ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

În Comuna Borăscu, banii de la Guvern vin greu

2 October 2022 at 09:40
image

Primarul Comunei Borăscu, județul Gorj, Constantin Țucu a reușit în 2020 să obțină primele fonduri pentru alimentarea cu apă a comunei, fonduri europene. A venit pandemia, iar lucrarea care trebuia să fie gata în 2021, nu este gata nici azi. Până acum, s-au investit circa 8 milioane de lei în primii kilometri de canalizare și conducte pentru aducțiunea de apă. Comuna și-a propus să realizeze o lucrare pe o rețea de 12 km. Primăria a încercat apoi, prin Programul „Anghel Saligny” -fonduri de stat, să obțină o nou finanțare dar suma primită nu a fost la nivelul așteptat. Adică Primăria Borăscu a primit 1,5 milioane lei, sumă care, în concepția Primăriei, nu va fi suficientă pentru mai mult de 6 km de rețea de apă, sau nu va putea acoperi decât lucrările pentru unul din satele comunei.

articolul original.

Numărul tinerilor care pleacă din țară s-a dublat în ultimii 10 ani

2 October 2022 at 09:32
image

O analiză bazată pe informații furnizate de Comisia Europeană (Eurostat), Institutul Național de Statistică, precum și date extrase din cercetarea sociologică Barometrul Tinerilor din România 2022 relevă că numărul tinerilor care părăsesc România s-a dublat în ultimul deceniu. Peste 60% din tinerii români consideră că țara merge într-o direcție greșită și nu au încredere în Parlament, Guvern și Președinție, notează G4Media.

Deși se află printre primele locuri în UE la numărul de tineri în cifre absolute, cu peste 3 milioane de tineri cu vârste între 15 și 29 de ani, ca procent din totalul populației, România se află sub media UE27 de 16,3%, cu 16%. 2 din 3 tineri cred că țara se îndreaptă într-o direcție eronată și din ce în ce mai mulți decid să plece din România definitiv.

Studiul a fost realizat de Alexandru Manda,  masterand în Dreptul Uniunii Europene la Universitatea din București și membru în conducerea Consiliului Consultativ pentru Tineret al Consiliului Europei, cu sprijinul IRES și al Societății Academice Române.

articolul original.

Claudiu Cazacu, XTB: După minime istorice, toamnă dificilă pentru leul românesc și alte monede în fața dolarului

30 September 2022 at 17:48
image

Importurile din afara Uniunii Europene și anumite produse energetice cu prețul setat în dolari americani se scumpesc, în vreme ce stabilitatea cursului EUR/RON permite o temperare a „apăsării” inflației, se arată într-o analiză realizată de XTB România, casă de brokeraj specializată pe bursele internaționale.

„S-a scris istorie în septembrie în piețele valutare, o situație până la urmă deloc surprinzătoare, având în vedere uriașele tensiuni economice și geopolitice întrepătrunse”, constată Claudiu Cazacu, Consulting Strategist  XTB România.

Creșterea nevoii de siguranță într-un context deosebit de incert, cu amenințări de acutizare a conflictului în Ucraina, dar și temeri ample referitoare la alimentarea Europei cu energie sau stabilitatea bugetară a Marii Britanii au dat un nou impuls dolarului, aflat deja de luni de zile pe un puternic trend de apreciere.

Pe 28 septembrie, Euro cobora la un nou minim al perioadei de după iunie 2002, valorând mai puțin de 0,96 dolari americani.

Leul a pierdut peste 15% în fața dolarului american doar în 2022

Tot în acea zi, pe piața valutară, leul a atins, în cursul ședinței, un minim de peste 5,19 lei/dolar.

La cursul BNR, minimul istoric a fost de 5.1794 lei/dolar. Nu ar fi fost ușor de anticipat că dolarul, nu Euro, va fi primul care va avea prefixul 5 în raport cu leul.

Anul acesta, până pe 29 septembrie, ora 21, leul a pierdut aproximativ 15,5% în fața dolarului american.

Vestea nu este una bună din perspectiva inflației: importurile din afara UE și anumite produse energetice cu prețul setat în dolari americani devin astfel mai scumpe pe piața locală, cu prețul tradus în lei.

Pe de altă parte, stabilitatea cursului EUR/RON a permis o temperare a „apăsării” inflației, care ar fi devenit și mai accentuată în cazul în care leul ar fi bătut în retragere și în fața monedei unice europene, se arată în analiza XTB România.

Dincolo de costuri, între care și o povară mai mare pentru cei care au credite în dolari americani, din fericire, ponderea nu este mare. În datoria publică sau privată în valută predomină Euro. Așadar,  este și o șansă: cei care livrează produse și servicii în SUA dobândesc o poziție mai competitivă.

Datoria publică în dolari reprezenta, potrivit datelor recente, mai puțin de 10% din datoria publică totală din România.

Totuși, o creștere de 10% a dolarului, având în vedere valoarea de 57,68 mld. lei echivalent a acesteia, înseamnă o creștere a principalului de rambursat cu peste 5 mld. lei.

Dobânzile la care statul român se va putea împrumuta, atât în dolari cât și în Euro, sunt în creștere, având în vedere traiectoria așteptată a fi setată de băncile centrale respective.

Nevoia de consolidare fiscală ar putea însemna condiții mai restrictive pentru economie, anul viitor, decât în estimările anterioare, din prima parte a anului.

Leul se află de două sesiuni în revenire în raport cu USD, și, pe termen foarte scurt, pare a fi „adăpostit”, dar premisele curente sugerează că noi minime în piața Euro vs. dolar s-ar putea reflecta în noi niveluri record ale cursului dolar-leu, explică analistul Claudiu Cazacu.

Lira sterlină sub nivelul anului 1992

Pe de altă parte, dolarul puternic este doar o parte a poveștii care se derulează acum în Marea Britanie.

Declinul lirei până la 1.035 dolari, niveluri fără precedent în istoria flotării libere a perechii liră sterlină/dolar american e semnul unei piețe în dezordine, sub efectul emoțiilor intense.

Lira este acum cu mult mai jos decât după episodul faimos din 1992, în care Banca Angliei a renunțat la protejarea cursului de schimb și a ieșit din sistemul anterior, cu pierderi masive, în timp ce profiturile l-au făcut celebru pe George Soros.

De la peste 2, GBP/USD coborâse spre 1,4 în aproape 6 luni.

Anul trecut, în septembrie lira a fluctuat între 1,34 – 1,39 dolari.

Luna aceasta, lira a pierdut, la minime, peste 11%, depășind scăderea înregistrată în luna septembrie 1992.

E drept, însă, că o temperare a dolarului miercuri și joi și intervenția Băncii Angliei au readus joi lira peste 1,10 dolari.

Bugetul care prevede tăierile cele mai mari de taxe ale ultimilor 50 de ani (45 mld. lire sterline în 5 ani) nu oferă și detalii despre modul cum vor fi finanțate, generând întrebări despre stabilitatea fiscală.

Dobânzile titlurilor de stat britanice au crescut foarte rapid, ajungând la peste 5% pentru titlurile pe 30 de ani.

Banca Angliei a intervenit, nu prin creșterea de urgență a dobânzii, așa cum cereau mai multe voci, pentru a opri declinul lirei, ci prin reluarea injecțiilor de lichiditate.

Mișcarea e în contra-timp față de politica de retragere a lichidității a altor bănci centrale majore, însă a câștigat puțin răgaz pentru guvern (FMI insistă, totuși, să fie regândit planul) și a dus la cea mai adâncă scădere din istorie, înregistrată într-o singură zi, a dobânzii de piață a titlurilor de stat pe 30 de ani.

Viitorul pare complicat în Regatul Unit

Banca centrală e aproape obligată să livreze noi majorări de dobândă.

Firmele de creditare ipotecară au fost forțate să retragă ofertele, sub asaltul celor care încercau să beneficieze de dobânzile încă neajustate,

Iar piețele de datorie publică au fost bulversate de mișcările recente și indică un cost mai mare de rambursare a împrumuturilor, în vreme ce lira slăbită îngreunează vizibil costul vieții.

Pentru moment, minimele recente par bine „apărate”, însă va fi nevoie de o repoziționare a planului guvernamental sau de o retragere susținută a dolarului, pentru a scuti lira sterlină de o nouă rundă de scăderi, nu doar în fața USD ci și a Euro.

articolul original.

Erdogan face plângere penală împotriva vicepreședintelui Bundestagului pentru sintagma „mic şobolan de canalizare”

30 September 2022 at 10:49
image

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a înaintat plângere penală împotriva politicianului german Wolgang Kubicki, vicepreşedinte al Parlamentului german, care l-a descris pe liderul turc drept „şobolan de canalizare”, informează Agerpres.

Avocatul Mustafa Kaplan a informat dpa că a depus plângere penală în numele lui Erdogan către Parchetul din Hildesheim, pentru insultă şi defăimare.

Kubicki, membru al Partidului Liber Democrat (FDP), l-a numit pe Erdogan „mic şobolan de canalizare” în comentarii asupra politicii de imigraţie a liderului turc.

Întrebat de dpa, Wolgang Kubicki a spus că nu este îngrijorat în legătură cu o posibilă dispută legală cu Erdogan.

Potrivit unei informaţii publicate de Spiegel, în plângerea înaintată de Kaplan se spune că afirmaţia lui Kubicki este „dispreţuitoare la adresa persoanei vizate” şi constituie „un atac ilegal la adresa onoarei altei persoane”.

Ministerul Afacerilor Externe turc l-a convocat deja marţi pe ambasadorul german din cauza afirmaţiei lui Kubicki.

„Faptul că Erdogan are în jur de 200.000 de astfel de proceduri iniţiate de la începutul mandatului său, în 2014, spune de fapt totul”, a declarat Kubicki vineri. El a adăugat că şobolanii de canalizare sunt drăguţi, dar de asemenea „isteţi şi vicleni”. „În orice caz, aştept liniştit o posibilă dispută juridică”, a adăugat el.

Ankara adresează frecvent Berlinului plângeri despre afirmaţii lipsite de respect formulate în Germania faţă de Erdogan. Un astfel de caz a provocat grave tensiuni diplomatice în anul 2016, când umoristul german Jan Böhmermann a prezentat pe postul ZDF un „poem” scris de el, în care îl trata pe preşedintele turc drept pedofil şi zoofil. 

articolul original.

Dragomirești: Continuă lucrările de extindere a rețelei de gaze. Ordin de începere și pentru canalizare!

29 September 2022 at 09:59

Primăria Dragomirești continuă investițiile în infrastructura de gaze naturale, așa cum își doresc locuitorii comunei chiar dacă prețul a crescut în ultimul an. Spun oamenii că nici costurile pentru încălzirea cu lemne nu au stat pe loc.

Luna aceasta, ne informează edilul Dragoș Vlădulescu, au demarat lucrările pentru extinderea rețelei de gaze naturale pe strada Punții din satul Râncaciov. Reamintim faptul că, în această vară, au demarat investiții similare în Mogoșești și Ungureni, la acest moment fiind deja executate probele de presiune.

O altă veste bună dată de primarul Dragoș Vlădulescu este legată de realizarea sistemului de canalizare, pentru care a fost semnat ordinul de începere a lucrărilor, tot în această lună. Vorbim despre un proiect al Companiei de Apă Târgoviște-Dâmbovița, implementat cu fonduri europene nerambursabile prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM).

Comuna Dragomirești este inclusă în primul lot, cu satele Decindeni, Râncaciov, Ungureni și Dragomirești. Contribuția Consiliului Local Dragomirești este de 2%. Pentru Geangoești și Mogoșești, neincluse în acest proiect, rețeaua de canalizare va fi realizată prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, ne-a spus primarul Dragoș Vlădulescu.

articolul original.

STUDIU: Efectele social media asupra generației „Z”: un tânăr din cinci vrea să devină „celebru”

27 September 2022 at 12:07

Au însă și probleme, iar în topul dificultăților cu care se confruntă tinerii se află lipsa resurselor financiare, a consilierii în carieră, bullying-ul și lipsa oportunităților de dezvoltare. 

Sunt tineri, frumoși și stăpânesc aproape toate tainele internetului. Își fac cu ușurință prieteni în toată lumea, iar la un click distanță își găsesc toate informațiile de care au nevoie. Sunt tinerii Generației Z (născuți între 1995 și 2010), iar vocea lor „devine mai puternică de la an la an, iar nevoile acestora trebuie să fie adresate către instituțiile guvernamentale, corporații și angajatori, cât și către părinții și prietenii tinerilor, deoarece această generație este viitorul”, arată studiul național Insights PulseZ, aflat la a treia ediție.

Cu toate acestea, într-o perioadă dominată de instabilitate, lipsa motivației (64%), oboseala (50%) și stările emoționale fluctuante (46%) sunt principalele provocări cu care se confruntă adolescenții și tinerii zilelor noastre.

Problemele din societatea noastră se oglindesc imediat în viața tinerilor. Este ceea ce constatăm în urma studiilor Insight PulseZ. Anul acesta am adăugat în chestionarul adresat tinerilor mai multe elemente pentru a identifica și mai bine dificultățile cu care se confruntă aceștia. În topul acestora se mențin pe primele poziții lipsa resurselor financiare și consilierii în carieră, cărora se adaugă bullying-ul și lipsa oportunităților de dezvoltare”, a declarat Alin-Claudiu Apostu, Project Manager Insights și Vreau sa fiu Antreprenor.

Răspunsurile a peste 1.200 de tineri din România au fost colectate și analizate pentru a elabora studiul Insights PulseZ, prin care s-a dorit surprinderea stărilor și comportamentelor în mediul online sau de consum ale tinerilor, precum și nevoile, motivațiile personale și preferințele Generației Z, pe un eșantion reprezentativ reprezentativ la nivel național din punct de vedere al distribuției pe sexe, regiunii și mediului urban-rural.

Mai mult de jumătate dintre respondenți au declarat că simt nevoia de educație financiară și organizare personală, de gestionare a emoțiilor și de dezvoltare a abilităților sociale, iar fetele, în comparație cu băieții, se dovedesc sensibil mai afectate de lipsa motivației (68% vs 58% băieții), oboseală (55% vs 45%), stări emoționale fluctuante (53% vs 37%) și anxietate (50% vs 35%).

Totodată, studiul arată că 68% dintre tineri își doresc să aibă mai multă încredere în sine, iar 60% dintre ei își doresc să își poată gestiona mai bine timpul. În același timp tinerii de 16-18 ani își doresc să devină cunoscuți precum o celebritate, mediul digital fiind un catalizator al acestui fenomen. Aproape 1 din 5 tineri își doresc popularitate în mediul online, comparativ cu 5% sau 3% din rândul grupelor de tineri de 18-24 ani, datorită prezenței influencerilor pe care tinerii îi iau ca exemplu.

Pentru a-și susține dorințele și scopurile în viață, tendințele privind modul de învățare al tinerilor Generației Z diferă în funcție de vârstă, de profilul liceului în care învață și de mediul în care studiază (urban – rural). 37% dintre tinerii din grupa de vârstă 16-18 ani preferă să învețe mai mult într-un sistem formal (la școală, ore de curs private și biblioteci publice), în timp ce jumătate dintre cei de 22-24 de ani aleg în egală măsura sistemul formal și cel non-formal (în format online).

Tinerii sunt dispuși să aloce studiului câteva ore pe zi, iar liderii grupelor de vârstă sunt cei de 19-21 de ani care spun că studiază, în medie, 2,93 ore pe zi.

Apar însă diferențe între mediul urban și rural: tinerii din mediul urban alocă în medie mai mult timp studiului, comparativ cu cei din mediul rural.

Diferențe apar și între tinerii de la profilul uman, care alocă mai mult timp studiului, comparativ cu cei de la profilul real, însă niciunii nu depășesc 3 ore de studiu/zi. 

99% dintre tinerii generației Z folosesc YouTube peste 2,3 ore pe zi, Instagram (2,3 ore), Facebook/ Messenger și TikTok (1,6 ore). Băieții folosesc Youtube și Discord semnificativ mai mult decât fetele, în timp ce fetele petrec mai multe ore pe TikTok. Utilizarea WhatsApp și a emailului crește în preferințe odată cu vârsta.

Utilizarea atât de populară a Youtube este una dintre veștile bune care reies din acest studiu. De ce? În primul rând pentru că tinerii generației Z folosesc acest spațiu pentru a învăța, a urmări diverse cursuri, a se informa și, mai ales, pentru a-și dezvolta personalitatea. Astfel, utilizarea rețelelor creează tendințe noi de învățare, inovative, pe care tinerii le încorporează în procesele lor de informare și învățare. Acest comportament va trebui preluat și integrat de instituțiile educaționale și companii ca un mod nou de a preda și a capta atenția Generației Z”, a explicat Monica Muscă, Managing Partner First PR Agency.

În ceea ce privește comportamentul financiar, aplicațiile BT Pay și Revolut ocupă primele poziții în preferințele tinerilor, în top fiind transferul direct prin aplicația către clienții aceleiași bănci (49%), urmate de Revolut (40%) și de transfer prin IBAN (36%). Grupa de vârstă 22-24 de ani efectuează cele mai multe tranzacții, iar 36% din tinerii de 16-18 ani nu transferă bani de obicei, concluzia fiind că astfel de nevoi apar odată cu vârsta majoratului.

În cadrul aplicațiilor bancare folosite de tineri pentru a-și gestiona resursele financiare, Revolut ocupă primul loc în topul platformelor bancare având ca utilizatori 40% dintre tineri. Cei doi competitori menționați, Revolut și BT Pay, rămân lideri detașați în top, urmați de George România, Google Pay și Raiffeisen Mobile.

După grupele de vârstă, 25% din tinerii de 16-18 ani nu folosesc aplicații bancare, 46% dintre cei de 19-21 de ani folosesc Revolut, iar cei mai mulți tineri din grupa de vârstă 22-24 preferă platformele BT – 36%.

Studiul Insights PulseZ” 2022 a fost conceput și coordonat de specialiștii programelor naționale antreprenoriale „Vreau să Fiu Antreprenor” (VSFA) și „Insights” – din cadrul organizației Romanian Business Leaders (RBL).


articolul original.

Un înalt demnitar german l-a făcut ”şobolan de canalizare” pe Erdogan

28 September 2022 at 07:45
By: -

Ministerul de Externe al Turciei l-a convocat, marţi, pe ambasadorul Germaniei la Ankara pentru a protesta faţă de comentariile făcute de un politician german, care l-a comparat pe preşedintele Tayyip Erdogan cu un „mic şobolan de canalizare”.

citizencitizen

„Condamnăm în termenii cei mai fermi declaraţiile jignitoare făcute de Wolfgang Kubicki, vicepreşedintele Parlamentului Federal German, despre preşedintele nostru (Erdogan) într-un discurs în timpul campaniei electorale pentru landul Saxonia Inferioară”, a declarat purtătorul de cuvânt al MAE al Turciei, Tanju Bilgic. 

„(Kubicki) este complet lipsit de moralitate şi responsabilitate politică”, a spus Bilgic, adăugând că astfel de „declaraţii indecente oferă în esenţă o idee despre nivelul politic şi moral al lui Kubicki şi dezvăluie vulgaritatea lui”.

citizencitizen

Contactat de Reuters, Kubicki a confirmat că a făcut acest comentariu în timpul unui miting electoral,  încercând să atragă atenţia asupra creşterii numărului de migranţi ilegali care se vin din Turcia pe aşa-numita rută balcanică, către Germania.

”Şobolanul de canalizare este o creatură mică, drăguţă, dar în acelaşi timp inteligentă şi vicleană, care apare şi în poveştile pentru copii”, a spus Kubicki, dând ca exemplu popularul film de animaţie „Ratatouille”.

citizencitizen

Kubicki, un parlamentar al Partidului Liber Democrat (FDP), unul dintre partidele din coaliţia de guvernământ din Germania, a declarat că Erdogan a făcut o înţelegere bună pentru Turcia, când a acceptat să reducă numărul de refugiaţi care intră în Uniunea Europeană, în 2015.

”Dar, în acelaşi timp, trebuie să remarcăm că valul de refugiaţi de-a lungul rutei balcanice (din Turcia) este din nou în creştere, ceea ce reprezintă o provocare pentru politica externă şi internă a Germaniei”, a adăugat el.

Turcia este candidată la aderarea la UE, dar negocierile au fost blocate pe fondul dezacordurilor cu privire la o serie de probleme, inclusiv situaţia în domeniul drepturilor omului, migraţia şi geopolitica.

Insultarea preşedintelui este considerată infracţiune în Turcia, unde Erdogan şi partidul său de guvernământ deţin puterea de două decenii, precizează Reuters.

articolul original.

Imagini șocante cu ce aruncă bucureștenii în canalizare: de la capete de porc și până la carcase de televizoare

27 September 2022 at 20:36
image

Garda Națională de Mediu a publicat în cursul zilei de marți imagini șocante cu deșeurile aruncate de bucureșteni în canalizare, urmărind să tragă un semnal de alarmă în rândul acestora.

Autoritățile își doresc mai multă responsabilitate în rândul locuitorilor din zonele limitrofe capitalei în ceea ce privește aruncarea deșeurilor în canalizare, notează ziare.com.

Instituția a precizat că staţia de epurare a apelor uzate de la Glina se confruntă cu o ”cantitate uriaşă” de deşeuri pe care bucureştenii le aruncă în canalizare, deşi nu ar trebui să ajungă niciodată acolo.

Ce aruncă bucureștenii în canalizare

”De la mii de tone de şerveţele umede şi scutece (făcute în marea lor majoritate din plastic şi care nu se dezintegrează) până la cârpe, jucării, tot felul de echipamente electrocasnice şi chiar carcase de animale. Capete de porc sau chiar porcul cu totul, cai, o jumătate de oaie, nici o problemă. Ridică un capac de canalizare şi ai aruncat animalul cu totul, sau un frigider sau un covor, chiar şi o traversă de cale ferată. Nu mai punem la socoteală uleiuri, substanţe toxice, medicamente expirate, carburanţi, plăpumi, aparate de aer condiționat, carcase de televizoare, anvelope. Totul la canal.

Numai că acest ”totul” are un preţ şi încă unul foarte mare. Avarii, disconfort şi poluarea mediului”, se arată în mesajul postat pe Facebook.

Bucureștenii trebuie să fie mai responsabili

Aurelian Păduraru, Comisar general al Gărzii Naţionale de Mediu, a făcut un apel către cetățenii care locuiesc în București și zonele limitrofe capitalei să dea dovadă de responsabilitate atunci când folosesc canalizările şi să aibă grijă de această staţie de epurare şi aşa subdimensionată.

„Atunci când deșeurile ajung în canalizare acestea blochează conductele de scurgere, materiile organice depuse pe conducte creează mirosuri neplăcute iar prin acumulare pot obtura canalele blocând fluxul de ape uzate sau chiar creând refulări.
Toate acestea sunt poluări ale mediului care pot fi evitate prin simpla folosire a coșului de gunoi și nu a sistemului de canalizare. Puţină responsabilitate nu ar strica atunci când folosim canalizarea. Într-un final totul se răsfrânge asupra calităţii vieţii noastre”, a precizat acesta.
articolul original.

Se redeschide Secția de Cardiologie a Spitalului Județean de Urgență Buzău

23 September 2022 at 04:00

Conducerea unității medicale a găsit înțelegere la un doctor care a acceptat detașarea și la un fost șef de secție acum pensionar care vin să ajute unitatea medicală să repună secția de Cardiologie pe picioare. S-au arătat interesați să profeseze la Buzău și câțiva rezidenți.

Secţia de Cardiologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Buzău, care în urmă cu o săptămână și-a suspendat activitatea pentru că ultimii doi medici care promiseseră că mai stau în spital până la 1 octombrie s-au răzgândit și au plecat mai devreme, se redeschide săptămna viitoare.

După o săptămână în care buzoienii cu boli de inimă care au ajuns la spital au fost tratați la Medicină Internă (cazurile ușoare) și la Neurologie (AVC), iar urgențele au fost trimise la spitale din București după cstabilizarea pacienților în UPU, conducerea unității medicale a găsit o soluție de avarie. Doi medici cardiologi au acceptat să ajute spitalul temporar, în speranța că se vor găsi între timp și specialiștii de care este nevoie.

Am găsit înțelegere la doi medici primari cardiologi care au acceptat să vină, unul prin detașare și altul prin colaborare, la Spitalul Județean de Urgență Buzău. Sunt medici cu experiență, doamna dr. Geta Ștefănescu a fost chiar șefa Secției Cardiologie înainte de pensionare, iar doamna dr. Nadia Oprea de la Spitalul Municipal Rm. Sărat unde am găsit înțelegere, este de asemenea un medic apreciat, așa că sub îndrumarea lor vor putea profesa și medici rezidenți, avem și aici câteva promisiuni care sper să se concretizeze, curând. Sperăm să găsim și alți specialiști cardiologi care să dorească să facă aprte din echipa de profesioniști a spitalului nostru și să se bucure de condițiile și beneficiile pe care le oferim, pentru că avem dotări de ultimă generație și oferim medicilor nou angajați și alte facilități și bonificații care cred că se oferă în puține spitale din țară”, a declarat managerul SJU Buzău, Claudiu Damian.

Organigrama prevede şase specialişti pentru această secție, dar în ultimul an, doar trei medici și în ultima perioadă doi, au asigurat urgenţele medicale şi gărzile la Cardiologia spitalului. Ca să le reducă povara, conducerea unității medicale a scăzut numărul de paturi de la 80 la 40, cazurile mai ușoare au fost dirijate către secția de Medicină internă, iar cele grave, către Neurologie și ATI. Dar și așa, cei doi medici rămași până luna aceasta la spital au spus că nu mai pot face față volumului mare de muncă și au preferat să plece în privat, chiar mai devreme decât anunțaseră.

În ultimii ani am angajat opt medici cardiologi la Spitalul Județean de Urgență Buzău. Unii au plecat către spitale universitare, iar alții au preferat să ofere servicii medicale în sistem ambulatoriu privat, în propriile cabinete sau la clinici unde afluxul de pacienți este mai mic. Au fost și câteva plecări prin pensionare, dar criza de medici s-a acutizat în perioada pandemiei când, din cauza condițiilor dificile cu care s-au confruntat toate spitalele COVID, mulți au preferat să plece către mediul privat sau către spitale mai mici, unde solicitarea nu era la fel de mare. De un an de zile ne străduim să găsim noi medici, dar se pare că această specialitate constituie o problemă pentru majoritatea spitalelor județene din țară, așa că eforturile noastre și concursurile de angajare pe posturile scoase la concurs nu au dat roade. Am bătut la toate ușile, am apelat și la sprijinul domnului ministru Rafila, și la universități, dar până acum nu am reușit să găsim specialiști dispuși să vină la Buzău”, a mai spus managerul Damian.

Dr Florin Matei

Secția a fost recent modernizată și dispune de aparatură de ultimă generație: ecograf cu sondă transesofagiană, angiograf, monitoare pentru funcții vitale, bandă pentru efort etc.

În plus, medicii nou veniți în spital primesc salarii motivante, li se decontează cheltuielile de cazare, timp de 6 luni li se oferă și beneficii financiare lunare în limita a două salarii minime brute și sunt sprijiniți în pregătirea medicală continuă, subliniază conducerea unității medicale.

Din cauza situației critice prin care a trecut secția, nici compartimentul de Cardiologie intervețională nu a mai putut funcționa în această perioadă. Medicul Florin Matei, care a profesat la Buzău în primii ani după rezidențiat dar a placat la București unde s-a specializat în Cardiologie intervențională, a păstrat colaborarea cu spitalul buzoian și vine aici de două ori pe săptămână pentru a ajuta pacienții care au nevoie de stenturi sau alte intervenții minim invazive. „Domnul doctor Matei, poate și pentru că este buzoian, dar cred că și pentru că are un caracter deosebit, chiar dacă a pacat la București, a rămas colaboratorul nostru și chiar i-a învățat pe toți medicii cadriologi care au trect prin această secție cum se face o intervenție cardiologică minim invazivă. Cei care au dorit să obțină competențe în acest domeniu au fost sprijiniți, le-am plătit și cursurile de specializare, dar din păcate au uitat repede”, a mai spus managerul Claudiu Damian. 

Presedintele CJ Buzau impreuna cu conducerea spitalului

Acum, conducerea spitalului și cea a Consiliului Județean speră că se vor găsi medici dispuși să vină să profeseze la Buzău la Congresul de Cardiologie, care are loc zilele acestea la Sinaia, unde directorul medical, dr. Ștefania Manolescu, împreună cu șefa secției Neurologie, Alina Diacenco, au mers cu speranța  că vor convinge câțiva medici să vină la Buzău, mizând și pe dotările de ultimă generație cu care a fost dotată secția în ultimii ani, ca și pe facilitățile și bonificațiile oferite medicilor de spital și de Consiliul Județean.

Sperăm să avem puțin noroc și să găsim colegi noi, care să vină la SJU Buzău. Doamna director medical și șefa secției Neurologie s-au dis la Congresul de Cardiologie care are loc în aceste zile la Sinaia, «înarmate» cu răbdare, cu flyere pe care să le ofere participanților pentru a le prezenta dotările și condițiile în care ar putea profesa la Buzău, pe care nici unele clinici universitare nu le au, dar mai ales cu speranța că vor găsi medici care să-și dorească să profite de ceea ce le oferim, a adăugat managerul Spitalului Județean Buzău, care spune că a discutat și cu câțiva medici rezidenți în ultimii ani care s-au arătat interesați să vină la Buzău, dar mai întâi trebuie să existe specialiștii sub îndrumarea cărora își vor putea desfășura activitatea, Spitalul Județean Buzău fiind autorizat și pentru formare de rezidenți.

Lipsa de medici cardiologi nu este însă doar locală, multe spitale județene din țară confruntându-se cu o criză acută de specialiști. Președintele Consiliului Județean, în subordinea cărui funcționează spitalul, subliniază că s-a deși s-a investit masiv în infrastructură, iar specialiștii nou-veniți și familiile acestora au fost și sunt sprijiniți, va fi dificil de găsit o soluție pe termen lung, dacă nu se modifică și legislația, în sensul în care medicii rezidenţi să lucreze măcar pentru o perioadă determinată în spitalele din țară, în ultimii ani de rezidențiat și după ce obțin gradul de specialist.

Este o criză acută de medici la nivel național, de aceea este dificil de acoperit nevoile reale din spitalele din țară. Această criză a fost adâncită de legislația care, în urmă cu câțiva ani, a fost modificată și le-a permis rezidenților pe post să nu se prezinte la spitalele care le-au plătit salariile în toți anii în care s-au pregătit în clinici universitare sau să plece după câteva luni după prezentarea la post. Am discutat și cu domnul ministru Rafila despre această situație, dar spune că deocamdată nu are ce face și că numai printr-o lege nouă s-ar putea schimba lucrurile, iar asta nu depinde numai de domnia sa, susține Petre Emanoil Neagu, președinte CJ Buzău.

Pe parcursul acestui an, Spitalul Județean de Urgență Buzău a organizat mai multe concursuri de ocupare a unor posturi de medici specialiști, dar doar trei medici şi-au arătat interesul.

La ora actuală sunt vacante peste 20 de posturi de medici, în specialitățile cardiologie, neonatologie, pediatrie, medicină de urgență, oncologie, ATI etc.


articolul original.

Demersuri pentru introducerea canalizării la Ghirișu Român și Chesău

23 September 2022 at 05:06
image

Consiliul Județean Cluj anunță că a emis autorizația de construire necesară în vederea înființării rețelelor de canalizare menajeră în satele Ghirișul Român și Chesău din comuna Mociu.

În prezent, deși satele Ghirișul Român și Chesău beneficiază de un sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă operat de Compania de Apă „Someș” S.A., acestea nu dispun și de rețele de canalizare corespunzătoare, pentru colectarea și transportul apelor uzate. Astfel, pentru creșterea confortului locuitorilor din cele două localități, Primăria comunei Mociu a inițiat un proiect de amenajare a unei rețele publice de canalizare.

Investiția prevede realizarea unei rețele de canalizare menajeră în lungime totală de 18,5 km, la care vor fi racordate gospodăriile din cele două sate învecinate. De-a lungul acesteia vor fi montate șase stații de pompare. Noile conducte vor fi conectate la canalizarea existentă în localitatea Mociu, unde este amplasată și stația de epurare

În valoare totală de cca. 8.000.000 de lei, proiectul este realizat de Primăria comunei Mociu, în baza unei finanțări asigurate prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”.

„Această investiție se adaugă uneia similare, finanțată de noi cu peste 1,5 milioane de lei, care prevede extinderea rețelelor de apă potabilă și canalizare din localitatea reședință de comună, Mociu. Ambele proiecte sunt prevăzute să înceapă în primăvara anului viitor”, a declarat Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj.

foto: arhiva/Google Maps

articolul original.

Sigmund Freud, psihiatrul care a scandalizat lumea ştiinţifică. Ce ascund visele şi sexualitatea reprimată – VIDEO

23 September 2022 at 04:30
La 23 septembrie 1939 a încetat din viaţă Sigmund Freud, psihiatru austriac, întemeietorul psihanalizei (n. 6 mai 1856).

Sigismund Schlomo Freud s-a născut la 6 mai 1856 în Freiberg, Moravia, atunci Imperiul Habsburgic, astăzi Pribor din Republica Cehă. A fost fiul lui Jacob Freud şi al celei de a treia soţii a acestuia, Amalia (cu 20 de ani mai tânără decât soţul ei).

Cei doi fraţi vitregi ai lui Sigismund, Emmanuel şi Philipp, erau aproape de aceeaşi vârstă cu mama lui. Această situaţie neobişnuită poate fi o explicaţie a interesului manifestat de Freud în studiul relaţiilor familiale, concentrat asupra complexului lui Oedip.

În 1859, Freud s-a mutat împreună cu familia la Leipzig, în Germania, iar, în 1860, la Viena, unde a rămas până în 1938. În 1877, şi-a schimbat numele în Sigmund Freud. În 1873 şi-a început studiile în cercetarea medicală la Universitatea din Viena. Încă din studenţie, Freud a făcut cercetări asupra sistemului nervos central, sub îndrumarea lui Ernst von Brücke, luându-şi diploma în 1881. A lucrat la Clinica de psihiatrie a lui Theodor Meynert în perioada 1882-1883, apoi a studiat alături de Charcot, la clinica Salpetriere din Paris (1885). În 1886 s-a căsătorit cu Martha Bernays şi au avut şase copii.

Sigmund Freud a început cercetările în domeniul psihanalizei în anii 1880, la finalul unui secol, în care, atât Europa cât şi America au cunoscut reforma azilelor pentru persoanele cu deficienţe psihice şi şi-au manifestat interesul pentru stările psihologice anormale, în special pentru afecţiunile psihice. Freud s-a îndreptat către studiul psihanalizei după ce a citit articole referitoare la metoda lui Breuer de a trata isteria prin hipnoză. Freud şi Breuer au publicat împreună ”Studii despre isterie” în 1895. În acelaşi an, Freud a reuşit să-şi analizeze un vis. În următorii cinci ani (1895-1900), a elaborat majoritatea conceptelor care au fost apoi incluse în teoria şi practica psihanalizei. Termenul de ”psihanaliză” a fost propus chiar de Freud în 1896. După despărţirea de Breuer şi după şocul suferit în urma morţii tatălui, Freud începe autoanaliza în 1897, concentrându-se asupra propriilor vise şi fantezii, fiind susţinut de prietenul său, Wilhelm Fliess.

A fost profesor la Universitatea din Viena. Teoriile susţinute de Freud au generat reacţii contradictorii, până când un grup de tineri doctori a început să-l însoţească la Viena, în 1902. A fondat aici ”Societatea psihologică de miercuri”, o reuniune săptămânală între prieteni, la care se discutau noile sale descoperiri şi care a devenit Societatea Vieneză de Psihanaliză în 1908, şi Societatea Internaţională de Psihanaliză în 1910.

”Interpretarea viselor” a contrariat lumea medicală

”Interpretarea viselor”, pe care Freud o consideră cea mai importantă carte a sa, a fost publicată în 1899, dar are inscripţionat anul 1900 ca dată a primei ediţii, datorită faptului că autorul dorea ca marea sa descoperire să fie asociată cu începutul unui nou secol. Lumea medicală privea cu scepticism această lucrare, aşa că Freud şi-a continuat studiile singur, izolat de restul cercetătorilor. A început să lucreze cu Dora, una dintre pacientele sale, şi a publicat, în 1901, ”Psihopatologia vieţii de zi cu zi”.

În 1905 a publicat trei eseuri despre teoria sexualităţii, legătura dintre acestea şi subconştient şi fragmente de analiză a cazului de isterie al Dorei. În 1908, a avut loc, la Salzburg, primul congres de psihologie freudiană. În 1909, Freud a fost invitat de către Stanley Hall să ţină cinci cursuri la Universitatea Clark. Această vizită în Statele Unite i-a marcat cariera, atrăgând atenţia întregii lumi asupra teoriilor sale.

În 1912, a fost publicată prima revistă de specialitate, ”Imago”. Pe măsură ce Societatea Internaţională de Psihanaliză devenea din ce în ce mai cunoscută, câţiva membri s-au retras şi au fondat propriile şcoli de psihologie. În 1916, Freud publică prima parte din ”Introducerea în psihanaliză”.

Freud a aflat că suferă de cancer al maxilarului în 1923. Şi-a petrecut următorii 16 ani luptând cu boala. Nu a renunţat la cercetare, iar în 1925 a publicat cinci volume de lucrări — ”Collected Works”. A primit Premiul Goethe pentru literatură (1930) şi a fost ales Membru de onoare al Societăţii Regale Britanice de Medicină în 1935. Ameninţat de ocupaţia nazistă, a emigrat în 1938 în Anglia, împreună cu familia.

Sigmund Freud a murit la Londra, la 23 septembrie 1939, la vârsta de 83 de ani.

Freud şi ”dezvoltare sexuală” a oamenilor

De-a lungul carierei, Sigmund Freud a publicat numeroase cărţi şi lucrări de specialitate. Deşi studiul său se concentra asupra comportamentului sexual, el înţelegea prin acesta instincte sau dorinţe care determinau o anume atitudine sau anumite convingeri, fie ele vizibile sau reprimate. Urmând o evoluţie biologică, Freud stabileşte un model rigid a ceea ce el numeşte ”dezvoltare sexuală”. Pentru aceasta, Freud propune teoria stadiilor de dezvoltare, pe vârstă, cu delimitări foarte clare. Nu este obligatoriu ca un individ să treacă prin toate fazele şi este posibil ca unele etape să se suprapună.

Prima fază este cuprinsă între 0-2 ani. În această perioadă, copilul explorează lumea cu ajutorul buzelor şi al gurii: acceptă mâncarea, laptele şi are tendinţa de a duce la gură orice obiect pe care îl poate ţine în mână. Mai târziu, învaţă să folosească gura pentru a comunica. Următoarea fază este cuprinsă între 2-4 ani şi este cea mai controversată. În această perioadă, copiii descoperă diferenţele sexuale şi învaţă să-şi controleze nevoile fiziologice. Astfel, copilul realizează că îşi poate manipula părinţii, refuzând să facă ce i se cere.

Perioada între vârstele de 4-6 ani este cea mai importantă pentru dezvoltarea psiho-sexuală a individului. Cheia acestei etape este atracţia pe care copilul o simte faţă de părintele de sex opus, odată cu teama de celălalt părinte. Freud numeşte această atracţie complexul lui Oedip (pentru băieţi) şi al Electrei (pentru fete). Aceste complexe conduc la o diferenţiere normală a personalităţii masculine de cea feminină. Rezolvarea complexului constă în încercarea copilului de a se identifica cu părintele de acelaşi sex, această identificare ducând la viitoarea sa orientare sexuală.

În perioada următoare, între 6 ani şi până la vârsta pubertăţii, individul suprimă dimensiunea sexuală şi se concentrează asupra altor aspecte ale vieţii. Este perioada învăţatului, adaptării la societate, asimilării unor informaţii culturale şi valorilor morale. Această etapă latentă durează aproximativ 5 sau 6 ani, până la pubertate, când individul devine conştient de dimensiunea sexuală. Începând cu vârsta pubertăţii, individul este atras de persoanele de sex opus şi poate duce la bun sfârşit instinctul procreării.

Dimensunile personalităţii

O altă latură a teoriilor lui Freud o constituie studiul personalităţii. Structura personalităţii are 3 dimensiuni. Freud a împărţit-o în id, ego şi superego. Numai ego-ul este vizibil, dar toate trei au propriile efecte asupra personalităţii. Id-ul reprezintă forţele biologice. Este o constantă a personalităţii deoarece este întotdeauna prezentă. Omul se naşte cu propriul id. Id-ul este o componentă foarte importantă a personalităţii, deoarece ne permite să obţinem lucrurile de care avem nevoie încă de când ne naştem.

Id-ul este guvernat de principiul plăcerii sau noţiunea de hedonism. Cu alte cuvinte, doreşte să i se îndeplinească dorinţele imediat, fără a ţine cont de realitatea exterioară. Spre exemplu, atunci când copilul trebuie schimbat, id-ul plânge, când unui copil îi este frig, cald, îl doare ceva sau pur şi simplu vrea să i se acorde mai multă atenţie, id-ul anunţă aceste lucruri până când nevoile copilului sunt satisfăcute, fără a ţine cont de faptul că părinţii dorm, mănâncă sau se odihnesc. El nu ţine cont decât de propriile nevoi.

În următorii trei ani, pe măsură ce copilul interacţionează din ce în ce mai mult cu lumea înconjurătoare, începe să se dezvolte cea de-a doua latură a personalităţii. Freud o numeşte ego şi reprezintă acea parte a personalităţii pe care o arătăm lumii. Ego-ul este guvernat de principiul realităţii sau de o viziune pragmatică asupra lumii. Dorinţele id-ului sunt încă prezente, dar ego-ul realizează consecinţele pe care le-ar avea îndeplinirea acestor dorinţe. Ego-ul se dezvoltă odată cu experienţa şi înţelege că ceilalţi oameni au şi ei propriile dorinţe şi nevoi şi că un comportament egoist şi impulsiv ne poate face chiar rău. Este de datoria ego-ului să satisfacă cerinţele id-ului, ţinând totodată cont şi de lumea înconjurătoare.

În jurul vârstei de 5 ani, se dezvoltă cea de-a treia latură a personalităţii, superego-ul. Superego-ul este latura morală a individului şi se dezvoltă odată cu prezentarea restricţiilor morale şi etice, odată cu experienţa sau prin interacţiuni sociale. Potrivit teoriei susţinute de Freud, un superego puternic reuşeşte să inhibe instinctele biologice ale id-ului, pe când un superego slab cedează în faţa acestora. Mai mult decât atât, nivelul de vinovăţie în cele două cazuri va fi mai ridicat şi, respectiv, mai scăzut.

La o persoană normală, ego-ul trebuie să fie cel mai puternic pentru a putea satisface nevoile id-ului fără să supere superego-ul şi ţinând cont de realitatea din exterior. Structura tripartită de mai sus trebuia să fie dinamică şi să se schimbe odată cu vârsta şi cu acumularea experienţei. De asemenea, aspecte ale comportamentului adulţilor, cum ar fi fumatul, sunt legate de diferitele stadii ale formării unor complexe. Complexele sau ideile fixe sunt, potrivit lui Freud, o măsură a efortului necesar trecerii prin stadiile dezvoltării, iar un efort foarte mare depus de copil pentru a depăşi un anumit stadiu se reflectă mai târziu în comportamentul lui ca adult.

Ce ascund visele

Un alt punct important abordat de Freud îl reprezintă interpretarea viselor. Freud susţine că visul este protectorul somnului. Atunci când mergem la culcare încercăm să ne detaşăm de realitate, anulând orice stimul extern. În timpul nopţii, mintea ne protejează, prin vise, atât de stimulii externi, cum ar fi zgomotul sau lumina, cât şi de cei interni, cum ar fi emoţiile, teama sau insatisfacţiile. Studiul lui Freud s-a concentrat mai mult asupra stimulilor interni. Pentru ca o persoană să poată experimenta în vis emoţii puternice, negative, gânduri interzise sau dorinţe ascunse, acestea trebuie să fie deghizate sub o anumită formă. În caz contrar, cel care are un astfel de vis devine extrem de agitat şi se trezeşte. Prin urmare, o bună interpretare a viselor poate duce la înţelegerea manifestărilor subconştiente.

Freud consideră că visul este compus din două părţi: ”conţinutul manifest”, care se manifestă la suprafaţă, şi ”partea latentă”. Prima dintre acestea două este reprezentată de ceea ce ne aducem aminte după ce ne trezim. Freud sugerează că această latură a visului nu are niciun înţeles deoarece este o reprezentare deghizată a adevăratelor gânduri care au generat visul. Pe de altă parte, conţinutul latent deţine înţelesurile adevărate ale visului — gândurile interzise sau dorinţele subconştientului. Ele apar în conţinutul manifest, dar sunt deghizate şi nu pot fi recunoscute. Foarte rar se întâmplă ca cele două laturi ale visului să se suprapună. Freud numeşte aceste vise ”infantile”. Freud insistă asupra faptului că visele sunt o formă de îndeplinire a dorinţelor suprimate. Dacă o dorinţă nu a fost satisfăcută în viaţa de zi cu zi, mintea reacţionează la acest stimul intern, transformându-l într-o experienţă concretă, vizuală şi împlinind astfel dorinţa. Rezultatul este un somn liniştit.

Contradicţiile lui Freud

O parte din teoriile propuse de Freud sunt strâns legate de cultura acelor vremuri, unele sunt foarte greu de demonstrat, iar altele sunt parte din propria lui personalitate. Dar Freud este un excelent observator al comportamentului uman şi majoritatea ideilor sale se regăsesc la baza teoriilor de astăzi. Cu toate acestea, există păreri contradictorii cu privire la anumite aspecte ale teoriilor sale. Spre exemplu, în ceea ce priveşte complexul lui Oedip, psihologii susţin că este adevărat că unii copii se simt atraşi de părintele de sex opus şi intră în competiţie cu părintele de acelaşi sex. Totodată, este iarăşi adevărat că o parte din aceşti copii reţin aceste afecţiuni, temeri şi aspiraţii şi în perioada maturităţii. Dar majoritatea teoreticienilor consideră aceste exemple excepţii şi nu reguli. Aceste cazuri apar în familiile care nu se comportă normal, părinţii nu se înţeleg şi folosesc, deseori, copilul ca armă de luptă împotriva celuilalt. De asemenea, aceste cazuri apar atunci când părinţii nu discută cu copilul, acesta ajungând să afle lucruri eronate despre sexualitate de la alţi copii.

Critica generală adusă lui Freud este aceea că pune prea mult accentul pe sexualitate. Toate lucrurile, atât bune cât şi rele, par să rezulte din exprimarea sau reprimarea impulsurilor sexuale. Mulţi cercetători se întreabă dacă nu există totuşi şi alte componente psihologice. Freud a adăugat ulterior instinctul morţii, dar nu este atât de bine cunoscut. Criticii susţin că, într-adevăr, societatea este dominată de acest tip de elemente, dar aceasta nu înseamnă că sexualitatea stă la baza oricărei motivaţii. Pe de altă parte, adepţii teoriei freudiene susţin că accentul pe care acesta îl pune pe elementele de sexualitate nu se bazează pe o astfel de atitudine a societăţii, ci, dimpotrivă, pe evitarea acestui subiect, mai ales în clasele sociale superioare sau de mijloc. Tocmai acesta este marele său succes: faptul că a reuşit să scoată la lumină un subiect ascuns până atunci. Singurul lucru care-i poate fi reproşat este că a generalizat prea mult, fără să ia în calcul schimbările culturale.

Un alt concept aspru criticat este subconştientul. Umaniştii şi existenţialiştii susţin, pe de o parte, că motivaţiile şi problemele care pot fi atribuite subconştientului sunt mult mai puţine decât a crezut Freud şi, pe de altă parte, că subconştientul nu este atât de important pe cât a crezut el. Majoritatea psihologilor de astăzi consideră subconştientul a fi tot ceea ce refuzăm să vedem sau ne este de prisos. Unii teoreticieni nici nu folosesc acest termen.

În pofida tuturor acestor păreri contradictorii, trebuie recunoscut faptul că Freud a descoperit lucruri extraordinare, atât de bune încât au fost deja încorporate în alte teorii, până la punctul la care a fost aproape uitat cel care stă la baza lor. În primul rând, Freud a trezit conştientizarea existenţei a două forţe puternice în fiecare persoană. Atunci când toată lumea credea că omul este exclusiv raţional, Freud a demonstrat cât din comportamentul nostru este dominat de forţe biologice. Atunci când toţi credeau că fiecare este responsabil pentru acţiunile sale, a demonstrat impactul societăţii asupra fiecăruia dintre noi. Id-ul şi superego-ul, manifestări psihice ale elementului biologic şi ale celui social, vor fi în permanenţă alături de fiecare dintre noi, sub o formă sau alta.

În al doilea rând, lui Freud i se datorează şi teoria conform căreia nevroza este cauzată de traume psihologice. Deşi majoritatea teoreticienilor consideră că nu toate teoriile au aceeaşi explicaţie şi că nu este necesară reexperimentarea traumei pentru a merge mai departe, nu poate fi negat faptul că o copilărie plină de abuzuri, neglijenţă şi tristeţe tinde să conducă către o maturitate la fel de tristă. În cel de-al treilea rând, Freud a introdus conceptul de ego.

De asemenea, Freud a fost cel care a dezvoltat formele de terapie. ”Terapia prin discuţie cu pacientul” este considerată, în prezent, cea mai eficientă în cazul pacienţilor cu probleme psihologice. Unele dintre teoriile lui Freud sunt, în mod evident, legate de cultura din acea perioadă. Altele sunt greu de testat. Altele pot face parte din propriile sale experienţe sau din propria sa personalitate. Dar Freud a fost un excelent observator al condiţiei umane şi majoritatea teoriilor pe care le-a propus au o relevanţă deosebită în zilele noastre.

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii ale zilei de 23 septembrie:

1800 – A încetat din viaţă Friedrich Wöhler, chimist german (n. 31 iulie 1800 Eschersheim; m. Göttingen), pionierul chimiei organice. În 1828 a realizat sinteza ureei din materiale anorganice. A descoperit cîteva elemente chimice.

1846 – Descoperirea planetei Neptun de astronomul francez Urbain Jean Joseph Le Verrier şi astronomul britanic John Couch Adams

1856 – S-a născut Karl Krumbacher, istoric şi filolog german, membru de onoare din străinătate al Academiei Române (d. 1909)

1870 – A încetat din viaţă scriitorul francez Prosper Mérimée (n. 1803)

1884 – S-a născut Mihai Costăchescu, istoric şi folclorist român, membru corespondent al Academiei Române (d. 1953)

1901 – S-a născut Jaroslav Seifert, poet şi publicist ceh, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1984 (d. 1986)

1915 – S-a născut fizicianul american Clifford Shull (d. 2001)

1926 – S-a născut muzicianul american John Coltrane (d. 1967)

1930 – S-a născut muzicianul american Ray Charles (d. 2004)

1970 – A încetat din viaţă André Bourvile, actor, unul dintre cei mai îndragiţi interpreţi ai ecranului francez („Mizerabilii”, „Cei trei muşchetari”) (n. 27 iulie 1917)

1973 – A încetat din viaţă Pablo Neruda, poet chilian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe 1971 („Spania în inimă”, „Ode elementare”) (n. 12 iulie 1904)

1973 – Fostul preşedinte argentinian Juan Perón a revenit la putere

2006 – A încetat din viaţă compozitorul britanic Sir Malcom Arnold, câştigător al unui premiu Oscar pentru coloana sonoră a filmului „Podul de pe râul Kwai”

2006 – A încetat din viaţă chitaristul american de blues Etta Baker (n. 1913)

articolul original.

Tone de medicamente expirate ajung anual la gunoi, deși sunt deșeuri periculoase

21 September 2022 at 12:13

Un Ordin de ministru de acum opt ani care prevede colectarea medicamentelor expirate de către farmacii, nu are caracter obligatoriu. Un proiect de lege care ar fi trebuit să rezolve problema, trecut prin Comisia de Sănătate a Camerei Deputaților, lasă lucrurile la fel de neclare.

Prea ocupați să-și aprobe creșteri salariale și beneficii, lor și primarilor și președinților de cosilii județene care le aduc voturi, parlamentarii români nu mai catadicsesc să se ocupe și de problemele românilor care le plătesc viața de huzur, prin taxe și impozite aproape insuportabile. Așa că nu este de mirare că o lege care ar fi trebuit să reglementeze colectarea și distrugerea medicamentelor expirate zace prin sertare de ani de zile și nici nu are șanse să fie adoptată într-o formă coerentă, clară și care să nu mai permită contaminarea medicului și să nu mai pună în pericol sănătatea tuturor.

Aproximativ 1.500 de tone de medicamente expirate sunt aruncate de români, anual, la gropile de gunoi sau în sistemul de canalizare, deși sunt periculoase pentru mediu și sănătate, prin contaminarea solului şi apei, așa cum se precizează în expunerea de motive a unui proiect de lege aprobat marți, de Comisia de Sănătate din Camera Deputaților, care ar fi trebuit să combată poluarea cu acest tip de deșeuri, dar care lasă lucrurile la fel de ambigue.

Proiectul de act normativ citează și un studiu potrivit căruia în 65% dintre apele curgătoare, inclusiv Dunărea, depășesc chiar și de 300 de ori limitele admise pentru 14 dintre cele mai comune antibiotice, dar sunt poluate și cu hormoni, citostatice, antidepresive etc. în timp ce tratamentul apelor reziduale ar elimina doar 60-90% din ibuprofenul care ajunge în râuri, în timp ce carbamazepina – un grup de medicamente antiepileptice – este eliminată într-o proporție mult mai mică.

Un caz recent cu poluare cu medicamente a fost în luna februarie a anului trecut, când în zona lacului Tarnița, din județul Cluj, au fost descoperite antibiotice, analgezice și anticonceptionale expirate. Într-un caz mai vechi, grămezi de medicamente expirate au fost găsite de comisarii de mediu într-o pădure de lângă Târgu Jiu. Iar tot felul de deșeuri medicale, unele chiar mai periculoase decât medicamentele (mănuși, seringi etc.) sunt aruncate la gunoi, deși unele pot fi contaminate cu virusuri extrem de contagioase.

Un Ordin de ministru de acum opt ani prevede că „medicamentele expirate provenite de la populaţie vor fi depuse la farmacii, oficine locale de distribuţie sau drogherii apropiate, în vederea eliminării finale, prin incinerare” și că „unităţile farmaceutice vor afişa la loc vizibil anunţul privind colectarea gratuită a medicamentelor expirate”.  Nici Legea 95, a reformei Sănătății, nu conține vreo prevedere privind colectarea medicamentelor expirate de către farmacii, actuala legislație neconținând vreo obligativitate privind preluarea medicamentelor expirate de la populație.

Un raport din 2021 al Avocatului Poporului precizează că ordinul de ministru, deși incomplet, deoarece nu are norme de aplicare, reprezintă „singura măsură legală prin care se asigură activitatea de colectare de la populație a medicamentelor expirate/nefolosite”. Actul normativ neavând însă caracter obligatoriu, multe farmacii refuză să primească medicamentele expirate, motivând costurile mari pe care e presupune distrugerea acestora, așa că oamenii sunt deseori refuzați, iar faptul că unele farmacii mai primesc, din când în când, medicamente expirate, este considerat un gest de bunăvoință.

Iar situația s-a agravat în timpul pandemiei de COVID, când cantitatea de medicamente neutilizate sau expirate a crescut, iar poluarea cu deșeuri periculoase (cum sunt considerate medicamentele) crește, afectând mediul și sănătatea tuturor.

Cu toate acestea, parlamentarii noștri nu-și fac timp, nu știu sau sunt „mânați de alte interese, așa că un proiect aflat acum pe masa deputaților, adoptat anul trecut de Senat, a suferit modificări drastice față de forma inițială. În primă fază, senatorii au aprobat ca pe cutiile de medicalemte, în prospect, pe blistere și în reclame să apară mesajul Medicamentele expirate trebuie returnate în farmacii, dar marți, Comisia de Sănătate a Camerei Deputaților a eliminat majoritatea prevederilor și mesajul, transformat în Medicamentele expirate și cele neutilizate se consideră deșeuri periculoase, s-a convenit că va apărea la finalul reclamelor.

Aceștia justifică modificarea mesajului aprobat de Senat prin faptul că s-ar fi blocat activitatea Agenției Naționale a Medicamentului, care ar fi trebuit să reautorizeze circa 8.000 de medicamente de bază aflate în piață, cu variantele lor.

Ordinul 119 din 2014 al ministrului Sănătății, care reprezintă o legislație secundară și nu are caracter obigatoriu, „bifează doar o condiționalitate în evaluarea sistemului de sănătate publică. E doar o bifă la poluarea farmaceutică, cum că statul a rezolvat-o”, spune deputatul USR Adrian Wiener, inițiatorul unui alt proiect de lege care ar fi putut să elimne „cearta între farmacii și clienți”, dar care este pe cale de a fi respins de către actuala majoritate din Camera Deputaților „la presiunea industriei”, cum susțin unii deși alții neagă, deși a fost adoptat de Senat.

În timp ce unii politicieni consideră că ar trebui să luat în calcul un compromis precum instituirea unei taxe minimale, oferind ca exemplu Franța, alții invocă principiul responsabilității extinse „în momentul în care ne punem de acord, comisia de mediu și comisia de sănătate”.

Pe de altă parte, președintele Colegiului Farmaciștilor afirmă că producătorii de medicamente sau autoritățile locale ar trebui să suporte costurile colectării și distrugerii medicamentelor expirate, subliniind în același timp că este necesară și o mai bună informare a populației.

Farmaciștii spun că ei, ca profesioniști, înțeleg că medicamentele expirate trebuie colectate și eliminate în condiții speciale, dar consideră că această activitate trebuie reglementată corect, nu prin împovărarea lor, ci așa cum se procedează în majoritatea țărilor din Uniunea Europeană, unde farmaciile pun la dispoziție un spațiu în care un ONG activ în domeniul gestionării deșeurilor periculoase, împreună cu producătorii, amplasează un recipient special unde oamenii pot să introducă medicamentele expirate fără intervenția farmacistului, iar responsabilitatea farmaciei/farmacistului este doar de a anunța când recipientul este umplut.

Până la găsirea unei soluții pentru distrugerea medicamentelor expirate, românii sunt sfătuiți să păstreze medicamentele expirate în casă, dar și să nu mai cumpere medicamente decât dacă au nevoie.


articolul original.

Poli Iași are cea mai slabă ofensivă dintre formațiile aflate în zona play-off. În schimb, stă cel mai bine în defensivă. Plusuri și minusuri în Copou după o treime din sezonul regular al Ligii 2

21 September 2022 at 09:44

Politehnica Iași a ieșit cu bine din prima treime a sezonului regular al Ligii 2. Echipa pregătită de Claudiu Niculescu a acumulat 14 puncte în primele 7 runde și ocupă locul 4, la egalitate cu alte trei formații, fiind la doar o lungime de liderul SC Oțelul Galați.

Adversari din prima parte a clasamentului Ligii 2

Exceptând Concordia Chiajna, echipă situată pe locul 14 după un start ratat de sezon, Iașiul a întâlnit în primele șapte etape ale sezonului șase echipe aflate în prima jumătate a ierarhiei.

Liderul la zi SC Oțelul, fostul lider Unirea Slobozia, alte două pretendente la play-off, Gloria Buzău și Steaua, precum și două revelații până acum, Viitorul Pandurii și mai ales Unirea Dej. Trăgând linie, patru victorii, dintre care trei în Copou, două remize albe, ambele în deplasare, și o singură înfrângere după șapte etape.

Un bilanț bun, care menține formația ieșeană în graficul luptei pentru play-off, dar nemulțumitor în raport cu așteptările. Chiar conducerea clubului a anunțat că și-ar fi dorit locul 1 la întrerupere, ori măcar clasarea pe loc promovabil.

Poli Iași, cel mai slab atac din zona play-off

În ciuda faptului că este pregătită de un fost mare atacant, Claudiu Niculescu, Poli Iași surprinde prin numărul mic de goluri.

Doar 8 goluri a reușit să înscrie Iașiul în cinci din cele șapte meciuri disputate până acum: cinci pe teren propriu și trei în deplasare.

Astfel, Poli are cel mai slab atac dintre echipele situate pe primele opt poziții, având mai puține reușite chiar și decât nou-promovata CSC Dumbrăvița (11). La acest capitol conduce, surprinzător, Unirea Dej, echipă care a înscris până acum 13 goluri, adică o medie de aproape două reușite pe meci!

Trebuie spus că două din cele opt goluri au fost înscrise din penalty, ambele de către căpitanul Gabriel Vașvari, iar unul a fost înscris de Gloria Buzău, în propria poartă!

Zestrea mică din dreptul numărului de goluri surprinde, în condițiile în care Poli, spre deosebire de sezonul trecut, are acum în lot trei atacanți cu CV-uri interesante: britanicul Harrison – 2 goluri, ucraineanul Plokhotnyuk și polonezul Tomczyk – ambii câte 1 gol. Celelalte reușite aparțin lui Vașvari – 2 și Finica, a opta fiind semnată de ”buzoianul” Trebotic.

Niciun gol marcat în prima repriză de echipa lui Claudiu Niculescu

Faptul că Iașiul are cel mai slab atac dintre echipele situate în zona play-off se datorează în mare măsură și faptului că elevii lui Claudiu Niculescu nu au reușit să înscrie până acum în prima repriză!

Iașiul a intrat greoi în toate meciurile, a suferit în mai toate partidele în prima parte, iar adversarii au remarcat acest aspect. Chiar Cristian Pustai, antrenorul celor de la Gloria Buzău, spunea că a pregătit partida din Copou luând în considerare și ineficacitatea Iașiului în prima parte.

Cum până la pauză nu au marcat, ieșenii au înscris toate cele opt goluri în repriza secundă. O premieră până acum în campionat. Interesant este faptul că patru din cele opt goluri au fost marcate pe finaluri de meci, după minutul 88.

Cea mai bună defensivă din campionat

Dacă în ofensivă a surprins neplăcut până acum, Poli Iași se poate lăuda în schimb cu cea mai bună ofensivă din campionat.

Echipa lui Claudiu Niculescu a primit 4 goluri, la fel ca și CS Comunal Șelimbăr, următoarele formații cu cele mai bune apărări fiind SC Oțelul, Unirea Slobozia, FK Miercurea Ciuc, Viitorul Pandurii și Progresul Spartac – câte 5 goluri primite.

Dincolo de toate aceste statistici, Poli Iași nu a convins prin jocul prestat, evoluția echipei lui Claudiu Niculescu fiind mult sub așteptări în prima treime a sezonului regular al Ligii 2.

Primele opt clasate în acest moment în Liga 2:

Foto principal: Politehnica Iași

articolul original.

Licitație pentru extinderea canalizării la Cămărașu

21 September 2022 at 06:45
image

Compania de Apă „Someș” S.A., operator regional în cadrul căruia Consiliul Județean Cluj deține calitatea de acționar majoritar, a scos la licitație lucrările de extindere a rețelei de canalizare menajeră din satul clujean Cămărașu.

În valoare de 2.137.000 de lei, investiția este finanțată de Consiliul Județean dintr-un fond special constituit în vederea realizării acestei categorii de lucrări edilitare.

În prezent, satul Cămărașu deține un sistem centralizat de canalizare administrat de Compania de Apă „Someș”. Rețeaua are o lungime de cca. 8 km, cu trei stații de pompare și una de epurare.

În contextul creșterii numărului de locuitori ai satului, Consiliul Județean Cluj și Compania de Apă „Someș” au luat decizia extinderii rețelei de canalizare pe o distanță suplimentară de peste 1,5 km. În acest fel, în urma implementării investiției vor fi racordate la rețea toate gospodăriile care nu beneficiază în prezent de această facilitate.

În ceea ce privește alimentarea cu apă, toate localitățile componente ale comunei Cămărașu sunt racordate la conducta de aducțiune care distribuie apă potabilizată de la Stația de tratare Gilău.

„Este important ca serviciul de alimentare cu apă potabilă din Cămărașu să fie dublat de un sistem de canalizare eficient. Acesta va fi realizat în beneficiul direct al locuitorilor, dar și pentru creșterea nivelului de protecție a mediului înconjurător”, a declarat Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj.

foto: arhiva/Google Maps

articolul original.

Importurile depreciază leul

19 September 2022 at 04:48
image

Majorarea cererii de valută din partea importatorilor, în condițiile în care oferta a scăzut semnificativ după vârful din august, dar și menținerea unui nivel ridicat al aversiunii față de risc la nivel internațional, au creat și săptămâna trecută un cadru depreciativ pentru moneda națională.

Cursul euro a crescut de la 4,9047 lei, la începutul perioadei analizate, la 4,9259 lei, pentru ca la sfârșitul ei să fie stabilit la 4,9253 lei, când tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,921 – 4,928 lei. Seara, după închiderea pieței locale cotațiile au atins un minim de 4,919 lei.

Piața monetară a fost stabilă, chiar dacă rata anuală a inflaţiei a urcat în august la 15,3%, după ce în iulie a fost de 15%, respectiv de 15,05% în iunie, conform datelor prezentate de INS.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a încheiat perioada la 7,91%, după o scurtă scădere la 7,90%.

Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat vinerea trecută la 8,6%.

Indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, s-a oprit la 8,22%.

Euro a crescut lunea trecută la 1,0198 dolari, dar a intrat apoi într-un teritoriu negativ, după înmulțirea plasamentelor în moneda americană, evoluția cauzată de creșterea prețurilor din Statele Unite în cursul lunii trecute cu 8,3% față de august 2021. Piețele se așteaptă ca Rezerva Federală americană să majoreze, la jumătatea acestei săptămâni, dobânda de politică monetară cu 0,75% sau chiar 1%, astfel că euro a scăzut sâmbătă la 0,9945 – 1,0036 dolari. Piața de peste Ocean s-a închis la 1,0015 dolari, scăderea monedei dolarului fiind influențată de temerile că economia SUA nu va avea capacitatea de a ocoli recesiunea.

În piața locală, cursul dolarului american a crescut de la 4,8284 la 4,9376 lei.

Moneda elvețiană, care are un statut de „refugiu” în perioadele economice tulburi, s-a apreciat joi până la 0,9531 franci/euro, ceea ce a făcut ca media ei să atingă un nou record de 5,1459 lei. Marcările de profit de a doua zi au coborât cursul 5,1260 lei.

Scăderea vânzărilor cu amănuntul din Marea Britanie, semn că economia ar putea intra în recesiune, a provocat deprecierea lirei sterline la un minim al ultimilor 37 de ani față de dolar (1,1351 dolari), respectiv la un minim al ultimelor 19 luni față de euro. Media stabilită de BNR a scăzut de la 5,6857 la 5,6206 lei, în ședința de vineri.

Moneda britanică ar putea recupera din pierderi, analiștii anticipând o decizie de creștere cu 0,75% a ratei de referință de către Banca Angliei la ședința de politică monetară care se va desfășura joi. În prezent, dobânda este de 1,65%.

Aprecierea monedei americane a afectat cotațiile metalului galben, care au alunecat de la 1.730 dolari, la începutul intervalului, la 1.655 – 1.679 dolari, la sfârșitul lui. Aceasta a făcut ca prețul gramului de aur să coboare vineri la 263,506 lei.

Criptomonedele au avut o evoluție depreciativă la sfârșitul săptămânii, datorată aprecierii dolarului, dar și declarațiilor făcute de reprezentanții administrației Biden referitoare la dorința de întări reglementarea sectorului activelor digitale.

Duminică dimineață, bitcoin se tranzacționa în culoarul 19.846 – 20.120 dolari, după creșterea de marți la aproape 22.800 dolari.

Ether s-a apreciat la începutul săptămânii la aproape 1.800 dolari, dar a scăzut duminică la 1.422 – 1.470 dolari.

articolul original.

Analiza KPMG România: Salariu fix de până la 36.480 de euro pe lună pentru directorii companiilor listate la Bursă

15 September 2022 at 13:58

Un raport KPMG în România relevă pentru prima dată mixul de remunerare a directorilor executivi, financiari si non-executivi ai companiilor listate la Bursa de Valori, inclusiv tipurile de stimulente sau alte recompense pe termen lung.

 

Analiza KPMG în România “Studiu privind sistemul actual de remunerare a directorilor executivi și a membrilor Consiliilor de Administrație din cadrul companiilor listate” arată că directorii executivi ai companiilor listate la Bursă au, preponderent, un salariu fix ce variază între 72.417 RON (aprox. 14.480 euro) și 2.188.771 RON pe an (aprox. 437.750 euro), adică între 1.200 euro și 36.480 de euro pe lună, în vreme ce directorii financiari încasează între 162.043 RON (aprox. 32.410 de euro) și 1.370.313 RON (aprox. 274.060 euro ) pe an, undeva între 2.700 și 22.840 de euro pe lună – o retribuție anuală între 40% și 100% din salariul unui director executiv. În ceea ce privește directorii non-executivi sau financiari, jumătate încasează un salariu mai mare decât cel al unui director financiar, iar jumătate mai mic. De asemenea, analiza KPMG arată că doar jumătate dintre companiile listate la Bursă acordă o formă de compensație variabilă, aceasta nedepășind o treime din totalul remunerației anuale, în general.

”Anul 2022 a marcat o premieră în istoria companiilor listate la Bursa de Valori București: remunerațiile primite de conducătorii companiilor listate au devenit publice, conform unei Legi ce transpunea o Directivă europeană intrată în vigoare în august 2021. Diverse obligații de raportare pe acest subiect erau în vigoare pentru anumite companii și înainte de această modificare legislativă (cum ar fi cele din sectorul financiar), însă informațiile erau prezentate într-o formă agregată, nu pentru fiecare beneficiar în parte. Analiza KPMG relevă pentru prima dată mixul de remunerare practicat de companii, tipurile de recompense variabile acordate, inclusiv tipurile de stimulente pe termen lung sau raportul comparativ al retribuțiilor directorilor”, declară Mădălina Racovițan, Partener Consultanță Fiscală, Head of People Services, KPMG în România.

Potrivit informațiilor publice analizate, companiile care fac parte din BET (cele mai tranzacționate companii de pe Bursă) ocupă prima jumătate a clasamentului: totalul remunerației fixe primite de un director executiv (CEO) din aceste companii reprezintă o treime (33%) din totalul remunerației tuturor celorlalte companii. Întrucât anumite companii din BET lipsesc din analiza noastră din cauze obiective, este posibil ca procentul agenților economici care își recompensează directorii executivi cu salarii peste medie să fie chiar mai mare.

Dacă raportăm remunerația fixă anuală primită de directorii executivi la dimensiunea companiei, observăm că există o corelare directă între salariul CEO și mărimea companiei – salariul crește odată cu creștere dimensiunii companiei. Există, însă, și câteva situații excepționale de companii care plătesc o remunerație fixă anuală mică comparativ cu dimensiunea companiei (496.830 RON – 99.367 euro, versus venituri anuale ale companiei de 29.738.633.465 RON – 5,9 miliarde euro), în timp ce altele își răsplătesc directorii cu sume mari prin raportare la dimensiunea companiei (1.386.348 RON – peste 277.000 de euro, versus venituri anuale ale companiei de 70.053.713 RON – puțin peste 14 milioane de euro).

Companiile din BET plătesc o remunerație fixă anuală către CEO corelată (cu o excepție) sau chiar scăzută comparativ cu dimensiunea companiei.

Studiul privind sistemul actual de remunerare a directorilor executivi și a membrilor Consiliilor de Administrație din cadrul companiilor listate mai arată că doar jumătate dintre companiile listate la Bursă acordă o formă de compensație variabilă și, în aceste cazuri, aceasta nu depășește 30% din totalul remunerației anuale, în general.

”Având în vedere atribuțiile directorilor executivi și luând în considerare bunele practici internaționale, remunerația variabilă ar trebui să dețină un procent mai însemnat. Aceasta recompensează performanța, iar un sistem de remunerare în care partea variabilă are o pondere mai mare este de preferat cu atât mai mult în cazul companiilor listate la Bursă. Bunele practici privind remunerația variabilă în companiile listate (și nu numai) propun un sistem de remunerare variabil cu cel puțin două componente: pe termen scurt, de regula un an (de exemplu, bonusul anual, decontat de cele mai multe ori în numerar, limitat la remunerația fixă anuală, corelat cu performanța companiei și individuală pe termen scurt) și pe termen lung (minim trei ani, decontată de regulă în acțiuni sau într-o combinație de acțiuni și numerar, limitată la de două sau trei ori remunerația fixă anuală, corelată cu performanța companiei și individuală), care are scopul de a alinia interesele directorului cu performanța companiei pe termen lung și cu interesele acționarilor”, amintește Mădălina Racovițan.

Trebuie menționat că nu există uniformitate în modul de raportare a remunerației variabile: unele companii au evidențiat sumele efectiv plătite în anul 2021, altele sumele care se referă la performanța pentru anul 2021 sau anterior anului 2021, dar care au fost plătite sau urmează să fie plătite în anul 2022. De asemenea, unele companii au exprimat în bani valoarea acțiunilor primite, în timp ce altele au menționat doar numărul de acțiuni acordate.

În ceea ce îi privește pe directorii financiari, salariul fix anual al unui CFO variază între 162.043 RON (32.410 euro) pe an și 1.370.313 RON (274.060 euro) pe an. Ca în cazul CEO, directorii financiari ai companiilor din BET (cele mai tranzacționate companii) primesc retribuții fixe ce îi poziționează în jumătatea de sus a clasamentului. De asemenea, remunerația fixă anuală primită de directorii financiari ai companiilor parte din BET reprezintă mai bine de jumătate (aprox 51%) din totalul remunerației tuturor CFO din toate companiile analizate. Întrucât lipsesc șapte companii din BET din analiza noastră, este posibil ca procentul să fie chiar mai mare.

Dacă raportăm remunerația fixă anuală primită de CFO la dimensiunea companiei (exprimată prin totalul veniturilor înregistrate în perioada de referință, anul 2021), observăm și în acest caz că există o tendință ascendentă și o corelare între salariul CFO și mărimea companiei (salariul crește o dată cu dimensiunea companiei). Și în cazul CFO există câteva situații excepționale: există companii care plătesc o remunerație fixă anuală mică raportat la dimensiunea companiei, dar și un agent economic care își plătește CFO cu o remunerație fixă anuală mare comparativ cu dimensiunea companiei (779.145 RON – 156.000 de euro, versus venituri anuale per companie de 68.882.181 RON – 13,7  mil. euro). Și în acest caz (cu o excepție), companiile din BET plătesc o remunerație fixă anuală catre CFO corelată sau chiar redusă, comparativ cu dimensiunea companiei.

Cât privește remunerația fixă anuală primită de un CFO versus cea primită de un CEO, din analiza noastră rezultă că remunerația fixă anuală a unui CFO reprezintă între 40% și 100% din remunerația fixă anuală a unui CEO. Mediana este 67%, iar, în trei companii, remunerația fixă anuală primită de CFO este egală cu cea a unui CEO (două dintre aceste companii fac parte din indicele BET).

Totodată, studiul KPMG arată că există 17 directori financiari (CFO) care au primit o formă de remunerație variabilă în 2021. În toate cazurile (cu o singură excepție), remunerația fixă reprezintă minim 50% din totalul remunerației (mediana este 72%). Cât privește procentul remunerației variabile din remunerația fixă, sumele sunt foarte diferite, dar trei companii acordă remunerație variabilă în același cuantum cu remunerația fixă anuală.

Mădălina Racovițan avertizează asupra unui aspect important observat în urma analizei – doar 14 companii menționează în rapoartele lor detalii care țin de ESG – factori de mediu, sociali și de guvernanță corporativă. Dintre acestea, doar patru oferă informații mai detaliate și una singură oferă informații relevante privind corelarea remunerației conducătorilor cu îndeplinirea unor indicatori de performanță privind ESG.

”Companiile trebuie  să accelereze eforturile în această direcție, nu doar prin prisma responsabilității pe care o au față de societate, ci și ca răspuns la presiunile investitorilor, ale clienților sau ale schimbărilor legislative. La nivelul Uniunii Europene există în pregătire o nouă Directivă ce vizează guvernanța corporativă și care va institui obligativitatea conectării sistemelor de bonusare pentru conducerea companiilor cu atingerea țintelor de sustenabilitate”, a conchis Racovițan.

Despre KPMG

KPMG este o organizație globală de firme independente de servicii profesionale care furnizează servicii de audit, consultanţă fiscală şi în domeniul afacerilor. Ne desfăşurăm activitatea în 145 de ţări şi aveam la finalul anului financiar 2021 aproape 236.000 de angajaţi în firmele membre din întreaga lume. Fiecare firmă KPMG este din punct de vedere legal o entitate separată şi distinctă si se descrie ca atare. KPMG International Limited este o societate privată engleză cu răspundere limitată la garanții. KPMG International Limited și entitățile sale nu oferă servicii pentru clienți.

În România şi Republica Moldova, KPMG îşi desfăşoară activitatea în cadrul celor şase birouri din Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Iaşi, Timişoara şi Chişinău. În prezent dispunem de un număr de peste 1000 de profesionisti, atât cetăţeni români, cât şi străini.

articolul original.

Euro a revenit la 4,90 lei

12 September 2022 at 04:47
image

Perioada de apreciere a leului, care a beneficiat de o serie de factori favorabili, s-a încheiat la sfârșitul săptămânii trecute. Lunea trecută, cursul euro a scăzut la 4,8215 lei, minimul ultimilor doi ani și jumătate, iar cotațiile au atins un minim de 4,8020 lei, ceea ce a făcut ca BCE să calculeze o cotație de 4,8198 lei/euro.

Următoarele ședințe au adus creșterea euro, odată cu înmulțirea ordinelor de cumpărare din partea importatorilor, care trebuie să achite achizițiile din cursul verii.

Vineri, tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,87 – 4,904 lei ceea ce a făcut ca BNR să stabilească o medie de 4,8936 lei, iar BCE a calculat o cotație de 4,9019 lei.

Presiunea pe curs se va menține și în zilele următoare, datorită deficitului de valută din piață. Conform INS, în primele șapte luni ale anului, deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) a fost de 18,768 miliarde euro, mai mare cu 5,882 miliarde euro decât cel înregistrat în perioada similară din 2021.

Nivelul exporturilor va avea de suferit din cauza încetinirii economiilor din zona euro, principalul partener comercial al României.

În scenariul macroeconomic central pe termen scurt revizuit al Băncii Transilvania, economia națională ar putea crește cu ritmuri anuale de 4,4% în 2022, pentru a încetini în 2023 la 2,4%, pe fondul deteriorării climatului macroeconomic din zona euro și a erodării venitului real disponibil al populației. PIB ar urma să crească cu 4,6% în 2024.

Aprecierea leului din ultimele săptămâni va încetini ritmul de creștere a inflației, iar în aceste condiții, dobânzile interbancare au cunoscut o scădere ușoară. La aceasta a contribuit și avertismentul guvernatorul BNR care a spus că ele au „sărit calul”.

Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut la 7,92% față de 7,93%, la începutul săptămânii trecute.

Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât la finalul perioadei la 8,08% față de 8,10% la debutul intervalului.

Indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a încheiat săptămâna la 8,23% față de 8,26%, valoare stabilită lunea trecută.

BCEdecis joi, în cadrul celei de a șasea ședință de politică monetară din 2022, majorarea ratei de referință de la 0% la 0,75%, cu scopul de a stopa inflația, care a crescut în august la 9,1%. Instituția a majorat previziunile pentru dinamica anuală a prețurilor de consum la 8,1% în 2022, 5,5% în 2023 și 2,3% în 2024, motiv pentru președintele BCE, Christine Lagarde, să semnaleze noi majorări ale dobânzii de referință pe termen scurt.

Decizia a influențat evoluția euro. După o scădere la 0,9877 dolari, minim al ultimilor 20 de ani, moneda unică a crescut vineri la 0,9995 – 1,0112 dolari și a închis ziua peste Ocean la 1,0045 dolari.

La noi, cursul monedei americane a atins un maxim de 4,9031 lei dar a încheiat perioada la 4,8528 lei.

Cursul francului elvețian a crescut de la 4,9487 la 5,0703 lei, iar cel al lirei sterline a fluctuat între 5,5911 și 5,6378 lei.

Prețul gramului de aur a crescut de la 267,7230 lei, la începutul perioadei, la 269,4270 lei, la sfârșitul ei, după ce metalul galben s-a apreciat la 1.712 – 1.729 dolari/uncie.

articolul original.

Timișești-proiecte vitale pentru comuna

9 September 2022 at 12:15
image

Administrația locală a comunei Timișești a reușit în ultimii ani să realizeze o serie de proiecte vitale pentru comunitate, în ceea ce privește creșterea nivelului de trai și a condițiilor civilizate pentru cetățeni. Investiții cum ar fi gazul, dispensar nou, grădiniță sau blocuri ANl sunt doar câteva dintre proiectele cu care primarul Vasile Mărculeț se mândrește. Unele dintre cele mai importante proiecte care s-au finalizat în ultima perioadă sunt:

  1. Reabilitarea şi modernizarea dispensarului uman existent la nivelul comunităţii a  reprezentat o prioritate fundamentală pentru administrația locală pentru a putea oferi un spaţiu mai generos și totodată pentru a permite creșterea numărului de servicii medicale oferite. Totodată, s-a realizat dotarea acestuia cu echipamente medicale specifice care să permită în timp creșterea capacităţii de investigație și de tratare medicală la nivelul comunităţii și creșterea numărului de medici de specialități diferite. Îmbunătăţirea continuă a serviciilor de asistenţă medicală reprezintă un deziderat continuu pe termen imediat, mediu și pe termen lung. Grija administraţiei pentru calitatea vieţii și pentru calitatea actului medical este fundamentală pentru existenţa și dezvoltarea armonioasă a unei comunităţi. Investiția a fost finanțată cu fonduri  guvernamentale având o valoare de aproximativ 3.000.000 lei.
  2. Tot din fonduri guvernamentale, s-a obţinut finanţare pentru proiectul Construire Grădiniță cu program prelungit în localitatea Plăieşu, proiect finalizat tot anul acesta. Valoarea totală a investiţiei este de peste 2.000.000 lei.
  3.  De asemenea, anul acesta, s-a finalizat un proiect finanțat prin fonduri europene pentru Construirea unei platforme pentru gestionarea gunoiului de grajd. În cadrul acestui proiect s-au achiziționat și utilaje: un tractor, două remorci, încărcător frontal, vidanja.
  4. Un alt proiect de suflet pentru primarul comunei a fost Amenajarea unui teren de sport în sat Dumbrava”, proiect în valoare de 816.726,18, din care aferenți proiectului finanțat prin FEADR – 765.843,18 lei. Terenul de sport este realizat integral și dat în folosință.
  5.  Dacă vorbim despre infrastructura rutieră, putem spune că s-au finalizat lucrările de asfaltare pentru străzile principale din satul Dumbrava. Investiţia se ridică la o valoare de aproximativ 5.000.000 lei,  din care 278.000 lei reprezintă confinanţare de la bugetul local, respectiv asfaltarea mai multor drumuri comunale şi săteşti din satul Timişeşti, inclusiv drumul  între Timişeşti şi Zvorăneşti pentru care comuna beneficiază de 1.000.000 euro- fonduri nerambursabile obţinute prin AFIR

    Satisfacția de a face ceva pentru comunitate

    Vasile Mărculeț, primarul comunei Timișești: “Atunci când mi-am propus să candidez pentru funcția de primar m-am gândit că voi purta pe umeri o mare responsabilitate și că nu îmi va fi ușor. Dar nu am renunțat atunci când mi-a fost greu, pentru că îmi doresc să las ceva în comuna noastră, niște realizări de care să fiu mândru atât eu, cât și cetățenii. Cea mai mare satisfacție a mea și a colegilor mei din primărie este atunci când obținem proiecte din orice sursă de finanțare și atunci când investițiile încep să prindă contur. Vreau să mulțumesc cetățenilor comunei care mi-au fost permanent alături și au înțeles că lucrurile frumoase și valoroase nu se fac peste noapte, să mulțumesc colegilor mei din primărie care se implică și muncesc pentru această comună, și nu în ultimul rând familiei mele care mă înțelege atunci când îmi petrec puțin timp alături de ea. A fi primar nu este ușor dar satisfacția realizării unor proiecte necesare comunei îți dă puterea să mergi mai departe”.

  6.  

     Proiecte în implementare

    -Introducerea sistemului de gaze naturale la nivelul întregii comunităţi şi racordarea în timp a tuturor gospodăriilor de pe raza comunităţii reprezintă un deziderat obligatoriu de atins pentru perioada imediat următoare. Implementarea acestui proiect necesită o investiție de aproximativ 10,528,094.19 lei, suma  pentru care s-a depus solicitare de finanţare prin Programul National de Investiţii „Anghel Saligny”. Cofinanţarea de la bugetul local va fi de 161,726.95 lei.
    – În cadrul Programul National de Investiţii „Anghel Saligny” s-a depus o Cerere de finanțare pentru o rețea de drumuri comunale și sătești pentru care s-a obținut o finanțare în valoare de 8.645.000  lei. De asemenea pentru acest proiect va fi alocată și o suma de 464,100 lei de la bugetul local, cu titlu de cofinanțare.
    -Tot prin Programul National de Investiţii „Anghel Saligny” s-a obținut o finanțare în valoare de 18.000.000 lei pentru obiectivul de investiții “Extindere rețea de canalizare în satele Dumbrava și Plăieșu în comuna Timișești, județul Neamț”. Cofinanţarea din bugetul local pentru acest proiect este de 659.250 lei.– În cadrul Planului Național de Redresare şi Reziliență, până în acest moment, s-au depus doua Cereri de finanţare – “Renovare integrată a blocurilor de locuințe din comuna Timișești”, proiect în valoare de
    6.912.420,88 lei, respectiv pentru „Dezvoltarea sistemului de management local prin implementarea unor infrastructuri inteligente la nivelul Comunei Timișești”, proiect în valoare de 1.929.910.

De asemenea, există și o serie de proiecte depuse pentru finanţare în cadrul AFM, cum ar fi:
– Creșterea eficienței energetice și gestionarea inteligentă a energiei la Grădinița Dumbrava din comuna Timișești, valoarea investiției este de aproximativ 2.800.000 lei din care 450.000 este valoarea contribuției proprii.
–  Modernizarea sistemului de iluminat public în comuna Timișești, valoarea investiției este de aproximativ 1.180.000 lei din care 190.000 lei este contribuţia proprie.
–  Amplasare stații de reîncărcare pentru vehicule electrice în Comuna Timișești, valoarea investiției este de aproximativ 238.000 lei din care 47.000 lei este valoarea contribuţiei proprii.
– ”Construire locuințe pentru tineri destinate închirierii, în sat Timișești, având regim de înălțime P+3E cu 24 unități locative” este un alt proiect care se apropie cu paşi repezi de finalizare. Obiectivul de investiţii are o valoare de aproximativ 5.000.000 lei şi este finanţat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, prin Agenţia Naţională pentru Locuinţe. Valoarea cofinanţării din bugetul local pentru acest proiect este de aproximativ 525.000 lei.
– Construirea, înființarea de locuințe protejate pentru persoanele aflate în categorii de risc sau pentru persoanele vulnerabile are o adresabilitate nu numai la nivel local dar şi la nivel regional. Pentru această categorie de persoane există din păcate o expunere foarte mare la aceste riscuri și această categorie de populaţie este la momentul actual una destul de mare. Din acest motiv se dorește construirea unui Centru social în satul Zvorănești, proiect ce are o valoare de aproximativ 1.100.000 lei și va fi finanțat integral din bugetul local.

C.T. Sturzu

articolul original.

Ministrul Sănătății vrea relocarea ICUTR Cluj

5 September 2022 at 11:33

Corpul de control al Ministerului Sănătății a descoperit mai multe nereguli, între care funcționarea Institutului într-un spațiu necorespunzător, iar potrivit Planului de conformare, până la finalul anului 2024, acesta ar trebui relocat.

La șase luni după numirea, cu scandal, în funcția de manager interimar, a lui Dan Sîmpălean, și la trei luni după adjudecarea postului de manager, prin concurs, de către fostul manager interimar, Cornelia Bălănean, ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a dispus un control la Institutului Clinic de Urologie și Transplant Renal (ICUTR) Cluj-Napoca, în perioada 20-24 iunie, iar luni au fost prezentate rezultatele verificărilor.

Potrivit unui comunicat remis presei de minister, o echipă mixtă de control a Ministerului Sănătății și Direcției de Sănătate Publică Județeană Alba, a verificat ICUTR din Cluj-Napoca, iar în urma acestuia s-au identificat mai multe nereguli, între care funcționarea unor secții într-un pod, fără ieșire de urgență și aviz de securitate la incendiu, precum și funcționarea întregului institut într-o locație „necorespunzătoare din punct de vedere al spațiului în care funcționează, în raport cu prevederile Ordinului Ministrului Sănătății nr. 914/2006, cu completările și modificările ulterioare”.

În urma verificării investiţiilor pentru perioada 2000–2022, echipa de control a indicat faptul că procedurile de achiziţii au fost licitaţii deschise şi într-o măsură mai mică proceduri simplificate, iar aceste proceduri s-au desfăşurat online cu respectarea legislației în vigoare privind achizițiile publice.

A constat însă că ICUTR Cluj-Napoca funcționează și în prezent, aşa cum a făcut-o de la momentul înfiinţării în 2002, fără ca în documente să figureze schimbarea de destinaţie a spaţiului, din „pod neamenajat” în secţii de spitalizare cu paturi, fără să dispună de o ieşire în caz de urgenţă (conform legislaţiei în vigoare) şi, fără să aibă autorizaţie/aviz de securitate la incendiu, se mai arată în comunicatul MS.

De asemenea, s-a constatat că actuala locație a ICUTR este necorespunzătoare din punct de vedere al spațiului în care funcționează, în raport cu prevederile Ordinului Ministrului Sănătății nr. 914/2006, cu completările și modificările ulterioare, iar conform „Programului cadru de conformare pentru perioada 2022-2024, este necesară relocarea ICUTR într-un spațiu care să asigure toate condițiile necesare desfășurării activității medicale și a circuitelor funcționale conform legislației în vigoare, cu termen 31 decembrie 2024”.

În timpul în care echipa mixtă de control se găsea în perioada de elaborare a raportului de control, conducerea ICUTR a trimis o adresă Ministerului Sănătății prin care solicita avizarea „Declaraţiei privind realizarea Planului de conformare la Autorizaţia Sanitară de Funcţionare”, dar „răspunsul Ministerului Sănătății a fost unul negativ”, în acord cu cele rezultate din documentele puse la dispoziţia comisiei mixte de control de către reprezentanţii ICUTR Cluj-Napoca, precizează MS.

În concluzie, Ministerul Sănătății a dispus ca în baza controlului echipei mixte, „managerul trebuie să constituie o comisie de cercetare administrativă care să cerceteze cauzele care au dus la situația actuală și să identifice persoanele responsabile. De asemenea, comisia de cercetare administrativă va evidenția și cuantumul amenzilor plătite de institut, sumă care trebuie recuperată de la persoanele responsabile”.

Context

La începutul lunii martie, la conducerea Institutului a fost numit, cu delegație, Dan Sîmpălean, pe care angajații unității medicale l-au primit cu proteste, iar Consiliul de Administrație a ICUTR Cluj-Napoca i-a solicitat ministrului Rafila, printr-un memoriu, să-l revoce, întrcât acesta „a făcut obiectul mai multor articole de presă, din care rezultă suspiciunea unor probleme de integritate și moralitate ale acestuia”, iar odată cu revocarea acestuia să fie numită în funcția de manager interimar fostul director financiar-contabil Cornelia Bălănean, care a condus institutul timp de 9 luni, cu rezultate financiare bune.

La rândul său, Sîmpălean s-a plâns ministrului că atunci când s-a prezentat la ICUTR pentru a-și lua postul în primire s-a confruntat cu o reacție negativă din partea Corneliei Bălănean și a directorului medical Silviu Moga, ambii foști manageri interimari, care i-ar fi spus că nu este binevenit în instituție și i-a cerut ministrului Alexandru Rafila să trimită Corpul de Control al Ministrului Sănătății la institut, întrucât după ce ar fi constatat mai multe nereguli, a fost amenințat cu bătaia.

La finalul lunii martie, postul de manager a fost scos la concurs, iar în luna mai, Cornelia Bălănean și l-a adjdecat cu nota 9.41, în timp ce dosarele contracadidaților Dan Ștefan Sîmpălean și Daniela Dumitrache au fost respinse de Comisia de concurs, pentru nerespectarea criteriilor de prezentare a proiectelor de management.

Pe de altă parte, la Cluj va fi construit un Centru Integrat de Transplant pentru care, președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, anunța la finalul lunii august că s-a demarat licitația pentru execuția lucrărilor. „Intrăm într-o nouă etapă, extrem de importantă, cu această investiție prin intermediul căreia vom construi, la Cluj, unicul Centru Integrat de Transplant din țară și din Europa de Sud-Est. Vom face tot ceea ce ține de noi pentru ca etapele procedurale să se deruleze într-un ritm alert, astfel încât construcția acestui obiectiv medical ultramodern, de o importanță aparte atât pentru județul Cluj cât și pentru întreaga Românie, să fie finalizată în maxim trei ani. Acest spital va trata pacienți din toată țara”, se menționează într-un comunicat al CJ Cluj.

Centrul va dispune de 12 săli de operaţie şi chirurgie, zone de Imagistică şi Unităţi de Primire a Urgenţelor, laboratoare, unitate de transfuzii şi recoltare sânge, zonă de Terapie Intensivă, cabinete medicale şi săli de cercetare, saloane, heliport şi nu numai.

Primul centru de transplant multiorgan din România va avea 277 de paturi, din care 88 pentru transplant renal, 72 pentru transplantul de plămân, respectiv câte 36 de paturi pentru transplantul de cord şi cel hepatic.

Proiectul, a cărui valoare se ridică de 200 milioane de euro, va fi finanțat prin PNRR.


articolul original.
❌