ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Curs BNR, 29 noiembrie 2022. Euro și dolarul, în scădere!

29 November 2022 at 11:03
image

Curs BNR, 29 noiembrie 2022. Banca Națională a României a făcut publice cursurile pieței valutare pentru marți, 29 noiembrie 2022.

Euro a scăzut la 4,9184 lei.

Totodată, dolarul a coborât la 4,7383 lei.

BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI

Cursurile pietei valutare
din data de 29 noiembrie 2022

VALUTA COD RON
Dolarul australian AUD 3,1941
Leva bulgareasca BGN 2,5147
Dolarul canadian CAD 3,5228
Francul elvetian CHF 4,9890
Coroana ceha CZK 0,2021
Coroana daneza DKK 0,6614
Lira egipteana EGP 0,1929
Euro EUR 4,9184
Lira sterlina GBP 5,6933
100 Forinti maghiari HUF 1,2093
100 Yeni japonezi JPY 3,4339
Leul moldovenesc MDL 0,2427
Coroana norvegiana NOK 0,4759
Zlotul polonez PLN 1,0503
Rubla ruseasca RUB 0,0776
Coroana suedeza SEK 0,4516
Lira turceasca TRY 0,2543
Dolarul american USD 4,7383
Randul sud-african ZAR 0,2793
Realul brazilian BRL 0,8831
Renminbi-ul chinezesc CNY 0,6612
Rupia indiana INR 0,0580
100 Woni sud-coreeni KRW 0,3572
Peso-ul mexican MXN 0,2485
Dolarul neo-zeelandez NZD 2,9580
Dinarul sarbesc RSD 0,0419
Hryvna ucraineana UAH 0,1289
Dirhamul Emiratelor Arabe AED 1,2901
Kuna croata HRK 0,6514
Bahtul thailandez THB 0,1339
Gramul de aur XAU 267,3958
DST XDR 6,2270
articolul original.

Indicele ROBOR la trei luni a scăzut sub 8%

28 November 2022 at 05:58
image

Ultima săptămână de noiembrie a fost una agitată pentru raportul leu/euro însă indicii ROBOR au continuat să se apropie de dobânda pentru facilitatea de depozit (rata Lombard) practicată de BNR, care se situează la 7,75%.

Euro a început săptămâna precedentă cu un vârf de 4,9417 lei și a încheiat-o la 4,9250 lei, pe fondul creșterii ofertei comerciale de valută și a unui nivel mai redus al aversiunii față de risc, manifestat în regiune.

Vineri dimineață, în piețele asiatice, cotația euro a atins un minim de 4,905 lei, iar tranzacțiile locale s-au realizat între 4,916 și 4,93 lei, cu închiderea la 4,921 lei.

Moneda națională și BNR se vor afla sub presiune și în următoarele luni, în condițiile menținerii inflației la valori din două cifre, evoluție provocată de creșterea prețurilor la energie și războiul din Ucraina. Astfel, managerii care au participat la ancheta conjuncturală din luna noiembrie, realizată de INS, estimează creşterea accentuată a preţurilor în comerţ, în perioada noiembrie 2022 – ianuarie 2023.

Chiar dacă s-a intrat într-o nouă perioadă de formare a rezervelor minime obligatorii, iar cererea comercială a crescut din partea companiilor, cu scopul achitării taxelor și impozitelor la buget, indicii ROBOR au scăzut aproape zilnic, în ultima săptămână.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut vinerea trecută de la 7,88 la 7,85%, minim care nu a mai fost atins din data de 28 iulie 2022.

Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 8,08 la 8,04%.

Indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, de la 8,28 la 8,27%.

Euro a crescut joi până la 1,0449 dolari, de la 1,0226 dolari, la începutul săptămânii trecute. Aprecierea a venit în condițiile în care piețele de peste Ocean au fost închise, americanii sărbătorind Ziua Recunoștinței, dar și a anunțului conform căruia indicele IFO, care măsoară climatul de afaceri din sfera companiilor din Germania, a crescut luna aceasta la 86,3 puncte.

Vineri, cotațiile dolar/euro au fluctuat în culoarul 1,0355 – 1,0430 dolari/1 euro, cu închiderea la 1,0402 dolari. Investitorii așteaptă pentru publicarea, în această săptămână, a numărului de noi locuri de muncă create în SUA, indicator major luat în calcul de Rezerva Federală, alături de inflație, atunci când își stabilește politica monetară, cât și de discursul de miercuri al președintelui Rezervei Federale, Jerome Powell, în fața comisiilor Congresului american, care ar putea clarifica ritmul și mărimea creșterilor dobânzii de politică monetară.

În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,8287 la 4,7278 lei.

Moneda elvețiană s-a depreciat de la 0,978 la 0,986 franci/euro, ceea ce a făcut ca media ei să coboare de la 5,0346 la 5,0126 lei.

Cursul lirei sterline a crescut de la 5,6838 la 5,0256 lei, cel de la sfârșitul săptămânii fiind stabilit la 5,7274 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut vineri la 266,4903 lei, minimul săptămânii trecute, în timp ce valoarea unciei a fluctuat între 1.747 și 1.758 dolari.

Bitcoin a coborât la începutul săptămânii până la 15.500 dolari, efect al neîncrederii manifestate față de criptomonede, după care a avut o evoluție liniară, în culoarul 16.350 – 16.700 dolari.

După ce a scăzut la circa 1.070 dolari, ether s-a mișcat între 1.170 și 1.230 dolari.

articolul original.

Dolarul a atins minimul ultimelor 5 luni

28 November 2022 at 14:24
image

Leul a început cea mai scurtă săptămână de tranzacționare din acest an cu o ușoară scădere față de euro, dar s-a apreciat față de celelalte valute majore.

Cursul euro a crescut de la 4,9250 la 4,9266 lei. În cursul dimineții a fost atins în Asia un minim de 4,901 lei, însă transferurile din piața locală se realizau în culoarul 4,919 – 4,928 lei.

Moneda națională și BNR se vor afla sub presiune și următoarele luni, în condițiile menținerii inflației la valori din două cifre, evoluție provocată de creșterea prețurilor la energie și războiul din Ucraina. Astfel, managerii care au participat la ancheta conjuncturală din luna noiembrie realizată de INS, estimează creşterea accentuată a preţurilor în comerţ, în perioada noiembrie 2022 – ianuarie 2023.

Indicii ROBOR au continuat să se apropie de pragul de 7,75% al dobânzii pentru facilitatea de creditare (rata lombard) la care se pot împrumuta băncile comerciale de la BNR, în cazul în care se confruntă cu probleme de lichiditate.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut la începutul acestei săptămâni de la 7,85 la 7,82%, minim care nu a mai fost atins din data de 27 iulie. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 8,04 la 8,02%, minim începând cu 28 iulie,  iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, de la 8,27 la 8,26%.

Moneda europeană s-a apreciat față de cea americană, la 1,0341 – 1,0497 dolari, valori maxime ale ultimelor cinci luni. Ea a profitat de intenția BCE de a majora și anul viitor dobânda sa de referință pentru a face față inflației dar și de situația încordată din China, unde s-au înmulțit protestele împotriva politicii zero Covid.

Cursul dolarului american a scăzut de la 4,7278 la 4,7043 lei, minim care nu a mai fost atins de la sfârșitul lui iunie.

Săptămâna aceasta, investitorii vor fi influențați de datele referitoare la ocuparea forței de muncă din Statele Unite, care vor fi publicate vineri, cât și de discursul de miercuri al președintelui Rezervei Federale, Jerome Powell, în fața comisiilor Congresului american, care ar putea clarifica ritmul și mărimea creșterilor dobânzii de politică monetară.

Euro s-a apreciat și față de moneda elvețiană iar cursul acesteia a scăzut la 4,9892 lei, minim al ultimelor două săptămâni. O evoluție identică a avut și lira sterlină a cărei medie a coborât la 5,6863 lei.

Deprecierea monedei americane a majorat cererea de metal galben care a urcat la 1.749 – 1.763 dolari/uncie, ceea ce a făcut ca prețul gramului de aur să crească marginal la 266,5349 lei.

În regiune, media monedei maghiare s-a apreciat la 408,30 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,6835 zloți/euro.

Neîncrederea continuă să submineze piața criptomonedelor, care nu a mai profitat, ca de obicei, de deprecierea dolarului.

Bitcoin scădea lunea aceasta la 16.052 – 16.475 dolari iar ether la 1.158 – 1.196 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

articolul original.

Anunț de ultim moment de la BNR! Toți românii cu credite sunt vizați

28 November 2022 at 09:05
image

Anunț de ultim moment de la Banca Națională a României! Sunt vizați toți românii cu credite în lei.

ROBOR la 3 luni, indicele în funcție de care se calculează rata dobânzii la creditul Prima Casă, a scăzut la 7,82 %.

Pe de altă parte, Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor (IRCC) este de 4,06 %.

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

1. Ratele dobânzilor ROBID/ROBOR

(ora 11) – %p.a.
Perioada ROBID ROBOR
28 nov.2022 25 nov.2022 28 nov.2022 25 nov.2022
O/N 5,79 5,83 6,08 6,11
T/N 5,79 5,83 6,09 6,12
1W 5,94 5,98 6,23 6,28
1M 6,53 6,56 6,83 6,85
3M 7,53 7,55 7,82 7,85
6M 7,68 7,71 8,02 8,04
12M 7,93 7,93 8,26 8,27

Ratele dobânzilor pieţei monetare interbancare ROBID (la depozitele atrase)/ ROBOR (la depozitele plasate) sunt calculate zilnic, în baza Regulilor privind stabilirea ratelor de referință ROBID/ROBOR

2. Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) reglementat de OUG 19/2019

Perioada Indice (% p.a.)
2022T2 4,06

Indice calculat în baza Regulilor privind calcularea și publicarea indicelui zilnic
și al indicelui de referință trimestrial reglementați de OUG 19/2019

articolul original.

Curs BNR, 25 noiembrie 2022. Euro și dolarul încheie săptămâna în scădere

25 November 2022 at 11:06
image

Curs BNR, 25 noiembrie 2022. Banca Națională a României a făcut publice cursurile pieței valutare pentru vineri, 25 noiembrie.

BNR anunță o scădere a euro și a dolarului în raport cu leul.

Euro a scăzut astăzi la 4,9250 lei.

De asemenea, dolarul a coborât la  4,7278 lei.

BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI

Cursurile pieței valutare
din data de 25 noiembrie 2022

VALUTA COD RON
Dolarul australian AUD 3,1913
Leva bulgareasca BGN 2,5181
Dolarul canadian CAD 3,5438
Francul elvetian CHF 5,0120
Coroana ceha CZK 0,2021
Coroana daneza DKK 0,6623
Lira egipteana EGP 0,1924
Euro EUR 4,9250
Lira sterlina GBP 5,7274
100 Forinti maghiari HUF 1,2003
100 Yeni japonezi JPY 3,3950
Leul moldovenesc MDL 0,2453
Coroana norvegiana NOK 0,4776
Zlotul polonez PLN 1,0504
Rubla ruseasca RUB 0,0780
Coroana suedeza SEK 0,4545
Lira turceasca TRY 0,2537
Dolarul american USD 4,7278
Randul sud-african ZAR 0,2765
Realul brazilian BRL 0,8885
Renminbi-ul chinezesc CNY 0,6598
Rupia indiana INR 0,0579
100 Woni sud-coreeni KRW 0,3558
Peso-ul mexican MXN 0,2439
Dolarul neo-zeelandez NZD 2,9524
Dinarul sarbesc RSD 0,0420
Hryvna ucraineana UAH 0,1280
Dirhamul Emiratelor Arabe AED 1,2872
Kuna croata HRK 0,6525
Bahtul thailandez THB 0,1321
Gramul de aur XAU 266,4903
DST XDR 6,2192
articolul original.

Leul s-a apreciat timid față de euro

24 November 2022 at 14:17
image

Penultima ședință a săptămânii a adus aprecierea leului față de euro, pe fondul creșterii ofertei comerciale de valută.

Cursul euro a coborât de la 4,9385 la 4,9309 lei. Piața valutară s-a deschis 4,934 – 4,936 lei pentru ca apoi cotațiile să coboare până la 4,924 lei.

Tendința de scădere a indicilor ROBOR s-a temperat, dar ele se mențin la maxime ale ultimilor aproape 13 ani. Evoluția de joi s-a datorat creșterii cererii de lei dar și a apropierii de nivelul ratei lombard, cea la care se împrumută băncile de la BNR, care se situează în prezent la 7,75%.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 7,89 la 7,88%, minim care nu a mai fost atins din data de 28 iulie 2022. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 8,08% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, s-a oprit la 8,28%.

Publicarea „Beige Book”, minuta ședinței a Rezervei Federale care s-a desfășurat la începutul acestei luni, a provocat deprecierea monedei americane la 1,0382 – 1,0449 dolari/euro. Cauza acestei evoluții sunt declarațiile mai multor oficiali ai Fed referitoare la necesitatea încetinirii ritmului de creștere a dobânzii de politică monetare la 0,50 puncte de bază după patru majorări succesive de 75 puncte de bază.

În piața locală, cursul dolarului a scăzut de la 4,7923 la 4,7320 lei, la aceasta contribuind și faptul că astăzi se sărbătorește Ziua Recunoștinței.

Cursul francului elvețian a scăzut marginal la 5,0256 lei iar cel al lirei sterline a crescut la 5,7413 lei.

Prețul gramului de aur a fost stabilit la 267,5475 lei, valoare apropiată de cea de miercuri, în condițiile în care metalul galben a crescut la 1.758 dolari/uncie și a acoperit deprecierea monedei americane.

Bitcoin fluctua între 16.491 și 16.780 dolari, valori apropiate de cele de miercuri. Ether creștea la 1.179 – 1.214 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

articolul original.

Banca Națională, vești de ultimă oră pentru românii cu credite în lei! A scăzut indicele ROBOR la 3 luni

24 November 2022 at 09:10
image

Banca Națională a României a făcut un anunț care îi vizează pe românii cu credite în lei. Indicele ROBOR, indice în funcție de care se calculează rata dobânzii la creditul Prima Casa, a scăzut astăzi.

Potrivit BNR, ROBOR la 3 luni este azi 7,88%.

ROBOR la 6 luni, indicele în funcție de care se calculează creditele ipotecare, a stagnat la 8,08%.

Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) reglementat de OUG 19/2019 este azi 4,06%.

Ratele dobânzilor ROBID/ROBOR

(ora 11) – %p.a.
Perioada ROBID ROBOR
24 nov.2022 23 nov.2022 24 nov.2022 23 nov.2022
O/N 5,78 5,60 6,07 5,89
T/N 5,82 5,69 6,11 5,98
1W 5,98 5,89 6,28 6,19
1M 6,58 6,57 6,87 6,86
3M 7,59 7,59 7,88 7,89
6M 7,75 7,75 8,08 8,08
12M 7,95 7,95 8,28 8,28

Ratele dobânzilor pieţei monetare interbancare ROBID (la depozitele atrase)/ ROBOR (la depozitele plasate) sunt calculate zilnic, în baza Regulilor privind stabilirea ratelor de referință ROBID/ROBOR

2. Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) reglementat de OUG 19/2019

Perioada Indice (% p.a.)
2022T2 4,06

Indice calculat în baza Regulilor privind calcularea și publicarea indicelui zilnic
și al indicelui de referință trimestrial reglementați de OUG 19/2019

articolul original.

Cristian Popa (BNR): ‘Două schimbări legislative care sunt amplu dezbătute în această perioadă, și anume OUG-ul de tăiere a comisioanelor. 50 de milioane de lei s-ar muta de la administratori la participanții de fonduri de pensii’

24 November 2022 at 06:15
image

Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României, a afirmat că statul câştigă 150 de milioane de lei prin impozitarea dividendelor de la Pilonul II de pensii, iar participanţii pierd 100 de milioane de lei.

Aş vrea să vorbesc despre două schimbări legislative care sunt amplu dezbătute în această perioadă, şi anume OUG-ul de tăiere a comisioanelor unde, am realizat singur calculele, 50 de milioane de lei s-ar muta de la administratori la participanţii de fonduri de pensii. Se plănuieşte tăierea comisionului din contribuţii, de 0,5%. Mai este o altă ordonanţă, cred că s-a şi aprobat de către plenul Parlamentului, OG 16 care introduce impozitarea dividendelor.

La fel am făcut calculele. 150 de milioane de lei pleacă de la participanţi la stat, impozit pe dividende. E o estimare grosieră, dar e destul de simplu calculul. Ştim cât sunt dividendele, ştim cât sunt activele. Deci 50 de milioane de lei pleacă de la administratori la participanţi, de la participanţi pleacă 150 de milioane de lei la stat. Deci la finalul zilei, din cele două proiecte legislative avem următoarele cifre: administratorii închid ziua cu minus 50 de milioane de lei, participanţii închid ziua cu minus 100 de milioane de lei, statul închide ziua cu 150 de milioane de lei„, a spus miercuri Cristian Popa, la masa rotundă privind viitorul pensiilor românilor organizată de Comisia pentru antreprenoriat şi turism a Camerei Deputaţilor.

El a precizat că, dacă împărţim 50 de milioane de lei la 8 milioane de participanţi, o să vedem că statul salvează 6 lei pe an pentru fiecare român. În acelaşi timp ia de trei ori mai mult de la participanţi şi duce în bugetul statului.

Mi se pare ca e genul de reformă care nu se încadrează în ce ne spune jalonul PNRR cu privire la creşterea sustenabilităţii sistemului. Aş continua cu altă idee. Bănuiesc că ştiţi fiecare dintre dumneavoastră cât aveţi în contul de pe Pilonul II. Eu am făcut studii şi v-aş întreba următorul lucru: ştiţi cât de mult aţi contribuit la Pilonul I, în aceeaşi perioadă? Presupun că ştiţi cât aveţi în Pilonul II. Nu vă ţin în suspans, de 7,3 ori mai mult aţi plătit la Pilonul I începând cu 2007, de când a fost lansat sistemul.

Atât aţi fi avut în Pilonul II dacă nu mergeau la stat. Eu m-am crucit când am văzut. Am înmulţit suma cu 7,3. Primul meu job a fost cam în aceeaşi perioadă. Deci am contribuit toată perioada. Dacă aţi contribuit mai mult, cu atât mai mult aţi dat la stat. Mie mi s-a părut o cifră foarte, foarte mare. Un alt aspect la fel de important. Am calculat „eficienţa” Pilonului I şi am ajuns la un calcul foarte simplu.

Am început aceste investigaţii pentru a-mi răspunde la propriile întrebări, dar cred că sunt relevante pentru toată societatea. Deci eficienţa Pilonului I. Un român mediu plăteşte contribuţia de 25% pe un salariu mediu, deci 25% din 6.500 de lei, plăteşte lunar 1.620 de lei timp de 35 de ani pentru a primi un punct de pensie. Acum, ce primeşte la schimb? După 35 de ani primeşte un punct de pensie care este 1.586 de lei plus / minus 12,5% timp de 16,3 ani pentru că atât trăieşte românul în medie la vârsta de pensionare, la 65 de ani. Deci plătim o sumă timp de 35 de ani şi primim aproape aceeaşi sumă timp de 16 ani„, a declarat Cristian Popa.

El a menţionat ca aceste calcule sunt valabile doar dacă respectivul contributor ajunge la 65 de ani. În cazul în care nu ajunge, randamentul este de minus 100%.

Nu mai spun că este Pilonul I nesustenabil pentru că m-a certat domnul ministru al Muncii, dar spun că Pilonul II de pensii, din calculele pe care CFA România le-a făcut, este de trei ori mai eficient„, a afirmat Cristian Popa.

De asemenea, el a arătat că a mai făcut un calcul, referitor la nerespectarea calendarului de creştere a contribuţiei până la 6% din salariul brut şi a declarat ca românii ar fi avut pensia privată mai mare 22% dacă se respecta calendarul, conform agerpres.ro.

articolul original.

Euro a crescut cu peste un ban

23 November 2022 at 14:30
image

Leul s-a depreciat la jumătatea săptămânii față de principalele valute, evoluție în contrast cu cea a altor monede din regiune.

Cursul euro a crescut de la 4,9253 la 4,9385 lei, în timp ce transferurile se realizau în culoarul 4,931 – 4,943 lei.

Conform minutei ultimei ședințe de politică monetară a BNR din acest an, care a fost publicată marți, „riscuri la adresa evoluției ratei de schimb a leului – de natură să afecteze inclusiv indicatorii de vulnerabilitate externă –, vin mai ales din accentuarea dezechilibrului extern și din incertitudinile asociate consolidării bugetare, precum și dintr-o posibilă nouă înrăutățire bruscă a percepției de risc asupra piețelor financiare din regiune, în contextul războiului din Ucraina și al sancțiunilor instituite”.

Controlul efectuat de Consiliul Concurenței la cele 10 bănci ale căror cotații la dobânzi formează „coșul” în funcție de care se calculează indicii ROBOR, a declanșat un ciclu de scădere a dobânzilor interbancare.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut la jumătatea acestei săptămâni de la 7,90 la 7,89%, minim care nu a mai fost atins din data de 28 iulie 2022. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a revenit de la 8,09 la 8,08% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a stagnat la 8,28%.

Euro se aprecia la 1,0297 – 1,0349 dolari iar media monedei americane a urcat de la 4,7918 la 4,7923 lei.

Investitorii și-au luat miercuri poziții de protecție pe piețele internaționale înainte de publicare minutei ultimei ședințe a Fed („Beige Book”) și minivacanța prilejuită de Ziua Recunoștinței. Tendința s-ar putea modifica după ce s-a anunțat creșterea inflației din Germania cu 11,6% în octombrie iar unul dintre oficialii Fed a declarat că politica monetară a instituției trebuie să fie mai restrictivă iar dobânda să urce în intervalul 5 – 7%.

Media francului elvețian a urcat de la 5,0192 la 5,0285 lei, evoluție la care a contribuit aprecierea euro față de leu.

Chiar dacă Marea Britanie a intrat într-o fază economică dificilă, cu o inflație din două cifre și recesiune, lira sterlină s-a apreciat față de euro iar cursul ei a urcat la 5,7102 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut la 267,6050 lei, efect al deprecierii metalului galben la 1.734 – 1.745 dolari/uncie.

În regiune, media monedei poloneze s-a apreciat la 4,6958 zloți/euro iar a celei maghiare la 405,82 forinți/euro.

Criptomonedele creșteau ușor în concordanță cu deprecierea monedei americane. Bitcoin fluctua între 16.150 și 16.626 dolari iar ether se tranzacționa în culoarul 1.127 – 1.176 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

articolul original.

Curs BNR, 23 noiembrie 2022. Euro și dolarul în creștere

23 November 2022 at 11:09
image

Curs BNR, 23 noiembrie 2022. Banca Națională a României (BNR) a făcut publice cursurile pieței valutare pentru ziua de miercuri, 23 noiembrie 2022.

Potrivit BNR, euro a crescut astăzi la 4,9385 lei.

De asemenea, dolarul a crescut la 4,7923 lei.

Cursurile pietei valutare
din data de 23 noiembrie 2022

VALUTA COD RON
Dolarul australian AUD 3,1826
Leva bulgareasca BGN 2,5250
Dolarul canadian CAD 3,5731
Francul elvetian CHF 5,0285
Coroana ceha CZK 0,2028
Coroana daneza DKK 0,6640
Lira egipteana EGP 0,1950
Euro EUR 4,9385
Lira sterlina GBP 5,7102
100 Forinti maghiari HUF 1,2168
100 Yeni japonezi JPY 3,3875
Leul moldovenesc MDL 0,2502
Coroana norvegiana NOK 0,4761
Zlotul polonez PLN 1,0516
Rubla ruseasca RUB 0,0790
Coroana suedeza SEK 0,4523
Lira turceasca TRY 0,2573
Dolarul american USD 4,7923
Randul sud-african ZAR 0,2783
Realul brazilian BRL 0,8942
Renminbi-ul chinezesc CNY 0,6695
Rupia indiana INR 0,0586
100 Woni sud-coreeni KRW 0,3542
Peso-ul mexican MXN 0,2468
Dolarul neo-zeelandez NZD 2,9566
Dinarul sarbesc RSD 0,0421
Hryvna ucraineana UAH 0,1298
Dirhamul Emiratelor Arabe AED 1,3047
Kuna croata HRK 0,6548
Bahtul thailandez THB 0,1322
Gramul de aur XAU 267,6050
DST XDR 6,2701

Prezenta listă nu implică obligativitatea utilizării cursurilor valutelor și aurului în tranzacții efective de schimb valutar și înregistrări contabile.

articolul original.

Banca Națională, vești bune pentru românii cu Prima Casă! Indicele ROBOR la 3 luni, în scădere!

23 November 2022 at 09:11
image

Banca Națională a României a făcut un anunț care îi vizează pe românii cu credite în lei. 

Potrivit BNR, indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care se calculează rata dobânzii la creditul Prima Casă, a scăzut la 7,89%.

Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) reglementat de OUG 19/2019 este 4,06%.

Ratele dobânzilor ROBID/ROBOR

(ora 11) – %p.a.
Perioada ROBID ROBOR
23 nov.2022 22 nov.2022 23 nov.2022 22 nov.2022
O/N 5,60 5,58 5,89 5,86
T/N 5,69 5,57 5,98 5,85
1W 5,89 5,84 6,19 6,13
1M 6,57 6,58 6,86 6,87
3M 7,59 7,61 7,89 7,90
6M 7,75 7,75 8,08 8,09
12M 7,95 7,96 8,28 8,28

Ratele dobânzilor pieţei monetare interbancare ROBID (la depozitele atrase)/ ROBOR (la depozitele plasate) sunt calculate zilnic, în baza Regulilor privind stabilirea ratelor de referință ROBID/ROBOR

Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) reglementat de OUG 19/2019

Perioada Indice (% p.a.)
2022T2 4,06

Indice calculat în baza Regulilor privind calcularea și publicarea indicelui zilnic
și al indicelui de referință trimestrial reglementați de OUG 19/2019

articolul original.

Dan Suciu, BNR: „Aviz amatorilor care spun să facem cum fac ungurii: Nu aș vrea” | VIDEO

21 November 2022 at 18:32
image

Dan Suciu, directorul de comunicare al Băncii Naționale a României, a fost invitatul Adrianei Nedelea în emisiunea „Piața Victoriei” la Europa FM. „Atâta vreme cât va crește inflația, ratele nu au cum să scadă”, a explicat Dan Suciu. Directorul de comunicare al BNR a atras atenția asupra faptului că împrumutul la bancă „este o decizie personală, nu una de grup. Creditul este și o responsabilitate personală”, iar „oamenii au înțeles asta” și „încearcă să plătească creditul”. Mai mult, Dan Suciu a subliniat că „am ajuns să confundăm creditul cu un ajutor social” – ceea ce nu ar trebui să facem. Cât despre metodele de lucru ale Ungariei în contextul economic dificil, directorul de comunicare al BNR a spus că „e o probemă serioasă în Ungaria. Nu aș vrea să facem cum fac ungurii”.

„Creșterea prețurilor la energie a determinat și creșterile de prețuri la alimente. De aceea, vedem aceste creșteri de prețuri la alimente și de aceea avem senzația, în bună parte corectă, pe baza cumpărăturilor noastre, că inflația este mult mai mare”, a explicat Dan Suciu la Europa FM.

De ce consumul bate investițiile?

„Într-un fel e firesc. Au mai fost resurse financiare și necesități foarte multe de împlinit la nivelul așteptărilor populației. Pentru fiecare, necesarul de consum nu a fost împlinit în ultimii ani și e loc în continuare. Suntem o țară care crește, mai chinuit, dar crește. Nevoile și dorințele trebuie împlinite. Mai ales nevoile”, a spus Dan Suciu.

Dan Suciu, mesaj pentru românii cu rate la bănci: „Atâta vreme cât va crește inflația, ratele nu au cum să scadă”

„E un moment dificil pentru fiecare, nu e comod și nici plăcut să plătești rate mai mari. Înțelegem și avem toată empatia. Din păcate, atâta vreme cât va crește inflația, ratele nu au cum să scadă. Trebuie să înțelegem că inflația este cel mai mare rău. Afectează pe toată lumea, pe cei cu credite, pe cei fără credite și pe cei cu depozite”, a mai spus Dan Suciu.

„Am beneficiat de o perioadă excepțională în privința ratelor, până acum, până anul trecut. Ratele au fost nefiresc de mici, știu că doare când spun asta, dar dintr-o anumită conjunctură economică internațională, care s-a transferat și în România, au fost aceste dobânzi nefiresc de mici. O dobândă trebuie să fie mai mare decât inflația. Nu atunci când ai inflația de 16% – evident că nu e normal să ai dobânzile mai mari acum, dar nici acum nu suntem într-o sitație normală, ci suntem într-o situație de criză energetică ce a determinat un puseu inflaționist global, european. Vedem recorduri de inflație în toate țările europene”, a adăugat Dan Suciu.

Directorul de comunicare al BNR, despre românii cu rate la bănci: Creditul este o decizie personală, nu una de grup. Creditul este și o responsabilitate personală

Adriana Nedelea: Cum faci să nu-ți pară rău că te-ai împrumutat?

Dan Suciu: „E o decizie personală creditul, nu una de grup. Și de aceea și o responsabilitate personală și cred că multă lume a înțeles asta. Știu că e un moment mai greu pentru multe persoane, dar nu vedem deocamdată o creștere a restanțelor la credite. Oamenii au înțeles momentul în bună măsură și încearcă să plătească creditul.

Nu mai suntem în 2008 cand am avut aproape peste 20% din creditare compromisă și creditele au devenit neperformante. Era un efort pentru sistemul bancar să susțină aproape un sfert din credite. Suntem undeva spre 4% acum, ceea ce e o situație excelentă – pentru că la Banca Centrală am luat niște decizii bune și oamenii au înțeles lecția anului 2008.

Decizia pe care am luat-o noi în urmă cu 4-5 ani a fost de a limita expunerea ratelor maximum la 40% din venituri, care acum contează. Sigur că au crescut, dar și salariile au crescut pentru o mare parte din populație cu ani în urmă, deci lucrurile au devenit cumva mai rezonabile, dar știu că sunt situații la limită acum”.

Ce pot face românii dacă au o datorie foarte mare la bancă?

„Sunt mai multe variante. Negocierea directă cu banca și, dacă nu merge, Centrul Alternativ de Soluționare a Litigiilor Bancare – intermediază legătura cu banca și negociază pentru tine. Se pot amâna ratele – e în vigoare o lege cu dezavantajul că vei plati o rată mai mare când vei plăti. Nu le evoc ca recomandări – în special pe ultimele două – dar e o situație care trebuie văzută cu toate aspectele existente și trebuie să înțelegem că există soluții diferite pentru situații diferite”, a explicat Dan Suciu.

Directorul de comunicare al BNR, despre afirmația „Nimeni nu a luat credit cu pistolul la tâmplă” făcută de Mugur Isărescu: „Spunea că nu trebuie să facem confuzie între un proces de creditare și ajutorul social. Am ajuns să confundăm creditul cu un ajutor social”

Adriana Nedelea: Ce facem cu oamenii care se împrumută să cumpere un frigider?

Dan Suciu: „Nu facem nimic, dar tot nu cred ca este o obligație să schimbi frigiderul. Creditul este o decizie personală și o responsabilitate personală. Declarația guvernatorului a fost interpretată puțin forțat. Dacă citiți tot contextul declarației, este mai puțin tare decât la prima citire. Spunea, până la urmă, faptul că nu trebuie să facem confuzie între un proces de creditare și elementele de protecție socială sau ajutor social pentru persoanele care sunt în această situație. Am ajuns să confundăm, de multe ori, creditul cu un ajutor social.

Există instituții și fonduri care trebuie să intervină masiv când e cazul de ajutor social, nu creditul. Creditul trebuie dat înapoi. […] Anii când ROBOR era 0 și ceva sau 1 și ceva nu au mai adus mari discuții legate de creditare, deși și atunci atrăgeam atenția că era o situație excepțională”.

Ce ar fi putut face Guvernul României mai bine?

„Plafonarea prețurilor la energie a ajutat. Odată plafonate, ritmul de creștere al inflației a scăzut semnificativ. […] Asta nu înseamnă că scad prețurile sau că prețurile nu stau la un nivel ridicat, de aceea vorbim despre un plafon, dar ele nu mai cresc în ritmul în care au crescut și aceasta și pentru că am avut această plafonare a prețurilor la energie și acum suntem într-o discuție pentru plafonarea prețurilor la energie până în 2025.

Sigur, plafonarea nu este un element de piață neapărat, dar suntem într-o situație cu totul excepțională în ceea ce privește evoluția prețurilor la energie. Poate că o clarificară mai rapidă a modului de compensare, inclusiv și anul acesta și pentru anii viitori, ar fi fost bine-venită, dar bine că se produce și bine că s-a produs”, explicat Dan Suciu la Europa FM.

Ce poate face BNR sau ce face BNR pentru a reduce inflația?

„Trebuie să înțelegem că deciziile pe care le ia Banca Națională nu pot rezolva creșterile de prețuri la energie, în niciun caz, iar efectele sunt pe termen mediu sau lung. Nu avem alte instrumente la Banca Centrală decât acestea care sunt cu efect întârziat, ca să zic așa. Pentru că așa funcționează politicile monetare, nu pentru că suntem noi altfel. Cu atât mai mult cu cât vorbim despre o inflație de tip fenomen global, sau cel puțin atlantic-european, prin recorduri în SUA, Germania și multe state europene”, a explicat Dan Suciu.

Dan Suciu: E o problemă serioasă în Ungaria. Nu aș vrea să facem cum fac ungurii

„Ce a făcut Banca Centrală cred că a făcut bine și vreau să vă spun și de ce: am început anul când România avea inflația cea mai mare din Europa. Acum sunt cel puțin 10 state care au inflație mai mare decât noi. Nu consider că e neapărat o fericire că ne-au depășit alții de dragul clasamentului, dar asta înseamnă că creșterile din România puteau fi și mai mari.

În alte state au început să ia măsuri disperate legate de creșterile de dobândă. Nu vreau să evoc aici exemplul maghiar, unde lucrurile au degenerat complet – e o criză valutară acolo cu deprecierea forintului cu peste 30%. Echivalentul dobânzii de politică monetară acolo este 13, echivalentul ROBOR-ului undeva la 16. E o probemă serioasă în Ungaria. Asta pentru că am auzit de multe ori <<Haideți să facem cum fac ungurii>>. Nu aș vrea să facem cum fac ungurii tocmai din aceste cauze.

Există, în consecință, o presiune inflaționistă care vine, totuși, din străinătate pe baza acestui fenomen global. Importăm o anumită cantitate de inflație, să spun direct. În consecință, acțiunile pe care le putem face sunt mult mai greu de implementat”, a adăugat Dan Suciu.

Ce va face BNR în continuare?

„În primul rând, avem o creștere importantă de dobândă cu efecte. Dar ce a făcut Banca Națională? Nu a crescut brusc această dobândă din două motive: a lăsat timp oamenilor să se obișnuiască cu noua politică de dobânzi, cu faptul că dobânzile vor crește, am comunicat – sper eu – intens încercând să spunem că epoca dobânzilor mici s-a închis și începem din nou o perioadă cu dobânzi ridicate. Am lăsat cumva timp oamenilor să se obișnuiască cu asta.

Alte state au crescut mult mai brusc dobânzile. Polonia a ajuns la 7% mult mai repede. Dau aceste exemple pentru că trebuie să evaluăm o acțiune sau alta în termeni comparativi – e un fenomen global”, a mai spus Dan Suciu.

Dan Suciu: „Cred că toate Băncile Centrale și-au ratat prognozele la mare distanță. E o situație cu multiple crize”

„Sunt atâtea elemente care se schimbă de la o zi la alta încât faci foarte greu prognoze pe termen mediu, nu mai zic de cele pe termen lung. Și nu numai la nivelul Băncii Centrale. Cred că toate Băncile Centrale și-au ratat prognozele la mare distanță. E o situație cu multiple crize, cu efecte neașteptate asupra piețelor. Venim dintr-o pandemie care a închis economiile, ne-am dus într-o situație în care lanțurile de aprovizionare la nivel mondial erau complet blocate sau date peste cap, apoi a venit criza energetică, tensiunea geopolitică și războiul din Ucraina”, a explicat Dan Suciu.

Am putea spune că ce a fost mai rău a trecut sau este prematur?

„Cred că afirmația este corectă. Vedem ultimul trimestru, cel puțin la nivelul inflației cu evoluția aceasta de maximum un procent creștere a inflației față de cea din ultima perioadă, din trimestrul doi sau în prima jumătate a anului când creștea cu 10 procente. Arată că s-au așezat lucrurile cumva la un nivel care nu e, într-adevăr, cel pe care ni-l dorim, dar ca să începi să cobori trebuie să ajungi în vârf. Avem elemente care susțin ideea că suntem pe un plafon al creșterilor prețurilor și că nu vor mai urma creșteri semnificative. Pe termen mediu, optăm și avem această speranță că va începe să scadă inflația.

Avem două scenarii:

  • Dacă plafonările la energie vor continua pe baza Ordonanței de acum două săptămâni, s-ar putea ca la finalul trimestrului doi să fim deja bine sub 10% și să închidem anul undeva la 4%. Deci ar fi depășire relativ bună a situației;
  • Dacă nu vom avea plafonări la energie, probabil finalul anului sau întregul an va aduce o inflație de peste două cifre, undeva spre 10%”, a mai explicat Dan Suciu, directorul de comunicare al Băncii Naționale a României, la europa FM.

Urmărește întreaga emisiune „Piața Victoriei” aici:

Sursa foto: Europa FM

Citește și: Italia suplimentează bugetul pentru 2023 cu 30 de miliarde de euro pentru a ajuta populația să facă față creșterilor de prețuri | AUDIO

articolul original.

Lazea, BNR: Va fi imposibil de adus inflația la 2 la sută

21 November 2022 at 13:22
By: (R.C.)

Procesul de aducere a inflaţiei la 2% venind de la un nivel ridicat va fi destul de dificil, dacă nu imposibil, mai ales în condiţiile unei preferinţe a societăţii pentru politicile inflaţioniste, susţine Valentin Lazea, economist-şef la Banca Naţională a României (BNR).

„Până în 2019, dacă ar fi să ţinem cont de factorii structurali la nivel mondial şi anume sporul de demografic, intrarea Chinei pe piaţa mondială, lanţurile mondializate de aprovizionare, digitalizarea, tehnologia şi aşa mai departe, era clar că toţi aceşti factori lucrau în sensul dezinflaţionist. Şi atunci întrebarea pe care eu mi-am pus-o în studiul meu era de ce aleargă băncile după o ţintă fixă de 2%, stabilită în anii 90, când e clar că toţi aceşti factori structurali făceau greu, dacă nu imposibil de atins acea ţintă de 2%. Ceea ce s-a şi dovedit. Oricât de mult s-ar fi dus în jos băncile centrale cu dobânda sub 0%, oricât de mulţi bani ar fi tipărit, factorii structurali de care am amintit făceau imposibilă atingere ei. Drept pentru care în studiul meu am propus o revizuire a ţintei de inflaţie spre 1%, cu toate efectele negative care ar putea decurge. Acum, astăzi când vorbim, suntem în situaţia inversă. Vorbim de deglobalizare, de ruperea lanţurilor, de faptul că chinezii au devenit deja bogaţi. Acum va fi foarte greu de adus inflaţia la 2% venind de deasupra ei, destul de greu dacă nu imposibil, iar dacă mai adăugăm şi ce spunea Lucian (Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, n.r.), adică preferinţa societăţii pentru politici inflaţioniste, pot să spun imposibil. Şi atunci alegerea intelectuală este ce facem? Ţinem o ţintă, timp de decenii, de 2% când chiar condiţiile structurale nu sunt permisive pentru atingerea acelei ţinte şi o ţinem aşa ca să zicem că avem o ţintă săpată în piatră, chiar dacă ştim că nu o vom atinge sau adaptăm ţinta de inflaţie la condiţiile structurale care prevalează în lume”, a spus Valentin Lazea, în cadrul unei dezbateri.

El a afirmat că, aparent, câştigul intelectual a fost de partea celor care au zis „ţinem ţinta neschimbată”, dar în acest context se naşte întrebarea dacă au meritat să fie făcute politicile duse la extrem, care au urmărit să aducă inflaţia la 2%.

„Cum şi acum, în perioada de acum întreb: vor merita sacrificiile enorme pe care le presupune atingerea din nou, dar de sus venind în jos, a unei ţinte de 2% sau vor duce iarăşi la politici suboptimale care mai mult vor bulversa lumea decât vor face bine? Asta e o întrebare deschisă care rămâne ca viitorul să răspundă la ea”, a declarat Valentin Lazea.

De asemenea, el a afirmat că la BNR nu este vorba doar de o secţie de oameni competenţi tehnic, ci şi de independenţă de gândire şi de curaj intelectual acceptat şi promovat de către conducerea instituţiei, lucru foarte rar sau nemaiîntâlnit în instituţiile româneşti.

„Este meritul conducerii, în primul rând al guvernatorului că a acceptat această independenţă de gândire, a acceptat persoane care pot să aibă idei ciudate, sau iconoclaste, sau ne în linie cu ce spune conducerea instituţiei respective. Asta e reţeta, e foarte simplu. Competenţă poţi să găseşti şi în alte părţi, dar dacă ea nu este dublată de acest curaj intelectual şi acest curaj să fie lăsat să se manifeste şi încurajat, atunci rezultatul este cel care este în alte instituţii. Şi din păcate aici includ şi băncile comerciale despre care voi înşivă aţi spus că nu sunt cel mai grozav exemplu”, a spus Valentin Lazea.

La rândul său, Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, a subliniat faptul că un element solid al tradiţiei băncii centrale este toleranţa pentru viziuni diferite pentru că altfel nu s-ar putea lucra.

Totodată, el a menţionat că pentru aplicarea cadrului de ţintire a inflaţiei este nevoie ca politica fiscală să fie foarte disciplinată însă a subliniat că aceasta este o „naivitate” pentru că politica fiscală nu are „prea mare respect pentru această condiţie de aplicare a cadrului şi îşi vede de treaba ei”.

Banca Naţională a României a organizat luni o dezbatere asupra lucrărilor „Politica monetară. Lucrări selectate” şi „Monetary Policy. Selected works”, publicate în Colecţia „Biblioteca Băncii Naţionale a României – Aniversar 140 de ani”.

Cu ocazia aniversării a 140 de ani de la înfiinţare, Banca Naţională a României a iniţiat un proiect editorial în cadrul Colecţiei „Biblioteca Băncii Naţionale a României”, concretizat într-un set de volume în care sunt cuprinse lucrări şi studii elaborate de specialiştii Băncii Naţionale a României, pe parcursul ultimelor decenii, pe diverse tematici din domeniile politicii monetare, stabilităţii financiare şi economiei.

Seria reunită sub titlul „Aniversar 140 de ani” a debutat cu două volume „Băncile centrale şi calibrarea politicii monetare” şi „Central Banks and Monetary Policy Calibration”, autor Mugur Isărescu, şi continuă cu două volume intitulate „Politica monetară. Lucrări selectate” şi „Monetary Policy. Selected works”, care conţin o culegere de lucrări de politică monetară.

articolul original.

Anunț de ultimă oră de la Banca Națională! Sunt vizați toți românii cu rate

21 November 2022 at 09:10
image

Anunț de ultimă oră de la Banca Națională a României! Sunt vizați toți românii cu credite în lei.

BNR informează că ROBOR la 3 luni, indicele în funcție de care se calculează rata dobânzii la creditul Prima Casă, a scăzut la 7,91%.

Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) reglementat de OUG 19/2019 este de 4,06%.

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

1. Ratele dobânzilor ROBID/ROBOR

(ora 11) – %p.a.
Perioada ROBID ROBOR
21 nov.2022 18 nov.2022 21 nov.2022 18 nov.2022
O/N 5,59 5,60 5,88 5,89
T/N 5,59 5,59 5,88 5,88
1W 5,77 5,72 6,07 6,01
1M 6,59 6,61 6,89 6,90
3M 7,62 7,64 7,91 7,94
6M 7,75 7,77 8,08 8,11
12M 7,97 7,97 8,30 8,30

Ratele dobânzilor pieţei monetare interbancare ROBID (la depozitele atrase)/ ROBOR (la depozitele plasate) sunt calculate zilnic, în baza Regulilor privind stabilirea ratelor de referință ROBID/ROBOR

2. Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) reglementat de OUG 19/2019

Perioada Indice (% p.a.)
2022T2 4,06

Indice calculat în baza Regulilor privind calcularea și publicarea indicelui zilnic
și al indicelui de referință trimestrial reglementați de OUG 19/2019

articolul original.

Indicele ROBOR la trei luni a scăzut sub 8%

20 November 2022 at 11:16
image

De la începutul acestei luni în piața monetară se manifestă o scădere constantă a dobânzilor interbancare. Evoluția a coincis cu controlul Consiliului Concurenţei la cele 10 bănci ale căror cotații stau la baza calculului indicilor ROBOR, pentru a inspecta posibile înțelegeri făcute de instituțiile financiare cu scopul creșterii dobânzilor.

Chiar dacă BNR a majorat recent dobânda de politică monetară de la 6,25 la 6,75%, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la sfârșitul săptămânii trecute la 7,94%, minim care nu a mai fost atins din 6 octombrie. În schimb, indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât în aceeași ședință de la 8,13 la 8,11% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, de la 8,31 la 8,30%.

Tendința de scădere către nivelul actual al dobânzii pentru facilitatea de creditare (rata lombard), care este de 7,75%, va putea continua, atâta vreme cât, în opinia analiștilor BCR, banca centrală „nu va mai crește ratele de dobândă la începutul anului viitor”.

Creșterea aversiunii față de risc, ce a dus la ieșiri de capitaluri străine din piețele de la marginea zonei euro, și majorarea cererii comerciale, companiile pregătindu-se pentru importurile prilejuite de Sărbătorile de iarnă, a provocat deprecierea monedei naționale.

Cursul euro a crescut de la 4,8982 lei, la începutul săptămânii trecute, la 4,9418 lei, la sfârșitul ei, ceea ce a făcut ca moneda națională să piardă tot câștigul obținut începând cu data de 5 octombrie, perioadă în care media a atins un minim de 4,8793 lei. Vineri, tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,923 – 4,945 lei iar piața s-a închis la 4,942 lei.

Creșterea deficitului de cont curent al balanței de plăți, care conform datelor publicate de BNR a crescut în primele nouă luni la 20,2 miliarde euro, în condițiile adâncirii deficitului comercial, reprezintă unul dintre principalii factori de presiune asupra cursului euro/leu. Analiștii Băncii Transilvania văd o majorare în acest an a raportului deficit de cont curent/PIB la 8,6%, în timp ce cei de la BCR văd o creștere la 9,1% din PIB.

Moneda unică s-a menținut peste pragul de 1 dolar iar cotațiile s-au mișcat în culoarul 1,0272 – 1,0437 dolari. Vineri, euro a fluctuat între 1,0313 și 1,0396 dolari iar piețele americane au închis la 1,0324 dolari.

Scăderea euro a apărut după ce mai mulți oficiali ai Rezervei Federale americane au pledat pentru menținerea unei politici monetare restrictivă iar BCE a anunțat că va începe o amplă acțiune de retragere de numerar din sistemul bancar al zonei euro cu scopul de a stopa creșterea inflației, care a atins în octombrie un record de 10,6%.

Totodată, Christine Lagarde, președinta BCE, a afirmat că „vom continua să majorăm dobânzile”. Analiștii anticipează pentru şedinţa de politică monetară a BCE din 15 decembrie o majorare cuprinsă între 50 și 75 de puncte de bază.

Cursul francului elvețian a fluctuat 5,0061 și 5,0226 lei iar media lirei sterline a crescut de la 5,5750 la 5,6799 lei.

Prețul gramului de aur a crescut la sfârșitul săptămânii trecute la 270,2902 lei, consecință a menținerii metalului galben în prima parte a zilei aproape de 1.770 dolari, pentru ca apoi uncia să coboare până la 1.748 dolari.

Duminică dimineață, bitcoin fluctua între 16.559 și 16.731 dolari iar ether se tranzacționa în culoarul 1.190 – 1.222 dolari.

Analiza cuprinde perioada 14 – 18 noiembrie

articolul original.

Anunț de ultimă oră de la Banca Națională! Sunt vizați toți românii cu rate

18 November 2022 at 09:09
image

Anunț de ultimă oră de la Banca Națională a României! Sunt vizați toți românii cu credite în lei.

BNR informează că ROBOR la 3 luni, indicele în funcție de care se calculează rata dobânzii la creditul Prima Casă, a stagnat la 7,94%.

Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) reglementat de OUG 19/2019 este de 4,06%.

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

1. Ratele dobânzilor ROBID/ROBOR

(ora 11) – %p.a.
Perioada ROBID ROBOR
18 nov.2022 17 nov.2022 18 nov.2022 17 nov.2022
O/N 5,60 5,61 5,89 5,90
T/N 5,59 5,60 5,88 5,89
1W 5,72 5,66 6,01 5,95
1M 6,61 6,62 6,90 6,91
3M 7,64 7,65 7,94 7,94
6M 7,77 7,81 8,11 8,13
12M 7,97 7,98 8,30 8,31

Ratele dobânzilor pieţei monetare interbancare ROBID (la depozitele atrase)/ ROBOR (la depozitele plasate) sunt calculate zilnic, în baza Regulilor privind stabilirea ratelor de referință ROBID/ROBOR

2. Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) reglementat de OUG 19/2019

Perioada Indice (% p.a.)
2022T2 4,06

Indice calculat în baza Regulilor privind calcularea și publicarea indicelui zilnic
și al indicelui de referință trimestrial reglementați de OUG 19/2019

articolul original.

Două săptămâni de scăderi zilnice ale dobânzilor

17 November 2022 at 18:18
image

Dobânzile interbancare au continuat să coboare în a 11-a ședință consecutivă, chiar dacă BNR a majorat săptămâna trecută dobânda de politică monetară de la 6,25 la 6,75%.

Procesul de scădere a început în ziua în care Consiliul Concurenţei a anunțat că va controla cele 10 bănci ale căror cotații stau la baza calculului indicilor ROBOR, pentru a inspecta posibile înțelegeri făcute de instituțiile financiare cu scopul creșterii dobânzilor.

Joia aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 7,96 la 7,94%, minim care nu a mai fost atins din 6 octombrie. La rândul său, indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 8,15 la 8,13% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, de la 8,33 la 8,31%.

Ieșirile de capital speculativ din piețele de la marginea zonei euro, apărute după reducerea apetitului pentru risc, și-au pus amprenta pe evoluția monedei naționale iar cursul euro a crescut de la 4,9209 la 4,9267 lei. Tranzacțiile se efectuau în culoarul 4,917 – 4,929 lei.

Ameliorarea de către Eurostat a inflației anuale din zona euro în octombrie la 10,6% nu s-a reflectat într-o apreciere a euro, care scădea ușor la 1,0328 – 1,0407 dolari, ceea ce a făcut ca media monedei americane să urce de la 4,7176 la 4,7640 lei.

Cererea de dolari se va menține ridicată urmare a faptului că Rezerva Federală a majorat anul acesta dobânda de politică monetară de la 0% la 3,75 – 4%, creșterea consecutivă de la ultimele patru şedinţe fiind de 75 de puncte de bază. Măsurile au fost luate cu scopul de stopa avansul rapid luat de inflație.

Deprecierea monedei elvețiene față de cea europeană a coborât cursul francului de la 5,0226 la 5,0161 lei. În schimb, media lirei sterline a crescut la 5,6466 lei.

Prețul gramului de aur a coborât la 269,9403 lei, în condițiile în care metalul galben a scăzut la 1.762 – 1.770 dolari/uncie, față de un maxim de 1.784 dolari atins miercuri.

Nivelul mai ridicat al aversiunii față de risc a depreciat media monedei maghiare la 411,57 forinți/euro și pe a celei poloneze la 4,7039 zloți/euro.

Oficiali ai Binance, principala platformă de tranzacționare a criptomonedelor, a anunțat că în următoarele săptămâni vor fi publicate rezervele de care dispune pentru a se apăra după criticile conform cărora au evitat să se implice în procesul de salvare de la faliment al FTX, principalul concurent al companiei asiatice.

Aceste afirmații au menținut bitcoin care se tranzacționa în culoarul 16.404 – 16.725 dolari, aproape de cotațiile de miercuri. Ether fluctua în culoarul 1.184 – 1.226 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

articolul original.

Florin Cîțu revine pe scena politică. Ce mesaj a transmis Ministerului Finanțelor

17 November 2022 at 19:11

Fostul lider PNL, Florin Cîțu, a declarat că BNR și Ministerul Finanțelor au luat decizii care au dus la creșterea deficitului bugetar.

”Ce se va întâmpla cu rata inflaţiei psd-istă în perioada următoare? Va creşte peste 16,3%, cea mai recentă estimare a BNR pentru final de an. La începutul anului am avertizat că măsurile socialiste dorite de PSD vor duce la explozia inflaţiei. Aceste măsuri au fost implementate după ce am plecat de la conducerea PNL şi au avut exact efectul pe care l-am estimat”, a scris, joi, pe Facebook, Florin Cîţu.  

Fostul premier afirmă că Ministerul Finanţelor deţinut de PSD şi BNR aveau soluţiile pentru reducerea inflaţiei. 

”Dar cele două instituţii au luat decizii, în ultima perioadă, care alimentează creşterea preţurilor în următoarele 12 luni. MF-PSD a CRESCUT deficitul bugetar în 2022 de la 76.9 miliarde lei la 80.1 miliarde lei > decât deficitul de anul trecut. Aceşti bani nu există şi trebuie împrumutaţi din piaţă la dobânzi de peste 9%. Mai important, o creştere a deficitului în acest moment CREŞTE inflaţia”, a mai scris Cîţu.  

Acesta cere ca instituţiile statului să se sesizeze pentru această creştere a deficitului bugetar în condiţiile în care au fost tăiate aproximativ 7 miliarde lei la rectificare din bani PNRR. 

”Aceasta este subminarea economiei naţionale. În loc să folosească banii din PNRR, Marcel Ciolacu a dat ordin să crească deficitul şi să se împrumute de la bănci”, a mai transmis Cîţu.  

De asemenea, acesta apreciazăm că BNR a început de o lună să lase lichiditate în piaţă.  

”Imediat au început să scadă dobânzile. Sper că BNR nu a luat decizia de a creşte taxa sărăcirii, rata inflaţiei, doar ca MF-PSD să se împrumute puţin mai ieftin câteva săptămâni. Oricum, o decizie foarte ciudată în condiţiile în care BNR a crescut estimarea pentru rata inflaţiei şi ne anunţă că acum rămâne peste 10% până în 2024”, a mai transmis fostul premier.  

Acesta apreciază că o bancă centrală responsabilă ar fi menţinut dobânzile în piaţă cel puţin la nivelul actual. 

”BNR nu mai poate spune acum că rata inflaţiei creşte din alte motive decât cele legate de propriile decizii. Dacă BNR ar fi ajustat în jos traiectoria inflaţiei atunci avea motive să arunce cu bani în piaţă şi să scadă dobânzile. Dar ce face acum ,împreună cu MF-PSD, este să pună paie pe focul inflaţiei. Săracirea românilor în această perioadă este si rezultatul celor mai recente decizii ale tandemului MF-PSD + BNR”, mai afirmă Cîţu.  

Potrivit acestuia, Parlamentul României are datoria să ceară explicaţii de la MF-PSD şi BNR pentru aceste decizii care duc la creşterea preţurilor şi menţin rata inflaţiei ridicată ani de zile, scrie News.ro.

Citește și: Rareș Bogdan, despre aderarea României în Schengen: Se discută inclusiv varianta unui mecanism similar MCV

articolul original.

Mugur Isărescu, despre dispariția banilor fizici: Am auzit că dispar banii fizici. Au cam dispărut, dacă plătiți cu cardul. ‘Sunt Bau-Bau-ri’

17 November 2022 at 13:04
image

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a vorbit despre dispariția banilor fizici. Mugur Isărescu afirmă că banii fizici „au cam dispărut, dacă plătiți cu cardul”.

Șeful BNR a ținut să sublinieze că acestea sunt „Bau-Bau-ri” și că, dacă se va introduce, într-adevăr, euro digital, va merge în paralel cu bacnota.

Am auzit că dispar banii fizici. Au cam dispărut, dacă plătiți cu cardul. Când Banca Suediei, cea mai veche bancă centrală, a sărbătorit 300 de ani, spuneau înainte că Suedia va deveni prima țară cashless society (n.red. societate fără numerar). Ajung acolo și întreb cum e cu cashless society. Îmi zice: Nu mai e! Au lăsat-o mai moale. Mi-au zis că au vreo 2 milioane de pensionari care nu vor, care vor să plătească în continuare cu numerar.

Ăstea sunt Bau Bau-ri, iar madame Lagarde a spus foarte clar că dacă se introduce un digital euro, el va merge în paralel cu bancnota, argumentând acest fapt că o bună parte din populație preferă plățile în bancnote. În plus, introducerea monedei digitale se face cu mare atenție, să nu cumva să atingă viața privată a oamenilor, să nu fie acolo un computer care să știe ce ai cheltuit, cum ai cheltuit, când ai cheltuit”, a declarat guvernatorul BNR, la ultima conferinţă de presă, conform România TV.

articolul original.
❌