pe ucraineni) de la teritoriile care sunt parte a ţării noastre”, a subliniat Levrov.

Rachetele cu rază de acţiune lungă i-ar permite Ucrainei – care a declarat că plănuieşte să recucerească toate teritoriile sale cu forţa, inclusiv Crimeea anexată – să lovească mai în adâncul teritoriului rus.

Kremlinul a declarat miercuri că astfel de rachete vor duce la o escaladare a conflictului, dar nu vor schimba cursul lui.

Lavrov a insistat că toată lumea îşi doreşte ca războiul pe care Rusia l-a început acum aproape un an în Ucraina să se încheie, dar a apreciat că ceea ce contează nu este când se termină, ci cum se termină, pentru Rusia fiind importantă calitatea rezultatului, potrivit EFE.

”Cu toţii vrem ca aceasta să se încheie, însă nu factorul timp este cel care contează, factorul esenţă este important aici, factorul calitatea rezultatelor pe care îl oferim poporului nostru (…)”, a spus Lavrov.

Preşedintele rus Vladimir Putin a trimis zeci de mii de soldaţi ruşi în Ucraina, în februarie anul trecut. Putin a declarat că această „operaţiune militară specială” este necesară pentru a apăra propria securitate a Rusiei şi a contracara ceea ce el a descris drept eforturile Occidentului de a opri şi slăbi Moscova.

Ucraina şi Occidentul acuză Rusia că a declanşat un război ilegal, menit să-i extindă teritoriul.

În acelaşi interviu televizat, Serghei Lavrov a acuzat ţările occidentale că susţin Ucraina pentru a pune capăt „problemei ruse”, acuzând-o în special pe şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aflată în vizită la Kiev.

Von der Leyen „a declarat că rezultatul războiului trebuie să fie înfrângerea Rusiei şi o înfrângere după care ea să nu se ridice timp de decenii. Aceasta nu-i rasism, nazism şi o tentativă de a pune capăt problemei ruse?”.

De asemenea, ministrul de externe rus a acuzat SUA că au fost direct implicate în exploziile ce au avariat major gazoductele Nord Stream care trec prin Marea Baltică, anul trecut.

Lavrov nu a oferit dovezi în susţinerea acuzaţiilor sale.

Înainte de aceasta, preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat Regatul Unit că a aruncat în aer gazoductele Nord Stream, acuzaţii respinse de Londra, aminteşte Reuters.

În acelaşi interviu, Lavrov a spus că Occidentul minte în legătură cu refuzul Rusiei de a negocia în problema Ucrainei şi că el încearcă să întoarcă Republica Moldova, Georgia şi fostele republici sovietice împotriva Moscovei.

În schimb, potrivit lui Lavrov, Rusia nu are nevoie de niciun ajutor din partea aliaţilor săi pentru „operaţiunea militară” din Ucraina. El a subliniat că Rusia are tot ce-i trebuie pentru a face faţă acestui conflict şi nu le-a solicitat ţărilor membre ale Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) – organizaţie condusă de Moscova, din care fac parte Armenia, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan şi Tadjikistan – să ofere sprijin material Moscovei.

În fine, Lavrov a afirmat că Moscova plănuieşte să umbrească evenimentele proucrainene aranjate de Occident şi de ţările aliate în întreaga lume pentru a marca un an de la trimiterea de către Rusia a forţelor sale armate în Ucraina, la 24 februarie. Lavrov a spus că diplomaţii ruşi lucrează la ceva care să asigure că evenimentele organizate de Occident la New York şi în alte zone din lume nu sunt ”singurele care să capteze atenţia internaţională”, fără a oferi însă detalii.

Rusia a declanşat o invazie în Ucraina în ceea ce ea numeşte „operaţiune militară specială” cu scopul declarat al „demilitarizării” şi „denazificării” acestei ţări vecine, dar Kievul şi Occidentul o consideră drept agresiune neprovocată şi nejustificată, prima de acest gen în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial, informează agerpres.ro

articolul original.

(VIDEO) Flăcări în Crimeea

2 February 2023 at 08:46
By: (D.V.)

Un modul de construcție cu două etaje a luat foc în Sevastopol, din Crimeea anexată de ruși în 2014. Incendiul a avut loc pe o suprafață de 200 de metri pătrați. Cinci persoane au murit. Nu se cunoaște cauza deflagrației.

A two-story construction module caught fire in occupied #Sevastopol, #Crimea. The fire took place on an area of 200 square meters. Five people died. pic.twitter.com/VWakU9QfJl

— NEXTA (@nexta_tv) February 2, 2023

articolul original.

Crimeea nu va mai face parte niciodată din Ucraina

31 January 2023 at 09:52
image

Președintele Croației, Zoran Milanović, a criticat țările occidentale pentru că au furnizat Ucrainei tancuri grele și alte arme. El a spus că acest lucru va prelungi războiul și a declarat că se împotrivește trimiterii de arme letale la Kiev.

Într-o discuție cu reporterii, la Zagreb, Milanović s-a referit și la Crimeea, peninsula de la Marea Neagră, confiscată și anexată de Rusia în 2014.

,,Este clar că Crimeea nu va mai face niciodată parte din Ucraina”, a precizat președintele croat.

,,Sprijinul militar occidental pentru Ucraina este profund imoral, deoarece nu există nicio soluție la război”, a spus Milanović, adăugând că sosirea tancurilor germane în Ucraina nu ar face decât să ducă Rusia mai aproape de China.

Președintele croat a abordat o poziție antieuropeană, de când a fost ales inițial în 2019, ca un candidat liberal de stânga, și și-a aliniat politicile la cele ale premierului Ungariei, Viktor Orbán și ale liderului secesionist sârb bosniac, Milorad Dodik.

Deși funcția prezidențială este în mare parte ceremonială în Croația, Milanovic este în mod oficial comandantul suprem al forțelor armate. În ultimele luni, el s-a opus în mod deschis aderării Finlandei și Suediei la NATO, precum și antrenării trupelor ucrainene în Croația, ca parte a ajutorului UE pentru țara aflată în conflict.

articolul original.

Bătălia care poate decide soarta războiului din Ucraina: Kievul nu-și permite să o evite

30 January 2023 at 11:18
image

Ucraina nu va fi niciodată sigură dacă Rusia va păstra controlul Crimeii, a declarat generalul american Ben Hodges. Peninsula ocupată din 2014 de Rusia va fi terenul pentru următoarea mare bătălie a războiului, consideră acesta.

Războiul din Ucraina este pe cale să devină mai violent în acest an, cu o contraofensivă rusă așteptată și mai multe arme occidentale livrate Kievului. Iar șeful NATO Jens Stoltenberg a avertizat recent că războiul a intrat „într-o fază decisivă”.

Această nouă etapă ar putea fi lupta pentru un teritoriu vital al forțelor militare ruse în Ucraina și mult prețuit de președintele Vladimir Putin: Crimeea, scrie Insider.

NATO Secretary-General Jens Stoltenberg stated that the Russo-Ukrainian War is in a “decisive phase” on January 15 and that NATO countries recognize the current situation and must “provide Ukraine with the weapons it needs to win.” https://t.co/PvxyqPWQgx https://t.co/0rxinBp6SM

— ISW (@TheStudyofWar)
January 17, 2023

Rusia ocupă Crimeea și o parte importantă din sudul Ucrainei, inclusiv orașele Melitopol și Mariupol, care îi asigură un culoar terestru de la propria graniță către peninsulă. Această zonă servește ca o rută esențială de aprovizionare pentru armata rusă și găzduiește mai multe baze militare și flota rusă de la Marea Neagră.

Invadată de forțele ruse și anexată ilegal de Putin în 2014, Crimeea a servit ca bază de lansare pentru invazia din februarie anul trecut și a contribuit la ocuparea unei părți importante din sudul Ucrainei. Crimeea continuă să fie o bază pentru atacurile aviației și marinei ruse care lovesc Ucraina.

Peninsula anexată de Imperiul Rus în domnia împărătesei Ecaterinei a II-a, în 1783, are și o importanță simbolică pentru Putin, care a asociat războiul din Ucraina cu trecutul imperial al Rusiei. Putin a vorbit despre Crimeea ca despre un "pământ sfânt" pentru Rusia, iar anexarea din 2014 a pus bazele invaziei de anul trecut.

Terenul decisiv pentru tot războiul

"Terenul decisiv pentru acest război este Crimeea. Guvernul ucrainean știe că nu se poate mulțumi ca Rusia să-și păstreze controlul asupra Crimeii", a declarat generalul american în rezervă Ben Hodges pentru Insider.

"În următoarele luni, Ucraina va stabili condițiile pentru eventuala eliberare a Crimeii", a adăugat el, subliniind că această țară "nu va fi niciodată sigură sau capabilă să-și reconstruiască economia cât timp Rusia deține Crimeea".

Lupta pentru recucerirea Crimeii poate fi foarte sângeroasă, într-un război care deja are un preț imens pentru ambele tabere. Președintele şefilor de Stat Major din Statele Unite, generalul Mark Miley, care a spus că va fi nevoie de negocieri pentru a pune capăt conflictului, a declarat în noiembrie că șansele ca Ucraina să scoată Rusia din Crimeea curând nu sunt foarte mari din punct de vedere militar.

Numeroși experți militari consideră, însă, că recucerirea Crimeii este imperativă pentru supraviețuirea pe termen lung a Ucrainei, iar forțele Kievului au demonstrat deja că sunt capabile să-și facă bine treaba. O campanie puternică contra Crimeii ar ajuta, totodată, la întărirea poziției Kievului în negocieri viitoare de pace.

"Cât timp peninsula rămâne în mâinile Kremlinului, Ucraina și ucrainenii nu pot fi liberi de agresiunea rusă", a scris recent Andrii Zagorodniuk, fostul ministru ucrainean al Apărării, în Foreign Affairs.

"După luni în șir de succese pe câmpul de luptă, este clar că Ucraina are capacitatea de a elibera Crimeea. De aceea, Ucraina ar trebui să planifice eliberarea Crimeii, iar Occidentul ar trebui să planifice să o ajute", a arătat el.

Cum poate fi eliberată Crimeea

Obiectivul poate fi atins izolând peninsula prin atacuri aeriene și terestre pentru a tăia și întrerupe legăturile principale ale Rusiei cu Crimeea - podul Kerci, care a fost deja ținta sabotajului ucrainean și așa-numitul pod terestru, teritoriul ocupat care leagă Rusia de peninsulă.

Odată izolată Crimeea, Ucraina ar trebui să folosească "o gamă largă de sisteme cu rază lungă de acțiune împotriva facilităților ruse expuse și trupelor din Crimeea, făcând-o de nesusținut și obligându-le să plece", a explicat Hodges.

În acest scenariu sunt esențiale sistemele de rachete ATACMS, cu rază lungă de acțiune, pe care administrația Biden a refuzat să le furnizeze Kievului pentru a nu fi folosite în atacuri în interiorul Rusiei. Hodges a spus că refuzul Statelor Unite a oferit "un sanctuar" pentru sistemele rusești din Crimeea și din altă parte care "ucid ucraineni nevinovați". Totuși, Washingtonul a devenit dispus să ajute Ucraina să-i atace pe ruși în Crimeea.

"Furnizarea capabilităților care vor lipsi Rusia de orice sanctuar pentru aviația, dronele și atacurile sale cu rachete va permite Ucrainei să facă Crimeea de nepăstrat pentru ruși", a adăugat fostul comandant al trupelor americane din Europa.

Perspectiva unei ofensive ucrainene în Crimeea reaprinde îngrijorările cu privire la o reacție extremă a lui Putin. Liderul de la Kremlin a lansat numeroase amenințări nucleare de la începutul războiului, însă mulți analiști militari de top au spus că această retorică agresivă este menită să descurajeze orice sprijin occidental pentru Ucraina.

Experții sunt sceptici în privința folosirii de către Moscova a arsenalului nuclear. Cea mai clară dovadă, spun ei, este că Ucraina a scos trupele ruse din zone pe care Putin le consideră ale Rusiei, precum Herson, fără a declanșa un răspuns nuclear. În plus, câteva baze aeriene rusești din Crimeea au fost deja lovite de atacuri ucrainene.

"Există mai multă claritate despre toleranța lor la daune și atacuri. Crimeea a fost deja lovită de mai multe ori fără o escaladare masivă din partea Kremlinului", a spus recent Dara Massicot, cercetător senior în politici la RAND Corporation, pentru New York Times.

În situația actuală, sunt slabe șanse ca Rusia și Ucraina să poarte discuții sau negocieri de pace. Decizia lui Putin de a anexa ilegal teritorii ucrainene în septembrie a aruncat pe fereastră ultima ocazie, și aceea minusculă, de înțelegere pașnică. Kievul a precizat de mai multe ori că nu va fi de acord cu niciun armistiţiu care implică vreo cedare teritorială în fața Rusiei și este foarte improbabil ca Moscova să revină asupra revendicărilor sale teritoriale în Ucraina.

În acest condiții, singurul mod ca Ucraina să-și ia înapoi Crimeea, schimbând decisiv cursul războiului, este printr-o ofensivă militară de proporții.

articolul original.

Vladimir Putin, pe punctul de a pierde războiul? Fost comandant al armatei SUA în Europa: ‘Ucraina are capacitatea de a elibera Crimeea până la sfârșitul lui august. Flota Rusă de la Marea Neagră este speriată de armele antinavă și dronele uc

27 January 2023 at 08:15
image

Generalul american în rezervă Ben Hodges, comandant al trupelor SUA în Europa în perioada noiembrie 2014 – decembrie 2017, reiterează că forțele armate ale Ucrainei sunt capabile să respingă invazia rusă, inclusiv din peninsula Crimeea, până la sfârșitul lui august anul acesta.

În opinia lui Hodges, două aspecte sunt importante pentru ca acest lucru să se întâmple, și anume ca Occidentul să rămână unit în susținerea Ucrainei și să livreze armamentul solicitat de conducerea de la Kiev, inclusiv rachete cu rază lungă de acțiune capabile să lovească în adâncimea liniilor rusești.

„Sunt optimist. Războiul e un test al voinței și un test al logisticii. Dacă rămânem uniți și continuăm să-i sprijinim pe ucraineni cu tot ce am promis și dacă le-am da arme de precizie cu rază lungă de acțiune, precum ATACMS sau drone, Ucraina are capacitatea de a elibera Crimeea până la sfârșitul lui august”, a declarat generalul american în rezervă într-un interviu acordat publicației Kyiv Post.

Potrivit lui Hodges, peninsula Crimeea, anexată de Rusia în martie 2014, „este deja vulnerabilă și arată ca o capcană” pentru soldații ruși.

„Flota Rusă de la Marea Neagră este speriată de armele antinavă și dronele ucrainene. Așadar, nu prea mai contează. În prezent, există două căi terestre de acces spre Crimeea: podul Kerci, care a fost deja serios afectat, și ruta terestră care pornește de la țărmul Mării Azov și ajunge până în Melitopol, pe care ucrainenii au reușit deja să-l atingă cu HIMARS”, a precizat el.

Fostul comandant al trupelor SUA în Europa crede că acțiunile armatei ucrainene vor include în următoarele două-trei luni o „izolare metodică și disciplinată” a peninsulei de la Marea Neagră până la punctul în care ar face-o „imposibil de apărat”.

El a cerut totodată acceptarea ideii că „Rusia poate fi de fapt învinsă”. În opinia sa, atitudinea rezervată manifestată de unii față de Rusia nu este decât o reminescență a felului în care Occidentul percepea capacitatea militară a fostei Uniuni Sovietice.

Ben Hodges s-a arătat de asemenea surprins de faptul că rușii „nu au reușit, după 11 luni, să pună la punct o structură de comandă coerentă” și „să aibă o unitate a lanțului de comandă, care, de secole, e unul din principiile de bază ale războiului”.

El avertizează că dacă rușii nu sunt opriți acum și se acceptă negocieri, atunci „vom avea din nou aceeași conversație în doi-trei-patru ani”.

Pe de altă parte, un reprezentant de rang înalt al Direcției Principale de Informații (GUR) din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a apreciat că „primăvara și începutul verii” care urmează vor fi „decisive” în cursul războiului.

„Dacă ofensiva rusă majoră planificată pentru această dată eșuează, va avea loc prăbușirea Rusiei și a lui Putin”, a declarat Vadim Skibițki într-un interviu acordat pentru portalul Delfi.

Oficialul ucrainean spune că cele mai crâncene lupte vor avea loc în regiunile Lugansk și Donețk. Întrebat despre un nou asalt asupra Kievului, el a apreciat că „este puțin probabil”. Același lucru este valabil și pentru frontul de sud, unde rușii, spune Skibițki, sunt îngrijorați de menținerea ocupației în Crimeea, conform adevarul.ro.

articolul original.

Analistul militar Ion Petrescu: ‘Există o mare teamă la Statul major al armatei ruse să nu vină o surpriză strategică din partea armatei ucrainene. Să fie o singură lovitură de berbece și să intre în Peninsula Crimeea’

25 January 2023 at 09:54
image

Colonelul (r) Ion Petrescu, expert și analist militar, a declarat că există o mare teamă la Statul major al armatei ruse să nu vină o surpriză strategică din partea armatei ucrainene și să fie o singură lovitură de berbece care să treacă rapid prin Herson și să intre în Peninsula Crimeea.

Întrebat cum crede că vor evolua lucrurile în această primăvară, analistul militar român a explicat: „Deja ține de domeniul convingerilor celor de la Bruxelles, mă refer la sediul Alianței Nord-Atlantice, dar și de la Mons, unde este Comandamentul Suprem al Forțelor Aliate din Europa, că după 1 martie Federația Rusă va disloca acolo (în Ucraina, n.r.) 15 divizii de mobilizați, care acum se antrenează pe teritoriul Federației Ruse. Ei se vor adăuga celor 280.000 de militari ruși care se află în acest moment în sudul și estul Ucrainei, scopul fiind clar o nouă ofensivă”.

Ofensiva pe care o are în vedere Moscova este recucerirea teritoriului pierdut la Harkov, extinderea Republicii Populare Donețk spre vest, în Donbasul care încă mai este controlat de forțele armate ucrainene.

În mod surprinzător, pentru zona Zaporojie, chiar dacă ieri se lăudau cu o înaintare pe anumite aliniamente, sunt câteva zeci de metri sau câteva sute de metri, acolo probabil că va fi acalmie, deși ei au de gând, dacă succesul în Donbas este cel scontat și mizează pe cucerirea orașului Bakhmut, atunci să facă o joncțiune și să se îndrepte spre centrul Ucrainei”, a continuat el.

În zona Hersonului nu vor ataca, vor rămâne pe loc pentru că preferă să aibă poziții defensive puternice, pentru că, apărând partea din Herson care le aparține acum, practic apără Peninsula Crimeea. Există o mare teamă la Statul major al armatei ruse să nu vină o surpriză strategică din partea armatei ucrainene, cum a mai avut parte, și să fie o singură lovitură de berbece care să treacă rapid prin Herson și să intre în Peninsula Crimeea, acel eșalon pe care Statul major al armatei ucrainene îl pregătește, cu noi blindate, cu armament performant, capabil să distrugă defensiva rusă din Crimeea, dar aceasta este doar o proiecție”, a mai spus Ion Petrescu, conform b1tv.ro.

Vezi și:

Ne aflăm în pragul celui de-al Treilea Război Mondial? Fregata rusă ‘Admiral Gorșkov’ a simulat trageri cu rachete Zircon în Oceanul Atlantic

articolul original.

Ieșire a lui Volodimir Zelenski: ‘Întreaga Ucraină va auzi sunetele victoriei’

22 January 2023 at 11:45
image

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a felicitat pe ucraineni de Ziua Unităţii şi şi-a exprimat încrederea că ţara sa va ieşi victorioasă în detrimentul Rusiei, transmite duminică dpa.

Atacul Rusiei din 24 februarie 2022 a dus la o „nouă renaştere a unităţii noastre ucrainene”, a transmis Zelenski într-o înregistrare video emoţionantă, potrivit sursei citate.

Milioane de oameni în Ucraina s-au unit astăzi să-şi apere ţara, a adăugat şeful statului.

„Fiecare regiune o protejează pe cealaltă. (…) Şi noi toţi împreună apărăm Kievul. Şi noi toţi împreună apărăm Harkovul. Şi noi toţi împreună eliberăm Hersonul”, a declarat preşedintele ucrainean.

Oraşul Herson se află sub control ucrainean, dar o mare parte a regiunii cu acelaşi nume se află sub ocupaţia trupelor ruse, aminteşte dpa.

„Şi vom câştiga. Împreună. Şi întreaga Ucraină va auzi sunetele victoriei”, a declarat Zelenski, insistând încă o dată că toată Ucraina va fi eliberată, inclusiv Peninsula Crimeea, anexată ilegal de Moscova în 2014.

Ţara sărbătoreşte Ziua Unităţii Ucrainene la 22 ianuarie, dată la care, în anul 1919, a fost proclamat Actul de Unificare a Republicii Populare Ucrainene (Ukrainska Narodna Respublika) cu Republica Populară a Ucrainei Occidentale (Zahidno-Ukrainska Narodna Respublika), informează agerpres.ro

articolul original.

Washingtonul începe să se arate dispus să ajute Ucraina să-i atace pe ruși în Crimeea

19 January 2023 at 05:11
By: -
image

Administraţia Biden începe să-şi flexibilizeze poziţia avută până acum în războiul din Ucraina şi ia în considerare argumentul Kievului că are nevoie de arme mai puternice pentru a lovi peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014 şi unde se află aproximativ 70.000 de soldaţi ruşi şi mai multe baze militare importante ale Moscovei.

Statele Unite au susţinut tot timpul că peninsula Crimeea – anexată ilegal de Moscova în 2014 – este parte a Ucrainei, relatează The New York Times.

Cu toate acestea, administraţia Biden a menţinut o linie intransigentă de la invazia rusă din februarie 2022, refuzând să furnizeze Kievului armele de care ar avea nevoie pentru a ţinti peninsula Crimeea, pe care Rusia o foloseşte ca bază pentru a lansa lovituri devastatoare. Acum, această linie dură a administraţiei americane începe să se înmoaie.

După luni de discuţii cu oficialii ucraineni, administraţia Biden începe în cele din urmă să admită că Kievul ar avea nevoie de puterea necesară pentru a lovi acest "sanctuar" rusesc, chiar dacă o astfel de mişcare ar creşte riscul de escaladare, au declarat mai mulţi oficiali americani citaţi sub protecţia anonimatului de cotidianul newyorkez.

Flexibilizarea poziţiei s-a produs pe măsură ce administraţia Biden a început să fie convinsă că dacă armata ucraineană arată Moscovei că îi poate ameninţa controlul asupra Crimeei, asta ar consolida poziţia Kievului în orice negocieri viitoare.

În plus, temerile că Kremlinul ar putea riposta folosind o armă nucleară tactică s-au diminuat, au declarat oficialii şi experţii americani, deşi aceştia au avertizat că riscul rămâne totuşi valabil.

Noua atitudine cu privire la Crimeea arată cât de departe au ajuns oficialii administraţiei Biden faţă de începutul războiului, când erau reticenţi chiar şi în a recunoaşte public faptul că Statele Unite furnizau rachete antiaeriene Stinger pentru trupele ucrainene, punctează The New York Times.

Acum, scrie cotidianul, administraţia Biden ia în considerare ceea ce ar fi una dintre cele mai îndrăzneţe mişcări ale sale de până acum, ajutând Ucraina să atace peninsula pe care preşedintele Vladimir Putin o consideră parte integrantă a încercării sale de a restabili gloria de altădată a Rusiei.

O punte terestră cheie

Oficialii americani discută cu omologii lor ucraineni despre utilizarea armelor furnizate de americani, de la sisteme de rachete HIMARS la vehicule de luptă Bradley, pentru a viza, eventual, cu ajutorul lor, reobţinerea controlului asupra punţii terestre ce funcţionează ca rută de aprovizionare critică pentru trupele ruse şi care leagă Crimeea de Rusia prin oraşele Melitopol şi Mariupol, ocupate în prezent de ruşi.

Cu toate acestea, preşedintele Biden nu este încă pregătit să ofere Ucrainei sistemele de rachete cu rază lungă de acţiune de care Kievul ar avea nevoie pentru a ataca instalaţiile ruseşti din peninsulă.

Oficialii ucraineni au insistat mult timp asupra faptului că peninsula Crimeea este o ţintă importantă pentru atacurile lor şi că presiunea militară continuă asupra bazelor ruseşti de acolo ar fi o parte semnificativă a strategiei lor.

În Crimeea se află flota rusă a Mării Negre, există o importantă bază aeriană, posturi de comandă şi centre logistice care sprijină operaţiunile ruseşti din sudul Ucrainei şi de aceea, peninsula reprezintă un punct de interes major în planurile de luptă ale Kievului.

Principalul motiv pentru care forţele ruseşti au reuşit să cucerească teren în sudul Ucrainei anul trecut a fost că au avut sprijin dinspre Crimeea, a recunoscut un oficial american. 

articolul original.

Generalul (r) Virgil Bălăceanu: ‘Până la posibila ajungere a armatei ucrainene să elibereze Crimeea este un drum foarte lung. Este foarte posibil ca Rusia să amenințe direct și chiar să folosească arma tactică nucleară’

15 January 2023 at 15:30
image

Generalul (r) Virgil Bălăceanu a comentat avertismentul lansat de generalul american în retragere Kevin Ryan, care sugera că Rusia va folosi arma nucleară în Ucraina dacă va fi pe cale să piardă războiul – și s-a arătat de părere că „există o linie roșie și linia roșie înseamnă Crimeea”, peninsula anexată ilegal de Moscova în 2014.

Întrebat dacă e valabilă ipoteza lansată de Kevin Ryan, generalul român în rezervă a spus:

„Generalul Ryan face o analiză foarte bună din mai multe perspective. Da, există o linie roșie și linia roșie înseamnă Crimeea. Este foarte posibil ca Rusia să amenințe direct și chiar să folosească arma tactică nucleară, cel mai probabil, cum descrie și Ryan, acest scenariu într-o zonă mai puțin populată și, sigur, o armă nucleară tactică de putere mică sau foarte mică”.

„Putem să luăm în calcul așa ceva, dar până la posibila ajungere a armatei ucrainene să elibereze Crimeea este un drum foarte lung pentru că sunt sute de mii de kilometri pătrați, mai bine de 100.000 de kilometri pătrați, care ar trebui eliberați din cele patru regiuni”, a adăugat Virgil Bălăceanu.

„Deci ar trebui contraofensiva ucraineană să aibă succes, mai ales în Herson, în Zaporojie, ca să deschidă direcțiile de contraofensivă spre Crimeea, or Hersonul, deși rușii au părăsit capul de pod de pe malul drept al fluviului Nipru, este cea mai consolidată regiune la ora actuală din punct de vedere al pregătirii apărării”, a continuat el.

„Se execută lucrări de fortificații masiv, se execută lucrări de fortificații betonate, se pregătește apărarea pe cel puțin trei aliniamente și să nu mai discutăm și despre faptul că Nipru, la ora actuală, este un obstacol puternic pentru o contraofensivă ucraineană. Foarte puțin probabil să aibă succes, ținând seama că este un fluviu foarte lat și că rușii și-au consolidat apărarea și și-o consolidează în continuare pe malul stâng”, a explicat Virgil Bălăceanu.

„Ar mai fi o altă axă, mai favorabilă desfășurării unei contraofensive, de mai mult timp luată în calcul de către ruși. Mai probabilă este axa Zaporojie-Melitopol, însă până ajunge la desfășurarea unei contraofensive pe axa Zaporojie-Melitopol să vedem dacă ucrainenii au succes pe axa Svatove-Kreminna, pentru că rușii au întărit apărarea, ultimele informații ne spun, inclusiv pe Kreminna și Liman”, a mai spus generalul în rezervă, conform b1tv.ro

Citește și:

Un fost general american avertizează: ‘Atunci cred că armata rusă și conducerea vor folosi o armă nucleară. Nivelul victimelor s-ar putea apropia de Hiroshima’

articolul original.

Theodor Paleologu: ‘Trebuie să înțelegem istoria Crimeei. Pentru că răpirea acestei părți din teritoriul Ucrainei, are consecințe enorme pe plan internațional. Este ca un domino: lovești o piesă, și s-ar putea să se răstoarne toate celelal

14 January 2023 at 14:30
image

Theodor Paleologu, eseist, istoric, diplomat, om politic și președintele Fundației Paleologu, susține că peninsula Crimeea este mărul discordiei între Rusia și Ucraina de sute de ani, nu doar din 2014, când a fost anexată de Kremlin. Teritoriul a aparținut Ucrainei până la venirea tătarilor, care au fost forțați să plece, când Crimeea a fost ocupată de Imperiul Țarist. Mai aproape de zilele noastre, comuniștii au deportat ceea ce mai rămăsese din populația tătară, și au “rusificat” peninsula. Așa s-a ajuns ca, astăzi, populația sa să fie majoritar rusească, deși se află pe teritoriul Ucrainei.

Theodor Paleologu: Cum să nu vorbim despre Crimeea, care este “pomul” discordiei între Rusia și Ucraina? Și trebuie să ne întoarcem în antichitate, pentru că în antichitate îi avem pe sciți, care domină partea de sud a actualei Ucraine și, evident, Crimeea. De altminteri, tot felul de legende grecești ne vorbesc despre sciți. L-am pomenit pe Anacarsis, care este un fel de Zamolxe al sciților, un înțelept. Apoi, avem faimoasa legendă legată de Ifigenia, care a fost sacrificată pentru ca grecii să poată ataca Troia. Numai că, spune legenda, Ifigenia a fost „teleportată” în Crimeea, și apoi adusă înapoi de acolo de fratele său, Oreste.

Mai târziu, avem o prezență grecească importantă în zonă, o prezență bizantină, o prezență a goților. De asemenea, sunt podoabe extraordinare de origine gotică în Ucraina. La fel cum și pe teritoriul României au fost prezenți goții, care de la sudul actualei Ucraine, trecând prin actuala Românie, au ajuns până în Spania, Italia și Africa de Nord. Apoi Crimeea, de asemenea, e parte, evident, din Imperiul Kievean al lui Vladimir. De altminteri, Vladimir s-ar fi convertit și ar fi fost botezat în Crimeea.

Crimeea a fost a tătarilor timp de 500 de ani, după care a fost „rusificată” forțat

De asemenea, există o prezență italienească importantă, în Evul Mediu, ceva mai târziu. În secolele XIII-XIV, avem o prezență italiană și, mai devreme deja, venețiană, genoveză, care însă a fost eliminată de tătari. Pentru că, în secolul XIII, în anii 1230, mongolii pur și simplu devastează Imperiul Kievean. Kievul este ocupat în 1240, și în Crimeea se stabilește Hanatul Crimeei. Practic, Crimeea este sub dominație tătărească până târziu în secolul XVIII, pe vremea Ecaterinei cea Mare. Deci, avem o prezență de câteva sute de ani – din secolul XIII, până în secolul XVIII -, sunt 500 de ani de prezență tătărească. De altminteri, majoritatea populației era tătărească până târziu.

Sigur că rușii, Imperiul Țarist, au rusificat Crimeea, ca și în alte zone. A adus ruși în Crimeea și, în perioada celui de-al doilea Război Mondial, Stalin i-a deportat pe toți tătarii din Crimeea, sub pretextul că ar fi colaborat cu Germania nazistă. În 1944, pur și simplu au fost urcați în vagoane și deportați cu toții. Acum, sigur că există o amprentă rusească foarte importantă asupra Crimeei – orașe care au fost construite de ruși, există o majoritate rusească în Crimeea. Nu există o majoritate ucraineană, din punct de vedere etnic, în Crimeea.

“Crimeea e ca prima piesă dintr-un domino, pentru ordinea mondială: dacă lovești o piesă, s-ar putea să se răstoarne toate celelalte”

Problema este însă alta, și anume integritatea teritorială a Ucrainei, care este una dintre bazele ordinii internaționale de după căderea Comunismului. Atingerea frontierelor Ucrainei va produce – și produce deja – efecte în lanț. Mai exact, subminează întreaga logică a nonproliferării nucleare. Pentru că Ucraina a renunțat la arsenalul său nuclear, în schimbul recunoașterii integrității sale teritoriale. Rusia, Statele Unite, s-au angajat să apere integritatea teritorială a Ucrainei.

De aceea, criteriul etnic invocat de Rusia, în 2014, pentru atacarea și anexarea Ucrainei, este o foarte gravă violare a dreptului internațional. Și, practic, subminează toate eforturile de a limita proliferarea nucleară. Pentru că oricine poate trage concluzia foarte simplă: “dacă n-ai arme nucleare, vine altul cu arme nucleare, și-ți ocupă bucăți din teritoriul tău, pe motiv că are o prezență etnică acolo”.

Trebuie să înțelegem care este istoria acestei zone. Trebuie să înțelegem istoria Crimeei foarte bine și, de asemenea, să ne dăm seama că este o miză foarte importantă a relațiilor internaționale. Pentru că răpirea acestei părți din teritoriul Ucrainei nu se referă doar la acea bucată de pământ, are consecințe enorme pe plan internațional. Este ca un domino: lovești o piesă, și s-ar putea să se răstoarne toate celelalte, conform stirileprotv.ro

articolul original.

Generalul Ben Hodges: Ucraina va recupera Crimeea până la sfârşitul lunii august

12 January 2023 at 07:24
image

Fostul comandant al forțelor armate americane în Europa, generalul în rezervă Ben Hodges, consideră că Ucraina va elibera Crimeea de sub ocupaţie rusă până la sfârșitul lui august 2023.

Hodges spune că Ucraina nu va fi niciodată în siguranță atât timp cât Rusia va controla Crimeea

„Ucraina va elibera Crimeea până la sfârșitul lunii august, iar apoi, în curând, va urma restul” – a asigurat Hodges, într-un interviu acordat agenţiei ucrainene RBC.

Potrivit acestuia, Ucraina nu va fi niciodată în siguranță și nu își va putea restabili economia atât timp cât Rusia va controla Crimeea.

„De aceea, este important ca Ucraina să elibereze Crimeea, iar eu mă aștept ca acest va fi făcut înainte de sfârșitul lunii august” – a reiterat generalul în rezervă Ben Hodges, citează Rador.

articolul original.

Șeful Statului Major al Uniunii Europene: Rusia a pierdut 60% dintre tancurile de luptă în Războiul din Ucraina

4 January 2023 at 21:15
image

Șeful Statului Major al Uniunii Europene (EMUE/EUMS), amiralul Hervé Bléjean, a transmis că Moscova a pierdut, de la începutul Războiului rus în Ucraina, 60% din stocul total de tancuri de luptă şi 70% din stocul de rachete adaptate unor ţinte terestre.

De asemenea, ”40% dintre vehiculele de transport (ruseşti) de trupe şi 20% din artileria rusă” au fost scoase din uz, potrivit acestor transcrieri.

Statul Major al Uniunii Europene – o agenţie însărcinată cu alertarea, evaluarea şi planificarea strategică – evaluează pierderile ruse la ”cel puţin 60.000 de combatanţi ruşi ucişi şi la de trei ori mai mulţi răniţi – adică aproximativ 250.000 de combatanţi ruşi sunt scoşi din serviciu în prezent”.

Pierderile ucrainene sunt „în mod paradoxal” mai greu de înregistrat şi ”sunt mai puţin importante ca cele ale ruşilor, dar sunt cu toate acestea considerabile”.

La Kiev, ”obiectivul pe termen scurt al ucrainenilor este să pună pe picioare trei noi corpuri de armată până în martie 2023, cu un volum estimat de 75.000 de oameni”, cu scopul de a ”prelua inţiativa operaţiunilor în primăvară”.

”Acest obiectiv foarte ambiţios corespunde practic volumului forţei operaţionale terestre a Forţelor Terestre franceze”, estimează şeful Statului Major al Uniunii Europene.

În vederea acoperirii acestor pierderi, Moscova a decretat, la sfârşitul lui septembrie, o ”mobilizare parţială” a 300.000 de rezervişti.

Însă aceasta, a recunoscut Kremlinul, a fost marcată de ”numeroase disfuncţionalităţi”.

”În loc de combatanţi, ei vor fi folosiţi la multiplicarea liniilor apărării pe teritoriile ocupate ilegal”, estimează Hervé Bléjean.

Amiralul a revenit atunci asupra impactului sancţiunilor asupra economiei ruse, afectată de ”o lipsă de materie primă şi componente electronice pentru a se dota cu noi materiale”.

”Din acest motiv, militarii ruşi iau televizoare, maşini de spălat, etc. în timpul retragerii lor. Obiectivul nu este atât să-şi amenajeze locuinţele, cât să furnizeze materiale industriei ruse. Însă nu este suficient pentru a-i reda puterea”, preconizează el.

Şeful Statului Major al Uniunii Europene preconizează că ”ofensiva din primăvară” va avea ”ca obiectiv să continue înaintarea începută în septembrie” în Harkov şi Herson.

Kievul, ”purtat de impulsul său”, ”vrea să câştige războiul, să recucerească Crimeea şi oblasturile Lugansk şi Doneţk”, afirmă el.

”Mai puţin în cazul unei surprize în domeniul negocierilor, o ofensivă sângeroasă va avea loc în primăvară”, estimează şeful Statului Major al Uniunii Europene, conform news.ro

articolul original.

Ziua 315 de război. Putin e iar „pe moarte”. Moscova a pierdut 60% din tancuri și 70% din stocul de rachete

4 January 2023 at 20:21
image

Ziua 315 de război a început cu un nou bilanț al rușilor morți în atacul de la Makiivka. Astfel, Moscova nu numai că recunoaște proporția atacului, dar admite și că de vină a fost neprofesionalismul soldaților, care la trecerea dintre ani și-au sunat rudele.

Încercând să limiteze nemulțumirea din țară, Ministerul Apărării de la Moscova a anunțat că a distrus 35 de sisteme HIMARS, rachete folosite în atacul de la Makiivka. Doar că Ucraina nu a primit decât 20 astfel de unități până acum.

În ce privește situația de pe front, atacuri au avut loc de la primele ore în estul Ucrainei, în timp ce forțele Kievului au făcut o nouă încercare de atac cu drone în Crimeea.

La nivel diplomatic, Dmitri Rogozin i-a trimis lui Emmanuel Macron fragmentul de obuz extras din corpul său, amenințându-l că va plăti, împreună cu ceilalți lideri NATO.

Iar şeful serviciilor militare ucrainene de informaţii dă asigurări că Putin este ”pe moarte”.

Până una alta, liderul de la Kremlin a participat la lansarea la apă a unei fregate înarmate cu noile rachete hipersonice de croazieră Zircon, despre care a spus că sunt invincibile.

Situația pe front

  • Atacuri la primele ore în est - Alarmele antiaeriene au răsunat în estul Ucrainei la primele ore. Atacuri au vizat Cernihovul, Poltava, Harkov, Zaporojie, Donețk, Lugansk, Kirovohrad și Dnepropetrovsk.
  • Explozii în Crimeea - Mai multe explozii au fost auzite în Crimeea. Guvernatorul din Sevastopol Mihail Razojaev a anunțat că două drone au fost doborâte în apropiere de aeroportul Belbek.
  • Minciunile Rusiei - Rusia spune că a distrus 35 de unități HIMARS, deși Ucraina a primit doar 20.
  • Problema dronelor iraniene - New York Times a făcut un calcul despre costurile apărării ucrainene de dronele kamikaze lansate de ruși. O dronă iraniană Shahid costă în jur de 20.000 de dolari, iar o rachetă lansată pentru a o doborî costă de la 140.000 de dolari (S-300) la jumătate de milion de dolari sau chiar un milion (rachetele americane NASAMS). Asta, pe termen lung, plasează Rusia în avantaj.
  • Pierderile Rusiei - Moscova a pierdut în acest război ”60% din stocul total de tancuri de luptă şi 70% din stocul de rachete adaptate unor ţinte terestre”, estima şeful Statului Major al Uniunii Europene (EMUE/EUMS), amiralul Hervé Bléjean, într-o reuniune, la 16 noiembrie, cu uşile închise, a Comisiei Apărării din cadrul Adunării Naţionale franceze, a cărei retranscriere a fost făcută publică miercuri. De asemenea, ”40% dintre vehiculele de transport (ruseşti) de trupe şi 20% din artileria rusă” au fost scoase din uz, potrivit acestor transcrieri. Aceeaşi sursă evaluează pierderile ruse la ”cel puţin 60.000 de combatanţi ucişi şi la de trei ori mai mulţi răniţi - adică aproximativ 250.000 de combatanţi ruşi scoşi din serviciu în prezent”.
  • Urmează lovituri în inima Rusiei - Ruşii ar trebui să se aștepte la noi lovituri în inima ţării, a declarat șeful serviciilor de informații militare ucrainene, Kirilo Budanov. El a subliniat că atacurile vor lovi „din ce în ce mai adânc” în interiorul Rusiei, fără a spune însă clar că Ucraina va fi în spatele lor. Detalii AICI

Atacul de la Makiivka

  • Moscova crește bilanțul la Makiivka - Ministerul Apărării din Rusia a crescut bilanțul morților în urma loviturii ucrainenilor de la Makiivka de la 63 la 89. Printre cei morți se numără și adjunctul regimentului, locotenent colonelul Bachurin. Mai mult, instituția recunoaște că baza a putut fi țintită din cauză că soldații ruși au dat telefoane familiei la intrarea în noul an. Amintim că armata ucraineană spune că în atac au murit 400 de soldați ruși și alți 300 au fost răniți. Detalii despre atac AICI.
  • Greșeala fatală - Ministerul britanic al Apărării spune că motivul pentru care sunt atât de multe victime la Makiivka este că rușii aveau depozitate muniții lângă bază, o greșeală care arată lipsa de profesionalism a armatei lui Putin.
  • Ucraina spune că nu telefoanele au fost de vină - Un reprezentant al armatei ucrainene a sesizat ''desfăşurarea unor grupuri atât de mari de soldaţi noi mobilizaţi - ceea ce înseamnă că nu sunt foarte antrenaţi, nici foarte bine coordonaţi - în spaţii largi inadecvate adăpostirii în caz de pericol''. ''Este clar că această (folosire a telefoanelor - n.red.) nu a fost cauza principală (a reperării soldaţilor ruşi - n.red.). Cauza principală a fost că ei au fost incapabili să-şi desfăşoare sub camuflaj acest personal. Iar noi am profitat de asta, am detectat bine ţinta şi am distrus-o''.
  • Rușii, carne de tun pentru Putin - Institutul pentru Studiul Războiului vorbește în raportul zilnic de faptul că Moscova folosește în război cetățeni neantrenați pe post de carne de tun, iar asta contribuie la creșterea nemulțumirii față de comandanții ruși.

Alte informații relevante

  • Putin a trimis în lume racheta invincibilă - Vladimir Putin a participat miercuri la lansarea la apă a unei fregate înarmate cu noile rachete hipersonice de croazieră Zircon, despre care a spus că sunt invincibile: „De această dată nava este echipată cu cel mai nou sistem de rachete hipersonice - Zircon -, care nu are seamăn. Vreau să urez echipajului navei succes în serviciul lor pentru binele Patriei". Fregata va naviga prin Oceanul Atlantic, Oceanul Indian şi Marea Mediterană. Mai multe detalii despre rachetele Zircon AICI.
  • Putin e pe moarte? - Zvonuri despre starea sănătăţii lui Vladimir Putin continuă să fie vehiculate, iar directorul serviciilor militare ucrainene de informaţii Kirilo Budanov dă asigurări că Putin este ”pe moarte”. ”El (Putin) va muri foarte repede, cred, sper. Noi credem că este vorba despre un cancer”, declară Budanov, care subliniază că deţine aceste informaţii din ”surse umane”.
  • Rogozin îl amenință pe Macron - Dmitri Rogozin, care a fost rănit la finalul anului trecut în Donbas, a trimis Ambasadei Franței din Rusia fragmentul de obuz extras de medici din corpul său: „Acesta este fragmentul extras de chirurgi din coloana mea, vă rog să i-l dați lui Emmanuel Macron și să-i spuneți că nimeni nu va scăpa de responsabilitatea crimelor de război comise în Donbas de Franța, SUA, Marea Britanie și alte țări NATO”. Detalii AICI
  • Tancuri uşoare din Franţa - Preşedintele Emmanuel Macron l-a anunţat pe Zekenski că Franţa va furniza armatei ucrainene tancuri uşoare. Macron a discutat, miercuri, aproximativ o oră cu Zelenski. "Este prima dată când forţele armate ucrainene primesc tancuri de concepţie occidentală", a precizat un oficial francez.
  • Ajutor pentru iarnă - Premierul Canadei Justin Trudeau a promis Ucrainei tot ajutorul necesar pentru a trece peste iarnă, într-o convorbire cu Zelenski.
articolul original.

Drama copiilor ucraineni ținuți ostatici în taberele din Crimeea: Au plecat pentru două săptămâni și nu s-au mai întors

27 December 2022 at 22:04
By: -
image

Orașul Herson a fost eliberat de forțele ucrainene în noiembrie. Dar pentru unii, urmările ocupației ruse nu s-au încheiat.

Nadia și-a trimis în octombrie fiul de 14 ani într-o tabără de vară din Crimeea, peninsula ocupată de Rusia din 2014. La sfârșitul lunii noiembrie, băiatul i-a trimis mai multe mesaje audio în care se aude cum directorul taberei le spune copiilor că nu le va permite întoarcerea în Herson din cauza simpatiei lor pro-ucrainene.

"Ești în Rusia! N-ar trebui să faci tot felul de prostii. Nu știu cine o să se ocupe de tine acum, n-o să te întorci în Herson, asta 100%… Poți să-i mulțumești mamei tale pentru asta", se aude spunând directorul taberei din Ievpatoria, Crimeea.

Asemenea multor părinți ucraineni, Nadia nu a dorit să-și trimită copilul într-o astfel de unitate, descrisă ca tabără de vară chiar și în alte perioade ale anului, ca să-și arate în vreun fel susținerea pentru Rusia. A făcut-o pentru că alți colegi ai copilului se duceau și spuneau că li se oferă o vacanță gratuită pe malul mării, relatează The Guardian.

Mulțumirile Rusiei pentru o mamă disperată

Fiul Nadiei a plecat din Herson pe 4 octombrie, iar conducerea taberei i-a tot prelungit șederea. La început, i-au spus că nu-i dau drumul pentru siguranța lui, iar după ce forțele ucrainene au intrat în Herson, au spus că nu-l trimit acasă pentru că orașul era "sub ocupație" rusă.

În mesaje, directorul i-a spus clar copilului care e problema: imaginea lui de profil de pe Telegram avea un trident ucrainean, simbolul național al țării. În plus, mama lui a spus că vrea ca el să se întoarcă în Ucraina, ceea ce arată că ea consideră Hersonul o parte a Ucrainei, nu a Rusiei, în ciuda propagandei Moscovei care insistă că acest oraș aparține Rusiei.

Cazul Nadiei nu este singular. Sute de copii ucraineni, cu vârste de la șase la 16 ani, din Herson și din regiunile Harkovului, au rămas blocați în taberele de vară rusești cu săptămânile, iar în unele cazuri cu lunile.

Oamenilor li se spune că își pot lua copiii înapoi doar dacă se prezintă personal, ceea ce implică trecerea punctelor neoficiale de frontieră, o soluție foarte riscantă, sau părăsirea Ucrainei și călătoria prin Ucraina și țările baltice. Însă mulți părinți au venituri foarte reduse și nu-și permit să călătorească.

Din punct de vedere legal, deși și-au trimis voluntar copiii, oamenii și-au dat acordul pentru o scurtă perioadă. Convenția ONU asupra drepturilor copiilor interzice "transferul ilicit și nereturnarea copiilor peste hotare", astfel că Rusia este obligată să-i trimită înapoi.

Sutele de copii din taberele de vară rusești se adaugă altor sute de copii din orfelinatele din zonele ocupate luați în timpul ocupației.

Tabere pentru reeducarea viitoarei generații

Unii dintre părinți cred că Rusia vrea să folosească minorii în schimburi pentru prizonieri de război. Alții cred că Moscova vrea să asimileze copiii și plănuiește să-i țină în Rusia.

Taberele au fost prezentate în școlile din zonele ocupate ca locuri de recreere de pe litoral care oferă activități precum diverse sporturi, arte și jocuri. Însă copiilor li s-au prezentat versiunile ruse despre invadarea Ucrainei, precum și istoria și cultura rusă, potrivit unor înregistrări video postate online. Într-una dintre acestea, sute de copii pot fi văzuți pe terenul de sport al unei școli din Crimeea, cântând imnul național al Rusiei. Cei mai mulți par să nu știe versurile.

Reprezentantul Ucrainei pentru drepturile omului, Dmitro Lubineț, a spus că aceste practici fac parte din "genocidul Rusiei împotriva Ucrainei", de ștergere a identității ucrainene prin "reeducarea viitoarelor generații". Lubineț spune că rușii n-au fost interesați de întoarcerea copiilor, iar "întoarcerea fiecărui copil este ca o operațiune specială".

Autoritățile ucrainene le-au cerut părinților să nu dea publicității numele copiilor, întrucât asta ar putea îngreuna eforturile de recuperare, iar din acest motiv numele părinților din articolul publicat de The Guardian nu sunt cele reale.

În cel puțin câteva cazuri, conducerile taberelor au spus că nu plănuiesc să trimită copiii înapoi. În altele, aceștia au fost mutați dintr-o tabără într-alta fără ca părinții să fie anunțați. Natalia, o femeie din regiunea Herson, a bătut drumul până în Crimeea ca să-și ia fiica acasă, dar acolo i s-a spus că a fost transferată într-o tabără din Republica Adîgheia, o enclavă din Krasnodar. Ea a făcut încă o călătorie lungă și, din fericire, și-a găsit fiica acolo.

Nu se știe exact câți copii ucraineni au rămas în mâinile rușilor. La mijlocul lunii octombrie, agenția rusă de presă TASS a transmis că în taberele de vară din Crimeea se aflau aproximativ 4.500 de copii din Herson și Zaporojie.

Natalia a spus că cel puțin 100 de copii care au călătorit cu fiica ei sunt încă acolo. Înregistrări video recente făcute în unele din cele cinci tabere din Crimeea în care sunt copii ucraineni sugerează că sute de copii se află și acum acolo.

De ce încearcă părinții să se descurce singuri

Problema e mai complicată pentru că mulți dintre părinți nu se adresează autorităților ucrainene. Le e teamă că vor fi considerați colaboraționiști sau susținători ai Rusiei și încearcă să rezolve pe cont propriu, a explicat un bărbat care a reușit să-și ia fiul înapoi la începutul lunii octombrie.

Cei mai mulți părinți și copii care au ajuns în taberele din Crimeea spun că sunt condiții bune acolo. Copiii au fost cazați în camere asemănătoare cu cele de hotel, au fost duși la delfinariu, la muzee și la plajă. Autoritățile ruse din Crimeea susțin că în acest an au cheltuit 1,2 miliarde de ruble (18,5 milioane de euro) cu taberele în care au ajuns și mulți copii ruși.

Ideea din spatele taberelor pare să fie de a arăta tot ce are mai bun Rusia și de a-i integra pe copii în noua lor țară. Membrii conducerilor acestor unități au spus în interviuri că salvează copiii care sunt victime ale războiului și ai statului ucrainean.

În imaginile din taberele de copii postate de autoritățile din Herson pe rețelele de socializare, copiii pot fi văzuți purtând steagul Rusiei, cântând imnul acestei țări și cântece sovietice. O fată de nouă ani din orașul Herson, pe care mama a luat-o acasă în octombrie, a spus că, pe lângă jocuri și sporturi, au avut parte de "lecturi despre război".

"Sarcina noastră este să înlăturăm presiunea psihologică pusă pe copiii care vin din zonele unde e război", a spus Tatiana Makarova, șefa programului pentru Herson și Zaporojie la Artek, una dintre cele mai mari tabere din Crimeea, pentru postul Crimea24 TV.

Nadia spune că s-a certat cu fiul ei la început, fiindcă nu dorea să-l lase în tabără, dar în cele din urmă a cedat. "M-am gândit: OK, sunt două săptămâni, e pe malul mării, o să se odihnească și o să se întoarcă", a spus ea. De atunci au trecut două luni.

T.D.

articolul original.

De ce este Crimeea cel mai prețios atu pe care îl are al lui Zelenski pentru negocieri

15 December 2022 at 22:05
By: -
image

Crimeea este atât de importantă pentru Kiev și pentru Moscova, încât niciuna dintre părți nu ia, oficial, în calcul ideea de a renunța la ea. Cine va ceda până la urmă?

Într-o intervenție pe care puțini au observat-o, fostul premier britanic Boris Johnson, unul dintre cei mai devotați aliați ai lui Volodimir Zelenski, a spus că dacă trupele ruse s-ar întoarce în teritoriile ocupate de Rusia înaintea invaziei din 24 februarie, acest lucru ar reprezenta o bază pentru redeschiderea dialogului dintre Ucraina și Rusia.

Prin urmare, Ucraina va trebui să accepte faptul că retragerea trupelor ruse din Crimeea nu ar fi o condiție prealabilă pentru începerea negocierilor, se arată într-o analiză publicată de cotidianul britanic The Guardian.

Când a avansat această idee, într-un articol publicat săptămâna trecută de Wall Street Journal, Boris Johnson a confirmat concluzia la care au ajuns mai mulți diplomați: o preluare pe cale militară a peninsulei Crimeea - anexată de Rusia în 2014, acțiune respinsă de ONU - și revenirea acesteia sub controlul total al Ucrainei este însoțită de riscuri.

Fostul secretar de Stat american Henry Kissinger a avansat în The Spectator o propunere similară, argumentând că Rusia ar trebui să se retragă doar din zonele cucerite după luna februarie. Teritoriile ocupate în urmă cu aproape un deceniu, inclusiv Crimeea, "ar putea fi subiectul unei negocieri după încetarea focului". Iar dacă negocierile eșuează, "ar putea avea loc referendumuri supervizate internațional privind autodeterminarea", a scris Kissinger.

Putin vântură amenințarea nucleară, Zelenski nu se lasă

În fond, de ce este Crimeea fundamentală pentru Ucraina și pentru Rusia? Păstrarea peninsulei este atât de prețioasă pentru Vladimir Putin, încât există temerea că, dacă simte că-i scapă din strânsoare, ar putea pune în practică amenințarea cu arme nucleare tactice, provocând o escaladare terifiantă a conflictului. Acest scenariu face ca Washingtonul și Europa să rămână reținute și să cântărească cu mare atenție situația.

Oficial, Ucraina se opune încetării focului cât timp Putin păstrează orice teritoriu anexat din 2014. Zelenski a spus-o clar de nenumărate ori, de exemplu, la Forumul Economic din Singapore: "O simplă încetare a focului nu va face o minune. Dacă nu ne eliberăm întreg teritoriul, nu vom avea pace."

Zelenski a investit multe eforturi diplomatice în crearea Platformei Crimeea, un organism de coordonare menit să pună presiune pe pârghiile internaționale pentru a ține în vizor ocuparea ilegală a Crimeii. La întrunirea din august a acestei organizații, președintele Poloniei, Andrzej Duda, și-a exprimat în termeni clari susținerea pentru viziunea Kievului: "Crimeea este și a fost parte a Ucrainei la fel cum Gdańsk sau Lublin sunt părți ale Poloniei."

"Cred că mulți dintre noi trebuie să-și facă un examen de conștiință pentru ceea ce s-a întâmplat anul trecut. Nu cumva consimțirea ocupării Crimeii a fost de facto un semnal greșit din partea multor țări pentru Rusia?", a adăugat președintele polonez.

Sondajele în Ucraina arată o susținere de 85% a războiului până la reocuparea teritoriilor pierdute din 2014.

Armata ucraineană are în mod clar un plan pentru a ataca în sud, izolând peninsula și tăindu-le rușilor liniile de aprovizionare. În scenariul ideal, ar urma să atace dinspre malul estic al Niprului, urmând să ajungă la barajul care alimentează Crimeea cu 85% din volumul de apă.

Însă campania militară de subminare a rezistenței Crimeii e abia în fază incipientă. Pe 7 octombrie, forțele speciale ucrainene au lovit puternic podul de 19 kilometri din strâmtoarea Kerci, simbolul anexării de către Moscova și al reunificării mistice cu locul înființării Bisericii Ortodoxe ruse. Atacul a încetinit, dar nu a întrerupt linia de aprovizionare rusă.

Pe lângă lovitura de pe podul Kerci, au fost și alte acțiuni de slăbire a apărării Crimeii. Pe 9 august, șase explozii au avut loc în baza aeriană Saki din Novofedorivka. Cea mai mare bază militară rusească din Crimeea, de lângă Djankoi, a fost lovită în noiembrie. Iar populația din Crimeea e tot mai tensionată, tot întrebându-se ce depozit de muniție o să mai sară în aer.

Judecând după numărul recent de arestări sub acuzația de colaborare cu inamicul, se pare că și Moscova e nervoasă și caută să-i prindă degrabă pe membrii Atesh, mișcarea de rezistență din Crimeea.

Volodimir Havrilov, ministru adjunct al Apărării din Ucraina, a spus că forțele Kievului vor cuceri peninsula până la sfârșitul lunii decembrie. Într-un alt gest de bravadă, consilierul prezidențial Mihail Podoliak a sugerat că trebuie instituit un tribunal pentru judecarea crimelor de război în Crimeea, întrucât "ce a început în Crimeea trebuie să se termine acolo".

Iar fostul președinte ucrainean Petro Poroșenko a sugerat că o conferință precum cea de la Yalta ar putea fi organizată anul viitor în Crimeea.

Tentația ofensivei militare

Kievul are planuri pentru Crimeea. Dar este cucerirea sa practică sau chiar înțeleaptă? Analiștii militari britanici subliniază vulnerabilitățile acestei peninsule, inclusiv dependența acesteia de Ucraina continentală pentru apă.

La începutul invaziei din februarie, Rusia a cucerit hidrocentrala Kahovka, din sudul Ucrainei. Lacul de acumulare permite umplerea cu apă în aval a canalului Crimeii de Nord, cu o lungime de 400 de kilometri, construit în perioada sovietică pentru a alimenta zonele aride din sudul Ucrainei și din Crimeea cu apă din fluviul Nipru.

Cu opt ani înainte de anexarea de către Rusia, canalul a fost secat - Ucraina a reclamat că Rusia nu a plătit pentru furnizarea apei și a ridicat un dig din beton, provocând probleme cu irigațiile, recoltele și accesul la apă potabilă în Crimeea. Aproape 80% din terenurile agricole ale peninsulei au fost afectate, iar culturi precum cele de orez nu au mai fost posibile.

După invazie, trupele ruse au ajuns repede la Tavriisk, orașul în care canalul a fost închis, au distrus digul și au lăsat apa să curgă până la nivelul de 1,7 metri de la Dnipro până în Crimeea.

Oficialii britanici cred că obiectivul Ucrainei de a relua controlul asupra hidrocentralei Kahovka ca și asupra canalului Crimeii de Nord este atractiv și fezabil.

Însă discuțiile despre o ofensivă care să alunge cei 30.000 de soldați ruși din peninsulă intrigă Pentagonul. Generalul Mark Milley, șeful Statului Major american, a spus că "probabilitatea ca așa ceva să se întâmple curând nu este ridicată, din punct de vedere militar".

Varianta mai înțeleaptă: avansarea lentă și discuții cu Putin

Diplomații europeni cunosc statutul special al peninsulei. Conducerea Uniunii Sovietice a cedat-o Ucrainei în 1954, iar cea mai mare parte a populației este rusă. Mulți locuitori sunt pensionari ai flotei de la Marea Neagră.

Niciun sondaj de opinie de încredere nu a fost organizat aici după ocupație. Rezultatele reale ale referendumului pentru anexarea din 2014 au arătat că doar o treime din populație a votat pentru preluarea de către Rusia. De atunci, economia locală a evoluat binișor și s-a înregistrat o creștere a populației cu 300.000 de cetățeni ruși.

Mulți activiști pro-ucraineni și lideri de opinie ai comunității tătare din Crimeea au fost forțați să plece, iar de atunci populația a fost ținută captivă într-o bulă a presei pro-moscovite. "Când vorbim de cei care trăiesc în Crimeea, e cu totul altceva decât ce aveam acum opt ani", a spus vicepremierul ucrainean Olha Stefanișina.

Perspectiva unei prelungiri agonizante a războiului pentru eliberarea unei populații, pe care mare parte nu o dorește de fapt, ar fi un sfârșit fără glorie al campaniei ucrainene, subliniază analiza citată.

Chiar și unii diplomați ucraineni îndrăznesc s-o spună: chiar dacă ofensiva din sud izolează militar peninsula, ar fi mai înțelept să avanseze încet. În locul declanșării unei invazii prin mlaștina Sivaș, căreia nu degeaba i se spune și Marea Putredă, cu posibilități de mișcare destul de limitate pe uscat din cauza mareelor, ar fi mai bine să se încerce redeschiderea discuțiilor cu Rusia. Până atunci, se speră că Putin va fi într-un bucluc mai serios acasă, iar apărarea Crimeii ar deveni ultima lui grijă.

Alții sunt de părere că oferirea unui statut special de suveranitate Crimeii este posibilă. Însă încrederea într-o asemenea soluție e la pământ - un acord anterior i-a permis Rusiei să-și mențină flota în portul Sevastopol de la Marea Neagră cel puțin până în anul 2042. Putin l-a anulat în 2014.

T.D.

articolul original.

Digi24: Generalul Ben Hodges estimează că Ucraina va elibera Crimeea până în luna august

12 December 2022 at 16:41

Generalul american în retragere Ben Hodges, fost comandant al trupelor americane în Europa, a făcut luni o estimare referitoare la războiul din Ucraina, sugerând faptul că autoritățile de la Kiev vor recâștiga controlul asupra peninsulei Crimeea, anexată ilegal de Rusia, până în luna august, potrivit Sky News, citat de Digi24.

Rusia a preluat controlul asupra regiunii în 2014 și de atunci o ocupă în mod ilegal. Pierderea unui teritoriu pe care îl deținea chiar înainte de invazia tot mai problematică a Ucrainei din luna februarie ar reprezenta o rușine uriașă pentru președintele rus Vladimir Putin. Hodges, care a comandat forţele armate ale SUA din Europa între 2014 şi 2017, a afirmat că „Statul Major General al Ucrainei va continua să lovească cartierele generale rusești și liniile de comunicații (logistică) în următoarele săptămâni, până în februarie, pentru a crea condițiile pentru faza decisivă a campaniei, eliberarea Crimeei”.

articolul original.

Flota rusească lovită în Sevastopol, Moscova răspunde cu "jocurile foamei"

31 October 2022 at 07:16
image

BBC informează că atacul a avut în timp ce trupele ucrainene reiau cu succes teritoriul ocupat de trupele ruse după invazia începută pe 24 februarie.

Rusia a răspuns lansând atacuri la scară largă asupra infrastructurii ucrainene, în special asupra rețelei energetice a țării.

În ultimele săptămâni, mai multe atacuri au lovit peninsula, unde există o prezență masivă a armatei ruse. Sevastopol, cel mai mare oraș din regiune, găzduiește flota Rusiei de la Marea Neagră.

După cum transmite Euronews, guvernatorul orașului Sevastopol, instalat de ruși, a descris atacul cu drone drept cel mai „masiv" de la declanșarea conflictului.

Portul Sevastopol a fost închis „temporar" pentru nave și feriboturi după atac, au declarat autoritățile orașului.

Daily Mail titrează: "Putin renunță la acordul de furnizare a cerealelor din Ucraina – riscând să declanșeze foamete în masă în Lumea a Treia".

Și aceasta, după „povestea inventată" conform căreia marina britanică ar fi aruncat în aer gazoductul Nordstream și după ce Ucraina a atacat navele rusești din Crimeea cu drone sinucigașe, adaugă cotidianul britanic.

„Acordul privitor la cereale, pe care autoritățile ruse și ucrainene l-au semnat separat cu Turcia în iulie, a fost, alături de schimburile de prizonieri, singurul subiect asupra căruia Moscova și Kievul reușiseră să se înțeleagă" de la invadarea Ucrainei, observă El País.

În timp ce The New York Times notează că, potrivit ONU, exporturile realizate în cadrul acordului „au contribuit la scăderea prețurilor la alimente și la evitarea foametei la nivel mondial".

Conform pactului, „piloții ucraineni ghidează navele prin câmpurile minate" lăsate de forțele ucrainene în porturile Mării Negre, înainte ca „marina rusă să le asigure trecerea în siguranță către Turcia, unde echipele formate din reprezentanți ai celor trei țări inspectează transporturile înainte de a ajunge la destinația lor".

Rusia acuză UE că preia grânele destinate țărilor sărace

În Le Monde citim că la puțin timp înainte de anunțarea suspendării acordului, ministrul rus al Agriculturii, Dmitri Patrușev, acuza țările Uniunii Europene că își însușesc exporturile ucrainene care urmau să revină țărilor sărace. Aceste acuzații fuseseră anterior respinse de centrul de coordonare situat în Turcia.

Iar Libération vede în anunțul Moscovei "un pretext care confirmă o amenințare pe care Vladimir Putin o lăsa să se facă simțită de ceva vreme.

Ca reacție la atacul cu drone din portul Sevastopol, Rusia se retrage din acordul privind exporturile de cereale, semnat pe 22 iulie la Istanbul sub egida ONU.

Un acord vital pentru cele mai sărace țări de pe planetă, foarte dependente de cerealele ucrainene, dar și pentru Ucraina, pentru care este una dintre principalele surse de venit. Ucraina denunță „un pretext" prin vocea ministrului său de externe, Dmytro Kuleba, și cere „tuturor statelor să determine Rusia să pună capăt jocurilor foamei și să se angajeze din nou în îndeplinirea obligațiilor".

articolul original.

Ce înseamnă legea marțială a lui Vladimir Putin – posibile efecte pentru întreaga Rusie

21 October 2022 at 06:56
image

The Guardian explică faptul că decretul Kremlinului pune mai puternic economia Rusiei pe o bază de război. Putin a ordonat o „mobilizare economică" în șase provincii care se învecinează cu Ucraina, plus Crimeea și Sevastopol, pe care Rusia le-a anexat ilegal în 2014.

El a spus că acordă autoritate suplimentară liderilor din toate provinciile ruse pentru a menține ordinea publică și a crește producția în sprijinul războiului, care intră în a opta lună. Legea limitează, de asemenea, libertatea de a circula în și din cele opt provincii.

Pentru Financial Times, un punct vag formulat în decret îi permite lui Putin să adopte și alte măsuri. Aceasta indică posibilitatea ca întreaga țară să fie pusă pe picior de război.

Putin continuă să insiste că războiul este o „operațiune militară specială", un termen care evocă un conflict îndepărtat, care a permis majorității rușilor să-și desfășoare viața normal, până la acțiunea de mobilizare.

Postul francez de televiziune TF1 transmite că Vladimir Putin ar fi nevoit, pentru a-și atinge obiectivele, să apeleze la „măsuri mai drastice", precum „instaurarea legii marțiale, reorientarea producției industriale sau o potențială escaladare militară".

În detaliu, legea marțială ar face posibilă limitarea anumitor libertăți, mobilizarea masivă a mijloacelor pentru efortul de război și obligativitatea recrutării pentru toți rușii de peste 14 ani.

 

Decretele lui Putin trebuie citite printre rânduri

Pentru The Washington Post, rămâne neclar ce se va schimba pe teren, în regiunile extrem de militarizate aflate deja sub ocupație sau prinse în contraofensiva Ucrainei.

Principala schimbare ar putea fi un nou grad de acoperire juridică pentru acțiunile militare.

Dar, când vine vorba de decretele lui Putin, "merită întotdeauna să citiți literele mici", avertizează CNN.

Ordinul pare să lase spațiu pentru introducerea de restricții suplimentare în toată Rusia.

Decretul impune o serie de niveluri de alertă în regiunile rusești. În regiunea anexată Crimeea, în Krasnodar și în regiunile Belgorod, Bryansk, Voronej, Kursk, Rostov, autoritățile vor introduce un „nivel mediu de alertă" care va restricționa circulația și transportul și prevede „relocarea temporară a rezidenților în zone sigure", fără a oferi detalii suplimentare despre populațiile care ar putea avea nevoie să se deplaseze.

Nici Moscova nu este neatinsă. Decretul pune, de asemenea, două regiuni, care includ capitala și împrejurimile acesteia – pe o poziție de atenție crescută. Va fi de urmărit cum îi va afecta acest lucru pe locuitorii Moscovei, dintre care unii sunt deja zguduiți de mobilizarea parțială a lui Putin.

Publicația rusă în exil Meduza remarcă punctul trei al decretului, potrivit căruia, "dacă va fi necesar, alte măsuri pot fi aplicate în Federația Rusă în perioada legii marțiale".

Acest lucru, spune Meduza, "pare că acordă autorităților ruse noi puteri în afara regiunilor ocupate, unde legea marțială nu a fost declarată din punct de vedere tehnic".

articolul original.

Rușii au identificat vinovații atacului de pe podul Kerci

12 October 2022 at 09:20

Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a comunicat faptul că organizatorul atacului de pe podul Kerci, care asigură legătura cu Crimeea, este Kirill Budanov, șeful serviciilor secrete din Ucraina.

Budanov ar fi lucrat împreună cu 12 ofițieri, iar forțele rusești au reținut 9 dintre suspecți: 5 ruși, 3 ucraineni și un armean.

Conform informațiilor din presa rusă, dispozitivul exploziv folosit pentru atac a fost disimulat în role de film și transportat din portul Odessa în Bulgaria, la începutul lunii august.

Întreaga circulație a bunurilor și comunicațiile cu complicii au fost monitorizate de angajatul Serviciului Central de Informații din Ucraina, „Ivan Ivanovici”.

FSB a precizat că acesta a folosit un număr anonim de achiziții pe internet. Serviciul a publicat fotografii ale firmelor care au participat la organizarea atacului terorist și un film făcut cu raze X al camionului în care a fost plantat explozibilul. Razele X au arătat că expozibilul nu era vizibil din materialul cu care era ambalat.

articolul original.
❌