ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

ANL construieşte 30 de locuinţe pentru tineri la Segarcea

7 December 2022 at 03:21

ANL construieşte 30 de locuinţe pentru tineri la Segarcea. Până să fie implicată, din nou, în proiectul „cartierului chinezesc“ de la Craiova, Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL) va construi un bloc în oraşul Segarcea.

Mai exact, două tronsoane cu regim de înălțime P+3E care vor avea 30 de unităţi locative, toate destinate tinerilor, în vederea închirierii. Lucrările, estimate la valoarea de 8,7 milioane de lei (TVA inclus), au fost scoase la licitaţie săptămâna trecută, ANL înaintând un termen de o lună pentru primirea ofertelor (29 decembrie). 

Locuinţele pentru tineri destinate închirierii vor fi construite pe strada Unirii, nr 29 D (în spatele Liceului „Horia Vintilă“), pe un teren de 28.901 mp aparţinând domeniului public al oraşului. Investiţia va fi realizată de ANL, iar partea de utilităţi cade în sarcina Primăriei Segarcea.

„Este un proiect pentru care noi am făcut solicitare către Agenţia Naţională pentru Locuinţe încă din 2017. A mai fost o licitaţie, dar s-a anulat, nu ştiu din ce motiv. ANL se ocupă de procedură. Cert este că există solicitări pentru locuinţe la Segarcea, au văzut şi reprezentanţii Agenţiei când au venit aici. De fapt, cereri pentru locuinţe sunt nu doar la noi în Segarcea, ci şi în comunele învecinate. Cele 30 de garsoniere şi apartamente vor fi binevenite. Sper să fie găsit şi constructorul care să ducă la capăt acest proiect, având în vedere contextul actual şi creşterile de preţuri din domeniul construcţiilor“, a afirmat primarul oraşului Segarcea, Nicolae Tutunaru. 

Locuinţe pentru tineri la Segarcea. Bloc cu centrală termică şi panouri solare

Potrivit anunţului de participare la licitaţie, contractul are ca scop execuția lucrărilor de construcții-montaj, inclusiv întocmire certificat energetic și întocmire, verificare și avizare dosare instalații energie electrică aferente obiectivului de investiție „Locuințe pentru tineri, destinate închirierii, județul Dolj, oraș Segarcea, strada Unirii, nr 29 D, etapa 1”. Vorbim aici de 30 de unități locative, din care 22 de garsoniere, şase apartamente cu două camere şi două apartamente cu trei camere (bloc cu 2 tronsoane, cu regim de înălțime P+3E). 

„Lucrările tehnico-edilitare aferente investiţiei se suportă de către Consiliul Local al orașului Segarcea din bugetul propriu. Valoarea estimată, fără TVA, a contractului de execuție lucrări de construcții-montaj este de 7.311.176,09 lei fără TVA (inclusiv întocmire certificat energetic și întocmire, verificare și avizare dosare instalații energie electrică). În valoarea estimată nu sunt incluse sume reprezentând cheltuieli diverse și neprevăzute“, se specifică în anunţ. Conform caietului de sarcini, blocul va avea centrală termică proprie şi va fi dotat cu panouri solare. Alimentarea cu apă a ansamblului de locuinţe se va realiza prin racordarea la reţeaua publică de alimentare cu apă existentă în zonă. Constructorul care va oferi cel mai mic preţ va obţine contractul de execuţie a locuinţelor. 

Care sunt condițiile de intrare în programul „Locuințe pentru tineri destinate închirierii“

Potrivit site-ului Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, programul „Locuințe pentru tineri destinate închirierii“ se adresează persoanelor cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani la data depunerii cererii pentru repartizarea unei locuințe construite prin ANL și destinate închirierii, care nu își permit să cumpere sau să închirieze o locuință de pe piața liberă. Tinerii își pot depune cererile și dosarele la autoritățile publice locale pe a căror rază administrativ-teritorială se află aceste locuințe.

ANL construieşte 30 de locuinţe pentru tineri la Segarcea
ANL construieşte 30 de locuinţe pentru tineri la Segarcea

Tinerii care și-au depus dosarele și au împlinit 35 de ani fără a beneficia de o astfel de locuință pot primi repartiții în cel mult 60 de luni de la împlinirea acestei vârste. Locuințele pentru tineri pot fi cumpărate după o perioadă de închiriere de minim un an.

articolul original.

Nicolae Ciuca, suma record pentru investitii: Bugetului alocat investițiilor va depasi 7%, reprezentând peste 110 miliarde de lei

6 December 2022 at 09:37

Premierul Nicolae Ciuca sustine ca anul viitor vom avea o creștere semnificativă a bugetului alocat investițiilor: 7,2%, reprezentând peste 110 miliarde de lei.

Și anul acesta, am alocat cea mai mare sumă din ultimii 32 de ani pentru #investiții, aproape 90 de miliarde de lei. Măsurile bune luate de guvern se văd în creșterea economică a #României, dar și în creșterea investițiilor străine directe, care au fost peste 9 miliarde de euro în 2022.

Investițiile înseamnă, pe lângă #dezvoltare și #modernizare în toate sistemele cheie, și crearea de noi locuri de muncă. În contexte economice dificile, precum cel prin care trecem, investițiile sunt cea mai bună soluție pentru a le asigura cetățenilor un trai decent, mai multe oportunități și creșterea #veniturilor.

articolul original.

A reacționat IPJ Dolj! Se pun limitatoare de viteză la Şcoala „Nicolae Bălcescu”

6 December 2022 at 03:30
image

La trecerea de pietoni de la intrarea în Şcoala Gimnazială „Nicolae Bălcescu” din Craiova vor fi amplasate limitatoare de viteză. Decizia vine la două luni după ce aici s-a produs un accident rutier în care a fost implicată o elevă de 12 ani. Aceasta traversa strada spre şcoală chiar pe trecerea de pietoni când a fost lovită de o maşină. Eleva nu a mai ajuns în clasă, ci la spital, iar la câteva zile după accident poliţiştii au vizitat şcoala pentru o lecţie de prevenţie cu elevii.

Măsuri pentru calmarea traficului pe strada Traian Lalescu s-au luat însă mult mai târziu. De fapt, urmează să se ia, după ce Comisia de sistematizare a circulaţiei rutiere şi pietonale a municipiului Craiova a avizat favorabil, în şedinţa din 25 noiembrie, amplasarea unor limitatoare de viteză la trecerea pentru pietoni amenajată la intrarea în Şcoala „Nicolae Bălcescu”. 

Un lucru de care GdS a relatat încă din data de 28 septembrie, la şase zile după incident, în articolul „Pericolul de lângă şcoli. Trecerea de pietoni unde a fost lovită o elevă din Craiova, fără limitatoare de viteză“. Atunci, conducerea unităţii de învăţământ susţinea că va solicita montarea unor limitatoare de viteză la trecerea de pietoni, fapt care se va şi concretiza, la „solicitarea Inspectoratului de Poliţie Judeţean Dolj – Biroul Siguranţă Şcolară“, după cum se specifică în hotărârea Comisiei de sistematizare.

„Se avizează favorabil eliberarea avizului Comisiei de Sistematizare pentru amplasarea unor limitatoare de viteză pe strada Traian Lalescu, la trecerea pentru pietoni amenajată la intrarea în Şcoala Gimnazială „Nicolae Bălcescu” – solicitarea Inspectoratului de Poliţie Judeţean Dolj – Biroul Siguranţă Şcolară, ca urmare a unui accident cu victime omeneşti, în urma căruia a rezultat vătămarea corporală a unui elev al unităţii şcolare, produs în luna septembrie 2022“, se arată în hotărâre. 

Unde vor mai fi amplasate limitatoare de viteză

Tot în acest enunţ se mai menţionează că s-a avizat favorabil desfiinţarea trecerii pentru pietoni situată la intersecţia bulevardului Carol I cu strada Gheorghe Bariţiu, montarea unor indicatoare de obligare tip Dl „înainte” pe Calea Bucureşti înainte de intersecţia cu aleea ce face accesul către Mall Electroputere, pe sensul de mers Centru – cartier Lăpuş şi aplicarea marcajelor pe partea carosabilă cu aceeaşi semnificaţie, şi amplasarea unor limitatoare de viteză la intersecţia străzii Râului cu strada Popoveni, pe sensul de mers bulevardul Nicolae Romanescu către bulevardul Ilie Balaci. De asemenea, s-a decis desfiinţarea corpurilor de semafor verde – intermitent amplasate pe Calea Bucureşti, la intersecţia cu strada Horia, pe ambele sensuri de circulaţie. 

În articolul GdS mai sus amintit au fost enumerate şi alte şcoli din Craiova unde nu există limitatoare de viteză înaintea trecerilor de pietoni: la Liceul „C. Neniţescu”, la Şcoala Gimnazială „Sfântul Dumitru”, la Colegiul Economic „Gheorghe Chiţu” sau la Şcoala Gimnazială „Nicolae Romanescu” de pe strada Caracal. În şedinţa din 25 noiembrie, Comisia de sistematizare a circulaţiei a avizat favorabil doar montarea de limitatoare de viteză pe strada Bărăganului, în zona Şcolii nr. 19.

A fost, în schimb, amânată luarea unei hotărâri cu privire la amplasarea unor limitatoare de viteză pe bulevardul Nicolae Romanescu, la intersecţia cu strada Ing. Emil Marghiţu şi strada Potelu, pe ambele sensuri de circulaţie. Într-o primă etapă, aici se vor aplica marcaje rutiere termoplastice structurate şi rezonatoare. Totodată, s-a amânat luarea unei hotărâri şi cu privire la montarea unor limitatoare de viteză pe strada Vasile Alecsandri, în dreptul marcajului rutier „Trecere pentru Pietoni” situat la intrarea în Grădiniţa „Petrache Poenaru”. 

Ce limitatoare au fost „respinse“

Comisia de sistematizare a circulaţiei rutiere şi pietonale a municipiului Craiova a şi respins în şedinţa de luna trecută cinci solicitări de montare a unor limitatoare de viteză: pe strada General Ştefan Fălcoianu, pe strada Lămâiţei – la nr. 4, pe strada Fulger – la nr. 94, pe strada Parângului – la nr. 35B şi pe aleea Cocorului. Nu a fost avizată favorabil nici amplasarea unei treceri de pietoni pe strada Petre Ispirescu, în faţa căminelor studenţeşti. De asemenea, a fost amânată luarea unei hotărâri privind desfiinţarea trecerii pentru pietoni şi a instalaţiei de semaforizare de pe strada Brestei, zona de acces la Şcoala Gimnazială „Ion Creangă”. În schimb, a fost avizată favorabil înfiinţarea unei treceri pentru pietoni semnalizată corespunzător, prin indicatoare şi marcaje, amplasarea unui covor antiderapant şi montarea unor dispozitive de limitare a vitezei în zona accesului la Compartimentul de Primiri Urgente de pe strada Sarărilor (Spitalul Filantropia). 

În fine, comisia nu a fost de acord cu instituirea circulaţiei în ambele sensuri pe strada Sărarilor, pe porţiunea de 20 metri de la aleea dintre blocurile M6 şi M7 până la strada Mirceşti şi cu montarea de limitatoare de viteză pe aleea dintre blocurile M6 şi M7. Aici s-a avizat favorabil doar montare de indicatoare cu semnificaţia „Atenţie Copii”, pe aleea respectivă. În ceea ce priveşte solicitarea de amenajare a unor locuri de parcare atât pe trotuar, cât şi pe partea carosabilă a bulevardului Carol I, tronsonul de drum cuprins între bulevardul Dacia şi strada Fraţii Goleşti, pe sensul de mers către Centru, comisia a amânat luarea unei decizii. Asta pentru că „se va analiza posibilitatea de amenajare de locuri de parcare prin diminuarea lăţimii trotuarelor, pe ambele sensuri de mers“.

articolul original.

Europarlamentarul care a spus că România este „Vestul Sălbatic” al UE a vizitat judeţul nostru

4 December 2022 at 20:35

Adriana Năstase

Europarlamentarul Guido Reil, membru al Partidului Alternativa pentru Germania (AfD), a făcut declarații controversate în Par­lamentul European, comparând România cu “Vestul Sălbatic“. El a comparat România cu Vestul Sălbatic, spunând că țara noastră nu are ce căuta în Schengen și, mai mult, că nu ar fi trebuit să adere nici la Uniunea Euro­peană. „Cum n-a fost nimeni atent când a aderat această țară la UE?”, a spus el.

Să descopere singuri țara noastră

La momentul acestor declarații, deputatul PSD de Hunedoara, Natalia Intotero, i-a tri­mis europarlamentarului german o scri­soare, invitându-l să cunoască România și pe români. Și, iată că Guido Reil a petrecut câteva zile în țara noastră, la invitația Nataliei Intotero, dar și în județul Hunedoara. În județ, el a vizitat, printre altele, Muzeul Aurului, Țebea, Colegiul Național „Decebal”, grădi­nița Episcopiei Devei și Hunedoarei, Castelul Corvinilor, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Fermele ADO. Europarlamentarul Guido Reil a discutat și cu președintele Consiliului Ju­de­țean Hunedoara, Laurențiu Nistor, despre oportunitățile de dezvoltare din județul Hunedoara, precum și despre proiectele fi­nan­țate prin programe ale Uniunii Euro­pene.
„L-am avut ca oaspete la sediul Consiliului Județean Hunedoara pe domnul Guido REIL, europarlamentar german, care a efectuat, timp de câteva zile, o vizită în județul Hunedoara. Am dorit această întrevedere pentru a-i prezenta europarlamentarului ger­man realitățile cu care se confruntă ju­dețul Hunedoara, dar și proiectele pe care le derulăm în baza strategiei de dezvoltare. Am vorbit despre atragerea de fonduri euro­pene nerambursabile, despre eforturile și reu­șitele noastre a atrage finanțări de aproa­pe 1 miliard de euro pentru tot ce în­seamnă proiecte de dezvoltare, de la să­nătate, infrastructură, rețele de alimentare cu apă, până la patrimoniu cultural. Pentru a cunoaște cu adevărat România, cei care vorbesc despre țara noastră, trebuie să o și viziteze. Să descopere singuri care sunt problemele cu care ne confruntăm, dar și potențialul pe care îl avem. Am discutat cu interlocutorul meu și despre nevoia ca Uniunea Europeană să sprijine și să aloce fonduri pentru dezvoltare locală în conti­nuare. Îi mulțumesc domnului Guido Reil pentru vizită și am convingerea că în zilele care le-a petrecut în județul Hunedoara a des­coperit o parte frumoasă a României, una cu care ne mândrim!”, a declarat Laurențiu Nistor, președintele Consiliului Județean Hunedoara.

articolul original.

Constructorul a dat-o în bară

4 December 2022 at 20:23

Proiectul “Reabilitarea rețelelor de apă și canalizare Uricani” nu a putut fi dus până la final de către Construc­torul care a câştigat licitația, iar operatorul Apa Serv Valea Jiului a fost nevoit să rezilieze contractul.

Nu a respectat obligațiile contractuale

Contractul a fost semnat în 15 mar­tie 2019, de către operatorul Apa Serv Valea Jiului și firma Vires Construct SRL&Hermanos Rubio Grupo Construc­tor Herce Slu. Contractul a presupus execuția unei stații de pompare apă potabilă la Toplița – Valea de Brazi, rea­bilitarea rețelelor de apă potabilă pe aproape 7 kilometri, reabilitarea con­ductei de aducțiune pe o distanță de 1,4 kilometri, reabilitarea rețelei de ca­nalizare pe 6,410 kilometri și constru­irea unei stații de pompare ape uzate. “Am trimis o notificare de reziliere, deoarece constructorul nu a respectat obligațiile contractuale pre­vă­zute, și anume: nu a fost reînnoită Garanția de Bună Execuție în condi­țiile în care valabilitatea Scrisorii de Ga­rantare a expirat la data de 11.07.2022 și nu a fost respectată Durata de Exe­cuție și nu au fost mobilizate resurse suficiente ceea ce a condus la un ritm de execuție necorespunzător și insu­ficient pentru a asigura finalizarea lu­crărilor în termenul contractual, și anu­me 14.08.2021. Procentul de lu­crări realizate este de aproximativ 70 la sută”, susţine Cristian Ionică (foto), directorul general al Apa Serv Valea Jiului. (A.N.)
articolul original.

Petrila: Au început lucrările la noul bloc de locuinţe sociale

4 December 2022 at 20:22
image

Magdalena Șerban

În baza unei finanțări europene ob­ți­nută prin Programul Operațional Re­gio­nal, administrația publică din Petrila construiește un bloc de locu­ințe sociale pe strada Tudor Vladimi­rescu, investiție importantă pentru comunitatea locală, aici urmând să fie realizate 24 de apartamente.

Urmează încă două

Fie că închiriezi sau că vrei să cum­peri, locuințele sunt din ce în ce mai scumpe, iar România stă cel mai prost din UE, la acest capitol. Avem cele mai supraaglomerate locuințe și cele mai mari costuri de locuire raportate la ve­ni­turi. De ce? Administrațiile locale și-au neglijat profund rolul lor legal de a oferi locuințe sociale celor care au nevoie de ele. Iar dacă problemele de ordin socio-economic nasc necesitatea acută de asigurare a unui acoperiș deasupra ca­pului, de la an la an presiunea e și mai mare pe primari. Cu toate acestea, nu toți se luptă pentru a soluționa pro­ble­ma. Excepție edilul din Petrila care a câș­tigat din fonduri europene con­struc­ția a trei blocuri noi. ”Lucrările au înce­put la cel de pe Strada Tudor Vladimirescu, iar edificiul e prevăzut cu un regim de inaltime P+2E și un numar de 24 apar­tamente care vor oferi con­diții decente de locuire persoanelor defavorizate din orașul Petrila, condiții de acces pentru persoanele cu diza­bi­li­tăți, dar și favori­za­rea premiselor creș­terii incluziunii sociale la nivel comu­nitar. Urmează să scoatem la licitație încă două edificii de acest fel. Unul va fi pe Strada Republicii, iar celălalt pe Strada Prundului. Toate cele trei blocuri însumează 84 de apar­tamente. Astfel, vom soluționa cererile primite din partea cetățenilor care au mare nevoie de o locuință socială. În acest mod, vom acoperi o pondere considerabilă, mai rămânând de onorat nu foarte multe solicitări”, a anunțat pri­marul din Petrila, Vasile Jurca (foto).

articolul original.

Pasaj suprateran auto şi pietonal între noul mangazin Dedeman şi Calea Severinului

29 November 2022 at 03:30

Pasaj suprateran auto şi pietonal între noul mangazin Dedeman şi Calea Severinului. Megainvestiţia privată realizată în Balta Craioviţei – Promenada Mall vine la pachet şi cu o nouă infrastructură rutieră.

Bulevardul care va conecta Calea Severinului de strada Brestei, până la intersecția cu strada Râului, nu va fi singurul drum construit de la zero în contextul construirii noului centru comercial proiectat de către dezvoltatorii de la NEPI Rockcastle. General Building Management SRL a obţinut recent, de la Primăria Craiova, un certificat de urbanism pentru reconfigurarea intersecţiei străzii Tufănelelor cu Calea Severinului şi construirea unui pasaj suprateran auto şi pietonal. 

De fapt, este vorba de un drum de 107 metri care va fi realizat pentru Dedeman, fraţii Pavăl deschizând aici al doilea magazin de desfacere din Craiova. Artera de circulaţie se va înălţa la un moment dat pentru a se lega de Calea Severinului, de aici şi denumirea de pasaj. Terenul pe care se va construi pasajul aparţine firmei General Building Management, dar bucata de legătură cu strada Calea Severinului este domeniu public al Craiovei. 

Pasaj suprateran auto şi pietonal între noul mangazin Dedeman şi Calea Severinului. Drum cu trei benzi de circulaţie şi spaţiu verde

Potrivit certificatului de urbanism, terenul are destinaţia de zonă mixtă locuinţe și dotări complementare parţial, parcuri comerciale, servicii de comerţ, parţial spaţii verzi, parcuri urbane şi o suprafaţă de 21.7482 mp din acte şi din măsurători. Pentru pasaj sunt necesari 9.122 mp de teren. Concret, pasajul suprateran auto şi pietonal care va pleca din Balta Craioviţei va avea o lungime de 107,5 m, o ampriză de 16,10 metri, trei benzi de circulaţie a câte 3,50 m fiecare încadrate de spaţiu verde cu lăţimea de un metru şi trotuar cu lăţimea de 1,50 m racordat la Calea Severinului. 

Intersecţia străzii Tufănelelor cu Calea Severinului va fi reconfigurată pentru a prelua traficul dinspre Promenada Mall. Asta pentru că noul magazin Dedeman va fi legat de Calea Severinului printr-un pasaj suprateran auto şi pietonal de 107 metri, cu trei benzi de circulaţie

Pentru realizarea brațului suplimentar se va reconfigura intersecția Calea Severinului cu strada Tufănelelor, prin adăugarea unei benzi suplimentare pentru virajul la stânga pe Severinului şi reconfigurarea timpilor de semaforizare. „La faza de Autorizaţie de Construire solicitarea se va face de către titularul dreptului real de proprietate asupra terenului afectat de amenajarea stradă-teren aparţinând domeniului public al municipiului Craiova sau se va prezenta HCL cu privire la folosirea domeniului public pentru realizarea întregului drum propus“, se menţionează în certificatul de urbanism. 

Legătura dintre Calea Severinului şi strada Brestei, gata anul viitor

Din primăvară se lucrează deja la un drum important pentru Craiova, cel care porneşte din intersecţia Calea Severinului – bulevardul Tineretului şi ajunge până la intersecţia Brestei cu strada Râului. O investiţie privată realizată tot de General Building Management SRL pentru viitorul mall. Drumul respectiv a primit autorizaţie de construire pe 10 martie 2022 şi, conform acesteia, va avea o lăţime a părţii carosabile de 14-17,5 metri (2 x 7 metri – 10,50 + 7 metri), plus piste pentru biciclete de doi metri şi trotuar de 1,5 metri. 

Șantierul noului bulevard care va lega Râului de Tineretului, peste Balta Craioviței, a fost vizitat, luni, de către Olguța Vasilescu. Edilul Craiovei a anunțat că „drumul de legătură este executat în mare măsură, mai puțin partea unde trebuiesc finalizate procedurile de expropriere, iar acum se introduce instalația de irigat pentru spațiul verde“. „Mall-ul NEPI urmează să fie deschis la sfârșitul anului viitor, iar întreaga zonă va fi revitalizată“, a mai scris, pe Facebook, Olguța Vasilescu.

Noul bulevard se amenajează, așadar, concomitent cu lucrările de construire a mall-ului Promenada Craiova, care are ca termen de finalizare 2023. Pe lângă retailerii care vor fi prezenţi aici, vor fi deschise în zonă şi un cinema, un hypermarket Carrefour şi un magazin de bricolaj Dedeman. Viitorul mall va avea o suprafaţă de închiriat de 52.700 metri pătraţi, pe două niveluri, şi o suprafaţă de 14.500 metri pătraţi dedicată zonei de bricolaj.

articolul original.

Fuego împodobește bradul la Craiova

28 November 2022 at 03:30

Fuego împodobește bradul la Craiova, în ajunul Crăciunului. Cunoscutul interpret se află pe lista primăriei pentru spectacolele care vor fi organizate în Centrul Vechi, în cadrul Târgului de Crăciun.

După cum se știe, Craiova a intrat și în acest an în concursul pentru cel mai frumos Târg de Crăciun din Europa, pe site-ul organizației European Best Destination, după ce anul trecut s-a clasat pe locul 6. Și anul trecut și în acest an, Craiova a plătit pentru a fi promovată de European Best Destination, dar votul aparține internauților. În 2021, taxa a fost de 25.000 de euro, iar pentru 2022 organizația a oferit primăriei un discount generos pentru o nouă promovare a Craiovei: 22.990 de euro, de la 34.770 de euro. Plata a fost aprobată în august de Consiliul Local, banii fiind tot pentru includerea orașului în clasamentele internaţionale ale European Best Destinations.

Cum de la un Târg de Crăciun nu pot lipsi spectacolele, municipalitatea a și dat comandă de artiști, cam pe toate gusturile. Pentru asta a demarat la finele săptămânii trecute procedura de achiziție a serviciilor de organizare a unor evenimente culturale, în perioada 11 decembrie – 23 decembrie. Bugetul pentru spectacole: 50.000 de euro. Bani provin din taxa hotelieră, așa cum a explicat edilul Olguţa Vasilescu la rectificarea bugetară de joia trecută. 266.000 de lei au fost, astfel, bugetați pentru spectacolele din cadrul Târgului de Crăciun, o sumă care „nu putea avea altă destinaţie decât aceea de a promova oraşul“, după cum a precizat primarul Craiovei.

Gașca Zurli, din nou la Craiova

Licitația pentru organizarea spectacolelor de Crăciun de la Craiova a demarat chiar după aprobarea rectificării bugetare, adică pe 24 noiembrie. Și caietul de sarcini întocmit pentru serviciile de organizare are tot data de 24 noiembrie, ceea ce însemnă fie că documentele erau pregătite dinainte, fie angajații primăriei s-au mișcat extrem de repede cu procedura. Suma pusă în joc este de 211.535,90 lei fără TVA, adică 251.727 de lei cu TVA (51.000 de euro). S-a mers pe varianta unei cumpărări directe, cu termen limită de primire a ofertelor 29 noiembrie.

Primăria va alege oferta cu prețul cel mai mic, dar modul de desfășurare este deja stabilit. Ca și artiștii care ar urma să urce pe scena ce va fi amplasată în centrul vechi al Craiovei, adică în Piața Frații Buzești. La fel ca anul trecut, din peisaj nu va lipsi celebra trupă Gașca Zurli, care va susține un spectacol de o oră, în data de 11 decembrie, de la ora 19.00. În data de 17, 18 sau 22 decembrie primăria i-ar dori pe cei patru băieți care formează Grupul Ad Libitum Voices, pentru un spectacol de 45 de minute (ora 19.00). Dacă nu se poate, atunci un alt artist similar ca preț, gen muzical și notorietate, dar numai cu acordul autorității contractante, după cum se menționează în caietul de sarcini.

Fuego împodobește bradul la Craiova. Va susține un concert de 80 de minute

În fine, în prag de Crăciun la Craiova va cânta și Fuego. Cel puțin asta cere primăria prin caietul de sarcini: Fuego & Band, pe 23 decembrie, de la ora 18.30, pentru un concert de 80 de minute. Spectacolele vor fi prezentate de un MC de notoritate locală. Atmosfera de sărbători va fi susținută și de instituțiile subordonate și/sau partenere Primăriei Craiova, precum Opera Română Craiova, Filarmonica Oltenia, Ansamblul „Maria Tănase“, Teatrul Colibri sau Palatul Copiilor, care vor susține, de asemenea, spectacole în perioadele 11, 17-18 și 22-23 decembrie.

Gașca Zurli vine și anul acesta la Craiova, pentru un spectacol de o oră în cadrul Târgului de Crăciun

În sarcina organizatorului, adică în suma de 50.000 de euro, intră onorariile artiștilor ceruți de primărie, partea de sceno-tehnică, plus serviciile de transport, cazare și masă pentru artiști, staff și personalul tehnic. Scena va rămâne în Piața Frații Buzești pe toată perioada, iar prestatorul trebuie să asigure personalul tehnic pentru operare și paza echipamentelor. Pentru derularea spectacolelor ar mai fi nevoie de minim trei tunuri de căldură, de două ecrane LED de exterior, dar și de 500 de baloane colorate, care să fie lansate în public, de pe scenă, la finalul show-ului muzical susținut de Gașca Zurli.

articolul original.

COMUNICAT DE PRESĂ. SALARIUL MINIM BRUT SE MAJOREAZĂ DIN IANUARIE 2023

24 November 2022 at 16:20
image

Creșterea salariului minim brut, la 3.000 de lei, de la 1 ianuarie 2023, este un pas ne­cesar pentru înscrierea României în calendarul implementării Directivei privind salariile minime adecvate în Uniunea Euro­peană, adoptată de Consiliul European la data de 4 octombrie 2022. Este un pas important pentru România întrucât, din punctul meu de vedere, atitudinea clasei politice din țara noastră în privința ma­jo­rării salariului minim trebuie să țină cont de modelul de salarizare deja adoptat la nivelul Uniunii Europene.
Salut această decizie și îmi exprim în­crederea că alinierea României la modelul european privind salariul minim este una dintre cele mai eficiente căi de a determina tinerii să renunțe la gândul de a-și părăsi țara pentru locurile de muncă din străinătate și pentru a asigura forța de muncă necesară companiilor din România. În plus, intr­o­du­cerea acestui mecanism european poate oferi stabilitate, coerență și predictibilitate mediului economic, ceea ce ar încuraja investițiile mediului privat în România.
Raportarea la modelul european ar trebui să fie însușită, ca proiect de țară, de întreaga clasa politică din România, indiferent de ideologii.
Prin această majorare, ponderea salariului minim ajunge la 46,5% din salariul mediu brut, raportat de INS pentru luna sep­tem­brie 2022, și va crea premisele ca, începând cu anul 2024 să se atingă nivelul de 50% re­comandat de Directiva europeană. În pre­zent, salariul minim din România reprezintă 39,5% din salariul mediu brut.

Laurențiu Nistor,
Președintele Organizației Județene
PSD Hunedoara

articolul original.

Blocuri între case, blocuri între blocuri (II): „Ai sentimentul că zonele de locuinţe individuale vor dispărea”

24 November 2022 at 03:25
image

Dezvoltarea urbanistică a Craiovei s-a făcut în ultimii ani în contextul unui Plan Urbanistic General expirat din 2010. În lipsa unui PUG actual, construcțiile au avut la bază Planuri Urbanistice Zonale derogatorii. Practic, orașul s-a dezvoltat prin derogare de la reglementările existente, lăsându-se frâu liber haosului urbanistic. Peste 1000 de documentaţii PUZ-PUD au fost aprobate de administraţie din 2000 încoace. Rezultatul? Blocuri înghesuite, blocuri între case, dezastre care au mutilat estetica orașului, sub ochii neglijenți ai autorităților și, de multe ori, cu avizul specialiștilor.

Oraşe pentru oameni

Jan Gehl, un proiectant danez care a contribuit la transformarea unor oraşe din întreaga lume, printre care New York, Copenhaga sau Guangzhou, discutând mereu cu oamenii despre aşteptările lor şi analizând direct spaţiul public, a scris o carte intitulată „Oraşe pentru oameni”. Gehl e de părere că „doar arhitectura care ia în calcul scara umană şi interacţiunile care se produc la nivelul ei este o arhitectură de succes”. În timp ce oraşele proiectate corect şi cu oamenii în prim plan îi inspiră pe aceştia şi creşte calitatea vieţii, oraşele prost gândite îşi agresează propriii cetăţeni. Cu toţii ar trebui să avem posibilitatea de a vedea un copac de la fereastră sau să stăm pe o bancă în apropiere de casă, crede danezul.

Când începi să citezi şi să te informezi despre proiectarea urbană, începi să îţi dai seama că lucrurile pe care doar le intuiai discret a fi greşite sunt, de fapt, de-a dreptul grosolane, povesteşte Adrian Rusu, membru al Asociaţiei SUMMURBAN.

„În carte e o analogie interesantă. Arhitectul povesteşte despre cum începi să distingi silueta unui om de la distanţă şi, pe măsură ce te apropii, îţi dai seama dacă e cineva cunoscut, îi vezi expresia, observi dacă e trist, vesel. Apoi face comparaţia cu clădirile şi spune că de la clădirile cu patru etaje în sus tu nu mai faci parte din oraş pentru că nu mai ai conexiunea cu el”, spune Adrian Rusu.

Un oraş care se sufocă

Adrian Rusu şi alţi câţiva craioveni pasionaţi de arhitectură insistă că e nevoie de implicarea fiecărui cetăţean pentru ca lucrurile să se schimbe. Dar pentru ca asta să se întâmple nivelul de informare şi educare al locuitorilor cu privire la dezvoltarea oraşului lor şi drepturile pe care le au trebuie să crească.

„Am înfiinţat ONG-ul SUMMURBAN pentru a încerca să îndreptăm puţin lucrurile. Avem un oraş înghesuit, în care răsar blocuri în cartiere de case, în care străzile sunt sufocate de maşini, în care ai o parcare uriaşă la TNC, care a distrus zona aceea şi stă goală, iar în timpul ăsta centrul e plin de autoturisme. Sunt măsuri pe care alte oraşe le-au luat şi au văzut că sunt greşite. Se renunţă la maşini în centru, iar la noi se fac parcări peste parcări şi trotuarele sunt blocate de maşini. Se înghesuie blocuri lângă câte o casă, clădiri de patrimoniu sunt distruse. Sunt interese, sunt presiuni, dar trebuie presiuni şi din partea oamenilor, a opiniei publice. În ce oraş vrem să trăim?”, întreabă Rusu.

Cum a luat amploare fenomenul blocurilor între case?

Dezvoltarea imobiliară a cunoscut un boom în ultimii ani în Craiova. Proiecte rezidenţiale au apărut în mare parte la periferia oraşului, însă treptat blocurile noi şi-au făcut loc şi pe câte o palmă de pământ din cartierele vechi, dar şi pe străzi unde nu existau decât case.

Click pe foto pentru mărire:

Cum a luat amploare acest fenomen? Membrii Asociaţiei SUMMURBAN sunt de părere că există trei mari actori care au contribuit la acest proces.

„Mai întâi, o mână de dezvoltatori şi-au dat seama că pot câştiga mult construind peste limite, pentru că orice metru pătrat înseamnă bani. Lucrurile acestea s-au făcut la discreţia celor care au solicitat, fără a exista opoziţie din partea administraţiei locale sau din partea celorlalţi factori care ar fi putut ţine în frâu fenomenul. Sunt trei mari actori: beneficiarul, proiectantul şi avizatorii – unde sunt incluşi toţi cei care contribuie la procesul care se încheie cu o hârtie ce dă undă verde construcţiei. Nu doar Primăria, ci şi DSP, Comisia de Monumente, ISU şi aşa mai departe. Iar aceşti trei mari actori au, fiecare, păcatele lor. Lăcomie, nepăsare, nepricepere. Trageţi singuri săgeţile”, spune Adrian Rusu.

La nivelul Primăriei, există o Comisie Tehnică de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism din care fac parte urbanişti şi arhitecţi, reprezentanţi ai mai multor direcţii din subordinea administraţiei, dar şi ai anumitor instituţii. Aceasta are doar un rol consultativ în procesul de emitere a documentaţiei PUZ. Primăria ne-a transmis că procesele verbale cu voturile membrilor se pot transmite doar în format anonimizat.

Dispare ţesutul vechi”

Nu există oraşe de câmpie care să aibă cantitatea şi valoarea clădirilor pe care le are Craiova, spune preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România – Filiala Dolj, Bogdan Tiparu.

„Casele acestea sunt extrem de valoroase. Craiova are un fond fantastic care, din nefericire, de ceva vreme a început să fie atacat şi demolat. Regula prostului exemplu există: dacă eu am demolat o casă şi am făcut un bloc, imediat apare şi celălalt. S-au demolat inclusiv clădiri monument istoric!

În mod normal, situaţiile de acest gen trebuie atacate în contencios administrativ. Foarte trist este că dispare ţesutul vechi al oraşului. Şi căsuţele vagon sunt extrem de pitoreşti. Oamenii duc o viaţă plăcută acolo, au gospodărie, au biserică, au magazinul la cost. E foarte mare păcat să distrugi acest ţesut urban. Apare un ditamai bloc pe un teren îngust, cu un calcan imens, un zid fără geamuri înspre vecinătate, lung de vreo 25 de metri şi înalt de vreo 12. Şi omul ce face? Stă şi se uită la acest zid?”.

Ce ar trebui să ştie cetăţenii

Documentaţiile pentru toate aceste construcţii sunt puse în dezbatere publică, conform legii, dar de multe ori cetăţenii nu află despre demersuri sau, pur şi simplu, nu înţeleg cum funcţionează urbanismul participativ.

„Se cere întâi un aviz de oportunitate din partea Primăriei, apoi se face documentaţia şi ai dezbaterea. Dar în Craiova urbanismul participativ e aproape 0, populaţia nici nu este bine informată şi nici nu are cultura aceasta necesară pentru a înţelege fenomenul şi consecinţele. Trebuie să lucrăm la asta”, consideră Rusu.

Una dintre problemele care complică demersurile este că, în ultimul timp, dezvoltatorii nu mai vând apartamentul gata făcut, ci din stadiul de proiect. „Atunci când blocul e ridicat şi se vede cât de mare e răul, deja sunt nu ştiu câţi proprietari şi devine mult mai greu să mai rezolvi ceva în instanţă. Dar, ca să pierzi o luptă, trebuie să participi la ea”, adaugă acesta.

De ce e importantă conservarea oraşului?

Conservarea oraşului este extrem de importantă, adaugă şeful OAR Dolj. Dar de ce îl conservăm? „Felul în care eu văd şi înţeleg lumea provine de undeva, de la nişte experienţe pe care le am în mediul în care am trăit. Case, străzi, pomi care fac parte din identitatea mea. Când dispar, nu mă mai regăsesc. Care sunt reperele mele plastice, culturale? Ce ar însemna să demolăm Veneţia? Florenţa? Oamenii care trăiesc în oraşe noi abia îşi formează repere- Şi în alte oraşe e la fel, din nefericire. Nouă, românilor, ne e greu să ne recuperăm identitatea”, e de părere Bogdan Tiparu.

Cazul Liceului Sanitar, un exemplu grăitor

Una dintre marile probleme ale Craiovei este dispariţia treptată a clădirilor vechi care au contribuit la conturarea unei identităţi istorice a oraşului. Conace boiereşti cu arhitectură splendidă sunt lăsate, ici-colo, în paragină, altele au fost demolate şi înlocuite de blocuri. Un exemplu grăitor este Liceul Sanitar, demolat fără autorizaţie. Cazul a ajuns pe masa procurorilor.

„La Liceul Sanitar a fost dată o autorizaţie de construire pentru locuinţe înşiruite P+4, ceea ce este imposibil. Adică fiecare familie va sta într-o clădire P+4. Apoi, acolo era o zonă roşie, adică o zonă de instituţii şi servicii, nu de locuire. Pentru a putea schimba funcţiunea zonei, trebuia să faci un PUZ. Care nu s-a făcut. Acum cazul e în instanţă”, precizează Bogdan Tiparu.

Şeful Ordinului Arhitecţilor din Craiova este conştient că „multe case stau în paragină, scopul fiind să dispară şi să fie înlocuite de nişte blocuri”.

Ai sentimentul că zonele de locuinţe individuale vor dispărea”

În momentul în care oraşul se extinde şi facem cartiere, ne trebuie străzi, grădiniţe, şcoli, spaţii verzi. Ne trebuie funcţiuni. „Or dezvoltatorii văd un spaţiu pe care scrie locuinţe colective. Iar propria investiţie va duce la rău pe care îl fac investiţiile una celeilalte”, explică Tiparu.

Arhitectul spune că există presiune imensă pe zona centrală, unde s-a demolat mult în comunism. Zonele de locuinţe colective încep să migreze spre zonele de locuinţe individuale. „E ca un căpcăun care tot mănâncă din ţesutul unde se locuia individual. Ai sentimentul că, la un moment dat, zonele de locuinţe individuale vor dispărea. Şi aşa se va şi întâmpla dacă nu administrăm acum şi nu spunem gata!”, adaugă preşedintele OAR Dolj.

Unitatea, coerenţa şi confortul au dispărut din lege

Printr-o Ordonanţă de Urgenţă emisă în 2008, Legea 350 a suferit mai multe modificări. Printre acestea se număra şi un alineat care menţiona că planurile urbanistice zonale ar trebui să asigure unitate, coerenţă şi confort urban.

Mai exact, la art. 32, alin. 6, OG nr. 27/2008 menţiona „Modificarea, prin planuri urbanistice zonale elaborate pentru zone ale unei unităţi teritoriale de referinţă, a reglementărilor aprobate prin Planul urbanistic general trebuie să asigure unitatea, coerenţa şi confortul urban atât ale zonei de studiu, cât şi ale teritoriului învecinat.”

În prezent, această precizare nu mai există în lege.

Alineatul a fost eliminat şi înlocuit cu altul, alin. 7, care sună astfel:

„Modificarea prin planuri urbanistice zonale de zone ale unei unităţi teritoriale de referinţă, stabilite prin reglementări aprobate prin Planul urbanistic general, poate fi finanţată de persoane juridice şi/sau fizice. În această situaţie, coeficientul de utilizare a terenului (CUT) propus de noua reglementare nu îl va putea depăşi pe cel aprobat iniţial cu mai mult de 20%, o singură dată.

În văzul tuturor

Sunt zone în care construcţiile inadecvate se observă cu ochiul liber. „Constituţia spune că nu ai voie să încalci dreptul la viaţa privată, dar ai bloc cu ferestre care dau în curtea vecinilor care stau la casă şi s-au trezit cu elefantul lângă ei. Sau sunt blocuri care se umbresc unele pe altele. La unele, ferestrele dintr-o cameră sunt faţă în faţă cu ferestrele din camera de la blocul de vizavi, care se află la numai câţiva metri distanţă. Greşelile sunt evidente”, adaugă acesta. „Locurile de parcare sunt puse în stradă, luând locul trotuarelor, nu ai distanţă până la ghena de gunoi, conform normelor, până la locurile de parcare, nu ai spaţii verzi… Nu trebuie să fii arhitect ca să vezi diferenţa de dimensiune şi inadecvarea. Dar putem face lucrurile bine măcar de acum înainte, dacă actuala administraţie alege să întrerupă şirul de greşeli făcute în toţi aceşti ani”, încheie Rusu.

articolul original.

Disputa pentru drumurile naţionale din Oltenia se mută la Bucureşti

24 November 2022 at 03:20

Disputa pentru drumurile naţionale din Oltenia va continua la Bucureşti. Aşa cum GdS v-a prezentat pe larg şi luna trecută, instanţa va avea ultimul cuvânt în cazul megalicitaţiei de 98 de milioane de euro (valoare estimată) pentru întreţinerea periodică pe a drumurilor naţionale aflate în administrarea Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Craiova. Numai că decizia se va lua în Capitală, după ce Curtea de Apel Craiova şi-a declinat competenţa în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.

Atribuirea contractelor de întreţinere a drumurilor naţionale din Oltenia a stârnit un imens scandal. Asta după ce din suma totală pusă la bătaie de CNAIR, prin DRDP Craiova, pentru turnarea de covoare asfaltice şi execuția de marcaje rutiere în următorii patru ani, 60 de milioane de euro ar urma să ia drumul Piteştiului. Vorbim de valoarea de atribuire a patru din cele şase loturi scoase la licitaţie, în speţă loturile Craiova, Slatina, Târgu Jiu şi Râmnicu Vâlcea, care au fost câştigate de o singură firmă: General Trust Argeş SRL.

Pe scurt, procedura de achiziţie a demarat la începutul lunii iunie, cu termen final de primire a ofertelor data de 12 iulie. 11 asocieri de firme s-au prezentat la licitaţie, iar alegerea făcută de DRDP Craiova a stârnit controverse. Două firme s-au asociat şi au obţinut loturile Severin şi Orşova, dar bătălia mare s-a dat pentru drumurile naţionale din Dolj, Olt, Gorj şi Vâlcea. General Trust a depus oferte pentru cele patru loturi şi le-a câştigat pe toate. Aşa a început scandalul. DRDP s-a trezit cu nu mai puţin de şase contestaţii, depuse de trei firme şi asocieri de firme, care au considerat că atribuirea a fost una „cu dedicaţie“. Eliminate din competiţie, Strabag (Austria), Strade Bauunternehmung SRL (Craiova) şi Panadria SRL (Găneasa) au pornit războiul cu DRDP Craiova.

Disputa pentru drumurile naţionale din Oltenia se mută la Curtea de Apel Bucureşti. Şase contestaţii, toate respinse de CNSC

Cele şase contestaţii au ajuns, luna trecută, la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC). Strade Bauunternehmung SRL a cerut anularea adresei de comunicare a rezultatului licitației, a actelor care au stat la baza emiterii acesteia, precum și a tuturor și oricăror acte subsecvente, obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertei depuse, cu consecința declarării acesteia drept conformă și admisibilă și obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertei depuse de General Trust Argeș SRL, cu consecința declarării acesteia ca neconformă și inadmisibilă. De asemenea, firma din Craiova a cerut să fie reluată procedura de atribuire de la etapa evaluării ofertelor.

Disputa pentru drumurile naţionale din Oltenia se mută la Bucureşti
Bătălia pentru întreţinerea drumurilor naţionale din Dolj, Olt, Gorj şi Vâlcea în următorii patru ani a ajuns la Curtea de Apel Bucureşti

Panadria SRL a cerut anularea răspunsului prin care DRDP Craiova i-a refuzat accesul la dosarul de achiziție publică, obligarea autorității contractante de a pune la dispoziție dosarul de achiziție publică, repunerea în termenul de contestare a modului de evaluare a ofertei firmei General Trust și pronunțarea unei decizii ulterior datei la care se va permite accesul la dosarul achiziției publice, dar şi anularea rezultatului procedurii de atribuire. De asemenea, Strabag SRL a solicitat CNSC anularea adresei de comunicare a rezultatului licitației, prin care oferta sa a fost exclusă din procedura de atribuire, anularea raportului procedurii de atribuire şi reevaluarea ofertei depuse, cu consecința remedierii punctajului acordat acesteia. Consiliul nu a stat însă la discuţii şi a respins toate contestaţiile, ca nefondate.

Decizia se va lua la Bucureşti

La licitaţia pentru întreţinerea drumurilor naţionale din Oltenia, Strabag a depus oferte pentru loturile 3 şi 4 (Târgu Jiu şi Râmnicu Vâlcea), Strade Bauunternehmung SRL pentru loturile Craiova şi Târgu Jiu, iar Panadria SRL şi-a depus candidatura la loturile 4 şi 5 (Râmnicu Vâlcea şi Slatina). Toate loturile au ajuns la General Trust Argeş SRL. Cum CNSC a respins contestaţiile, firmele în cauză şi-au căutat dreptatea în instanţă.

Magistraţii de la Curtea de Apel Craiova şi-au declinat însă competenţa în soluţionarea cauzei şi i-au trimis pe contestatari la omologii lor de la Bucureşti. „Tip soluţie: Declină soluţionarea cauzei. Soluţia pe scurt: Admite excepţia necompetenţei teritoriale a Curţii de Apel Craiova, în soluţionarea plângerii. Declină competenţa de soluţionare a plângerii în favoarea Curţii de Apel Bucureşti – Secţia CAF. Fără cale de atac. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei, azi 21.11.2022“, a fost decizia Curţii de Apel Craiova, pronunţată la începutul acestei săptămâni. Rămâne de văzut cum vor analiza speţa judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti. Cel mai probabil, prima înfăţişare va avea loc luna viitoare.

articolul original.

Autorităţile caută soluţii pentru întocmirea mai rapidă a fişelor medicale pentru permisul auto

23 November 2022 at 15:20
image

Adriana Năstase

Ieri, prefectul Călin Marian i-a convocat pe șefii de spitale și pe cei ai clinicilor me­dicale private pentru a preîntâmpina pro­blemele care pot apărea în în­toc­mirea fișe­lor me­di­cale necesare eliberării permiselor de conducere. Asta, în condițiile în care, în următoarele 3 luni, în județul Hunedoara, se estimează că vor fi aproape 8.000 de soli­citări din partea șoferilor cărora le va expira permisul.

Pentru evitarea problemelor

„S-au discutat și ana­lizat soluțiile ad­mi­nis­trative care pot fi luate în spitale și clinici pen­tru a se corela ac­ti­vitatea cabine­te­lor medicale cu cea a ser­viciului pen­tru eli­berări permise de con­ducere, astfel încât hune­do­renii care își în­tocmesc fișele medicale să aibă la dis­poziție un program prelungit al ca­binetelor și al medicilor din specialitățile solicitate și să le poată finaliza în aceeași zi. În urmă­toarele zile, participanții la întâlnire vor ana­liza situația din spitalele și clinicile me­dicale pe care le conduc și vor lua mă­surile ne­cesare pentru evitarea problemelor deter­minate de numărul mare de solicitanți de controale medicale pentru obținerea per­misului de conducere auto. „Suntem într-un moment in care putem atenua efectele numărului mare de solicitări de controale medicale și putem face o strategie pentru a o remedia. Astfel, cetățenii trebuie sa aibă deschidere totală din partea instituțiilor statului, mai ales din partea spitalelor. Am convocat această întâlnire tocmai pentru a-i ajuta pe hu­nedoreni și sunt convins că, în câteva zile, îi vom anunța de schimbările adu­se pro­gra­melor spitalelor și clinicilor astfel încât timpul necesar întocmirii fișelor medicale pentru preschimbarea permisului de conducere să fie scurt.” a declarat pre­fectul de Hunedoara.

articolul original.

Blocuri între case, blocuri între blocuri (I): Cum s-a dezvoltat Craiova în ultimul deceniu prin „autodevorare”

23 November 2022 at 03:30
image

Dezvoltarea urbanistică a Craiovei s-a făcut în ultimii ani în contextul unui Plan Urbanistic General expirat din 2010. În lipsa unui PUG actual, construcțiile au avut la bază Planuri Urbanistice Zonale derogatorii. Practic, orașul s-a dezvoltat prin derogare de la reglementările existente, lăsându-se frâu liber haosului urbanistic. Peste 1000 de documentaţii PUZ-PUD au fost aprobate de administraţie din 2000 încoace. Rezultatul? Blocuri înghesuite, blocuri între case, dezastre care au mutilat estetica orașului, sub ochii neglijenți ai autorităților și, de multe ori, cu avizul specialiștilor.

Schimbarea la față

Crești pe o stradă, într-un cartier de blocuri. Între blocuri, e o fântână. În jurul ei, sunt câteva locuri de parcare. Acolo se strâng uneori copiii și se joacă. Fetele întind pături pe jos și înșiră păpuși, băieții fac curse cu mașinuțele. Alături e un loc de joacă vechi, neîngrijit. Copiii improvizează jocuri cu leagăne stricate și resturi de tiribombe. Peste un timp, acolo apare o nouă parcare. Copiii se joacă printre mașini.

La 200 de metri, într-o fostă autobază unde prindeai mormoloci când se strângea apa după ploi, au apărut o groapă imensă și o macara. Se construiește un bloc. Unul dintre multe blocuri înghesuite între alte blocuri care au apărut în ultimii ani în Craiova.

Şi pe străzile cartierelor de case au început să crească blocuri, precum ciupercile. Câteodată, unele se umbresc pe altele. Alteori, blocul crește aproape lipit de o casă, iar de la balcon ai o priveliște inedită. Direct în curtea vecinului.

Orașe schilodite

Blocurile între case și blocurile înghesuite între alte blocuri, fără simțul esteticii, uneori fără a ține cont de rigorile legii și de dreptul la viața privată, sunt parte dintr-un fenomen dureros, care schilodește orașe în toată țara: dezvoltarea urbanistică haotică post-decembristă.

Casele vechi dispar, una după alta, chiar și monumentele istorice sunt înghițite pe alocuri de foamea de profit a unor dezvoltatori, pe fondul nepăsării sau nepriceperii celor care ar trebui să fie gardienii oraşului.

În comunism, au apărut cartierele dormitor, blocuri lângă platforme industriale, cu parcări, bulevard și spațiu verde. Aceste cartiere au luat locul unor căsuțe cu grădină și curte, acolo unde morfologia terenului permitea dezvoltarea cartierelor de blocuri. Oraşul a devenit cenuşiu. Dar atunci exista totuşi o viziune amplă şi unitară privind dezvoltarea urbanistică. Acum oraşul se dezvoltă fără continuitate, spontan, în lipsa unei viziuni de ansamblu.

În zone LM, nu se pot construi blocuri. Teoretic

După anii 90, lucrurile s-au schimbat. Planul Urbanistic General al Craiovei, documentul esențial pentru dezvoltarea unui oraș, nu a mai fost schimbat din 2000, deși ar trebui înlocuit la fiecare 10 ani. Astfel, Craiova se „dezvoltă”, de mai bine de două decenii încoace, în lipsa unui PUG actualizat, iar noile construcții apărute în acest timp au la bază Planuri Urbanistice Zonale (PUZ). Din 2000 încoace, au fost elaborate 1086 de PUZ-uri derogatorii. PUZ-ul derogatoriu vine cu schimbarea indicilor de construibilitate și permite, în fapt, construcții prin excepție de la norme. Mai exact, orașul a „evoluat” prin derogări. Iar acest lucru se vede cu ochiul liber. Treci pe o stradă dintr-o zonă de case și constați că a apărut un mastodont fără legătură cu cele din jur. Teoretic, în zonele LM (locuinţe mici) din PUG nu se pot construi blocuri. Pe altă stradă, un bloc e periculos de aproape de blocul vecin, iar ferestrele sunt faţă în faţă. În alt cartier, parcarea unui bloc este amenajată… pe trotuar.

Click pe imagini pentru mărire:

Exemple de dezvoltare urbanistică haotică în Craiova. Foto: Claudiu Tudor

Legile au tot felul de cai troieni în ele”

„Se construiesc peste tot în ţară, nu numai în Craiova”, recunoaște Bogdan Tiparu, președintele Ordinului Arhitecților din România, filiala Craiova.

Cum e posibil? Prin PUZ-uri derogatorii și prin căutarea unor portițe în lege. Sau prin eludarea ei. Pentru că, spune Tiparu, „în România şi legile sunt făcute astfel încât să aibă tot felul de „cai troieni” în ele. Există o lege care trebuie respectată, dar în acelaşi timp, există un alt articol care te lasă să faci derogare”.

Şi, astfel, într-un cartier de case apare, peste noapte, un bloc.

„Nu poţi veni cu un măgar între oi. Omul trăieşte de o viaţă acolo şi deodată apare un bloc. Distrugi toată zona şi modul de viaţă al celor care stau acolo”, e de părere Adrian Rusu, membru al Asociaţiei SUMMURBAN, care încearcă să lanseze un semnal de alarmă cu privire la haosul construcţiilor care sufocă oraşul.

Funcționăm în baza unui PUG expirat de 12 ani

PUG-ul aprobat în 2000 ar fi fost valabil până în 2010. Avem peste 10 ani de când dezvoltarea orașului funcționează în baza unui PUG care nu mai corespunde. Abia în 2019 s-a semnat contractul de elaborare a noului PUG. În aşteptarea acestui nou PUG, în oraş se construieşte pe baza unor PUZ-uri, adică planuri urbanistice zonale.

„Felul în care s-a abordat urbanismul în Craiova şi în toată ţara este acela al planurilor urbanistice derogatorii. Adică un investitor privat cere o derogare de la reglementările existente. Aceste derogări au dus la tot felul de dezechilibre, pentru că planurile respective sprijineau iniţiativa investitorului privat, nu beneficiul întregii comunităţi. E vorba de circa 1000 de PUZ-uri derogatorii. În mod normal, acestea trebuie să se justifice, să fie in interesul public, nu să urmărească doar interesul privat”, spune Bogdan Tiparu. Beneficiarii consideră drept interes comunitar „dezvoltarea locativă”, precizează el.

Dar „dezvoltă, de fapt, propriul buzunar”, consideră Adrian Rusu.

Orașul trebuie să se dezvolte prin extindere, nu să se autodevoreze”

Adrian Rusu este doar unul dintre membrii asociaţiei care militează pentru protejarea țesutului urban și pentru respectarea reglementărilor urbanistice. Asociația SUMMURBAN a fost înființată chiar în acest an, din dorința de a face cunoscute problemele urbanistice şi de a-i face pe oameni să înţeleagă că este nevoie să ne protejăm dreptul de a trăi într-un oraș pentru oameni.

„Suntem oameni care îşi doresc un oraş pentru ei. Am văzut clădiri demolate, case valoroase, monumente istorice, precum Liceul Sanitar, dispărând peste noapte. Acești indivizi care se numesc dezvoltatori imobiliari și construiesc în detrimentul comunității nu dezvoltă nimic, decât propriul portofoliu. Avem un oraș de câmpie, care ar trebui să se dezvolte prin expansiune, nu să se autodevoreze. Suntem printre cele mai aglomerate oraşe din ţară”, spune Rusu.

Asociația sa a transmis la începutul anului o adresă către Primăria Craiova și alte autorități, prin care a solicitat să se stopeze construcțiile de blocuri între case și să se respecte legea și drepturile oamenilor la viață privată.

Orașul se dezvoltă, dar se dezvoltă dezechilibrat

Oraşul Craiova se dezvoltă organic spre Severin şi Bucureşti, dar procesul este „destul de dezechilibrat”, consideră arhitectul Bogdan Tiparu.

„Pentru a gândi un oraş, ai nevoie de un PUG. În mod normal, conform legii 350 trebuie reînnoit la 10 ani şi trebuie gândit elastic astfel încât oraşul să se poată dezvolta, dar, în acelaşi timp, să păstreze calitatea vieţii”.

PUZ-urile modifică, în anumite limite, PUG-urile. Aşa se face că un PUG vechi de 22 de ani,precum al Craiovei, ajunge să fie cârpit precum un ciorap.

„Se lucrează la el, dar în tot acest timp apar PUZ-uri. Proiectanţii vin cu PUZ-uri care distrug zone, cu clădiri foarte înalte, cu POT-uri mari (procent de ocupare al terenului – n.r.), care primesc avize şi merg mai departe. Cartierul de case nu va mai exista, în curând. Se trece peste regimul de înălţime prin tot felul de artificii”, semnalează Rusu.

1068 de PUZ-uri aprobate din 2000 încoace

Începând cu anul 2000 până la finalul lunii septembrie 2022, Consiliul Local al Municipiului Craiova a aprobat 1068 de documentaţii PUZ/PUD, conform unui răspuns transmis GdS în urma unei solicitări de informaţii. Am solicitat defalcarea acestor cifre pe ani şi am aflat că, dacă în anii 2000-2002 au fost emise 22, 19 sau 29 de documentaţii, în 2007 şi 2008 numărul acestora a fost imens: 166, respectiv 204.

În ultimii 10 ani, numărul a început să scadă. Cele mai puţine documentaţii PUZ/PUD aprobate de Consiliul Local au fost în 2016 (doar 5) şi 2015 (6). În 2002, până la data de 29 septembrie, fuseseră emise 6 HCL în acest sens.

Interzis la PUZ-uri noi în zona galbenă din PUG?

În PUG, culoarea galben este codul pentru zonele de locuinţe mici. În mod normal, în aceste zone nu ar trebui să apară locuinţe înalte, însă legile cu „cai troieni” oferă subterfugii suficiente. Oraşul este protejat în teorie şi mutilat în practică, prin derogări.

Însă preşedintele Ordinului Arhitecţilor din Dolj încearcă să se arate optimist: „Am avut discuţii cu doamna primar şi în regulamentul local aferent PUG s-a identificat că zona galbenă presupune locuinţe individuale şi ni s-a promis că nu se va mai construi pe zona galbenă din PUG unde nu există PUZ-uri. A fost o discuţie astă primăvară. Este ceva foarte important. E adevărat însă că celor cărora le-ai emis deja certificate de urbanism nu poţi să le mai iei înapoi”.

Dezvoltare fără direcţie

Dezvoltarea urbanistică nu prea mai are noimă după 90, când cade regimul comunist, consideră atât Rusu, cât şi Tiparu.

„După 90, dezvoltările nu mai ţin cont de o direcţie unitară pentru cartierele mari. Apare Bariera Vâlcii, unde nu vei găsi decât locuire, fără alte funcţiuni. Apar, pe ici, pe colo, nişte magazinaşe, o biserică, oamenii şi-au împărţit nişte parcele în mod grosolan, au făcut nişte străzi pe care este mult spus să le numeşti străzi, foarte înguste, de 4 metri. Ai doar case, o reţea de acces înghesuită, nu ai şcoli, clinici, trebuie să ieşi din cartier ca să mergi la magazin, la şcoală, servici. Apare problema accesului maşinii de pompieri care nu poate intra pe străzi foarte înguste”, exemplifică Rusu.

Tiparu vorbeşte despre terenuri lungi, retrocedate după 90, unde se construiesc blocuri haotic, se umbresc, iar vecinătatea este „ciudată”.

Primăria Craiova ne-a transmis că a retrocedat în ultimii 10 ani terenuri în suprafaţă de 8607 mp, în baza unor hotărâri judecătoreşti.

„În Corniţoiu s-a făcut un PUZ care a plecat de la premise false, a ucis un spaţiu verde important, apoi au fost puşi în proprietate oamenii pe nişte terenuri care presupuneau locuinţe individuale, nu blocuri. Chiar dacă PUZ-ul prevede regim de înălţime P+7. Şi acolo morfologia terenului în sine duce la un dezastru urbanistic, forma terenul nu permite o construibilitate rezonabilă.”

De ce avem un PUG atât de vechi

Noul PUG este în lucru, dar până va fi gata oraşul este expus riscului de a fi în continuare agresat de PUZ-uri derogatorii care îl mutilează.

Bogdan Tiparu susţine că întârzierea noului PUG a ţinut şi de probleme între administraţia locală şi comunele învecinate pe fondul cedării de terenuri pentru extinderea municipiului.

În 2012, de exemplu, Primăria Craiova s-a aşezat la masa discuţiilor cu reprezentanţi ai autorităţilor locale din Cârcea, Şimnicu de Sus, Malu Mare. Tentativa de actualizare a PUG-ului a eşuat, pentru că nu s-a ajuns la un numitor comun.

Când s-a făcut cartarea pentru PUG, Craiova era mai mică decât în anii 90

„Acest PUG trebuie să demonstreze că oraşul este un pol de creştere economică şi socială. Craiova este înconjurată de comune, iar comuna Cârcea, comuna Malu Mare au făcut PUZ-uri şi PUG-uri şi acolo unde trebuia să se dezvolte Craiova. Şi avem aceste comune mari care nu vor să cedeze teren. În momentul în care s-a făcut cartarea pentru PUG, Craiova era mai mică decât în anii 90, atât ca suprafaţă, cât şi ca număr de locuitori. Aşadar, dacă se demara atunci PUG-ul, pe terenul existent, Craiova nu ar mai fi fost un pol de creştere economică şi unul dintre oraşele importante ale ţării. Neexistând o înţelegere între administaţia locală şi comunele învecinate, nu s-a mai demarat. Acum s-au făcut nişte paşi, am primit teren din partea Şimnicului, din partea Podariului, avem zone unde ne extindem”, a explicat pentru GdS Bogdan Tiparu.

Noul PUG, sursa marilor speranţe

În 2020, Mihail Genoiu, primarul Craiovei, anunţa cu surle şi trâmbiţe noul PUG al Craiovei, care este „în curs de proiectare, urmând etapa de informare a publicului”, din câte ne-a transmis Primăria. Iată ce spunea fostul primar al oraşului la acea dată:

„Noul PUG al Craiovei va însemna cel mai inteligent mod de a conduce un oraș din punct de vedere urbanistic. Eu îmi doresc să includem aici și extinderea orașului, mai ales în zona de nord, peste Centura de Nord. Craiova va trebui să se dezvolte ca toate marile orașe din Europa, adică orașul vechi să fie protejat de trafic și de aglomerație, să fie conservat, iar cel modern să se construiască în continuare“.

articolul original.

Ministrul Lucian Bode a prelungit mandatul comisarului- șef Dana Ionuţ Bogdan în fruntea Inspectoratului de Poliţie Judeţean Giurgiu

21 November 2022 at 18:05
By: Editor

comisar-sef-Ionut-Dana

Comisarul şef Dana Ionuţ Bogdan rămâne la conducere Inspectoratului de Poliţie Judeţean Giurgiu, mandatul acestuia fiind prelungit prin Ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. II/2375/21.11.2022.
Comisarul şef Dana Ionuţ Bogdan se află în fruntea IPJ Giurgiu din luna ianuarie 2022, perioadă în care, prin tact şi corectitudine, a reuşit să schimbe cu mult în bine activitatea IPJ Giurgiu.
Sursa Foto: Vasile Arcanu

articolul original.

Ministrul Muncii anunță că proiectul privind pensiile speciale va fi înaintat Guvernului „în câteva zile”

21 November 2022 at 18:31
image

Ministrul Muncii, Marius Budăi (foto), a de­cla­rat ieri în Parlament că proiectul privind pensiile speciale va fi finalizat în câteva zile şi înaintat Guvernului.
„Vor fi respectate prevederile Curţii Const­ituţionale, vor fi respectate preve­derile din PNRR, în rest suntem pe ultimele discuţii şi proiectul va fi înaintat Guvernului. În câteva zile înaintăm către Guvern şi către Comisie, după care îl înaintăm în Par­la­ment”, a spus Budăi, la Palatul Parlamen­tului.
Întrebat dacă pensiile militarilor rămân unele ocupaţionale, Budăi a răspuns: „Ideea mea a fost de la început şi am spus tot timpul că pensiile militarilor nu sunt pensii speciale, însă o să avem proiectul de final. Ceea ce pot să vă spun acum este că am fost extrem de transparent, spre deosebire de ceea ce s-a făcut când s-a scris pro­iectul, şi am discutat în paralel şi cu Comisia şi cu Banca Mondială, dar şi cu cei inte­resaţi”.
Ministrul Muncii a menţionat că încă se poartă discuţii politice în privinţa jalonului referitor la pensii din PNRR. (A.N.)

articolul original.

Seminar româno-norvegian pe tema restaurării cetăţii dacice Sarmizegetusa Regia

16 November 2022 at 18:15
image

Adriana Năstase

Cetatea dacică Sarmizegetusa Regia derulează unul dintre cele mai importante proiecte de restaurare şi punere în valoare a sitului istoric, au arătat, ieri, la Deva, participanţii la un seminar dedicat fostei capitale a Daciei, evenimentul fiind or­ga­nizat cu prilejul Zilei Mondiale UNESCO de Consiliul Judeţean (CJ) Hunedoara şi reu­nind toate părţile implicate în proiect.

Refacerea și îmbunătățirea infrastructurii
Intitulat „Capitala Daciei – muzeu viu al pa­trimoniului cultural european”, proiectul este realizat în comun de CJ Hunedoara – în calitate de promotor, Fundaţia Mihai Eminescu Trust şi partenerul norvegian More&Romsdal County Concil, cu o fi­nanţare nerambursabilă de 2 milioane de euro, asigurată prin granturi SEE 2014-2021, în cadrul Programului RO-CULTURA. „Este pentru prima dată când ne întâlnim în această formulă de la începutul proiectului. Este o deosebită onoare pentru noi să-i avem pe partenerii norvegieni în judeţul Hunedoara şi să sărbătorim împreună 50 de ani de existenţă a UNESCO. Este o premieră pentru judeţul nostru derularea unui astfel de proiect finanţat cu fonduri oferite de guvernul norvegian şi, cu si­guranţă, vom avea o colaborare foarte bună pe tot parcursul derulării acestui proiect im­portant pentru situl de la Sarmizegetusa Regia”, a declarat, în cadrul întâlnirii, preşe­dintele CJ Hunedoara, Laurenţiu Nistor.
În cadrul activităţilor derulate în cadrul proiectului, partenerul norvegian organi­zea­ză, miercuri şi joi, la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, un seminar bi­lateral româno-norvegian axat pe res­ta­u­rarea şi protejarea patrimoniului cultural, pe implicarea comunităţilor locale în activi­tăţile de revitalizare a monumentului istoric şi facilitarea accesului publicului la siturile şi mo­numentele istorice, inclusiv prin inter­me­diul platformelor şi aplicaţiilor digitale. Valoarea totală a proiectului este de 13,29 milioane lei, adică aproximativ 2,7 milioane euro. Din aceşti bani, valoarea finanţării nerambursabile se ridică la este de 9,18 milioane lei, adică 1,89 milioane euro, şi se constituie din 85 la sută Grant SEE şi 15 la sută de la bugetul naţional. Cofinanţarea asi­gurată de CJ Hunedoara se ridică la apro­ximativ 850.000 de euro.
Obiectivul proiectului este acela de a avea un monument istoric restaurat şi revitalizat, va­lorificat cultural şi economic, care să atragă după sine creşterea cu cel puţin 30 la sută a numărului de vizitatori. De ase­me­nea, proiectul îşi propune să readucă în atenţia publicului o serie de activităţi in­teractive, printre care şi reînvierea unor meş­teşuguri tradiţionale. Etapele de re­sta­u­rare includ cercetări arheologice, taluzări şi amenajări ale terenului, refacerea incintei militare, care are circa 1 km lungime, şi a por­ţilor de acces. De asemenea, este pre­văzută refacerea şi îmbunătăţirea infra­struc­turii de vizitare prin introducerea unui traseu nou, semnalistică, amenajarea unui lapidariu şi a unui adăpost pentru vizitatori. Cât priveşte revitalizarea cetăţii, se are în vedere digitizarea monumentului UNESCO, astfel încât utilizatorul să aibă acces la imagini ce reconstituie diverse locaţii din ce­tate din perioada daco-romană

articolul original.

Senatorul PSD Cristian Resmeriță: PNL blochează angajările în minerit!

14 November 2022 at 17:17

Adriana Năstase

În urmă cu câteva zile, mai mulți poli­ticieni din județ anunțau o victorie! Vor fi făcute angajări la minele din Valea Jiului. Ieri, însă, la scurt timp după anunțul res­pectiv, au început problemele.

Trimiși acasă

Iată ce a scris senatorul PSD de Hunedoara Cristian Resmeriță (foto) pe pagina sa de Facebook:
„În această dimineață (n.r.-ieri dimineață), 20 de oameni care au dat concurs de an­gajare, trebuiau să înceapă munca la EM Lupeni.
Domnul Virgil Popescu, Ministrul Energiei, în cârdășie cu conducerea PNL Hunedoara au blocat dreptul acestor cetățeni de a lucra.
Consider că acest lucru este inacceptabil și cred că domnul ministru Virgil Popescu și-a uitat menirea. El trebuie să ajute Com­plexul Energetic Hunedoara, nu să se opună funcționării lui. Doresc să îi asigur pe cei 20 de cetățeni care astăzi trebuiau să înceapă lucrul, că nu va rămâne așa. În această zi, în cadrul ședinței Grupului Senatorial PSD, o să solicit ca PSD SĂ SE DELIMITEZE CLAR de orice acțiune a ministrului Virgil Popescu. Avem dreptul să muncim!”.
Contactat, senatorul Resmeriță a declarat pentru MESAGERUL HUNEDOREAN că mi­nistrul Energiei face un „abuz grosolan blo­când aceste angajări. Iar domnul ministru, am informații, că s-a consultat cu condu­cerea PNL Hunedoara”.
Cei 20 de oameni proaspăt trecuți de interviu au fost însă, ieri, trimiși acasă. Li s-a spus că Virgil Popescu a blocat angajările. Înțelege cineva ceva din toată această situație? Batjocură.
articolul original.

Ministerul Familiei a lansat un apel de proiecte pentru 150 de centre de zi pentru copii

10 November 2022 at 17:53
image

Ministerul Familiei, Tineretului şi Ega­li­tăţii de Şanse a lansat, în această săptă­mână, un apel de proiecte în valoare de 50 de milioane de euro, prin PNRR, în vederea construirii a 150 de centre de zi pentru copiii din familii sărace, a anunţat, ieri, la Deva, ministrul Gabriela Firea.

Apel către primari

Administraţiile locale pot depune proiecte în acest sens, singure sau în colaborare cu aso­ciaţii de profil acreditate, în următoarele două luni.
„Fac un apel la toţi primarii din ţară să aplice individual, deci prin UAT-urile pe care le reprezintă, sau împreună cu organizaţii sau asociaţii de profil care sunt acreditate, în vederea construirii a cât mai multe centre de zi, în special în zonele în care există foarte multe familii care se descurcă foarte greu cu viaţa de zi cu zi şi există risc de separare a copiilor de familii”, a spus ministrul Gabriela Firea.
Ea a explicat că în aceste centre, copiii cu o situaţie socială precară vor fi îngrijiţi şi instru­iţi, dar şi consiliaţi în ceea ce priveşte o me­se­rie pe care ar putea să o urmeze în viitor.
„În aceste centre de zi, copiii vor primi edu­caţie, îngrijire sanitară, vor fi îmbrăcaţi, vor fi instruiţi, vor fi ajutaţi să-şi susţină anumite pasiuni, anumite hobby-uri, dar cel mai importat este să aibă grijă, protecţie şi să fie susţinuţi şi din punct de vedere emoţional, astfel încât seara, când se întorc acasă la părinţi, la bunici, ei să aibă deja lecţiile făcute, să nu fi trecut o zi fără ca ei să înveţe ceva şi, de asemenea, dacă au o problemă de să­nă­tate să fie trataţi. Dacă au nevoie de haine, să le primească pe cele potrivite şi să fie sus­ţinuţi din toate punctele de vedere, inclusiv, la vârsta potrivită, încurajare şi consiliere vo­ca­ţională pentru meseria pe care urmează să o aibă în viitor”, a completat ministrul Familiei.
Ministrul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse s-a aflat în judeţul Hunedoara, unde a vizitat, împreună cu reprezentanţii Consiliului Judeţean, mai multe locuri în care trăiesc copii din familii cu o condiţie financiară pre­cară, dar şi pentru a vedea condiţiile în care îşi desfăşoară activitatea lucrătorii sociali.

Se lansează cardul european pentru tineri

Totodată, cardul european pentru tineri va fi lansat în România în scurt timp, acesta per­miţând beneficiarilor să aibă acces la eve­ni­mente de nivel european, dar şi la reduceri pentru transport, cazare sau diverse mani­fes­tări culturale, a adăugat ministrul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, Gabriela Firea. „Suntem destul de avansaţi cu demersurile. (…) În primul rând, (tinerii n.red.) vor avea acces la evenimente la nivel euro­pean, dar vor avea parte şi de reduceri, re­du­ceri destul de substanţiale la transport, la ca­zare, la participarea în cadrul evenimentelor culturale şi, de ce nu, şi la anumite magazine care vor intra în parteneriat cu ONG-ul la ni­vel european care este în legătură directă cu noi – Ministerul Familiei, Tineretului şi Ega­lităţii de Şanse”, a spus ministrul Gabriela Firea. Ea a precizat că în prezent sunt circa 6 milioane de tineri în Europa care se bucură de avantajele acestui card.

articolul original.

Președintele Laurențiu Nistor: O veste importantă pentru hunedoreni, finanțare nerambursabilă pentru lucrările la DJ 705A Orăștie – Costești

9 November 2022 at 16:33
image

Adriana Năstase

O nouă ședință a Consiliului pentru Dezvoltare Regională Vest a avut loc ieri, la Timișoara. Au fost luate decizii importante și pentru hunedoreni.

Informare
„Am participat, astăzi (n.r.-ieri), la Timișoara, la ședința Consiliului pentru Dez­voltare Regională (CDR) Vest, unde au fost luate noi decizii care vizează direct dezvoltarea regiunii noastre prin implementarea de proiecte cu finanțare ne­rambursabilă.
Îl felicit pe directorul general al ADR Vest Sorin Maxim pentru acti­vi­tatea sa, pentru modul în care gestio­nează aceste resurse importante pentru regiunea noastră și îi mulțumesc din nou pentru contribuția sa importantă în con­textul vizitei comisarului european Elisa Ferreira în județul Hunedoara. În cadrul întâlnirii a fost prezentată o infor­mare pri­vind aprobarea de către Comisia Europeană a Programului Regional Vest 2021-2027, ges­tionat de Agenţia pentru Dezvoltare Regională a Regiunii Vest (ADR Vest), în cali­tate de Autoritate de Mana­ge­ment și a fost adoptată o hotărâre privind apro­barea no­minalizării membrilor muni­ci­piilor și orașelor din Regiunea Vest în cadrul Comitetului de Monitorizare pentru Progra­mul Regional Vest 2021-2027. Județul Hunedoara va fi re­pre­zentat de primarul mu­nicipiului Hunedoara, Dan Bobouțanu. O veste importantă pentru hunedoreni este aceea că se asigură finan­țarea nerambur­sa­bilă pentru lucrările la DJ 705A Orăștie – Costești, iar „Drumul Regelui” Vața de Jos – Petriș a fost înscris pe prima poziție în lista de rezervă. Pentru ur­mătorul an, voi ocupa funcția de vicepre­șe­dinte al CDR Vest, poziție din care voi fi, alături de președintele Alin Nica, dar și de ceilalți colegi președinți de consilii județene, Iustin Cionca și Romeo Dunca, implicat pentru a asigura buna func­ționare a ADR Vest!”, a declarat Laurențiu Nistor, preșe­dintele Consiliului Județean Hunedoara.

articolul original.
❌