ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

De ce acordul Azerbaidjan-Rusia privind gazele ridică semne de întrebare incomode în Europa

24 November 2022 at 12:05

în prezent, Azerbaidjanul a început să importe gaze din Rusia în cadrul unui acord care ar trebui să permită Baku să răspundă propriei cereri interne, însă acesta ridică serioase semne de întrebare cu privire la recentul său acord de stimulare a exporturilor către Europa.

Astfel, Producătorul și exportatorul de gaze de stat din Rusia, Gazprom, a anunțat pe 18 noiembrie că a început să furnizeze gaze companiei de gaze de stat din Azerbaidjan SOCAR pe 15 noiembrie și că va furniza un total de până la un miliard de metri cubi până în martie 2023.

Acordul a fost semnat chiar înainte de perioada de vârf a cererii de la mijlocul iernii

Nici Ministerul Energiei din Azerbaidjan, nici SOCAR nu au răspuns la întrebările Eurasianet care solicită confirmarea acordului, ale căror detalii rămân neclare.

Într-o declarație pentru agenția azeră de știri APA, SOCAR a declarat că a cooperat de mult timp cu Gazprom și că cele două companii „încearcă să-și optimizeze infrastructura prin organizarea schimbului reciproc al fluxurilor de gaze”.

Acordul a fost semnat chiar înainte de perioada de vârf a cererii de la mijlocul iernii, deoarece Azerbaidjanul va încerca să mențină aprovizionarea clienților săi interni de gaze, îndeplinindu-și, în același timp, angajamentele de export către Georgia și Turcia, precum și comerțul recent extins cu Europa, notează Eurasianet.org.

Din punct de vedere cantitativ, exporturile către Europa prin coridorul sudic al gazelor, au fost programate să ajungă la 10 miliarde de metri cubi în acest an, dar în baza unui nou memorandum de înțelegere cu Uniunea Europeană semnat în iulie, Baku a fost de acord să crească exporturile la 12 miliarde de metri cubi.

Această creștere a fost menită să ajute Bruxelles-ul să compenseze pierderile de aprovizionare cu gaz rusesc, care au fost tăiate de Moscova ca represalii pentru sancțiunile UE impuse în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

Acord apreciat, însă există multe semne de întrebare

Deși acordul a fost foarte apreciat atât la Bruxelles, cât și la Baku, nu s-a clarificat niciodată de unde va veni exact gazul suplimentar.

Iar toate problemele legate de angajament au apărut încă din luna septembrie, când ministrul azer al Energiei, Parviz Shahbazov, a anunțat că Azerbaidjanul va exporta doar 11,5 miliarde de metri cubi în Europa în acest an, fără a da niciun indiciu cu privire la motivul pentru care ținta de export a scăzut.

Chiar și de unde va veni acest volum suplimentar mai modest rămâne neclar.

O sursă apropiată consorțiului care deține gigantul zăcământ de gaze Shah Deniz din Azerbaidjan, care furnizează în prezent toate exporturile de gaze din Azerbaidjan, a confirmat pentru Eurasianet că nu au fost încheiate noi contracte de export, iar domeniul este în prezent contractat doar pentru a furniza cele 10 miliarde de metri cubi convenite anterior.

Acum, vestea că Azerbaidjanul va importa gaze din Rusia în această iarnă sugerează că Baku intenționează să folosească gazul rusesc pentru a-și aproviziona piața internă pentru a elibera gaze și a-i permite să își îndeplinească angajamentul față de Bruxelles.

Iar sancțiunile impuse de Uniunea Europeană împotriva Rusiei nu se aplică Azerbaidjanului, care rămâne liber să importe cât mai mult gaz rusesc.

Dar noul acord contravine intenției politice a acordului din iulie, care a fost convenit în mod specific pentru a crește volumele de gaze din Azerbaidjan care circulă în Europa, astfel încât să ajute UE să își reducă dependența de gazul rusesc.

Implicații pe termen mai lung

Faptul că o parte din aceste importuri din Azerbaidjan sunt facilitate cu ajutorul Moscovei sugerează că eforturile Bruxelles-ului de diversificare ar putea fi în zadar, și nu doar pe termen scurt.

În cadrul acordului semnat în iulie, Baku a convenit, de asemenea, să dubleze exporturile prin coridorul sudic al gazelor la 20 de miliarde de metri cubi pe an până în 2027 – maximul pe care îl poate transporta rețeaua de conducte existentă.

Această creștere va fi costisitoare și va necesita timp pentru a realiza, necesitând atât adăugarea de compresoare noi la conductele existente, cât și investiții uriașe în zăcămintele de gaz ale Azerbaidjanului pentru a produce gazul necesar.

Însă, până în prezent, nu s-a luat nicio decizie de investiții pentru extinderea celor trei conducte care alcătuiesc coridorul sudic al gazelor care transportă gaze azere în Europa, în timp ce rămân semne de întrebare cu privire la locul de unde vor proveni cei 10 miliarde de metri cubi suplimentari pe an de gaz.

BP a confirmat la începutul acestui an că gigantul câmp de gaz Shah Deniz pe care îl operează este incapabil să furnizeze toate cele 10 miliarde de metri cubi suplimentari necesari.

În acest sens, Azerbaidjanul are și alte mici zăcăminte de gaze, dar producția din acestea nu este de așteptat să fie suficientă pentru a face față angajamentului Baku față de Bruxelles, ceea ce ridică perspectiva ca gazul să fie provenit din alte țări din regiune.

Acest lucru a reînviat speranțele de lungă durată că Azerbaidjanul ar putea tranzita gazul de la vecinul său peste Caspică, Turkmenistan, care se mândrește cu a șasea cea mai mare rezervă de gaze de pe planetă.

Relațiile dintre Baku și Ashgabat s-au îmbunătățit considerabil în ultimii ani, culminând cu un acord revoluționar de schimb de gaze cu Iranul în trei direcții în decembrie 2021, în temeiul căruia Turkmenistanul s-a angajat să furnizeze între 1,5 și 2 miliarde de metri cubi de gaz pe an nord-estului Iranului, iar o cantitate similară de gaz va fi furnizată din nord-vestul Iranului către Azerbaidjan.

Salutat pe scară largă ca un exemplu rar și remarcabil de cooperare regională, acest acord a fost considerat o posibilă sursă pe termen scurt de gaze suplimentare pentru Europa.

Cu toate acestea, situația actuală a acordului este neclară. Nevoia neașteptată a Azerbaidjanului de a importa gaz rusesc ridică suspiciunea că acest acord ar fi putut fi afectat de deteriorarea relațiilor dintre Baku și Teheran.

Există și alte opțiuni pentru livrarea gazului turkmen în Europa

Oficialii turci au confirmat în iulie că Ankara analizează trei opțiuni pentru tranzitarea gazului turkmen livrat din Azerbaidjan prin coridorul sudic al gazelor către Europa.

Una dintre aceste opțiuni este considerată a fi un proiect susținut de SUA pentru a transporta gazele arse în prezent din unele dintre câmpurile petroliere caspice din Turkmenistan pe uscat de unde ar putea fi exportate.

Dar, fără nicio veste cu privire la vreun progres cu privire la oricare dintre opțiunile posibile, există posibilitatea ca – la fel ca angajamentul său de a livra Europei 12 miliarde de metri cubi de gaze în acest an – Azerbaidjanul ar putea, de asemenea, să nu își poată îndeplini promisiunea de a dubla exporturile la 20 de miliarde de metri cubi până în 2027.

articolul original.

Mașina de serviciu a Ambasadei Azerbaidjan în SUA, ținta unui atac armat, la Washington (video)

12 October 2022 at 15:20
image

Mașina de serviciu a Ambasadei Azerbaidjan în SUA a fost ținta unui atac armat, la Washington, în noaptea 10 spre 11 octombrie, anunță Ministerul de Externe de la Baku, citat de presa națională. Reprezentantul diplomației SUA în Azerbaidjan a fost convocat la Ministerul de Externe pentru explicații.

Ambasadorul SUA, convocat pentru explicații

Oficialul american a primit o notă prin care autoritățile de la Baku își exprimă îngrijorarea și nemulțumirea în legătură cu atacul de la Washington și au cerut asigurarea securității reprezentanței diplomatice, notează unimedia.

Mașina de serviciu a Ambasadei Azerbaidjan în SUA a fost ținta unui atac armat, la Washington, în noaptea 10 spre 11 octombrie, anunță Ministerul de Externe de la Baku, citat de presa națională. Reprezentantul diplomației SUA în Azerbaidjan a fost convocat la Ministerul de Externe pentru explicații.

„Trezesc îngrijorare serioasă atacurile repetate asupra Ambasadei din partea reprezentanților extremiști armeni, inclusiv actele de vandalism asupra sediilor din Washington, Paris, Beirut. Securitatea reprezentanțelor diplomatice este în responsabilitatea țărilor gazdă.

Subliniem asupra necesității de a se investiga fiecare incident și de asigurare a unui nivel corespunzător de protecție a ambasadelor, inclusiv a diplomaților noștri. Condamnăm acțiunile grupărilor extremiste ale armenilor din mai multe țări, îndreptate împotriva Azerbaidjanului”, se arată în comunicatul Ministerului de Externe de la Baku.

articolul original.

Klaus Iohannis: „Un cablu electric va fi construit între România, Georgia şi Azerbaidjan. Ar urma să fie dublat de un cablu submarin de fibră optică România-Georgia” | AUDIO

11 October 2022 at 13:08
image

Un cablu electric va fi construit între România, Georgia şi Azerbaidjan. Este unul din proiectele strategice majore la care România lucrează cu state partenere, a spus Klaus Iohannis după discuţiile de la Palatul Cotroceni cu preşedintele Georgiei Salome Zurabișvili.

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/10/11oct-14-Iohannis-–-cablu-electric-cu-Georgia.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

„Avem ca prioritatea construirea unui cablu electric între România Georgia şi Azerbaidjan în cadrul coridorului verde de electricitate care să conecteze regiunea Mării Caspice cu cea a Mării Negre și cu spațiul Uniunii Europene. Acesta ar urma să fie dublat de un cablu submarin de fibră optică România-Georgia pentru dezvoltarea conectivității digitale între Uniunea Europeană, Georgia și, mai departe, către Asia Centrală”, a spus președintele României.

De asemenea, şeful statului a amintit că se lucrează cu Georgia pentru operaţionalizarea Coridorului de transport de mărfuri Marea Neagră-Marea Caspică, o iniţiativă a României.

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/10/11oct-14-Iohannis-feribot.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

„În același timp, discutăm despre stabilirea unei linii de feribot regulate la Marea Neagră, care să lege România de Georgia. Acesta este un proiect esenţial pentru încurajarea comerţului şi îmbunătăţirea conectivităţii între Uniunea Europeană şi Georgia”, a mai spus Klaus Iohannis.

Sursa foto: Presidency

Citește și: Fost ministru al Energiei: Întreaga regiune, inclusiv România, va fi afectată de întreruperea exporturilor de electricitate din Ucraina | AUDIO

articolul original.

Eveniment crucial pentru piața energetică din Estul Europei: deschiderea gazoductului dintre Grecia și Bulgaria

26 September 2022 at 06:31
image

Sâmbăta viitoare, 1 octombrie, se deschide o nouă eră pentru harta energetică a Europei de Sud-Est, întrucât se va da drumul fluxului de gaze naturale dinspre Grecia către Bulgaria și de acolo (ulterior) către restul Balcanilor până în Ucraina, prin intermediul conductei interconectoare Grecia – Bulgaria, arată o analiză a publicației elene Efimerida, preluată de Rador.

În cadrul unei ceremonii solemne la Sofia, lideri din Balcani, precum și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen vor ”întâmpina” primele cantități de gaze venite din sud.

Președintele bulgar Rumen Radev i-a invitat pe premierul grec, Kyriakos Mitsotakis, care va fi însoțit de ministrul Energiei, Kostas Skrekas, precum și pe președinții Serbiei și Macedoniei de Nord, Aleksandar Vucic și, respectiv, Stevo Pendarovski, pe prim-ministrul României, Nicolae Ciucă, și pe președintele Azerbaidjanului Ilham Aliev.

Pe măsură ce se apropie o iarnă dificilă din punct de vedere energetic, Bulgaria își consolidează „depozitele” cu gaz natural azer, care va sosi via Grecia. Conducta IGB lungă de 182 km pleacă de la Komotini și intră în rețeaua bulgară în orașul Stara Zagora. În prima fază, va transporta 3 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, dar capacitatea totală de transport va fi de 5 miliarde de metri cubi.

Operarea sa comercială începe cu un flux de gaz din Azerbaidjan, care va „intra” în IGB printr-o ramificație a conductei TAP care trece prin Komotini, urmând ca apoi să ajungă în Bulgaria și de acolo, mai târziu, prin alte conducte interconectoare, în Serbia, Macedonia de Nord, România, Moldova și Ucraina – și poate chiar și mai departe.

De la sfârșitul anului 2023, vor intra în conductă și cantități semnificative de GNL de la stația de la Alexandroupolis, unde GNL-ul va ajunge pe cale maritimă sub formă de coloane înghețate pentru a fi regazeificat în instalațiile stației plutitoare FSRU aflate în construcție.

De pe platforma maritimă va fi direcționat prin conducte către conducta TAP, iar în dreptul orașului Komotini, va pleca prin IGB spre piețele din sud-estul Europei.

În luna mai, la Alexandroupolis, liderii țărilor balcanice direct interesate s-au întâlnit pentru inaugurarea lucrărilor de construcție a FSRU, iar acolo a fost anunțat angajamentul grupului de construcție ca proiectul să fie finalizat până la sfârșitul anului viitor, fiind anunțat și un plan de construire a unei a doua platforme de regazificare GNL la vest de Alexandroupolis.

Devine clar, după toate acestea, că Grecia se transformă într-o poartă de intrare a energiei spre Europa de Sud-Est, ajutând în același timp în demersul de obținere a independenței față de sursele rusești de energie.

Țările balcanice au fost, până acum, cele mai dependente de gazele naturale și petrolul rusești, Bulgaria acoperindu-și 90% din nevoile de energie din Rusia. De altfel, Moscova, din cauza poziției Sofiei în problema ucraineană, a întrerupt deja furnizarea de gaze naturale. Odată cu începerea funcționării gazoductului IGB, peisajul energetic se schimbă, iar monopolul rusesc este eliminat, primul pas fiind operarea axei greco-bulgare. O altă conductă care va „lega” Grecia încă și mai puternic de rețelele energetice europene, s-a convenit să fie construită pe axa Salonic – Skopje, pentru a transporta gaze către Macedonia de Nord și de acolo mai la nord spre Serbia, Kosovo etc.

Potrivit analiștilor, prin construirea acestor conducte energetice, precum și a unor axe rutiere, terestre și maritime (porturi), poziția geopolitică a Greciei în regiunea Europei de Sud-Est devine mult mai importantă. (Traducerea: Carolina Ciulu)

articolul original.

Ministrul Energiei din Azerbaidjan nu garantează sprijin României: „Ne dăm silinţa, dar avem cel puţin 10 ţări din Europa care ne cer gaze”

22 September 2022 at 13:15

Azerbaidjanul face tot ce-i stă în putinţă să furnizeze gaze României, însă există mai multe ţări ţări europene care cer gaze acum statului caspic, a afirmat, joi, 22 septembrie, Parviz Shahbazov, ministrul Energiei din Azerbaidjan. Oficialul azer a fost prezent la Bucureşti la conferinţa Romanian Internaţional Gas Conference, unde a participat la un panel de discuţii alături de alţi omologi ai săi din opt ţări din regiune precum România, Bulgaria, Ungaria, Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Grecia şi Turcia.

Jurnaliştii români l-au întrebat pe ministrul azer dacă ţara sa este dispusă să livreze gaze către România în viitorul apropiat.

„Suntem în discuţii cu reprezentanţii din România. Încercăm să facem tot ce ne stă în putinţă, dar e nevoie de timp. Sunt anumite criterii organizatorice legate de tranzitul gazelor, de transport. Suntem în procesul de negociere, avem un parteneriat strategic cu România şi ne dăm silinţa, dar avem cel puţin 10 ţări din Europa care ne cer gaze şi facem tot ce putem”, a spus Shahbazov.

Oficialul azer a spus că trebuie stabilit în ce condiţii se pot face livrările

Ministrul Energiei din Azerbaidjan nu face promisiuni României

După ce a precizat că nu poate promite nimic României, ministrul Energiei din Azerbaidjan a spus că ţara să se pregăteşte să crească livrările de gaze către Uniunea Europeană.

„Anul trecut am furnizat către UE 8,2 miliarde de metri cubi, iar anul acesta am crescut cantitatea cu 40%. Vrem să dublăm în următorii cinci ani cantitatea de gaze naturale azere cu care să aprovizionăm Uniunea Europeană. Scopul nostru este să furnizăm mai multe gaze către partenerii noştri care deja primesc şi să ne extindem livrările către regiuni noi, din sudul Europei, către vestul Balcanilor”, a spus ministrul azer.

Ministrul azer Shahbazov a arătat că, deşi este nevoie de decizii rapide, lucrurile nu pot fi făcute peste noapte.

„Aşa ceva nu se poate produce peste noapte, este nevoie de consultări interguvernamentale şi mai trebuie să luăm decizii investiţionale corespunzătoare. Este nevoie de contracte, angajamente pe partea de consum şi producţie. Tot acest pachet trebuie implementat cât mai curând pentru că nu avem prea mult timp la dispoziţie”, a completat el.

De asemenea, oficialul azer a spus că trebuie stabilit în ce condiţii se pot face livrările.

„România este pentru noi un partener important pe domeniul petrolier şi produse petroliere. Avem o reţea de 68 de benzinării deţinute de compania de stat (ŞOCAR – n.r.), în 24 de regiuni ale României. Acum, România va deveni parte a noului proiect de extindere a coridorului sudic al gazelor, nu doar pentru a primi gaze, dar şi ca potenţială rută de tranzit. Cu ajutorul BRUA, România poate deveni un jucător important în regiune”, a completat oficialul din Azerbaidjan.

România a închis minele într-o perioadă în care se află la mare căutare

Într-o altă ordine de idei, reiterăm cum o analiză făcută de jurnaliştii de la Reuters a scos în evidență faptul că lumea caută cărbune, în pofida politicii energiei verzi. Cu toate că și România putea deveni un important jucător la nivel internațional, dacă statul nu asculta orbește de UE și nu închidea minele de cărbune. Spre exemplu, Reuters arată că un port din Tanzania care era exportator de caju și-a schimbat în totalitate activitatea. Iar în aceste momente, prin portul Mtwara sunt extrem de multe nave care încarcă cărbune, în condiţiile în care Tanzania exporta resurse doar în țările din vecinătatea ei.

Straniu cum țări care în mod tradiţional nu exportau cantități considerabile de resurse naturale au deveni peste noapte jucători importanți la nivel mondial. Iar aici amintim de țări precum Tanzania, Botswana sau chiar Madagascar.

„După debutul războiului, jucătorii europeni sunt dispuşi să meargă oriunde este cărbune. Ei se oferă să plătească preţuri foarte bune”, spune Rizwan Ahmed, director de operaţiuni la compania minieră Bluesky Minings din Tanzania.

Acum însă, ministrul Energiei din Azerbaidjan nu garantează sprijin României în ceea ce privește acordarea de gaze.

articolul original.

175 de morți în confruntările dintre Armenia și Azerbaidjan

16 September 2022 at 11:03
image

Un total de 71 de soldaţi azeri au fost ucişi în ultimele confruntări cu Armenia, care a a raport la rândul ei 105 victime, informează Agerpres.

Azerbaidjanul, care este condus de un regim autoritar, a lansat un atac asupra Armeniei la începutul acestei săptămâni, invocând o tentativă de sabotaj armeană.

Cu toate acestea, observatorii presupun că Baku încearcă să profite de faptul că Rusia, aliat şi protector al Armeniei, este preocupată cu războiul ei din Ucraina.

Potrivit Armeniei, o încetare a focului este în vigoare de miercuri seară.

Armenia şi Azerbaidjanul sunt blocate de decenii într-o dispută asupra regiunii Nagorno-Karabah, istoric populată majoritar de armeni dar care făcea legal parte din Azerbaidjan sub conducerea sovietică.

Cu toate acestea, izbucnirea luptelor din această săptămână nu a fost centrată pe Nagorno-Karabah, ci în zone din Armenia propriu-zisă, potrivit unor surse.

După prăbuşirea Uniunii Sovietice, regiunea Nagorno-Karabah, susţinută de Erevan, şi-a proclamat independenţa faţă de Azerbaidjan, numindu-se Republica Arţah, ceea ce a declanşat un război de trei ani.

Războiul s-a încheiat în 1994, cu Armenia învingătoare, iar Nagorno-Karabah a fost timp de un sfert de secol sub control efectiv armean, deşi statutul său nu a fost niciodată recunoscut la nivel internaţional.

articolul original.

99 de morţi în luptele dintre Armenia şi Azerbaidjan

14 September 2022 at 06:20
image

Armenia şi Azerbaidjanul au raportat, marţi, 99 de morţi în rândul trupelor, în cele mai grave lupte de la războiul din 2020 pentru regiunea disputată Nagorno-Karabah, informează News.ro.

Ultimul val de lupte din enclava Nagorno-Karabah din Azerbaidjan, populată de armeni, s-a încheiat cu un armistiţiu fragil mediat de Rusia. 

Dar marţi, Ministerul Apărării de la Baku a declarat că „50 de militari azeri au murit ca urmare a provocării pe scară largă a Armeniei”, în timp ce Armenia a raportat anterior moartea a cel puţin 49 dintre soldaţii săi. 

Azerbaidjanul a acuzat Armenia că a încălcat armistiţiul după o noapte de confruntări care au reaprins temerile privind un nou conflict total între duşmanii istorici. 

Rusia a declarat că a ajuns la un acord de încetare a focului între părţile beligerante care a adus câteva ore de calm relativ, dar Azerbaidjanul a acuzat ulterior forţele armeneşti de încălcarea „intensă” a acordului. 

„În pofida declarării unei încetări a focului începând cu ora 09:00 (ora Moscovei, 06.00 GMT), Armenia încalcă intensiv încetarea focului de-a lungul frontierei, folosind artileria şi alte arme grele”, a declarat armata de la Baku. 

Armenia caută susţinerea UE şi SUA

Armenia a cerut ajutorul liderilor mondiali după izbucnirea luptelor, acuzând Azerbaidjanul că încearcă să avanseze pe teritoriul său. 

Secretarul de stat american Antony Blinken i-a sunat marţi pe liderii celor două ţări, purtătorul său de cuvânt declarând că Washingtonul va „face presiuni pentru oprirea imediată a luptelor şi pentru o soluţionare a conflictului de pace” între vecini. 

Preşedintele francez Emmanuel Macron l-a sunat marţi pe omologul său din Azerbaidjan, Ilham Aliyev, pentru a-şi exprima „marea îngrijorare” şi pentru a îndemna la „revenirea la respectarea încetării focului”. 

De asemenea, el a făcut apel la intensificarea negocierilor şi s-a oferit să contribuie alături de Uniunea Europeană, a precizat Elysee. 

Premierul armean Nikol Pashinyan vorbise anterior cu Macron, precum şi cu liderul rus Vladimir Putin şi cu Blinken pentru a cere un răspuns la „actele agresive ale Azerbaidjanului”. 

Escaladarea de marţi a avut loc în condiţiile în care cel mai apropiat aliat al Erevanului, Moscova – care a desfăşurat mii de pacificatori în regiune după războiul din 2020 – este distrasă de invazia sa din Ucraina, care durează de şase luni. 

Ministerul Apărării din Armenia a declarat că ciocnirile s-au diminuat după încetarea focului, dar că situaţia de la graniţă este în continuare „extrem de tensionată”. 

Ministerul Apărării de la Erevan a declarat că ciocnirile au început marţi dimineaţa devreme, teritoriul armean fiind supus unor tiruri de artilerie, mortiere şi drone în direcţia oraşelor Goris, Sotk şi Jermuk. 

 „Inamicul încearcă să avanseze” pe teritoriul armean, a precizat miniterul într-un comunicat. 

Azerbaidjanul, susţinut de Turcia

Cu toate acestea, Azerbaidjanul a acuzat Armenia de „acte subversive pe scară largă” în apropierea districtelor Dashkesan, Kelbajar şi Lachin şi a declarat că forţele sale armate iau „măsuri limitate şi direcţionate, neutralizând poziţiile de tragere armeneşti”. 

Turcia, sponsorul politic şi militar de lungă durată al Baku, a acuzat Armenia şi a îndemnat-o în schimb să „se concentreze asupra negocierilor de pace”. 

Iranul, care are o graniţă comună cu ambele ţări, a îndemnat la „reţinere” şi la o „rezolvare paşnică” a luptelor. 

UE şi Naţiunile Unite şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la escaladarea situaţiei şi au solicitat încetarea luptelor. 

Înainte de a fi anunţată încetarea focului, Consiliul de securitate al Armeniei a cerut ajutor militar din partea Moscovei, care este obligată, în temeiul unui tratat, să apere Armenia în cazul unei invazii străine.  

Săptămâna trecută, Armenia a acuzat Azerbaidjanul de uciderea unuia dintre soldaţii săi într-un schimb de focuri la frontieră. 

În august, Azerbaidjanul a declarat că a pierdut un soldat, iar armata din Karabah a declarat că doi dintre soldaţii săi au fost ucişi şi mai mult de o duzină au fost răniţi. 

Două războaie în 21 de ani

Vecinii au purtat două războaie – în anii 1990 şi în 2020 – pentru această regiune. 

Cele şase săptămâni de lupte brutale din toamna anului 2020 s-au încheiat cu o încetare a focului mediată de Rusia. 

În cadrul acordului, Armenia a cedat porţiuni de teritoriu pe care le-a controlat timp de decenii, iar Moscova a desfăşurat aproximativ 2.000 de pacificatori ruşi pentru a supraveghea armistiţiul fragil. 

În timpul discuţiilor mediate de UE la Bruxelles în mai şi aprilie, Aliyev şi Pashinyan au convenit să „avanseze discuţiile” privind un viitor tratat de pace. 

Separatiştii etnici armeni din Nagorno-Karabah s-au desprins de Azerbaidjan odată cu prăbuşirea Uniunii Sovietice în 1991. Conflictul care a urmat s-a soldat cu aproximativ 30.000 de morţi. 

articolul original.

Atacul azer împotriva Armeniei, un nou front contra Rusiei?

13 September 2022 at 13:47
image


Începând de aseară Azerbaijanul a atacat Armenia în zone absolut nedisputate. Problemă majoră între cele două țări, rămasă nerezolvată și imposibil de rezolvat fără o pacificare a întregii zone, este enclava perfectă Nagorno-Karabah. De ce e complicată lupta?

„Armenia a avut până în 2020 supremația în relația cu Azerbaijanul, reușind să ocupe teritorii care nu-i aparțineau, făcând astfel legătura dintre enclavă și țară. Treptat azerii s-au înarmat (sprijiniți în special de Turcia) și și-au luat revanșa în 2020, atunci când au ocupat teritoriile luate de armeni. În martie anul curent, din nou s-au înregistrat atacuri ale Azerbaijanului cu drone Bayraktar. Rusia i-a acuzat pe azeri că au intrat cu armata încălcând acordurile în vigoare. Conflictul se reia acum. Azerbaijan-Armenia pare a fi noul front deschis împotriva Rusiei care, astfel, e prinsă în clește, fiind nevoită să-și împartă armata în două.”, comentează analistul Dan Diaconu.

Ministerul Apărării al Armeniei a raportat „bombardarea intensivă” a pozițiilor armenilor din Sotk, Vardenis, Goris, Kapan, Jermuk, Artanish și Ishkhanasar, precum și a infrastructurii civile.

Oficialii armeni spun că Azerbaidjan folosește drone de luptă, artilerie și arme de foc de mare calibru.

Orașele și satele atacate sunt situate în provinciile Syunik, Gegharkunik și Vayots Dzor de-a lungul graniței de est a Armeniei cu Azerbaidjan.

Oficialii din Apărarea armeană raportează un număr neverificat de victime. Începând cu ora 4:00 a.m., Ministerul Apărării al Armeniei a declarat că luptele de-a lungul graniței continuă cu „intensitate neîncetată” și că armata azeră a întreprins „acțiuni de avansare pozițională”.

Avocatul poporului armean Kristine Grigoryan a declarat că infrastructura civilă, inclusiv casele rezidențiale, sunt vizate de forțele azere. Biroul apărătorului drepturilor omului a primit apeluri conform cărora Kapan, Goris, Jermuk, Vardenis și alte comunități au fost bombardate puternic de la miezul nopții, punând populația civilă în „mare pericol”, potrivit armenianweekly.com.

Coordonatorul Consiliului de Securitate din Goris, Artur Hojabaghyan, a declarat reporterilor că zgomotele bombardamentelor se aud în Goris. El i-a îndemnat pe locuitori să se refugieze în adăposturi și să nu încerce să părăsească orașul.

Ministerul Apărării al Azerbaidjanului a confirmat atacurile, declarând că acestea au fost ca răspuns la „provocări” și la „sabotajul pe scară largă” din partea armeană, pe care oficialii armeni le-au numit „minciuni”.

Ministerul Apărării din Azerbaidjan a declarat că membrii forțelor armate armene au plantat mine în districtele Kelbajar și Lachin, care au fost cedate Azerbaidjanului la sfârșitul Războiului de la Artsakh din 2020.

Miniștrii Apărării din Armenia și Rusia, Suren Papikyan și Serghei Șoigu, au discutat la telefon despre ultimele evoluții de la granița armeno-azerbaidjană, a informat serviciul de presă al departamentului militar al Armeniei.

Ministrul azer de externe Jeyhun Bayramov și secretarul de stat adjunct al SUA pentru afaceri europene și eurasiatice, Karen Donfried, au discutat, de asemenea, telefonic despre ciocnirile și tensiunile în curs de desfășurare de la hotarul dintre Armenia și Azerbaidjan, a declarat serviciul de presă al Ministerului de Externe azer.

articolul original.

Armistițiul negociat de Rusia care a durat doar câteva minute

13 September 2022 at 09:48
By: -
image

Armenia şi Azerbaidjan au convenit marţi dimineaţă o încetare a ostilităţilor în regiunea Nagorno-Karabah, însă înţelegerea a fost încălcată după doar câteva minute.

Publicitate

Acordul de încetare a focului a intrat în vigoare la orele locale 09:00 (05:00 GMT), potrivit relatărilor de presă şi unei surse care a solicitat anonimatul, dar media azere au informat că a fost încălcat la scurt timp.

Pe de altă parte, miniştrii apărării din Rusia şi Armenia, Serghei Şoigu şi Suren Papikian, au discutat marţi dimineaţă şi au decis „să ia măsurile necesare pentru a stabiliza situaţia” la frontiera armeano-azeră, a declarat Ministerul Apărării armean, citat de Interfax.

Publicitate

Situaţia de la graniţa armeano-azeră a fost analizată marţi şi într-o convorbire telefonică între premierul Armeniei, Nikol Paşinian, şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel.

În timpul convorbirii, şeful executivului armean a acuzat Azerbaidjanul de escaladarea tensiunilor legate de regiunea Nagorno-Karabah.

De partea sa, Charles Michel a afirmat că Uniunea Europeană este „pregătită să facă eforturi pentru a preveni escaladarea suplimentară” a violenţelor. El a subliniat că nu există „nicio alternativă la pacea şi stabilitatea în regiune”.

Publicitate

Armenia şi Azerbaidjan au anunţat marţi confruntări de amploare la graniţă, soldate cu victime, în cea mai recentă izbucnire de violenţă între cele două ţări.

Potrivit Interfax, premierul armean Nikol Paşinian a anunţat în parlamentul de la Erevan că cel puţin 49 de soldaţi armeni şi-au pierdut viaţa în noile confruntări cu Azerbaidjanul, precizând că luptele continuă.

Schimburi frecvente de focuri de armă au fost raportate de-a lungul frontierei comune de la sfârşitul războiului din 2020 dintre Erevan şi Baku din cauza regiunii Nagorno-Karabah.

Ministerul Apărării azer a acuzat Armenia de „acte subversive pe scară largă” în apropierea districtelor Daşkasan, Kelbajar şi Laşin de la graniţă, adăugând că poziţiile armatei sale „au fost atacate, inclusiv cu mortiere”.

Săptămâna trecută, Erevanul a acuzat Azerbaidjanul de uciderea unuia dintre soldaţii armeni într-un schimb de focuri la frontieră.

Cele două ţări vecine au purtat două războaie - în anii '90 şi în 2020 - în regiunea Nagorno-Karabah, enclavă azeră populată majoritar de etnici armeni.

articolul original.

Azerbaidjanul devine un partener strategic al UE

19 July 2022 at 11:21
image
Foto: digi24.ro

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a mers luni, 18 iunie, la Baku, pentru a semna un acord vital între UE şi Azerbaidjan. Este vorba despre o înţelegere cheie pentru viitorul Europei, dar şi o lovitură grea dată Rusiei.

În afirmaţiile sale, „UE se adresează unor furnizori de energie mai siguri. Astăzi, mă aflu în Azerbaidjan pentru a semna un nou acord. Scopul nostru este dublarea, în câțiva ani, a aprovizionării cu gaze din Azerbaidjan către UE.

Azerbaidjanul va fi un partener cheie pentru siguranţa aprovizionării noastre și pentru drumul nostru către neutralitatea climatică”, a scris într-un tweet Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care s-a aflat luni în capitala azeră, Baku, pentru un acord important între UE și statul caucazian.

În contextul energetic, președintele von der Leyen a semnat acordul pentru o creștere substanțială, până în 2027, a livrărilor de gaze naturale din Azerbaidjan.

Referindu-se la schimbarea de perspectivă pe care războiul din Ucraina a impus-o contextului energetic mondial, Ursula von der Leyen a explicat că „nici înainte de invazia brutală a Ucrainei, aprovizionarea cu gaze rusești către Europa nu mai era atât de sigură.

Prin urmare, UE a decis să diversifice aprovizionarea din Rusia și să apeleze la furnizori mai de încredere. Sunt încântată să includ Azerbaidjanul printre ei.

Sunteți cu adevărat un partener energetic cheie pentru noi, nu numai pentru securitatea aprovizionării, ci și pentru eforturile noastre de a deveni neutri din punct de vedere climatic”.

Președintele Comisiei Europene a adăugat că „UE este primul partener comercial al Azerbaidjanului, prima sa destinație de export și una dintre cele mai importante surse de investiții ale sale. Investim 60 de milioane de euro din fonduri UE în Azerbaidjan până în 2024”, transmite Rai News.

Concret, Ursula von der Leyen a mai precizat apoi că ”Planul economic și de investiții are potențialul de a mobiliza până la 2 miliarde de euro în investiții suplimentare. UE lucrează deja în acest sens, sprijinind aproximativ 25.000 de întreprinderi mici și mijlocii azere și făcând din portul Baku un nod de transport durabil”.

În final, referindu-se la energiile regenerabile, Ursula von der Leyen a concluzionat spunând că „Azerbaijanul are un potențial enorm. În special în sistemul eolian offshore și hidrogenul verde.

Astăzi, prin Memorandumul nostru de înțelegere, punem bazele unei cooperări solide în acest domeniu. Astfel, treptat, Azerbaidjanul se va transforma dintr-un furnizor de combustibili fosili, într-un partener pentru energiile regenerabile”.

Ursula von der Leyen a explicat: „Prin acest memorandum de înțelegere ne angajăm să extindem Coridorul sudic de gaze: este deja o rută de aprovizionare foarte importantă pentru UE, care furnizează în prezent 8,1 miliarde de metri cubi de gaz pe an. În câțiva ani vom extinde capacitatea la 20 de miliarde de metri cubi pe ani. Din 2023 ar trebui să ajungem deja la 12 miliarde de metri cubi”.

articolul original.
  • There are no more articles
❌