ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Marea Barieră de Corali arată semne de revenire

5 August 2022 at 21:00
image

Conform unui studiu, coralul s-a refăcut în urma furtunilor şi a fenomenelor de albire, ajungând la niveluri record în cea mai mare parte a Marii Bariere de Corali din Australia. Nordul şi centrul recifului au cea mai mare acoperire de corali de când a început monitorizarea, în urmă cu 36 de ani.

Noul coral este deosebit de vulnerabil, ceea ce înseamnă că progresul ar putea fi rapid anulat de schimbările climatice şi de alte ameninţări, spun oficialii.

În fiecare an, Institutul australian de ştiinţe marine (AIMS) scanează reciful pentru a-i verifica starea de sănătate, folosind scafandri tractaţi încet de o barcă, precum şi studii aeriene, potrivit BBC.

Marea Barieră de Corali a produs, de-a lungul timpului, multe îngrijorări

După ce, în martie, a fost confirmată a patra albire în masă din ultimii şase ani, AIMS a avut mari îngrijorări înaintea studiului din acest an.

„În cei 36 de ani de monitorizare a stării nu am mai văzut evenimente de albire atât de apropiate”, a declarat directorul executiv Paul Hardisty.

Albirea are loc atunci când coralii stresaţi de temperaturile ridicate ale apei expulzează algele care trăiesc în interiorul lor şi care le dau culoare şi viaţă.

Doar două evenimente de albire în masă au fost înregistrate până în 2016.

Cauzele fenomenelor de albire

Fenomenul de albire din acest an a fost primul care a avut loc în timpul unei La Niña, un fenomen meteorologic care aduce, de obicei, temperaturi mai scăzute ale apei.

Aceste ultime rezultate demonstrează că reciful se poate reface dacă condiţiile o permit, spune Dr. Hardisty, dar „perturbările acute şi severe” sunt din ce în ce mai frecvente şi mai lungi.

Reciful a fost, de asemenea, afectat de stelele de mare care mănâncă corali şi de ciclonii tropicali care generează valuri dăunătoare.

Specii amenințate

O mare parte din noua creştere de corali, o specie numită Acropora, este deosebit de expusă ameninţărilor recifului, a declarat Dr. Mike Emslie de la AIMS.

Marea Barieră de Corali a fost inclusă în Patrimoniul Mondial de 40 de ani datorită „importanţei sale ştiinţifice şi intrinseci enorme”, fiind unul dintre cele mai bogate ecosisteme din lume.

Autoritatea Parcului Marin al Marii Bariere de Corali, care administrează reciful, spune că perspectivele pentru aceasta sunt „foarte slabe” din cauza schimbărilor climatice.

UNESCO, organismul ştiinţific şi , afirmă că nu se fac suficiente eforturi pentru a proteja reciful.

articolul original.

Animalele din Australia sunt expuse unui risc crescut pe măsură ce mediul se deteriorează

25 July 2022 at 13:00
image

Un raport de mediu cincinal arată că animalele din Australia au cele mai grave rate de declin în comparație cu animalele din cele mai bogate țări din lume, aici înregistrându-se cea mai mare pierdere de specii de mamifere dintre toate continentele.

Unele animale, cum ar fi șopârla cu coadă albastră, sunt acum cunoscute a exista doar în captivitate, în timp ce șobolanul de stâncă și liliacul „vulpe zburătoare” din Insula Crăciunului se numără printre mamiferele considerate cel mai expuse riscului de dispariție în următorii 20 de ani, în mare parte din cauza speciilor de prădători introduse.

Arborele de santal este, de asemenea, în declin.

Plantele și animalele din Australia sunt tot mai afectate de schimbările climatice

Raportul, care vine după ce seceta, incendiile de vegetație și inundațiile au devastat Australia în ultimii cinci ani, a spus că temperaturile în creștere, tendințele schimbării incendiilor și precipitațiilor, creșterea nivelului mării și acidificarea oceanelor au toate efecte semnificative care vor persista, informează Reuters.

„Raportul privind starea mediului este un document șocant, el spune o poveste de criză și declin în ceea ce privește mediul Australiei”, a declarat ministrul Mediului, Tanya Plibersek, adăugând că noul guvern laburist va face din mediu o prioritate.

Vor fi create noi parcuri naționale și zone marine protejate, a spus ea, pentru a îndeplini obiectivul de a proteja 30% din apele terestre și oceanice ale Australiei până în 2030.

adăugate pe lista speciilor amenințate sau aflate într-o categorie superioară de risc a crescut în medie cu 8% față de raportul anterior, din 2016, acum aflându-se pe listă 533 de animale și 1.385 de specii de plante. Mai mult de jumătate dintre acestea sunt evaluate ca fiind pe cale de dispariție sau în pericol critic.

Numerele vor crește brusc ca urmare a incendiilor de vegetație care au lovit în 2019-2020.

Incendii de vegetație

Incendiile de vegetație „Vara Neagră” au ucis sau strămutat aproximativ între 1 miliard și 3 miliarde de animale și au distrus 9% din .

„Acele incendii au fost o bombă ecologică care a străbătut sud-estul Australiei”, a spus Plibersek într-un discurs la National Press Club din Canberra.

Sunt necesare cheltuieli de aproximativ 1,7 miliarde de dolari (australieni; circa 1,2 miliarde de dolari americani) pe an pentru a resuscita speciile amenințate, se arată în raport. Noul guvern s-a angajat să cheltuiască 250 de milioane de dolari pentru speciile amenințate, a spus Plibersek.

O imagine deloc plăcută a mediului natural australian

Bilanțul de mediu a arătat o imagine îngrozitoare a condițiilor „sărace” și „în deteriorare” și animalele din Australia.

Temperaturile medii ale solului au crescut cu 1,4 grade Celsius de la începutul secolului al XX-lea.

„Nivelul mării continuă să crească mai repede decât media globală și amenință comunitățile de coastă”, se arată în raport.

Multe dintre cele mai apreciate ecosisteme ale țării, cum ar fi Marea Barieră de Corali, care a fost lovită de albirea în masă a coralilor, sunt amenințate de schimbările climatice și de extremele mediului, se arată în comunicat.

În timp ce sănătatea recifului de corali este în scădere din cauza valurilor de căldură marine, raportul a evidențiat, de asemenea, amenințarea adusă de acidificarea oceanelor, cauzată de absorbția dioxidului de carbon din aer, despre care spune că se apropie de un punct de cotitură care ar provoca declinul coralilor tineri, care sunt extrem de importanți pentru recuperarea recifului.

Oceanele care se încălzesc au lovit paturile de alge din largul coastei de sud-est, dăunând industriilor de homari și de „Urechea mării”, a spus Plibersek.

Un semnal de alarmă pentru a salva animalele din Australia

Oamenii de știință și grupurile de mediu au spus că raportul a fost un semnal de alarmă pentru ca guvernul să intensifice reducerea emisiilor de carbon pentru a reduce schimbările climatice, să revizuiască legile pentru a proteja habitatul și să investească mai mulți bani pentru a proteja speciile.

Plibersek a spus că guvernul va dezvolta o nouă legislație de mediu pentru 2023, după ce a studiat recomandările făcute de o revizuire independentă a legii existente finalizată în ianuarie.

Au existat apeluri din partea politicienilor Verzi pentru a include un declanșator climatic în legislația de mediu, care s-ar putea aplica atunci când noi mine de cărbune sau proiecte de gaze vor fi aprobate, dar Plibersek a spus că revizuirea independentă a spus că există alte legi pentru a face față schimbărilor climatice.

Ea a răspuns „nu” când a fost întrebată dacă cea mai rapidă modalitate de a reduce emisiile de carbon este blocarea noilor mine de cărbune.

Vă recomandăm să citiți și:

articolul original.

Clubul BPW Arad, la 30 de ani de activitate

12 July 2022 at 15:22
image

Comunicat.Feminismul nu este despre a face femeile puternice, femeile sunt deja puternice! Este despre a schimba modul în care lumea percepe această putere. ” – D. ANDERSON

BPW International (Federația Internațională a Femeilor de Afaceri) este o rețea internațională influentă de peste 230.000 de membre, femei de afaceri din aproape 100 de țări de pe 5 continente, cu statut consultativ la ECOSOC/ONU. Fondată în 1930, BPW International  (The International Federation of Business and Professional Women) dezvoltă potențialul profesional, de conducere și de afaceri al femeilor la toate nivelurile prin mentorat, creare de rețele, programe și proiecte de dezvoltare a competențelor și de abilitare economică din întreaga lume.

La sfârșitul săptămânii trecute, la Arad a fost organizată o întâlnire cu reprezentante BPW Arad, la care au luat parte Prof. Catherine Bosshart, Președinte BPW și Dr. Giuseppina Seidita, Vice-președinte BPW, pentru a marca 30 de ani de activitate a clubului arădean.

Întâlnirea doamnelor a debutat în Sala Senatului U.V.V.G. Arad, unde au luat cuvântul atât invitatele, cât și membrele prezente, iar în zilele următoare, activitățile au continuat în campusul universitar U.V.V.G. și la Castelul Macea.

Discuțiile s-au axat pe situația femeii din România, de la aspectele salarizării în companiile românești, posibilitatea accederii în funcții de conducere și de putere, până la violența domestică și situația tinerelor din medii defavorizate, care devin victime ale violenței sau mame înainte de vârsta majoratului. Concluziile urmează a fi transpuse în proiecte comune pentru ridicarea femeilor, educarea tinerelor, prevenirea discriminării și violenței asupra femeilor, cu implicarea factorilor decizionali naționali și internaționali.

Doamna Coralia Cotoraci, Rector U.V.VG.: „BPW a fost o etapă formatoare, una de interacțiune și implicare în proiectele legate de sănătate, nutriție și în proiectul “Danube Net”. Am avut prilejul de a cunoaște adevărate personalități feminine luptătoare, delicate și puternice în același timp, și să particip la diverse acțiuni și evenimente organizate atât la nivel național cât și internațional. Felicitări, doamnelor!!!”

articolul original.

Particulele radioactive din sedimentele Pacificului ar putea marca începutul unei noi epoci

11 July 2022 at 07:00
image

Antropocen este numele pe care unii oameni de știință îl dau epocii geologice actuale, marcată de momentul în care activitatea umană a început să aibă un impact semnificativ asupra geologiei și ecosistemelor Pământului, nu în ultimul rând prin schimbările climatice. Ce legătură au particulele radioactive din sedimentele Pacificului cu Antropocenul?

Oamenii de știință cred că au determinat cu exactitate începutul Antropocenului prin intermediul unor biomarkeri speciali: material radioactiv descoperit în sedimentele marine și coralii din nord-vestul Oceanului Pacific, în largul coastei Japoniei.

Acest material provine din testele atomice efectuate în regiune în anii 1950 și reprezintă o schimbare clară a mediului oceanic, scrie Science Alert.

Pe baza datelor colectate, echipa de cercetare propune că epoca antropocenului a început în 1954.

Particulele radioactive din sedimentele Pacificului ajută la definirea unei noi epoci geologice

„Sarcina noastră a fost să găsim indicii clare ale precipitațiilor radioactive din anii 1950 până în 1963, când testarea s-a oprit în mare parte. Am luat probe din zona golfului și există semnale clare ale plutoniului din astfel de precipitații”, spune Yusuke Yokoyama, de la Universitatea Tokyo, din Japonia.

„De asemenea, am colectat și schelete de corali de pe insula Ishigaki, la sud-vest de Okinawa, care conțineau precipitații radioactive. Comparând cu coralii, putem să datăm mai precis semnăturile pe care le vedem în sedimente”, a spus el.

Ceea ce face atât de dificilă colectarea acestor mostre este faptul că sedimentele pot fi dispersate pe o zonă largă și mutate foarte ușor de curenții oceanici și de alți factori. Acest lucru a însemnat că compararea sedimentelor cu coralii, care sunt ficși, a fost crucială.

La fel ca copacii, coralii au inele distincte care se corelează cu ani specifici de creștere. Deși nu le oferă oamenilor de știință atât de multe informații despre starea apei, ele sunt o bună completare a materialului sedimentar în ceea ce privește datarea.

Cum a fost studiat sedimentul?

A fost utilizată o varietate de tehnici de pentru a studia în detaliu feliile de sedimente prelevate, inclusiv spectrometria de masă accelerată (AMS), care aplică ioni accelerați pentru a identifica izotopii individuali din sediment.

„A fost o provocare să analizăm plutoniul din probele noastre deoarece în perioada în cauză trei tone de plutoniu au fost eliberate în mare și atmosferă, dar acele trei tone s-au dispersat în lung și lat. Așa că, de fapt, căutăm semnături incredibil de mici”, spune Yokoyama.

O nouă epocă geologică

În mod oficial, epoca geologică în care ne aflăm în prezent este Holocenul; a început cu aproximativ 11.700 de ani în urmă, iar oamenii de știință din numeroase domenii cred că schimbările majore pe care le-am văzut în ultimele decenii, în mare parte declanșate de oameni, trebuie să fie recunoscute.

În acest moment, nimeni nu poate decide cu adevărat când ar trebui să fie marcat începutul Antropocenului: poate odată cu revoluția industrială sau cu începerea creșterii emisiilor de carbon. Dar pentru oamenii de știință din spatele acestui nou studiu există un punct distinct în care începe această perioadă.

„Această activitate este importantă nu doar pentru a consolida definiția Antropocenului, ci și pentru că utilizarea cu succes a metodei noastre înseamnă că ar putea fi folosită și pentru a îmbunătăți modelele oceanice și climatice sau chiar pentru a ajuta la din trecut și a altor pericole geologice”, spune Yokoyama.

Cercetarea a fost publicată în Scientific Reports.

Vă recomandăm să citiți și:

articolul original.
  • There are no more articles
❌