ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Ce-i mai lipsea României și i se pregătește

1 December 2022 at 16:27
By: (C.T.)

Comisia Europeană (CE) a anunţat joi că oferă 8 milioane de euro pentru înfiinţarea a şase noi centre de combatere a dezinformării, care vor face parte din Observatorul european al mass-media digitale (EDMO), platforma independentă pentru verificatori de fapte, cercetători universitari şi alte părţi interesate care contribuie la combaterea dezinformării în Europa. Un centru antidezinformare româno-bulgar urmează să fie înfiinţat şi să înceapă să funcţioneze în 2023.

Alte astfel de hub-uri vor funcţiona în Croaţia şi Slovenia; Estonia, Letonia şi Lituania; Germania şi Austria; Ungaria, Grecia, Malta şi Cipru. În 2020, au fost deschise hub-uri antidezinformare în Belgia şi Ţările de Jos; Spania; Luxemburg; Franţa; Italia.

Cercetători universitari, verificatori independenţi de fapte, ofiţeri de presă vor fi implicaţi în activitatea noilor organizaţii. Acestea vor încerca să detecteze şi să evalueze campaniile de dezinformare şi vor organiza cursuri de educaţie mediatică.

CE menţionează că, începând de anul viitor, centrele de combatere a dezinformării din UE se vor extinde la toate ţările UE. Se preconizează că, în cadrul acestei activităţi, participanţii vor face schimb continuu de date privind actele de dezinformare detectate.

Ştire selectată de BTA pentru promovare şi publicare de către AGERPRES, fără intervenţie pe text, conform acordului de colaborare dintre agenţii.

articolul original.

Marea confiscare

30 November 2022 at 10:20
By: (P.S.)

Comisia Europeană a propus miercuri confiscarea activelor îngheţate ale Rusiei pentru a pedepsi Moscova pentru invazia Ucrainei, explorând opţiuni legale cu partenerii UE pentru a compensa Kievul pentru pagubele aduse ţării, informează Reuters.

Funcţionari din Uniunea Europeană, Statele Unite şi alte ţări occidentale dezbat de luni de zile cum să sechestreze în mod legal activele ruseşti deţinute în străinătate – atât de stat, cât şi private – îngheţate prin sancţiuni.

Problema este că în majoritatea statelor membre UE, sechestrarea bunurilor îngheţate este posibilă legal numai în cazul în care există o condamnare penală. De asemenea, multe bunuri ale cetăţenilor ruşi aflaţi pe lista neagră sunt greu de sechestrat sau chiar de îngheţat pentru că sunt înregistrate ca aparţinând unor membri ai familiei sau altor persoane, ca paravan.

„Am blocat 300 de miliarde de euro din rezervele Băncii Centrale ruse şi am îngheţat 19 miliarde de euro din banii oligarhilor ruşi”, a declarat Ursula von der Leyen, preşedinta executivului UE, într-un comunicat.

Ea a spus că nu peste mult timp, UE şi partenerii săi ar putea gestiona fondurile şi să le investească. Încasările ar merge către Ucraina, ceea ce în cele din urmă ar compensa pagubele provocate ţării.

„Vom lucra la un acord internaţional cu partenerii noştri pentru a face acest lucru posibil. Şi împreună, putem găsi căi legale
de a ajunge la asta”, potrivit lui von der Leyen.

Ea a mai spus că UE propune înfiinţarea unui tribunal special, susţinut de Naţiunile Unite, „pentru a investiga şi urmări penal crima de agresiune a Rusiei”.

UE va lucra pentru a înfiinţa un tribunal special care să judece „crimele Rusiei” în Ucraina, a anunţat miercuri preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, răspunzând unei solicitări a Kievului.

„Vom colabora cu Curtea Penală Internaţională (CPI) şi vom ajuta la înfiinţarea unui tribunal special care să judece crimele Rusiei”, a explicat ea într-o postare pe Twitter. „Împreună cu partenerii noştri, ne vom asigura că Rusia plăteşte pentru devastările pe care le-a provocat, folosind fondurile îngheţate ale oligarhilor şi activele băncii sale centrale”, a mai precizat ea, citată de France Presse.

Rusia afirmă că îngheţarea rezervelor băncii sale centrale şi a bunurilor cetăţenilor săi sunt ilegale. Ea respinge că invazia, pe care o numeşte „operaţiune militară specială” pentru dezarmarea vecinului său, echivalează cu o agresiune ilegală împotriva Ucrainei, aminteşte Reuters.

articolul original.

Comisia Europeană creṣte presiunea asupra Ungariei

30 November 2022 at 05:13
By: (R.C.)

Reformele angajate de Viktor Orban nu au fost suficiente: Comisia Europeană se pregăteşte să recomande miercuri îngheţarea a peste 13 miliarde de euro fonduri europene destinate Ungariei, ca răspuns la problemele de corupţie identificate în această ţară, comentează AFP.

Executivul european a ales în cele din urmă fermitatea împotriva liderului naţionalist. În ciuda „şantajului” de care acesta din urmă este acuzat, Budapesta blocând mai multe dosare europene (plan comun de ajutor de 18 miliarde de euro pentru Ucraina, impozit minim pe profiturile multinaţionalelor).

Ungaria – care neagă orice legătură între aceste blocaje şi chestiunea fondurilor europene – se opune, de asemenea, unor noi sancţiuni împotriva Rusiei cu care menţine legături şi rămâne singura ţară din NATO alături de Turcia care nu a ratificat aderarea Suediei şi Finlandei la această alianţă.

Sub presiunea Parlamentului European, Comisia Europeană va propune statelor membre, care au până pe 19 decembrie pentru a se pronunţa, suspendarea a 7,5 miliarde de euro fonduri de coeziune care urmau să fie plătite Ungariei în cadrul bugetului 2021 -2027 al UE, potrivit unor surse europene.

În aprilie, împotriva acestei ţări a fost lansată o procedură destinată să protejeze bugetul european de încălcări ale statului de drept, o premieră pentru UE, în special din cauza „neregulilor sistematice în atribuirea contractelor publice”, „deficienţelor” în domeniul urmăririi penale şi luptei împotriva corupţiei.

Perspectiva de a se vedea lipsită de fonduri a determinat Ungaria să angajeze 17 măsuri pentru a răspunde preocupărilor Bruxellesului, printre care înfiinţarea unei „autorităţi independente” destinate să controleze mai bine utilizarea fondurilor UE, suspectate că îmbogăţesc apropiaţi ai lui Viktor Orban.

Dar Comisia consideră că reformele nu au fost desfăşurate în mod satisfăcător până la data limită de 19 noiembrie. Executivul european fixase acest termen în septembrie pentru a oferi Ungariei o şansă de a scăpa de îngheţarea a 7,5 miliarde de euro (aproximativ 20% din fondurile europene pe care trebuie să le primească în perioada 2021-2027).

Pe de altă parte, executivul european a decis să valideze planul de redresare post-Covid al Ungariei (5,8 miliarde de euro), dar prin ataşarea a 27 de condiţii, care includ cele 17 măsuri anticorupţie, precum şi reforme pentru îmbunătăţirea independenţei justiţiei.

Nicio plată nu va fi făcută până la îndeplinirea acestor condiţii.

Comisia, care până de curând părea să favorizeze o abordare conciliantă în privinţa Ungariei, subliniind progresele realizate de aceasta din urmă, şi-a înăsprit în cele din urmă poziţia.

Potrivit mai multor surse europene, influenţa europarlamentarilor, reuniţi în plen săptămâna trecută şi în mare parte partizani ai severităţii în faţa lui Orban, a fost decisivă.

În cazul deblocării fondurilor, a fost adusă în discuţie eventualitatea unei moţiuni de cenzură a Comisiei, în special de către grupul Renew Europe (centrişti).

Negociatorul maghiar Tibor Navracsics a denunţat marţi această „enormă presiune politică” a Parlamentului European.

Cu un an şi jumătate înainte de alegerile europene, mulţi europarlamentari sunt atenţi să facă campanie pentru apărarea statului de drept în faţa exceselor antidemocratice din UE.

Rămâne de văzut dacă această linie dură va fi urmată de statele membre care trebuie să ia decizia cu majoritate calificată (15 ţări din 27, reprezentând cel puţin 65% din totalul populaţiei UE).

O reuniune a miniştrilor economiei şi finanţelor este prevăzută pe 6 decembrie. Dacă ţările scandinave şi Benelux sunt în mod tradiţional severe cu privire la statul de drept şi problemele anticorupţie, multe ţări din estul şi sudul Europei ar putea fi mai reticente la blocarea fondurilor.

Ungaria, pradă unei inflaţii galopante şi unei monede (forintul) în cădere liberă, are mare nevoie de aceşti bani. Guvernul său va folosi probabil toate căile de atac posibile împotriva acestei măsuri, în special în faţa justiţiei UE. De asemenea, ar putea cere această chestiune să fie tranşată la următorul Consiliu European, programat pentru 15-16 decembrie, încheie AFP.

articolul original.

Județul Dâmbovița, pe primul loc în România la atragerea de fonduri europene

25 November 2022 at 16:50

La sediul Agenției de Dezvoltare Sud-Muntenia într-un cadru larg, cu o mulțime de invitați prezenți, s-a consumat, ieri – 24 noiembrie 2022, prima parte a evenimentului de lansare a Programului Regional 2021-2027. Astăzi, la Târgoviște, a continuat această acțiune într-un modul practic.

La sediul Consiliului Județean Dâmbovița, a sosit directorul ADR Sud-Muntenia – Liviu Mușat, însoțit de delegația Comisiei Europene condusă de directorul Sofia Alves. Scopul acestei întâlniri a fost acela de a prezenta demararea Programului Operațional Regional al cărui fond de finanțare pentru Regiunea Sud-Muntenia este de 1,58 miliarde de euro. Partea a doua a fost dedicată vizitării unor obiective materializate prin proiecte finanțate prin Programul Operațional.

La discuții, alături de președintele Consiliului Județean Dâmbovița – Corneliu Ștefan, s-au aflat: vicepreședinta Luciana Cristea, administratorul public Cristian Avanu, primarul Cristian Daniel Stan, deputații Carmen Holban și Marian Țachianu, vicarul eparhial Ionuț Ghibanu, primarii localităților din Dâmbovița care derulează proiecte pe POR și funcționari din cadrul Consiliului Județean.

Președintele Corneliu Ștefan a mulțumit reprezentanților Comisiei Europene pentru faptul că sunt preocupați de implementarea proiectelor europene în bune condiții și pentru faptul că Dâmbovița este primul județ din regiune care are onoarea de a primi o delegație a Comisiei Europene care a sosit pentru a vedea cum au fost edificate proiectele cu finanțare europeană prin Programul Operațional Regional 2014-2020.

Președintele Consiliului Județean Dâmbovița a asigurat pe directorul Sofia Alves că CJD și primăriile din județ sunt pregătite să depună proiecte pentru noul Program Operațional Regional 2021- 2027. A mai dezvăluit Corneliu Ștefan faptul că, pentru prima dată în istorie, județul Dâmbovița se află pe primul loc din România la atragerea fondurilor europene. Acest deziderat deosebit de important pentru dezvoltarea socio-edilitară și economică a județului, a spus Corneliu Ștefan, a putut fi atins datorită unei bune comunicări, transparenței decizionale și muncii în echipă, pornind de la Cabinetul președintelui la echipele de implementare și până la primarii localităților implicate în derularea proiectelor. A mai precizat Corneliu Ștefan că, până la sfârșitul anului 2023, vor fi finalizate toate proiectele implementate împreună cu Agenția de Dezvoltare Sud-Muntenia.

A mai vorbit președintele Consiliului Județean Dâmbovița despre cel mai mare proiect de infrastructură rutieră implementat în județ, a cărui valoare se ridică la 60 de milioane de euro. Au fost trecute în revistă proiectele ce au ca destinație asigurarea unei baze moderne de investigații și tratament pentru dâmbovițeni, respectiv extinderea și dotarea ambulatoriului Spitalului Județean de Urgență din Târgoviște și reabilitarea și modernizarea Unității de Primiri Urgențe din cadrul aceleiași unități medicale. Nu a fost uitat nici proiectul privind reabilitarea și modernizarea Școlii Speciale Gimnaziale din Târgoviște, în plan educativ, iar în domeniul cultural-turistic, Corneliu Ștefan a menționat cu plăcere despre reabilitarea și modernizarea Complexului Muzeal „Curtea Domnească”.

„La nivelul întregului județ, avem depuse 88 de proiecte care vizează sectorul public. Valoarea acestora este 274 milioane euro. În județul Dâmbovița prin POR s-au accesat 169 de proiecte, a căror valoare totală este de 322 milioane de euro”, a precizat Corneliu Ștefan.

Au fost enumerate localitățile cu proiecte derulate prin POR. Numim aici orașul Pucioasa, cu 17 proiecte semnate prin POR, municipiul Târgoviște – 12 proiecte, orașele Titu – 5 proiecte și Răcari – 5 proiecte, municipiul Moreni – 4, orașul Găești – 3 proiecte, comunele Gura Ocniței – 3 proiecte, Bucșani – 2, Corbii Mari – 2, Matăsaru – 2 și Vișina – 2, orașul Fieni – 2 proiecte, Universitatea Valahia din Târgoviște – 1 proiect. Tot câte un proiect au și comunele Bezdead, Cobia, Cornești, Cornățelu, Nucet, Malu cu Flori, Finta, Valea Mare, Hulubești și Voinești.

Președintele Consiliului Județean Dâmbovița a mai făcut o dezvăluire. A spus că anul viitor, când se va deschide axa de finanțare privind infrastructură rutieră, Consiliul Judeţean va depune cel mai mare proiect din istoria județului Dâmbovița de reabilitare și modernizare a drumurilor județene.

„Proiectul va avea o valoare totală de 65 milioane de euro. Avem finalizate studiul de fezabilitate și proiectul Tehnic. În perioada următoare, vom scoate la licitație execuția acestui drum de importantă majoră pentru întreg județul Dâmbovița. Anul viitor, suntem pregătiți pentru a depune prima cerere de plată pentru execuția acestui drum”, a adăugat Corneliu Ștefan.

Al doilea mare proiect de infrastructură rutieră privește modernizarea DJ 714 Glod – Moroeni – Padina – Peștera, o investiție deosebit de importantă pentru dezvoltarea turismului montan din județul Dâmbovița, în special a stațiunii Padina – Peștera.

A mai precizat Corneliu Ștefan că a semnat referatul privind scoaterea la licitație a studiului de fezabilitate pentru domeniul schiabil din stațiunea Padina Peștera.

„Tot anul viitor, Consiliul Județean va depune un proiect important privind reabilitarea și modernizarea taberei Căprioară și unul pentru regularizarea râului Ialomița. Avem în plan să reabilităm și să modernizăm și sediile serviciilor de ambulanța de la Moreni și Târgoviște. Dacă vom primi sprijin guvernamental pentru a prelua clădirea, vom depune un proiect și pentru reabilitarea și modernizarea sediului administrativ al CJD”, a mai făcut cunoscut președintele Consiliului Județean Dâmbovița.

Liviu Mușat, directorul Agenției de Dezvoltare Sud-Muntenia, a precizat că, la scrierea Programului Regional 2021-2027 se lucrează de doi ani, iar în 2023 se vor efectua primele apeluri de proiecte. Acestea, în prima fază, vor avea ca obiective infrastructură rutieră și mediul de afaceri. În următoarea etapă, vor fi elaborate ghidurile de finanțare. A spus Liviu Mușat că aceste documente vor izvorî dintr-o consultare largă cu administrațiile publice județene și locale, cu antreprenorii. Se va ține cont de toate sugestiile care vin din teritoriu.

Părintele vicar Ionuț Ghibanu a vorbit despre buna colaborare dintre biserică și autoritățile județene, despre proiectele care au avut ca țintă reabilitarea și refacerea unor așezăminte de cult, a unor monumente istorice. A ținut să precizeze Ionuț Ghibanu faptul că peste 75% din patrimoniul cultural și spiritual dâmbovițean se află în administrarea Arhiepiscopiei Târgoviștei.

Șefa delegației Comisiei Europene, Sofia Alves, și-a arătat satisfacția pentru faptul că în Dâmbovița se muncește, că administrațiile publice locale și județene sunt mobilizate pentru elaborarea de proiecte și atragerea fondurilor europene, ca sursă sigură de dezvoltare socio-economică și edilitară. A mai spus directorul Sofia Alves că, peste 10 ani, când va reveni în Dâmbovița, vrea să constatate diferențele între ce este azi și ce va fi atunci. Pentru atingerea acestui obiectiv este nevoie de implicarea atât a administrațiilor publice locale și județene, dar și a reprezentanților mediului de afaceri.

Membrii delegației, la finalul întrevederii de la Consiliul Județean, au dat răspunsuri lămuritoare unor probleme ridicate de primarul orașului Răcari – Marius Caravețeanu și de edilul comunei Corbii Mari – Ionuț Bănica.

După consumarea întâlnirii, oaspeții au fost îmbarcați într-un autobuz, chiar din fața Consiliului Județean, și s-a pornit într-o incursiune prin municipiul Târgoviște și împrejurimi . S-au făcut opriri la obiectivele educaționale, culturale, sportive, de petrecere a timpului liber, dar și la o unitate economică, toate edificate cu fonduri europene derulate prin Programul Operațional Regional. Vom reveni.

articolul original.

Comisia Europeană recomandă ridicarea MCV în cazul României

23 November 2022 at 14:15
image

În cel mai recent raport MCV, prezentat marți de Comisia Europeană, se arată că progresele înregistrate de România sunt suficiente pentru îndeplinirea angajamentelor din Mecanismul de Cooperare şi Verificare.

Prin urmare, Comisia Europeană susține că de acum nu va mai monitoriza România în cadrul MCV, evaluarea urmând să continue anual prin mecanismul general de la nivelul UE privind statul de drept.

Evaluarea „remarcă pozitiv eforturile semnificative ale României pentru implementarea tuturor acestor recomandări prin legi, politici şi instrumente noi pentru a întări sistemul judiciar şi a combate corupţia”, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene, citat de Agerpres.

Printre reformele invocate se numără Legile Justiției recent adoptate și o nouă strategie pentru dezvoltarea sistemului judiciar. Pe de altă parte, Comisia amintește că România și-a asumat angajamentul de a ţine cont de opinia Comisiei de la Veneţia în privinţa Legilor Justiţiei şi de a lua măsuri suplimentare dacă e nevoie.

Ce spune Comisia Europeană despre lupta anticorupție din România

„În privinţa luptei împotriva corupţiei, instituţiile statului îşi unesc forţele pentru a implementa o nouă strategie naţională anticorupţie, iar în 2021 şi 2022 s-a înregistrat din nou un bilanţ pozitiv în legătură cu eficienţa investigării şi sancţionării corupţiei la nivel înalt”, se mai precizează în raportul executivului comunitar, citat în comunicat.

Comisia Europeană mai susține că Parlamentul României „a îmbunătăţit procedura privind ridicarea imunităţii politice”, iar instituțiile cu rol privind integritatea, conflictele de interese și recuperarea activelor ilegale „au lucrat eficient”.

„România înregistrează progrese rapide în revizuirea Codurilor Penale, precum şi în consolidarea cadrului de lucru privind integritatea”, mai notează Comisia Europeană, deși precizează că finalizarea reformelor e un jalon important în cadrul PNRR.

De asemenea, executivul comunitar atrage atenția că România trebuie să lucreze în continuare la transpunerea angajamentelor rămase în legi concrete şi la implementarea lor, în cadrul mecanismului privind statul de drept.

articolul original.

Ridicarea MCV: Reacțiile politicienilor

22 November 2022 at 18:12
By: (R.C.)

Raportul privind România din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare prezentat marţi de Comisia Europeană constată, în premieră, îndeplinirea recomandărilor şi a obiectivelor, aşa cum era prevăzut în Decizia de înfiinţare a MCV, adoptată la momentul aderării la UE, şi încurajează Guvernul să continue cursul stabilit în sprijinirea independenţei Justiţiei, a luptei anticorupţie, de o manieră sustenabilă şi cu rezultate bune în continuare, a afirmat prim-ministrul Nicolae Ciucă.

„Pentru Guvernul României, acest raport şi evoluţiile pe care le angrenează ne încurajează să continuăm cursul stabilit în sprijinirea independenţei Justiţiei, a luptei anticorupţie, de o manieră sustenabilă şi cu rezultate bune în continuare, în beneficiul societăţii româneşti. Toate acestea sunt esenţiale deoarece răspund aşteptărilor cetăţenilor români. În baza raportului de astăzi, monitorizarea României se va derula, exact ca şi în cazul celorlalte state membre UE, prin Mecanismul general la nivel european privind statul de drept”, a transmis Ciucă, într-o postare pe pagina de Facebook a Guvernului.

El a subliniat că raportul este şi o recunoaştere şi o confirmare la nivel european a faptului că direcţia reformelor pe care Executivul a urmat-o cu consecvenţă în ultima perioadă este „cea corectă”.

Potrivit prim-ministrului, deoarece evaluarea Comisiei nu are la bază doar evoluţiile recente, ci, „în mod evident”, „o acumulare susţinută de progrese pe care România le-a înregistrat de la momentul instituirii MCV, avem o importantă recunoaştere a maturităţii atinse în funcţionarea instituţiilor competente”.

Şeful Executivului a completat că documentul CE reflectă şi consolidarea statutului european al României.

„Nu am parcurs acest drum singuri. Am beneficiat constant de cooperarea foarte pragmatică cu experţii Comisiei Europene. Autorităţile române competente au menţinut cu aceştia un dialog cordial şi constructiv, care va fi continuat pe acelaşi baze de deschidere şi încredere în cadrul instrumentelor orizontale europene din domeniu. La 15 ani de la aderare, concluziile raportului reflectă eforturile României şi intrarea într-o logică de consolidare a statutului nostru european. Rămânem ferm ancoraţi în viziunea pro-europeană a României, clară şi pe termen lung, o viziune europeană bazată pe unitate, democraţie, stat de drept şi valori împărtăşite în mod egal de toate statele membre, pe baza aceloraşi instrumente”, a mai transmis premierul.

Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat marţi că vestea venită de la Comisia Europeană referitoare la ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare pentru România este una extraordinară şi confirmă că actuala coaliţie de guvernare este pe drumul corect în ceea ce priveşte reformele şi respectarea tuturor angajamentelor europene.

„Mecanismul de Cooperare şi Verificare – MCV va fi ridicat pentru România! Este o veste extraordinară care vine astăzi de la Comisia Europeană şi confirmă că actuala coaliţie de guvernare este pe drumul corect în ceea ce priveşte reformele şi respectarea tuturor angajamentelor europene. Demararea procedurilor pentru ridicarea MCV înseamnă că suntem şi mai aproape de aderarea la Schengen. Acesta este al doilea şi cel mai mare obiectiv pentru România”, a scris Ciolacu la Facebook.

El a adăugat că formarea unei mari coaliţii de guvernare pentru a duce la bun sfârşit lucrurile care ”trenau” de foarte mult timp a fost cea mai bună decizie pentru România şi pentru români.

„În pofida unor trompete politice care n-au ştiut decât să arunce cu noroi în permanenţă şi să submineze interesele noastre ca stat, am demonstrat că ideea de a forma o mare coaliţie de guvernare pentru a duce la bun sfârşit toate aceste lucruri care trenau de foarte mult timp a fost cea mai bună decizie pentru România şi pentru români”, a menţionat acesta.

Progresele realizate de România sunt suficiente pentru îndeplinirea angajamentelor din Mecanismul de Cooperare şi Verificare asumate la aderarea la Uniunea Europeană, iar toate condiţionalităţile pot fi închise în mod satisfăcător, se arată în cel mai recent raport MCV, prezentat marţi de Comisia Europeană, care precizează că de acum nu va mai monitoriza România în cadrul acestui Mecanism, evaluarea urmând să continue anual prin mecanismul general de la nivelul UE privind statul de drept.

articolul original.

După 15 ani, Comisia Europeană propune ridicarea MCV pentru România

22 November 2022 at 13:00
By: M.Ex.

Colegiul Comisarilor s-a reunit marți la Bruxelles, având pe ordinea de zi un raport preliminar privind Mecanismul de Cooperare și Verificare în cazul României, impus de la aderarea la Uniunea Europeană, în 2023. Potrivit unor surse de la Bruxelles citate de hotnews.ro, Comisia Europeană propune ridicarea MCV și înlocuirea cu mecanismul comun de sancționare a statelor care nu respectă statul de drept.

Colegiul Comisarilor s-a reunit la Bruxelles pentru a adopta un ultim raport MCV, pozitiv de această dată. Aceleași surse din cadrul Comisiei Europene au explicat că un pas important făcut de România a fost repararea Legilor Justiției.
După ce raportul final va fi făcut public, acesta ar urma să fie trimis Consiliului UE, iar o eventuală propunere fomală de ridicare a MCV va fi înaintată atât Parlamentului European, cât și Consiliului UE.
Mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) a fost instituit în 2007, în momentul aderării României la UE, ca măsură tranzitorie menită să faciliteze eforturile României de a reforma sistemul său judiciar și de a intensifica lupta împotriva corupției.

Premierul Nicolae Ciucă se declara convins, în 13 octombrie, că Bruxelles-ul va renunţa la Mecanismul de Cooperare şi de Verificare (MCV) pentru România în luna noiembrie, după adoptarea legilor justiției de către Parlament.

Vinerea trecută, Comisia de la Veneţia a emis opinia cu privire cele trei legi privind sistemul judiciar din România: Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii, Legea privind organizarea judiciară şi Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Comisia critică autoritățile române că nu i-au solicitat un aviz cu privire la cele trei acte normative, așa cum fusese anunțat de autorități și că au lăsat la latitudinea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei să facă această solicitare, dar apoi au cerut ca acest aviz să fie adoptat în procedură de urgență.

După ridicarea MCV, România ar urma să intre sub mecanismul „Rule of law”, implementat recent de UE, prin care este monitorizată respectarea statului de drept în toate țările membre. Regulamentul permite Consiliului să adopte, la propunerea Comisiei, măsuri de protecție precum suspendarea plăților din bugetul Uniunii sau suspendarea aprobării unuia sau a mai multor programe finanțate din acest buget.
Astfel, mecanismul de condiționalitate, în vigoare din ianuarie 2021, permite suspendarea plăţii fondurilor UE unei ţări în care sunt constatate încălcări ale statului de drept ce pot aduce atingere intereselor financiare ale UE. O eventuală decizie de suspendare sau o reducere de plăţi de fonduri UE trebuie sprijinită de cel puţin 15 state membre din 27.

articolul original.

Brașov: Protest al localnicilor din Hărman și Ilieni față de autostrada A13.

22 November 2022 at 12:45
By: M.Ex.

Nemulțumiți de modul în care a fost proiectată autostrada A13, Sibiu-Brașov-Bacău, parte a localnicilor din două localități pe care aceasta ar urma să le tranziteze protestează la sediul CNAIR în București. Oamenii au strâns semnături și au înaintat o petiție și la Comisia Europeană, anunță Europa FM.
1.770 de semnături au fost strânse în localitățile Hărman – judetul Brașov și Ilieni – județul Covasna pentru modificarea lucrărilor, așa cum au fost ele proiectate, în cazul autostrăzii A13, Sibiu – Brasov – Bacău.
Conform planurilor oficiale, autostrada ar urma să tranziteze cele 2 așezări. Localnicii reclamă „proiectarea defectuoasă”, mai exact ei spun că drumul va aduce poluare și disconfort și că va împărți localitățile în două.
Totodată, aceștia menționează că mai multe locuințe vor trebui efectiv demolate pentru a face loc drumului.
Oamenii vorbesc și despre impactul negativ asupra mediului și au depus petiția și la Comisia Europeană.
Au anunțat că protestează în fața Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, de la care nu ar fi primit deschiderea către dialog pe care o așteptau.

articolul original.

Revizuirea Cartei Energiei, eșec la Bruxelles

21 November 2022 at 11:21
Comisia Europeană va solicita eliminarea revizuirii Tratatului privind Carta energiei (TCE) de pe ordinea de zi a summitului TCE de marți (22 noiembrie), după ce țările UE nu au reușit să obțină o majoritate în favoarea reformării cartei, scrie Euractiv.
 Ambasadorii statelor membre ale UE s-au întâlnit vineri seara pentru a vota asupra unei propuneri de reformă a TCE din 1998, un acord internațional conceput inițial pentru a promova investițiile în petrol și gaze în fostul bloc sovietic.
Ei nu au reușit, însă, să ajungă la un acord după ce Franța, Germania, Olanda și Spania s-au abținut. „Nu a fost găsit un compromis și, prin urmare, decizia de a susține modernizarea nu a fost aprobată”, a declarat un purtător de cuvânt al Consiliului Uniunii Europene, care reprezintă cele 27 de state membre ale UE.
În vigoare din 1998, tratatul a atras atenția presei anul trecut, când gigantul energetic german RWE l-a folosit pentru a depune o cerere de despăgubire de 1,4 miliarde de euro de la Olandei în legătură cu planificata eliminare treptată a cărbunelui în această țară. Militanții au denunțat această acțiune ca dovadă că tratatul este incompatibil cu Acordul de la Paris privind schimbările climatice și că trebuie reformat sau eliminat. Comisia Europeană a recunoscut aceste neajunsuri, calificând TCE drept „depășit”, în special în ceea ce privește Acordul de la Paris privind schimbările climatice și controversata clauză de soluționare a litigiilor între investitori și stat din cadrul tratatului.
În 2019, a început să negocieze o reformă în numele UE cu cei 53 de semnatari ai TCE. Acest proces s-a încheiat în luna iunie, când Comisia a anunțat un progres în discuțiile privind reforma și a prezentat un text modificat al tratatului, care includea dispoziții care să pună capăt protecției juridice pentru noile proiecte de combustibili fosili și o eliminare treptată de zece ani pentru investițiile existente.
Cu toate acestea, reforma a fost denunțată ca fiind insuficientă de un număr tot mai mare de țări ale UE. Germania, precedată de Franța, Țările de Jos, Polonia și Spania, și-au anunțat recent intenția de a se retrage din tratat, invocând incompatibilitatea cartei cu obiectivele UE în materie de climă, care impun o eliminare rapidă a combustibililor fosili. Săptămâna trecută li s-a alăturat Slovenia și, vineri, Luxemburg.
„Chiar dacă modernizarea Tratatului privind Carta energiei duce la unele progrese, tratatul este în continuare incompatibil cu obiectivele Acordului de la Paris privind clima, deoarece continuă să protejeze investițiile în energiile fosile și nucleare”, a declarat Claude Turmes, ministrul luxemburghez al energiei.
Comisia Europeană este un susținător fervent al reformei, afirmând că tratatul modernizat include dispoziții care să pună capăt protecției juridice pentru noile investiții în combustibili fosili și abordează preocupările privind dreptul guvernelor de a reglementa în scopuri de mediu și climatice.
În plus, executivul UE a subliniat că o clauză de caducitate de 20 de ani va intra în vigoare imediat după ce țările vor părăsi tratatul, ceea ce înseamnă că investițiile în combustibili fosili vor continua să se bucure de protecție juridică în orice caz în această perioadă.
articolul original.

Marius Budăi: Nu există niciun pericol cu majorarea pensiilor de la 1 ianuarie

21 November 2022 at 10:06
Sursa foto: News.ro.

Marius Budăi, ministrul Muncii, a dat asigurări cu nu există niciun pericol cu majorarea pensiilor de la 1 ianuarie, însă pericolul vine ulterior în majorări ulterioare și mai ales în rezolvarea inechităților din sistem.

„Acolo unde avem nevoie de un impact bugetar. Însă ceea ce a venit acum scris, a venit scris de către nişte funcţionari din cadrul Comisiei Europene, care nu puteau scrie altfel pentru că acum discuţia politică finală nu este terminată”, a afirmat Budăi. El a precizat că o asemenea măsură nu există în niciun stat al Uniunii Europene.

„Nu există în niciun stat membru al Uniunii Europene aşa ceva şi nici într-un PNRR al unui stat membru aşa ceva. Există doar raportări din punct de vedere statistic, nu o plafonare la un anumit procent şi mai ales până când, pentru 50 de ani de acum încolo”, a mai declarat ministrul Muncii. Şi liderul PSD Marcel Ciolacu a declarat vineri că, în cazul în care nu va putea fi scos sau înlocuit acel plafon pentru pensii de 9,4% din PIB prevăzut în PNRR, atunci majorarea pensiilor care va avea loc 1 ianuarie 2023 va fi şi ultima. El a adăugat că Nicolas Schmit, comisarul european responsabil pentru locuri de muncă şi drepturi sociale i-a transmis personal că susţine scoaterea acestui procent, scrie Digi24.ro.

Citește și: Judecătorii de la Cluj au decis: Monica Pop rămâne arhitect-șef al municipiului Bistrița

articolul original.

Un Schengen militar? UE se asigură că poate avea reacție rapidă la o amenințare ca a Rusiei

12 November 2022 at 14:51
image

În lumina invaziei Rusiei în Ucraina, Comisia Europeană vrea să știe care sunt punctele slabe din infrastructura continentală, pentru a asigura o viteză de reacție a forțelor armate.

Potrivit regulilor în vigoare, deplasarea în Europa a echipamentelor militare peste granițe pentru exerciții de război și alte manevre poate dura cel puțin cinci zile. Comisia Europeană intenționează să reducă acest interval și a pregătit un nou plan de acțiune pentru a depista orice breșă din infrastructura europeană care ar încetini mișcarea trupelor pe continent, relatează Sky News.

Invadarea Ucrainei a fost ca „un avertisment" pentru UE de a-și întări apărarea, atât pe teren, cât și în spațiul virtual.

„Una dintre lecțiile din livrarea armelor și echipamentului militar către Ucraina pentru a lupta contra invaziei Rusiei este că fiecare secundă contează. Mobilitatea militară rapidă este crucială pentru a răspunde la crizele care apar la granițele noastre și mai departe", a spus vicepreședintele Comisiei Europene, Josep Borrell.

Potrivit planului de acțiune al Comisiei, șoselele, podurile, căile ferate, porturile și aeroporturile vor fi evaluate pentru a vedea dacă pot face față transportării echipamentelor militare grele sau cu dimensiuni agabaritice. Elementele de infrastructură cu probleme vor avea prioritate pentru lucrări de îmbunătățire.

Planul are ca obiectiv garantarea accesului la rezerve de combustibil de pe întreg continentul și dezvoltarea unui sistem electronic pentru reducerea timpului necesar forțelor armate pentru traversarea granițelor.

În prezent, trupele au nevoie de cel puțin cinci zile pentru a-și muta echipamentele militare peste granițe în vederea unor exerciții sau a altor manevre, din cauza formalităților, procedurilor vamale și a regulilor de taxare.

Alte obiective ale planului de mobilitate militară:

  • înlesnirea accesului la capabilitățile militare strategice și maximizarea colaborării cu sectorul civil pentru întărirea mobilității forțelor armate, în special în aer și pe mare;
  • îmbunătățirea eficienței energetice și rezilienței climatice a sistemelor de transport europene;
  • întărirea cooperării cu NATO și cu partenerii strategici importanți, precum SUA, Canada și Norvegia;
  • promovarea conectivității cu partenerii regionali și alte țări, precum Ucraina și Republica Moldova.

O grămadă de piese lego care trebuie puse laolaltă

UE și NATO își combină periodic trupele pentru exerciții militare, dar au și unități de reacție rapidă care intră în acțiune în cazul unui conflict.

Ofițerii de rang înalt din Statele Unite au atras atenția, însă, în mai multe rânduri asupra barierelor administrative și fizice din calea mișcării trupelor în Europa.

Comandantul adjunct al aviației militare britanice Sean Bell a explicat că războiul din Ucraina a arătat că un "antrenament realistic" pentru Europa este crucial, dar în prezent există deficiențe în pregătirea apărării. "Suntem ca o grămadă de piese de puzzle deconectate care se află pe o masă", a spus el, adăugând că trupele trebuie să se poată pregăti împreună.

Pregătiri în spațiul virtual

UE se va concentra și asupra pregătirii din câmpul virtual. În ultimele luni, multe facilități civile, de la spitale la companii de transport maritim, au devenit ținta atacurilor informatice.

Comisia Europeană arată în planul de acțiune că trebuie strânsă colaborarea informatică dintre instituțiile civile și armată, precum și cea dintre experții statelor membre și cei de la nivel european.

Totodată, standardele de securitate informatică și cerințele certificatelor vor fi întărite și este nevoie de finanțare comună pentru a ajuta statele UE să investească în dotări informatice moderne.

articolul original.

Revizuită în sus: Comisia Europeană estimează o creștere economică de 5,8% pentru România, în acest an

11 November 2022 at 11:18
By: M.Ex.

Comisia Europeană estimează că economia României va crește cu 5,8% în acest an, estimarea fiind puternic revizuită în sus față de prognoza din vară, când Executivul european vedea o creștere de 3,9%, și față de primăvară, când estimarea era de 2,6%. Datele vin în contextul în care, în primul semestru din 2022, economia românească a crescut cu 5,7% în ritm anual. În special, consumul privat și investițiile au crescut puternic, deoarece restricțiile legate de pandemie au fost ridicate, permițând cererii reținute să recupereze decalajul. În plus, o piață a forței de muncă puternică, cu o creștere mai mare a ocupării forței de muncă și a salariilor, a susținut veniturile disponibile, la fel ca și măsurile guvernamentale de atenuare a impactului prețurilor ridicate la energie, scrie economedia.ro Cu toate acestea, pentru a doua jumătate a anului 2022 și ulterior, consecințele războiului Rusiei împotriva Ucrainei, inflația ridicată, înăsprirea politicii monetare și controlul puternic al lichidităților sunt toate menite să încetinească semnificativ creșterea PIB-ului real. Se preconizează că sectoare precum agricultura, industria extractivă și industria chimică vor fi afectate în mod deosebit.
Pentru 2023, așadar, Comisia estimează că creșterea va încetini puternic, la 1,8% (față de prognoza de 2,9% din vară), pentru a reveni ușor în 2024 la 2,2%.
Cu toate acestea, după 2022 și datorită fluxului așteptat de fonduri UE, în special din partea Facilității de redresare și de reziliență (RRF), se așteaptă ca formarea brută de capital fix să sprijine creșterea PIB-ului real. Se preconizează că creșterea consumului privat va rămâne doar pozitivă, deoarece inflația reduce venitul disponibil al gospodăriilor, în timp ce schemele de sprijin guvernamental și o piață a forței de muncă rezilientă oferă un anumit sprijin.
În 2022, cererea internă puternică ar trebui să adâncească și mai mult deficitul de cont curent până la [9,1%]. Ulterior, răcirea economiei oferă o îmbunătățire limitată, datorită unei cereri mai mici de importuri.
Riscurile la adresa prognozei macroeconomice sunt înclinate spre scădere, deoarece întârzierile în implementarea PNRR al României ar putea reduce investițiile și creșterea, afirmă Comisia, conform economedia.ro.

articolul original.

CE răstoarnă planurile în privința plafonării prețului gazelor

8 November 2022 at 18:24
By: (R.C.)

Comisia Europeană le-a spus reprezentanţilor statelor membre că nu este posibil să fie introdus un plafon al preţului gazelor naturale care în acelaşi timp să nu afecteze contractele pe termen lung sau securitatea aprovizionării, au declarat două surse diplomatice pentru Reuters.

După discuţii îndelungate, la summitul de la finele lunii octombrie, şefii de stat şi de guvern din UE au căzut de acord să însărcineze Comisia Europeană să propună „un cadru de referinţă temporar în UE pentru a plafona preţul gazelor naturale utilizate la producţia de electricitate” precum şi un „coridor dinamic temporar de preţ pentru tranzacţiile cu gaze naturale”, în ideea de a provoca o scădere a preţurilor.

Însă compromisul convenit între ţări precum Franţa, Spania şi Belgia, care au cerut un plafon de preţ, şi statele membre, în frunte cu Germania, care s-a opus acestei solicitări, a făcut necesară ataşarea a numeroase condiţii suplimentare. Este vorba, în special, de un eventual plafon care să nu afecteze contractele pe termen lung, să nu conducă la o majorare a consumului de gaze sau să îi determine pe producători să îşi reorienteze livrările de gaze în alte direcţii.

„Acum, Comisia a spus că este imposibil să ai un plafon care îndeplineşte toate aceste criterii”, a spus un diplomat citat de Reuters, adăugând că ambasadorii statelor membre la Bruxelles vor discuta vineri următorul pas.

Subiectul plafonării preţului gazelor naturale creează de mai multe luni diviziuni în rândul statelor membre UE, într-un moment în care acestea caută modalităţi pentru a răspunde la o gravă criză energetică care provoacă o inflaţie record şi ameninţă să arunce blocul comunitar în recesiune.

Un al doilea diplomat consultat de Reuters a precizat că, în locul plafonării, Comisia a oferit soluţia unui „mecanism voluntar de corectare a pieţei” care nu merge însă suficient de departe pentru acele ţări care solicită un plafon capabil să limiteze creşterile bruşte de preţuri.

Ambii diplomaţi au dezvăluit că cel puţin 15 state membre UE care solicită plafonarea preţului gazelor ameninţă să blocheze celelalte elemente ale acordului energetic convenit de liderii UE la finele lunii octombrie, care include de asemenea achiziţiile comune de gaze şi elaborarea unui nou preţ de referinţă, atâta timp cât Comisia nu vine cu o propunere solidă de plafonare.

articolul original.

Comuna cu 1.000 de locuitori care va fi supravegheată cu drone luate prin PNRR

8 November 2022 at 15:03
By: -
image

Autoritățile dintr-o comună hunedoreană susțin că localitatea avea nevoie de drone, dar și de stații de încărcare electrică.

Comuna Blăjeni, din nordul județului Hunedoara, cu sate răsfirate pe culmile Apusenilor, are o populație în continuă scădere. Autoritățile de aici au obținut o finanțare de peste 1,8 milioane de lei, prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru realizarea unui sistem de supraveghere a domeniului public, care va cuprinde, printre altele, instalarea a două stații de reîncărcare pentru vehicule electrice și achiziția unor drone, relatează Ziarul Hunedoreanului.

Autoritățile din comuna învecinată cu județul Alba susțin că era nevoie de aceste investiții.

"Cele două drone care vor fi achiziționate prin proiectul finanțat prin PNRR nu sunt un moft. Ele vor fi folosite de Serviciul voluntar pentru situații de urgență din Blăjeni, pentru a supraveghea culturile agricole și pădurea, astfel încât să contribuie la prevenirea extinderii unor incendii de vegetație. În urmă cu trei ani, un astfel de incendiu a cuprins mai multe hectare de pădure și a provocat pagube în rezervația Buceș Vulcan, arie naturală protejată, care se află și pe raza comunei noastre", a spus Flavius Horia Jurcă, primarul comunei Blăjeni.

Potrivit edilului, stațiile electrice care vor fi achiziționate cu fonduri europene vor fi folosite de localnicii care au sau vor să-și achiziționeze mașini, dar vor fi utile și pentru un microbuz școlar pe care autoritățile îl vor achiziționa în viitor.

Proiectul prevede și achiziționarea de mobilier stradal inteligent. Acesta include:

  • stație de autobuz smart;
  • băncuțe stradale cu afișaj electronic;
  • băncuțe de interior cu funcții de încărcare a dispozitivelor electronice;
  • coșuri de gunoi smart;
  • parcări inteligente pentru biciclete.

În schimb, nu au putut fi depuse, prin PNRR, proiecte pentru modernizarea infrastructurii rutiere, una dintre problemele cu care se confruntă câteva dintre satele comunei Blăjeni, a menționat primarul localității.

În județul Hunedoara, 75 de proiecte, în valoare de 171,5 milioane de lei, depuse de administrațiile locale, au primit finanțare prin PNRR.

articolul original.

Raport CE. Europa, „invadată” de firme rusești

28 October 2022 at 12:23
image

Aproape 31.000 de companii din Europa au proprietari ruşi, arată un raport publicat recent de Comisia Europeană, informează Agerpres.

Aceste companii sunt active în special în sectoarele: imobiliar, construcţii, hoteluri, finanţe şi energie, se precizează în raportul Executivului comunitar.

Raportul evaluează riscul spălării banilor şi al finanţării terorismului în Uniunea Europeană, cu un capitol special dedicat consecinţelor invaziei ruseşti din Ucraina.

Cel puţin 1.400 din cele 31.000 de companii sunt deţinute de 33 de persoane fizice, care recent au fost vizate de deciziile privind îngheţarea activelor adoptate, ca urmare a sancţiunilor impuse Rusiei de UE, în contextul războiului din Ucraina.

Documentul Comisiei Europene atrage atenţia asupra faptului că unii oligarhi ruşi ar putea să ascundă faptul că sunt proprietari sau controlează companii europene, prin intermediul unor firme înregistrate în afara UE sau al unor acţionari locali mandataţi.

Implementarea deciziilor de îngheţare a activelor ar necesita punerea în aplicare eficientă a regulilor de transparenţă privind beneficiarii, se arată în raportul Comisiei Europene. De asemenea, Executivul comunitar susţine că este nevoie de un schimb mai bun de informaţii şi o detectare şi monitorizare „adecvată” a activelor ascunse de autorităţile fiscale.

„Companiile fantomă pot fi create relativ uşor, de aceea continuă să fie utilizate pentru a fi tranzitate sute de milioane de euro prin tranzacţii opace. Prin utilizarea unor companii fantomă, infractorii pot ascunde originea şi destinaţia fondurilor, pe lângă ascunderea beneficiarului real”, se precizează în studiul Comisiei Europene.

Fondurile respective ar putea fi utilizate atât în scop personal, cât şi pentru destabilizarea unor ţări întregi, se mai arată în raportul menţionat. De aceea, scoaterea la lumină a fluxurilor de bani murdari contribuie nu doar la apărarea democraţiei şi siguranţei cetăţenilor UE, dar ajută şi la contracararea influenţei autocraţiilor, subliniază Comisia Europeană.

articolul original.

2,6 miliarde de euro către România în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență

28 October 2022 at 06:29
image

Comisia Europeană face prima plată în valoare de 2,6 miliarde EUR către România în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență.

Suma plătită, în valoare de 2,6 miliarde de euro (1,8 miliarde de euro sub formă de granturi și 0,8 miliarde de euro sub formă de împrumuturi (fără prefinanțare) a fost posibilă prin îndeplinirea de către România a celor 14 obiective de etapă aferente tranșei.

Acestea acoperă mai multe reforme care contribuie la tranziția digitală, precum și reforme în domeniile mobilității sustenabile, decarbonizării, auditului și controlului, educației și sănătății, precum și etapele preliminare ale reformei fiscale și ale reformei pensiilor.

Sunt incluse, de asemenea, măsuri de sprijinire a întreprinderilor și de asigurare a bunei guvernanțe a țării. La fel ca în cazul tuturor statelor membre, plățile efectuate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) – instrumentul-cheie al NextGenerationEU – au la bază performanțele și depind de implementarea de către România a investițiilor și a reformelor prezentate în planul său de redresare și reziliență.

14 obiective

La 31 mai 2022, România a transmis Comisiei o cerere de plată bazată pe îndeplinirea celor 14 obiective de etapă stabilite în decizia de punere în aplicare a ConsiliuluiCăutați pentru prima tranșă.

La 15 septembrie 2022, Comisia a aprobat o evaluare preliminară pozitivă a cererii de plată a României. Avizul favorabil al Comitetului economic și financiar privind cererea de plată a pregătit terenul pentru adoptarea de către Comisie a unei decizii finale privind plata fondurilor.

Planul general de redresare și reziliență al României va fi finanțat cu 12,1 miliarde EUR sub formă de granturi și 14,9 miliarde EUR sub formă de împrumuturi. Cuantumurile plăților efectuate către statele membre sunt publicate în Tabloul de bord privind redresarea și reziliența, care prezintă progresele înregistrate în implementarea Mecanismului de redresare și reziliență în ansamblu și a planurilor individuale de redresare și reziliență.

articolul original.

Exodul din justiție. În maximum o lună, vor pleca 1400 de judecători și procurori

27 October 2022 at 15:06
image

900 de judecători și 500 de procurori ar putea pleca din sistem într-o lună, ceea ce ar însemna un adevărat dezastru în justiție, afirmă avocatul Toni Neacșu care subliniază că în curând nu se vor mai găsi magistrați cu vârsta peste 50 de ani.

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Toni Neacșu prevede colapsul din justiție ca urmare a posibilei implementări a noilor reglementări cerute de Comisia Europeană și Banca Mondială, în sensul ca pensia de magistrat să fie 65% din media ultimelor 12 indemnizații brute, în loc de 80% din ultima indemnizație brută, cât e în prezent, iar vârsta de pensionare să fie crescută la 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei.

Lumea Justiției a dat publicității proiectul de OUG privind tăierea pensiilor magistraților.

Avocatul Toni Neacșu califică acest document drept o crimă împotriva statului român, acuzând guvernul de iresponsabilitate. În opinia avocatului, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, este direct răspunzător pentru cea mai mare criză din sistem de după 1993.

„Nu am cuvinte să explic ce dezastru înseamnă în justiție plecarea în masă a peste 1400 de judecători și procurori!

Vor pleca masiv în maxim o lună peste 900 de judecători (cam 600 au deja dosarele depuse la casele de pensii) din 3700 în total și peste 500 (300 au deja dosarele depuse) din 2200 procurori. Un număr atât de mare se acoperă în cel puțin 7-8 ani, iar asta doar într-o politică de recrutare agresivă și prin neintrarea în vigoare a noilor legi ale justiției, care îngreunează procesul de recrutare și formare a magistraților.

Numai la ÎCCJ pot ieși mâine 81 de judecători din 122 în total!

Într-o lună, indiferent ce vor mai face ei de acum cu pensiile, în instanțele și parchetele noastre nu veți mai găsi magistrați mai în vârstă de 50 de ani!

Este o crimă împotriva statului român, iar Ciucă, Predoiu și tot Guvernul vor avea mâinile mânjite de sângele acestor erori.

Guvernul este absolut iresponsabil prin modul cum a gestionat comunicarea pe schimbarea vârstei și conditiilor de pensionare. Ministrul justiției, Cătălin Predoiu, este responsabil pentru cea mai mare criză din justiție de după 1993, iar dezastrul resursei umane va fi atât de grav încât afectează pur și simplu buna funcționare a statului.

Nu este vorba despre discuția pe pensiile magistraților, unde putem avea toți păreri, ci despre punerea pe butuci și incapacitarea totală a sistemului judiciar”, scrie Toni Neacșu pe Facebook.

articolul original.

Comisia Europeană a autorizat plata primei cereri din PNRR. România va primi 2,6 miliarde de euro

22 October 2022 at 15:34
By: M.Ex.

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene anunţă, sâmbătă, că Comisia Europeană a autorizat plata primei cereri din cadrul PNRR, ce aduce României 2,6 miliarde de euro pentru revitalizarea economiei.
Prima cerere de plată a cuprins cele 21 de ţintele şi jaloanele aferente trimestrului IV din 2021. Comisia Europeană a aprobat la 20.10.2022 decizia privind autorizarea plăţii primei tranşe de plată a sprijinului nerambursabil şi a primei tranşe de plată a sprijinului sub formă de împrumut pentru România.În urma acestei decizii, suma primită de România va fi de 2,6 miliarde de euro, fiind luate în considerare sumele din prefinanţare deja primite de România, precizează ministerul, scrie ziare.com.
„Este un moment prin care se confirmă efortul consolidat la nivel guvernamental, care s-a concretizat în îndeplinirea ţintelor şi jaloanelor asumate de România pentru ultimul trimestru al anului trecut şi transpuse în reforme de interes major pentru ţara noastră. Realist vorbind, este doar începutul unui lung drum pe care îl avem în faţa, dar care, dacă vom duce la bun sfârşit aspectele cheie din Plan, va însemna impulsionarea economiei şi generarea unui efect multiplicator solid pentru investiţiile în autostrăzi, infrastructura feroviară, şcoli, infrastructura spitalicească şi tot ceea ce înseamnă consolidarea economiei româneşti”, a transmis ministrul Marcel Boloş.

Decizia prevede aprobarea primei tranşe a sprijinului nerambursabil, în valoare de 2.037.146.414 euro. În conformitate cu Acordul de finanţare încheiat între Comisie şi România în temeiul articolului 23 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241, suma de 264.829.034 euro se utilizează pentru lichidarea prefinanţării contribuţiei financiare, iar suma de 1.772.317.380 euro se acordă României prin plătirea acestei sume în contul bancar indicat în Acordul de finanţare.De asemenea, decizia prevede aprobarea primei tranşe a sprijinului sub formă de împrumut, în valoare de 907.669.494 euro. Suma de 117.997 034 euro se utilizează pentru lichidarea prefinanţării împrumutului, iar suma de 789.672.460 euro se acordă României prin plătirea acestei sume în contul bancar indicat în Acordul de împrumut.

Astfel, efectuarea plăţii pentru prima cerere de plată a celor aproximativ 3 miliarde de euro din care 2,03 miliarde euro, va avea loc în următoarele zile, reprezentând sprijin financiar nerambursabil şi 0,90 miliarde euro sprijin sub formă de împrumut vor susţine investiţiile şi reformele asumate de România.Parcursul primei cereri de platăComisia a furnizat comisiei competente a Parlamentului European o prezentare generală a constatărilor sale preliminare privind atingerea în mod satisfăcător a jaloanelor şi a ţintelor relevante. Ulterior, Comitetul economic şi financiar a fost de acord cu evaluarea preliminară pozitivă a Comisiei şi a fost de părere că România a atins în mod satisfăcător toate jaloanele şi ţintele aferente cererii de plată. În evaluarea sa, Comisia a ţinut seama de avizul Comitetului Economic şi Financiar.

Prima cerere de plată, transmisă la 31 mai 2022, a cuprins cele 21 de ţintele şi jaloanele aferente trimestrului IV din 2021. Odată cu transmiterea cererii de plată, au fost transmise Comisiei toate documentele justificative privind îndeplinirea satisfăcătoare a ţintelor şi jaloanelor, aceasta fiind o condiţie obligatorie. În total au fost încărcate în sistemul electronic al Comisiei 180 de documente justificative aferente jaloanelor/ţintelor incluse.

La 15 septembrie, evaluarea Comisiei asupra îndeplinirii celor 21 de ţinte şi jaloane aferente primei cereri de plată din cadrul PNRR a fost avizată şi trimisă către Comitetul Economic şi Financiar (ECOFIN), care a aprobat-o ulterior.La acel moment, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, transmitea că avizul pozitiv vine ca urmare a „progreselor bune şi rapide în punerea în aplicarea primului set de reforme şi investiţii din cadrul planului”.
Următoarea cerere de plată pentru decontarea fondurilor alocate României prin PNRR va avea o valoare totală de 3,2 miliarde euro din care 2,1 milioane euro sprijin financiar nerambursabil şi 1,09 milioane euro sprijin sub formă de împrumut şi vizează îndeplinirea a 51 de jaloane/ţinte aferente trimestrului I 2022 şi trimestrului II 2022.România beneficiază de o alocare de 29,18 miliarde euro pentru implementarea PNRR, din care granturi în valoare de aprox. 14,24 miliarde euro şi împrumuturi în valoare de 14,94 miliarde euro. Pentru implementarea PNRR, România a încasat deja două tranşe de prefinanţare în valoare cumulată de aproximativ 3,79 miliarde euro, în decembrie 2021 şi în ianuarie 2022(sursa:ziare.com).

articolul original.

Decizii la Bruxelles: 1,5 miliarde de euro lunar pentru Ucraina și conectarea cu infrastructura feroviară a R. Moldova

21 October 2022 at 14:48
By: -
image

Liderii statelor Uniunii Europene şi ai instituţiilor comunitare au discutat, la summitul de la Bruxelles, despre acţiuni în sensul intensificării presiunilor asupra Rusiei pentru oprirea războiului din Ucraina, subliniind că solidaritatea cu poporul ucrainean va fi menţinută cât va fi necesar.

Consiliul European cere aplicarea cu rigurozitate la nivel internaţional a sancţiunilor împotriva Rusiei şi anunță că este „determinat să contracareze dezinformarea împotriva eforturilor noastre colective de apărare a suveranităţii Ucrainei şi a ordinii internaţionale bazate pe reguli”.

„Uniunea Europeană va rămâne alături de Ucraina cât va fi nevoie. Va continua să furnizeze susţinere puternică Ucrainei la nivel politic, militar şi financiar, inclusiv pentru necesităţile în materie de numerar, şi va intensifica reacţia umanitară, mai ales pentru pregătirea de iarnă", subliniază Consiliul European.

Consiliul European reiterează că Rusia este singura responsabilă pentru actualele crize energetică şi economică și condamnă în cei mai fermi termeni posibili recentele atacuri generale cu rachete şi drone asupra civililor, obiectivelor civile şi a infrastructurii din Kiev şi din Ucraina.

În plus, președintele CE Ursula von der Leyen a anunțat că va fi acordat un ajutor suplimentar de 1,5 miliarde de euro pe lună, în 2023.

„Acest lucru dă, aşadar, o sumă globală de 18 miliarde (de euro) anul viitor (...), un flux de venituri previzibile, stabile şi fiabile. Noi i-am însărcinat pe miniştrii Finanţelor să dezvolte mecanismul adecvat”, a anunţat von der Leyen într-o conferinţă de presă, la Bruxelles.

Moldova și Ucraina, conectate feroviar la UE

Mai mult, Comisia Europeană a inițiat un studiu de fezabilitate în scopul de a îmbunătăți conectarea rețelelor feroviare din Ucraina și Republica Moldova la cele din UE.

Ecartamentul căilor ferate utilizat în cea mai mare parte a UE este diferit de cel din Europa de Est, ceea ce îngreunează transportul de mărfuri în ambele direcții. O soluție la această problemă ar fi ca ecartamentul feroviar utilizat în UE să fie adoptat și în aceste țări vecine, și anume din Polonia și România în Ucraina și Moldova.

Studiul inițiat de CE reprezintă o etapă esențială a pregătirii pentru îmbunătățirea conectivității după război între UE, pe de o parte, și Ucraina și Republica Moldova, pe de altă parte.

Serviciul de consultanță tehnică JASPERS din cadrul Băncii Europene de Investiții (BEI) este responsabil de finalizarea studiului până în mai 2023, în strânsă cooperare cu toate țările în cauză.

„Acest studiu face parte din măsurile pe termen mediu și lung stabilite în Planul de acțiune privind culoarele de solidaritate și este strâns legat și de propunerea prezentată de Comisie în iulie 2022 privind extinderea TEN-T înspre Ucraina și Republica Moldova.

În felul acesta, pregătim terenul pentru soluții pe termen mai lung, ajutând Ucraina să își organizeze schimburile comerciale de după război și eforturile de reconstrucție, scopul imediat fiind mai ales eliminarea decalajului de interoperabilitate de la frontiere”, a declarat Adina Vălean, comisarul pentru transporturi.

Ziua 240 de război. Rușii continuă atacurile și pregătesc diversiuni. Israelul, dat exemplu la Moscova că are femei în armată

articolul original.
❌