ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 2 December 2022Ultimele Stiri

Un câine din China care a fost testat pozitiv cu Covid, a fost plasat în carantină: „A fi blănos nu este o scuză”

2 December 2022 at 18:21
image

În Wuhan, orașul din China care aplică în continuare restricții în anumite zone, de data asta a fost băgat în carantină și un câine. Deși manifestanții cer demisia președintelui Xi Jinping, politica ”zero Covid” este încă în picioare în unele orașe.

Politica ”zero Covid” a autorităților chineze a provocat proteste ample și violente în ultima perioadă, manifestanții cerând demisia președintelui Xi Jinping.

În fața furiei acestora, liderul de la Beijing a dat de înțeles că va relaxa restricțiile, totuși, politica ”zero Covid” este aplicată strict în continuare în unele zone din China.

Cățelul poartă chiar și mască de protecție

Deși în alte zone autoritățile au relaxat treptat restricțiile, în Wuhan a fost plasat în carantină, cu mască de protecție, inclusiv un câine.

Informația a fost făcută publică de Manya Koetse, redactor-șef al unui site care monitorizează tendințele culturale, sociale și istorice dintr-o Chină în continuă schimbare.

”40 de cazuri de Covid într-o singură comunitate din Wuhan: 39 de oameni și un cățel. După ce proprietarul a fost testat pozitiv, cățelul a reușit să iasă afară și să se joace. Personalul medical l-a căutat, l-a găsit și… a ieșit pozitiv la test. Deci a fost băgat în carantină, cu mască! A fi blănos nu este o scuză”, a scris Koetse pe Twitter.

40 cases in one Wuhan community: 39 humans + 1 dog. As owner tested positive, dog managed to break free and go play outside. Anti-epidemic staff went looking for him, chased him down, and..he turned out to test positive! Off to quarantine, mask and all! Being furry is no excuse😂 pic.twitter.com/qKTV9VDep1

— Manya Koetse (@manyapan) December 1, 2022

Amyra Garey a absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea București, secția Filologie, limbile - ucraineană-rusă. Pasionată de poezie și scriere, a câștigat concursuri literare, lucrând alături de scriitorul ucrainean citeste mai mult
articolul original.

B-21 Raider, dezvaluit in jurul orei 2:20, ora Bucurestiului (3 Decembrie)

2 December 2022 at 15:48

B-21 Raider

articolul original.

Analiză Euractiv: Europa, îngrijorată că hub-ul turcesc ascunde gazul „fabricat în Moscova”. China revinde deja GNL rusesc

2 December 2022 at 08:08

Planul președintelui Vladimir Putin de a face din Turcia un hub pentru gazul rusesc ar putea, în teorie, să permită Moscovei să își mascheze exporturile cu combustibil din alte surse.

Clienții din Europa vor dori să semneze contracte, dacă vor cumpăra gazul din hub și nu direct de la ruși

Fără a oferi detalii mai exacte, Putin a spus că un hub ar putea fi înființat în Turcia relativ repede și a prezis că clienții din Europa vor dori să semneze contracte, arată Euractiv.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat la finalul lui octombrie că un hub de gaze naturale ar putea fi înființat relativ rapid în Turcia și a prezis că mulți clienți din Europa ar dori să semneze contracte.

Până în prezent nu au existat angajamente publice în acest sens, iar analiștii spun că ar fi nevoie de investiții, precum și de timp.

„Are Europa nevoie de acest proiect, având în vedere hotărârea țărilor UE de a renunța la gazul rusesc în viitorul apropiat?”, a întrebat Alexei Gromov, de la Fundația Institutul pentru Energie și Finanțe, cu sediul la Moscova.

El a mai spus că ar fi imposibil de reconfigurat fluxurile de gaze în cadrul Uniunii Europene, deoarece nu există legături existente care să se conecteze la hub-ul propus din nord-vestul Europei, care obișnuia să primească gaze prin Nord Stream 1.

Washingtonul respinge apelul lui Putin de a face din Turcia hub-ul de gaze al Europei

SUA au reacționat negativ la propunerea președintelui rus Vladimir Putin de a transforma Turcia într-un hub de gaze pentru UE.

Exporturile Rusiei către Europa au scăzut cu 43,4% în acest an, iar gazoductul TurkStream către Turcia funcționează cu mult sub capacitatea sa anuală de 31,5 miliarde de metri cubi (bcm).

Zongqiang Luo, analist senior la Rystad Energy, a estimat că aproximativ 60% din capacitatea gazoductului a fost nefolosită în urma exporturilor din acest an de aproximativ 10,6 miliarde de metri cubi de gaze până la 21 noiembrie.

Luo de la Rystad a estimat că va dura cel puțin trei-patru ani pentru a construi noua infrastructură costisitoare necesară.

„Chiar dacă ar putea fi construită o nouă conductă, cine va cumpăra acel gaz?”, a întrebat el.

China revinde deja GNL rusesc, care nu a fost etichetat ca fiind „fabricat la Moscova”

O sursă din cadrul monopolului rus Gazprom, exportator de gaze prin conducte, a declarat că este de părere că hub-ul va facilita vânzările.

„Nu va fi gaz rusesc, ci gaz din hub”, a declarat sursa, care nu a dorit să fie numită din cauza sensibilității subiectului.

O sursă comercială din Europa a declarat că China, care a depășit Japonia și a devenit principalul importator mondial de gaz natural lichefiat (GNL) în 2021, revinde deja GNL rusesc, care nu a fost etichetat ca fiind „fabricat la Moscova”.

El a spus că este posibil ca importatorilor de GNL din sudul și estul Europei să nu le pese de unde provine marfa.

Observând că Europa nu a impus un embargo asupra gazului rusesc, spre deosebire de petrol, Alexander Gryaznov, director la S&P Global Ratings, a declarat că Europa ar putea fi dispusă să cumpere de la Moscova prin intermediul unor mediatori.

„Este puțin probabil ca Europa să dorească să încheie contracte directe cu Federația Rusă, iar cumpărarea de volume gratuite pe piața spot din Turcia va fi acceptabilă din punct de vedere politic”, a spus el, adăugând totodată că ar fi nevoie de timp și bani pentru a înființa hub-ul.

Putin și președintele turc Recep Tayyip Erdoğan au stabilit relații strânse în ultimii ani, în ciuda unui trecut zbuciumat, marcat de asasinarea ambasadorului rus Andrei Karlov la Ankara în 2016 și de doborârea de către Turcia a unui avion rusesc aflat în misiune în Siria cu un an mai devreme.

Turcia a declarat că ar fi posibilă și includerea în hub-ul propus a gazoductului Trans Anatolian Natural Gas Pipeline (TANAP), care transportă gaze naturale azere până la granița turcă.

Spania are cea mai mare capacitate de regazeificare din Uniunea Europeană, reprezentând 33% din totalul GNL și 44% din capacitatea de stocare a GNL, sursă foto: captură YT

Luna trecută, Turcia și Azerbaidjanul au convenit să dubleze „pe termen scurt” capacitatea gazoductului, de la 16 miliarde de metri cubi în prezent, iar la 23 noiembrie, șefii Gazprom din Rusia și ai companiei energetice azere de stat Socar, Alexei Miller și Rovshan Najaf, s-au întâlnit la Moscova.

Nici Gazprom și nici Socar nu au oferit detalii despre întâlnire, dar luna aceasta, Rusia a acceptat să furnizeze Azerbaidjanului 1 mld. mc de gaze în cadrul unui nou contract pe termen scurt.

Acordul „a stârnit unele îngrijorări din partea pieței” cu privire la un posibil acord de schimb de gaze cu Rusia pentru a exporta mai mult gaz în Europa, a declarat Luo.

Prin propunerea privind hub-ul de gaz turcesc, Rusia a revenit la o idee de lungă durată de a adăuga două linii la gazoductul TurkStream existent pentru a-și dubla capacitatea anuală la 63 de miliarde de metri cubi.

Germania va plăti de peste două ori mai mult decât era prevăzut – pentru terminalele de GNL,
sursă foto: captura YT

Politician bulgar: Bruxelles nu cunoaște adevărul despre TurkStream

Gazoductul TurkStream este o conductă pentru interesele rusești în Europa de Sud-Est și ar trebui să facă obiectul unor sancțiuni, a declarat pentru EURACTIV Tsvetan Tsvetanov, un fost colaborator apropiat al lui Boyko Borissov, care, în calitate de prim-ministru, a asigurat construcția secțiunii bulgare într-un timp record.

Acest lucru corespunde exact volumelor combinate pe care Rusia le-a vândut prin diverse rute către Austria, Bulgaria, Ungaria, Italia, Serbia, Slovenia și Turcia în 2020, potrivit datelor Gazprom.

Rusia livrează gaze prin conducte către Europa, în principal prin Ucraina, la o rată de peste 40 de milioane de metri cubi pe zi, mai puțin de jumătate din cantitatea pe care obișnuia să o vândă către Uniunea Europeană.

De asemenea, livrează gaze în sudul și estul Europei, inclusiv în Ungaria, prin intermediul TurkStream.

Actualul TurkStream a costat 3,2 miliarde de dolari, iar gazoductul Nord Stream 2, care nu a fost niciodată lansat și care trece prin Marea Baltică, a necesitat alte 11 miliarde de dolari împărțite între Gazprom și partenerii săi occidentali.

Nici Gazprom, nici Kremlinul nu au furnizat o estimare a costurilor pentru ideea de hub turcesc. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a refuzat să comenteze săptămâna aceasta când a fost întrebat de Reuters, în cadrul unei conferințe telefonice zilnice, cum ar putea fi folosit gazul azer în hub.

Gazprom și Socar nu au răspuns la solicitările Reuters pentru un comentariu.

articolul original.

„Epoca de aur” a relațiilor dintre Marea Britanie și China s-a încheiat

1 December 2022 at 22:00
image

Premierul britanic Rishi Sunak a declarat că așa-numita „epocă de aur” a relațiilor cu China s-a încheiat, el promițând să „evolueze” poziția Regatului Unit față de această țară.

În primul său discurs de politică externă, premierul a declarat că legăturile economice mai strânse din deceniul anterior au fost „naive”.

El a spus că Regatul Unit trebuie acum să dovedească un „pragmatism robust” față de competitori, dar a avertizat împotriva „retoricii Războiului Rece”, adăugând că importanța globală a Chinei nu poate fi ignorată.

Presiuni din partea deputaților conservatori

Sunak s-a confruntat cu presiuni din partea deputaților conservatori pentru a înăspri poziția Marii Britanii față de China.

Discursul, ținut în cadrul banchetului Lordului Primar din Londra, vine după protestele din weekend împotriva restricțiilor stricte anti-COVID din această țară.

Poliția a efectuat mai multe arestări, iar un jurnalist BBC a fost reținut în timp ce relata despre un protest în Shanghai, duminică. Acesta a fost lovit de poliție în timpul arestării și reținut timp de câteva ore.

Sunak a declarat în fața unei audiențe formate din lideri de afaceri și experți în politică externă că, în fața protestelor, China „a ales să ia măsuri mai dure, inclusiv prin agresarea unui jurnalist BBC”.

„Epoca de aur” a relațiilor dintre Marea Britanie și China s-a încheiat

„China reprezintă o provocare sistemică pentru valorile și interesele noastre, o provocare care devine tot mai acută pe măsură ce se îndreaptă spre un autoritarism și mai mare”, a spus el.

El a adăugat că a relațiilor dintre Marea Britanie și China s-a încheiat, împreună cu „ideea naivă” că mai mult comerț cu Occidentul ar duce la reforme politice chineze.

Expresia „epoca de aur” este asociată cu legăturile economice mai strânse sub conducerea fostului premier David Cameron – dar relațiile dintre Londra și Beijing s-au deteriorat de atunci.

Cu toate acestea, Sunak a subliniat că „nu putem ignora pur și simplu importanța Chinei în afacerile mondiale – pentru stabilitatea economică globală sau pentru probleme precum schimbările climatice”.

El a adăugat că Regatul Unit va colabora cu aliații, inclusiv cu SUA, Canada, Australia și Japonia, pentru a „gestiona această concurență tot mai acerbă, inclusiv prin diplomație și angajament”.

China, o „amenințare” pentru Regatul Unit

„Aceasta înseamnă să le ținem piept concurenților noștri, nu cu o retorică grandioasă, ci cu un pragmatism robust”, a adăugat el.

Sunak și președintele chinez Xi Jinping urmau să se întâlnească pentru prima dată la summitul G20 din Indonezia, la începutul acestei luni, dar întâlnirea a fost anulată în urma exploziei unei rachete în Polonia.

Se pare că predecesoarea lui Sunak, Liz Truss, intenționa să recalifice China ca fiind o „amenințare” pentru Regatul Unit în cadrul unei revizuiri a politicii externe.

În discursul său, Sunak a reluat ideea, definind China drept o „provocare sistemică”. El a spus că vor exista mai multe detalii despre această revizuire în noul an.

articolul original.
Ieri — 1 December 2022Ultimele Stiri

O călătorie în Iran la vremea de mare tulburare mondială

1 December 2022 at 04:27

În condițiile în care mass media a dezertat de la misiunea sa esențială, transformându-se din instrument de informare și orientare într-unul de dezinformare și manipulare la o asemenea amploare încât până și separarea știrilor corecte de cele mincinoase a devenit imposibilă, am considerat că zicala potrivit căreia este mai bine să vezi o dată decât să auzi / citești de o mie de ori trebuie urmată și am profitat de invitația adresată de Institutul iranian pentru studii politice și internaționale (Institute for Political and International Sudies – IPIS) ca să efectuez o vizită în Iran în perioada 24-28 noiembrie 2022. În această călătorie am fost împreună cu președintele și vicepreședintele Institutului român pentru studiul politicii și economiei Orientului Mijlociu (Middle East Economic and Political Institute – MEPEI), domnul Flavius Caba-Maria și respectiv, doamna Monica Surugiu, precum și cu Președintele Fundației Euro Defense România, profesorul Liviu Mureșan.

  1. TRADIȚIA UNUI IMPERIU ORIENTAL ȘI COMPLEXUL DE SUPERIORITATE OCCIDENTAL

Venind dintr-o țară membră a familiei euro-atlantice (membru NATO și al UE) și aterizând în Teheran, prima luptă pe care trebuie să o dai este cea cu reflexul propriu de a măsura viața iranienilor cu măsura obiceiurilor occidentale și a o judeca prin raportare la valorile occidentale, a priori (adică înaintea și în afara oricărei cercetări) superioare. Acest instinct te face să treci fără ezitare la evaluarea lungimii drumului pe care iranienii îl mai au de parcurs până când vor ajunge la fericirea și virtutea de a fi ca noi.

Culmea este că, sosind încărcat cu prejudecățile ideologice induse de narativul euro-atlantic, orice îți contrazice așteptările te dezamăgește. De ce sunt atâtea femei care nu poartă voal și de ce multe din cele care îl poartă o fac într-un fel care să le sporească farmecul iar nu să îl anuleze? De ce bărbații, în ciuda faptului că nu dau mâna cu femeile, se înclină respectuos în fața lor iar ele li se adresează degajat, fără nici un fel de sfială, expunându-și ferm punctele de vedere? Agitația veselă de pe străzi care se prelungește până târziu în noapte te contrariază și te irită întrucât nu confirmă tabloul creat cu anticipație în cugetul tău. Oamenii aceștia trebuiau să fie triști. Atunci de ce râd?! Nu râdem noi, care suntem fericiți să stăm în frig, foame și întuneric pentru a-i ferici pe ucraineni transformându-i în carne de tun, și sunt fericiți ăștia care trăiesc într-un stat islamic supus sancțiunilor internaționale!!!

Pe de altă parte, noi care suntem marii apărători ai respectului diversității și ai multiculturalismului, refuzăm să acceptăm că ceilalți pot fi fericiți și fără a trăi ca noi, și că a nu fi la fel ca noi nu înseamnă neapărat a fi rău sau nefericit. Refuzăm să admitem că felul nostru de viață actual este rezultatul unui trecut, adesea marcat de nedreptăți, de absurdități și de conflicte sângeroase, care ne-a făcut să ajungem la concluzii ininteligibile sau nerelevante pentru cei cu un alt trecut. Unor boli diferite nu li se puteau prescrie decât terapii diferite, după cum nu este imposibil ca acelorași probleme, în context istoric și cultural diferit, să li se fi răspuns cu soluții diferite.

Iranienii nu sunt o națiune tânără, ca aceea americană și nici una marcată de o istorie discontinuă, precum națiunile europene care au avansat în timp prin salturi revoluționare. Noțiunea de revoluție însăși are alt sens în Iran decât în Europa. Pentru europeni revoluția înseamnă ruperea de trecut și plonjarea în viitor. Pentru iranieni ea înseamnă refacerea continuității și întoarcerea la origini, intrarea în viitor având loc prin recul.

Cu toate suișurile și coborâșurile din trecutul lor, iranienii au păstrat din antichitate o aură imperială și în tot comportamentul lor contemporan conservă un anume spirit imperial. Greșit înțeles, un atare spirit a speriat și continuă să îi sperie vecinii, mai ales după ce aceștia au ajuns la forme de organizare politică proprie, nu rareori create prin transformarea forțată a unor uniuni tribale în state-națiune, grație ingineriei geopolitice occidentale la finele Primului Război Mondial. Cât despre superputerile imperiale intrate în istorie mai recent (imperiul otoman, cel rus, cel britanic și, în urmă, cel american), ajungând în rivalitate geostrategică cu Iranul, ele au folosit, fiecare la rândul său și în felul său, ca armă în lupta cu acesta amplificarea respectivei spaime și alimentarea conflictelor regionale (cam tot așa cum acum Ucraina este utilizată în războiul SUA cu Rusia).

  1. CIOCNIREA CULTURALĂ ȘI EFECTELE EI GEOPOLITICE

Discuțiile purtate pe timpul călătoriei mele au evidențiat câteva aspecte culturale esențiale.

Astfel, europenii continentali (precum românii) a căror identitate include pilonul dreptului roman (alături de cele ale filosofiei grecești și religiei creștine) și care prin adoptarea sistemului westfalian au pus bazele statului național, sau de anglo-americani a căror ordine de stat este creată de judecători și inspirată de creștinismul protestant cu accent vechi testamentar. Spre deosebire de ei, Iranul, asemenea multor comunități orientale, este expresia „universalismului imperial” care a permis unor grupuri etno-culturale diferite conviețuirea culturală, odată cu beneficiul unei puteri centrale transculturale constituind o singură instituție care a exercitat separat puterea politică și cea religioasă, în cadrul unui secularism sui-generis anațional.

În Europa continentală diferențele de identitate culturală au despărțit comunitățile umane, integrarea lor într-o ordine statală unitară reclamând crearea unei rețele civice acceptabilă întrucât era motivată de obiective geostrategice comune. Indiferent de identitatea sa culturală cetățeanul a intrat într-un contract cu puterea politică organizată ca stat pentru ca aceasta să îi furnizeze securitate individuală și colectivă, națională și internațională. Securitatea a fost criteriul coeziunii civice.

În SUA indivizii veniți din alte părți ale lumii, cu identități culturale diferite, s-au topit într-un creuzet cultural din care au ieșit uniți prin adeziunea la „visul american”. Nu conta de unde vii. Dacă știai să lupți în confruntări în care totul era permis, puteai ajunge în vârful societății. Și pentru ca această ideologie a puterii căreia nimic nu îi putea fi interzis să calibreze o societate coerentă și totodată să legitimeze „lupta” (echivalată cu „ofensiva” pentru ca, în cele din urmă, să fie confundată cu „agresiunea”), a fost scos din traista colonistului, de regulă protestant și neo-protestant, Vechiul Testament cu „tablele legii”, „pământul promis”, mântuirea și Mântuitorul. Americanii s-au format astfel ca o putere mântuitoare universală care a oferit fericirea pe pământul cucerit de ea tuturor celor care se supuneau legilor ei și astfel se salvau.

Iranul nu a cunoscut ideea de națiune, în sens european, și nici aceea a statului de drept ca guvernare a legii. De aceea, nu a cunoscut nici democrația, fie ea de sorginte europeană sau americană. Democrația este o creație națională. Iranul nu a avut nevoie de un creuzet în care să topească identitățile naționale, nici de o rețea civică prin care să țină legate între ele prin legi juridice comunitățile naționale. Ceea ce el a făcut în mod tradițional, utilizând învățătura islamică, a fost să creeze un țesut multicultural în cadrul căruia fiecare contribuia potrivit abilităților sale circumscrise de propria cultură, la crearea unor valori specifice de utilitate comună, în funcție de nevoi stabilite printr-un consens ad hoc. În asemenea condiții, politica externă universalistă iraniană nu a avut caracter geo-politic, ci geo-economic și geo-cultural.

Putem vorbi astfel despre un multiculturalism organic iranian, diferit de multiculturalismul reglementat european și de multiculturalismul integrat (uniformizat) american. În cele din urmă, în epoca modernă, toate au ajuns a fi civice, dar civismul ca factor unificator are un conținut cultural diferit, circumscris de tradiții istorice diferite. Iată un motiv pentru care a cere ca ordinea politică actuală și politica produsă de ea să fie la fel în UE, SUA și Iran este o imposibilitate generatoare de tensiuni.

Colonialismul european și imperialismul american au fost cele care, respectiv, au adus în Asia modelul național, pentru a determina deșirarea țesutului multicultural specific acolo, și doctrina monismului drepturilor omului, pentru a impune înlocuirea modelului de viață autohton cu propriul model și astfel, prin dezbinarea etnică și dominația culturală, a ajunge la dominația politică. Aici găsim atât originea tensiunilor interne din Iran, consecutive importului forțat al unor modele culturale străine și al nemulțumirilor inevitabile apărute la linia de contact al unor feluri de viață diferite, precum izvorul permanentelor conflicte dintre Iran și puterile euro-atlantice. Aceste conflicte capătă, de-a dreptul, caracter ereditar. Ele au condus, printre altele, la abandonarea caracterului geo-economic și geo-cultural al politicii externe moștenite de la vechiul imperiu persan, și transformarea acțiunii externe iraniene în oglindă cu geo-strategia euro-americană.

Conflictul geo-strategic este totdeauna însoțit, așa cum o vedem și azi în Europa și SUA, apropo de războiul ruso-american din Ucraina, de degradarea nivelului de viață și limitarea libertăților individuale pe plan intern.

  1. RĂZBOIUL ECONOMIC INDUCE RĂZBOI SOCIAL

Am parcurs Teheranul în lung și în lat, la cele mai diferite ore din zi și din noapte pentru a fi martor direct al manifestărilor de protest, amplu relatate de mass media europeană și americană, care au acum loc în Iran și a căpăta astfel legitimitate și credibilitate în a le descrie. La un moment dat am auzit șoferi claxonând și ni s-a spus că acesta ar fi un mod de protest. Aveam să aflăm că, de fapt, era un fel de a exprima bucuria pentru victoria echipei Iranului la campionatul mondial de fotbal în meciul cu Țara Galilor.

Singurele proteste pe care le-am văzut în Teheran au fost pe la miezul nopții, în hotelul unde eram cazat, la programul de televiziune Euronews. Tot așa am aflat că Președintele Macron s-a întâlnit cu câțiva reprezentanți ai protestatarilor și i-a asigurat de solidaritatea sa.

Ceea ce nu înseamnă că nu există proteste și nemulțumiri. Cele mai multe sunt generate de problemele socio-economice apărute în siajul războiului economic dus de SUA și aliații săi europeni împotriva Iranului, sub denumirea de „sancțiuni economice” (dispuse în afara oricărei proceduri a ONU, acestea constituie o încălcare a dreptului internațional) și sub pretextul nevoii de a descuraja programul nuclear iranian, susceptibil de a se transforma în activ militar.

Ca totdeauna și pretutindeni, sancțiunile economice nu au făcut decât să stimuleze dezvoltarea prin forțe proprii a statului sancționat (în cazul iranian însăși capacitatea de a produce bomba nucleară a crescut simțitor, odată cu dezvoltarea puterii sale militare convenționale până la punctul în care și fără arma nucleară descurajează semnificativ eventualele planuri războinice ale puterilor regionale), dar, firesc, pe seama creșterii costurilor sociale.

Am abordat subiectul fără ezitare cu gazdele iraniene. Acestea au admis că o parte a societății și în special tinerii doresc o viață mai bună și mai multă libertate (ceea ce include și mai puțină religiozitate). În acest sens se cere normalizarea relațiilor cu SUA, ceea ce ar permite ieșirea din regimul sancțiunilor economice.

Întrebarea este prețul cerut de SUA pentru normalizare și ce oferă SUA în schimb? Include un atare proces obligația ca în relațiile internaționale SUA să renunțe la dreptul forței în favoarea forței dreptului, chiar și atunci când aplicarea regulii de drept o dezavantajează limitându-i capacitatea de a-și promova agenda geopolitică? Include aceasta renunțarea SUA la pretenția de a i se recunoaște privilegiul de unică superputere globală în cadrul unei ordini mondiale unipolare? Războiul din Ucraina sugerează un răspuns negativ la ambele întrebări.

Așa se explică de ce, deși în mod justificat persistente, demonstrațiile de protest din Iran nu au ajuns la nivelul masei critice a populației, nu au putut degaja un program coerent și nu au propulsat lideri capabili să ofere o alternativă politică viabilă. Reacția autorităților la aceste demonstrații poate fi comparată cu cea a guvernelor canadian, francez sau german față de nemulțumirile exprimate de cetățenii țărilor respective împotriva limitării libertăților lor sub pretextul luptei împotriva pandemiei Covid 19 sau al susținerii războiului din Ucraina, ori cu cea a administrației americane din perioada „Black Lives Matter” și cea a ultimelor alegeri prezidențiale. Cel puțin ironic este faptul că parlamentele euro-atlantice care nu au ridicat un deget pentru apărarea drepturilor cetățenilor lor, sunt foarte preocupate acum de drepturile cetățenilor iranieni.

  1. SUA / NATO CA FACTOR DE COAGULARE A STATELOR ASIATICE

Călătoria la Teheran a inclus participarea la un seminar organizat în colaborare de IPIS și MEPEI privind situația relațiilor bilaterale româno-iraniene, a celor regionale și a celor internaționale, precum și mai multe întâlniri formale și informale cu demnitari iranieni din conducerea ministerului afacerilor externe, a Universității Diplomatice (School of International Relations) și ai Consiliului pentru afaceri externe (instituție care constituie grupul de consilieri pentru politica externă ai Liderului Suprem al Iranului), precum și cu diverși reprezentanți ai mediilor academice.

Întrucât evenimentele s-au desfășurat cu ușile închise și în conformitate cu regulile Chatham House (conținutul discuțiilor și numele celor care au intervenit nu sunt destinate publicității) mă voi referi pe scurt doar la punctele mele de vedere.

1. În ceea ce privește relațiile bilaterale, acestea sunt totdeauna funcție de patru elemente: caracterul obiectiv al intereselor; existența resurselor; voința politică; susținerea populară.

Faptul că România și Iranul au interese comune cu caracter obiectiv este dovedit de împrejurarea că relațiile lor au fost constant bune indiferent de regimurile politice și ideologiile care s-au perindat la conducerea lor. Existența resurselor care să susțină promovarea acestor interese este și ea dovedită și dovedibilă. Susținerea sau acceptabilitatea populară se bazează pe lipsa conflictelor dintre cele două state de-a lungul istoriei lor, precum și pe o serie de compatibilități culturale care pot fi descoperite de cei care studiază cu atenție creștinismul ortodox român și islamul șiit iranian.

Problema este aceea a voinței politice care, în ceea ce privește guvernul român, este ostateca contextului internațional și victima gestiunii nefericite a relațiilor cu partenerii strategici occidentali. Din păcate, acestora nu s-a încercat să li se explice convingător că prin consolidarea legăturilor politice cu Iranul, România poate contribui la pavarea căilor către normalizarea relațiilor dintre ei și Iran, cu efecte benefice asupra securității colective.

2. Referitor la problemele regionale, retragerea SUA din Afganistan și, în general, reducerea prezenței sale în Orientul Mijlociu (Irak și Siria), pentru a se implica în războaiele cu Rusia și China, din Ucraina și respectiv regiunea indo-pacifică, oferă Iranului posibilitatea de a își normaliza relațiile cu vecinii săi arabi din regiunea Golfului Persic, precum și de a stabili un sistem de cooperare cu Rusia, China, India și Turcia în Asia Centrală, inclusiv în cadrul Organizației pentru Cooperare de la Shanghai. Este evident că Iranul dorește să își păstreze autonomia strategică în raport cu toți acești actori de prim rang în „secolul Asiei”, dar asta nu exclude realizarea unui sistem de cooperare și securitate colectivă, eventual similar celui creat în Europa, la Helsinki, în 1975, din care a rezultat OSCE.

Ceea ce ar trebui sesizat este că politica externă actuală a Iranului nu este ideologizată și nu este inspirată de comandamente religioase, ea fiind strict planificată în funcție de exigențele geopoliticii. Astfel, Teheranul a criticat și s-a opus politicii unor state șiite, după cum a ajutat state de altă religie sau confesiune. Or, pe terenul geopoliticii compromisurile și acordurile sunt mai ușor de realizat.

Implicându-se realist și flexibil într-o politică de integrare regională, Iranul ar putea ajunge nu numai la o formă de conciliere și parteneriat cu statele arabe din Golf (care se depărtează acum de SUA, după ce vor fi înțeles din experiența ucraineană că Washingtonul va lupta pentru securitatea lor până la ultimul saudit, qatarez sau cetățean al Emiratelor Arabe Unite, ori că schimbul petrolului, care la un moment dat se epuizează, pe arme americane, care se produc la infinit, nu este chiar cea mai bună afacere), ci și, la un moment dat, la rezolvarea contenciosului iraniano-israelian.

3. În fine, pe plan internațional este tot mai limpede că războiul din Ucraina, în spatele aparențelor, ascunde o confruntare dintre SUA și Rusia a cărei miză reală este trecerea de la ordinea mondială unipolară susținută de cea dintâi, la ordinea multipolară dorită nu doar de cea din urmă, ci și de toate puterile emergente sau regenerate, cu relevanță globală din Asia, Africa și America Latină. De aceea, pacea în Ucraina nu va avea ca obiect doar ajustări teritoriale cu implicații locale, ci redefinirea întregii ordini internaționale. Ținând seama de tradițiile, istoria și cultura sa, precum și de argumentele sale economice, militare și demografice actuale, Iranul se califică pentru a ocupa un loc la masa viitoarelor negocieri de pace. De modul în care se va raporta la războiul actual va depinde transformarea acestei calificări, deocamdată doar virtuală, în realitate.

Unii dintre ambasadorii statelor UE la Teheran încearcă să convingă guvernul gazdă că ceea urmăresc ele și ceea ce urmează „cu siguranță” să se întâmple este dezmembrarea Rusiei, survenită prin implozia provocată de o revoltă internă care „fără îndoială” se va produce dacă luptele de pe teritoriul ucrainean se vor prelungi suficient. De aceea, Occidentul colectiv creează condiții pentru ca un număr cât mai mare de ucraineni să moară pentru patrie. Dacă acesta este planul, este foarte probabil că realizarea lui nu va prinde în viață câteva generații. Mâine este, însă, altă zi și va veni, cel mai probabil, un alt plan.

Iranul, desigur, nu este interesat să se implice în războiul din Ucraina, ci, mai degrabă, să profite de înglodarea SUA / NATO în el, spre a negocia ordinea regională. În același timp, însă, Iranul nu poate fi decât interesat să participe la negocierile de pace care vor urma războiului din Ucraina și care vor substitui lipsa tratatului de pace de la finele Războiului Rece, stabilind o nouă ordine mondială. Absența sa de la respectivele negocieri l-ar putea pune în situația ca diversele compromisuri ce se vor conveni să aibă loc pe cheltuiala sa.

Soluția este, așadar, o neutralitate binevoitoare. Dar binevoitoare pentru cine? UE este principala victimă a războiului ucrainean. Acesta va dezbina statele membre și totodată va tensiona relația transatlantică. Căzute în crize interne și externe statele europene nu prea au nimic de oferit Asiei, ci numai totul de cerut.

SUA, pe de altă parte, este cea care a reușit să împace contrariile care până de curând făceau de neconceput apropieri strategice între Rusia și China, între China și India, între Iran și Arabia Saudită, între Turcia și Rusia etc. Asia, pe care seducția exercitată de modelele naționale euro-atlantice, cu democrația lor și concepția lor asupra drepturilor omului, reușise să o dezbine pentru a o domina, se unește acum chiar sub presiunea celor de la care au fost importate forțat acele modele și împotriva lor. Vechi adversari din lumea asiatică și euro-asiatică sunt uniți acum nu atât de frica (întrucât America inspiră azi mai multă milă decât teamă), cât de ura față de tot ceea ce reprezintă Casa Albă și Noul Ierusalim american. După cum se vede, este posibil ca în curând SUA să intre în criză de aliați, de bani, de timp și de nervi.

Așa stând lucrurile, Teheranului îi mai rămâne să aleagă între Moscova și Beijing. Cine are mai multă nevoie de bunăvoința Iranului și cine îi poate oferi mai mult pentru a căpăta această bunăvoință? Cu cine dorește să stea alături Iranul la masa viitoarelor negocieri de pace și cine îi va asigura mai ușor prezența la acele negocieri? Îmbrățișarea cui poate fi mai sufocantă pe termen lung? Este interesat Iranul, în măsura în care împărtășește viziunea unui multipolarism simetric în care pacea lumii este asigurată prin echilibrul puterilor globale, de o Rusie slabă, eventual aflată la remorca unei Chine atotputernice? Iată întrebările la care diplomația iraniană va trebui să răspundă în perioada imediat următoare. Acesta să fie oare Rusia?!

articolul original.

Jens Stoltenberg: ‘Nu vedem China ca un adversar. NATO este o alianță a Europei și a Americii de Nord, dar provocările cu care ne confruntăm sunt globale și trebuie să le abordăm în mod integrat, în NATO’

30 November 2022 at 21:21
image

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a precizat că Alianţa Nord-Atlantică nu vede China ”ca un adversar”. ”Vom continua să avem relaţii cu China când este în interesul nostru”, a afirmat el. Acesta a menţionat că, în contextul actual, trebuie evaluată ”dependenţa de toate regimurile autoritare”. 

În această dimineaţă am abordat şi tema provocărilor care vin din partea Chinei la adresa securităţii şi cum trebuie să ne consolidăm rezilienţa. NATO este o alianţă a Europei şi a Americii de Nord, dar provocările cu care ne confruntăm sunt globale şi trebuie să le abordăm în mod integrat, în NATO.

Nu vedem China ca un adversar, vom continua să avem relaţii cu China când este în interesul nostru, nu în ultimul rând să transmitem poziţia noastră comună asupra războiului ilegal al Rusiei în Ucraina. Deci rămânem cu o viziune clară, astăzi miniştrii au luat în considerare dezvoltarea militară ambiţioasă a Chinei, dezvoltările tehnologice şi activităţile hibrid şi cibernetice în creştere.

Războiul din Ucraina a demonstrat dependenţa periculoasă de gazul rusesc, aceasta ar trebui să ne facă să evaluăm dependenţa de toate regimurile autoritare, nu în ultimul rând de China, ca lanţ de aprovizionare, tehnologie şi infrastructură. Vom continua, desigur, relaţiile economice şi comerţul cu China, dar trebuie să fim conştienţi de dependenţa noastră, să ne reducem vulnerabilităţile şi să gestionăm riscurile”, a afirmat Jens Stoltenberg, miercuri, într-o conferinţă de presă susţinută la Bucureşti.

El a arătat că miniştrii de Externe au subliniat importanţa respectării liniilor directoare privind rezilienţa NATO şi menţinerea avantajului tehnologic, adăugând că se va continua cooperarea cu partenerii din regiunea indo-pacifică şi cu Uniunea Europeană.

Miniştrii au discutat şi despre terorism, cea mai directă ameninţare asimetrică la securitatea noastră. Recent am văzut acest lucru cu atacul oribil din Istanbul. Miniştrii au fost de acord că trebuie să ne continuăm eforturile pentru a combate această ameninţare”, a precizat Stoltenberg, conform news.ro.

Vezi și:

Jens Stoltenberg atrage atenția: ‘Ucraina are câștiguri semnificative, dar nu trebuie să subestimăm Rusia. Rachetele rusești și dronele continuă să atace orașele ucraienene’

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

China: Noi ciocniri între forțele de ordine și populația revoltată din cauza restricțiilor sanitare (Video)

30 November 2022 at 12:27
image

Noi ciocniri au avut loc în noaptea de marţi spre miercuri între manifestanţi şi poliţişti, în oraşul Canton, în sudul Chinei, potrivit unor martori şi a unor înregistrări video postate pe reţele de socializare. Aceste evenimente vin după mai multe zile de revolte a populației care susține că nu mai poate suporta restricţiile sanitare luate în contextul pandemiei de COVID-19, relatează AFP.

Mai multe imagini postate pe Twitter surprind poliţişti îmbrăcaţi în combinezoane albe şi echipaţi cu scuturi transparente, care înaintează în formație pe o stradă din districtul Haizhu. Oamenii legii încearcă să se apere de obiecte din sticlă și pietre care sunt aruncate cu putere către ei.

În alte imagini se văd oameni îmbrăcați în civil care răstoarnă garduri, dar și persoane cu mâinile legate, ca și cum ar fi fost reținute de forțele de ordine.

WATCH: #BNNChina Reports.

Online videos showed a brawl between protesters and white hazmat-suited riot police in the Chinese manufacturing hub of Guangzhou on Tuesday night.

This was the latest in a series of protests that erupted over the weekend. #China #Protest pic.twitter.com/5hgYNwyJaA

— Gurbaksh Singh Chahal (@gchahal)
November 30, 2022

Aceste ciocniri între civili și forțe de ordine - cele mai violente de la manifestaţiile în favoarea democraţiei din 1989 încoace - sunt provocate de nemulțumirea populației cu privire la restricțiile sanitare care se mențin, în China, de circa 3 ani (de la izbucnirea pandemiei).

Evenimentul care a stârnit furia populație a fost un incendiu din Urumqi - capitala regiunii Xinjiang (din nord-vest) - unde, potrivit mai multor surse online din China - autoritățile n-au putut interveni la timp, tocmai din cauza restricțiilor sanitare. Rezultatul: incendiul a provocat 10 morți.

Autoritățile chineze susțin că restricțiile nu au cauzat nicio întârziere în intervenția la incendiu. Dar, evident, asta nu schimbă bilanțul tragic al acelui eveniment.

Restricțiile sanitare în mai multe regiuni din China sunt încă foarte dure și prevăd încă izolare a pacienților și testări aproape zilnice.

articolul original.

Protestatarii Covid din China au intrat în conflict cu polițiștii din Guangzhou – VIDEO

30 November 2022 at 10:23
image

Marți seară, 29 noiembrie, protestatarii Covid din Guangzhou, centrul de producție al Chinei, au intrat în conflict cu polițiștii, după cum arată înregistrările video ce au apărut pe rețelele de socializare. Se pare că frustrarea față de regulile stricte privind Covid-19 a ajuns la punctul culminant, după cei trei ani de pandemie.

Conform surselor Reuters, ciocnirile din orașul din sudul țării au marcat o escaladare a protestelor din weekend care au avut loc în centrul comercial Shanghai, capitala Beijing și alte orașe, acesta fiind cel mai mare val de nesupunere civilă din China de când președintele Xi Jinping a preluat puterea în urmă cu un deceniu.

Resentimentul populației crește pe măsură ce economia chineză, afectată de virusul Covid, se poticnește după zeci de ani de creștere vertiginoasă, care a stat la baza unui contract social nescris între Partidul Comunist aflat la putere și o populație ale cărei libertăți au fost drastic reduse sub conducerea lui Xi.

Într-un videoclip postat pe rețelele de socializare, zeci de polițiști antirevoltă în echipament pandemic complet alb avansează în formație peste ceea ce păreau a fi bariere de izolare dărâmate, în timp ce obiecte zboară spre ei. De asemenea,Poliția a fost văzută mai târziu escortând persoane încătușate către un loc necunoscut.

Situația protestatarilor Covid din China escaladează de la o zi la alta

Un alt clip video a arătat protestatari Covid aruncând cu obiecte în poliția din China, în timp ce un al treilea a arătat o butelie de gaz lacrimogen aterizând în mijlocul unei mici mulțimi pe o stradă îngustă, oamenii fugind apoi pentru a scăpa de gaze.

Reuters a verificat că videoclipurile au fost filmate în districtul Haizhu din Guangzhou, scena principală a tulburărilor legate de Covid în urmă cu două săptămâni, dar nu a putut stabili când au fost realizate clipurile sau desfășurarea exactă a evenimentelor și ce a declanșat ciocnirile.

Postările apărute pe rețelele de socializare au declarat că ciocnirile au avut loc marți seara, 29 noiembrie, și au fost cauzate de o dispută privind restricțiile.

Cu toate acestea, Guvernul din Guangzhou, un oraș grav afectat de ultimul val de infecții, nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii.

China Dissent Monitor, gestionat de Freedom House, organizație finanțată de guvernul american, a estimat că cel puțin 27 de demonstrații au avut loc în China de sâmbătă până luni, 28 noiembrie. De altfel, grupul ASPI din Australia a estimat 43 de proteste în 22 de orașe.

În Zhengzhou, unde se află o mare fabrică Foxconn care produce iPhone și care a fost scena unor proteste ale muncitorilor din cauza COVID, oficialii au anunțat reluarea „ordonată” a activităților comerciale, inclusiv a supermarketurilor, a sălilor de sport și a restaurantelor.

Cu toate acestea, ei au publicat, de asemenea, o listă lungă de clădiri care vor rămâne în izolare.

Cu câteva ore înainte de aceste anunțuri, oficialii naționali din domeniul sănătății au declarat marți că China va răspunde „preocupărilor urgente” exprimate de public și că regulile Covid ar trebui să fie puse în aplicare mai flexibil, în funcție de condițiile din fiecare regiune.

Dar, în timp ce relaxarea unor măsuri, care vine în contextul în care China înregistrează zilnic un număr record de cazuri de COVID, pare a fi o încercare de a liniști publicul, autoritățile au început, de asemenea, să îi caute pe cei care au participat la protestele recente.

Până în acest moment, și Statele Unite ale Americii au venit cu o reacţie la protestele din China, care au izbucnit după un incendiu care a avut loc pe 24 noiembrie 2022 într-un bloc de apartamente din Urumqi.

Virusul Covid s-a răspândit în ciuda restricțiilor impuse

În cadrul unei declarații care nu a făcut nici o referire la proteste, organul de vârf al Partidului Comunist responsabil cu agențiile de aplicare a legii a declarat marți seara târziu, 29 noiembrie, că China va reprima cu hotărâre „activitățile de infiltrare și sabotaj ale forțelor ostile”. Totodată Comisia Centrală pentru Afaceri Politice și Juridice a declarat, de asemenea, că „actele ilegale și criminale care perturbă ordinea socială” nu vor fi tolerate.

Ministerul de Externe a precizat de altfel că drepturile și libertățile trebuie să fie exercitate în limitele legii.

Virusul Covid s-a răspândit în ciuda faptului că China s-a izolat în mare măsură de lume și a cerut sacrificii semnificative de la sute de milioane de oameni pentru a se conforma testelor și izolării prelungite.

Restricțiile impuse de autoritățile chineze au afectat economia, perturbând lanțurile de aprovizionare globale și agitând piețele financiare.

Datele furnizate miercuri, 30 noiembrie, au arătat că activitatea din industria prelucrătoare și servicii din China a înregistrat în noiembrie cele mai scăzute valori de la blocarea de două luni a Shanghaiului, care a început în aprilie. În acest context, și șefa Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a semnalat o posibilă scădere a previziunilor de creștere economică a Chinei.

Așadar, amintim că situația a escaladat și protestatarii Covid din China au intrat în conflict cu polițiștii din Guangzhou.

Migrant workers in urban villages are forced to move out of Guangzhou https://t.co/Mcx7QpFaJq

— Colleen Chiu-Shee (@Colleen67882849) November 30, 2022

Riots reported in city of Guangzhou, China against Xi’s Covid Dicktat of forced Isolation.

Video: Few hours ago.

Dr Gaurav Pradhan pic.twitter.com/1sL1iIjr20

— अरविन्द रामकुमार बंसल (@arvindrbansal) November 30, 2022

articolul original.

Ce spun experții militari despre războiul în spațiu? „Viața nu va mai fi așa cum o știm!”

30 November 2022 at 08:00
image

Nu va mai exista „viață așa cum o știm” dacă războiul în spațiu ar distruge sateliții pe care omenirea se bazează în fiecare zi. Iar China și Rusia au demonstrat că au capacitatea de a-i distruge.

Lideri militari de rang înalt din SUA și Canada sunt la Sydney pentru o conferință Australian Strategic Policy Institute despre spațiul ca nouă frontieră în „comerț, industrie, competiție și război”.

Ei au discutat despre importanța colaborării cu aliații, inclusiv cu Australia, pentru a contracara amenințările reprezentate de .

Lt. general Nina Armagno, directorul de personal al Forțelor Spațiale SUA, a declarat că distrugerea de către Rusia a unuia dintre propriii sateliți anul trecut a fost o „demonstrație uluitoare”.

„Interpretăm asta… ca pe un mesaj și o demonstrație a capacității”, a spus ea.

Războiul în spațiu ar schimba viața de pe Pământ

Ea a spus că China documentează și descrie în mod deschis demonstrațiile sale de putere în spațiu. Întrebată care ar putea fi jocul final, ea a spus că „Viața nu va mai fi așa cum o știm”, citează The Guardian.

Atacurile asupra sateliților pot distruge sistemele GPS, sistemele bancare, rețelele electrice, comunicațiile de prim răspuns și pot avea impact asupra operațiunilor militare, au spus oficialii.

„Nu vreau să fiu dramatică. Cum arată un război în spațiu? Probabil că nu îl vom vedea cu ochiul liber, dar cu siguranță vom simți consecințele din momentul în care va începe”, a spus Armagno.

Demonstrații de forță

Ea a descris, de asemenea, distrugerea de către China în 2007 a unuia dintre ca fiind șocantă, iresponsabilă și intenționată. SUA au fost, de asemenea, îngrijorate de o ocazie anul trecut în care un satelit chinezesc cu un braț de luptă a mutat un alt satelit din orbită.

Generalul de brigadă Michael Adamson, comandant la Divizia Spațială 3 Canadiană (Forța spațială a Canadei), a spus că programul spațial al Rusiei se clătina, lăsându-l mai puțin dependent de infrastructura spațială. Acest lucru, la rândul său, face mai probabil ca țara să încerce să distrugă accesul în spațiu, deoarece are „mai puțin de pierdut”.

Există două moduri prin care atacurile asupra sateliților ar putea distruge rețelele de comunicații. Primul este atacul direct, prin rachete anti-sateliți, brațe de luptă sau piratarea sau blocarea unui satelit. Celălalt este dat de resturile create de un satelit distrus. Armagno a spus că SUA încă urmăresc 600 de bucăți de resturi de la „demonstrația” din 2007 a Chinei.

Chiar și o mică bucată de resturi ar putea deteriora grav nave spațiale precum Stația Spațială Internațională, care efectuează manevre pentru a le evita. Evenimentul rusesc a creat 1.500 de bucăți de resturi, care au amenințat cosmonauții și astronauții de pe ISS.

Cum ne putem feri de războiul în spațiu?

Armagno a spus că SUA și aliații săi, inclusiv Australia, trebuie să lucreze împreună pentru a ne face mai rezistenți la războiul în spațiu. Acest lucru include construirea de sateliți mai ageri și mai mici pentru a-i înlocui pe cei distruși. Australia dezvolta un număr de astfel de sateliți și capacitatea de a-i lansa , a spus ea.

„Este important ca societățile să înțeleagă relevanța spațiului”, a spus Armagno.

„Nu este spațiu de dragul spațiului, ci într-adevăr există pentru ca țările cu idei similare să se asigure că spațiul este liber pentru națiunile spațiale. Cu toții împărtășim aceleași valori”, a continuat ea.

O problemă reală

Comodorul aerian Nicholas Hogan, directorul general al capacităților spațiale al Comandamentului Spațial de Apărare Australian, a vorbit la conferință despre capacitatea Chinei de a „depăși” Australia.

„De aceea noi (Australia, SUA și Canada) lucrăm împreună”, a spus el.

Hogan a spus că utilizarea tehnologiei anti-sateliți este o problemă.

„Dacă cineva ar face ceva într-un domeniu terestru, aerian, la sol sau pe mare, care are un impact cu o durată de mai mare de un deceniu, nimeni nu ar fi susține asta”, a spus el.

„Dar în războiul în spațiu nu există legi, nu există reguli, nu există norme… și acesta este domeniul în care ne aflăm. Este o adevărat problemă”, a încheiat Hogan.

Vă recomandăm să citiți și:

articolul original.

China: o populație tot mai unită în nemulțumire

29 November 2022 at 07:05
image

După cum observă BBC, "de-a lungul anilor, exploziile locale bruște au fost declanșate de o serie de probleme - de la poluare la acapararea ilegală de terenuri sau maltratarea vreunui membru al comunității de către poliție.

Dar de data asta e diferit. Există o preocupare gravă în rândul poporului chinez - și anume respingerea pe scară largă împotriva restricțiilor generate de politica zero-Covid.

Acest fapt i-a făcut pe locuitori să dărâme barierele menite să impună distanțarea socială și au izbucnit proteste mari de stradă în orașe și campusuri universitare.

Într-un fel, este greu de explicat cât de șocant este să auzi o mulțime din Shanghai cerând liderului Chinei Xi Jinping să demisioneze".

Represiunea s-a intensificat în ultimul deceniu

CNN transmite că "protestele publice sunt extrem de rare în China, unde Partidul Comunist și-a înăsprit controlul asupra tuturor aspectelor vieții, a lansat o represiune radicală împotriva disidenței, a distrus o mare parte a societății civile și a edificat un regim de supraveghere de înaltă tehnologie".

Și  The Wall Street Journal amintește că "manifestările deschise de furie sunt rare în China, unde represiunile împotriva disidenței s-au intensificat în ultimul deceniu.

În mai multe orașe chineze, protestele sunt aproape de neconceput, în afara revărsărilor naționaliste, cum ar fi manifestațiile anti-japoneze. De la protestele din Piața Tiananmen din 1989, Partidul Comunist de guvernământ a permis câteva demonstrații locale, dar și-a făcut o prioritate din a preveni ca protestele să se extindă la nivel național".

Și totuși, "la scara Chinei, aceste mișcări sunt marginale. Mulți chinezi continuă să creadă că, datorită dimensiunii țării, politica zero Covid este singura care poate preveni nenumărate decese", notează Le Monde.

Ziarul francez scrie însă că "difuzarea Cupei Mondiale la fotbal le-a dezvăluit chinezilor că restul lumii trăiește acum fără mască. Dar răspunsul la nemulțumirea cauzată de politica zero Covid nu este ușor de găsit. Dacă puterea nu dă înapoi, tensiunile se vor multiplica. Dar dacă cedează și pune capăt multor izolări, epidemia se va răspândi. Deja, cifrele ating cote record, cu zeci de mii de cazuri noi de Covid-19 înregistrate în fiecare zi. Oricum ar fi, Xi Jinping, reconfirmat în mod triumfător în funcția de șef al Partidului Comunist, în octombrie, trebuie să se confrunte cu cea mai gravă criză de sănătate, socială și chiar politică de la venirea sa la putere. O criză de care este direct responsabil".

Iar Financial Times constată că "protestele din China creează o rară coaliție de interese la nivel național.

Cu puțin timp înainte ca Xi să fie încoronat lider de partid pentru un al treilea mandat, un banner cu sloganuri antiguvernamentale, atârnat de un pod din Beijing, pentru doar câteva ore, a fost de ajuns pentru a provoca o furtună pe rețelele sociale.

Acum, videoclipurile cu nemulțumirea populară sunt peste tot și se răspândesc mai repede decât le pot opri cenzorii.

Protestele au reunit o coaliție largă de interese: muncitori din fabrici, comercianți, studenți și elite urbane, toți cei care au suferit în urma politicii zero Covid în moduri diferite - de la pierderea slujbelor până la renunțarea la călătoriile internaționale de afaceri.

În urmă cu doi ani, în timpul răspândirii unor tulpini mai puțin contagioase dar mai mortale, politica zero-Covid a avut succes. Acum țara este mult mai unită în suferința ei".

articolul original.

Vladimir Putin și Xi Jinping, mesaj de forță: ‘Cooperarea energetică între China și Rusia este piatra de temelie a cooperării practice dintre cele două țări’

29 November 2022 at 11:54
image

Preşedinţii Federației Ruse şi Republicii Populare Chineze, Vladimir Putin şi, respectiv, Xi Jinping au subliniat intensificarea legăturilor energetice dintre cele două ţări, ceea ce a permis Moscovei să-şi crească cifra de afaceri cu 64% de la începutul anului şi volumul exporturilor cu 10%.

Energia rămâne unul din domeniile-cheie şi cele mai dinamice ale cooperării noastre economice„, a spus Putin, într-un mesaj adresat participanţilor la cel de-al IV-lea Forum energetic ruso-chinez, potrivit EFE.

Preşedintele rus a subliniat că, recent, s-a reuşit să se ajungă la un nivel foarte ridicat al relaţiilor bilaterale în sectoarele petrolului şi gazelor, cărbunelui şi energiei electrice, în timp ce sunt implementate sistematic proiecte comune de amploare la centralele nucleare din China şi în sectorul producţiei de gaz natural lichefiat.

Xi a menţionat, la rândul său, că „cooperarea energetică între China şi Rusia este piatra de temelie a cooperării practice dintre cele două ţări” şi serveşte, totodată, drept „forţă eficientă pentru protejarea securităţii energetice globale„, potrivit agenţiei oficiale de presă ruse TASS.

China devine cel mai mare consumator de energie rusească, a indicat şi vicepremierul rus Aleksandr Novak. „Anul acesta, cifra de afaceri a sectorului energetic (rus) a crescut cu 64 % faţă de anul trecut, iar livrările au crescut cu aproximativ 10%„, a spus el.

Oficialul rus a explicat că exporturile de gaz natural lichefiat din Rusia către China au crescut cu 32% între lunile ianuarie şi octombrie ale acestui an faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Directorul executiv al companiei petroliere ruse Rosneft, Igor Secin, a remarcat că, în prezent, volumul de gaz natural lichefiat exportat în China din Rusia este relativ scăzut, dar a prognozat o creştere în viitor similară cu cea a livrărilor prin conducte (cu 60 % în acest an, conform calculelor sale).

China trebuie să crească continuu importurile de gaz rusesc prin ruta estică, proiect la care ambele ţări lucrează deja, a afirmat vicepreşedintele China National Petroleum Corporation (CNPC), Huang Yongzhang.

Proiectul rutei din Orientul Îndepărtat se află în faza de planificare, în termeni de concepţie şi estimare a costurilor, în timp ce negocierile continuă pentru furnizarea de gaze prin conducta „Forţa siberiană-2”, care va trece prin Mongolia către China.

Capacitatea acestei a doua „Forţe siberiene” va fi de 50.000 de metri cubi pe an, a explicat vicepreşedinta Gazprom şi director general pentru exporturi, Elena Burmistrova.

În ceea ce priveşte petrolul, şeful Rosneft a afirmat că, în primele 10 luni ale anului în curs, Rusia a crescut exporturile de ţiţei către China cu 9,5%, până la aproape 72 de milioane de tone faţă de aceeaşi perioadă din 2021, cifră pe care Huang a redus-o totuşi la 33 de milioane de tone, notează EFE.

Huang a indicat că cele două ţări au prelungit acordul de livrare a petrolului în vestul Chinei, ceea ce va garanta furnizarea a 100 de milioane tone de ţiţei.

În sectorul energiei electrice, Rusia consideră că livrările către ţara vecină pot creşte cu 11% până la sfârşitul anului, potrivit lui Novak.

Secin a declarat că Inter RAO, operatorul de exporturi şi importuri de energie electrică din Rusia, şi-a majorat livrările către China cu 33% în primele zece luni ale anului, până la aproape 4.000 de milioane de kilowaţi/oră, informează agerpres.ro.

articolul original.

Protestarii chinezi: „Ne ștergem cu disperare mesajele vechi de pe chat”

29 November 2022 at 11:00
Foto: the japan times

Autoritățile chineze au început anchetarea unora dintre persoanele care s-au adunat la protestele din weekend împotriva restricțiilor COVID-19, au declarat pentru Reuters, trei persoane care au participat la demonstrațiile de la Beijing, în timp ce forțele de ordine au rămas în număr mare pe străzile orașului.

Astfel, într-un caz, un apelant care s-a identificat ca fiind un ofițer de poliție din capitala chineză a cerut protestatarilor să se prezinte marți la o secție de poliție pentru a oferi o mărturie scrisă despre activitățile lor de duminică seara.

Ne ștergem cu disperare mesajele vechi de pe chat

Într-un alt caz, un student a fost contactat de facultatea sa și a fost întrebat dacă a fost în zona în care au avut loc evenimentele și să furnizeze o relatare scrisă.

„Cu toții ne ștergem cu disperare mesajele vechi de pe chat”, a declarat pentru Reuters un protestatar din Beijing, care a refuzat să fie identificat.

„Sunt pur și simplu prea mulți polițiști. Poliția a venit să verifice identitatea uneia dintre prietenele mele și apoi a luat-o de acolo. Nu știm de ce. Câteva ore mai târziu au eliberat-o”, a adăugat el.

Nemulțumirea mocnită față de politicile de prevenire a COVID, după trei ani de pandemie, s-a transformat în weekend în proteste ample în orașe aflate la mii de kilometri distanță.

Acesta este cel mai mare val de nesupunere civilă din China continentală de când Xi Jinping a preluat puterea în urmă cu un deceniu vine în contextul în care numărul cazurilor de COVID a atins zilnic un nivel record, iar zone mari din mai multe orașe se confruntă cu noi interdicții.

În prezent, în China, COVID continuă să se răspândească în ciuda eforturilor majorității celor 1,4 miliarde de locuitori ai săi de a preveni transmiterea prin aderarea la o politică „zero-covid” de eradicare a tuturor focarelor și prin menținerea unor controale stricte la frontiere.

Aici, lockdown-urile au exacerbat una dintre cele mai grave încetiniri ale creșterii economice pe care China a suferit-o în ultimele decenii, perturbând lanțurile de aprovizionare globale și agitând piețele financiare.

„Numărul de polițiști este cu adevărat înfricoșător de mare”

În oraşul Hangzhou, capitala provinciei Zhejiang, situată în estul țării, videoclipuri difuzate pe rețelele de socializare arătau sute de polițiști ocupând o piață mare luni seara, împiedicând oamenii să se adune.

În Shanghai și Beijing, poliția patrula în zonele în care unele grupuri de pe serviciul de mesagerie Telegram au sugerat ca oamenii să se adune din nou. Poliția avut luni seară și noapte o prezență mare pentru a se asigura că nu au loc manifestații.

În informaţiile sale, „Numărul de polițiști este cu adevărat înfricoșător de mare”, a declarat Philip Qin, în vârstă de 22 de ani, rezident la Beijing, care a asistat la protestele de duminică.

Locuitori din capitală au declarat că poliția le-a cerut persoanelor care treceau prin acele zone telefoanele pentru a verifica dacă au rețele virtuale private (VPN) și aplicația Telegram (folosită de protestatari).

VPN-urile sunt ilegale pentru majoritatea oamenilor din China, în timp ce aplicația Telegram este blocată pe internetul chinezesc.

articolul original.

Florin Cîțu acuză Guvernul de propagandă pe bani pentru China

29 November 2022 at 10:07

Fostul premier, Florin Cîțu, a scris pe o rețea de socializare că în Executivul condus de Nicolae Ciucă există persoane care au făcut propagandă, pe bani, pentru China.

”Aceasta este încă o diferenţa majoră cu guvernările liberale din 2020 şi 2021. Guvernările liberale nu ar fi permis niciodată ca cineva care a lucrat pentru propagandă chineză să facă parte din echipa guvernamentală. Toate dictaturile au un termen de expirare”, afirmă el.

Cîţu a amintit, marţi, într-o postare pe Facebook, că în 2021 a aprobat ordonanţa 25 care excludea firmele din China din toate contractele cu statul român, arătând că România este singură ţară din UE care a luat această decizie, deşi în prezent tot mai multe ţări, cel mai recent Marea Britanie, ”decid să meargă în această direcţie”.

”Din păcate, în guvernul de astăzi de la Bucureşti există oameni care au făcut propagandă pe bani pentru China. Când astfel de oameni sunt puşi (şi acceptaţi de instituţiile statului) să ia decizii în numele nostru, să nu ne mire că situaţia economică este dezastruoasă. Aceasta este încă o diferenţa majoră cu guvernările liberale din 2020 şi 2021. Guvernările liberale nu ar fi permis niciodată ca cineva care a lucrat pentru propagandă chineză să facă parte din echipa guvernamentală. Toate dictaturile au un termen de expirare. Poate se aude şi la noi pentru că şi aici sunt mulţi care prefera un astfel de regim”, a susţinut Cîţu.

Citește și: Președintele Partidului Ecologist Român a fost trimis în judecată de DNA

articolul original.

Test de cultură generală. Care este moneda națională a Chinei?

29 November 2022 at 09:00
image

Renminbi, (în chineză: ,,banii poporului”), numit și yuan, este unitatea monetară a Chinei. Un renminbi (yuan) se împarte în 100 fen sau 10 jiao.

Banca Populară a Chinei are autoritatea exclusivă de a emite monedă. Bancnotele sunt emise în cupiuri cuprinse între 1 fen și 100 de renminbi.

Aversul unor bancnote conține imagini ale unor lideri comuniști, precum Mao Zedong, liderul revoluției comuniste din China, a cărui imagine apare pe mai multe bancnote.

Bancnotele cu valoare nominală mai mică conțin adesea imagini ale unor persoane îmbrăcate în ținute tradiționale, scrie Britannica.

Reversul majorității monedelor, ale căror valori nominale variază de la 1 fen la 1 renminbi, conține imagini ale unor clădiri istorice și ale diverselor peisaje ale țării. Renminbi a devenit denumirea oficială a monedei în 1969.

Banca Populară a Chinei are autoritatea exclusivă de a emite monedă

Pe măsură ce China a devenit unul dintre centrele financiare și comerciale ale lumii la începutul secolului XXI, renminbi . Ca o recunoaștere a statutului ridicat al renminbi, în noiembrie 2015, Fondul Monetar Internațional (FMI) a anunțat că renminbi va deveni una dintre monedele sale de rezervă.

Astfel, se va alătura dolarului american, euro, lirei sterline britanice și yenului japonez ca una dintre monedele cu drepturi speciale de tragere ale FMI, utilizate pentru împrumuturi interguvernamentale. Schimbarea statutului renminbi a intrat în vigoare la sfârșitul anului 2016.

China nu a avut o monedă națională stabilită oficial până în 1933 și, prin urmare, comerțul extern se desfășura în valute străine, iar cel intern în uncii sau taeli de argint.

China a devenit unul dintre centrele financiare ale lumii în secolul XXI

Tael-ul era rareori bătut , ci servea mai degrabă ca unitate de cont standard; tranzacțiile efective erau încheiate cu lingouri de argint, cu bancnote sau cecuri exprimate în taeli sau cu monede de argint, în special cu dolari spanioli sau mexicani care au intrat în China în cantități mari în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea.

Din cele mai vechi timpuri, banii folosiți de oamenii de rând în tranzacțiile mărunte erau banii cash, o monedă de bronz a cărei valoare era egală cu o miime din tael.

Cu toate acestea, începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea, comerțul cu amănuntul a început să se desfășoare cu dolari de argint mexicani și, mai târziu, chinezi, monede de argint fracționare și piese de cupru.

În cele din urmă, în 1933, guvernul naționalist al Chinei a abolit oficial tael-ul, înlocuindu-l cu noul dolar chinezesc standard, sau yuan, care rămâne unitatea

Vă recomandăm să mai citiți și:

articolul original.

Cîțu îl atacă pe Câciu: In guvernul de astăzi de la București există oameni care au făcut propagandă pe bani pentru China

29 November 2022 at 07:40

Fostul prenier Florin Cîțu sustine ca, un ministru din Gvern a facut făcut propagandă pe bani pentru China. Este vorba despre ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, care a primit în trecut 25.000 de lei pentru articole în care a promovat compania de tehnologie chineză Huawei. Câciu este, în virtutatea funcției, membru al Consiliului Superior de Apărare a Țării.

”În 2021 am aprobat ordonanța 25 care exclude firmele din China din toate contractele cu statul român. România este singură țară din UE care a luat această decizie. Astăzi vedem că tot mai multe țări, cel mai recent UK, decid să meargă în această direcție.

Din păcate, în guvernul de astăzi de la București există oameni care au făcut propagandă pe bani pentru China. Când astfel de oameni sunt puși (și acceptați de instituțiile statului) să ia decizii în numele nostru, să nu ne mire că situația economică este dezastruaosa.

Aceasta este încă o diferența majoră cu guvernările liberale din 2020 și 2021. Guvernările liberale nu ar fi permis niciodată ca cineva care a lucrat pentru propagandă chineză să facă parte din echipa guvernamentală.

Toate dictaturile au un termen de expirare. Poate se aude și la noi pentru că și aici sunt mulți care prefera un astfel de regim.”, scrie Cîțu, pe Facebook.

Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a primit în trecut 25.000 de lei pentru articole în care a promovat compania de tehnologie chineză Huawei. Câciu este, în virtutatea funcției, membru al Consiliului Superior de Apărare a Țării.

articolul original.

Toți ochii sunt pe China. Oficial american: ‘Casa Albă susține dreptul la proteste pașnice’

29 November 2022 at 06:30
image

Purtător de cuvânt al Casei Albe, John Kirby, a declarat că preşedintele american Joe Biden „este informat continuu despre ceea ce se întâmplă, urmăreşte îndeaproape” evoluţia situaţiei manifestațiilor din China. 

Casa Albă susţine dreptul la proteste paşnice„, a mai declarat el presei, după manifestaţii de proporţii istorice în China împotriva restricţiilor sanitare şi pentru mai multă libertate.

John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională, un organism sub conducerea preşedintelui american, nu s-a pronunţat asupra fondului acestor revendicări: „Aceşti manifestanţi vorbesc de la sine”,  scrie AFP.

Purtătorul de cuvânt a adăugat că „nimic (nu s-a schimbat) în dorinţa noastră de a menţine deschise canalele de comunicare” cu autorităţile chineze, la scurt timp după întâlnirea dintre Joe Biden şi omologul său chinez, Xi Jinping, în marja summitului G20 din Indonezia.

Cei doi lideri, în cadrul unei întâlniri menite să demineze relaţiile care deveniseră foarte tensionate între cele două superputeri, au semnalat dorinţa de a relansa discuţiile în anumite domenii în care ar fi posibil să coopereze.

Avem intenţia de a continua aceste discuţii„, a spus John Kirby.

„Am spus de mult timp că toată lumea are dreptul de a demonstra în mod paşnic, aici, în Statele Unite, şi în întreaga lume„, a declarat anterior un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat.

Aceasta include China„, a spus el într-un comunicat.

Statele Unite consideră că vaccinarea, testele şi tratamentele sunt mai eficiente decât restricţiile stricte, a adăugat purtătorul de cuvânt al diplomaţiei americane.

Credem că va fi foarte dificil pentru China să limiteze virusul cu strategia lor zero Covid”, a conchis el. „Va fi foarte greu să menţină izolările şi zero Covid„, a adăugat diplomatul.

La sfârşitul săptămânii trecute, sute de persoane au ieşit în stradă în China în mai multe oraşe mari, printre care Shanghai şi Beijing, protestând împotriva izolării şi restricţiilor impuse de autorităţi pentru a lupta împotriva epidemiei de coronavirus.

Prin dimensiunile sale teritoriale, această mobilizare pare a fi cea mai importantă după manifestaţiile pro-democraţie din 1989, reprimate în mod brutal, informează agerpres.ro.

articolul original.

Ce-a fost si ce-a ajuns…

29 November 2022 at 04:00

Pe surse, dar unele destul de luat in seama, se spune ca Washingtonul si Beijingul ar fi ajuns la un acord privind doua aspecte importante care au legatura cu razboiul din Ucraina:

  • Americanii se angajeaza in fata chinezilor sa nu permita Poloniei exportul celor doua escadrile de MiG 29, avute in dotare, catre Ucraina;
  • Chinezii, la randul lor, promit sa “neutralizeze” amenintare rusa cu folosirea armelor nucleare in Ucraina.

In timpul intalnirii G 20 din urma cu putin timp, presedintii Xi Jinping si Joe Biden au stabilit unele lucruri care privesc razboiul din Ucraina, peste capul Rusiei.

Doua, sau cel putin doua, ar fi lucrurile care dau de gandit daca intreaga poveste este reala.

  • Prima nedumerire. Cat sa conteze doua escadrile de MiG 29, relativ batrane si cu un picior in groapa, pe frontul ucrainean? De ce a tinut Beijingul mortis ca Polonia sa nu livreze aparatele ucraninenilor? Chiar ar fi contat cele doua escadrile in fata aviatiei ruse si al sistemelor sale anti-aeriene? Daca chiar ar fi contat, cat de slaba este in realitate forta aeriana rusa?

Ar putea exista o explicatie si aceea ar fi ca rusii stau atat de prost la capitolul forte aeriene si anti-aeriene incat cele doua escadrile de MiG 29 ar fi putut sa-i dea peste cap si ar fi oferit ucrainenilor sansa sa detina superioritatea aeriana deasupra frontului. Rusia ar fi fost din nou umilita, situatia de la Moscova si mai destabilizata si de aici incolo chinezii nu au vrut sa-l puna pe Putin intr-o lumina mai slaba pentru ca nimeni nu stie ce s-ar putea intampla daca Putin chiar pierde controlul, sau daca-l pierde intr-un mod catastrofal, similar modului in care ultimul Tar, Nicolae al II-lea, l-a pierdut…

  • A doua problema este chiar mai grava. Cum poate China sa “neutralizeze” posibilitatea ca Rusia sa foloseasca in Ucraina o arma nucleara? Evident prin constrangerea Moscovei, dar cat de mare este puterea de convingere pe care China o are astazi asupra Rusiei, daca Beijingul se pune chezes intr-o astfel de problema majora?

Este foarte adevarat ca Beijingul nu are nici un motiv sa ia in gluma posibilitatea ca rusii sa foloseasca o arma nucleara atat timp cat nimeni nu stie unde s-ar putea ajunge de aici incolo, dar chinezii stiu ca daca intre Rusia si NATO ar izbucni un razboi nuclear total, China ar fi lovita in mod intentionat atat de rachetele rusesti cat si de cele americane. Adica cate doua lovituri per tinta: una ruseasca, alta americana.

Se stie acest lucru de ani buni, pentru ca americanii si cu atat mai putin rusii nu si-ar dori ca China sa ramana relativ intacta in timp ce cele doua tari ar fi devastate. “Murim cu totii”, cam acesta este mottoul unui razboi nuclear total si atat Rusia cat si Statele Unite au si alte tinte in fara teritoriului inamic vizat in mod clar.

Dar intrebarea a doua este un pic cutremuratoare in sensul ca arata cat de slaba este astazi Rusia in fata Chinei. Mai arata ca Rusia a ajuns o tara de mana a doua despre care altii vorbesc fara ca Rusia sa fie de fata. Se iau hotarari in privinta Moscovei peste capul ei, lucru cu totul de neconceput din 1941 incoace, nici macar pe vremea lui Boris Eltin.

Aici se pare ca a ajuns Rusia condusa de vladimir putin: sa importe drone din Iran, sa stea la mana Chinei pentru exportul de gaze, sa vanda titei la preturi de dumping, doar ca sa-l vanda, sa faca tranzactii cu carduri chinezesti, sa fabrice autovehicule chinezesti si intr-un final sa astepte sa-i decida China soarta, in negociere directa cu America.

Vremea cand Moscova si Washingtonul discutau direct soarta altora s-a terminat, americanii recunosc ca super-putere, a doua dupa ei, China, Rusia trebuie sa astepte, ca si noi ceilalti, comunicatul de presa de la finalul discutiilor ca sa afle ce-i rezerva soarta.

Spasiba gospodin Putin, ai reusit sa-ti ingropi propria tara, s-o arunci de pe piedestalul de super-putere in randul tarilor despre care altii vorbesc, ai reusit, gospodin Putin, sa ridici China acolo unde nici macar cei mai optimisti chinezi nu se asteptau sa ajunga si ai reusit sa aduci Beijingul intr-o situatie de forta fata de Moscova incat China, astazi, garanteaza ca Rusia va face sau nu va face anumite lucruri.

Culmea este ca americanii ii cred pe chinezi capabili sa-si impuna vointa in fata Rusiei si bat palma cu ei.

PS In acelasi timp este foarte adevarat ca si situatia interna din China este periculos de instabila, mai ales din punct de vedere economic, dar deocamdata Beijingul arata a super-putere mult mai mult decat arata Rusia prin Ucraina.

GeorgeGMT

articolul original.

China, pregătită să invadeze piața auto din Europa

28 November 2022 at 22:00
image

Cu toată lumea bună din businessul occidental fugind de ea şi înflăcărată de spirit naţionalist, Rusia a reînviat o celebră marcă auto sovietică, Moskvici.

Dar primul model, ieşit de pe liniile de asamblare ale unei foste fabrici Renault, seamănă izbitor de mult cu unul al unui binecunoscut constructor chinez de automobile, JAC. Este chiar identic şi nimeni nu contestă că şi componentele au cel mai probabil ştampila „made in China“ pe ele. Situaţia nu surprinde, având în vedere blocajele impuse de Vest economiei ruseşti, dar şi imensa ofensivă chineză în industria auto globală şi mai ales europeană.

Era în 2012 când Great Wall Motors – nume cât se poate de simbolic – lansa operaţiunile de producţie auto în Bulgaria. Era prima fabrică de maşini pe care un producător din China o deschidea în Uniunea Europeană. Planurile erau măreţe, chinezii vizând inclusiv exporturi, ce-i drept că mai întâi în cele mai sărace ţări ale Europei. Până la urmă, şi Bulgaria avea cea mai ieftină forţă de muncă din UE.

Vânzările de maşini în UE, la minime istorice

Planurile au venit în cea mai proastă perioadă posibilă, cu vânzările de maşini în UE la minime istorice. Dar către investiţiile chinezeşti era maximă. Incursiunile Chinei în industria europeană nu erau ceva nou, pentru că în 2010 Geely Holding preluase Volvo de la Ford. Însă erau investiţii exotice şi oarecum suspecte. Fiat a acuzat în 2006 Great Wall că i-a copiat cu modelul Peri micuţul Panda.

În 2012 un alt constructor auto chinez, BYD, a venit în Bulgaria, dar pentru a produce autobuze electrice. După doar un an, BYD a plecat.

Litex Motors, cum a ajuns să se numească proiectul Great Wall din Bulgaria, a rezistat doar până în 2017. Se pare că maşinile chinezeşti nu respectau standardele UE de siguranţă şi mediu. Dar, între timp, companiile chinezeşti din industria auto s-au recalibrat, şi-au creat un adevărat ecosistem de furnizori în Europa, iar acum niciun mare constructor de maşini european nu mai poate trăi fără ele, mai ales când vine vorba de .

China se pregăteşte să invadeze piaţa auto europeană

Pe deasupra, China se pregăteşte să invadeze piaţa auto a UE cu maşini electrice. Pot urma uşor şi fabrici de maşini, după modelul ofensivei europene în China. Holdingul de stat polonez creat pentru lansarea primului brand auto autohton a anunţar recent că s-a aliat cu Geely, viitorul furnizor al platformei viitoarei maşini electrice poloneze Izera.

Cu Geely s-a aliat şi colosul francez Renault, dar pentru producţia şi furnizarea de motoare hibride şi cu combustie internă. Francezii au o lungă istorie de colaborare cu companii din China, cu episoade fericite şi altele mai puţin fericite.

Parteneriatele cu companiile chineze sunt esenţiale

Parteneriatele cu companiile chineze sunt esenţiale pentru orice constructor european dacă vrea să producă în China pentru ca aşa cere legea acolo. Dar multe alianţe nu au legătură cu această obligativitate. Sindicatele franceze au fost înfuriate de decizia Renault de a contrui versiunea electrică a Dacia în China, maşina fiind vândută în Europa. Renault a avut un parteneriat şi cu Dongfeng pentru construirea de maşini pe benzină sub brandul Renault, dar francezii s-au retras din el în 2020. Însă cu Dongfeng a ţinut legătura CEO-ul din China al Renault, iar rezultatul este un start-up nou-nouţ, BeyonCa, axat pe modele de lux de maşini electrice destinate pieţei chineze.

De asemenea, Dongfeng a avut o aventură romantică şi cu Peugeot. Geely, pe lângă Volvo, are participaţii la colosul german Daimler (aproape 10%) şi mai nou la Aston Martin.

Câteva branduri chinezeşti sunt deja prezente în Europa

Imperiul european al Geely se extinde. Cu Daimler, care deţine Mercedes, chinezii au tot felul de parteneriate, inclusiv în domeniul electromobilităţii.

Zvonurile spun că anul viitor Geely va intra şi pe piaţa de vânzări auto europeană, cu modelul electric premium Geometry C. Debutul şi-l va face în Ungaria, Cehia şi Slovacia. La Daimler este acţionar, cu o cotă de 10%, şi BAIC, o altă companie auto chineză.

Câteva branduri chinezeşti sunt deja prezente cu vânzări în Europa, mai ales în sectorul electric, printre acestea putând fi menţionate Nio, XPeng, BYD, Great Wall, Hongqi şi BAIC.

Un sistem de schimb de baterii

Nio a venit cu un sistem de schimb de baterii. Adică şoferul unei maşini electrice Nio în loc să aştepte pentru a încărca acumulatorii maşinii cu electricitate pur şi simplu schimbă în mai puţin de cinci minute bateriile goale cu unele încărcate.

Compania chineză intenţionează să producă staţii de schimb de baterii în Ungaria.

Un studiu recent al PwC estimează că până în 2025 ar putea fi vândute în Europa până la 800.000 de maşini „made in China“, cea mai mare parte electrice. Dar nu toate vor fi de la producători chinezi, o parte, mai mică, fiind vânzări ale companiilor europene ca VW sau Renault care produc în China. PwC a calculat că până în 2030 constructorii chinezi pot ajunge la o cotă din piaţă electrică europeană de până la 8%. Europenii domină, totuşi. Însă nu au ajuns aici fără ajutorul partenerilor chinezi, care le furnizează, printre altele, baterii. O serie în creştere de producători chinezi de baterii îşi construiesc fabrici în Europa, mai ales în est, fiind furnizori pentru mărcile occidentale. Dar lor le-ar putea urma şi producători chinezi de maşini electrice, unul, BYD, având parte de un mare interes din partea guvernelor central şi est-europene la Salonul Auto de la Paris din octombrie. Aiways, producător de maşini electrice din China, vehicula la începutul anului ideea de a-şi construi o fabrică în Germania. În urmă cu câţiva ani, JAC, cei care fac Moskviciul chinezesc, tatonau în urmă cu câţiva ani Bulgaria pentru o uzină. Între timp, s-au aliat cu VW.

articolul original.

Președintele Germaniei spune că îi înțelege pe protestatarii din China: Libertatea de expresie este un bun public important

28 November 2022 at 21:17
By: -
image

Preşedintele german Frank-Walter Steinmeier a declarat luni că înţelege nerăbdarea manifestanţilor din China faţă de restricţiile drastice anti-Covid.

„Înţeleg că oamenii îşi exprimă nerăbdarea şi nemulţumirile pe străzi”, a apreciat şeful statului într-un interviu pentru Deutsche Welle. „Ca democrat, pot spune că libertatea de expresie este un bun public important”, a menţionat el.

"Cu toţii ne amintim propria noastră luptă împotriva Covid-ului şi povara pe care a reprezentat-o. Ne putem imagina cât de grea este povara pentru oamenii din China, unde măsurile sunt mult mai stricte, sunt în vigoare de mult mai mult timp şi sunt înăsprite în continuare", a subliniat preşedintele german.

Preşedintele german şi-a exprimat speranţa că "autorităţile din China vor respecta dreptul la libertatea de expresie şi de manifestare".

Autorităţile chineze au făcut totul luni pentru a stăvili mişcarea de protest de o amploare istorică împotriva restricţiilor sanitare şi pentru mai multe libertăţi. Prin dimensiunile sale teritoriale, această mobilizare pare a fi cea mai importantă după manifestaţiile pro-democraţie din 1989, reprimate în mod brutal.

Mobilizarea este punctul culminant al unei nemulţumiri populare care se face simţită de mai multe luni în China, una dintre ţările din lume care aplică o politică strictă de "zero COVID", cu lockdown-uri repetate şi teste PCR aproape zilnice pentru populaţie.

articolul original.
❌