ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Deciziile summitului Organizației de Cooperare de la Shanghai vor schimba definitiv geopolitica, comerțul și instituțiile internaționale

19 September 2022 at 05:51

Summitul SCO a reunit șefi de state decise să se opună unipolarismului și sancțiunilor economice dictate de SUA și aliații săi occidentali, propunându-și să schimbe structura instituțiilor internaționale precum WTO și să conlucreze în beneficiul prosperității.

Ce este SCO

Nu întâmplător, poate, summitul SCO a fost organizat la Samarkand, străvechea așezare aflată pe Drumul Mătăsii de odinioară, un simbol al legăturilor comerciale și alianțelor între națiuni cu culturi și politici diferite.

În doar două decenii, organizația fondată propriu-zis de Rusia și China, în 2001, a crescut constant pentru a reprezenta acum cel mai mare bloc regional din lume în ceea ce privește acoperirea geografică și populația.

Cel de-al 22-lea summit al Organizației de Cooperare de la Shanghai, promovează în mod explicit multilateralismul, în contrast cu hegemonia și voința unilaterală a „lumii occidentale”.

Ignorată și minimalizată de presa occidentală („întâlnirea dictatorilor” etc.), summitul SCO a reunit liderii a 15 națiuni reprezentând 40% din populația lumii și aproximativ o treime din producția economică globală. Caracteristica țărilor SCO este că acum se dezvoltă mai rapid decât restul țărilor lumii, datorită creșterii volumelor tranzacțiilor comerciale între țările membre.

Au fost în prim plan la Samarkand: președintele rus Vladimir Putin și cel chinez, Xi Jinping, alături de liderii Indiei, Kazahstanului, Kârgâzstanului, Tadjikistanului, Pakistanului și a națiunii gazdă Uzbekistan.

Iranul urmează să obțină calitatea de membru deplin în acest an, iar alți potențiali membri care vor participa includ Belarus, Turcia, Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite. Aproximativ 10 națiuni sunt la coadă pentru a se alătura organizației. Acestea includ Afganistan, Mongolia, Cambodgia, Nepal, Armenia și Azerbaidjan.

Emiratele Arabe Unite, Bahrain și Kuweit, toate în Asia de Vest, au sesizat deja schimbarea direcției în geopolitica mondială. Cele trei state au primit statut de parteneri ai SCO, alături de Maldive și Myanmar.

Modelul occidental este văzut din ce în ce mai mult ca un obstacol în calea dezvoltării globale de toți participanții. Aceștia consideră că SUA și partenerii săi occidentali creează o lume de conflict neîncetat, nesiguranță și regres. Iar asta, pentru că Washingtonul își urmărește ambiția hegemonică a unei lumi unipolare, unde interesele Americii și ale aliaților săi occidentali sunt singura prerogativă și singura prioritate, adesea stipulată chiar și ideologic în așa-zise doctrine.

În opoziție cu aceasta, principiile fondatoare ale SCO se bazează pe dialogul și cooperarea reciprocă în ceea ce privește dreptul internațional și suveranitatea națională inalienabilă. Accentul cade pe suveranitate!

Organizația proclamă parteneriatul pașnic și coexistența în deplină conformitate cu Carta Națiunilor Unite care a fost fondată în 1945, după cel de-al Doilea Război Mondial.

După cum a afirmat președintele Xi, viziunea SCO se află „în armonie” cu inițiativa „Belt and Road” (BRI) a națiunii chineze privind dezvoltarea economică internațională. Într-adevăr, fără ca presa occidentală să zăbovească asupra BRI, se poate constata că în ultimii 10 ani, peste o sută de țări au aderat la acest parteneriat pentru dezvoltare economică și cooperare, ce au vizat nu doar chestiuni ce țin de dezvoltarea infrastructurii, ci și importante investiții comerciale și schimburi economice masive.

Președintele Putin a remarcat la summitul SCO că eforturile SUA de a impune o lume unipolară „au luat o formă absolut urâtă în ultima vreme, pe care majoritatea covârșitoare a națiunilor planetei o consideră inacceptabilă”.

„Orice națiune care nu se conformează acestui dictat (al SUA – n.a.) este susceptibilă de a fi sabotată de agresiuni militare sau de război economic – eufemistic numit sancțiuni”, a explicat Putin.

Statele Unite și rolul lor

Din perspectiva participanților la summitul SCO, divergențe majore în perceperea acțiunilor SUA și a aliaților săi occidentali nu au existat.

Vladimir Putin a fost întrebat despre ostilitățile din Ucraina, iar președintele rus a relatat că Occidentul utilizează Ucraina ca pe un instrument de a lovi în economia rusească și, mai mult, că Occidentul vede conflictul din Ucraina ca fiind o șansă pentru a reuși să dezmembreze Rusia după modelul propus de Zbigniew Brzeziński sau alții și de a pune mâna pe resursele Rusiei.

Sigur că la Samarkand, declarația sună mult mai credibil decât la Bruxelles sau la Washington DC. În primul rând din cauza realităților imediate.

Nancy Pelosi, în Armenia, condamnînd atacurile azerilor / Foto: Twitter

În timp ce liderul azer și cel armean se aflau la CSO, Nancy Pelosi se găsea la Erevan, încercând să pună paie pe foc în conflictul dintre Azerbaidjan și Armenia. Aceeași Pelosi care a generat reacția ostilă a Chinei în urma vizitei în Taiwan, unde în clipa de față, SUA a trimis „ajutoare” în arme și echipamente militare de 6,5 miliarde de dolari!

Așa-numitul Taiwan Policy Act 2022 este un atac direct asupra politicii „One China” mandatată de ONU și a suveranității Chinei asupra Taiwanului. Este, totodată, o încălcare a dreptului internațional și, de fapt, a propriilor tratate ale SUA semnate cu China. Mai mult, cei de la Washington DC au avertizat China să nu facă afaceri cu Rusia, dacă nu vrea să fie izolată economic!

„L-am sunat pe președintele Xi și i-am spus: Dacă credeți că americanii și alții vor continua să investească în economia chineză, încălcând sancțiunile împotriva Rusiei, atunci faceți o mare greșeală”, a citat DW spusele președintelui Biden.

Săptămâna trecută, președintele Africii de Sud a fost la Casa Albă, unde Joe Biden i-a transmis să se distanțeze de Rusia. Președintelui Cyril Ramaphosa i s-a oferit o finanțare de 45 de milioane de dolari pentru a renunța la extragerea cărbunelui. Liderului sud-african i s-a reamintit și că există 600 de companii americane în țara lui, care fac investiții.

Președintele Cyril Ramaphosa în compania omologului american Joe Biden, la Casa Albă / Foto: Twitter

Discuțiile acoperind „20 de probleme diferite” au fost „fructuoase” dar nu s-au concretizat prin nimic! Africa de Sud face parte din BRICS, o alianță care mai cuprinde Brazilia, Rusia, India și China.

Nici liderul iranian nu a pretins explicații și nici nu avea cum! Sancțiunile economice impuse Iranului reprezintă un argument consistent. Nici chiar Erdogan nu ar fi avut nevoie de argumente, iar liderii Afganistanului cu siguranță nu!

Dar nu doar asiaticii sau cei din Orientul Mijlociu văd lucrurile în mod similar! Probabil că nimeni nu se gândește că lideri ai Mexicului Cubei, Venezuelei, nicaraguanii, panamezii, columbienii, argentinienii sau cei din Africa ar avea opinii separate sau contradictorii. De prea mulți ani politica externă a SUA a rămas neschimbată, astfel că, afară de commonwealthul britanic, UE și Japonia, propriu-zis nu au mai rămas țări care să nu fi fost catalogate ca „teroriste” sau să nu fi fost conduse de „dictatori”, fiind „democratizate” în stil american. Dar până și Europa a văzut schimbările de regim din Grecia, bombardarea Iugoslaviei sau împărțirea Albaniei.

Chiar în timpul desfășurării summitului de la Samarkand a explodat scandalul privind un document al celor de la Rand Corporation, despre care americanii au susținut cu rapiditate că ar fi „fake”. Ziarul suedez Nya Dagbladet a publicat articolul intitulat: „Document șocant: cum au planificat SUA războiul și criza energetică din Europa”.

Documentul, propriu-zis o așa-zisă cercetare, adresat Șefului de cabinet al Casei Albe, ANSA (asistentului președintelui pentru afaceri de securitate națională), Departamentului de Stat, CIA, NSA, Comitetului Național al Partidului Democrat din SUA, vorbește despre subminarea economiei germane printr-o „criză controlată”, de manieră ca resursele germane să se scurgă înspre Statele Unite și să nu se ducă spre țările europene mai sărace.

Motivația o reprezintă – spune documentul – declinul economic ce va duce la pierderea de către democrați a unor locurilor din Congres și Senat la alegerile din noiembrie, precum și nevoia urgentă de resurse pentru economia națională.

Modalitățile necesare realizării acestui obiectiv ar fi fost, chipurile, împiedicarea Germaniei de a mai avea acces la gazul ieftin din Rusia și la curentul furnizat de Franța, mulțumită reactoarelor nucleare, aprovizionate tot de Rusia cu combustibil nuclear.

Suplimentar, pentru ca Franța să aibă și mai multe probleme și să nu se preocupe de problemele germanilor, americanii vizau crearea de probleme în Sahel. (Să vezi și să nu crezi, chiar s-a întâmplat în Niger!)

Mai mult, americanii și-au propus să îi implice pe nemți în conflictul ucrainean. Un loc aparte aici este rezervat stopării achiziționării de gaz de la un „stat agresor” și impunerea de sancțiuni. Rezultatul scontat: contramăsuri din partea lui Putin, care să limiteze sau să taie accesul germanilor la gaz. Verzii din Germania urmau să joace rolul suporterilor fervenți ai sancțiunilor, fiind considerați atât de incapabili (Annalena Baerbock și Robert Habeck) încât nu ar putea să-și înțeleagă propriile greșeli.

Ca relațiile cu Rusia să fie compromise pe termen lung, în eventualitatea că SPD și FDP vor reuși să le vină de hac Verzilor și actualului cancelar Olaf Scholz (considerat și acela un incapabil), vânzarea de armament Ucrainei ar putea enerva suficient Rusia și ar genera neîncredere. Mai mult, acuzarea Rusiei de „crime împotriva umanității” îi va pune pe nemți contra celorlalți parteneri europeni în cazul în care și-ar dori să restabilească legăturile economice cu Moscova.

Lipsa de carburanți, piese de schimb, componente, va avea un efect de domino asupra economiei germane, privarea economiei germane de importurile din Rusia fiind estimată de americani la pierderi de 200-300 de miliarde de euro! Mai departe, susține documentul, întreaga economie UE va intra în colaps. Ca atare, moneda euro va cădea sub nivelul dolarului.

Scăderea nivelului de trai și lipsa locurilor de muncă în Germania îi va determina pe cei calificați și bine educați să emigreze, dar nu există nici o altă destinație mai interesantă decât SUA.

Singura îngrijorare a celor care au întocmit documentul este că de toate acestea ar putea profita și China.

Așadar, spun americanii, documentul acesta este fals! Probabil că e doar o întâmplare că absolut toate aspectele prezentate s-au petrecut în realitate!

Dar nu este vorba doar despre europeni și ruși! Tot via Rand Corporation s-a aflat că oficiali SUA de rang înalt văd Kazahstanul ca pe un partener în eforturile de a decupla Rusia de restul economiilor din Asia Centrală!

Nu întâmplător președintele Xi și-a început călătoria în Kazahstan. Politica președintelui Kassym-Jomart Tokayev, în Astana, este destul de întortocheată, oscilând între est și vest, administrația fiind infiltrată de americani, țara fiind „controlată” nu doar de British Petroleum, dar și de Chevron și Exxon (de unde și apetența Ursulei von der Leyen pentru gazul azer).

Liderul chinez Xi Jinping a vizitat Astana înaintea summitului de la Samarkand / Foto: Twitter

Agenda „azeră” diferă însă total de cea a americanilor care urmăresc deconectarea economiilor țărilor din Asia Centrală de economia rusă. Deoarece Kazahstanul este membru nu doar al SCO, ci și al Uniunii Economice Eurasia (EAEU), condusă de ruși, dar și al BRI, e de presupus că la Samarkand s-a discutat nu doar despre încetarea conflictului cu Armenia, ci și despre reorientarea politicii interne, mai ales în contextul în care lovitura de stat din ianuarie a fost împiedicată doar de intervenția trupelor din Organizația Tratatului de Securitate Colectivă [CSTO] condusă de Rusia.

Astfel că, la reuniunea de la Samarkand, președintele Xi a mers direct la subiect: „Este important să prevenim încercările forțelor externe de a organiza revoluții colorate în țările SCO”. Mai mult, președintele chinez a vorbit despre înființarea unui corp alcătuit din 2.000 de polițiști. Acești ofițeri, a sugerat el, ar putea fi trimiși printr-un centru regional de instruire împotriva terorismului, care va „întări consolidarea capacității de aplicare a legii”, și ar ajuta la prevenirea amenințărilor destabilizatoare din exterior. Unii se tem că aceștia vor acționa împotriva ONG-urilor care sprijină CIA și pregătesc așa-zisele revoluții colorate în statele care-și doresc suveranitatea.

Înțelegeri trilaterale

Iranul a fost acceptat ca cel de-al 9-lea membru al SCO, urmând ca acest parteneriat strategic să fie în continuare consolidat. Deja, ca un semn de amiciție, președintele Ebrahim Raisi a ținut să remarce că Iranul nu recunoaște sancțiunile impuse împotriva Rusiei. Reciproc, o semnificativă delegație de conducători a nu mai puțin de 80 de companii rusești se va duce la Teheran pentru a dezvolta relațiile economice ruso-iraniene.

Dar, tripleta Rusia – China – Iran se va preocupa și de integrarea eurasiatică pe termen lung prin conectivitatea dintre Eurasia și Africa, în legătură cu BRI și Coridorul Internațional de Transport Nord-Sud (INSTC). Până în prezent, China a construit în Africa peste 10.000 de km de cale ferată, peste 100.000 de km de șosele, 100 de porturi, 1.000 de poduri, dar și școli și spitale.

O altă înțelegere trilaterală a vizat Rusia, China și Mongolia. Este vorba despre construirea gazoductului Power of Siberia 2. Proiectul în discuție se referă la o capacitate de 50 de miliarde de metri cubi. Practic, va livra gazul care s-ar fi dus către Europa prin conductele Nord Stream. Investiția va conferi un rol sporit Mongoliei privind acest coridor de conectivitate crucială pentru Inițiativa chinezească Belt and Road (BRI), întrucât China nu mai folosește ruta transsiberiană pentru exporturi către Europa din cauza sancțiunilor.

Contracararea sancțiunilor economice împotriva Rusiei

Întâlnirea dintre președintele Vladimir Putin și prim-ministrul Indiei Narendra Modi a fost prezentat de presa occidentală ca fiind o simplă prezentare a îngrijorării liderului indian din cauza evenimentelor din Ucraina.

În fapt, Banca de Stat a Indiei va deschide conturi speciale în rupii pentru a gestiona comerțul cu Rusia. Eforturile comune ruso-indiene se referă și la găsirea de soluții la criza alimentară și cea a combustibililor.

Prim-ministrul Indiei Narendra Modi și președintele rus Vladimir Putin la SCO

Președintele turc Tayyip Erdogan a anunțat că obiectivul Turciei este aderarea la Organizația de Cooperare de la Shanghai! „Am dat răspunsul necesar Occidentului și tuturor, în special Statelor Unite, prin inițiativele pe care le-am luat, cu politica de echilibru la care am aderat de la bun început”, a spus Erdogan.

Liderul turc a vorbit și despre acordul Turciei de a continua implementarea măsurilor cu Federația Rusă pentru a aduce produsele agricole rusești pe piețele mondiale.

Recep Tayyip Erdogan a anunțat în urma discuțiilor cu președintele Putin că 25% din gazul rusesc cumpărat de Ankara va fi plătit în ruble.

În prezent, China joacă rolul de intermediar pe piața de gaze naturale (LNG), deoarece achiziționează stocuri din Rusia și apoi le vinde cu profit unor națiuni europene. China a dezvoltat un stoc de gaze și petrol cel puțin în ultimii doi ani.

Proiectele SCO

După cum au remarcat diverși analiști financiari, SCO ar putea constitui platforma integrării tuturor inițiativelor de până acum, Uniunea Economică Eurasiatică (EAEU), Inițiativa Belt and Road (BRI), International North–South Transport Corridor (INSTC), BRICS+.

Prioritatea Moscovei este să realizeze uniunea cu Belarus, care ar deveni până în 2024 membru deplin al SCO și cu Serbia, Singapore și Iran, toate aceste țări având deja acorduri comerciale cu EAEU.

Greater Eurasia Partnership lucrează deja la un nou sistem financiar bazat pe aur și mărfuri, în încercarea de a contracara sistemul Bretton Woods și a de-dolariza zona. S-a discutat și la Samarkand despre extinderea comerțului și a decontărilor în monede naționale, într-un cadru care va fi extins gradual. De îndată ce sistemul va fi gata și testat, va exista probabil o nouă monedă de rezervă adoptată, iar platforma pentru implementare va fi probabil SCO. Deocamdată, cu India gata intrată în joc, se așteaptă decizia Arabiei Saudite.

Restul proiectelor urmează să fie asamblate laolaltă în funcție de prioritățile fiecărui partener, având în vedere nu doar combaterea blocajelor, ci și implementarea coridoarelor pentru o funcționare eficientă și lipsită de probleme.

Rusia și Iranul și-au fundat deja proiectele pe ruble și riali, Rusia și China și-au augmentat volumul comerțului în ruble și yuani, iar o bursă de mărfuri ar urma să se înființeze la Vladivostok (Rusia) pentru comerțul cu contracte futures și derivate.

Pentru China, importante rămân investițiile în infrastructură. De asemenea, vizează importul de gaze din Turkmenistan și Uzbekistan și de petrol din Kazahstan.

Un alt obiectiv este construirea căii ferate pe ruta Pakistan – Afganistan – Uzbekistan, unde cei 600 de km vor fi parcurși în trei zile de mărfurile tranzitate între Asia Centrală către Oceanul Indian. Interconectarea cu Kazahstanul fiind deja în curs, întrucât proiectul ține de Belt and Road.

Și Astana vrea o linie ferată care să lege Turkmenistanul de Iran și de Turcia, adică o legătură între Marea Caspică și Mediterana via Golful Persic.

Kazahstan, Kârgâzstan, Pakistan, Rusia, Tadjikistan și Uzbekistan au confirmat sprijinul inițiativei chinezești „Belt and Road”, susținând eforturile de conectare a Uniunii Economice Eurasiatice și a BRI în special.

Membrii SCO pun accent pe reforma incluzivă a Organizației Mondiale a Comerțului (WTO)

Națiunile SCO au subliniat necesitatea ca reforma incluzivă a Organizației Mondiale a Comerțului să fie realizată cât mai curând posibil, cu accent pe adaptarea la realitatea economică actuală, potrivit declarației de la Samarkand a Consiliului șefilor statelor membre.

„Statele membre îndeamnă la îmbunătățirea eficienței Organizației Mondiale a Comerțului ca platformă cheie pentru discutarea agendei comerțului internațional și adoptarea regulilor sistemului comercial multinațional. Ele subliniază necesitatea realizării reformei incluzive a organizației cât mai curând posibil, cu un accent pe problemele dezvoltării și ajustării sale la realitatea economică prezentă, precum și implementarea eficientă a funcțiilor de monitorizare, discuții și soluționarea diferendelor”, se arată în document.

Națiunile SCO intenționează să apere și să consolideze în mod consecvent un sistem comercial multidimensional deschis, transparent, echitabil, incluziv și nediscriminatoriu bazat pe principiile și regulile Organizației Mondiale a Comerțului. Totodată, se opun acțiunilor protecționiste și restricțiilor comerciale.

Liderii națiunilor SCO discutând cordial într-una din pauzele de la summit / Foto: Twitter

Rusia, între presupusa izolare și multipolaritate

După cum s-a văzut la Samarkand, Rusia numai izolată nu este! Dimpotrivă, Occidentul pare tot mai izolat. Asia dă semne tot mai evidente că devine motorul dezvoltării lumii, având la dispoziție nu doar potențial uman, imense resurse și tehnologie, ci și determinarea de a apuca hățurile geopoliticii și economiei globale.

Introducerea Rusiei în ecuație a accelerat semnificativ procesul din momentul în care UE și-a sistat relațiile cu Putin, permițându-i să-și îndrepte atenția către est.

Etapa următoare o reprezintă cooptarea Africii, pe care structurile precum SCO vor să o ajute să scape de chingile Occidentului și să contribuie la industrializarea ei și la dezvoltarea legăturilor comerciale.

Se are în vedere și America Centrală și Latină pe termen lung, iar Brazilia face deja parte din proiectul BRICS, iar alte câteva state și-au anunțat dorința de a adera. De asemenea, legăturile dintre Rusia, Iran și Venezuela sunt dintre cele mai bune. Venezuela tocmai a recepționat un petrolier de la partenerul iranian.

Între timp, monopolul occidentului se află în declin din toate punctele de vedere: militar, științific, economic, iar în zona high-tech Asia începe să pășească tot mai în față. După cum a subliniat Vladimir Putin la Samarkand, occidentul caută să-și rezolve problemele pe cheltuiala altora, trăind în continuare în „paradigma colonialistă”.

Reacții

Președintele american Joe Biden a amenințat Rusia cu repercusiuni internaționale dacă va folosi arme nucleare în Ucraina. Președintele Statelor Unite a spus că Rusia va deveni „o paria mai mare decât oricând în această lume dacă va folosi arme nucleare, chimice sau tactice în Ucraina”. Declarația aceasta i-a lăsat nedumeriți pe cei de la Moscova!

În plus, SUA a încercat să excludă Moscova de la cea de-a 77-a sesiune a Adunării Generale ONU de la New York, întârziind acordarea vizei de intrare în SUA pentru ministrul de externe Serghei Lavrov.

Ministerul rus de Externe a declarat că SUA încalcă de ceva vreme obligațiile internaționale privind eliberarea vizelor delegaților de la Moscova. Când s-a decis amplasarea sediului ONU la New York, Washingtonul a încheiat un acord cu Secretariatul ONU. În timp ce până acum, potrivit lui Alexey Drobinin, șeful Departamentului de planificare a politicii externe al Ministerului de Externe al Rusiei, s-au acumulat destul de multe exemple în care SUA nu și-a îndeplinit obligațiile în temeiul acestui acord. Moscova a ridicat, așadar, problema mutării sediului ONU într-un stat neutru.

Washingtonul și Bruxellesul fac presiuni asupra Ankarei pentru a intensifica războiul economic asupra Moscovei, a informat Financial Times. Oficialii occidentali spun că economia rusă a reușit să facă față sancțiunilor impuse de Washington, parțial pentru că economia turcă a oferit Moscovei o portiță de scăpate. Băncile turcești vor fi acum forțate să abandoneze sistemul de plată rusesc Mir.

Ca răspuns la sancțiunile occidentale care i-au împiedicat pe ruși să acceseze servicii precum Visa și Mastercard, Kremlinul a lansat sistemul de plată Mir, ca alternativă. Cinci dintre cele mai importante bănci din Turcia folosesc Mir. Ankara nu pare dispusă să instituie sancțiunile Washingtonului împotriva Mir. Ministerul de Externe al Turciei a declarat că Ankara are o politică de lungă durată de a aplica doar sancțiunile ONU.

articolul original.

Antonio Guterres: Sunt imorale câștigurile record ale companiilor de petrol și gaze

4 August 2022 at 11:31
image

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a lansat un atac dur la adresa companiilor petroliere ale căror câștiguri sunt „imorale” în această perioadă de criză energetică, potrivit europa.today.

Este imoral ca, din această criză energetică, care apasă pe cei mai săraci oameni și comunități și are un cost uriaș pentru climă. companiile de petrol și gaze să obțină câștiguri record”, a declarat secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres.

Cele mai mari companii petroliere din SUA, Exxon Mobil Corp XOM.N și Chevron Corp CVX.N, UK Shell și TotalEnergies din Franța au câștigat împreună aproape 51 de miliarde de dolari în ultimul trimestru, aproape dublu față de cât câștigase grupul în ultimul trimestru. anul precedent.

„Cer tuturor guvernelor să impoziteze aceste câștiguri excesive și să folosească aceste fonduri pentru a-i ajuta pe cei mai vulnerabili în aceste vremuri dificile”, a spus Guterres, miercuri, 3 august, la o conferință ONU pentru prezentarea raportului „Global Crisis Response Group” privind criza energetică.

„Îndemn oamenii din întreaga lume să trimită un mesaj clar industriei combustibililor fosili și susținătorilor acestora: acest act grotesc pedepsește cei mai săraci și vulnerabili oameni, distrugând singura noastră casă comună”, a mai spus secretarul general ONU.

Președintele american Joe Biden a declarat în iunie că Exxon și alte companii câștigă „mai mulți bani decât Dumnezeu” într-un moment în care prețurile combustibililor de consum au crescut la cote record. Luna trecută, Marea Britanie a adoptat o taxă de 25% pentru producătorii de petrol și gaze din Marea Nordului. Parlamentarii americani au dezbătut o idee similară, și este probabil să fie aprobată de Congres.

Guterres a spus că războiul Rusiei în Ucraina și colapsul climatic alimentează o criză globală alimentară, energetică și financiară.

„Multe țări în curs de dezvoltare – înecate în datorii, fără acces la finanțare și care se luptă pentru a-și reveni după pandemia de Covid-19 – ar putea ajunge în prag. Deja vedem semnele de avertizare ale unui val de tulburări economice, sociale și politice care nu ar lăsa nicio țară nevătămată”, a conchis Guterres.

articolul original.
  • There are no more articles
❌