ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 9 December 2022Ultimele Stiri

Realități și culise la Spitalul Județean Neamț (VI)

9 December 2022 at 12:00
image

“Mesagerul de Neamț” își propune să prezinte săptămânal câte o secție a Spitalului Județean de Urgență Piatra-Neamț. Demersul vine în ideea în care considerăm că este momentul unei apropieri între cei care produc actul medical și beneficiari. Se vorbește foarte mult despre spital, dar de multe ori doar la nivelul instituției sau al Consiliului Județean. De aceea vrem, în măsura în care există deschidere, un dialog cu șefii de secție, cei care gestionează direct activitatea medicală. Hematologia este doar un compartiment, situat la etajul IV al spitalului vechi, clădirea de patrimoniu ce are bulină de risc seismic ridicat. De fapt, cele 15 paturi ocupă cam o treime din palier și, ca restul clădirii, este prezervată, fără mari investiții la interior. Cu toate că îngrijește mii de pacienți cu boli grave, Hematologia are un singur medic și minim de personal. Dr. Diana Georgiana Butură este singurul medic din județ și a reușit, în sfârșit, în vara aceasta, să redea circuitului medical 3 spații, pe propria cheltuială.

– Știu de la managerul Alexandru Filimon că în vară ați văruit singură secția, cum așa?

Știți foarte bine că pe hol, la etajul 4, tavanul era plin de igrasie încă de acum 3-4 ani. După ce a plecat colega mea în Franța, în vara lui 2019, am rugat conducerea dacă se poate anumite zone din secție să fie renovate sau văruite, cu echipă din spital, dar plătesc eu. Însemna să închidem secția două săptămâni. Am întrebat și epidemiologul, și Direcția de Sănătate Publică Neamț și mi s-a spus să mai așteptăm, că se rezolvă. S-a rezolvat cel puțin pentru Hematologie, dar la sfârșit, înainte să ne întoarcem noi aici, când domnul manager a reușit să renoveze băile și tavanul din tot holul. Era ceva, pentru că într-o secție de hematologie tot ce înseamnă igrasie este un risc în plus de infecție. Pacientul hematologic este în deficit imun sever atât prin boală, cât și secundar prin chimioterapie. Ulterior, când s-a pus problema să revin în pavilionul vechi, știți că am stat în timpul pandemiei la Oncologie, am vorbit cu managerul, dacă pot să renovez toată secția. Mi-a zis că-i foarte greu cu banii, dar să căutăm niște fonduri. Ei, nu era timp de asta, aveam salonul 4 grav afectat de mucegai, mai erau și alte spații și i-am zis domnului manager să-mi dea o echipă și eu am cumpărat varul. Asta a fost în vară, totul a durat două zile și așa am reușit să fac funcțional salonul 4, două cabinete și măcar am rezolvat igrasia. Sunt de 5 ani aici, nu vreau să-l laud pe domnul manager, dar este printre puținele perioade în care chiar am simțit ajutorul, în afară de atunci când au fost manageri interimari medici la rândul lor. Dar mai sunt multe de făcut în secție și am mers să cer ajutor la mai multe firme din Neamț, sper să se rezolve, fiindcă am promisiuni.

– Sunteți singurul medic, din tot județul, care e situația în rest pe parte de personal?

Vorbeam de ajutor și iată că anul acesta s-au angajat o asistentă și 3 infirmiere. Eu fac cereri de ani de zile. Este o diferență între posturile normate și aprobate de 4 posturi, pe care aștept să mi le deblocheze Consiliul Județean. Din ianuarie aștept, pentru că, în mod normal, 8 asistente nu sunt suficiente pentru munca și pacienții noștri, chiar dacă este compartiment doar de 15 paturi. Sunt foarte multe foi de zi de făcut, foarte mulți pacienți, foarte multe rețete, foarte multe internări, cazuri foarte grave, eu sunt și în policlinică.

– Mai știți câte referate ați trimis anul ăsta?

Nu știu. La un moment dat trimiteam lunar, apoi s-au blocat angajările. Voi relua, acum în decembrie, să fiu pregătită pentru începutul de an. Un singur om în plus este important. La mine este și problema timpului, nu reușesc tot timpul să fac hârtiile, fiindcă nu pot să refuz pacientul. De asta insist și vreau o secție curată și igienizată, măcar. Știu că la modul ideal, pacienții au nevoie de o secție nouă, cu maxim două paturi în salon, cu baie la fiecare salon, pentru a limita infecții intraspitalicești. Nu mai vorbim de camere cu aer filtrat și altele care se fac în țară doar în secțiile de transplant și leucemii acute. Dar, totuși, sunt un singur medic la atâția pacienți, ar trebui conform normei să aibă 4 medici. Măcar un coleg dac-aș avea, ar fi super, super bine. Suntem foarte puțini, în general, specialitatea e foarte grea. A fost scos un post la concurs mai demult, de medic primar, n-a venit nimeni, a fost scos apoi post de medic specialist, la fel. Poate ar trebui transformat în post de rezident în ultimul an…

– Situația mi se pare gravă, dacă ne gândim și la ce fel de pacienți sunt cei pe care îi îngrijiți.

Hematologia încearcă și de foarte multe ori zic eu că și reușește diagnosticul, tratamentul atât al bolilor nononcologice, cum sunt anemiile, foarte frecvente,  hemofilia sau alte boli nononcologice, trombofiliile la gravide. De partea cealaltă, în secție predomină pacientul onco-hematologic și acesta este cel mai sensibil pacient. În pandemie acești pacienți au avut acces neîngrădit la servici medicale, la tratament, ăsta a fost un lucru bun.

– Sunt mai multe cazuri după pandemie?

Oricum, pandemia și-a spus cuvântul asupra tuturor, dar eu văd o izbucnire a unor cazuri atât oncologice, cât și nononcologice. În această perioadă chimioterapia nu s-a oprit niciodată, cu tratamentul oncologic am mers aproape normal. În schimb, unor pacienți pur și simplu le-a fost frică, unii au renunțat la terapie. Dar, în luna august, am avut în jur de 200 de internări. Am avut și zile cu 20 de internări. Dacă mă uit în registru, anul acesta avem până acum, fără luna decembrie, 1.507 pacienți. Anul trecut puțin peste 1.500, dar anul trecut am fost cu secția în Oncologie și m-au mai ajutat colegii mei, abia așa am reușit și eu să răsuflu un pic și le mulțumesc. Și dacă adaug și policlinica, unde sunt programări și pe luna martie anul viitor, cred că situația e clară. Foarte mulți din pacienți trebuie revăzuți lunar, alții la 3 luni, sunt pe care-i văd de 3 sau 4 ori pe lună, pentru că așa e schema de chimioterapie sau pentru că e la început și vreau să-l văd până îl pun relativ pe o linie de plutire. Consultațiile sunt foarte frecvente și asta impune o anumită rigoare când îi chem la evaluare, ca să am cât mai puțini pacienți care ajung cu complicații severe. Iar pacienții diagnosticați cu boală onco-hematologică vor fi măcar 5 ani, dacă nu toată viața supravegheați de medicul hematolog.

– Mai știu și că sunteți un medic care vă zbateți să aduceți la Piatra-Neamț cele mai bune și noi combinații terapeutice.

Da, m-am străduit ca și pacientul din județul Neamț să aibă acces la cele mai noi tratamente, conform protocoalelor terapeutice. La limfoame, de exemplu, este o combinație de 3 medicamente din care unul e nou, practic combinația este nouă. Anul acesta am reușit să lucrez și să am pacienți și în programul de boli rare, cu trombocitopenie imună idiopatică. Este al treilea program pe care îl susțin, pe lângă programul de oncologie și programul de hemofilie. Dar mi-este greu pentru că nu reușesc mereu să fac toate hârtiile la timp. Câteodată ești pusă în situația să te întrebi: ce tratez, urgența sau te gândești și la tratamente? Hârtiile durează, aprobările durează, achizițiile durează, uneori sunt aduse din afară, se prelungește totul, uneori când vine sunt stocuri foarte mici, nu ajunge în toată țara. Într-un final am reușit, vedem ce se va întâmpla din decembrie, se face achiziție centralizată de minister. Probabil o să mai fie probleme la achiziții, pe sfârșitul și începutul de an și până primește spitalul bani pe programe, majoritatea tratamentelor sunt foarte, foarte scumpe. Cu CAS lucrurile merg repede, avem răspuns foarte bun, dar mai sus ne împotmolim la un moment dat, cum a fost pe hemofilie, că am recerut suplimentare de fonduri și aștept răspuns. Cu toată lumea cu care vorbesc, chiar și recent la ultima conferință de hematologie, toți spun că vor fi mari probleme de aprovizionare. Eu sper din tot sufletul să nu fie, ar fi foarte trist.

– Totuși, ce puteți face, că au mai fost sincope?

Sunt situații în care sun în farmacie sau distribuitorul. Dar când știi sigur că îți dispare terapia din farmacii, atunci trebuie schimbat tratamentul, dacă și protocolul terapeutic îți îngăduie acest lucru. E foarte greu să-ți faci treaba, pe lângă faptul că încerc să rezolv un caz, sunt foarte multe de rezolvat pe lângă. Am foarte mare șansă că pacienții au început să mă înțeleagă, pentru că văd la ce oră vin și la ce oră plec.

– Suntem la moment de bilanț, ce vă doriți pentru anul ce vine?

Un coleg. Asta și pentru mine, și pentru pacienți. Rar mai văd muntele, dar reușesc în câte un week-end, am și eu nevoie să-mi reîncarc bateriile. Aș avea și mai mult timp liber să mai bat pe la uși, să reușesc din sponsorizări să le fac cadou pacienților o secție renovată, igienizată ca la carte, ca să pot să ne protejăm pe toți. Dacă ar fi să aleg încă o dată, tot Hematologia aș face, de aceea vreau să fac ceva pentru pacienți. Pe parte de tratament au tot ce le trebuie la Piatra-Neamț. Chiar am avut un caz care a vrut să se trateze în străinătate, iar în urma discuțiilor cu medicii i-au spus să rămână la Piatra-Neamț, fiindcă aici sunt aceleași terapii ca în afară. Colaborez foarte bine și cu Institutul Regional de Oncologie Iași, cărora le mulțumesc zi și noapte pentru că tot ce nu pot să fac aici ca diagnostic trimit acolo și aici se întoarce pentru terapie. Mă ajută și cu tratamente, când sunt sincope. Îmi doresc să primim acreditarea, asistenta șefă Geanina Popa se ocupă și este foarte implicată. Și le doresc pacienților mei să fie sănătoși!

A consemnat Cristina IORDACHE

articolul original.

Luni se recepționează lucrările la Spitalul orășenesc Bicaz

9 December 2022 at 10:31
image

Spitalul orășenesc “Sfântul Ierarh Nicolae” Bicaz a fost reabilitat și eficientizat termic cu finanțare europeană prin Programul Operațional regional 2014-2020. Lucrările au început în 2020 și tocmai au fost finalizate. Însă, pe ultima sută de metri, a mai apărut o sumă de aproximativ 600.000 de lei care a rezultat ca diferență de preț între ceea ce era prevăzut în proiectul inițial la costurile materialelor de construcție și creșterile de preț apărute pe parcursul derulării efective a lucrărilor. Cum, între timp, au apărut și precizări legislative care permit modificările de costuri în astfel de proiecte, primarul Nicolae Sălăgean a solicitat sprijinul financiar al Consiliului Județean Neamț. În ședința de îndată de joi, 8 decembrie, a fost adoptată cu unanimitate de voturi hotărârea prin care Primăria Bicaz primește 594.640 lei din fondul la dispoziția CJ Neamț pentru susținerea programelor de dezvoltare locală. Banii provin din cota de 6% sume colectate suplimentar ca impozit pe venit de către finanțe și puse la dispoziția CJ Neamț.

“Lucrările vor fi recepționate luni, 12 decembrie. Acum, pentru că au apărut aceste diferențe de preț la costul materialelor de construcții și între timp au fost emise și precizările legislative legate de procedură, am solicitat această sumă de la bugetul județului. Eu, încă primar al orașului Bicaz, la al treilea mandat, am solicitat sprijin la Consiliul Județean Neamț pentru acoperirea fondurilor necesare ajustărilor de prețuri la acest proiect. În rest, noi avem contract de finanțare semnat între primărie și Ministerul Dezvoltării. Au apărut aceste necesități de ultim moment, spre sfârșitul proiectului, din partea constructorului de a depune la beneficiar, care este UAT Bicaz, documente din care să rezulte că au utilizat niște materiale de construcții ale căror prețuri au crescut. Ultima formă a legislației din România precizează că pentru situații de acest gen se pot realiza ajustări de prețuri. Au apărut aceste documente la noi și noi a trebuit să încercăm să găsim resursele financiare necesare pentru a acoperi această diferență față de ceea ce a fost inițial prevăzut în proiect și în contractul de finanțare. Acești bani sunt doar pentru aceste aspecte. Există acceptul legal de a se ajusta acești ban ce reprezintă prețurile la materialele de construcție utilizate”, a precizat primarul orașului Bicaz, Nicolae Sălăgean.

Prin proiect a fost realizată nu numai anveloparea pereților clădirilor, ci și înlocuirea totală a acoperișurilor clădirilor spitalului, refacerea instalațiilor electrice, a instalațiilor de alimentare cu agent termic și a fost realizat un sistem de producere  a agentului termic  pentru încălzire modern, cu pompe de căldură care vor asigura agentul termic necesar pentru încălzirea spațiilor, pentru producerea apei calde și care este cuplat cu un sistem de baterii solare. Spitalul din Bicaz a fost închis o bună perioadă de timp, între timp clădirile acestuia deteriorându-se. (Angela Croitoru)

articolul original.

Arsene s-a trezit în prag de sărbători: vrea bani de la fondul de rezervă al Guvernului

9 December 2022 at 10:19
image

La finalul ședinței de îndată a Consiliului Județean Neamț de ieri, 8 decembrie, la punctul diverse, consilierul PNL Valentin Stavarache a întrebat care sunt noutățile legate de podul de la Luțca.

Președintele Ionel Arsene i-a răspuns: “Cu podul de la Luțca sunt noutăți. S-a finalizat SF-ul (studiul de fezabilitate – n.r.) pentru demolare. Sper ca săptămâna viitoare să facem un proiect de hotărâre, împreună cu Prefectura, să-l trimitem la Guvernul României ca, din fondul de rezervă, să ne dea suma necesară pentru a-l termina. Și, în paralel, mergem cu SF-ul pentru construirea unui pod nou”.

Ca o justificare a faptului că proiectul propus de PNL pentru același pod nu a ajuns pe ordinea de zi a ședinței din 28 noiembrie, Ionel Arsene a adăugat: “Când noi făceam deja proiectul, e ca și cum dumneavoastră ați veni și ne-ați spune: Dom’le, faceți ședință ordinară! Și eu vă spun: Dar, facem ședință ordinară. Ar trebui prima dată să întrebați. Eu vă spun doar ceea ce fac”.

Despre mascarada prin care au fost ignorate proiectele propuse de secretarul general al județului, Daniela Soroceanu, a venit cu o serie de explicații care se doreau clarificări: “Pe data de 5 decembrie le-am comunicat inițiatorilor, domnului Stavarache, domnilor Acatrinei, Ghineț, Buhușanu, Apopei și doamnei Isciuc faptul că dânșii au renunțat la proiectele dumnealor, nemaisusținându-le, nealegând nici una dintre variantele transmise. Pe data de 21 noiembrie v-am transmis câte două variante pentru cele două inițiative. Dumneavoastră și ceilalți consilieri care ați inițiat proiectul, nu ați susținut nici una dintre variante. Așa cum am transmis în nota de ședință și vi s-a transmis pentru ședința din 28, din data de 22 noiembrie când s-a făcut convocarea ați scos-o din acțiune”.

Cei șase consilieri PNL au venit cu două propuneri pentru Luțca, una de construire a unui pod de pontoane cu finanțare de la Ministerul Apărării Naționale și o alta legată de finanțarea unui SF pentru construirea unui pod nou. Detalii găsiți AICI. Practic, inițiativa lor a fost preluată de cei din conducerea executivă a județului. (Angela CROITORU)
articolul original.

TARCĂU Raportul primarului Manole-Dănuț FÎRȚALĂ către comunitate

9 December 2022 at 06:00
image

„Stimați cetățeni,

Acum mai bine de doi ani am participat la alegerile locale din comuna Tarcău cu dorința de a schimba și îndrepta în bine foarte multe lucruri. Nu am ajuns primar, ca să beneficiez  de anumite favoruri și avantaje, ci să realizez ceea ce alții, înaintea mea, nu au reușit. Suntem o comunitate mică, o mână de oameni, cum ar spune un muntean de-al nostru, dar supărarea mea este uriașă, datorită  faptului că eforturile făcute în folosul oamenilor din ultimii ani își găsesc nuanțe negative în viziunea unora și, mai ales, a acelora care au lucrat pompieristic și fără milă cu banul public în administrația locală Tarcău. De aceea, vă informez că am fost nevoiți să refacem toate proiectele europene, ca să se poate finanța. Anterior, acestea nu erau primite la nicio instituție pentru a primi fonduri. Din păcate, sunt acuzat că am irosit banii comunității. Pentru cei care nu pot dormi noaptea din acest motiv, îi informez că nu a fost plătit nici măcar un leu, iar firma care a realizat refacerea proiectelor va primi onorariul «la succes», mai bine spus, atunci când vom primi finanțarea. În schimb, ceilalți, dinaintea mea, au cheltuit bani fără nicio noimă și fără rezultat. Cui folosesc toate aceste acuzații, pe care mi le adresează unii și care nu se mai opresc de o vreme?  Evident, lor, celor care vor să revină în fruntea comunei și pe care au secătuit-o în anii trecuți.

Oameni buni, în fața acestor atacuri nu voi ceda și nici nu voi face un pas înapoi. Vorbesc despre aceste lucruri, pentru a informa corect  comunitatea locală, de a arăta, alb pe negru, cum este situația. Sunt un om cu frică de Dumnezeu, iar pentru mine cuvântul, vorba rostită au o însemnătate aparte. De aceea vă spun că a atrage fonduri europene și guvernamentale implică  eforturi considerabile, pe care unii care mă atacă nu o fac doar de dragul lovitului. În spate sunt interese mari, pentru că această comună are  resurse importante.
Am depus proiecte de finanțare pe toate axele posibile, ceea ce alții nu au făcut. După o vreme, o să se vadă și munca noastră, însă  mai avem  puțin de așteptat.

Am spus și voi repeta la nesfârșit: pentru mine campania electorală s-a terminat imediat după alegerile locale din 2020.

De aceea,  repet ceea ce am spus și cu alte ocazii. Sunt profesor de meserie, îmi iubesc profesia, dar vreau să rămână ceva în urma mea atunci când electoratul local nu o să mă mai vrea în funcția de primar. Acum, îmi place ceea ce fac și realizez că faptele bune trebuie să fie numai în folosul oamenilor. Acestea sunt și dorințele localnicilor, dar și cele ale Celui de Sus. Am credința că oamenii de la munte au un discernământ aparte și că pot realiza ceea ce a fost și ceea va fi în viitorul apropiat. Am traversat doi ani foarte grei. Am venit la primărie în plină pandemie, iar din februarie acest an a început  războiul din Ucraina, care ne-a marcat pe toți. Prețurile cresc de la o zi la alta, iar bugetele sunt atât cât sunt. Cu siguranță, va fi și mai greu în viitorii ani.

Cu toate acestea, proiectele pe care le voi consemna în acest material  sunt rodul muncii noastre, al unei echipe de specialiști și salariați din Primăria Tarcău, cărora le mulțumesc din suflet. Toată munca depusă zi de zi are ca scop îmbunătățirea calității vieții în comuna noastră. Este nedrept să arunci cu piatra în cel care îți vrea binele, care muncește pentru tine. Din nefericire, nu toți au acest crez lăsat de Bunul Dumnezeu.

Pentru mine, cel mai important este inima și sufletul omului și nu partidele politice. Numai că atunci când lucrurile decurg bine în privința proiectelor, unii vor să ne dezbine și să spună că unii sunt peneliști sau pesediști. Vreau doar atât, să ne judece Dumnezeu după faptele, vorbele  și gândurile  noastre”.

Prof. Manole-Dănuț FÎRȚALĂ , primarul comunei Tarcău

  1. ”Modernizare drumuri de interes local, în Comuna Tarcău, județul Neamț” – Programul Național de Investiții Anghel Saligny.
  2. ”Dezvoltarea, modernizarea și dotarea infrastructurii operaționale din cadrul Școlii Gimnaziale Iulia Hălăucescu, Comuna Tarcău, județul Neamț” – Programul Operațional Regional 2014-2020

3.”Reabilitare și modernizare  cămin cultural, sat Tarcău, Comuna Tarcău, județul Neamț” – Programul Național Pentru Dezvoltare Rurală – PNDR, Măsura 7.6

  1. ”Înființare Sistem de alimentare cu apă potabilă și canalizare menajeră, cu stație de epurare satele Tarcău, Straja, Comuna Tarcău, județul Neamț”

5.”Reabiiitare, modernizare și dotare Muzeu Iulia Hălăucescu, Comuna Tarcău, județul Neamț” – Programul Național Pentru Dezvoltare Rurală – PNDR, Submăsura 19.2

  1. ”Grădiniță cu program normal, localitatea Tarcău, Comuna Tarcău, Județul Neamț” – Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) – etapa a II-a
  2. ”Creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public”

8. ”Amplasare stații de reîncărcare pentru vehicule electrice în Comuna Tarcău, județul Neamț”.

articolul original.
Ieri — 8 December 2022Ultimele Stiri

BOTEŞTI De Ziua Națională a României, două spectacole de ținută

8 December 2022 at 16:00
image

Ziua Națională a României a fost sărbătorită în comuna Botești într-o ambianță aparte. Au fost organizate două programe artistice, unul la Barticești, celălalt la Nisiporești. De la aceste acțiuni nu au lipsit directorul Cleopatra Brîndușa Bursuc și primarul Georgeta Blaj. Participanți au fost cu toții, chiar dacă sunt copii la grădiniță sau  elevi la clasele de gimnaziu. Participanții au oferit momente de înaltă ținută, cu un caracter profund  patriotic. În ambele locuri a fost intonat Imnul de stat al României, ”Deșteaptă-te române”. Au fost omagiate marile figuri ale istoriei poporului român, de la Unirea de la 1859, Războiul de Independență (1877-1878), continuând cu Primul Război Mondial și Marea Unire de la 1918.

Nu a fost omisă înscăunarea Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria, la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918. Tot la acea dată a avut loc și Marea Adunare Populară din acest oraș cu delegații din toate zonele locuite de români. După cele două spectacole, elevii, dascălii și primarul comunei au mers în coloană și au depus coroane de flori la superbele monumente ale eroilor din comună. De remarcat, în ultimii ani, administrația locală a dat o importantă deosebită monumentelor eroilor, cel de la Barticești fiind refăcut, iar la Nisiporești a fost construit unul nou. Manifestările prilejuite de Ziua Națională a României au dat tonul altor activități care se desfășoară, de obicei, în luna decembrie, totul culminând cu împodobirea bradului de Crăciun, venirea Moșușui cu sacul de daruri, dar și trecerea dintre ani. Sunt evenimente la care participă toată suflarea sistemului educațional local, inclusiv părinții și reprezentanții administrației locale.

* prof. Cleopatra Brîndușa BURSUC, directorul Liceului Tehnologic Nisiporești: ”La spectacolul prezentat, au fost momente extraordinare. Felicitări copiilor și cadrelor didactice, felicitări tuturor. La mulți ani România, la mulți ani români! Sper, din tot sufletul, că voi, elevii, niciodată nu veți uita. Vom simți românește oriunde ne vom afla. Mă bucur că tradiția este la ea acasă, mă bucur că suntem împreună acum. Mulțumesc doamnei primar pentru prezență și pentru sprijin în tot ceea ce înseamnă educație la nivel local. Ușa domniei sale a fost deschisă tot timpul pentru noi, ca școală. Am analizat și am căutat tot timpul soluții împreună. Ceea ce se va realiza în viitorul apropiat, atât la Barticești, cât și la Nisiporești, vor arăta dorința tuturor de a rezolva problemele acestui sistem educațional la nivel local. Mulțumesc încă o dată doamnei primar, dar și membrilor Consiliului Local pentru atenția acordată educației.  Am colaborat pe parcursul acestui an calendaristic foarte bine cu toate instituțiile locale, și mă refer la  Dispensarul uman, biserici, Postul local de Poliție și toate celelalte entități la nivel local. De asemenea, am avut o colaborare aparte și cu părinții, cei care își pun toată încrederea în cadrele didactice din școlile noastre. Și pentru că nu peste multă vreme vom intra într-un nou an, urez succes copiilor și dascălilor, realizări pe măsură și sănătate tuturor. La mulți ani!”  

* ing. Georgeta BLAJ, primarul comunei Botești: ”Felicit copiii de la cele două școli din comună, care au prezentat spectacolele de Ziua Națională a României. La fel și cadrelor didactice,  personalului de la unități, care au grijă să nu lipsească nimic celor mici. La mulți ani tuturor! Îmi aduc aminte cum, în primele zile ca primar, am avut o discuție foarte interesantă cu doamna director, în baza căreia și astăzi depunem eforturi pentru modernizarea continuă a școlilor din comună. Până acum, am reușit, pe etape, să dezvoltăm infrastructura pe toate planurile. Au fost modernizate spațiile școlare, inclusiv cele  de la grădinițe, am construit trei baze sportive moderne, la Barticești, Nisiporești și Botești. Mai mult, a fost construit din temelii atelierul școlar de la Liceul Nisiporești și multe altele. Acum se construiește un nou gard la Școala Barticești, iar în viitorul apropiat vom demara un mare proiect pentru  reabilitarea și modernizarea clădirii Liceului Tehnologic Nisiporești. La toate acestea remarc faptul că unitățile au băi moderne, apă curentă, canalizare și, mai nou, gaz metan.  Deocamdată, școlile sunt încălzite cu material lemnos, care este ceva mai ieftin, dar vom vedea ce se va întâmpla în anii următori. Acum, în prag de sărbători, Moș Crăciun va oferi cadouri tuturor copiilor aflați în sistemul educațional din comună. La fel de important este că administrația publică locală este alături de școală, de cadrele didactice, personal și părinți. Toate eforturile noastre au ca scop dezvoltarea comunei, a instituțiilor locale, inclusiv unitățile școlare din satele noastre. Anii care vor urma vor aduce noi investiții în comună, și mă refer la rețele de apă și canalizare, asfaltare de drumuri și modernizarea instituțiilor locale. Vor fi multe de făcut, dar examenul cel mai greu a fost cu rețeaua de alimentare cu gaze naturale din toată comuna. Acum se fac branșamentele la rețele. Urez un an bun tuturor, multă sănătate, iar copiilor succes la școală!”  (Rep.)
articolul original.

Febra Schengen. Aderarea României, între plus și minus

8 December 2022 at 14:02
image

Alex Milcev, Partener, liderul departamentului de Asistenţă fiscală şi juridică, EY România

Mai devreme sau mai târziu, se va întâmpla ceea ce România își dorește de cel puțin 15 ani și se pare că acum este cel mai aproape de momentul aderării la Spațiul Schengen, întrucât chiar acum se discută despre aderarea a trei țări membre UE: România, Croația și Bulgaria.

Este posibil ca, de data aceasta, cererea de aderare a țării noastre să fie aprobată, deși Austria, prin ministrul său de Interne, încă se opune acestui demers. Cert este că acum par că sunt întrunite condițiile pentru un vot favorabil, iar dacă Austria își va schimba poziția (este nevoie de acordul unanim al tuturor țărilor membre), România ar putea deveni parte a acestui acord.

Pe scurt, Schengen este o zonă de circulație liberă în Europa, care permite cetăţenilor din țările europene agreate – Acordul a fost semnat în anul 1985, în localitatea Schengen (Luxemburg), de unde și numele acestuia – să circule liber pe teritoriul și între aceste țări. Nu dispar total controalele la frontieră, dar sunt realizate pe baza unor criterii bine definite, ceea ce înseamnă fluidizarea traficului în vămi, atât pentru persoane fizice, cât și pentru companii. Normele după care sunt realizate controalele sunt cuprinse în Codul frontierelor Schengen.

Dacă România va fi acceptată în spațiul Schengen, este evident că aceste norme vor trebui aduse în legislația națională, adoptate și implementate intern. Ceea ce vede toată lumea și, prin urmare, este și subiectul dezbaterilor naționale din aceste zile, sunt avantajele, evidente, pe care le vom avea ca stat membru al acestui spațiu. Este vorba, înainte de toate, despre fluidizarea și rapiditatea trecerii frontierelor, pentru că se reduc mult timpul și birocrația aferentă verificărilor documentelor în vamă. Cu noile norme, accesul românilor, dar și al mărfurilor care pleacă ori tranzitează România, va fi mult mai ușor. Ceea ce va fi un avantaj major, contribuind inclusiv sau mai ales la accelerarea schimburilor comerciale. Partea despre care se vorbește mai puțin în aceste zile, poate chiar mai importantă vizavi de avantajele aderării, se referă la consecințele pe piața internă a forței de muncă. Dacă au fost acordate permisele de muncă aprobate la sfârșitul anului trecut, în România s-ar putea să lucreze circa 100.000 de cetățeni străini, din afara UE. În cazul aderării, este probabil că o bună parte dintre aceștia ar putea alege să emigreze în alte state europene, astfel că România s-ar putea confrunta, în scurt timp, cu o nouă criză pe piața forței de muncă, abia ameliorată, odată cu valul de muncitori asiatici care lucrează acum în domenii deficitare, precum agricultură, construcții, horeca.

Pe de altă parte, am putea asista chiar la înăspriri ale regimului de muncă pentru străinii din afara UE – permise de muncă și de şedere, de exemplu – dat fiind că, la o eventuală acceptare a României în Spațiul Schengen, acestea vor fi aspecte reglementate pentru tot spaţiul Schengen, la care România va trebui să se alinieze. Astfel că, vor urma inerente schimbări și pe acest palier, asupra cărora autoritățile române încă nu au făcut vreun anunț.

Este cert, însă, că vom avea de-a face cu un aspect mai puțin bun pentru piața forței de muncă locală, întrucât străinii vor avea posibilitatea să plece în țările europene dezvoltate, unde pot găsi condiții mai bune, și materiale, și financiare. Deficitul accentuat al forței de muncă se va traduce inevitabil în creșteri salariale care, la rândul lor, vor pune presiune pe costul bunurilor și serviciilor în piață şi, deci, vor genera un impuls inflaționist peste cel pe care îl avem deja.

Chiar dacă, în cazul aderării, nu vom asista la o plecare în masă imediată, este clar că România se va confrunta cu acest fenomen și este obligatoriu ca autoritățile române să găsească rapid soluții de menținere a forței de muncă existente în țară și de aducere a unei forțe de muncă suplimentare. Să nu uităm că, de exemplu, planurile de investiții ale PNRR se bazează pe premisa disponibilității unei mase semnificative de muncitori în țară, care poate să ducă la bun sfârșit toate proiectele asumate până în 2026 (altfel, riscăm să rămânem și fară bani și fară investiții).

În loc de concluzie, am putea spune că aderarea la Spațiul Schengen vine pentru România și cu plus și cu minus. Cheia ar fi să găsim soluțiile prin care să profităm la maximum, economic și social, de avantaje și să reducem prin măsuri rapide și eficiente efectele negative inerente acestui pas.

articolul original.

Eveniment – Lansarea publicației „Ecoul munților”

8 December 2022 at 14:23
image

O publicație pentru zona de munte a județului Neamț, scrisă de oamenii locului, despre tradiții, despre realități, despre performanțe şi lucruri frumoase de demult şi de astăzi – „Ecoul Munților” – a fost lansată marți, 6 decembrie, la Durău, la Hotel „Pelerinul”. Peste 80 de persoane au fost alături de echipa care a pregătit primul număr și lansarea. Au fost prezenţi oameni din administrație, profesori și învățători, oameni de afaceri, invitați din județul Harghita (comunele învecinate), rapsozi, cântăreți, oameni de cultură, toți bucurându-se de o adevărată manifestare artistică. Au cântat şi recitat Gheorghe Filip, Ilie Alexandru, Marius Coşerariu, Elena Ropotoaia, Cosmin Caia, Ilinca Subcinschi, George Sărluceanu, Dumitrina Erhan, Marius Popovici. Şi, bineînţeles, „Ceata lui Vasile cel Mare” din Grinţieş, buciumaşii săi, fiind, de altfel, imaginea-simbol a revistei.

În primul număr au fost 50 de articole, 34 de autori şi 85 de fotografii. Direcția spre care se îndreaptă publicația este una lesne de înţeles pentru cititor, una care nu pune accent pe polemică şi politică. Revista va fi cu apariţie lunară şi echipa redacţională speră la cât mai multe ediţii tipărite cu sprijinul nemijlocit al cât mai multor colaboratori, abonaţi sau cumpărători ai revistei. Redactor șef al publicației este cunoscutul istoric, prof. dr. Daniel Dieaconu.  Mesagerul de Neamț are bucuria de a fi alături de noua publicație.

V. Bălănescu

articolul original.

Urmează două zile de coșmar: urgențele din zona Roman aduse la UPU Piatra-Neamț

8 December 2022 at 12:53
image

Lucrări la generatorul care alimentează Centrul de Primire a Urgențelor Roman fac imposibilă activitatea și cel puțin vineri și sâmbătă bolnavii care sună la 112 vor fi aduși la UPU Piatra-Neamț. Situația este una de forță majoră și indiferent de volumul de muncă de la UPU, conducerea Spitalului Județean de Urgență Piatra-Neamț nu poate refuza solicitarea omologilor de la Spitalul Municipal de Urgență Roman. O dată fiindcă o impune legea, cazurile majore trebuind să primească asistență medicală de urgență, apoi fiindcă moral spitalul Piatra-Neamț trebuie să întoarcă ajutorul oferit de spitalul Roman în ultimii doi ani. Problema este că UPU nu prea poate face față unui număr și mai mare de pacienți din cauza spațiului limitat de care dispune. „Condițiile noastre sunt aceleași, dar nu se pune problema, pacienții gravi din zona Roman vor fi direcționați la noi vineri și sâmbătă. Avem medicamente și materiale sanitare, asta e cel mai important, avem personal, ne descurcăm două zile”, declară dr. Brîndușa Elena Pavlidis, șefa UPU-SMURD Neamț. Detalii despre situația la zi din UPU Piatra-Neamț puteți reciti aici  ).

Situația este cunoscută la nivelul autorităților încă din 30 noiembrie așa că SJU Piatra-Neamț a avut timp să se pregătească pentru acest moment. Dr. Maria Andrici, managerul spitalului Roman face apel la nemțenii din zonă să înțeleagă că vineri și sâmbătă vor ajunge la UPU Piatra-Neamț doar bolnavii foarte gravi care cer ajutor la 112. „Vă aducem la cunoștință că în  perioada 9.12.2022-10.12.2022 , la Spitalul Municipal de Urgență Roman vor avea loc lucrări de execuție, înlocuire post transformare în anvelopa și MCAV și lucrări de racordare la rețeaua publica de distribuție. Conform adresei nr. 1719671/30.11.2022 a Inspectoratului pentru Situații de Urgență Neamț și a Hotărârii Comitetului Județean pentru Situații de Urgență din data de 5.12.2022, vă informăm că Spitalul Municipal de Urgență Roman își reduce activitatea medicală în perioada 9.12.2022-10.12.2022, astfel încât Compartimentul de Primiri Urgențe Roman nu va prelua urgențele medicale care se vor adresa Serviciului 112 și nici prezentările directe în spital. Vă rugăm să apelați Serviciul 112 doar în caz de URGENȚĂ MAJORĂ  deoarece toate cazurile vor fi preluate de Serviciul de Ambulanță și REDIRECȚIONATE către Spitalul Judeţean Piatra Neamț. Ne cerem scuze pentru disconfort, dar vă asigurăm că toate aceste lucrări sunt benefice pentru a crește siguranța pacienților, aparțonătorilor și a personalului SMU Roman”, precizează managerul SMU Roman în postarrea de pe pagina oficială de socializare.

Cristina Iordache

articolul original.

BĂLŢĂTEŞTI Sărbătoarea Marii Uniri marcată la Şcoala Gimnazială

8 December 2022 at 12:52
image

Luni, 28 noiembrie, la Școala Gimnazială din comuna Bălțătești, Sărbătoarea Marii Uniri a fost marcată așa cum se cuvine în cadrul unei manifestări intitulate „Să ne unim sub steagul tricolor!” La eveniment, pe lângă profesori, părinți și elevi au participat viceprimarul Mircea Ciudin, consilierii locali Gheorghe Timofte și Mihai Gavriloae, doamna Crina Agafiței, reprezentantul părinților în Consiliul de Administrație al școlii.

Activitatea a început cu o slujbă religioasă oficiată de preoții din comună, Mihai Anghel, Ioan Duma, Marcel Bizubac, Vasile Găneanu, după care au urmat alocuțiunile prof. Daniela Ivan, directorul școlii și ale profesorului de istorie Dionisie Savin.

Programul artistic intitulat „Buchet de flori de ziua Țării noastre”, susținut de elevii școlii, a impresionat auditoriul. Corul de copii din Bălțătești, condus de prof. Mariana Anghel și Corul de copii din Valea Seacă, condus de prof. Irina Livica, scenetele elevilor de la școala din Valea Seacă, coordonați de Maria Otilia Pralea, dansurile populare ale elevilor coordonați de profesorii din învățământul primar Narcisa Vartic și Liliana Pavel au creat o atmosferă tipic românească, iar prestațiile celor mici au fost apreciate la scenă deschisă.

La finalul activității a avut loc și o expoziție cu exponate realizate manual de către elevi (semne de carte și suveniruri), iar banii strânși de pe urma vânzării acestora vor fi donați către un copil din comună ce provine dintr-o familie cu nevoi speciale. Un moment special a fost și cel al relansării ediției aniversare a revistei școlii „Mugurii Speranței”, sub coordonarea prof. Mariana Anghel.

Prof. Daniela Ivan, directorul școlilor din Bălțătești, ne-a declarat: „A fost o activitate emoționantă în care ne-am implicat cu toții, profesori și elevi. O activitate reușită, de care suntem cu toții mândri. Copiii au fost răsplătiți  pentru prestația lor cu dulciuri, fructe și sucuri. Vreau să mulțumesc tuturor profesorilor și elevilor pentru modul cum s-au pregătit și prezentat în fața oaspeților noștri, vreau să mulțumesc părinților pentru sprijin și domnului viceprimar Mircea Ciudin pentru implicare și prezența sa la această activitate. Domnul profesor de istorie Dionisie Savin a prezentat celor de față o adevărată lecție de istorie despre Marea Unire de la 1 Decembrie 1918”.

La rândul său, Mircea Ciudin, viceprimarul comunei Bălțătești, ne-a spus: „Am dat cu mare bucurie curs invitației doamnei director la această manifestare frumoasă și cu încărcătură patriotică. M-au impresionat copiii prin modul cum s-au implicat și au învățat atâtea poezii și cântece. Vreau să felicit profesorii coordonatori, elevii și conducerea școlii pentru reușita acestei activități. Voi fi permanent alături de școlile din comuna noastră, alături de elevi și de învățământul din localitate, pentru că sunt de părere că cea mai mare investiție a unui om, a unei administrații și chiar a unui stat este în copii, în elevi, în tineri. Acesta este viitorul unei nații. Iar comuna noastră are copii și tineri frumoși, talentați și deștepți. Cinste profesorilor și cinste lor, elevilor!”.

O contribuție semnificativă la organizarea evenimentului au avut-o și prof. Diana Alexandra Ungureanu, consilier educativ și prof. Elena Tamara Iosub, alături de profesorii pentru învățământul primar Alina Elena Roban, Ana Ciudin, Daniela Rotaru, Maria Aron, Iuliana Irimia, Alexandra Gliga și Beatrice Roșu.

(C.T. STURZU)

articolul original.

Opinia Mesagerului / Rotativa, porcul și Cizmarul

8 December 2022 at 10:00
image

Așteptarea inversării sensului acelor ceasornicului alianței care ne bântuie de o vreme, intr‐un fel ne aduce aminte de o rocadă de acum trei decenii în urmă, când Moș Gerilă a fost schimbat în ultima săptămână a lui `89 în Moș Crăciun. Doar că astăzi, asistăm la încordări de mușchi și palme discrete pe ecranele televizoarelor, definitiv compromise pentru cei ce mai cunosc câte ceva, dar nu spun că‐s mai chitroși la neuron. A revenit moda cu „în ziare să ne tăiem, în televizoare să ne îngropăm“. De ce? S‐au uitat listele negociate și procesul care trebuia să fie unul simplu ‐ unde a fost unul din partidoi, vine unul de la partidul lui Johannis și invers sau vițăvercea. Vițăvercea ca vițăvercea, dar nu‐i bun. Două ministere care merg brici, sub bagheta înțeleaptă a social-democraților (sic!), riscă să se ducă de râpă sub cazmaua deontologilor de dreapta (sic! sic!). Cel puțin așa susține cârmaciul de la Buzău, care‐i gata să lase de la el, numai să rămână Grindeanu la niște butoane, ca să mai aibe cu cine să schimbe o vorbă pe la vreo ședință, după ce va fi uns premier și primit la Cotroceni pentru un amabil schimb de curtoazii ornate cu scrâșnete duioase de molari, în caz că există și nu‐s sub tratament. Acuma s‐o vedea. Domnul Ciucă nu‐i Rareș Bogdan și a dovedit că la el cuvântu‐i cuvânt. Odată ce s‐a semnat protocolul și acolo scrie negru pe alb ce și cum, apoi așa rămâne. Cu excepția ordinelor ierarhic superioare, care poate schimba și cu 180 de grade o evoluție vădit similară unui partid unic, coagulat în jurul interesului general, de a face bine, să nu fie rău.

La drept vorbind, ne‐am cam obișnuit cu actuala formulă a executivului, unde sunt câțiva care se agită, iar restul freacă telefoanele, în lipsa unei mente cumsecade. Serios. Noi trebuie să facem rost de bucate pentru Crăciun, ca nu cumva să ne scadă colesterolul ori glicemia, că râde Europa de noi. Doar n‐o să așteptăm să ne taie porcul Virgil Popescu și Grindeanu să‐l pârlească. Nu. Și unde mai pui că trebuie să căutăm atenți purcelul, să nu pățim ca un vecin de al meu care a crezut că anii porcului sunt asemănători cu ai cailor, de‐o cumpărat un porcan de vreo trei ani care s‐a dovedit a fi și greu de ucis, dar și greu de mâncat, șoriciul acestuia făcând obiectul unei recomandări serioase pentru un pantofar profesionist, în efortul de a face ceva durabil și, evident, bio. Și dacă tot suntem în post, dezlegările la pește sunt mai dese, dar și cu ăsta‐s probleme. Dorada săracului sau amintirea epocii de aur, ați ghicit – merlucius – se scumpește de parcă ar fi păstrăv curcubeu ori vreo salmonidă neconservată. Acum, dacă am întreba o sută de români, în locul lui Cabral, care‐i cel mai bun pește, majoritatea vor spune că‐i cel dat de pomană, după care sigur vin peștii oceanici între care se poate strecura și o conservă. Numai că, să nu uităm, realitatea de a nu avea pește la masă e numai vina noastră, pentru că am preferat să primim pește și nu am făcut o specializare în pescuit, cum ar fi fost normal și de bun simț, conform proverbului chinezesc. Nici la rotativă, care‐i vorba să se manifeste după ce ieșim din iarnă, n-am auzit că are de gând să scoată pescari pe bandă rulantă, România educată fiind rezervată integralelor de volum și suprafață, logaritmilor naturali, nestropiți și neatacați de vreo omidă păroasă, ca să nu mai vorbim de savanții şcoliți tomnatic din cauza celor ce au inventat bacalaureatul când nu trebuia și alte materii făcute să te scoată din zona de confort a averii agonisite, cu trudă, de vreo mătușă Tamara și tot neamul ei cel adormit, amin!

La final, aș zice să‐l lăsăm pe Moș Niculae să deschidă balul cadourilor, să ne facă mai buni în curățatul ciubotelor, dar să nu ne facă cizmari, că am mai trăit cu unul o epocă de aur și ne‐o ieșit pe nări. Pe mai încolo. (GD Patraucean)

articolul original.

Sindicaliștii reclamă bugetul Educației și pichetează Parlamentul

8 December 2022 at 08:28
image

Gabriel Ploscă, liderul Sindicatului Liber din Învățământ Neamț și vicelider al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ declară că propunerea de buget pentru Educație nu este așa de acoperitoare pe cât susține ministrul Ligia Deca. Este concluzia la care s-a ajuns la ședința Consiliului Național al Liderilor de aseară, 7 decembrie, când s-a decis declanșarea protestelor. „Miercuri vom picheta Parlamentul, este ziua când se va dezbate legea bugetului pe 2023. Am primit aprobare pentru 200 de oameni, vom fi acolo în primul rând din cauza bugetului. Într-adevăr, e un pic mai mare decât cel din acest an, cu un miliard lei, adică doar 5,1%, ceea ce nu acoperă nevoile din sistem, nici salariale, nici de infrastructură. Dacă va fi adoptat acest buget, înseamnă o alocare de doar 2,1% din PIB, cel mai scăzut nivel. Protestăm și față de creșterea de 10% ca să se ajungă la salariul maxim prevăzut în grilă, o creștere medie de 4,3% practic, dar noi ar fi trebuit să avem salariile din grilă mai demult!”, declară Gabriel Ploscă.

Imagini de la protestul sindicaliștilor din decembrie 2021 pe aceeași temă

În viziunea ministrului Ligia Deca, proiectul de buget al Educației pe anul viitor este suficient, urmând ca pe măsură ce vor fi adoptate noile legi ale Educației, promise pentru anul 2023, să solicite fonduri în plus. „Mergem pe varianta din proiectul de buget, acesta fiind acoperitor pentru funcționarea normală a sistemului de învățământ în anul următor, pe actuala lege. În momentul adoptării noilor legi, vom solicita actualizarea bugetului în concordanță cu noile prevederi”, a declarat ministrul Educației citată de edupedu. Afirmația se bazează pe cifrele care compun tot bugetul învățământului, prezentate în comunicatul de presă de aseară, în care detaliază absolut toate finanțările, nu doar strict bugetul estimat al Ministerului Educației, care este de de 32.529,5 milioane de lei, adică doar 2,1% din PIB.

Publicăm mai jos comunicatul ME integral:

„Bugetul pentru învățământ prevăzut pentru anul 2023 este de 49.509 milioane de lei, respectiv 3,2% din PIB.

În aceste condiții, bugetul învățământului pentru anul 2023, pe toate sursele de finanțare, este mai mare cu 6.032 milioane de lei față de execuția preliminară pentru anul 2022.

Astfel, în anul 2023, cheltuielile cu educația vor avea o pondere de 8,14% în Bugetul General Consolidat (în creștere față de 2022), ponderea raportată la PIB fiind, de asemenea, în creștere: 3,2%, față de execuția preliminară de 3,12%.

Finanțarea învățământului se realizează din mai multe surse, respectiv:

– Bugetul de stat: 34.098 milioane de lei (dintre care prin bugetul Ministerului Educației este cuprinsă suma de 32.529,5 milioane de lei). Celelalte sume sunt cuprinse în bugetele altor ministere care desfășoară acțiuni de învățământ.

Din sumele prevăzute în bugetul Ministerului Educației se asigură:

– Cheltuieli de personal: 23.000 milioane de lei, pentru plata salariilor personalului din învățământul preuniversitar și alte instituții;

– Bunuri și servicii: 95,4 milioane de lei, pentru funcționarea unităților din subordine;

– Transferuri între unități ale administrației publice: 5.948,8 milioane de lei, pentru finanțarea instituțiilor de învățământ superior și altor unități;

– Asistență socială: 427 milioane de lei, sume din care se asigură transportul elevilor și studenților, manuale, competiții școlare și alte acțiuni sociale;

– Proiecte cu finanțare europeană: 750 milioane de lei;

– Burse studenți, burse bani de liceu, bursă profesională și alte acțiuni: 1.187 milioane de lei;

– PNRR: 758,5 milioane de lei;

– Cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă: 160 milioane de lei;

– Cheltuieli de capital: 200,2 milioane de lei;

– Alte transferuri: 2,6 milioane de lei.

– Bugetul de stat – sume defalcate din TVA, prin bugetele locale, respectiv 5.850,4 milioane de lei, dintre care:

  •  101,7 milioane de lei: bunuri și servicii;
  •  605,3 milioane de lei: burse elevi (bursa socială, de merit și de performanță);
  • 500 milioane de lei gratuitate transport local elevi;
  • 262,2 milioane lei: programul-pilot de suport alimentar („masa caldă”) în cele 450 unități de învățământ incluse;
  • 370,2 milioane de lei: Programul pentru școli (lapte, corn, fructe);
  • 523,1 milioane de lei: învățământ particular;
  • 419,8 milioane de lei: drepturi copii cu cerințe educaționale speciale din învățământ de stat;
  • 68,1 milioane de lei: stimulent educațional copii grădinițe.

III. Venituri proprii ale intituțiilor de învățământ superior: 5.356 milioane de lei.

– Bugetele locale din venituri proprii: 4.205 milioane de lei, sume asigurate pentru finanțarea învățământului preuniversitar.

Sumele prevăzute în buget asigură:

➢ plata salariilor personalului din învățământ;

➢ cheltuielile cu bunuri și servicii pentru funcționarea unităților și instituțiilor de învățământ;

➢ plata burselor pentru elevi și studenți;

➢ plata transportului elevilor care nu sunt școlarizați în localitatea de domiciliu, cât și plata transportului studenților;

➢ subvenții cămine/cantine studențești;

➢ finațarea programelor din PNRR;

➢ cheltuieli de capital pentru unitățile/instituțiile din subordinea și coordonarea Ministerului Educației;

➢ finanțarea unităților și instituțiilor din subordine/coordonare.”

Cristina Iordache

articolul original.

Ştire video. Patinoar artificial într-o zonă protejată din Piatra-Neamţ

8 December 2022 at 06:59
image

Partea din contract a Camerei de Comerţ şi Industrii Neamţ, partenerul Primăriei Piatra-Neamţ pentru evenimentul “Piatra lui Crăciun – Tărâmul Moşului” , prevede amenajarea unui patinoar artificial în zona centrală a oraşului. În parteneriat se vorbea chiar despre două patinoare, a rămas doar unul, care funcţionează din data de 1 decembrie şi va rămâne deschis până la sfârşitul lunii ianuarie.

Acesta a fost amplasat în zona istorică protejată a orașului, deasupra unor vestigii, în spatele Bisericii Sfântul Ioan Domnesc și în apropierea Turnului lui Ștefan și a Muzeului de Artă Eneolitică Gheorghe Dumitroaia (fost Cucuteni). Zona, pe lângă faptul că este protejată din punct de vedere legal, este cunoscută şi pentru infiltraţiile existente şi numai de instalații frigorifice şi condensatoare de mare putere nu avea nevoie.

Rocsana Josanu, rămasă la conducerea Direcţiei pentru Cultură Neamţ, după revocarea ordinului prin care urma să asigure interimatul la Constanţa, admite că nu este nimic cultural legat de acest patinoar şi că nu este cea mai bună idee amplasamentul lui, dar ne asigură că este ultimul an când se va mai întâmpla acest lucru.

Firma care a câştigat licitaţia este Piatra Land Parc din Piatra Neamț.

Redactor: Angela Croitoru

Operator Imagine: Bogdan Călian

articolul original.

Horoscop 8-14 decembrie

8 December 2022 at 06:00
image

Berbec

Luna Plină din 8 decembrie susține toate proiectele creative ale nativilor din Berbec. Jupiter își armonizează forțele cu cele ale lui Neptun, luminând Casa subconștientului Berbecilor – un aspect rar în astrologie. Nativii care lucrează creativ vor fi simți cu curent electric creativ. Berbecii au curaj să dezvolte idei artistice, creative, speciale. Luna Plină luminează zodia Gemeni, astfel că nativii se pot decide brusc să încarce mașina și să plece pentru o noapte sau două. Saturn, Soarele și Luna Plină susțin planurile Berbecilor. Luna Plină luminează Casa fraților/surorilor, verișorilor Berbecilor. Unul dintre aceștia vor direcționa acțiunile nativilor.

Taur

Neptun este în formă bună în următoarele 7 luni și va dezvolta viața socială a nativilor din Taur. Jupiter, planeta benefică, se află în comunicare frumoasă cu Neptun, ceea ce este un aspect rar, pozitiv și cu mari oportunități pentru Tauri. Luna Plină din 8 decembrie aduce nativilor din Taur posibilitatea de a câștiga mai mulți bani. Luna Plină primește cadouri de la planeta stabilității și longevității, Saturn. Nativii pot primi o mărire de salariu sau un bonus de sărbători sau un client le aduce un contract bănos. Marte se află în conjuncție cu Luna Plină, aflată în Gemeni, luminând Casa câștigurilor și a economiilor nativilor din Taur. Marte încurajează nativii să cheltuie și să cumpere ceva scump.

Gemeni

Luna Plină din 8 decembrie cade în Gemeni. Ceva de o importanță vitală ajunge la apogeu în următoarele 4 zile de la apogeul Lunii Pline. Marte este în conjuncție cu Luna Plină, astfel că Gemenii nu trebuie să permită nimănui să le afecteze perspectiva pozitivă și simțul obiectivului, a direcției ce trebuie urmată. Marte se opune Soarelui, existând posibilitatea ca nativii să fie verificați de o persoană care are multe argumente. Atenție la raționamente! Saturn discută cu Luna Plină și Marte, iar Soarele susține planurile pe care le aduce Saturn. Gemenii excelează în domenii ca mass-media, literatură, justiție sau relații internaționale.

Rac

Veniturile Racilor sunt o sursă de confort și siguranță în decembrie. Luna Plină din 8 decembrie cade în Gemeni și se află într-o poziție ideală față de Saturn, aflat în Vărsător. Casa financiară a Racilor este vizitată de Saturn. Chiar dacă Saturn reduce fluxul de numerar, unghiul format cu Luna Plină crește șansele ca nativii să primească o sumă consistentă de bani. Bani care pot proveni dintr-un comision sau din vânzarea a ceva scump. Nu este vorba despre creșterea salariului. Neptun formează un unghi greu cu Soarele și Luna Plină, astfel că nativii au nevoie de mai multe informații, pentru a se asigura că vor primi întreaga sumă datorată.

Leu

Luna Plină din 8 decembrie cade în Gemeni și luminează Casa distracției, a prieteniei și a activităților sociale a Leilor. Nativii pot fi invitați la o petrecere sau un eveniment de grup în zilele cu Lună Plină. Saturn este înclinat spre Luna Plină. Leii care se împrietenesc acum sau învață o lecție a vieții, vor observa, în timp, că evenimentele pe care le-au trăit au avut o anumită însemnătate. Neptun se află într-un unghi greu față de Luna Plină, aducând perturbări Casei banilor altor persoane. Se recomandă realizarea unui buget cu simț de răspundere pentru orice eveniment se anunță.

Fecioară

Luna Plină din 8 decembrie cade în Gemeni. Luna Plină și Marte tranzitează Casa reputației și a succesului în carieră a Fecioarelor. Ceva important pentru cariera nativilor este pe cale să se concretizeze în perioada celor patru zile de după 8 decembrie. Saturn se află în tranzit prin Casa lucrului de zi cu zi a Fecioarelor. Luna Plină și Marte primesc influența saturniană, sugerând un succes în carieră. Nativii ating un nivel profesional complet nou. Jupiter se află în tranzit prin zodia Pești, luminând Casa căsătoriei, a parteneriatelor și a colaborărilor de tot felul.

Balanță

Lună Plină din 8 decembrie ce cade în Gemeni, susține acțiunile lui Saturn, ce tranzitează Casa iubirii adevărate a Balanțelor. Pentru nativii care pleacă într-o călătorie, se anunță distracție și relaxare. Nu prea contează motivul călătoriei. Pentru Balanțele care stau acasă, carisma proprie îi scoate, la propriu, din casă. Prietenii, cunoscuții, chiar și colegii de pahar, insistă să petreacă împreună cu Balanțele. Jupiter și Neptun susțin cam tot ceea îți propun nativii. Balanțele care sunt plătiți pentru idei creative, vor avea acum succes.

Scorpion

Jupiter aflat în tranzit prin Pești până pe 20 decembrie îi delectează și răsfață pe nativii din Scorpion. Jupiter luminează acum Casa iubirii adevărate a Scorpionilor. Unii Scorpioni își pot întâlni singura dragoste adevărată la o petrecere sau fiindu-le prezentată. Cei care se află deja într-o relație, se vor logodi sau se vor căsători. Luna Plină din 8 decembrie cade în Gemeni și se referă mai ales la finanțele nativilor pe termen lung. Mai sunt încă multe de făcut până în martie 2023, când Marte părăsește zodia Gemeni și se încheie cu agitația financiară.

Săgetător

Marte aduce energie debordantă în Casa parteneriatelor și a căsătoriei nativilor din Săgetător. Aici intră și partenerii de afaceri, stabilitatea relațiilor de dragoste sau înțelegerea între parteneri. Luna Plină din 8 decembrie cade în Gemeni. Marte forțează nota sub această Lună Plină și aproape că obligă nativii să ia o decizie. Presiunea poate veni de la partenerul Săgetătorilor sau poate emana din interiorul lor. Oricum ar fi, Luna Plină aduce un salt în evoluția nativilor. Starea de bine a nativilor nu este legată doar de stabilitatea job-ului, indiferent de ce cred Săgetătorii.

Capricorn

Marte se află acum în Casa rutinei, a lucrului de zi cu zi a Capricornilor. Nativii sunt destul de organizați, capabili să facă față acestui aflux de muncă. În preajma Lunii Pline, nativii vor finaliza un proiect care a avut o largă  desfășurare. De fapt, este posibil ca nativii să încheie două misiuni, deoarece Luna Plină se află în zodia Gemenilor. Luna Plină din 8 decembrie se referă la toată munca pe care au depus-o nativii până acum. Saturn creează toate condițiile ca munca nativilor să fie foarte bine văzută apreciată, recompensată.

Vărsător

Luna Plină din 8 decembrie cade în Gemeni, luminând Casa iubirii adevărate. Nativii ar trebui să urmărească ce dovezi ale acestei energii magnifice le oferă viața. Această Lună Plină este deosebită, deoarece Saturn se află în Vărsător și formează un unghi foarte avantajos cu Luna Plină. Pentru Vărsători acest aspect se traduce astfel: dacă vor întâlni o nouă persoană, această nouă relație va fi una pe termen lung, poate chiar pentru tot restul vieții. Pentru cei care nu și-au oficializat relația, acum vor fi foarte deschiși și entuziaști pentru a promite că se logodesc sau se căsătoresc. Aceasta este o Lună Plină superbă cu implicații pe termen lung.

Pești

Luna Plină din 8 decembrie cade în Gemeni. Împreună cu Marte, Luna Plină luminează Casa de casă și a familiei. Marte se află aproape de această Lună Plină și va energiza toate situațiile. Poate că nativii se gândesc că vor primi vizita familiei de Crăciun, dar cred că este vorba de unele aspecte imobiliare. Luna Plină primește energii dure de la Neptun, guvernatorul zodiei Pești. Aspect care indică că lipsesc unele informații sau un puzzle care implică probleme imobiliare sau de familie este incomplet. Saturn susține Peștii, sugerând nativilor să aleagă răspunsul practic și realist.
articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

FOTO. Scandal la Tazlău de la o stradă

7 December 2022 at 12:34
image

Câțiva localnici din comuna Tazlău ne-au sesizat o problemă care, în opinia lor, nu pare să aibă rezolvare prea curând. Este vorba de locuitorii de pe strada Peștiosu care se plâng că mai toate drumurile din comună au fost asfaltate, mai puțin această stradă. Câțiva din sătenii care locuiesc în zona cu circa 40 de gospodării ne-au declarat marți, 6 decembrie, că s-au săturat de noroi, dar că autoritățile își pasează problema reciproc. „Primăria zice că e drum forestier și nu poate asfalta, Silvicul zice că e al primăriei și că nu poate asfalta. Uitați-vă cum au acoperit găurile! Numai cât au venit, au lăsat balastrul și au plecat, am ieșit noi cu lopata și am nivelat. De ani de zile e așa și nu se face nimic. Noi știm că drumul forestier începe de la barieră în sus, spre pădure. Este aici, mai sus, pe stânga, dacă urcați, încă o porțiune de drum, vreo 200 de metri, să zic și lângă ultima casă pe dreapta este bariera”, susține un bărbat care a ieșit la poartă când a văzut că facem fotografii. „Am tot spus la Primărie să ne asfalteze și nouă strada, numai aici nu s-a asfaltat, dă vina pe Silvic. Suntem mai mulți de aici care am reclamat. Să ne pună și nouă apă, că suntem în vârstă. Să vedeți ce mizerie este și în cimitir, cum aruncă gunoaiele în pârâu”, adaugă o femeie care locuiește mai la vale.

Strada Peștiosu începe chiar de lângă Mănăstirea Tazlău, trece pe lângă cimitir și urcă până la o frumoasă casă de cărămidă, cu etaj. Un drum de țară compactat, argilos, presărat pe alocuri cu șanțuri și gropi, unele acoperite destul de recent cu pietriș. Casele răsfirate de-o parte și de alta, cele din stânga mai rare acolo unde malul pârâului Peștiosu este îngust, sunt majoritatea case vechi. Au fost renumerotate și au la porți plăcuțe albastre cu numerele înscrise cu alb, iar unele au și câte două numere. La penultima clădire de pe breteaua ce urcă spre bariera forestieră încă s-a păstrat numărul vechi 72 și plăcuța ruginită sub care a fost montat noul număr 35.

Alături este ultima casă înaintea barierei și pe fânăria de la drum sunt două pancarte vechi ale Ocolului Silvic cu două avertismente – unul care interzice pășunatul, amendă 800.000-1.200.000 lei și celălalt care îndeamnă la vigilență la foc.

La Primăria Tazlău, Ion Nechita a abordat subiectul deschis, mai ales că nu-i este străin și a oferit punctul său de vedere, arătând cu degetul spre opoziție, una care îi este ostilă din poziția de primar ales pe lista USR. „Să știți că nu e singura strada neasfaltată, mai sunt circa 11 km în comună. Ce vreau să spun este că eu sunt primul și singurul care a făcut pași foarte importanți pentru a vedea strada Peștiosu asfaltată. Știu despre strada Peștiosu, este o persoană, probabil s-a mai raliat cineva, e clar că sunt oarecum partizani ai adversarilor mei politici implicați în aceste acțiuni. Dar, pentru strada Peștiosu eu n-am găsit absolut nici un proiect în primărie. Toți de până acum, ca să se scuze de ineficiența și incompetența lor și-mi pare rău că trebuie să spun asta, au declarat că strada Peștiosu este drum forestier. Eu am reușit s-o intabulez și să fac un DALI, sunt prevăzute și întăriri de maluri. Am primit aprobare pe proiectul de extindere a sistemului de alimentare cu apă potabilă și canalizare în care am prins și strada Peștiosu. Deci, ordinea este asta: apă-canal, întăriri de maluri și asfaltare”, precizează primarul de Tazlău.

Cu siguranță problemele și soluțiile existente sunt cunoscute și de viceprimarul Adrian Odor și ceilalți 3 consilieri colegi ai PSD, ca și de cei 3 consilieri PNL, nemaivorbind de cei 4 colegi de partid ai primarului USR-ist. De aceea pare inexplicabil cum de localnicii au ales să ne sesizeze, când puteau primi răspuns de la aleșii locali.

Cristina Iordache

articolul original.

A mai rămas o zi până la deschiderea târgului „Piatra lui Crăciun – Tărâmul Moșului”!

7 December 2022 at 12:21
image

Mâine seară dăm startul unei luni de poveste într-o lume de poveste: deschidem porțile Tărâmului Moșului la ora 18:00, când vom porni iluminatul de sărbători din Parcul Central și Curtea Domnească, dar și cele 50.000 de luminițe din Bradul de Crăciun, cel mai înalt pe care l-am avut vreodată la Piatra-Neamț.

Foișorul din Parcul Central se va transforma în căsuța lui Moș Crăciun, unde copiii vor putea să-l întâlnească, să stea de vorbă cu el și să-i vadă pe spiriduși în acțiune, împachetând cadouri. Moș Crăciun îi va aștepta cu câte o surpriză în fiecare zi pe cei mici de la ora 14:00, până seara târziu la ora 20:00.

În fiecare seară, de la ora 18:00, pe scena din centrul parcului vor fi spectacole susținute de artiști locali, ansambluri folclorice, trupe de folk și grupuri de copii, iar prima seară nu va face excepție: vom bucura de cântece tradiționale și colinde împreună cu Grupul Folk EU CRED.

Nicio sărbătoare nu e completă fără bunătăți de sezon, astfel că la căsuțele din Parcul Central veți găsi feluri de mâncare potrivite pentru toate gusturile: de la preparate tradiționale și dulciuri până la vinul fiert aromat care să ne încălzească în serile friguroase de iarnă. Decorațiunile de sărbători vor avea și ele căsuțe rezervate, unde producători locali își vor prezenta cele mai frumoase ornamente pentru acest sfârșit de an.

Primarul Andrei Carabelea: Spiridușii moșului se pregătesc intens pentru Piatra lui Crăciun – Tărâmul Moșului. Mâine seară inaugurăm împreună satul Moșului, care îi așteaptă pe cei mici cu povești, activități și surprize, iar pe cei mari cu preparate tradiționale, decorațiuni făcute cu migală și spectacole în fiecare seară. Anul acesta am gândit un concept nou pentru târgul de Crăciun, care să îmbine tradițiile cu cele mai frumoase povești ale copilăriei și cu atmosfera de neînlocuit a Sărbătorilor de Iarnă. Deschiderea târgului va fi marcată de pornirea iluminatului festiv din oraș și din bradul de la Curtea Domnească, cel mai mare și mai spectaculos pe care l-am avut vreodată la Piatra-Neamț. Haideți să trăim împreună magia sărbătorilor la Piatra lui Crăciun – Tărâmul Moșului!”.

Departament Comunicare, Primăria Piatra Neamț

articolul original.

Tăcerea de la Luţca

7 December 2022 at 11:37
image

Semnalam într-un articol, publicat pe 2 decembrie, despre ruina podului de la Luţca uitată-n Siret, că încă din 18 iulie există o autorizaţie de desfiinţare emisă de primăria Sagna.

Subliniam, cel puţin în termeni de curiozitate, că autorizaţia de construire din 2019 fusese emisă de CJ Neamţ, în condiţiile în care în primăria condusă de Gheorghe Iacob aproba documentaţii de urbanism la acea vreme. Nimeni nu era dispus să explice cum iei autorizația de construire dintr-un loc, iar pe cea de desființare din altul pentru același obiectiv.

Am întrebat degeaba ce împiedică demolarea. Oficialii reuniţi se ascund după o interpretare cel puţin abuzivă a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. În surdină, se vehicula ideea că oarece „parchetari” s-ar opune demolării, de unde şi teama legitimă că s-ar putea repeta istoria cu saloanele ATI de la SJU Piatra-Neamţ, uitate sub sigiliu. Pe de altă parte, la partide, în special la zgomotoasele PSD şi PNL care prestează la trâmbiţa cu soluţii, n-am identificat preocupări legate de înlăturarea ruinei.

Între timp, oameni cu adevărat bine intenţionaţi ne-au avertizat că ar putea fi o problemă şi din partea celor de la Administraţia Bazinală de Apă Siret de la Bacău. Ceva legat de un aviz sau un acord de gospodărire a apelor. O verificare simplă şi rapidă efectuată pe site-ul oficial al ABA, atât pentru documentele emise direct de la sediul din Bacău, cât şi pentru cele din portofoliul Sistemului de Gospodărire a Apelor Neamţ, confirmă lipsa oricărui aviz. Că acordul vine pe urmă. Atunci, cum s-a emis autorizaţia de desfiinţare? Suntem îndreptăţiţi să bănuim că va urma o tăcere deplină.

Viorel COSMA

articolul original.

Bradul artificial de 45.000 de euro a fost ridicat pe platoul Curţii Domneşti

7 December 2022 at 11:01
image

Transformarea zonei centrale a oraşului într-un parc tematic de Crăciun a început cu montarea bradului artificial de 20 metri înălţime, amplasat pe platoul Curţii Domneşti, în faţa Turnului lui Ştefan, între Muzeul de Artă şi Biserica Sfântul Ioan Domnesc. Achiziţia făcută de Primăria Piatra-Neamţ de la o firmă din Oradea a costat circa 45.000 euro. „Construcţia” ridicată cu ajutorul unei macarale va fi străjuită de doi soldaţi din plastic.

În paralel, în parcul central, pe spaţiul fântânii arteziene, se montează scena închiriată contra 66.500 lei. Acolo se vor ţine spectacole artistice şi vor evolua colindătorii de la diferite unităţi de învăţământ şi cluburi ale copiilor. În alte zone ale parcului, se asamblează căsuţele, figurinele, butaforia şi instalaţiile de iluminat care au fost închiriate tot de la Oradea cu 226.695 lei.

Căsuţa lui Moş Crăciun va fi amenajată în foişorul din centrul parcului, unde copiii îl vor putea întâlni, zilnic, între orele 14.00 – 18.00, în perioada 8 decembrie 2022 – 8 ianuarie  2023, cât durează evenimentul “Piatra lui Crăciun – Tărâmul Moşului”.

Prezent la faţa locului, viceprimarul Marius Irimia, foarte implicat oficial în proiect, a refuzat să dea declaraţii.

Deschiderea oficială are loc mâine, 8 decembrie, la ora 18.00, când primarul Andrei Carabelea va aprinde simbolic iluminatul festiv.

Reporter: Angela Croitoru

Operator imagine: Bogdan Călian

articolul original.

De ziua lui Paul Chiribuță, un interviu de colecție cu soția lui

6 December 2022 at 10:36
image

Au trecut primele ore ale dimineții de 6 decembrie, a trecut și ora 12. Teatrul Tineretului nu suflă o vorbă. Avea ocazia să repare ceva din atrocitatea săvârșită în septembrie când nu l-au băgat în seamă pe Paul Chiribuță, actor-pecete al teatrului nostru din altă viață. Atunci, la împlinirea a 50 de carieră artistică, a fost sărbătorit de Teatrul „Toma Caragiu” din Ploiești, nu la noi, unde o începuse. Într-un week-end de vis (23 și 24 septembrie), teatrul ploieștean i-a dedicat două spectacole, „The Night Alive” și „Avarul”. Cuvinte frumoase aveau să scrie, printre alții și altele, leviathan.ro, adevarul.ro sau agerpres.ro, care prezintă și repere biografice.

Foto: mnlr.ro

Ca șef de promoție al IATC la clasa profesorului Ion Cojar, rareșistul Paul Chiribuță se angaja în toamna anului 1972 la TT, un loc magic pe care îl descrie ca „locomotiva” teatrului românesc timp de 25 de ani. În 1987 pleacă la București, pentru început la Teatrul de Operetă. Urmează o carieră artistică și didactică de excepție, în România și în Franța.

La 73 de ani, împliniți astăzi, rămâne nu legat, ci dependent de Piatra-Neamț și prietenii de aici, împreună cu soția sa, actrița Ana Ciontea. Și ea a fost șefă de promoție la IATC, și ea a luat repartiție la TT.

Paul Chiribuță și Ana Ciontea pe scena TT, cândva, parcă în altă viață

Două dialoguri cu Paul Chiribuță, dezvoltate de Ana Moise (Violeta Simina Moșu) pentru „Mesagerul de Neamț” și Mircea Zaharia pentru „Apostolul”, publicate în 2017, sunt disponibile aici și aici. Se împlineau atunci 50 de ani de la absolvirea Liceului „Petru Rareș”, alți 50 de când teatrul nostru a primit denumirea de Teatrul Tineretului și numai 45 de la angajare.

Rostind și noi un sincer „La mulți ani, Paolo Chipiri!”, vă oferim în dar un link la youtube.com spre interviul de colecție realizat de minunata Daniela Zeca Buzura pentru ediția de sâmbătă, 3 decembrie a emisiunii „Mic dejun cu un campion” de la TVR2. Campionul este o campioană: Ana Ciontea. Din nefericire, nu putem risca să vă oferim mai mult decât link-ul fiindcă bugetivorii de la televizuina publică ne avertizează în clar: Conținutul nu poate fi copiat, postat pe niciun canal media online sau pe rețele sociale fără acordul TVR. TVR este marca înregistrată și este protejată”.

Viorel COSMA

articolul original.

Nu cămaşa cu altiţă, ci creşterea lipiţanului e marea victorie de la UNESCO!

5 December 2022 at 11:59
image

Vestea venită de la UNESCO, exact de Ziua noastră naţională, în legătură cu includerea Artei cămăşii cu altiţă în Lista Patrimoniului Imaterial al Umanităţii, ca element de identitate culturală în România şi Republica Moldova, a produs un firesc val de emoţie. Abundenţa de ştiri a fost una pe măsură. Lauda de sine a oficialilor noştri implicaţi în aprobarea dosarului nu poate însă ascunde o întrebare legitimă: de ce a durat atât de mult, din moment ce identitatea era clară şi fără concurenţă? Un detaliu ignorat cu totul spune multe despre responsabilitatea şi priorităţile „profesioniştilor” în domeniu. Ministerul Culturii din România şi Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării din Republica au finalizat dosarul transnaţional pentru UNESCO, dosar coordonat de România, abia la sfârşitul lunii martie 2021! Dovada este aici, într-un comicat de presă al Ministerului Culturii din 21 iunie 2021. Trecuse ceva timp de la căderea Zidului Berlinului (9 noiembrie 1989), Revoluţia Română din decembrie 1989 sau proclamarea independenţei Republicii Moldova (27 august 1991).

Răspândacii s-au încurcat în cămăşi

Dacă se documentau, dacă citeau măcar comunicatul evocat, pasionaţii răspândaci contemporani, ancoraţi preponderent în televizuini şi varii instrumente on-line, aflau cel puţin următoarele despre cămaşa cu altiţă ca piesă de bază a costumului popular femeiesc de sărbătoare:

  • e cămașa femeiască de tip carpatic: încrețită în jurul gâtului pe bentiță și cu repartiția ornamentelor potrivit tradiției: pe piept, pe altiță, de-a lungul mânecii, iar lățimile de pânză sunt încrețite în jurul gâtului;
  • altița: „partea mânecii de pe umerii cămășilor femeiești (…), când e brodată cu cusături” (Dicționarul Academiei, 1907), „broderie lată, făcută cu arnici sau cu mătase pe umerii iilor” (Dicționarul explicativ al limbii române, 1958); lat. altitiaprovine din lat. altus-a-um, adj. = „înalt”.
Sursă foto: cultura.ro

Mai mult, elanul exaltaţilor s-ar fi domolit dacă citeau expunerea dr. Adina Hulubaş, care explica de ce dosarul UNESCO e despre cămașa cu altiță și nu despre ie:

„Hărțile dialectale realizate de cerceătorii care au realizat Atlasul lingvistic român pe regiuni nu consemnează decât accidental termenul „ie”, întrebarea pe baza cărora s-au făcut cercetările pe teren în anii ’60 și ’70 ai secolului trecut fiind formulată indirect: „Ce cos femeile pe partea de sus, la umăr”. Răspunsul căutat era „altița” sau „umărarul”, cu variantele regionale „fluturi”, „flori” etc. Lipsa unei întrebări privitoare la „ie” din chestionarul dialectologilor indică faptul că acest cuvânt nu are relevanță la nivel dialectal, aparține preponderant limbii literare. Cercetătorii consideră că a avut loc o uniformizare a termenilor folosiți în vorbire prin intermediul școlii, al propagandei despre costumul național, precum și prin organizarea de festivaluri.

În formularul de candidatură pentru Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Omenirii UNESCO, se completează, alături de termenul standard „cămașă cu altiță” și denumirile identificate de specialiști la nivelul comunităților locale, creatoare ale acestui element de patrimoniu, cum ar fi: ciupag (Oltenia, Muntenia, Transilvania), cu umăraș (sudul Transilvaniei),  fetească (Transilvania), spăcel (Arad), cămașă zoroclie (Teleorman), mânecar (Loviște, Vâlcea), cămașă răsucită (Vrancea), cămeșă cu lăncez (Neamț, Suceava)”.

Să nu uităm a XI-a Poruncă…

Marea victorie obţinută la Comitetul Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, reunit la Rabat, în Maroc, e alta. Alături de Austria, Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Italia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria, România face parte dintre ţările unde este recunoscută tradiţia de creştere a cailor de rasă lipiţană, ţări în care acest patrimoniu este păstrat activ şi neîntrerupt! Dosarul a fost coordonat de Slovenia şi a fost depus pe 25 martie 2020.

Sursă foto: cnr-unesco.ro

În comunicatul de presă dedicat cailor, Ministerul Culturii subliniază meritele Ioanei Baskerville în cadrul Comisiei Naţionale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a Ministerului Culturii, care a beneficiat de sprijinul constant şi expertiza specialiştilor de la Regia Naţională a Pădurilor Romsilva prin Direcţia de Creştere, Exploatare şi Ameliorare a Cabalinelor. Curios, Adrian Cioroianu, ambasadorul României la UNESCO la momentul cu depunerea dosarului, nu este pomenit.

Lipsesc şi altele date importante. De pildă că direcţia din cadrul Romsilva administrează din 2002 un număr de 12 herghelii, 4 depozite de armăsari și o unitate nepopulată cu cabaline la Balc. Hergheliile sunt ferme de elită al căror rol este acela de a obține progresul genetic și de a menține variabilitatea genetică a nucleelor de rasă, iar depozitele de armăsari au rolul de a multiplica și de a transfera progresul genetic obținut în herghelii către populațiile de cai de rasă deținute de crescătorii privați sau către populațiile de animale din marea creștere (amănunte aici). Două dintre herghelii sunt cu cai lipiţani. Una, cu adevărat istorică, fondată în 1874 şi populată de la început cu un efectiv de lipiţani, este la Sâmbăta de Jos (judeţul Braşov). A doua, cea de la Beclean (judeţul Bistriţa Năsăud), a luat fiinţă în 1970 ca depozit de armăsari. Herghelie propriu-zisă devine în 1978, iar din 1993 se cresc şi lipiţani.

Pe partea de istorie şi culturalizare în privinţa acestei rase, n-ai voie să nu menţionezi că în varianta sa modernă a fost creată în 1580, în localitatea Lipizza din sudul Imperiului Habsburgic (astăzi Lipica din Slovenia). Relevante în acest sens, relevante sunt informaţiile din alt comunicat cultural de presă, dat publicităţii pe 3 aprilie 2020 de Comisia Naţională a României peentru UNESCO:

  • Rasa lipiţană apare după anul 1580, atunci când arhiducele Karl von Habsburg a înfiinţat herghelia de la Lipizza, din sudul Imperiului Habsburgic (astăzi, Lipica, Slovenia). Astfel au apărut “linii de sânge” precum Pluto, Conversano, Neapolitano, Maestoso şi Favory. Linia Siglavy, de provenienţă arabă, a fost introdusă mai târziu, în secolul al XIX-lea, iar la sfârşitul secolului al XIX-lea – începutul secolului XX au fost întemeiate două noi „linii de sânge”: Tulipan şi Incitato.
    ● În România tradiția creșterii cailor lipițani își are originea în secolul al XVIII-lea, fiind strîns legată de hergheliile Imperiului Habsburgic. Prima atestare documentară pe teritoriul României de astăzi datează din 1874, când a fost mutată herghelia imperială de la Mezőhegyes (Ungaria) pe un domeniu de stat al Imperiului, aflat la Sâmbăta de Jos.
    ● În 1920, se înființează Herghelia de Stat Sâmbăta de Jos, reunind exemplare de la crescătorii din satele Țării Făgărașului, aflate în vecinătatea hergheliei. Efectivele crescătoriei au sporit an de an, astfel încât la mijlocul anilor ’80, herghelia de la Sâmbăta de Jos ajungea să fie cea mai mare unitate de creştere a calului lipiţan din lume. Lipiţanul născut şi crescut în ţara noastră a fost exportat în Suedia, Iugoslavia, Olanda şi Austria, iar în Statele Unite ale Americii (în statul Michigan) a fost creată chiar o “linie de sânge” denumită Maestoso-România. Astăzi, la Herghelia Sâmbăta de Jos sunt crescute 7 din cele 8 linii ale rasei, ceea ce face din aceasta una dintre cele mai importante din lume. De-a lungul timpului, popularitatea cailor din această rasă a fost sporită de ținuta lor elegantă și impunătoare, rezistența la efort, inteligență și devotament.
    ● Specificul creșterii cailor lipițani este reprezentat de un set de cunoștințe, practici și aptitudini legate de creșterea, îngrijirea și antrenarea exemplarelor, transmise cu precădere pe cale orală și din generație în generație. La aceste elemente se adaugă o serie de practici culturale și sociale dezvoltate de comunități ca parte a unor ritualuri, evenimente, competiții ecvestre și meșteșuguri tradiționale specifice: potcovar, șelar, curelar, herghelegiu.

Victoria repurtată pe linia cailor este cu atât mai importantă cu cât călăria nu se află pe lista sporturilor prioritare prezentată de către Novak Carol-Eduard, ministrul udemersit urcat în şa politică peste tineretul şi sportul din România. Cu ani în urmă, pentru cine a uitat, Cristian Ţopescu decreta la Piatra-Neamţ: „Dacă Dumnezeu ar fi dat şi a XI-a Poruncă, aceasta era: să iubiţi calul!”

Viorel COSMA

articolul original.
❌