ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Ministrul Muncii, Marius Budăi, despre creșterea salariului minim: ‘PSD susține majorarea salariului minim, însă nu va fi o majorare peste noapte’

3 February 2023 at 17:15
image

Ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Marius Budăi, a vorbit, despre creșterea cu 500 de lei de la 1 iunie a salariului minim pe economie.

„Eu nu pot să spun, astăzi, o dată la care vom majora salariul minim. Da, da, PSD susține majorarea salariului minim, însă nu va fi o majorare peste noapte, nu vom dezechilibra economia.

Nu vom lua nicio decizie până nu vom discuta cu mediul de afaceri, inclusiv în discuțiile cu domnul comisar pe muncă din prezențele pe care le-am avut la Bruxelles, în toate comisiile, am susținut această directivă și practic și o măsură de protecție socială pentru cetățeni.

Trebuie să avem această majorare a salariului, că va fi la jumătatea anului că va fi la 1 ianuarie anul 2024 însă cu siguranță nu va fi o măsură impusă sau introdusă peste noapte”, a spus Marius Budăi, ministrul Muncii, în emisiunea Decisiv de la Antena 3 CNN. 

articolul original.

Ursula von der Leyen propune să fie acordate de ajutoare de stat pentru tranziţia către energia verde

2 February 2023 at 08:15
image

În condiţiile în care economiile americană şi chineză primesc subvenţii consistente, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus miercuri să poată fi acordate ajutoare de stat pentru a sprijini tranziţia industriei europene către energia verde.

Propunerile preşedintei Comisiei Europene vor fi discutate la summitul UE ce va avea loc la 9-10 februarie la Bruxelles, iar deciziile sunt de aşteptat să fie luate în martie.

În afară de subvenţii, propunerile CE pentru trecerea către o economie prietenoasă cu mediul se referă în principal la redistribuiri de resurse existente, practic o „reîmpachetare” a unor măsuri, ceea ce este de natură să genereze critici.

„Deocamdată, trebuie să lucrăm cu ceea ce avem deja” şi să canalizăm aceşti bani către tehnologiile curate, a declarat Ursula von der Leyen. Totuşi, ea a lăsat deschisă posibilitatea de a fi înfiinţat un fond suveran european, care va fi propus înainte de vară şi care ar permite „pe termen mediu” să se investească în cercetare sau în capitalul unor companii strategice.

Planul Comisiei prevede o mai mare flexibilitate pentru statele membre în ceea ce priveşte acordarea de ajutoare firmelor implicate în domeniul energiilor regenerabile (solare, eoliene etc.) şi al decarbonizării industriei (hidrogen, electrificare, eficienţă energetică etc.). Anumite investiţii în instalaţii noi ar putea fi sprijinite prin „avantaje fiscale”.

Bruxelles-ul are în vedere o nouă legislaţie ce va permite stabilirea de obiective de producţie în sectoare-cheie pentru suveranitatea europeană, sprijinirea proiectelor care implică mai multe ţări europene, precum şi accelerarea şi simplificarea autorizaţiilor şi a finanţărilor, scrie news.ro

articolul original.

Rareș Bogdan, discurs rostit în Parlamentul de la Bruxelles: „Românii contribuie esențial la stăvilirea migrației ilegale, și cu toate astea, au fost jigniți cumplit” – VIDEO

1 February 2023 at 21:30

[unable to retrieve full-text content]

Rareș Bogdan a rostit un discurs în Parlamentul de la Bruxelles, în fața lui Johannes Hahn, reprezentantul Comisiei, despre aderarea României la spațiul Schengen. În cadrul discursului, Rareș Bogdan a transmis că românii contribuie esențial […]

Articolul Rareș Bogdan, discurs rostit în Parlamentul de la Bruxelles: „Românii contribuie esențial la stăvilirea migrației ilegale, și cu toate astea, au fost jigniți cumplit” – VIDEO apare prima dată în BZI.ro.

articolul original.

Lupta pentru suveranitate la nivel național și european în Parlamentul de la Bruxelles. Laura Gherasim: „România are Constituție!”

31 January 2023 at 17:18

[unable to retrieve full-text content]

Laura Gherasim, împreună cu europarlamentarul Cristian Terhes, avocatul Gheorghe Piperea, George Simion și delegația AUR, avocatul Adrian Toni Neacșu și mai mulți europarlamentari din Spania, Franța, Polonia, și Ungaria au mers la Bruxelles, unde au […]

Articolul Lupta pentru suveranitate la nivel național și european în Parlamentul de la Bruxelles. Laura Gherasim: „România are Constituție!” apare prima dată în BZI.ro.

articolul original.

Atac cu cuţitul într-o staţie de metrou din centrul Bruxellesului. Sunt mai multe victime

31 January 2023 at 07:57
image

Scenă șocantă la Bruxelles! Poliția belgiană a reținut un bărbat care a înjunghiat luni trei persoane într-un tren de metrou în stația Schuman din Bruxelles, au declarat oficialii.

Trei persoane au fost rănite, dintre care una grav, într-un atac cu cuţitul luni seara într-o staţie de metrou în centrul Bruxellesului, potrivit unui nou bilanţ al poliţiei belgiene, care l-a reţinut pe atacator.

Unul dintre răniți este în stare critică și toți trei sunt tratați la spital, potrivit Reuters.

Agresorul a fost arestat

În timp ce motivele atacului rămân neclare, poliția a exclus un atac terorist, a declarat procuratura, confirmând arestarea unui bărbat de 30 de ani.

O sursă apropiată anchetei a declarat pentru Reuters că atacatorul era cunoscut anterior de poliție.

„Cooperarea cu diferitele servicii de poliție federală și (poliția locală) a asigurat că făptuitorul poate fi arestat rapid”, a declarat primarul Bruxelles-ului, Philippe Close, pe Twitter.

Atacul a avut loc la 17.45, ora locală, într-un vagon de metrou, când a ajuns la stația Schuman, o stație despre care se știe că este aglomerată la ora de vârf.

🔴 ALERTE INFO – #Belgique : Attaque au couteau à #Bruxelles à la station de métro #Schuman. Il y aurait moins un blessé. #terror #terrorisme #Brussels #stabbing #TerrorAttack #metroBruxelles pic.twitter.com/PmxjkPNsvI

— FranceNews24 (@FranceNews24) January 30, 2023

Amyra Garey a absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea București, secția Filologie, limbile - ucraineană-rusă. Pasionată de poezie și scriere, a câștigat concursuri literare, lucrând alături de scriitorul ucraineanciteste mai mult
articolul original.

Atac cu cuțitul la Bruxelles, în cartierul instituțiilor europene (Video)

31 January 2023 at 07:42
By: -
image

Cel puţin trei persoane au fost rănite luni seară, după ce un individ înarmat cu un cuţit a atacat la întâmplare călători într-o staţie de metrou la Bruxelles, în cartierul instituţiilor europene.

Poliţia belgiană a anunțat că unul dintre răniți este în stare gravă, iar atacatorul a fost reținut.

Potrivit unui jurnalist AFP prezent la faţa locului, mai mulţi poliţişti în civil au putut fi văzuți alergând în jurul orei locale 18:00 (19:00, ora României) către un peron al staţiei de metrou Schuman, situată la câţiva zeci de metri de sediul Comisiei Europene (CE) şi Consiliului European.

O femeie îi îndemna atunci pe pasagerii care intrau în staţie să se întoarcă din drum, afirmând că înăuntru era o persoană înarmată cu un cuţit.

Anchetatorii exclud, în acest moment, ipoteza unui atac terorist. Autorul atacului este cunoscut ca având probleme psihice.

articolul original.

Atac cu cuțitul, într-o stație de metrou din Bruxelles

30 January 2023 at 19:00
image

Un atac cu cuţitul a avut loc luni seara într-o staţie de metrou în Bruxelles, echipele de intervenţie fiind deja prezente la faţa locului, relatează agențiile internaționale.

“Atac cu cuţitul în staţia Schuman: Colaborarea cu diferitele servicii ale poliţiei a permis arestarea rapidă a atacatorului”, a anunţat pe Twitter primarul Bruxelles-ului, Philippe Close.

Agresorul a fost arestat de poliţie, anunţase anterior Wafaa Hammich, purtătoarea de cuvânt a primarului.

Atacatorul a fost reţinut în apropierea sediilor Comisiei şi Consiliului Uniunii Europene, la scurt timp după ce înainte înjunghiase un tânăr, au anunţat autorităţile municipale.

Atacul a avut loc în jurul orei 18:00 în staţia de metrou Schuman, în centrul cartierului cu sediile UE, potrivit imaginilor de la faţa locului.

Agresorul a înjunghiat un tânăr într-un vagon de metrou, apoi a fugit şi a încercat să atace alte persoane aflate în staţie, până când poliţiştii înarmaţi au reuşit să îl imobilizeze, potrivit unor înregistrări video postate de martori pe reţelele de socializare.

Poliţia federală a confirmat că o persoană a fost rănită, fără a putea preciza deocamdată circumstanţele.

Autorităţile au blocat temporar ieşirea din clădirea Consiliului UE care duce spre zona în care bărbatul rănit primea îngrijiri medicale şi unde avea loc luni o reuniune a miniştrilor agriculturii.

Societatea de transporturi Stib a anunţat pe contul său Twitter că liniile de metrou 1 şi 5 sunt perturbate. Linii de autobuze au fost instituite între Arts-Loi, Merode şi Montgomery. Traficul este în continuare întrerupt în unele sectoare ale metroului din capitala belgiană la ordinul poliţiei.

Nu se cunoaşte deocamdată motivul atacului.

articolul original.

VIDEO. Atac cu cuțitul într-o stație de metrou din Bruxelles. Cel puțin un rănit

30 January 2023 at 19:07

Un atac cu cuţitul a avut loc luni seara într-o staţie de metrou din Bruxelles, echipele de intervenţie fiind prezente la faţa locului, relatează Reuters şi Le Soir, transmite Agerpres.

Agresorul a fost arestat de poliţie, a anunţat Wafaa Hammich, purtătoarea de cuvânt a primarului Bruxellesului, Philippe Close.

Poliţia federală a confirmat că o persoană a fost rănită, fără a putea preciza deocamdată circumstanţele.

I was there pic.twitter.com/Iemfkko0QS

— Secretgarden (@Secretgarden_be) January 30, 2023

Societatea de transporturi Stib a anunţat pe contul său Twitter că liniile de metrou 1 şi 5 sunt perturbate. Linii de autobuze au fost instituite între Arts-Loi, Merode şi Montgomery. Traficul este în continuare întrerupt în unele sectoare ale metroului din capitala belgiană la ordinul poliţiei.

articolul original.

Petre Daea bate cu pumnul în masă: ‘Nu putem accepta interzicerea transportului pe durată lungă a animalelor. România este al doilea mare crescător de oi din Uniunea Europeană’

30 January 2023 at 12:30
image

România este un important exportator de animale către ţări terţe şi susţine schimbările menite să crească bunăstarea animalelor, dar revizuirea nu trebuie să limiteze anumite tipuri de transport, a declarat, luni, la Bruxelles, ministrul Agriculturii, Petre Daea, subliniind că ţara noastră nu poate accepta interzicerea transportului pe durată lungă a animalelor.

„România este al doilea mare crescător de oi din Uniunea Europeană şi un important exportator către ţări terţe, acesta făcându-se în principal pe cale navală. De aceea, activitatea de transport al animalelor joacă un rol important. Orice modificare legislativă trebuie să ţină seama de realităţile existente. Ne alăturăm schimbărilor care sunt menite să crească bunăstarea animalelor, cu asigurarea competitivităţii pe piaţă unică şi internaţională, cu menţinerea pieţelor pentru export. Revizuirea nu trebuie să limiteze anumite tipuri de transport. Nu putem accepta interzicerea transportului pe durată lungă a animalelor”, a punctat ministrul Agriculturii.

El a adăugat că România trebuie şi va continua să susţină interesele legitime ale fermierilor, care fac eforturi deosebite pentru valorificarea producţiei pe pieţele tradiţionale, „unde cererea are un specific anume, pe care nu-l putem schimba prin modificări legislative”.

Conform unui comunicat de pe site-ul Parlamentului European, Comisia de anchetă a PE a găsit cazuri de neîndeplinire sistematică a aplicării reglementărilor existente privind protecţia animalelor în timpul transportului şi a făcut recomandări pentru revizuirea reglementărilor, care sunt aşteptate în 2023.

Comisia a cerut reducerea duratei călătoriilor, la opt ore pentru animalele care urmează să fie sacrificate şi la patru ore pentru animalele păstrate pentru producţia de lapte sau ouă sau reproducţie, precum şi o protecţie mai bună pentru animalele tinere sau gestante. În loc de plafonul de 10 zile, animalele neînţărcate nu ar trebui transportate înainte de a avea cinci săptămâni, iar limita pentru animalele gestante ar trebui să fie de două treimi din sarcină (90% în prezent).

Când vine vorba de transportul în afara UE, comisia a cerut ca exporturile de animale vii să fie limitate la ţările care garantează şi respectă în mod echivalent standardele privind bunăstarea animalelor.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, participă luni la reuniunea Consiliului Agricultură şi Pescuit, care se desfăşoară la Bruxelles.

Pe agenda discuţiilor se regăsesc chestiuni importante pentru producătorii agricoli din ţara noastră, respectiv situaţia pieţelor, bioeconomia, etichetarea mierii, directiva privind emisiile industriale, transportul animalelor, informează agerpres.ro

articolul original.

Qatargate. Partenerul de viață al Evei Kaili rămâne în arest

27 January 2023 at 11:08
image

Un tribunal din Bruxelles a respins joi solicitarea de eliberare sub supraveghere a asistentului europarlamentar italian Francesco Giorgi, partenerul de viaţă al fostei vicepreşedinte a Parlamentului European, Eva Kaili, şi care se află – la fel ca ea – în detenţie pentru presupusa implicare în scandalul de corupţie Qatargate care a afectat Parlamentul European şi a implicat ţări precum Qatarul şi Marocul, informează Agerpres.

„În decizia emisă în această după-amiază (joi după-amiază – n.r.), Camera Consiliului a confirmat arestarea preventivă a lui F.G. şi a lui N.F-T”, a informat într-un comunicat procuratura, care a folosit iniţialele numelor lui Francesco Giorgi şi al lobby-istului italian Nicolo Figa-Talamanca, doi din cei patru arestaţi în Belgia în acest scandal.

Apărarea lui Giorgi, coordonată de avocatul Pierre Monville, a evitat să facă declaraţii la finalul şedinţei tribunalului, care a avut loc joi în spatele uşilor închise, la Palatul Justiţiei din Bruxelles.

„Situaţia este complicată”, s-au limitat să declare presei avocaţii lui Giorgi.

Reţinut la 9 decembrie 2022, Giorgi va rămâne deocamdată în închisoarea Saint-Gilles din Bruxelles, acuzat de apartenenţă la o organizaţie criminală, corupţie şi spălare de bani.

Vinerea trecută, acelaşi tribunal a respins cererea de eliberare a lui Kaili, acuzată de aceleaşi delicte şi aflată după gratii la închisoarea pentru femei din Haren.

Kaili, 44 de ani, şi Giorgi, 35 de ani, care au împreună o fetiţă de aproape doi ani, au fost arestaţi la 9 decembrie 2022 după ample percheziţii la mai multe clădiri din Bruxelles, inclusiv la domiciliul celor doi, în cadrul anchetei judiciare belgiene cu privire la presupusa reţea de mită din Parlamentul European pentru a favoriza interesele unor ţări precum Qatarul, Marocul sau Mauritania. 

articolul original.

Analist militar: ‘Primirea avioanelor este un semn bun pentru România. Contăm în ecuația euro-atlantică și vom ști mai devreme ceea ce se întâmplă pe teritoriul Ucrainei’

16 January 2023 at 15:45
image

NATO va muta în România câteva dintre avioanele de supraveghere AWACS, staționate în prezent în Germania. În aceasta manieră, aeronavele vor fi mai aproape de frontul din Ucraina, executând zboruri de recunoaștere și supraveghere pe teritoriul statelor NATO.

Avioanele pot identifica alte aeronave la o distanța de peste 400 de kilometri, iar din februarie 2022, acestea au efectuat misiuni de patrulare în Estul Europei și în regiunea Mării Baltice.

Colonelul și analistul militar Ion Petrescu spune că hotărârea amplasării aeronavelor în România arată atenția deosebită pe care NATO o acordă evoluțiilor militare de pe Flancul estic, iar mutarea acestora la Baza Aeriană de la Otopeni marchează intrarea NATO într-un dispozitiv defensiv.

Potrivit unor surse militare, vor ajunge 3 aeronave în România, care vor ateriza pe 17 ianuarie în Baza 90 Transport Aerian din Otopeni.

Dincolo de supraveghere, aeronavele au capacitatea de a transmite date către structurile de forță capabile să reacționeze în situația în care NATO se confruntă cu imprevizibilul.

„Este vorba de trei avioane, care au capacitatea de a acoperi o suprafață mai mare decât suprafața României. Suprapunerea orbitelor celor trei avioane pot acoperi Europa de Est. Ele sosesc cu o zi înainte de reuniunea comitetului militar al NATO, de pe 18-19 ianuarie, ce va avea loc la Bruxelles, unde va participa și șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu. În acest context, se va discuta despre situația din Ucraina.

Decizia de a amplasa avioanele în România arată atenția pe care NATO, ca organizație defensivă, o acordă evoluțiilor de pe frontul de Est, unde este așteptată ofensiva forțelor ruse, care sunt conduse de șeful Statului Major al Armatei ruse – ceea ce arată că operațiunea militară specială a fost ridicată la rangul de agresiune recunoscută de Rusia contra Ucrainei. În același timp, este posibilă o contraofensivă a armatei Ucrainei. Toate aceste mișcări, deocamdată sub forma scenariilor, este bine să fie supervizate de avioane care transmit în timp util la structurile de comandă și control datele necesare pentru a se asigura defensiva NATO din Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria. Avioanele ne ajută să fim feriți de orice surpriză strategică.”, spune colonelul și analistul militar Ion Petrescu despre hotărârea NATO de a muta avioanele în România.

Potrivit analistului, primul general român care a insistat asupra mutării unor aeronave AWACS în România a fost Constantin Degeratu, șef al Statului Major General.

România contează în ecuația euro-atlantică

Expertul spune că ceea ce se întâmplă acum se încadrează în spectrul „măsurilor disuasive” și că „prin localizarea lor la Baza Aeriană de la Otopeni se intră într-un dispozitiv defensiv al NATO, iar zborurile vor fi notificate părții române, așa cum s-a făcut și înainte”.

Nu este prima dată când teritoriul României este survolat de avioane care au urmărit situația pe teritoriul Ucrainei, a mai spus acesta. Totodată, aeronavele AWACS nu doar că depistează la distanțe de peste 400 de kilometri ținte care sunt de interes pentru defensiva NATO, dar au capacitatea de a furniza date către structurile menite să reacționeze în situația în care NATO ar trebui să contracareze imprevizibilul.

„Poți de sus să ai imaginea unor tancuri, poți să ai imaginea unor soldați (…) Primirea avioanelor este un semn bun pentru România. Contăm în ecuația euro-atlantică și vom ști mai devreme ceea ce se întâmplă pe teritoriul Ucrainei și dacă sunt mișcări neinspirate ale Rusiei care ar putea pune sub semnul întrebării liniștea NATO”, a mai explicat analistul, conform euronews.ro

articolul original.

Viktor Orban sare în apărarea Rusiei: Politica de sancțiuni aplicată Federației Ruse este greșită

14 January 2023 at 14:45
image

Premierul Viktor Orban sare din nou în apărarea Federației Ruse, precizând faptul că politica de sancţiuni aplicată Rusiei este greșită și crede că Bruxelles ar trebui să spună în sfârşit că au dat-o în bară. 

„Dacă acest lucru s-ar întâmpla, preţurile la energie ar scădea imediat, totodată inflaţia s-ar înjumătăţi într-o clipă” a argumentat el.

În acelaşi timp a adăugat însă că el nu vede persoana care ar afirma acest lucru.

„Din cauza sancţiunilor eronate ale UE, trebuie să plătim suprataxe pentru energie, dar când preţul energiei importate a crescut de la 7 miliarde de euro la 17 miliarde de euro, guvernul a propus să ne unim forţele şi să creăm un fond de protecţie a cheltuielilor generale”, a insistat Orban.

El afirmă că Bruxelles-ul are o viziune despre viitor care este diferită de cea a maghiarilor și că urmăresc în realitate schimbarea regimului.

„Rezervele financiare ale ţării sunt la un nivel record, astfel încât nu numai că Ungaria nu poate fi încolţită, dar ne putem descurca şi fără ei. Bineînţeles, cu ei ne-am descurca mai bine, ar fi mai simplu, am avansa mai repede – dar să crezi la Bruxelles că fără ei nu răsare soarele este o concepţie total greşită”, a adăugat liderul maghiar.

Premierul a transmis condoleanţe familiei poliţistului ucis joi seara la Budapesta.

Un bărbat a rănit cu un cuțit trei ofițeri de poliție din Budapesta joi noapte, ulterior autoritățile locale anunțând că unul dintre polițiști a murit la spital, scrie stiripesurse.ro

articolul original.

Europarlamentarul Corina Crețu, semnal de alarmă pentru România: Există pericolul de a se pierde finanțarea

12 January 2023 at 21:45
image

Europarlamentarul Corina Creţu, fost comisar european, a transmis joi seara pe facebook un semnal de alarmă în privința ritmului lent cu care unele proiecte cu fonduri europene se desfășoară în România, precizând faptul că există pericolul de a se pierde finanțarea.

 „Magistrala Simeria-Arad este cel mai mare proiect de reabilitare cale ferată din Europa, având finanțare din fonduri europeane de 1,3 Miliarde Euro și vizează modernizarea a 141 de kilometri de cale ferată, modernizarea stațiilor de pe traseu şi construcţia a nouă poduri peste Mureş, a unor tuneluri feroviare pe Valea Mureşului, şi a circa 60 de kilometri de traseu complet nou de cale ferată, între Simeria şi Arad. La finalizarea lucrărilor, trenurile de călători vor putea circula pe acest traseu cu viteze de până la 160 km/h”, scrie pe facebook Corina Crețu

Europarlamentarul declară că proiectul are o importanţă strategică pentru a face legătura între România şi vecinii săi europeni şi pentru a îmbunătăţi în continuare accesibilitatea tuturor regiunilor din România. Aceasta spune că până la finalul anului 2023, toate cele patru tronsoane ale magistralei feroviare de mare viteză construită în vestul României, între județele Hunedoara și Arad, vor trebui finalizate, altfel banii alocați pentru acest proiect vor trebui returnați.

„În calitate de Comisar European am făcut toate demersurile necesare pentru ca României să îi fie alocate fonduri importante pentru modernizarea infrastructurii de transporturi, însă observ în continuare cum parcă ne punem singuri piedici în realizarea acestor obiective. In 2018 am aprobat o cofinanţare în valoare de 1,3 miliarde de euro pentru reabilitarea infrastructurii feroviare pe porţiunea Radna-Gurasada-Simeria.

Totodată, in timpul mandatului meu de Comisar, în cadrul intalnirilor între experţii DG REGIO şi autorităţile române, acestea din urmă au informat Comisia Europeana că intenționau să trimită spre aprobare la Bruxelles un nou proiect de reabilitare a infrastructurii feroviare – tronsonul Caransebeş-Arad-Timişoara – cu o valoare a finanţării europene estimată la 1,3 miliarde de euro. La momentul când banii au fost virați de la Comisia Europeană către Guvernul României, acesta din urmă și-a asumat implementarea până în 2020″, a precizat Corina Crețu

Oficialul român a spus că fondurile europene au fost alocate din Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020, iar dacă proiectul nu va fi gata până în decembrie 2023 în proporție de minim 90%, banii vor fi pierduți.

„Este adevărat că în ultima perioadă s-au făcut pași importanți în recuperarea întârzierilor privind absorbția fondurilor europene, însă reamintesc că ne aflăm pe ultima sută de metri în care pot fi folosite fondurile alocate României pentru exercițiul financiar 2014-2020, iar rata de absorbție este de puțin peste 70%, ea crescând lunar in principal datorita posibilității de a deconta prin fonduri europene cheltuielile referitoare la refugiații care vin din Ucraina.

Reamintesc ca pentru perioada 2007-2014, prima perioada in care Romania a beneficiat de fonduri europene ca Stat Membru al Uniunii Europene, am reușit sa încheiem exercițiul financiar cu o rata de absorbție de 92%.

In ceea ce privește perioada de programare 2021-2027, doresc sa felicit Guvernul și Ministerul Fondurilor Europene pentru încheierea tuturor Programelor Operaționale și sa le urez succes in implementarea tuturor proiectelor”, a conchis europarlamentarul

articolul original.

Premierul Nicolae Ciucă: ‘România a primit în 2022 de la Bruxelles un total de 11,3 miliarde euro, cea mai mare valoare de la admiterea în UE până acum’

6 January 2023 at 17:00
image

Premierul Nicolae Ciucă anunţă vineri că rata de absorbţie a fondurilor europene a crescut în 2022 de la 50% la 71% iar la sfârşitul acestui an putem atinge un grad de absorbţie de aproximativ 95%, rată care va fi un procent-record pentru România.

”Rata de absorbţie a fondurilor europene a crescut în 2022 de la 50% la 71%. Anul trecut, în #România au intrat 5,4 miliarde euro prin Politica de Coeziune, care însumează programele de investiţii strategice. Adunând şi banii veniţi prin #PNRR, România a primit în 2022 de la Bruxelles un total de 11,3 miliarde euro, cea mai mare valoare de la admiterea în UE până acum”, transmite şeful Executivului într-o postare pe Facebook.

Premierul arată că, pentru anul în curs, ţara noastră are capacitatea de a obţine o performanţă similară, în materie de atragere a banilor europeni.

”Astfel, la sfârşitul acestui an, putem atinge un grad de absorbţie de aproximativ 95%, rată care va fi un procent-record pentru România”, mai spune Nicolae Ciucă, conform news.ro

articolul original.

Parlamentul European a lansat procedura de urgență! Doi eurodeputați își vor pierde imunitatea în ancheta legată de Qatar

2 January 2023 at 19:15
image

Parlamentul European a transmis luni că va ridica imunitatea a doi eurodeputaţi pentru ca aceştia să fie investigaţi în ancheta legată de Qatar.

Cei doi eurodeputaţi în cauză sunt italianul Andrea Cozzolino şi belgianul Marc Tarabella, ambii aparţinând grupului S&D (social-democraţi), au declarat pentru AFP surse apropiate de acest caz.

Ambii sunt vizaţi de ancheta care i-a determinat pe anchetatorii belgieni să o aresteze, în 9 decembrie, pe vicepreşedinta instituţiei, europarlamentara socialistă Eva Kaili, din Grecia.

Printre cei arestaţi în acest caz se numără şi partenerul Evei Kaili, italianul Francesco Giorgi, care este şi asistent parlamentar al lui Andrea Cozzolino. De asemenea, fostul europarlamentar socialist italian Pier-Antonio Panzeri şi liderul unui ONG, Niccolo Figa-Talamanca, sunt suspecţi în acest caz de corupţie.

Toţi cei patru au fost acuzaţi de „apartenenţă la o organizaţie criminală”, „spălare de bani” şi „corupţie”, într-un scandal care a provocat o undă de şoc în Parlamentul European şi a ridicat tensiunile dintre Qatar şi UE.

Eva Kaili nu a beneficiat de imunitate parlamentară în momentul arestării, deoarece infracţiunea a fost descoperită în flagrant delict, în apartamentul său fiind găsite „pungi cu bani”.

La 13 decembrie, ea a fost destituită din funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului European printr-un vot aproape unanim al deputaţilor europeni.

În Belgia, ancheta a dus la efectuarea a 20 de percheziţii între 9 şi 12 decembrie, inclusiv în sediul Parlamentului European. În acest context, domiciliul lui Marc Tarabella a fost percheziţionat la 10 decembrie, potrivit unei surse judiciare.

În total, anchetatorii belgieni au confiscat 1,5 milioane de euro în numerar, potrivit unei surse judiciare, din locuinţele lui Panzeri şi ale Evei Kaili, precum şi dintr-o valiză pe care o avea tatăl acesteia din urmă, scrie news.ro

articolul original.

România mai aproape de Schengen? Suedia preia președinția Consiliului Uniunii Europene timp de șase luni

1 January 2023 at 07:45
image

România ar putea face din nou pași spre aderarea la Schengen, după ce Suedia preia timp de șase luni, preşedinţia Consiliului Uniunii Europene de la Republică Cehă.

„Suedia preia preşedinţia într-o perioadă în care Uniunea Europeană se confruntă cu provocări istorice”, a declarat prim-ministrul suedez Ulf Kristersson într-un discurs susţinut în decembrie.

Într-un comunicat pe site-ul său web, Kristersson a enumerat printre principalele probleme ce vor trebui abordate războiul din Ucraina, lupta împotriva schimbărilor climatice şi competitivitatea Europei.

Priorităţile Suediei se concentrează pe „o Europă mai verde, mai sigură şi mai liberă”, a subliniat Kristersson.

Ulf Kristersson şi cabinetul său de miniştri sunt relativ necunoscuţi pe scena UE. Guvernul său conservator este la putere de numai două luni şi jumătate, după ce l-a înlocuit pe cel social-democrat ce era condus de Magdalena Andersson.

Kristersson este primul şef de guvern suedez care a colaborat vreodată îndeaproape cu partidul populist de dreapta Democraţii Suedezi. Populiştii nu sunt în guvern, însă, în calitate de a doua cea mai puternică forţă parlamentară şi având mai multe mandate de parlamentari decât partidul lui Kristersson, Moderaţii, ei au încă multă putere la Stockholm.

În pofida euroscepticismului acestui partid de susţinere, ministrul suedez pentru afaceri europene, Jessika Roswall, a declarat că guvernul său „va acorda o mare prioritate activităţii UE”.

Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este deţinută prin rotaţie la fiecare şase luni de cele 27 de state membre ale UE, transmite AGERPRES

articolul original.

Ion Cristoiu: 2022 pe plan extern. Topul primelor cinci evenimente care au făcut Istorie

31 December 2022 at 13:15
image

Jurnalistul și publicistul Ion Cristoiu a vorbit despre cele mai importante evenimente petrecute în anul 2022.

1) Rusia atacă Ucraina la ora 5:30, în dimineața zilei de 24 februarie 2022

Am simțit nevoia să menționez nu numai ziua, ci și ora la care s-a declanșat atacul, pentru că e vorba, indiscutabil, de unul din marile evenimente ale secolului al XXI-lea. Indiferent de rezultatul Războiului, ora 5.30, 24 februarie 2022, va fi în toate cărțile de Istorie a lumii, la începutul rîndului întîi al capitolului Războiul din Ucraina. La scurt timp, după aflarea vestei, pe la 9 și ceva dimineața, am intervenit în regim de Breaking News în Jurnalul meu video pentru a-mi avertiza telespectatorii: Obișnuiți-vă cu gîndul! Din această dimineață, viața va fi altfel!

Așa a fost, pot spune acum, la finele lui 2022.
Au trecut de la declanșarea Războiului 10 luni. Zece luni în care s-au petrecut atît de multe evenimente în și în legătură cu conflictul violent din Europa încît le-am putea subsuma definiției de Accelerare a Istoriei.

Nu știm ce se va întîmpla de acum încolo în Războiul din Ucraina. Acum, la finele lui 2022, știind deja ce s-a întîmplat, putem spune că deocamdată Rusia e victorioasă.
A reușit să cucerească și să anexeze 20% din teritoriul Ucrainei, fără o declarație de Război și, prin asta, fără o mobilizare a tuturor forțelor umane și materiale. Anunțată cu surle și trîmbițe de presa occidentală , presă devenită constelație de fițuici de război, contraofensiva Ucrainei, declanșată oficial la finele lui august, a eșuat. Succesul contraofensivei ar fi însemnat ca acum, în decembrie 2022, cel puțin o jumătate din teritoriul cucerit de ruși să fie eliberat. E drept, Ucraina a eliberat cîteva localități și un petic de pămînt. În sine, se poate mîndri cu o victorie. Prin raportare la obiectivul anunțat de Volodîmîr Zelenski seară de seară, în podcastul care ține loc de contraofensivă pe teren, nu înseamnă nimic. Obiectivul Rusiei a fost chiar din debutul Războiului cucerirea teritoriului ucrainean dominat de ruși și anexarea acestuia. După ce și-a atins obiectivul, Moscova a trecut în apărare. Pentru păstrarea teritoriului cucerit, Rusia folosește strategia de paralizare prin loviturilor năprasnice administrate Ucrainei de la distanță. Repet, e vorba de situația de pe teren la finele lui 2022. Nu resping posibilitatea ca Ucraina în 2023 să recucerească teritoriile pierdute din 2014 pînă acum și să-i azvîrle pe ruși în Mare. Cum nu resping posibilitatea ca Războiul Occident – Rusia să devină din Război Rece – Război fierbinte. Avem astfel un prim efect istoric al Războiului din Ucraina: Harta Europei s-a schimbat. Ucraina a rămas fără 20% din teritoriu, Rusia și-a mărit teritoriul cu 20%.

Sînt multe efecte istorice ale Războiului de pînă acum. Pînă și o carte ar fi insuficientă pentru a le trece în revistă.
Ne vom rezuma la cîteva, mai importante:

  • a) Clătinarea ordinii planetare de după Căderea comunismului, în care America învingătoare în Război a rămas singura superputere a Planetei. America n-a pierdut această poziție. Numai că întîia oară după 1990, această poziție e pusă sub semnul întrebării.
  • b) Căderea Europei occidentale la nivelul de a cincea roată la căruța Americii. Înainte de Război, Europa Occidentală aspira la postura de concurent al Americii în cadrul unei lumi multipolare. UE își făcuse o politică externă proprie. Germania și Franța invocau o Armată Europeană. Visul unei Europe Occidentale care să-și spună cuvîntul pe plan mondial s-a prăbușit. Europa Occidentală s-a aliniat pe post de batalion în Coaliția condusă de America.
  • c) Confirmarea spectaculoasă a Europei de Est ca pod al Americii în Europa și în UE. Polonia, România, Statele baltice au devenit instrumente ale Americii. Atît în Războiul cu Federația Rusă, cît și în confruntarea discretă cu Europa de Vest. Spre deosebire de țările occidentale America trece în plan secund, cînd e vorba de protectorate, statul de drept, în favoarea rolului de bază militară. Prin urmare, Războiul din Ucraina a dus la o înrăutățire a democrației în România, în Polonia.
  • d) Compromiterea totală a marii Prese Occidentale. În timpul Pandemiei, Marea Presă Occidentală a fost un simplu mijloc de Propagandă al Puterii, practicînd pe scară largă Fake news-ul. Războiul din Ucraina a transformarea Marea Presă din instrument al Propagandei medicale în instrument al Propagandei militare.
  • e) Prăbușirea ONU. La fel ca și Liga Națiunilor înainte de Al Doilea Război, ONU a devenit o instituție paralizată și prin asta inutilă. Ar fi cazul să-i fie proclamat oficial Decesul.
  • f) Victoria direcției asiatice în fața direcției europene ca urmare a sancțiunilor aplicate Moscovei. E un moment din Istoria Rusiei în care se optează pentru teza Rusia aparține Asiei și nu Europei. Asta înseamnă că Europa nu va mai putea apela ca pînă la Război la Rusia pentru rezolvarea unor probleme precum terorismul, migrația.

2) Realegerea lui Xi Jingping ca președinte al Partidului Comunist Chinez

Așa cum am scris la vremea respectivă, cine conduce PCC, conduce China. Xi Jinping conducea China la vremea Congresului de două mandate de cinci ani. Teoretic, la Congres trebuia înlocuit. Partidul și China au fost de acord ca el să fie reales, grație unor modificări de statut și de Constituție. Alegerea unui nou lider ar fi slăbit China cel puțin prin perioada de frămîntări tipice schimbărilor la vîrf. PCC și China au considerat că o asemenea perioadă trebuie evitată în acest timp cînd China e angajată alături de Rusia, în bătălia pentru noua ordine planetară.

3) Victoria lui Victor Orban în alegerile parlamentare din Ungaria, în 3 aprilie 2022

Așa cum am scris la vremea respectivă, victoria lui Victor Orban e o palmă dată birocrației de la Bruxelles. Evident, UE a încercat să influențeze alegerile chiar în chip fățiș. N-a reușit. S-a dovedit astfel că Birocrația de la Bruxelles nu mai poate face orice. Realitate confirmată de blocarea de către Austria a admiterii în Schengen a României și Bulgariei.

4) Scandalul de corupție de la Parlamentul european

Chiar dacă în România el a fost neglijat, Scandalul va avea efecte grave asupra încrederii cetățenilor europeni în UE. Asta și pentru că Birocrația de la Bruxelles n-a dat nici un semn că-și recunoaște eșecul și că trebuie să ia măsuri. Absența măsurilor va adînci neîncrederea cetățenilor europeni în Comisia Europeană, în Parlamentul European și chiar în UE.

5) Referendumul de alipire a teritoriilor cucerite de Rusia de la Ucraina

A fost pentru Războiul din Ucraina un moment de cotitură. Cîtă vreme teritoriile erau doar cucerite militaricește, se mai putea spera într-o cedare a Rusiei la negocieri în genul:
Teritorii cucerite în 2022 în schimbul Crimeii.

Anexarea face dificile, dacă nu imposibile, negocierile. Pe de o parte, pentru că Ucraina, nu-și poate permite să piardă 20% din teritorii. Pe de alta pentru că Rusia nu-și permite să renunțe la ele.
Pentru Occident anexarea a semnalat că Federația Rusă nu dă înapoi.

Topul primelor cinci evenimente care s-a dovedit simple plesnituri mediatice

1) Nominalizarea Giorgiei Meloni ca prim ministru al Italiei

Văzută la vremea respectivă ca un cutremur, evenimentul s-a dovedit o simplă plesnitoare mediatică. Nimic din ceea ce făgăduia Meloni în campanie stîrnind frisoane birocrației de la Bruxelles nu s-a întîmplat. Se confirmă bănuiala că victoria așa-zisei Extreme Drepte în Italia a fost o Operațiune a Sistemului care și-a propus prin asta să compromită Suveranismul. Cine ca mai vota în Italia pentru un partid suveranist după ce ajuns la putere, partidul lui Meloni nu și-a îndeplinit niciuna din bubuitoarele făgăduieli electorale.

2) Vizita lui Nancy Pelosi în Taiwan

Urmărită de întreaga planetă ca o provocare a Chinei la Război, vizita n-a avut nici un efect asupra Istoriei. Tentativa de pupare a mîinii lui Zelenski a egalat vizita în plan mediatic.

3) Alegerile legislative din SUA

Profețite ca un moment de cotitură în Istoria Americii și a Lumii, alegerile din SUA n-au schimbat nimic în politica externă și internă a Americii. Și nu pentru că republicanii n-au cîștigat la scor, ci pentru că Statul paralel, cel care l-a dat jos pe Donald Trump, e cel care conduce America. Și dacă ar fi învins la scor republicanii, tot nu s-ar fi schimbat ceva în politica Americii, dictată de statul din dosul perdelei.

4) Ucraina și Moldova primesc statutul de țări candidate la UE

Văzută la vremea respectivă ca un cutremur în politica europeană, decizia n-a avut nici un efect în realitate.
Nu de alta, dar mai toate țările nemembre ale UE sînt ademenite cu perspectiva admiterii în UE.

5) Moartea Reginei Elisabeta a II-a

Uriaș spectacol mediatic, moartea Reginei n-a reușit să influențeze nici măcar poziția Casei Regale în viața politică a Angliei, d-apoi viața politică a țării. După ce-a devenit Rege, Charles s-a dovedit mai mediocru decît pe vremea cînd pretindea succesiunea. Ce-o fi făcînd el de cînd a ajuns Rege? Împletește vreun ciorap de lînă?”, a scris Ion Cristoiu pe blogul său.

articolul original.

Încă o țară ar fi implicată în scandalul mitei din Parlamentul European

28 December 2022 at 11:27
By: -
image

Schema mitei din jurul Parlamentului European şi care până acum era legată de Qatar şi Maroc a funcţionat cel puţin din 2018 şi a inclus şi Mauritania, a informat miercuri ziarul belgian Le Soir, citat de EFE.

Presupusul lider al grupării, aflat în prezent în arest, fostul deputat socialist italian Pier Antonio Panzeri, a primit 25.000 de euro din această ţară, potrivit unor fragmente din declaraţia făcută în faţa autorităţilor de către un alt inculpat, Francesco Giorgi, aflat şi el în arest preventiv.

Pe lângă banii pentru Panzeri, ambasadorul Mauritaniei la Bruxelles i-a plătit chiria unui apartament la Bruxelles lui Giorgi - partenerul sentimental al eurodeputatei socialiste elene Eva Kaili, fostă vicepreşedintă a PE - care era totodată angajatul lui Panzeri în calitate de asistent parlamentar până când Panzeri şi-a încheiat mandatul în 2019.

Panzeri, care conform mărturisirilor ajunse în presă ar fi recunoscut că ar fi făcut lobby pentru Qatar pe lângă Maroc în schimbul banilor, a declarat că a făcut acest lucru doar de la sfârşitul lui 2019, adică de când nu mai era europarlamentar, şi că ar fi primit doar 50.000 de euro. Totuşi, conform mărturiei lui Giorgi, citată de Le Soir, Panzeri s-ar fi angajat să acţioneze în favoarea Qatarului încă din 2018, iar plăţile pentru serviciile sale au fost făcute de la începutul lui 2019, în numerar.

Contactul din Qatar era preşedintele de atunci al Comitetului Naţional pentru Drepturile Omului şi actualul ministru al muncii, Ali bin Samikh Al Marri, care pe 14 noiembrie, înaintea începerii Cupei Mondiale de Fotbal, a participat la o dezbatere la Comisia pentru Drepturile Omului din legislativul european prezidată de europarlamentara socialistă belgiană Maria Arena, o apropiată a lui Panzeri.

Cu câteva zile înainte, politicianul qatarian a postat pe Twitter un comentariu şi o fotografie, acum celebră, a unei întâlniri la Doha cu Eva Kaili, inculpată şi ea în dosarul de corupţie privind presupuse sume de bani oferite de Qatar şi Maroc unor oficiali şi funcţionari europeni şi aflată în prezent în arest.

În cadrul anchetei legate de presupuse sume de bani oferite de Qatar şi Maroc unor oficiali europeni pentru a influenţa decizii ale instituţiilor UE au fost efectuate circa 20 de percheziţii şi au fost confiscate sume de bani cash de peste 1,5 milioane de euro, echipamente informatice şi telefoane.

articolul original.

Un avion care trebuia să ajungă la București a aterizat de urgență în Ungaria

27 December 2022 at 18:38
image

Un avion Ryanair care zbura de la Bruxelles către București a aterizat de urgență în Budapesta.

Potrivit BoardingPass, este vorba de „zborul Ryanair FR2101 Bruxelles CRL – București, operat marți seară, 27 decembrie 2022, cu Boeing 737-800NG (EI-DCZ)”.

Avionul a intrat într-o zonă de așteptare la sud-est de Budapesta pentru aproximativ 17 minute, după care a fost direcționat pe pista 31R, unde a fost întâmpinat de pompieri și personal de ambulanță.

Potrivit unor surse ale publicației citate, piloții ar fi solicitat aterizarea de urgență în capitala Ungariei din cauza unei posibile scurgeri de combustibil. Pasagerii au fost debarcați și li s-a transmis că a fost întâmpinată o problemă tehnică, fără a li se da detalii.

În cele din urmă, pasagerii au fost preluați de o altă aeronavă Boeing 737-800NG și au decolat spre București aproape de ora 22:00. Din cauza acestui incident, zborul de retur București-Bruxelles a fost operat cu o întârziere de aproximativ 2 ore.

articolul original.
❌