ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 7 February 2023Ultimele Stiri

Comisar șef de poliție Savu Daniel Sebastian, inspector șef al IPJ Ialomița: „Activitatea tuturor colegilor o apreciez ca fiind bună, în linii mari”.

7 February 2023 at 19:15

Reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean Ialomița au prezentat marți, 7 februarie, în cadrul unei conferințe de presă, principalele rezultate ale activității din anul 2022, apreciată de inspectorul șef al IPJ ca fiind „bună”.

Bilant Ipj Ialomita 2022

Savu Daniel Sebastian„Activitatea tuturor colegilor o apreciez ca fiind bună, în linii mari. Bineînțeles că mai sunt aspecte unde am mai avea de lucru, dar sunt și aspecte unde s-a lucrat foarte bine. De exemplu, mai este de lucru pe zona de poliție rutieră. Anul trecut s-au înregistrat foarte multe accidente rutiere grave, iar anul acesta sper să reușim reducerea acestora. (…) Cred că și schema de personal este un pic subdimensionată, în sensul că ne-am dori să avem mai mulți polițiști rutieri pe drumurile publice. De aici cred că avem o problemă. Polițiștii pe care îi avem sunt pregătiți, știu foarte bine ce au de făcut, însă numărul acestora este insuficient”, a transmis comisar șef de poliție Savu Daniel Sebastian, desemnat inspector șef al Inspectoratului de Poliție Județean Ialomița.

Mai mulți morți în accidente rutiere

În anul 2022, în judeţul Ialomiţa, s-au produs 58 de accidente grave de circulaţie, urmările acestora constând în 46 de persoane decedate (față de 39 în 2021) şi 26 de persoane rănite grav.

Principalele cauze ale producerii accidentelor grave de circulaţie au fost depășirea neregulamentară, abaterile bicicliștilor și traversarea neregulamentară a pietonilor.

În cadrul acțiunilor punctuale, polițiștii rutieri au constatat 401 infracțiuni la regimul rutier, cele mai multe fiind infracţiuni de conducere cu o alcoolemie peste limita legală, urmate de infracțiunile de conducere fără permis şi de conducere cu autovehiculul neînmatriculat.

De asemenea, au fost aplicate 41.025 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 10.814.150 lei, îndeosebi pentru depăşirea limitei legale de viteză, urmate de nepurtarea centurii de siguranţă, neacordarea priorităţii de trecere şi abateri săvârşite de către pietoni, biciclişti, motociclişti şi căruţaşi.

Au fost reţinute, în vederea suspendării, 3.383 de permise de conducere şi au fost retrase 1.526 de certificate de înmatriculare pentru diferite defecţiuni tehnice, lipsa inspecţiei tehnice periodice sau lipsa RCA.

Mai multe infracțiuni înregistrate

 Așadar, la nivelul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Ialomița au fost sesizate anul trecut 7.250 de infracţiuni.

În funcţie de mediul în care au fost comise se constată că, din totalul infracţiunilor sesizate, 51% au fost înregistrate în mediul urban (indicator care a crescut faţă de anul 2021 cu 10%), iar 49% au fost înregistrate în mediul rural (indicator care a crescut faţă de 2021 cu 7,3% ).

În linii mari, în anul 2022, la nivelul structurilor IPJ Ialomița, au fost înregistrate cu 8,5% mai multe infracțiuni decât în anul 2021, infracţionalitatea judiciară a crescut cu 10,4%, infracţionalitatea economică a scăzut cu 2,9%, iar infracţionalitatea de altă natură a crescut cu 7,2% față de 2021.

În ceea ce privește infracţiunile stradale, în anul 2022 au reprezentat 15,40% din totalul infracţiunilor sesizate la nivelul inspectoratului. După mediul unde acestea s-au comis, 45,92% sunt în mediul urban şi 54,08% în mediul rural. De asemenea, 48 de infracţiuni stradale au fost descoperite în flagrant delict.

Violența în familie – 151 de ordine de protecție provizorii

În ceea ce privește criminalitatea gravă, comisă cu violenţă, în anul 2022 au fost înregistrate 65 astfel de fapte, față de 73 sesizate în anul 2021.

Infracțiunile de omor au scăzut, fiind înregistrată o singură faptă, 5 tentative de omor, 2 vătămări corporale și 34 de tâlhării.

Diversificarea și accentuarea formelor de manifestare a agresivității în familie reprezintă un domeniu de interes și de acțiune al poliţiştilor din județul Ialomița, mandataţi să gestioneze activitățile de prevenire și combatere a acestui fenomen.

Pe parcursul anului 2022 au fost emise 151 de ordine de protecție provizorii, din care 76 au fost confirmate de magistrați.

De asemenea, anul trecut au fost sesizate 2.658 de infracţiuni contra patrimoniului, reprezentând 36,66% din totalul infracţiunilor sesizate la nivelul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Ialomița. Față de perioada similară a anului 2021, reprezintă o creștere cu 5%.

Furturile, cel mai important segment infracţional al acestei categorii, reprezintă 44,39%, procent ce a crescut cu 5%  față de anul 2021.

În ceea ce privește infracţionalitatea în domeniul silviculturii și pisciculturii, în anul 2022, în urma activităţilor şi acţiunilor desfăşurate, au fost înregistrate 93 de dosare penale, au fost aplicate 86 de sancţiuni contravenţionale şi a fost confiscată cantitatea de 1.783 metri cubi de material lemnos.

Pe linia prevenirii şi combaterii braconajului piscicol, au fost constatate 53 de  infracţiuni și au fost aplicate 99 de sancţiuni contravenţionale. De asemenea, polițiștii au confiscat peste 1 tonă de pește din speciile crap, caras, platică, șalău, știucă sau sturion.

Mai multe apeluri la 112. Amenzi în valoare de 1 milion de lei pentru sesizarea unor aspecte nereale

 În anul  2022, au fost înregistrate 27.927 de apeluri de urgenţă (față de 26.578 în 2021), dintre care în 48% dintre cazuri s-a  impus deplasarea poliţiştilor la locul evenimentelor sesizate, 39% de situaţii în care evenimentele semnalate au fost de competenţa poliţiei, dar nu au fost urgenţe, la faţa locului deplasându-se poliţişti care au dispus măsurile legale, 10% situaţii în care apelanţii au revenit (evenimentul fiind sesizat deja de alt apelant) și 3% situaţii în care apelanţii au sesizat aspecte nereale, astfel fiind aplicate 858 de sancţiuni contravenţionale în valoare de 1.071.300 lei.

Urmăriri, dispariții, dosare de supraveghere

 În anul 2022, s-a dispus măsura urmăririi naţionale și internaționale faţă de 54 de persoane, au fost desfăşurate activităţi pentru identificarea a 148 de persoane dispărute și au fost înregistrate 148 de măsuri preventive.

„În ceea ce privește cazurile de dispariții, mai avem în lucru cred că două. Un caz este de la Fetești (n.r. o minoră dispărută din iunie 2015), unde în ciuda eforturilor de căutare, și au fost eforturi complexe, cu date genetice, comisii rogatorii, prin cooperare polițienească internațională, nu am reușit să obținem date până la acest moment. Există foarte multe cazuri de dispariții, însă nu toate sunt alarmante, majoritatea fiind soluționate în scurt timp. Pentru că și noi tratăm cu maximă importanță aceste dispariții, mai ales când este vorba despre copii”, a afirmat comisar șef de poliție Condruț Silviu Georgian,  adjunct al inspectorului șef pe linie de investigații criminale.

În perioada analizată, au fost înaintate către organele judiciare 17 sesizări referitoare la nerespectarea obligaţiilor impuse, în urma acestor sesizări 11 dosare de supraveghere fiind închise cu preschimbare în arestare preventivă și într-un caz în arest la domiciliu.

S-a acţionat deopotrivă pentru creşterea eficienţei operativităţii şi calităţii în activitatea de cercetare penală şi eficientizarea parteneriatului cu unităţile de parchet, urmărindu-se respectarea tuturor drepturilor şi garanţiilor procesuale.

Confiscări de arme, deșeuri periculoase, articole pirotehnice, bani, aur, argint, tutun, țigarete

 Pe linia armelor, explozivilor şi substanţelor periculoase activităţile de prevenire s-au materializat în organizarea a 79 de acţiuni şi 224 de controale pe liniile arme, materii explozive şi substanţe periculoase, fiind sesizate 70 de infracţiuni, iar pe linie de braconaj cinegetic au fost constatate 7 infracțiuni prevăzute de Legea 407/2006 privind vânătoarea şi protecţia fondului cinegetic. Au fost ridicate în vederea confiscării 34 de arme, 70 de tone de deșeuri periculoase și 656 de kilograme de articole pirotehnice.

În anul 2022, în cadrul serviciului au fost aplicate 31 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 82.306 lei.

În ceea ce privește criminalitatea economico – financiară, în perioada ianuarie – decembrie 2022  au fost în derulare 9 planuri de acţiune dispuse la nivelul Inspectoratului General al Poliţiei Române şi la nivelul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Ialomiţa în domeniile combaterii ilegalităților cu produse accizabile (tutun, alcool), produse de panificație, turism şi alimentaţie publică, legume – fructe, achiziții intracomunitare și importuri.

Pe parcursul activităţilor derulate în cadrul planurilor de acţiune au fost efectuate 81 de acţiuni specifice, în cadrul cărora au fost constatate 43 de infracțiuni în flagrant, respectiv 40 de infracțiuni prevăzute de Legea nr. 84/1998, 1 infracțiune prevăzută de OUG nr. 77/2009, 1 infracțiune prevăzută de Legea 86/2006 și 1 infracțiune prevăzută de Codul Fiscal.

Au fost aplicate 165 de sancţiuni contravenţionale în valoare de 461.900 lei, au fost confiscate sume de bani, în total 378.600 lei, 19.700 euro și alte bunuri, respectiv 800 de grame de aur, 4,8 kilograme de argint, 3.785 de  kilograme de tutun, 25.019 țigarete provenite din contrabandă, 500 de kilograme material pirotehnic și 38,39 mc material lemnos.

121 de persoane testate cu aparatul Poligraf

În cursul anului 2022, poliţiştii criminalişti au participat la peste 2.900 de cercetări la faţa locului. Au fost ridicate și au rămas în evidență 9.638 urme de urme criminalistice.

Eficienţa acestor urme ridicate din câmpul infracţional s-a materializat în identificarea prin mijloace criminalistice a 175 de persoane sau obiecte, în 129 de cauze penale.

Din totalul autorilor identificaţi în această perioadă, 66 au fost identificaţi prin valorificarea urmelor papilare, ca autori de infracţiuni de natură judiciară, cu ajutorul bazelor de date criminalistice de identificare şi a cercurilor de suspecţi întocmite.

Activitatea laboratorului Poligraf s-a concretizat în testarea comportamentului în cazul a 121 de persoane. Dintre acestea, faţă de 54 persoane s-a stabilit comportament nesincer, iar 28 de persoane au recunoscut comiterea faptelor pentru care erau cercetaţi.

Poliţia de proximitate şi siguranţa comunităţii: În mediul școlar au fost înregistrate 53 de infracțiuni

În anul 2022 s-a intensificat activitatea de patrulare pentru sporirea gradului de siguranță a cetățenilor prin creșterea vizibilității şi a capacităţii de intervenţie, realizându-se dispozitive viabile şi flexibile care să poată fi uşor adaptate sau reorientate pentru îndeplinirea unor misiuni neprevăzute ori rezolvarea situaţiilor deosebite.

Polițiștii din structurile de siguranță publică și cei de proximitate au constatat peste 60 de infracțiuni și au aplanat 259 de stări conflictuale.

În anul 2022, prioritatea inspectoratului a fost creşterea siguranţei în unităţile de învăţământ.

Împreună cu polițiști de ordine publică și rutieră, polițiștii Biroului Siguranță Școlară au desfășurat 3.629 de activități în unitățile de învățământ și 957 de activități preventive, care au avut ca scop combaterea infracționalității în incinta și în zona adiacentă unităților de învățământ, verificarea legalității transportului de elevi și a celui public de persoane, prevenirea și combaterii absenteismului școlar și verificarea modului de asigurare a pazei și protecției unităților școlare.

În anul trecut, în mediul școlar au fost înregistrate 53 de infracțiuni, majoritatea fiind fapte de lovire sau alte violențe și furturi.

Nu au fost înregistrate evenimente deosebite sau infracţiuni grave în care să fie implicaţi elevi sau fapte prin care să fi fost afectat procesul de învăţământ ori să fi fost primejduită grav viaţa, integritatea corporală ori sănătatea elevilor sau cadrelor didactice.

Biroul pentru  Protecția Animalelor – 140 de sancțiuni contravenționale

Biroul pentru  Protecția Animalelor este structura de specialitate responsabilă de crearea și păstrarea unui climat de siguranță în ceea ce privește deținerea și îngrijirea animalelor din posesia legală a omului, atât în ceea ce privește integritatea acestora, dar și integritatea persoanelor cu care intră în contact aceste animale.

La nivelul biroului, anul trecut, au fost înregistrate 65 de petiții, au fost aplicate 140 de sancțiuni contravenționale și au fost emise 8 ordine de plasare în adăpost pentru 6 exemplare canine, o barză și un șoim, animale care se aflau într-o stare de pericol.

Poliția Transporturi – scădere a infracționalității sesizate

Serviciul Județean de Poliție Transporturi Ialomița se află în subordinea Secţiei Regionale de Poliţie Transporturi Constanţa și se compune din 5 posturi de poliţie, respectiv: T.F. Urziceni, T.F. Slobozia, T.F. Țăndărei, T.F. Fetești şi T.N. Fetești.

În perioada analizată a fost acordată o atenție deosebită de prevenire și combatere a faptelor ilegale în sistemul transporturilor feroviare și navale, pentru ridicarea siguranței călătorilor în domeniul transporturilor, pe un sector de 68 de kilometri de căi navigabile și pe infrastructura feroviară de 275 de kilometri de cale ferată.

La nivelul acestei structuri se constată o scădere a infracționalității sesizate, 99 de infracțiuni au fost sesizate, cu 39 mai puţine decât în anul precedent, fiind constatate 65 de infracțiuni în flagrant delict.

Furturile de la călători au scăzut faţă de anul 2021, fiind înregistrate 8 astfel de fapte, 6 furturi din vagoanele de marfă, iar în ce privește furturile din infrastructură se constată o creștere de la 5 fapte în 2021 la 8 fapte în 2022.

În anul 2022, polițiștii Serviciului Județean de Poliție Transporturi Ialomița au aplicat 1.235 de sancţiuni contravenţionale, cu amenzi în valoare de 410.300 de lei.

De asemenea, au fost indisponibilizate 17 ambarcațiuni, 17 motoare, peste 550 de kilograme de pește, aproximativ 100 de bucăţi de plase monofilament şi de pescuit din fir textil, 1 dispozitiv electric pentru pescuit precum și 7 autovehicule indisponibilizate.

Polițiștii Serviciului Judeţean de Poliţie Transporturi Ialomița au patrulat în 735 de trenuri de călători, fiind legitimate 3.576 de persoane, au fost efectuate 3 percheziții domiciliare, 2 persoane reținute și una împotriva căreia a fost dispusă măsura arestării preventive.

Gradul de încadrare la nivelul Serviciului Județean de Poliție Transporturi este de 77,41%.

Campanii și programe de prevenire a criminalității

În domeniul prevenirii criminalităţii, priorităţile Poliţiei Române în domeniul prevenirii criminalităţii, pentru anul 2022, au fost transpuse la nivelul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Ialomiţa în trei programe de intervenție  preventivă, astfel: Programul de prevenire a infracțiunilor contra persoanei, în cadrul căruia au fost derulate Campania Atingeri Nedorite, Campania Apeluri Abuzive 112, Campania Doar TU îți poți schimba VIAȚA!, Campania Spune NU violenței în familie, Săptămâna Prevenirii Criminalității, Campania Nu există scuză pentru Violență!; Programul privind prevenirea infracţiunilor contra patrimoniului, în cadrul căruia au fost derulate Campania Poți preveni înșelăciunile!, Campania Sărbători în Siguranță, Ziua Europeană de prevenire a furturilor din locuințe; Programul de prevenire a criminalității informatice al cărui scop a fost creșterea gradului de informare a minorilor și adulților cu privire la riscurile ce pot apărea pe internet și la modalitățile de prevenire a acestora.

În ceea ce privește managementul integrat al ordinii şi siguranţei publice, activitatea şi rezultatele obţinute pe linia menţinerii ordinii şi siguranţei publice au fost analizate permanent, inclusiv în cadrul şedinţelor la care au participat şi reprezentanţii Inspectoratului Județean de Jandarmi.

Constituirea patrulelor de ordine şi siguranţă publică s-a realizat în conformitate cu prevederile dispoziţiilor din domeniu, acestea fiind de poliţie, mixte poliţie – jandarmi, independente de jandarmi şi în unele cazuri au fost realizate și în colaborare cu poliţia locală.

S-a colaborat cu poliţiile locale acolo unde acestea funcţionează, reuşindu-se astfel să fie atrase noi forţe în sistem integrat la activitatea de menţinere a ordinii şi siguranţei publice.

Pentru anul 2023, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Ialomița va continua acţiunile ce vizează creşterea gradului de siguranţă al cetăţenilor, reducerea infracţionalităţii stradale, reducerea riscului rutier şi asigurarea climatului de legalitate pentru mediul  de afaceri.

Reprezentanții Inspectoratului de Poliţie Judeţean Ialomița susțin că sunt pregătiți, atât din punct de vedere profesional cât şi logistic, pentru a-şi îndeplini cu succes misiunile şi pentru a pune în aplicare prevederile legale, astfel încât siguranţa cetăţenilor din judeţul nostru să nu fie afectată.

Mai precizăm faptul că din totalul posturilor prevăzute la nivelul Inspectoratului de Poliție Județean Ialomița, anul 2022 s-a finalizat cu posturi ocupate în proporție de 82,51%.

Totodată, în cadrul programelor curente de pregătire tactică, în anul 2022 s-au realizat 28 de sesiuni de instruire, 49 de ședințe de tragere cu muniție reală, precum și sesiuni de instruire teoretică și practică pentru polițiștii din categoria celor care conduc autovehicule de serviciu cu regim prioritar.

articolul original.

Nu viteza, ci pietonii au provocat cele mai multe tragedii in accidente pe strazile din Timisoara si pe soselele din judet, anul trecut. Pe locul trei sunt abaterile biciclistilor. 47 de vieti curmate si 59 de oameni grav raniti

7 February 2023 at 09:26
image

TIMISOARA. Indisciplina pietonilor in trafic, viteza conducatorilor auto, abaterile biciclistilor, neacordarea de prioritate masinilor si pietonilor de catre soferi si ‘butonatul’ telefoanelor la volan. Acestea sunt, in ordine, primele cauze care au dus la producerea a numeroase accidente grave pe soselele din Timis anul trecut, soldate cu 47 de morti si 59 de raniti grav.

O arata statisticile IPJ Timis pe 2022, obtinute la solicitarea opiniatimisoarei.ro.

In total, anul trecut s-au inregistrat pe strazile din Timisoara si pe soselele din judet 90 de accidente grave, in scadere fata de 2021 cand s-au produs 101 astfel de evenimente rutiere. S-au pierdut insa mai multe vieti, cu un an inainte numarul mortilor fiind de 41, fata de 47 in 2022. In schimb, a scazut numarul ranitilor grav anul trecut, de la 78, cu un an inainte, la 59.

Indisciplina pietonilor, viteza soferilor si abaterile biciclistilor au smuls cele mai multe vieti in 2022

Pentru al doilea an consecutiv, potrivit statisticilor politiei, in mod surprinzator, nu viteza se afla in varful topului cauzelor care au dus la producerea celor mai grave accidente de anul trecut, in Timis.

Pe prima pozitie sta conduita pietonilor in trafic.

Nu mai putin de 23 accidente grave s-au petrecut din pricina celor care au traversat neregulamentar strada, din cauza pietonilor care au circulat pe carosabil ori au sarit in fata masinilor. 12 oameni au murit in aceste accidente provocate de pietoni in Timis, iar alti 11 au fost grav raniti, anul trecut.

Multe au fost si accidentele produse din cauza soferilor care au calcat prea tare pedala de acceleratie.
Conducatorii auto care nu au adaptat viteza la conditiile de drum au provocat 11 accidente grave in Timis, soldate cu 7 morti si 9 raniti grav. Astfel viteza a fost a doua cauza a accidentelor grave petrecute in judet in 2022.

Aproape la fel de multe precum cele din pricina vitezei soferilor au fost si accidentele produse din cauza biciclistilor care n-au respectat regulile in trafic. 11 evenimente rutiere grave s-au produs in Timisoara si in judet din pricina abaterilor biciclistilor, soldate cu 3 morti si 7 oameni raniti grav.

Dupa statistici, pe locul patru intre cauzele care au dus la un numar insemnat de tragedii s-a aflat neacordarea de prioritate vehiculelor. Au fost 8 accidente grave din acest motiv, in care si-au pierdut viata 3 persoane, alte 6 fiind internate cu saptamanile in spitale.

Anul trecut, conducatorii auto care nu au acordat prioritate pietonilor au dus la uciderea a doi oameni si ranirea grava a altor 4 in sase accidente grave.

Ochii in telefoanele mobile, pe Facebook, nu la drum

6 accidente grave, in care au murit 3 oameni, iar alti 4 au fost raniti figureaza ca avand drept cauza ‘alte abateri de natura a distrage atentia’, unde se regaseste folosirea telefonului la volan, mai ales pentru a consulta ori folosi retelele de socializare.

Cifrele sunt revoltatoare si in cazul iresponsabililor care s-au urcat la volan desi nu aveau carnet. 2 accidente grave, in care au murit 2 oameni au fost provocate de conducatori auto fara permis.

Oboseala la volan a smuls si ea 3 vieti in cinci accidente si a bagat in spital 6 oameni. In toate cazurile, soferii au adormit la volan.

Potrivit statisticilor IPJ Timis, in 2022, un singur accident grav, soldat cu 1 ranit ce a avut nevoie de zile multe de spitalizare, a fost provocat de un sofer care s-a urcat beat la volan.

Strazile din orase, scenele celor mai multe accidente grave in 2022, in Timis

Si anul trecut, pe strazile din orase s-au petrecut cele mai multe accidente grave, 34, incheiate cu 14 decese si 20 de oameni grav raniti.

28 de evenimente rutiere grave au fost pe drumurile nationale si centuri, unde s-au inregistrat 13 pierderi de vieti omenesti si 23 de raniti grav. Pe soselele judetene au fost 22 de accidente grave in care au murit 15 oameni si tot atatia au fost grav raniti, iar pe drumurile comunale 6 accidente grave cu 5 morti.

In Timisoara, intersectiile raman o provocare

In 2022, in intersectiile din Timisoara, s-au inregistrat 13 accidente grave, care au insemnat 3 morti si 12 raniti grav.

Accidentele mortale s-au petrecut in intersectia Paris cu colonel Enescu, intersectia Ion Barac cu Rahovei si Brancoveanu cu Rusu Sirianu.

Accidente grave, soldate cu raniti, au fost si in intersectiile:

-Michelangelo cu S. Haret
-Sfintii Apostoli Petru si Pavel cu Holdelor
-Martirilor cu Aries
-Petofi Sandor cu Octavian Goga
-Martirilor cu Mures
-Divizia 9 Cavalerie cu Sever Bocu
-Pavel Stoica cu N.S. de Hateg
-Take Ionescu cu A. Popovici
-Eternitatii cu Izlaz
-Alexandru Ioan Cuza cu Ion Zaicu

Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Transgaz sare în ajutor

6 February 2023 at 19:29
By: (C.T.)

Transgaz îşi manifestă întreaga disponibilitate ca echipele sale tehnice de intervenţie să ajute compania Botas, care operează şi exploatează infrastructura de transport gaze naturale din Turcia, la remedierea avariilor provocate de cutremurele puternice recente, acestea fiind pregătite să efectueze urgent deplasarea în acest scop.

„Aflând de efectele puternicelor cutremure produse azi noapte şi astăzi în Turcia şi care prin avarii şi explozii au afectat şi infrastructura de transport gaze naturale, Transgaz – cel mai mare OTS din centrul şi sud estul Europei, înţelege ce înseamnă avarii la SNT, mai ales în timpul iernii, şi îşi exprimă întregul sprijin faţă de colegii de la Botas, compania care operează şi exploatează infrastructura de transport gaze naturale din Turcia, care e importantă şi pentru tranzitul gazelor naturale din zona Mării Caspice către Europa. Având în vedere bunele relaţii de cooperare dintre Transgaz şi Botas, între cele două companii fiind încheiat în urmă cu un an un Memorandum de Înţelegere pentru participarea în comun la proiecte privind diversificarea rutelor de aprovizionare cu gaze naturale şi creşterea siguranţei energetice, pentru a remedia cât mai urgent aceste avarii, Transgaz îşi manifestă întreaga disponibilitate ca echipele sale tehnice de intervenţie să ajute la remedierea avariilor produse infrastructurii de transport gaze naturale, fiind pregătite să efectueze urgent deplasarea în acest scop”, se arată într-un comunicat al Transgaz.

În acest sens, directorul general al SNTGN Transgaz, Ion Sterian, a transmis în cursul zilei de luni o scrisoare ministrului adjunct al Energiei şi Resurselor Naturale, Alparslan Bayraktar, precum şi directorului general al Botas Petroleum Pipeline Corporation, Burhan Ozcan, prin care şi-a arătat disponibilitatea completă pentru ca specialiştii companiei să se deplaseze de urgenţă în Turcia, pentru a ajuta la remedierea avariilor pe care cutremurele care au afectat această ţară le-au adus sistemului de transport gaze naturale.

„Domnul Burhan Ozcan a răspuns manifestându-şi recunoştinţa faţă de solidaritatea şi sprijinul oferite de către Transgaz. În numele companiei Transgaz, domnul director general, Ion Sterian, transmite sincere condoleanţe familiilor persoanelor care şi-au pierdut viaţa în urma acestor cutremure şi îşi exprimă speranţa pentru recuperarea rapidă a persoanelor rănite”, se mai spune în comunicat.

articolul original.

ISU Ialomița: În 2022, pagubele produse în urma incendiilor au crescut cu 84,60%. Cele mai multe incendii au fost în Fetești.

6 February 2023 at 14:39

Într-un raport de evaluare a activității Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Barbu Catargiu” al județului Ialomița pe anul 2022 se arată că în municipiul Fetești s-au înregistrat cele mai multe incendii.

Bilant Isu Ialomita

Din totalul celor 757 incendii (inclusiv cele de vegetație uscată), 121 au fost în Fetești, urmat de Slobozia cu 73 de incendii, de Urziceni cu 62, Țăndărei – 52, Bărbulești – 29, Bărcănești – 19, Ciochina – 18, Alexeni -12, Manasia – 12, Movilița – 12.

Pagubele produse în urma incendiilor izbucnite au crescut cu 84,60%, de la 3.377.060 RON în 2021, la 6.234.800 RON în 2022. Din păcate, în urma incendiilor, 5 persoane și-au pierdut viața.

În anul 2022, serviciile profesioniste pentru situaţii de urgenţă au fost alertate pentru 9.336 situaţii de urgenţă (în medie 25,57 pe zi), dintre care: 5.982 intervenţii S.M.U.R.D. și 3.354 alte situaţii de urgenţă.

Comparativ cu anul 2021, au scăzut atât numărul intervenţiilor pentru asistență medicală de urgență asistate de S.M.U.R.D. cu 9%, de la 6.530 în anul 2021, la 5.982 în anul 2022, cât și numărul alertelor la care echipajele s-au deplasat fără a interveni, fie au fost întorși din drum sau alertele false cu 7,60%, de la 250 în anul 2021, la 231 în anul 2022;

Rata incendiilor la gospodăriile populației și operatori economici la 100.000 de locuitori a fost de 95,93, iar rata incendiilor la 1000 km² a crescut la 60,76, faţă de 44,83 în anul 2021.

Timpul mediu de răspuns a fost de 10 minute şi 4 secunde, în scădere cu 27% faţă de anul 2021, iar durata medie a intervenţiilor a crescut cu aproximativ 9% faţă de anul 2021, respectiv la 64 minute.

Pe timpul intervenţiilor au fost protejate bunuri şi instalaţii în valoare de 27.766.600 RON, faţă de 16.411.000 RON în anul 2021.

Serviciile mobile de urgenţă, reanimare şi descarcerare (S.M.U.R.D) au fost solicitate să intervină în perioada analizată, la 5.982 cazuri de urgenţă, dintre care: 5.321 cazuri de ajutor medical de urgenţă; 33 asistenţă persoane; 334 cazuri – descarcerare şi prim ajutor; 8 alte situații de urgență; 8 alte intervenții; 1 misiune de sprijin; 2 exerciții cu forțe și mijloace în teren; 105 cazuri de COVID-19; 120 deplasări fără intervenţie; 30 întors din drum; 20 de alarme false (deplasarea forţelor la adresa indicată şi constatarea faptului că evenimentul nu s-a produs sau pacientul nu există).

De asemenea, ca urmare a intervenţiilor operative ale structurilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă, au fost salvate 25 de animale din diferite medii.

Echipa pirotehnică a inspectoratului a fost alertată în cazul a 14 misiuni de intervenţie pentru asanarea şi distrugerea muniţiei găsită neexplodată.

În anul 2022, s-au efectuat 59 misiuni de recunoaștere în obiective şi localităţi din zona de competenţă. Cu ocazia unor manifestări publice, personalul unității a participat la un număr de 108 misiuni de asigurare a măsurilor de prevenire și stingere a incendiilor şi de asistenţă medicală.

Prevenirea situaţiilor de urgenţă s-a desfăşurat prin cele 1.041 activităţi de control şi verificare, dintre care 960 controale  de prevenire,  5 inspecţii la obiective SEVESO, 60 verificări la obiective care au solicitat autorizarea din punct de vedere al securităţii la incendiu şi 21 audituri de supraveghere la persoane autorizate care efectuează lucrări în domeniul apărării împotriva incendiilor.

În urma acestora, au fost constatate 3.726 de nereguli, dintre care 516 au fost înlăturate şi  3.172 sancţionate, fiind aplicate 2.987 avertismente şi 185 amenzi contravenţionale în valoare de 692.400 lei. Pe timpul activităţilor preventive, au fost efectuate 1.535 de instruiri, 860  de exerciţii de evacuare şi intervenţie la locul de muncă şi 43 de exerciţii cu participarea SVSU sau SPSU.  Pe parcursul anului, au fost avizate 63 de rute transport deşeuri periculoase.

În activitatea de avizare-autorizare au fost prelucrate 451 de dosare și cereri, fiind eliberate  44 de avize (43 de securitate la incendiu și 1 de protecție civilă), 33 autorizații de securitate la incendiu, 6 acorduri privind efectuarea focurilor de artificii, 5 acorduri privind comercializarea materialelor pirotehnice (artificii) şi 363 puncte de vedere în domeniul avizării/autorizării. De asemenea, s-a acordat asistență tehnică de specialitate la cele  458 solicitări.

Activitatea de pregătire a personalului operativ însumează multe ore de efort în centre specializate din țară, care au ca rol perfecționarea deprinderilor și aptitudinilor necesare menținerii și creșterii capacității de intervenție a subunităților. În cadrul pregătirii de specialitate este cuprinsă și pregătirea specială în bazele de antrenament și centrele de formare. Astfel, din rândul personalului operativ al Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Barbu Catargiu” au participat și promovat 2 ofițeri, 78 subofiţeri și 6 soldați.

„Pregătirea populației a stat tot timpul în atenția noastră, astfel, am desfășurat mai multe activități care au constat, în principal, în conștientizarea oamenilor și educarea acestora pe linia situațiilor de urgență”, a precizat reprezentanții ISU Ialomița.

Referitor la activitatea de coordonare a serviciilor voluntare şi a serviciilor private pentru situaţii de urgenţă,  au fost efectuate 18  activităţi specifice de îndrumare, coordonare şi sprijin de către cadrele S.P.I.R.C. în colaborare cu personalul din Centrul Operațional.

Instruirea personalului din cadrul U.A.T.-urilor şi a operatorilor economici (şefi SVSU/SPSU, cadre tehnice PSI, inspectori de protecţie civilă, şefi centre operative de la localităţi)  s-a efectuat sub formă de convocare,  în data de 17.03.2022, la care au participat 52 de persoane.

             Pregătirea personalului cu funcții de conducere din administrația publică locală și a operatorilor economici s-a desfăşurat în cadrul Centrului Zonal de Pregătire Craiova, unde au participat 29 de persoane.

În luna noiembrie, cu ocazia prezenței caravanei SMURD „Fii pregătit” și a Centrului Mobil pentru Răspuns la Situații de Urgență, s-au  desfășurat activități de pregătire a populației în domeniul situațiilor de urgență pe raza municipiilor Slobozia și Fetești. În cadrul acestor acțiuni au fost instruite aproximativ 1.200 de persoane.

Cu prilejul Zilei Copilului, în data de 1 iunie, s-au organizat și desfășurat, în municipiul Slobozia, activități de instruire în aer liber și concursuri, ocazie cu care celor mici le-au fost reamintite reguli și măsuri de comportare în diferite tipuri de situații de urgență.

De asemenea, s-au desfășurat periodic acțiuni de informare preventivă și pregătire a populației pentru răspuns în situații de urgență, constând în lecții deschise, exerciții de evacuare în caz de seism la unități școlare și porți deschise organizate la nivelul subunităților.

„Cooperarea şi colaborarea foarte bună, cu toate instituţiile din judeţ, atât în situaţii de normalitate, dar mai ales pe timpul intervenţiilor, a avut ca rezultat misiuni îndeplinite cu succes şi relaţii strânse, mai ales cu celelalte structuri din M.A.I, dar şi cu Spitalul Judeţean, respectiv Serviciul de Ambulanţă, partenerii noștri de zi cu zi. Menționăm faptul că un real sprijin l-am primit din partea autorităților publice locale pe timpul manifestării unor situații de urgență, prin serviciile voluntare pentru situații de urgență. Prin prisma rezultatelor obținute, putem aprecia că activitatea inspectoratului în anul 2022, s-a desfășurat în condiții foarte bune”, au concluzionat responsabilii instituției.

articolul original.

Jandarmeria Ialomița, în anul 2022: Peste 8.200 de misiuni, în urma cărora au fost aplicate 3.333 de sancțiuni contravenționale

6 February 2023 at 13:00

Săptămâna trecută, la sediul Inspectoratului de Jandarmi Județean Ialomița, a avut loc evaluarea activității instituției pe anul 2022. Bilanțul a fost prezentat de către inspectorul șef al I.J.J. Ialomița, colonel Dobre Costel-Marius, în prezența cadrelor unității, din partea conducerii Jandarmeriei Române fiind prezent directorul Direcției Control și Verificări Interne, colonel Nițoi Gabriel.

Bilant Jandarmeria Ialomita

În anul care s-a încheiat, pentru asigurarea și menținerea unui climat de ordine și siguranță publică, structurile operative ale Jandarmeriei Ialomiţa au executat 8.268 de misiuni specifice, atât independent, cât şi în cooperare cu alte instituţii.

Pe timpul misiunilor au fost constatate 357 de infracțiuni, fiind aplicate 3.333 de sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 745. 885 lei, dintre care 616 au fost avertismente scrise.

Au fost puse în executare 419 de mandate de aducere, emise de instanţele de judecată şi organele judiciare, iar prin sistemul național de urgență „112” sau telefonic la dispeceratul inspectoratului jandarmii ialomițeni au intervenit în peste 1.000 de cazuri.

Totodată, pe parcursul anului trecut, au fost desfăşurate 113 acţiuni preventiv-educative care au avut ca scop respectarea ordinii și siguranței publice, a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, precum și informarea populației, în special a tinerilor, cu privire la consecințele manifestărilor violente sau antisociale.

În ceea ce privește paza și protecția instituţională, supravegherea şi ordinea publică în zona obiectivelor din competenţă, s-a asigurat paza unui număr de 18 obiective, precum și paza, supravegherea şi intervenţia a 267 de kilometri de  conducte magistrale de transport produse petroliere, echipamentele și instalațiile aferente acestora.

„Pe timpul îndeplinirii atribuţiilor şi executării misiunilor specifice au fost întâmpinate şi greutăţi, a căror analiză s-a realizat oportun de către conducerea unității, astfel fiind identificate măsurile necesare pentru diminuarea sau eliminarea impactului acestora asupra activităţii instituţiei. Prin efortul comun al personalului unității, cu aportul eșaloanelor superioare și cooperarea cu celelalte instituții cu atribuții în domeniu, misiunile au fost îndeplinite, modul de executare a acestora definind într-un fel rolul important pe care îl are I.J.J. Ialomiţa în cadrul sistemului de ordine şi siguranţă publică”, au precizat reprezentanții instituției.

articolul original.

Grad de umplere de peste 60 la sută în depozitele subterane de gaze

4 February 2023 at 16:50
By: (R.C.)

La data de 04.02.2023 cantitatea de gaze naturale aflată în depozitele de înmagazinare subterană operate de DEPOGAZ Ploiești SRL este de 1.721 miliarde Sm3, valoarea reprezentând un grad de umplere al depozitelor de 62.71%.

Fața de aceeași perioadă din 2022, cantitatea de gaze naturale aflată în stoc este mai mare cu aproximativ 762.9 milioane Sm3.

Funcționarea serviciului de extracție gaze naturale din depozite se desfășoară în bune condiții, pentru asigurarea parametrilor funcționali ai SNT, Line-Pack-ul zilei fiind de 79.102 milioane Sm3, conform datelor publicate de operatorul de transport, Transgaz.

.

articolul original.

Softlead: Cum a arătat apetitul pentru digitalizare al companiilor din România în 2022

3 February 2023 at 13:32

Softlead, singura platformă de tip marketplace din România care ajută companiile să aleagă soluția software potrivită, pe baza ADN-ului Digital, lansează graficul anual ce indică apetitul pentru digitalizare al companiilor din România. Informațiile reflectă interesul pentru achiziții software pentru anul 2022, măsurat prin cererile de oferte software primite pe www.softlead.ro.

În 2022, prin platforma Softlead s-au primit cu peste 72% mai multe solicitări de oferte personalizate pentru soluții software comparativ cu anul 2021, valoarea totală a proiectelor fiind estimată la peste 6.2 milioane de euro, cu 50% mai mult decât în anul anterior. Valoarea medie a proiectelor de digitalizare a fost de 9.603 euro, în scădere cu 11% față de aceeași perioadă a anului 2021.

Deși numărul proiectelor a fost mult mai consistent, scăderea înregistrată din perspectiva bugetului mediu se datorează creșterii numărului de oferte de digitalizare pentru aplicații de tip SaaS (Software as a Service) pentru segmente de business de nișă (cabinete medicale, laboratoare etc.).

Alexandra Roată, Co-Founder Softlead

Accesul la cererile de oferte pe care le primim prin Softlead ne oferă o perspectivă optimistă asupra procesului de digitalizare din România. Companiile fac eforturi tot mai mari să se informeze, să aleagă soluțiile potrivite, să susțină prin bugete implementările software și să accelereze dezvoltarea business-urilor prin tehnologie. Dincolo de toate aceste grafice și numere pe care le furnizăm anual, există și alte date interesante care ne confirmă perspectiva.

De exemplu, prin platforma Softlead, 20% dintre solicitările de oferte pentru digitalizare au fost trimise în week-end de către reprezentanți de top management ai companiilor, ceea ce înseamnă nu doar că există interes, ci și că se fac eforturi pentru a crește procesele de automatizare, eficiență și transparență, trei aspecte importante mai ales în perioadele de criză, tranziție sau dezvoltare accelerată,” a spus Alexandra Roată, Co-Founder Softlead.

2022 Infografic Softlead

Tipuri de aplicații software cu apetit crescut de achiziție

În 2022, soluțiile software de tip enterprise s-au aflat, din nou pe lista priorităților companiilor din România, astfel încât cele mai importante aplicații din această categorie s-au regăsit și în rândul cerințelor primite prin Softlead: soluții software ERP (Enterprise Resource Planning) – 22.9%, CRM (Customer Relationship Management) – 22.4%, aplicații dedicate organizării – 12.79%, Managementul documentelor – 11.3%, soluții de gestiune – 10.4%, de Project Management – 3.65%, contabilitate – 3.32%, Resurse Umane – 2.82%.

Industriile cu apetit ridicat de digitalizare

Conform datelor Softlead, apetitul pentru digitalizare este mult mai vizibil în anumite industrii, în care nevoia de eficientizare, automatizare și de acces la date în mod transparent sunt esențiale. Astfel, în topul industriilor care au solicitat oferte pentru achiziții și implementări software se află: companiile care oferă servicii (16.87%), domeniul medical (15.49%), producția (14.42%), construcțiile (11.66%), domeniul IT&C (8.1%), retail (5.83%), transport (4.6%) sau financiar (4.14%).

Pentru fiecare dintre acestea, nevoia de digitalizare a însemnat fie înlocuirea soluției existente (26% dintre cerințe), fie primul pas către automatizare (76% dintre solicitări au vizat implementarea unei soluții software pentru o activitate care nu a fost niciodată digitalizată).

IMM-urile – în topul companiilor care au nevoie de aplicații software

În topul companiilor care au nevoie de consiliere în alegerea aplicațiilor software potrivite se află companiile mici și medii, un trend confirmat deja și în anii anteriori.

Astfel, din perspectiva cifrei de afaceri, cele mai multe solicitări de oferte dedicate digitalizării au venit din partea companiilor cu încasări sub 500.000 de euro (55.6%), în timp ce companiile cu cifră de afaceri de peste 5 milioane de euro reprezintă peste 15% din totalul cerințelor de digitalizare.

O trăsătură comună a companiilor care au solicitat oferte de digitalizare prin platforma Softlead este aceea că 86% dintre cerințele de oferte pentru digitalizare sunt trimise de segmentele Top & Middle Management din companii, ceea ce indică o validare clară a nevoii de eficientizare și automatizare prin aplicații software.

Printr-o integrare Softlead cu Termene.ro, statisticile referitoare la digitalizare sunt completate de analiza evoluției companiilor care au cerut oferte software. Astfel, 16% dintre companiile care au solicitat o ofertă prin Softlead în 2022 și-au dublat cifra de afaceri în anul precedent, un indicator atât al potențialului de susținere al achizițiilor software, cât și al nevoii de digitalizare (o companie aflată în plină dezvoltare are nevoi evidente de automatizare, eficientizare, creștere a transparenței, acces la date etc.).

Cea mai rapidă semnare a unui contract de digitalizare

În 2022, cea mai rapidă semnare a unui contract de achiziție și implementare software prin Softlead a fost de 2 zile, situație întâlnită frecvent în cazul soluțiilor de tip SaaS, care nu necesită personalizare prin dezvoltări suplimentare sau integrări și unde există o nevoie clară și un buget estimat corect de către client.

Despre Softlead

Softlead este cea mai importantă platformă de tip B2B din România, care ajută companiile să identifice aplicația software potrivită, pe baza ADN-ului Digital. Cu acces la peste 1000 de aplicații software și peste 370 de furnizori IT parteneri listați, Softlead.ro reprezintă un ecosistem integrat, util în procesul de informare, bugetare și achiziție software al oricărei companii de tip IMM.

În ultimii ani, peste 15.000 de companii au folosit Softlead pentru a face primii pași în alegerea suitei de tehnologii sau de aplicații software potrivite lor.

articolul original.

DNA la bilanț: Cu zeci de procurori în minus, 2022 a fost un an „remarcabil”. Ce spune Bologa despre salariile mari și un nou mandat

2 February 2023 at 15:45
By: -
image

Procurorul-şef al DNA, Crin Bologa, a prezentat, joi, bilanţul activităţii pentru anul 2022.

El a vorbit despre „rezultate remarcabile” înregistrate anul trecut, în contextul unui deficit grav de personal. A detaliat câte dosare sunt deschise pentru achiziţiile din pandemie şi ce prejudicii uriaşe sunt în cazurile aflate în lucru la DNA. În plus, s-a referit şi la salariile procurorilor şi dacă mai vrea un mandat de şef DNA. În final, ministrul Predoiu a avut doar cuvinte de laudă despre instituţia anticorupţie.

Lipsă de personal

DNA se confruntă cu un deficit mare de personal, instituţia având cu 49 de procurori mai puţin decât prevede organigrama.

Unul dintre principalele riscuri despre care a vorbit Bologa la bilanţ este deficitul de procurori care persistă ca efect al menţinerii condiţiilor de vechime excesiv de mari.

Conform acestuia, 23 de procurori au plecat din DNA anul trecut, cei mai mulţi dintre ei prin pensionare.

Un an remarcabil

Crin Bologa a anunţat pentru anul trecut ”rezultate remarcabile”, respectiv cel mai mare număr de cauze cu soluţii de trimitere în judecată de la înfiinţare.

”De asemenea, progrese importante au fost înregistrate, printre altele, cu privire la operativitatea soluţionării cauzelor, numărul de inculpaţi trimişi în judecată şi al celor condamnaţi definitiv, triplarea valorii măsurilor asigurătorii dispuse de procurori, precum şi scăderea ponderii achitărilor definitive prin raportare la numărul total al inculpaţilor judecaţi definitiv şi a ponderii inculpaţilor achitaţi pe alte temeiuri decât lipsa de pericol social concret şi deciziile Curţii Constituţionale cu efect de dezincriminare”, a explicat şeful DNA.

Bilanţ:

  • 404 dosare cu soluţii de trimitere în judecată (190 de rechizitorii şi 214 acorduri de recunoaştere a vinovăţiei)
  • 779 de inculpaţi au fost trimişi în judecată, dintre care 252 persoane care au ocupat funcţii de conducere, control, demnităţi publice ori alte funcţii importante.
  • Scădere a procentului de achitări, la 11%, dacă nu sunt luate în considerare achitările dispuse ca urmare a deciziilor CCR, cu efect de dezincriminare şi a celor determinate de lipsa de pericol social concret.
  • Cuantumul prejudiciului estimat în toate dosarele în lucru la finele anului 2022 - peste 4,2 miliarde de euro (comparativ cu peste 1,6 miliarde de euro în anul 2021)
  • Instanţele de judecată au pronunţat 287 hotărâri penale de condamnare faţă de un număr de 439 inculpaţi.

"Au fost trimişi în judecată 11 demnitari dintre care amintim doi miniştri, patru parlamentari, un prefect, un subsecretar de stat etc, ceea ce arată o concentrare pe dosare complexe, de corupţie la nivel înalt, specifice competenţei Direcţiei Naţionale Anticorupţie”, arată oficialii DNA.

Anchetele pandemiei

DNA are în lucru 90 de dosare referitoare la pandemie, cu prejudicii estimate de sute de milioane de euro.

În aceste dosare sunt vizate 122 de persoane, inclusiv demnitari.

Crin Bologa a subliniat că procurorii români au fost ”primii din lumea asta” care s-au sesizat pentru a verifica achiziţia de vaccinuri.

DNA anunţa, în 21 septembrie 2021, că a fost înregistrat primul dosar penal având ca obiect modalitatea de achiziţionare a dozelor de vaccinuri antiCovid.

E o poveste cu salariile mari, dar nici nu suntem săraci

Vorbind despre salariile procurorilor, Bologa spune că anchetatorii DNA „nu sunt săraci”, însă salariile lor sunt mai mici decât cele pe care le primesc alţi angajaţi din instituţii, regii sau agenţii ale statului.

”Asta iar e o poveste cam demult spusă în spaţiul public. Eu v-aş indica să vedeţi salariile tuturor celor care lucrează la stat pe diferite poziţii, să le vedeţi pe ale magistraţilor şi să vedeţi cam pe unde ne situăm acum.

Pentru că a fost o lege unică de salarizare, noi am rămas acolo, restul toţi au trecut pe lângă şi la acea lege au fost excepţii, după excepţii, după excepţii.

Vedeţi la instituţiile deconcentrate, câteva Consilii Judeţene, la primăriile mari, vedeţi în companiile naţionale, vedeţi în agenţiile de reglementare. Sunt acolo trei-patru oameni care au cât toţi procurorii DNA. Deci este poveste, aşa ce salarii mari... da, au fost, la un moment dat, dar am rămas cu acelea.

Dar nici nu suntem săraci”, a declarat Crin Bologa. 

Mai vrea un mandat

Procurorul-şef al DNA a anunţat şi că va candida pentru un nou mandat.

”Încă nu mi-am depus-o. Sunt împărţit, aşa, în două: una, acasă, cu familie, cealaltă este aici, cu cei 95 de procurori care au venit în timpul mandatului meu, zeci de poliţişti... se vor vedea rezultatele acestea şi munca lor de zi şi noapte, asta te obligă să mergi şi mai departe.

Dacă nu aş avea semnale de la ei, aş renunţa. Dacă era un eşec acest mandat, renunţam, fiindcă am destulă experienţă şi pot să mă duc şi la pensie sau să îmi văd de treabă. Deci mai mult ca sigur o să mă înscriu”, a declarat Crin Bologa, răspunzând unor întrebări legate de candidatura pentru un nou mandat.

Acesta a subliniat că îşi va depune candidatura vineri, sau săptămâna viitoare, luni.

Bologa a arătat că, deşi ”se afirmă că procurorul-şef ar face şi ar desface tot”, în DNA sunt procurori ”cu personalitate, care îşi asumă dosarele”, iar şeful instituţiei nu cunoaşte ”tacticile” de anchetă ale acestora.

Predoiu: DNA să aibă forţa unui colos şi precizia unui chirurg

La rândul său, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a lăudat activitatea DNA pe anul trecut, susţinând că numărul mare de sesizări primite de la cetăţeni arată că instituţia recâştigă treptat încrederea societăţii, făcând referire la recordul negativ din 2018, şi i-a urat Parchetului "să aibă forţa unui colos şi precizia unui chirurg în combaterea corupţiei".

"Am să încep această intervenţie evocând evoluţia numărului de sesizări primite de instituţia dumneavoastră din partea publicului:

  • în 2015 - 3.305 sesizări,
  • în 2018 - 1.173,
  • 2020 - 1.998,
  • 2021 - 2.139,
  • 2022 - 2.193.

Aş desprinde câteva concluzii din analiza acestor cifre. Prima concluzie ar fi aceea că DNA recâştigă treptat încrederea societăţii, de la recordul negativ de sesizări din 2018, doar 1.173, la creşterea de anul trecut, 2.193, trecând prin punctul de inflexiune din 2020, care a marcat revenirea pe creştere a numărului de sesizări, 1.998.

În al doilea rând, există un paralelism între atacurile politice şi numărul scăzut de sesizări, respectiv o concordanţă între schimbarea acestei atitudini într-una pe care aş califica-o cel puţin neutră după anul 2020 şi creşterea numărului de sesizări.

De aici, o altă analiză ne conduce la ideea de responsabilitate crescută a politicului faţă de soliditatea instituţională a DNA, atât sub aspectul conduitei publice, cât şi din perspectiva măsurilor concrete administrative şi legislative", a spus Predoiu.

"Sunt convins că vă propuneţi ca rata achitărilor să scadă în 2023, în prezent aflată la 23,74%, dintre care aproape jumătate pe alte temeiuri decât ca urmare a deciziilor CCR", a mai spus Predoiu.

În opinia sa, modificările introduse prin Legile Justiţiei (atât prin prisma dispoziţiilor tranzitorii, cât şi cele privitoare la procedura de numire sau delegare a procurorilor) sunt apte de a corecta anomaliile ce s-au răsfrânt inevitabil şi asupra parametrilor de funcţionare a DNA.

articolul original.

Incendiile au făcut pagube de 60 de milioane de lei anul trecut, în județul Neamț

2 February 2023 at 09:48

În cursului anului 2022, în zona de competență a Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Petrodava” al județului (ISU) Neamț s-au produs 1.022 de incendii, din care 1.013 s-au produs pe teritoriul județului nostru, iar nouă incendii s-au produs în cele județele Bacău și Iași, în care ISU Neamț intervine pe baza unor planuri comune de intervenție, arată raportul ISU Neamț privind anul anterior, prezentat în cursul acestei săptămâni.

Împrejurările care au condus la producerea incendiilor în 2022, pe raza județului Neamț, au fost următoarele:

În anul 2022, incendiile nu au produs doar pagube materiale, ci și victime omenești, zece persoane au decedat, 23 de persoane au fost rănite, iar 35 de persoane au fost salvate, spre deosebire de aceeași perioadă a anului trecut, când nouă persoane au decedat, 27 au fost rănite și 20 persoane au fost salvate.

Pagubele rezultate în urma incendiilor au fost estimate la circa 59.947.000 de lei, însă intervenția serviciilor profesioniste și voluntare a condus la limitarea pagubelor, fiind salvate bunuri în valoare estimată de circa 42.870.000 de lei.

Cele mai importante intervenții la care s-a intervenit pe parcursul anului 2022 au fost: intervenția din comuna Grințieș din data de 20 ianuarie, când o cisternă încărcată cu xilen s-a răsturnat, producând blocarea temporară a traficului rutier în zonă existând scurgeri de produs – intervenția a fost una complexă și de durată, prin necesitatea transvazării produsului într-o altă cisternă și prin de accesul greoi la compartimentele cisternei; numărul mare de incendii de vegetație uscată produse în perioada martie – aprilie; incendiul de la Complexul Alex din municipiul Roman din 17 aprilie; incendiile produse la Mănăstirea Tărcuța, 19 iulie, și de la Mănăstirea Bistrița, din 23 octombrie.

37 de intervenții pe zi

În anul 2022, serviciul profesionist pentru situații de urgență și serviciile voluntare pentru situații de urgență au executat 13.525 de misiuni în zona de competență, în medie 37,05 pe zi, numărul acestora scăzând cu 4,17% față de anul 2021, când au fost executate 14.113 misiuni.

Față de anul 2021, când a executat 4.264 de misiuni, cu excepția intervențiilor echipajelor SMURD, în 2022 ISU Neamț a executat 3.040 misiuni (aproximativ 8,32 intervenții/zi). Dintre acestea, 513 au fost pentru stingerea incendiilor (16,88%), 509 incendii de vegetație și altele (16,74%), 461 misiuni pentru asistența persoanelor (15,16%), 355 alte situații de urgență (11,68%), 497 acțiuni de protecția comunităților – 27 misiuni pentru protecția mediului (0,89%), 125 misiuni de sprijin (4,11%), 64 misiuni la exerciții cu forțe și mijloace în teren (2,11%), 516 misiuni de recunoașteri în teren și activități de educare și instruire în domeniul situațiilor de urgență (16,97%), 470 alte intervenții (15,46%) (112 misiuni la alte intervenții, 47 misiuni salvări animale, 38 misiuni transport apa menajeră, 272 misiuni asigurare zona afectată, 1 misiune la explozie neurmată de incendiu).

Comparativ cu anul 2021, numărul intervențiilor la care au acționat serviciile profesioniste și voluntare pentru situații de urgență a scăzut cu 28,71%, de la 4.264 în 2021, la 3.040 în 2022.

Echipa pirotehnică a executat 120 de misiuni, din care 77 de misiuni de cercetare, identificare, transport și distrugere a munițiilor rămase neexplodate din timpul războiului, șapte misiuni de distrugere muniție, patru misiuni de monitorizare fenomen zăpor și 32 de misiuni de pregătire de specialitate în teren. Raportat la anul 2021, numărul misiunilor pirotehnice a scăzut cu 2,44%, de la 123 în 2021, la 120 în anul 2022. În anul 2022, forțele de intervenție ale ISU Neamț au fost alertate și în 482 de situații care sau dovedit a fi alarme false, întors din drum și deplasări fără intervenție.

Repartiția situațiilor de urgență din punct de vedere al tipurilor de risc, situația aferentă anului 2022 se prezintă astfel: 450 ca urmare a declanșării riscurilor naturale – 38 fenomene hidrometeorologice periculoase, 412 incendii de vegetație; 77 ca urmare a declanșării riscurilor tehnologice – 77 de misiuni de asanare a teritoriului de muniție rămasă neexplodată; 109 ca urmare a declanșării riscurilor biologice – 101 epidemii, opt epizootii.

În acest an au fost monitorizate 8.230 transporturi deșeuri periculoase ce au avut ca punct de plecare sau au tranzitat județul nostru, față de 7.437 în anul 2022.

În vederea reducerii timpului de răspuns la intervenții în scopul limitării pagubelor, participarea serviciilor voluntare pentru situații de urgență din județul Neamț a înregistrat o creștere, cu 65,12%, de la 582 în 2021, la 961 în 2022, acestea acționând singure sau în sprijinul forțelor profesioniste pentru: 336 de misiuni la incendii; 348 de misiuni pentru incendii de vegetație și altele; 13 misiuni pentru asistența persoanelor; 13 misiuni de căutare – salvare; 56 de misiuni pentru alte situații de urgență; 33 de misiuni pentru alte intervenții; 22 de misiuni pentru asigurare/supraveghere zonă; două misiuni pentru protecția mediului; 16 misiuni pentru salvări de animale; 24 de misiuni la exerciții cu forțe și mijloace în teren; 94 de misiuni la activități de recunoașteri în teren.

Asistența medicală de urgență – primul ajutor calificat

Numărul solicitărilor pentru acordarea primului ajutor calificat, a asistenței medicale de urgență sau pentru efectuarea operațiunilor de descarcerare a fost în creștere în anul 2022, fiind executate 10.485 de misiuni (din care 1.308 intervenții ale echipajelor de terapie intensivă mobilă), spre deosebire de anul 2021, când au fost executate 9.849 de misiuni (din care 1.367 intervenții ale echipajului de terapie intensivă mobilă).

Echipajele de descarcerare, prim ajutor calificat și terapie intensivă mobilă din cadrul SMURD Neamț au executat misiuni pentru: 9.338 de misiuni – acordarea primului ajutor calificat și a asistenței medicale de urgență; 33 de misiuni – descarcerarea la accidente rutiere; 25 de misiuni – asistența persoanelor blocate în apartamente; o misiune – asistența persoanelor degajate din accidente de muncă; o misiune – asistența persoanelor căzute în locuri publice; șapte misiuni – asistența persoanelor degajate din alte situații; trei misiuni – asistența persoanelor – transport persoană; trei misiuni – asistența persoanelor – căutare salvare în mediul acvatic; 1.056 de misiuni – verificare secții ATI și asistență medicală pentru persoane suspecte COVID-19; trei misiuni – alte intervenții la alte situații de urgență; opt misiuni – alte intervenții – pericol agresiune urs; o misiune – misiune de sprijin la ajutor medical de urgență; cinci misiuni – misiune de sprijin la incendii; o misiune – misiune de sprijin la descarcerare. În 2022, echipajele SMURD au acordat asistență la 9.488 de persoane (9.058 de adulți și 430 de copii).

Pe parcursul anului 2022, la nivelul județului Neamț, Planul roșu de intervenție a fost activat doar pe timpul exercițiilor cu forțe și mijloace în teren.

Apelurile de urgență

În anul 2022, numărul apelurilor primite în Dispeceratul integrat ISU – Ambulanță Neamț păstrează trendul ultimilor ani, primindu-se 132.395 apeluri (134.861 în 2021) prin Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență „112” (aprox. 363 apeluri/zi). Vârfurile se înregistrează în perioada de vară, de Paști și de Crăciun.

Pe parcursul anului 2022, au fost transmise 46 de mesaje prin sistemul RO-ALERT, opt dintre acestea fiind pentru fenomene hidro-meteo, 11 pentru animale sălbatice, unul pentru incendii și 26 pentru epidemii, mai arată raportul ISU Neamț pentru anul anterior.

articolul original.

BILANȚ MEDIU DE AFACERI 2022: Cu 8% mai multe insolvențe, cu 21% mai multe suspendări și cu 15% mai multe dizolvări sau radieri de companii față de 2021

1 February 2023 at 15:34

București, 1 februarie 2023 – Numărul de insolvențe a crescut cu 8%, suspendările cu 21%, iar dizolvările sau radierile de companii cu 15% în 2022 față de anul anterior. Numărul de companii nou-înființate a atins însă un nivel record în 2022. Inflația, încetinirea economiilor europene și o eventuală nerespectare a jaloanelor din PNRR reprezintă principalele riscuri macroeconomice din 2023, potrivit ultimei ediții a raportului KeysFin Macro Update.

 

În scenariul de bază estimarea noastră este că economia va crește cu aproximativ 3% în 2023, principalele riscuri macroeconomice din acest an fiind: modul în care vor fi gestionate efectele inflaționiste de runda a doua generate de scumpirea materiilor prime și de creșterea costurilor de împrumut (atât din punct de vedere fiscal cât și monetar), încetinirea economiilor europene, dar și o eventuală nerespectare a jaloanelor din PNRR de care depinde evitarea recesiunii, dar și corecția deficitelor gemene”, a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

NIVEL RECORD, DE PESTE 150 DE MII DE ÎNMATRICULĂRI FIRME ÎN 2022

Înmatriculările de entități au depășit pentru prima dată în istorie pragul de 150 de mii, la 152.809 de companii nou-înființate în 2022, cu 3% mai multe decât în 2021 și cu 13,8% peste nivelul pre-pandemie de 134.220 atins în 2019, potrivit ultimelor date, publicate astăzi de Registrul Comerțului.

APETIT PENTRU INDUSTRIA EXTRACTIVĂ, ENERGIE&GAZE ȘI EDUCAȚIE ÎN 2022

Dacă în 2021 Agricultura, Energia&gazele și IT&C înregistrau cele mai mari creșteri procentuale ale numărului de entități nou-înființate, în 2022 pe locul întâi am avut Industria extractivă, sectorul de Energie&gaze s-a menținut pe locul doi, iar Educația a urcat pe trei, cu majorări de 551%, 170% respectiv 47% la 722 societăți, 1.601, respectiv 5.531 de entități nou-înființate în 2022”, a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin.

La polul opus, Hotelurile & restaurantele, Imobiliarele, Construcțiile, Comerțul și Agricultura au înregistrat scăderi procentuale anuale cuprinse între 1,1% și 73% în 2022.

Din punct de vedere geografic, cele mai multe entități înființate în 2022 au fost înregistrate în București (29.068, 19% din total), Cluj (9.199, 6% din total) și Ilfov (7.933 companii, respectiv cu 5% din total în 2022). La polul opus, Covasna, Ialomița și Tulcea au avut cele mai puține entități noi înregistrate, între 954 și 1.111 de entități în 2022.

Numărul companiilor care au intrat în insolvență a crescut cu 8,2% la 6.649 companii în 2022, cu 16,8% peste minimului istoric atins în 2020, de 5.694 companii, potrivit datelor de la Registrul Comerțului.

Numărul companiilor suspendate a crescut cu 20,6% față de 2021, la 15.700 companii. Radierile și dizolvările s-au majorat cu 14,6% în 2022 față de 2021, la 112.959 companii însă au rămas cu 17% sub nivelul pre-pandemie atins în 2019.

MAXIM ISTORIC, DE PESTE 1,6 MILIOANE ENTITĂȚI ACTIVE ÎN 2022

Numărul entităților active (PFA și persoane juridice) a continuat tendința de creștere începută în 2011 și a ajuns la cel mai ridicat nivel din istorie, de 1.606.310 la 31 decembrie 2022.

DESPRE KEYSFIN

KeysFin oferă soluții 100% digitalizate pentru verificarea mediului de business, cu date financiare și juridice, rapoarte, grafice și analize actualizate la zi despre companiile din România și din străinătate, în vederea reducerii riscului comercial.

Cu un portofoliu de peste 700 de clienți, KeysFin este unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

KeysFin deține și aplicația KeysFinder, prin intermediul căreia utilizatorii pot accesa ușor și rapid situații financiare, indicatori și informații juridice de la peste 4 milioane de entități economice din România, direct de pe telefonul mobil.

articolul original.

OMV Petrom nu e obligată la plata taxei de solidaritate

31 January 2023 at 07:32

OMV Petrom nu este obligată să plătească taxa de solidaritate impusă de Guvern pe profiturile companiilor petroliere, se arată într-un răspuns dat de Comisia Europeană la solicitarea Executivului Ciucă de clarificări legate de cum a impus taxa de 60%, conform informațiilor Economica.net. Actul normativ prevede că taxa este plătită dacă firma în cauză obține o cifră de afaceri de peste 75% din activități de extracție gaze naturale, extracție de petrol și din rafinării. OMV Petrom spune că activitățile respective cumulate nu sar de nivelul de 75% cifră de afaceri.

Comisia spune, în răspunsul transmis Ministerului Finanțe, că respectivele coduri CAEN incluse în OUG-ul care a transpus în legislația națională regulamentul european respectă prevederile regulamentului cea asta înseamnă că OMV Petrom are ocazia să aleagă dacă plătește sau nu taxa de solidaritate. Potrivit Economica.net, urmează ca ANAF să verifice compania dacă se înscrie prevederilor din regulament sau nu, adică dacă va plăti taxa sau nu.

Compania de petrol și gaze OMV Petrom, deținută de OMV din Austria, a spus că nu se încadrează în categoria societăților obligate să plătească taxa de solidaritate impusă de Guvernul României firmelor din sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriile.

”Regulamentul UE 1854/2022, care a introdus o contribuție de solidaritate cu caracter temporar, a fost transpus în legislația românească prin Ordonanță de Urgență a Guvernului nr. 186 publicată în data de 29 decembrie 2022. În baza rezultatelor noastre financiare preliminare aferente anului 2022 și a prevederilor acestei ordonanțe de urgență, ne așteptăm că OMV Petrom să nu intre în scopul acestei contribuții de solidaritate pentru anul fiscal 2022, având sub 75% din cifra de afaceri din sectoarele definite: extracția țițeiului, extracția gazelor naturale, extracția huilei și fabricarea produselor obținute din rafinarea petrolului”, se arată într-un document OMV Petrom transmis Bursei de Valori București.

Oficialii companiei susțin că pentru primele 9 luni ale anului 2022, OMV Petrom a achitat deja către Bugetul de Stat al României redevențe, impozite suplimentare și alte contribuții specifice industriei de aproximativ 5,2 miliarde de lei, la care se adaugă aproximativ 1,6 miliarde de lei impozit pe profit. ”În total, pentru primele 9 luni ale anului 2022, acestea reprezintă aproximativ 60% din profitul brut înainte de impozitare și au crescut de peste 6 ori față de aceeași perioada a anului precedent. Rezultatele financiare preliminare aferente anului 2022 și trimestrului IV 2022 vor fi publicate pe 2 februarie 2023”, se arată în documentul amintit.

Guvernul a decis impozitarea cu 60% a extra-profiturillor companiilor din sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriile, iar baza impozabilă este reprezentată de ceea ce depăşeşte cu peste 20% media profiturilor pe ultimii patru ani. De asemenea, cel puţin 70% din suma colectată astfel va fi folosită pentru finanţarea investiţiilor în energie. Executivul a hotărât să aplice această taxă în virtutea apariției, în toamnă, a unui regulament european care instituia posibilitatea ca țările membre să imoună aceste taxe.

Compania de stat Romgaz a anunțat că va plăti taxa de solidaritate.

articolul original.

„Nu-mi place ce am făcut”. La primul interviu după Mondial, Messi a dezvăluit cu ce regret a rămas

30 January 2023 at 19:30

La mai bine de o lună de la finalul turneului final, Lionel Messi a oferit primul interviu din postura de campion mondial.

Printre subiectele abordate de argentinian s-a numărat și disputa cu olandezul Wout Weghorst de la finalul sfertului de finală împotriva Țărilor de Jos.

Weghorst s-a contrat cu adversarii argentinieni pe teren, iar Messi l-a „taxat” după meci, la zona mixtă, când l-a văzut apropiindu-se. „Ce te uiți, prostule?”, i-a strigat Messi.

În primul interviu după Campionatul Mondial, Lionel Messi a dezvăluit cu ce regret a rămas

Acum, privind retrospectiv, Messi spune că regretă acele cuvinte.

Nu-mi place ce am făcut. Era multă tensiune în acel moment și s-a întâmplat natural. Se întâmplaseră multe cu acest jucător și alți doi în timpul meciului, așa că a venit natural. Însă nu-mi place această imagine”, a precizat Messi, potrivit RMC Sport.

Lionel Messi: „Cupa m-a chemat: «Vino și ridică-mă, acum mă poți atinge»”

Lionel Messi a explicat și cum a ajuns să sărute Cupa Mondială imediat după finala cu Franța:

„Am văzut-o acolo și nu m-am putut abține. Cupa m-a chemat. Mi-a spus: «Vino și ridică-mă, acum mă poți atinge». Am văzut-o acolo strălucitoare, în acel stadion frumos și nu m-am mai gândit, am sărutat-o când am trecut pe lângă ea. Aveam nevoie de asta”.

„Nu-mi place ce am făcut”. La primul interviu după Mondial, Messi a dezvăluit cu ce regret a rămas

sursă foto: Instagram @ leomessi

În plus, fotbalistul lui PSG a numit cel mai complicat meci din Qatar:

„Cel mai dificil moment a fost înfrângerea cu Arabia Saudită, dar cel mai complicat meci a fost cel cu Mexic, pentru că a fost de totul sau nimic. Cred că este meciul în care am jucat cel mai prost, nevoia de a câștiga te face să joci diferit.

Dar am avut încredere că vom merge mai departe, că lucrurile vor ieși bine pentru noi. Dacă nu am fi avut grupul pe care-l avem, cred că acea situație ar fi fost foarte dificil de depășit”.

Mai multe știri din fotbalul internațional: 

articolul original.

Cushman & Wakefield Echinox: Piața tranzacțiilor imobiliare din Europa Centrală și de Est a revenit pe creștere în 2022, evoluție susținută în principal de România și Slovacia

30 January 2023 at 15:59

București, ianuarie 2023: Volumul tranzacțiilor cu active imobiliare generatoare de venituri – birouri, spații de retail, logistice și industriale și hoteluri – din Europa Centrală și de Est a revenit pe creștere anul trecut, evoluție susținută mai ales de performanțele înregistrate de România și Slovacia. România a avut o creștere de aproape 40% a volumului investițional, trecând astfel pe poziția a treia în regiune, după Polonia și Cehia, din punct de vedere al valorii tranzacționate în 2022, arată datele companiei de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

La nivel regional, volumul tranzacționat a totalizat aproape 10,7 miliarde de euro, în creștere cu 6,6% comparativ cu anul anterior, în condițiile în care în 2021 piața s-a contractat cu 4,3%. Creșteri ale volumelor au fost raportate în toate piețele din regiune, cu excepția Cehiei, care a înregistrat al doilea an consecutiv de scădere.

Astfel, Polonia a avut o creștere de 2,2%, Slovacia de 45,9%, în timp ce în Ungaria avansul a fost marginal, de 0,4%.

Distribuția pe țări a volumul investițional din ECE

Sursa: Cushman & Wakefield Echinox

În România, deși a fost tranzacționat un număr ușor mai redus de proprietăți comparativ cu 2021 (51 față de 54), volumul total investit în 2022 a atins un record istoric, de aproape 1,3 miliarde de euro, din care două treimi (944 milioane de euro) a fost parafat în a doua jumătate a anului. Un număr de 12 proprietăți au făcut obiectul a două tranzacții de portofoliu, de birouri și de retail.

Cele mai multe active tranzacționate au fost clădiri de birouri, aproape 43% din total (22), în timp ce din sectorul de retail au fost vândute 12 proprietăți. În ceea ce privește segmentul industrial și logistic, 7 active și-au schimbat proprietarul.

Valoarea medie a proprietăților tranzacționate a crescut de asemenea în 2022, ajungând la 25 milioane de euro față de 17 milioane de euro în 2021. În plus, prețul mediu la care au fost vândute clădirile de birouri a crescut cu 4,6%, la 2.266 euro/mp, în timp ce proiectele de retail s-au tranzacționat la un pret mediu de 1.310 euro/mp vs 973 euro/mp în 2021, în condițiile în care au fost vândute mai multe proprietăți cu profil distressed. Pe de altă parte, clădirile industriale au înregistrat o scădere a prețului pe metrul pătrat, respectiv 405 euro/mp comparativ cu 503 euro/mp în 2021, fapt cauzat în principal de lipsa tranzacționării unor proprietăți prime.

Cristi Moga, Head of Capital Markets Cushman & Wakefield Echinox: “Într-un context cu numeroase incertitudini, piețele imobiliare din Europa Centrală și de Est au continuat să reprezinte o alternativă atractivă de investiții în special pe segmentele principale – birouri, spații comerciale și industriale. În timp ce în Polonia investitorii străini din piețe mature, precum Statele Unite, Germania sau Suedia, au continuat să domine piața, semnând marile tranzacții, în celelalte piețe am remarcat o pondere în creștere a capitalului local, care întelege mai bine particularitățile pieței și are un apetit mai ridicat pentru risc. Astfel, aproape 40% din volumul tranzacționat în 2022 reprezintă plasamente ale investitorilor locali, cei mai activi fiind grupurile Pavăl Holding din România (cu achiziții de peste 450 de milioane de euro pe piața locală) și Adventum din Ungaria (cu achiziții de peste 350 de milioane de euro pe piețele din Ungaria, Cehia și Polonia).”

Cele mai mari tranzacții consemnate în România au presupus vânzarea de către CA Immo a întregului portofoliul de birouri din România (6 proprietăti) către Paval Holding (Dedeman), respectiv achiziția de catre MAS Real Estate a unei participații de 60% din 6 parcuri de retail de la Prime Kapital. O a treia tranzacție care a depășit pragul valoric de 100 de milioane de euro a fost preluarea de către S Immo a proiectului de birouri Expo Business Park de la Portland Trust. Aceste trei tranzacții cumulează mai mult de jumătate din volumul total înregistrat în 2022.

Cele mai importante tranzacții din România în 2022
Proprietate Tip Cumpărător Vânzător Suprafață (mp) Preț (mil. €) Oraș
Portofoliu de birouri CA Immo Office Paval Holding (Dedeman) CA Immo 165.000 377 București
Prime Kapital 60% din 6 parcuri de retail Retail MAS Real Estate Prime Kapital 132.000* 192 București, Targoviște, Ploiești, Zalău, Sfântu Gheorghe, Bârlad
Expo Business Park Office S Immo Portland Trust 41.500 110 – 115 București
U-Center Phase I Office Paval Holding (Dedeman) Forte Partners 32.000 85 – 90 București
50% Ploiesti Shopping City Retail NEPI Rockcastle Carrefour 23.000* 55 Ploiești
75% Miro Offices Office Hili Properties Speedwell 17.250* 45 București

*suprafetele corespund participatiei achiționate

Sursa: Cushman & Wakefield Echinox

Randamentele de referință au înregistrat o creștere în cea de-a doua jumătate a anului pe toate segmentele de piață, pe fondul creșterii costurilor de finanțare, în linie cu evoluția din întreaga Europa Centrală și de Est. Astfel, în piața de birouri si în cea de retail randamentele au crescut cu 25 puncte procentuale, în timp ce în segmentul industrial avansul a fost de 15 puncte procentuale. Chiar dacă scumpirea finanțării va continua să pună presiune pe yieldurile de vânzare, diferența dintre piața locală și țările din Europa Centrală și de Est, precum Cehia, Polonia sau Ungaria, se menține relativ ridicată pe toate segmentele imobiliare (100 – 250 puncte procentuale).

Evoluția volumului tranzacționat în ECE

Țară Volum tranzacții 2022

(mil. EUR)

Volum tranzacții 2021

(mil. EUR)

2022 vs 2021 (%)     
Romania 1.278 916 +39,5
Cehia 1.539 1.721 -10,6
Ungaria 994 990 +0,4
Slovacia 1.129 774 +45,9
Polonia 5.723 5.602 +2,2
Total 10.663 10.003 +6,6

Sursa: Cushman & Wakefield Echinox

Cushman & Wakefield Echinox, afiliatul exclusiv al Cushman & Wakefield în România, deținut și operat independent, cuprinde o echipă de peste 80 de profesioniști ce oferă o gamă completă de servicii de consultanţă imobiliară investitorilor, dezvoltatorilor, proprietarilor și chiriașilor. Pentru mai multe informații, vizitați site-ul companiei www.cwechinox.com

Cushman & Wakefield, unul dintre liderii globali în domeniul serviciilor imobiliare comerciale, cu 50.000 de angajați în peste 60 de țări și venituri de 9,4 miliarde de dolari. Serviciile principale ale companiei sunt: consultanță în gestionarea activelor şi investițiilor, piețe de capital, închirieri, administrarea proprietăților, reprezentarea chiriașilor, servicii de proiect și evaluare. Pentru mai multe informații, vizitați site-ul companiei www.cushmanwakefield.com

 

articolul original.

Sucevenii Ancuța Bodnar, Marius Cozmiuc și Sergiu Bejan se află printre laureații galei „Sportivul Anului 2022”

29 January 2023 at 11:13
image

Ministerul Sportului a organizat, la finele săptămânii trecute, la Opera Națională din București, prima ediție a galei „Sportivul Anului”, un eveniment fastuos, în care a cinstit performerii anului 2022. Printre laureați s-au aflat și trei sportivi suceveni, care și-au făcut un nume în canotaj.

Campionii mondiali și europeni Marius Cozmiuc și Sergiu Bejan, componenții bărcii de dublu rame masculin, au fost desemnați drept „Echipa anului – masculin sporturi individuale”. Aceeași distincție, la feminin, a fost primită de suceveanca Ancuța Bodnar și botoșăneanca Simona Radiș, care sunt neînvinse în competiții din anul 2019.

„Anul 2022 a fost foarte bun pentru noi și cu siguranță ne dorim să obținem aceleași rezultate și în 2023, să calificăm barca de dublu la Jocurile Olimpice de la Paris și să continuăm seria victoriilor”, a declarat campioana olimpică, mondială și europeană Ancuța Bodnar.

Iată care sunt câștigătorii celor 14 categorii la gala „Sportivul Anului 2022”:

  1. Sportivul anului: David Popovici (înot) – dublu campion mondial și dublu campion european de seniori la 100 și 200 m liber;
  2. Sportiva anului: Simona Radiș (canotaj) – dublă medaliată cu aur la Campionatele Mondiale;
  3. Antrenorul anului: Antonio Colamonici (canotaj) – antrenor-coordonator al lotului olimpic de canotaj – câștigător a 4 medalii de aur la Mondiale și 5 medalii de aur la Europene;
  4. Antrenoarea anului: Mihaela Melinte (atletism) – antrenoare Bianca Ghelber;
  5. Sportivul anului în sport paralimpic: Alexandru Bologa (judo nevăzători) – aur la Campionatele Europene din Italia, bronz la Campionatele Mondiale din Azerbaidjan;
  6. Sportiva anului în sport paralimpic: Camelia Ciripan (tenis de masă) – bronz la Campionatul Mondial de Para Tenis de Masă din Spania;
  7. Evenimentul anului în sport / Cea mai bună organizare a unei competiții internaționale în România: Campionatele Europene înot juniori Otopeni;
  8. Echipa anului – masculin sporturi de echipă: CFR Cluj (fotbal) – campioana României pentru a 5-a oară consecutiv;
  9. Echipa anului – feminin sporturi de echipă: Rapid București (handbal feminin) – campioană a României și participantă în Liga Campionilor;
  10. Echipa anului – masculin sporturi individuale: barca de dublu rame (canotaj) – Marius Cozmiuc și Sergiu Bejan – campioni mondiali și europeni;
  11. Echipa anului – feminin sporturi individuale: barca de dublu vâsle feminin (canotaj) – Simona Radiș și Ancuța Bodnar – campioane europene și mondiale, cea mai bună barcă feminină în 2022;
  12. Premiul special al Ministerului Sportului / Legenda sportului – Octavian Bellu și Mariana Bitang;
  13. Tinere talente feminin: Elena Zaharia (tenis de masă) – aur la Campionatele Europene U 21;
  14. Tinere talente masculin: Andrei Istrate (tenis de masă) – aur la Campionatele Europene U21 (dublu mixt).
articolul original.

2022, anul investițiilor în orașul Teiuș. Fonduri de 20 de milioane de lei, alocate rețelelor edilitare

28 January 2023 at 14:28

Fără a fi acuzat de vreun parti-pris ascuns, trebuie să admitem că numai cine nu vrea nu recunoaște marile transformări edilitare la care a fost supus orașul Teiuș de când unitatea administrativ-teritorială este administrată de către primarul Mirel Hălălăi și echipa sa de la Primăria Teiuș.

Sub deviza „Teiușul primul!”, administrația locală și-a canalizat eforturile pentru îmbunătățirea gradului de civilizație al orașului și numai anul trecut au fost finalizate investiții demarate în anii precedenți, în valoare totală de aproape 20 de milioane de lei (cifra exactă este 19.026.982,93 de lei!).

Astfel, în 2022, a fost decontată contravaloarea ultimelor lucrări însumând 940.200,57 de lei (53. 53.495,88 de lei din bugetul local și 886.704,69 de lei de la bugetul de stat) pentru finalizarea proiectului „Reabilitare străzi în oraş Teiuș. Proiect tehnic+execuție”, în valoare totală de 12.430.754,51 de lei. Vorbim despre reabilitarea a 20 de străzi în lungime totală de aproape 10 km (9.177 m): Iancu de Hunedoara, Dorobanţi, Andrei Mureşan, Simion Bărnuţiu (1 şi 2), Tudor Vladimirescu, Curcani, Mircea, Fermei, Progresului, Bisericii, Axente Sever, George Coşbuc, Mihai Eminescu, Crinului, Cetăţuii (1, 2 şi 3) şi Nicolae Bălcescu (1 şi 2).

Tot anul trecut au fost finalizate două proiecte finanțate integral din bugetul local: „Reabilitare reţea apă potabilă şi branşamente str. Aurel Vlaicu şi str. Cuza Vodă” și „Modificare racord reţea canal str. N. Bălcescu, O. Goga şi Ștefan cel Mare”, în 2022 fiind decontate integral sumele de 524.788,90 de lei, respectiv 211.787,87 de lei. Ultima tranșă de 600.000 de lei a fost decontată în 2022 dintr-un împrumut contractat de administrația locală pentru proiectul „Investiții noi în sistemul de apă și canalizare oraș Teiuș”, cu valoare totală de 1.600.000 de lei. Lucrările au fost efectuate pe străzile: Râtului, Parcul Mihai Viteazul, Ştefan cel Mare, Kogălniceanu, Vilelor, Cuza Vodă, Aurel Vlaicu, Ion Creangă, Horea, Cloşca şi Roșiori.

Printr-un proiect finanțat cu fonduri europene prin Programul Operațional Regional în valoare totală de 4.259.651,65 de lei (3.388.377,76 de lei fonduri nerambursabile și 69.150,61 de lei buget propriu), din care anul trecut s-au decontat 3.457.528,37 de lei, a fost modernizat iluminatul public din oraș. Este vorba de un sistem nou de iluminat public, fiind înlocuite 957 de corpuri de iluminat cu aparate de iluminat bazate pe tehnologia LED, controlate prin telegestiune.

La finele anului 2022, alte două obiective de investiții în valoare totală de 23.896.858,35 de lei se aflau într-un stadiu de execuție de aproximativ 60%.

Este vorba despre proiectul „Rebilitare termică Liceul Teoretic Teiuș, clasele 1-8”, în valoare de 6.783.294,11 de lei, respectiv „Regenerarea urbană socio-culturală a orașului Teiuș”, de 17.113.564,24 de lei.

Printre obiectivele proiectului de reabilitare termică a liceului se numără sporirea confortului energetic al corpurilor de clădire A şi B, prin placarea structurii cu termoizolaţii, reabilitarea acoperişului şi a sistemului de evacuare al apelor, realizarea lucrărilor de reabilitare/modernizare a instalaţiei de iluminat în clădire și lcrări de reabilitare termică a sistemului de încălzire.

Regenerarea urbană socio-culturală a orașului presupune construirea unei clădiri cu funcțiunea de centru expozițional cu aspect tradițional românesc, amenajarea parcării aferente străzii Decebal și construirea unui centru pentru tineret.

Așa rezultă din răspunsul oficial primit din partea Primăriei Teiuș, pe baza unei solicitări formulate de ziarul „Unirea” în baza prevederilor Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

articolul original.

Aguero, răspuns pe măsură pentru Zlatan: „Ești ultimul care trebuie să vorbească. Ai fost un bătăuș” + „Te roade gândul ăsta”

26 January 2023 at 21:10
image

Aguero, fost internațional argentinian, și-a apărat conaționalii și a lansat un atac la adresa lui Zlatan Ibrahimovic. Suedezul declarase că „jucătorii Argentinei nu vor mai câștiga nimic. Doar Messi va fi ținut minte”.

Aguero, mesaj pentru Ibrahimovic: „Ești ultimul care trebuie să vorbească despre comportament. Ai fost un bătăuș”

„Să ne amintim că și tu aveai comportament nesportiv. Îmi amintesc un meci Manchester City - Manchester United, în care eram pe bancă. Am observat cum provocai, înjurai. Te-ai luat la bătaie cu Nicolas Otamendi atunci. Mereu ai fost un bătăuș. Ești ultimul care ar trebui să vorbească despre asta.

Te-ai certat și cu Pep Guardiola. Mă gândesc că de asta a vrut să pleci de la Barcelona. Înainte de a vorbi despre Argentina, vorbește despre naționala țării tale. Suedia nici măcar nu a fost la Mondial. 

Mi-ai tratat colegii cu lipsă de respect. Eu am fost cu ei în Qatar, deci și pe mine m-ai tratat la fel. Așa că a venit rândul meu să vorbesc despre tine. Suntem campioni mondiali, Zlatan, te roade gândul ăsta. Messi e cel mai bun din lume, îmi pare rău pentru tine”, a spus Kun Aguero pe Twitch, citat de Goal.com.

Zlatan Ibrahimovic, atac la jucătorii Argentinei de la Campionatul Mondial

Ibrahimovic a criticat comportamentul „albiceleștilor” din timpul CM 2022, referire la scandalul de la finalul sfertului cu Olanda (2-2, 4-3 la penalty-uri), dar și la gestul obscen al lui Emiliano Martinez, după primirea trofeului pentru „Cel mai bun portar al turneului”.

„Messi este considerat cel mai bun jucător din istorie, eram sigur că va câștiga. De asemenea, sunt convins că Kylian Mbappe va mai câștiga încă o Cupă Mondială.

Sunt îngrijorat pentru jucătorii Argentinei, cu excepția lui Messi, pentru că nu vor câștiga nimic altceva. Messi a câștigat totul și va fi ținut minte, dar pe restul nu îi putem respecta, din cauza comportamentului nesportiv. 

Și asta o spun eu, ca jucător profesionist de top. Este un semn că vei câștiga o dată, dar nu vei mai câștiga din nou. Nu așa se câștigă”, a declarat Zlatan Ibrahimovic, citat de AS.

"ESTOY PREOCUPADO POR LOS DEMÁS JUGADORES DE ARGENTINA, PORQUE ELLOS NO VAN A GANAR NADA MÁS. EL RESTO SE PORTÓ MAL Y ESO NO SE PUEDE RESPETAR", el mensaje de Zlatan Ibrahimovic a la hora de hablar sobre la consagración de la Selección Argentina en el Mundial.

¿Qué opinas? pic.twitter.com/IQjoEBw2n3

— SportsCenter (@SC_ESPN)
January 25, 2023
articolul original.

Mesaj de ultimă oră transmis de premierul Nicolae Ciucă: Economia României a reușit creșterea cu 49 de miliarde de euro în 2022

26 January 2023 at 15:45
image

Premierul Nicolae Ciucă a transmis joi că economia României a reușit creșterea cu 49 de miliarde de euro în 2022, comparativ cu anul precedent, precizând faptul că în termeni nominali, această majorare realizată într-o perioadă dificilă, echivalează cu întreg Produsul Intern Brut al României din anul 2002.

„Este o performanță extraordinară datorată activității susținute a mediului de afaceri și soluțiilor găsite împreună în urma consultărilor, prin care ne-am asigurat că investițiile redobândesc rolul prioritar pe agenda guvernamentală.

La nivelul Cabinetului, vom continua să susținem mediul antreprenorial din România și antreprenorii români, pentru a se profila cât mai bine atât în țară, cât și pe piața europeană și internațională. Vom sprijini capitalul românesc să dobândească mai multă consistență, să crească și să devină un competitor de același nivel, la aceleași standarde, cu investitorii străini”, spune șeful Executivului

Premierul precizează că faptul că s-a reușit să atragerea de 11,3 miliarde de euro fonduri europene în cursul anului trecut, o performanță administrativă, a avut un rol major în realizarea creșterii economice.

„Factorul de multiplicare al fondurilor europene este trei, ceea ce subliniază încă o dată rolul definitoriu al finanțărilor comunitare în rezultatele economiei românești și în asigurarea bugetului necesar susținerii programelor sociale de sprijin.
Vom continua această direcție în 2023 pentru a susține prognoza favorabilă a economiei românești”, a conchis Nicolae Ciucă

articolul original.

VELUX prezintă Barometrul Locuințelor Sănătoase 2022: Trei din zece români sunt expuși la umezeală și mucegai sau lipsa luminii naturale

25 January 2023 at 15:12

Potrivit studiului Barometrului Locuințelor Sănătoase 2022 realizat de VELUX, 32% dintre români sunt expuși în prezent la un risc climatic în interiorul locuințelor, precum: umezeală sau mucegai, temperaturi scăzute, zgomot excesiv sau lipsa luminii naturale. Conform concluziilor  la care au ajuns experții, reducerea riscurilor climatice la interior, care afectează direct calitatea vieții și sănătatea românilor, se poate face prin renovarea corespunzătoare la interior a clădirilor, fapt care va aduce țării noastre un total de 6,3 miliarde de euro beneficii economice cumulate până în anul 2050.

Raportul desfășurat de VELUX, în parteneriat cu compania de cercetare RAND Europe, mai arată că 9% dintre români trăiesc în locuințe cu acoperișuri cu scurgeri și pereți umezi predispuși la mucegai, podele și ferestre putrezite care pot provoca astm și probleme respiratorii. De asemenea, 20% dintre persoanele cu venituri mici din România nu pot menține o căldură adecvată în casă, ceea ce poate provoca afecțiuni cardiovasculare sau respiratorii. În plus, 18% dintre români sunt expuși zgomotului de la vecini sau de pe stradă, iar 4% consideră că locuința lor este prea întunecată, ceea ce poate duce la depresie și probleme de somn.

Barometrul locuințelor sănătoase este un raport anual bazat pe cercetare care oferă date importante despre fondul imobiliar european. Începând cu 2015, rapoartele au evidențiat importanța îmbunătățirii clădirilor pentru a răspunde preocupărilor legate de sănătate și climă în rândul populației. Ediția din acest an aduce în atenție clădirile în care trăim și lucrăm, precum și necesitatea de a le renova. Această renovare vine cu  oportunitatea de a reduce emisiile globale de carbon, îmbunătățind în același timp sănătatea și bunăstarea oamenilor.

„Oamenii care din nefericire trăiesc sau lucrează într-o clădire necorespunzătoare, expuși la cei patru factori de risc,  au de patru ori mai multe șanse să raporteze o sănătate precară. Acum este momentul să regândim modul în care construim și să ne concentrăm asupra unei abordări mai durabile și holistice a renovării, atât a clădirilor rezidențiale, cât și a celor nerezidențiale. VELUX colaborează în dezvoltarea clădirilor sustenabile de mulți ani, inspirând industria construcțiilor și clienții să creeze și să solicite clădiri și comunități durabile. Continuăm acest demers pentru a avea un impact pozitiv asupra clădirilor de mâine, iar prin Barometrul Locuințelor Sănătoase oferim date despre climatul interior, impactul acestuia asupra sănătății și calității vieții și beneficiile economice ale investiției într-o clădire amenajată corespunzător”, a declarat Noemi Ritea, Director General VELUX România și Moldova.

În prezent, la nivel european, 15% dintre europeni trăiesc în locuințe defavorizate, iar 50 de milioane de gospodării[1] trăiesc în sărăcie energetică și nu își pot încălzi casele iarna. Odată cu creșterea bruscă a prețurilor la energie, această cifră este estimată să crească, consecința acestui fapt fiind gravă: de două ori mai mulți oameni au o sănătate precară atunci când trăiesc în sărăcie energetică.

Pe măsură ce acțiunile împotriva schimbărilor climatice devin mai urgente, renovarea clădirilor este inclusă în  agenda politică, cu inițiative precum Renovation Wave, pachetul legislativ Fit for 55 și lansarea planurilor naționale de redresare și reziliență. Aceste fonduri creează o oportunitate de a investi în clădiri și de a avea numeroase beneficii.

Potrivit studiului VELUX, reducerea riscurilor climatice la interior în România prin renovarea corespunzătoare a clădirilor va aduce un total de 6,3 miliarde de euro beneficii economice cumulate până în anul 2050. Astfel,  reducerea expunerii la umezeală sau mucegai și a lipsei de lumină naturală în clădirile rezidențiale ar avea impact de 1,2 miliarde de euro prin economii directe în servicii medicale, sănătate și productivitate; îmbunătățirea productivității prin creșterea ratelor de ventilație în clădirile publice precum școli și birouri ar economisi 3,7 miliarde de euro, iar  îmbunătățirea productivității prin acces eficient la lumina zilei în birouri ar oferi un beneficiu economic de 1,4 miliarde de euro.

Climatul interior influențează satisfacția oamenilor în viața de zi cu zi

Măsurarea satisfacției pierdute din cauza deficiențelor clădirii se poate face folosind o metodă nouă, dar recunoscută – Analiza de evaluare a bunăstării (WVA – Well-being Valuation Analysis). Acest lucru le permite factorilor de decizie să măsoare valoarea intervenției de renovare asupra clădirilor într-un mod mai holistic.

Datele europene arată că lipsa încălzirii are aproape de două ori mai mult impact asupra bunăstării percepute și satisfacției în viață decât separarea de un partener. În plus, oamenii care trăiesc expuși la cele patru riscuri climatice interioare au șanse de cinci ori mai mari să se declare nefericiți.

Aplicarea strategiilor de renovare durabilă asupra clădirilor existente poate duce la beneficii în materie de sănătate și bunăstare, niveluri crescute de productivitate, economii la energie, o reducere a impactului asupra climei, dar și stoc de clădiri fără amprentă de carbon.

Cum pot proteja clădirile sănătatea

Din primăvara anului 2020, restricțiile cauzate de pandemie au forțat milioane de oameni să muncească, să trăiască și să învețe în propriile case. Pentru cei care trăiesc în locuințe necorespunzătoare, acest lucru a făcut

situația și mai dificilă.

Ventilația naturală prin intermediul ferestrelor care se deschid continuă să fie o modalitate simplă, rentabilă și ușor de înțeles de a atenua riscul de contaminare. Acest lucru diluează orice agenți patogeni și împrospătează aerul. Alături de ventilația naturală, sistemele de ventilație mecanice, cum ar fi unitățile de încălzire, ventilație și aer condiționat, sunt de asemenea eficiente în crearea unui debit de aer igienic constant.

Raportul integral Barometrul Locuințelor Sănătoase 2022 poate fi accesat aici.

Rezultatele raportului pe România pot fi accesate aici.

[1] WHO Europe 2019, “Healthy, prosperous lives for all: the European Health Equity Status Report”

articolul original.

Ibrahimovic, acid la adresa campionilor mondiali: „Messi va fi ținut minte. Ceilalți nu vor mai câștiga nimic niciodată”

25 January 2023 at 16:05
image

Ibrahimovic a criticat comportamentul „albiceleștilor” din timpul competiției, referire la scandalul de la finalul sfertului cu Olanda (2-2, 4-3 la penalty-uri), dar și la gestul obscen al lui Emiliano Martinez, după primirea trofeului de cel mai bun portar al turneului.

Zlatan e sigur că argentinienii, cu excepția lui Messi, nu vor mai câștiga alte trofee importante în carieră.

Ibrahimovic, atac la jucătorii Argentinei de la Campionatul Mondial

„Messi este considerat cel mai bun jucător din istorie, eram sigur că va câștiga. De asemenea, sunt convins că Kylian Mbappe va mai câștiga încă o Cupă Mondială.

Sunt îngrijorat pentru jucătorii Argentinei, cu excepția lui Messi, pentru că nu vor câștiga nimic altceva. Messi a câștigat totul și va fi ținut minte, dar pe restul nu îi putem respecta, din cauza comportamentului nesportiv. 

Și asta o spun eu, ca jucător profesionist de top. Este un semn că vei câștiga o dată, dar nu vei mai câștiga din nou. Nu așa se câștigă”, a declarat Zlatan Ibrahimovic, citat de AS.

"ESTOY PREOCUPADO POR LOS DEMÁS JUGADORES DE ARGENTINA, PORQUE ELLOS NO VAN A GANAR NADA MÁS. EL RESTO SE PORTÓ MAL Y ESO NO SE PUEDE RESPETAR", el mensaje de Zlatan Ibrahimovic a la hora de hablar sobre la consagración de la Selección Argentina en el Mundial.

¿Qué opinas? pic.twitter.com/IQjoEBw2n3

— SportsCenter (@SC_ESPN)
January 25, 2023
articolul original.
❌