ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 4 December 2022Ultimele Stiri

Trump cere „încetarea” Constituției americane pentru a se reîntoarce la Casa Albă

4 December 2022 at 07:07
image

Donald Trump cere „încetarea” Constituției Statelor Unite. Într-o postare pe rețeaua sa, Truth Social, Trump a acuzat din nou ”fraude și înșelăciune” la alegerile pe care le-a pierdut acum doi ani, astfel, a propus anularea Constituției americane ca mijloc de a se reinstala la Casa Albă.

În acest scop, Trump a cerut anularea alegerilor pierdute în fața președintelui Joe Biden.

„Anulezi rezultatele alegerilor prezidențiale din 2020 și declari CÂȘTIGĂTORUL DE DREPT sau organizezi NOI ALEGERI? O fraudă masivă de acest tip și amploare permite încetarea tuturor regulilor, reglementărilor și articolelor, chiar și a celor găsite în Constituție”, a scris Trump pe rețeaua sa socială, Truth Social. El a acuzat marile firme de tehnologie că lucrează îndeaproape cu democrații americani.

„Marii noștri fondatori nu au vrut și nu ar fi acceptat alegeri false și frauduloase!”, a mai scris el.

Trump a acuzat de mai multe ori, fără dovezi, fraude la alegerile din 2020.

În prezent, el riscă să răspundă în fața justiției americane pentru revolta din 6 ianuarie 2021 de la Capitoliu și pentru că a păstrat ilegal documente secrete la complexul de golf Mar a Lago.

„Nu poți iubi America doar când câștigi”

De asemenea, Purtătorul de cuvânt al Casei Albe Andrew Bates a spus că declarațiile lui Trump sunt „un pericol pentru sufletul națiunii și ar trebui condamnate de toată lumea”.

„Nu poți iubi America doar când câștigi. Constituția americană este un document sacrosant care de peste 200 de ani a garantat că libertatea și statul de drept prevalează în țara noastră.

Constituția reunește poporul american – indiferent de partid – și liderii aleși jură să o susțină. Este monumentul suprem pentru toți americanii care și-au dat viața pentru a-și înfrânge despoții care au abuzat de puterea lor și au călcat în picioare drepturile fundamentale”, a spus Bates.

Totodată, Trump a anunțat luna trecută că va candida din nou la alegerile prezidențiale și este considerat în continuare un lider al Partidului Republican, potrivit CNN.

Amyra Garey a absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea București, secția Filologie, limbile - ucraineană-rusă. Pasionată de poezie și scriere, a câștigat concursuri literare, lucrând alături de scriitorul ucrainean citeste mai mult
articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Angel Tîlvăr: „Teoretic, nu este exclus ca Putin să folosească o armă nucleară tactică. Mi-ar plăcea să cred că nu se va întâmpla”

1 December 2022 at 21:47
image

Ministrul Apărării Angel Tîlvăr a afirmat, joi, în primul său interviu de când este în funcție, că România nu se teme că va fi atacată, în contextul agresiunii ruse împotriva Ucrainei, însă sunt avute în vedere toate scenariile, iar folosirea armelor nucleare nu poate fi exclusă „teoretic”, dar i-ar plăcea să creadă că aşa ceva nu se va întâmpla.

„România nu se teme de un atac. În schimb, orice stat serios, aflându-se în zona geografică în care ne aflăm noi şi fiind în proximitatea unei zone de conflict, trebuie să fie pregătit pentru o astfel de situaţie, iar domeniu militar este un domeniu care operează cu variante. Să nu uităm, contextul este invadarea de către Rusia lui Putin a unui stat suveran, încălcând dreptul internaţional. O invadare neprovocată, profund ilegală, care generează automat reacţii. Sunt sigur că la nivelul la nivelul decidenţilor militari, al celor care elaborează felul în care un stat sau altul se poziţionează faţă de o situaţie sau alta, există variante luate în discuţie şi care fac şi obiectul preocupărilor pe care le au în mod obişnuit. Cu asta se ocupă, de fapt armata: să asigure faptul că o ţară, populaţia unei ţări, îşi poate desfăşura activitatea în condiţii de normalitate”, a declarat Angel Tîlvăr, joi la Antena 3.
Întrebat dacă este exclus ca Vladimir Putin să folosească arma nucleară tactică, ministrul Apărării a răspuns: „Unul din elementele care i se poate asocia (lui Vladimir Putin – n.r.) este impredictibilitatea. Deci, nu ştiu dacă există probabilitatea. Din punct de vedere teoretic, posibilităţile nu sunt excluse. Au fost evocate şi de experţi în analiza militară, şi de oficiali de rang înalt. Mi-ar plăcea să cred că nu o să se întâmple aşa ceva. Cred că decizia de a face pace aparţine la acest moment Ucrainei”.
Marinela Sârbu este absolventă a Facultății de Jurnalism în cadrul Universității Hyperion din București. În presa scrisă, a activat timp de doi ani ca redactor pe secția Externe în cadrul agenției Mediafax. A lucrat apoi în redacțiile B1Tv citeste mai mult
articolul original.

Consiliul Ministerial al OSCE din Polonia. Bogdan Aurescu: ”România va sprijini eforturile internaționale de aducere în fața justiției a celor vinovați de atrocitățile comise în Ucraina”

1 December 2022 at 16:02
image

Ministrul de Externe Bogdan Aurescu a participat joi la Consiliul Ministerial al OSCE, desfășurat în Polonia, la Łódź. În acest context, șeful diplomației române a subliniat că țara noastră va sprijini eforturile internaționale de aducere în fața justiției a celor ce se fac vinovați de atrocitățile comise în Ucraina, în baza instrumentelor de drept internațional.

Reuniunea Consiliului Ministerial, desfășurat sub președinția poloneză, a oferit posibilitatea abordării principalelor teme de actualitate pentru securitatea în spațiul OSCE şi viitorul organizaţiei, în contextul celei mai mari crize din Europa de după cel de-al doilea Război Mondial, determinată de agresiunea militară rusă asupra Ucrainei.

”În discursul său, șeful diplomației române a reafirmat angajamentul de lungă durată al României de a promova respectarea dreptului internațional, ca pilon fundamental al politicii externe a României. A reiterat apelul către Federația Rusă de a pune capăt imediat şi necondiţionat agresiunii militare şi de a-şi retrage forţele şi echipamentele militare de pe întreg teritoriul Ucrainei în graniţele sale recunoscute internaţional”, transmite MAE într-un comunicat.

Aurescu a condamnat, în termenii cei mai fermi, atrocităţile comise de forțele armate ruse împotriva civililor și infrastructurii civile, inclusiv energetice, care continuă să șocheze comunitatea internațională. El a subliniat că România va sprijini eforturile internaționale de aducere în fața justiției a celor vinovați, în baza instrumentelor de drept internațional.

Totodată, el a subliniat sprijinul bilateral şi internaţional pentru Republica Moldova, puternic afectată de conflictul din Ucraina, amintind desfăşurarea celor trei Conferinţe Internaționale Ministeriale ale Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, format inițiat și co-prezidat de ministrul Bogdan Aurescu, împreună cu omologii din Germania și Franța.

Ministrul român a prezentat sprijinul cuprinzător oferit de țara noastră Republicii Moldova, respectiv pentru Ucraina – inclusiv prin sprijinirea celor peste 2.9 milioane de refugiați ucraineni care au trecut granițele României de la începutul războiului și prin facilitarea tranzitului a peste 8.4 milioane de tone de cereale și alte produse agricole din Ucraina.

De asemenea, Bogdan Aurescu a reiterat sprijinul țării noastre pentru activitatea OSCE pe palierul soluționării conflictelor prelungite, arătând că Federația Rusă a utilizat, în ultimele trei decenii, tactica proliferării acestui tip de conflicte în regiunea Mării Negre cu scopul de controlare și destabilizare a regiunii.

Astfel, șeful diplomației române a subliniat, și în acest context, poziţia principială a României de susținere pentru o reglementare cuprinzătoare, pașnică și durabilă a conflictului transnistrean, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, în frontierele sale recunoscute la nivel internațional și fără afectarea viitorului său pro-european.

De asemenea, a declarat sprijinul României pentru integritatea teritorială şi suveranitatea Georgiei, precum şi pentru discuţiile recente dintre Armenia şi Azerbaidjan sub auspiciile UE. În acest cadru, a reiterat susținerea României pentru Capacitatea (misiunea) civilă de Monitorizare a UE în Armenia, la care participă și 4 experți români, misiune pe care a propus-o ministrul Aurescu după turneul diplomatic în Caucazul de Sud din iunie 2021, realizat împreună cu omologii lituanian și austriac, în coordonare și cu mandatul Înaltului Reprezentant J.Borrell.

”Mulțumind pentru coordonarea strânsă cu Președinția poloneză, ministrul român a salutat continuarea mandatului ambasadorului Viorel Moșanu în calitate de Reprezentant Special pentru Caucazul de Sud al Președintelui în Exercițiu al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, de către Macedonia de Nord, viitoarea Președinție-în-exercițiu a OSCE”, se mai arată în comunicat.

Marinela Sârbu este absolventă a Facultății de Jurnalism în cadrul Universității Hyperion din București. În presa scrisă, a activat timp de doi ani ca redactor pe secția Externe în cadrul agenției Mediafax. A lucrat apoi în redacțiile B1Tv citeste mai mult
articolul original.

Pensiile ar putea fi majorate încă o dată în 2023! Marius Budăi: „Nu exclud încă o creştere pentru români”

1 December 2022 at 15:11
image

Ministrul Muncii a anunțat joi, de Ziua României, că pensiile ar putea fi majorate încă o dată anul viitor, în afara de creșterea din ianuarie.

Pensiile românilor ar putea fi majorate încă o dată în 2023, în afară de majorarea cu 12,5% din ianuarie.

„În luna ianuarie pensiile vor veni majorate, așa cum coaliția politică care susține Guvernul a decis. Nu avem niciun fel de sincopă. Vom finaliza până ce facem calculele, până în 10 decembrie, pentru că noi calculăm până în 10 decembrie sumele pentru plata pensiilor pentru luna ianuarie.

Imediat vom implementa și tipărirea cupoanelor de pensie, vor fi acele deschideri de conturi de la început de an, am discutat și cu Poșta Română.

Ziua în care pensionarii vor primi pensia mărită va fi până pe data de 15, știți că la început de an există o procedură tehnică, aceea de deschidere de conturi.

La fiecare început de an bugetar ne mobilizăm, suntem pregătiți și cu siguranță facem tot posibilul să nu fie niciun fel de întârzieri. Vor fi acele câteva zile la început de an care sunt inerente”, a declarat Marius Budăi.

„Nu mă feresc de cuvântul întârziere”

Întrebat dacă Guvernul va putea să mai dea o nouă majorare a pensiilor anul viitor, Marius Budăi nu a negat.

„Suntem în pericol cu următoarele majorări și cu rezolvarea inechităților. Inechitățile nu se rezolvă decât cu impact bugetar.

Nu cred că se gândește cineva sau poate când au scris PNRR s-au gândit să tăiem de la cei care au pensii mai mari, să dăm la cei cu pensii mai mici (…).

Coaliția a luat o decizie acum și dacă în viitor coaliția va lua și alte decizii, și mă bazez pe experiența acestui an 2022, atunci când avem o vorbă, când coaliția a decis, Executivul a executat”, a precizat ministrul Muncii, potrivit Antena3.ro.

Întrebat, totuşi, dacă exclude ca pe lângă această majorare de 12,5% să mai fie o nouă majorare aplicată pensiilor, Budăi nu a negat nici de data asta.

Exact ca în luna decembrie, la începutul lunii ianuarie vor fi două zile libere pentru bugetari, iar pensiile vor fi virate în conturi după data de 3 ianuarie 2023.

Marius Budăi a fost întrebat și dacă există riscul ca în luna ianuarie pensiile să întârzie, așa cum s-a mai întâmplat în trecut, iar răspunsul a fost: „Nu mă feresc de cuvântul întârziere, dar nu este vorba despre o întârziere”.

Amyra Garey a absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea București, secția Filologie, limbile - ucraineană-rusă. Pasionată de poezie și scriere, a câștigat concursuri literare, lucrând alături de scriitorul ucrainean citeste mai mult
articolul original.

VIDEO | Alianța Antreprenorilor și Agricultorilor îi invită pe români de ziua lor să se unească în jurul unui proiect de țară

1 December 2022 at 07:00
image

Reprezentanții Alianței Antreprenorilor și Agricultorilor urează românilor de 1 Decembrie să se unească în jurul unui proiect de țară și să nu dea ascultare unor vorbe politice goale și unor manifestații de fațadă. 

Cu ocazia Zilei Naționale a românilor urarea membrilor A.A.A amintește cuvintele lui Nicolae Iorga despre ce înseamnă adevărata dragoste de țară:

”Nicolae Iorga spunea că «un patriot se recunoaște prin faptul că iubește, respectă și caută să adune și să îmbunătățească tărâmurile și oamenii, pe când un șovinist urăște tot ce nu-i seamănă și dezbină oamenii».

În ziua de astăzi patriotismul a fost confiscat de cei care zbiară pe la televiziuni, poartă costume naționale «Made in China» și ne îndeamnă să urâm tot ce nu este românesc.

Fanatismul nu este și nu a fost vreodată o soluție corectă!

În schimb România are nevoie de un proiect național, în jurul căruia să ne unim, un proiect care să ne ajute să construim acestei țări o fundație solidă!” au scris pe Facebook reprezentanții agricultorilor și antreprenorilor români.

Proiectul de țară pentru România

”Cum ar trebui să arate acest proiect și ce înțelegem noi, cei care ne-am alăturat proiectului A.A.A., prin ideea de patriotism?

Vrem să trimitem în Parlamentul European antreprenori și agricultori, oameni care au construit prin munca și sacrificiile lor, oameni care se vor bate la Bruxelles pentru antreprenoriatul, agricultura și industria românească.

Vrem ca producătorii români să fie susținuți și ajutați să se dezvolte.

Vrem ca industria românească să fie încurajată, finanțată și scutită de taxe, așa cum sunt și companiile străine.

Vrem ca IT-ul românesc să performeze și să devină un principal contributor la PIB-ul României.

Vrem ca micii agricultori și fermieri români să își poată proteja și vinde produsele la prețuri corecte.

Vrem ca pentru tinerii români, care aleg să își construiască o afacere, indiferent de domeniu, să existe mai multe programe naționale de finanțare.

Vrem ca tradițiile noastre să fie protejate și păstrate intacte.

Vrem să ne dezvoltăm într-un mod corect și asumat, astfel încât să le oferim copiilor noștri o altă Românie!” descriu membrii A.A.A, proiectul lor pentru România.

articolul original.

Antreprenoriatul și reprezentarea politică a dreptei românești. A.A.A. are o favorabilitate de aproape 80% în rândul antreprenorilor și agricultorilor

30 November 2022 at 14:22

Un nou partid, Alianța Antreprenorilor și Agricultorilor va avea o favorabilitate de aproape 80% în rândul mediului de afaceri, în 2024, conform sondajului CSP Consulting. Marja de eroare este de 4%.

Conform unui sondaj efectuat de CSP Consulting, formațiunea politică a antreprenorilor ar putea fi votată la următoarele alegeri de aproape 80% dintre antreprenorii, agricultorii și fermierii români.

”La începutul acestui an, am realizat un sondaj de opinie pentru a afla percepția oamenilor despre ideea de a vota un partid al antreprenorilor!

Rezultatele au fost extraordinare și vom oferi câteva exemple:

77.9% dintre cei intervievați consideră necesară existența unui partid al antreprenorilor!

79.5% ar vota un partid al antreprenorilor!

Și de asta suntem aici! Suntem aici pentru a vă reprezenta interesele, suntem aici pentru a lupta cu incompetenții care încetinesc dezvoltarea mediului de afaceri” au scris pe Facebook reprezentanții Alianței Antreprenorilor și Agricultorilor.

Peste 80% dintre respondenți ar vota un antreprenor în Parlamentul European

Bazinul electoral antreprenorial atingea în octombrie 2022 un număr de 1.616.744, conform Oficiului Național al Registrului Comerțului.

Acestuia i s-ar putea adăuga cei 810.000 de fermieri și agricultori români, conform numărului declarant de Nicu Vasile, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR.

Astfel se explică faptul că un procent de peste 80% ar vota un antreprenor ”dacă mâine ar avea loc alegeri pentru Parlamentul European” conform sondajului Plus Consult și 79,5% dintre respondenții aceluiași sondaj ar acorda votul unui partid al antreprenorilor.

Numai 2% dintre respondenți au declarant faptul că la Europarlamentare ar vota ”un politician tradițional, în timp ce aproape 16% au declarat că ar vota ”altceva”.

Metodologia cercetării

Sondajul de opinie realizat este reprezentativ pentru populația adultă, neinstituționalizată, de peste 18 ani, cu domiciliul în România, pentru cei preocupați de domeniul antreprenorial, fie că sunt antreprenori, viitori antreprenori sau interesați de demersul antreprenorial din societatea românească.

Eșantionul folosit este neprobabilist, realizat prin metoda convenience, iar selecția participanților s-a realizat prin tehnica “boule de neige”.

Volumul eșantionului este de 630 de subiecți.

Distribuția eșantionului ponderat:

-sexul respondenților: 63% sunt bărbați și 37 % sunt femei;

-vârsta medie a eșantionului este de 46 ani.

-sub aspectul stării civile eșantionul se pliază pe structura obișnuită, în studiile despre antreprenoriat: 72% căsătorit, 13% necăsătorit, 7% în uniune liberă, 9% divorțați

-2/3 dintre respondenți sunt antreprenori (48% antreprenori și 18% liber întreprinzători)

-aproape 38% au studii (superioare sau liceale) economice, iar 33 % au studii tehnice

-1/10 respondenți au studii liceale, iar aproape 52% au studii universitare de lungă durată

articolul original.

LIVE-UPDATE. Miniștrii de externe ai NATO, întâlnire de maximă importanță în România / Antony Blinken: România și SUA au o alianță de neclintit bazată pe valori comune, pe care le vom apăra când vom fi atacați / Stoltenberg îl acuză pe P

29 November 2022 at 12:33

Miniştrii de Externe din statele Alianţei Nord-Atlantice se întâlnesc, marți și miercuri, la Bucureşti, pentru a discuta despre modalităţile de suplimentare a susţinerii pentru Ucraina şi pentru alte state partenere supuse presiunilor Rusiei, inclusiv Republica Moldova, afirmă secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Este prima reuniune în acest format organizată de România de la aderarea sa la Alianţa Nord-Atlantică şi al doilea eveniment NATO de nivel înalt găzduit de Bucureşti, după Summitul din 2008. De asemenea, este prima reuniune NATO de nivel înalt desfăşurată într-un stat de pe Flancul Estic, aflat în prima linie de apărare a Alianţei, de la declanşarea agresiunii brutale a Rusiei asupra Ucrainei, la 24 februarie 2022.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, va conduce reuniunea miniștrilor de externe din cadrul NATO.

În paralel, luni şi marţi, tot la Bucureşti are loc Reuniunea Liderilor de la Munchen (Munich Leaders Meeting – MLM).

UPDATE ora 22:55 – Jens Stoltenberg, după ce Klaus Iohannis a cerut planuri concrete pentru „ca, în cazul unui atac, să se ştie foarte exact cine, ce trupe şi unde trimite”: NATO are planuri concrete stabilite pentru a apăra toţi aliaţii

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat marți, la București că „NATO are planuri deja stabilite pentru a apăra toţi aliaţii, care sunt revizuite constant, în funcţie de situaţia din teren”, fiind întrebat de jurnaliști dacă la reuniunea miniştrilor de externe au existat discuţii concrete despre cine, cum şi unde trimite trupe, aşa cum a cerut preşedintele Klaus Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, luni, după întâlnirea cu secretarul general al NATO, că doreşte ca planurile de descurajare şi apărare de la Flancul Estic, stabilite la Summitul de la Madrid, să fie puse în practică. Şeful statului le-a cerut miniştrilor de Externe NATO planuri concrete, pentru „ca, în cazul unui atac, să se ştie foarte exact cine, ce trupe şi unde trimite”.

Întrebat, marţi, într-o conferinţă de presă, dacă la reuniunea miniştrilor de externe s-a discutat această problemă şi dacă implică în vreun fel România, Jens Stoltenberg a răspuns că NATO are deja planuri stabilite pentru a apăra toţi aliaţii, iar în prezent este pus în aplicare planul care a fost activat în ziua în care Rusia a invadat Ucraina.

UPDATE ora 21:45 – Declarație în 5 puncte, adoptată la reuniunea NATO de la București. Miniştrii de Externe au reconfirmat sprijinul pentru Ucraina şi au condamnat agresiunea Rusiei

Miniştrii de Externe ai NATO au adoptat o declaraţie în cinci puncte, marți, în timpul reiuniunii de la Bucureşti, prin care se reiterează ideea că alianța nord-atlantică este una defensivă, dar au subliniat că orice atac asupra oricărui aliat va primi un răspuns unit şi hotărât.

De asemenea, au reconfirmat sprijinul pentru Ucraina şi au condamnat agresiunea Federaţiei Ruse. Mai mult, NATO va continua să sprijine Ucraina, în timp ce va continua să se extindă, urmând ca, astfel, să devină mai puternic, iar statele mai sigure.

UPDATE ora 14:30 – Antony Blinken salută angajamentele României în cadrul NATO şi cooperarea pentru susţinerea Ucrainei

Secretarul de Stat american, Antony Blinken, a mulţumit României, în cursul vizitei la Bucureşti, pentru cooperarea strânsă cu Statele Unite şi cu Alianţa Nord-Atlantică în materie de securitate şi apărare, inclusiv în eforturile de susţinere a Ucrainei, în contextul invaziei militare ruse.

„Statele Unite nu şi-ar putea dori un partener mai loial şi mai dedicat. România găzduieşte mii de militari din SUA şi din alte naţiuni membre NATO la baze aeriene şi navale aflate în serviciul alianţei noastre NATO. Colaborăm strâns în operaţiunile din zona Mării Negre, care sunt şi vor continua să fie în atenţia strategică a NATO. Şi suntem uniţi în faţa războiului brutal al preşedintelui Vladimir Putin împotriva Ucrainei. Începând din februarie, prin colaborarea strânsă cu zeci de aliaţi şi parteneri din întreaga lume, am acţionat cu rapiditate, coordonare, determinare pentru a susţine Ucraina în faţa acestei agresiuni ruse. Am oferit asistenţă în materie de securitate Ucrainei şi am contribuit la modificarea raportului de forţe pe teren în favoarea Ucrainei”, a afirmat Antony Blinken, potrivit agenţiei MEDIAFAX, în conferinţa de presă organizată împreună cu ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu.

Secretarul de Stat american a evocat sancţiunile masive aplicate de Occident Rusiei şi asistenţa militară şi în materie de energie acordată Ucrainei.

„În toate aceste eforturi, conducerea exercitată de România a fost esenţială. Românii şi-au deschis porţile, şi-au deschis inimile în faţa a milioane de civili nevinovaţi, cei mai mulţi femei şi copii care au fugit de violenţele lui Putin, dintre care zeci de mii rămân aici, în România. Românii le-au furnizat alimente, apă, produse medicale şi combustibili ucrainenilor aflaţi în nevoie. România a facilitat exportarea a peste şase milioane de tone de cereale ucrainene, ajutând la evitarea foametei pentru milioane de oameni din întreaga lume. Şi bineînţeles că România găzduieşte cartierul general al Diviziei multinaţionale NATO de sud-est şi alte comandamente importante care vor contribui la consolidarea apărării NATO pe flancul de est.

România nu doar că întruneşte, ci şi depăşeşte angajamentele aliaţilor de a aloca 2% din PIB pentru apărare până în 2024. Ştim că modul în care România şi-a condus eforturile în acest sens a generat costuri pentru români, aşa cum sunt costuri pentru oamenii din întreaga Europă şi din întreaga lume. Războiul Rusiei a condus la creşterea costurilor pentru energie, alimente şi alte produse esenţiale pentru familiile de români, mai ales în contextul începerii iernii, iar instituţiile guvernamentale din România au fost vizate de ameninţări şi atacuri cibernetice lansate de grupuri ruse. Cred că este corect să spunem că puţine naţiuni înţeleg mai bine decât România de ce este atât de important să ne mobilizăm pentru susţinerea drepturilor tuturor naţiunilor, mari şi mici, de a le fi respectate suveranitatea şi integritatea teritorială”, a precizat Blinken.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken / Sursa foto: Alexandra Pandrea (Gândul)
Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken / Sursa foto: Alexandra Pandrea (Gândul)

UPDATE ora 14:00 – Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken: SUA rămân angajate în a sprijini eforturile României de a-şi consolida mai mult statul de drept şi a combate corupţia. SUA nu pot să îşi dorească un aliat mai marcant şi angajat ca România

Secretarul general al SUA, Antony Blinken a declarat marţi în cadrul declaraţiilor de presă comune cu ministrul de Externe Bogdan Aurescu că Statele Unite ale Americii rămân angajate în a sprijini eforturile României de a-şi consolida mai mult statul de drept şi a combate corupţia şi nu pot să îşi dorească un aliat mai marcant şi angajat ca România, o ţară care găzduieşte mii de militari americani şi NATO.

”Prima mea vizită la Bucureşti a avut loc în 1997, când am însoţit pe preşedintele Clinton cu ocazia lansării partaneriatului. Îmi amintesc acea zi ca şi când ar fi fost ieri, zeci de mii de români care au umplut Piaţa Universităţii, sub un soare strălucitor, tricolorul pe care preşedintele Clinton l-a desfăşurat şi angajamentul pe care şi l-a asumat, când a spus: de-a lungul parcursului lung către democraţie, America va fi alături de voi”, a spus Blinken în cadrul conferinţei de la sediul MAE.

El a arătat că de aceea este o plăcere să se reîntoarcă la Bucureşti, după 25 de ani de la aniversarea acestui parteneriat dar mai ales pentru că contruim acum parteneriatul pentru următorii 25 de ani, transmite News.ro.

”Când ne gândim la cei 25 de ani care au trecut, e remarcabil ce strânsă relaţie avem, cum s-a consolidat această relaţie. Este un parteneriat susţinut de relaţii robuste în domeniul economic, energetic, de investiţii, este aprofundat de colaborarea în cadrul organizaţiilor internaţionale, ca Iniţiativa celor trei Mări, în relaţii persoane care se regăsesc în decenii”, a mai spus secretarul de astat al SUA, arătând că acest parteneriat este unul bazat pe valori comune, dreptul internaţional, valori democratice, pe ordine, statul de drept.

”SUA rămân angajate în a sprijini eforturile României de a-şi consolida mai mult statul de drept şi a combate corupţia. SUA nu pot să îşi dorească un aliat mai marcant şi angajat ca România, o ţară care găzduieşte mii de militari americani şi NATO, pe bazele aeriene şi navale, în serviciul alianţei. Ţările noastre colaborează strâns la operaţiunile la Marea Neagră care sunt şi vor fi un focus important strategic pentru NATO”, a afirmat Blinken.

UPDATE 13:40 – Stoltenberg îl acuză pe Putin, la Bucureşti, că vrea să folosească iarna ca ”armă de război” pentru a le cauza cât mai multă suferinţă civililor ucraineni, pe care vrea să-i lase fără ”încălzire, lumină, apă, gaze natirale”

Preşedintele rus Vladimir Putin vrea să folosească iarna ca ”armă de război” împotriva Ucrainei, prin ”atacuri deliberate” asupra infrastructurii civile menite să lasa ţara fără încălzire, electricitate şi apă, denunţă marţi secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, relatează AFP, citat de News.ro.

”Atacuri deliberate împotriva unor servicii esenţiale – încălzire, lumină, apă, gaze natirale – au ca scop să provoace cât mai multă suferinţă civililor ucraineni, să încerce să le spargă angajamentul şi unitatea în lupta împotriva invaziei ruse”, a denunţat Jens Stoltenberg la Bucureşti, unde participă la o reuniune a miniştrilor de Externe ai sgtatelor membre NATO.
Reuniunea Aspen 2022, la București! Cine va lua cuvântul și care este tema principală a discuțiilor
Stoltenberg / Sursa FOTO: Alexandra Pandrea

UPDATE ora 12:00 – Mircea Geoană: „Ne asigurăm că riscul unei escaladări a conflictului NATO – Rusia rămâne scăzut”

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, spune că NATO se asigură că riscul unei escaladări a conflictului NATO – Rusia rămâne scăzut.

„Vom rămâne alături de Ucraina atâta timp cât este necesar. Această țară, oamenii din Ucraina, conducătorii Ucrainei beneficiază de sprijinul nostru și noi vom continua să îl oferim. De aceea, aici, la București, sunt foarte mândru că orașul meu găzduiește o astfel de întâlnire.

De asemenea, și întâlnire avute pe marginea acestei întâlniri inter-ministeriale, și întâlnirile din cadrul G7, și întâlnirile cu aliații noștri germani care dețin președinția G7, și coordonatorii pentru Ucraina, NATO este pe prima poziție când vine vorba de acordarea sprijinului către Ucraina, ca ajutor neletal.

Asta face NATO. Ne asigurăm că nu există risc de escaladare a tensiunilor dintre NATO și Rusia. Mulți parteneri au auzit ce a spus domnul secretar general, și anume că 50 de națiuni sprijină Ucraina în mod ritmic și clar pe parte de apărare.

Desigur, noi, ca aliați și parteneri ai NATO, oferim un sentiment al urgenței și a cererii și ofertei venite din partea Ucrainei, majoritatea lucrurilor de care avem nevoie. Totodată, învățăm și noi lecții, și anume că rezervele noastre din țările NATO încep să scadă. Nu doar rezervele Rusiei scad, ci și ale noastre, așa că acum avem un apel din partea industriei și asta facem noi ca NATO.

NATO este singura organizație în care industria poate să aibă claritate cu privire la cerere, iar asta nu după o perioadă de 6 luni sau 1 an, ci după aproximativ un deceniu”, a declarat Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, citat de Antena 3.

Mircea Geoană a făcut declarații în cadrul reuniunii ministeriale NATO, care se desfășoară la București, în perioada 29-30 noiembrie.

UPDATE ora 11:00 – Antony Blinken, întrevedere cu președintele României, Klaus Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit, marţi, la Palatul Cotroceni, pe secretarul de stat american Antony Blinken. Şeful statului a spus că este o plăcere să îl primească pe oficialul american şi că este ”un moment perfect” pentru a face această vizită, ţinând cont de războiul din Ucraina dar şi pentru că trebuie luate decizii dificile şi importante, în cadrul NATO.

„Avem de asemenea de discutat aspecte bilaterale”, a mai spus Klaus Iohannis.

Antony Blinken a afirmat că a fost prezent la Cotroceni şi alături de Joe Biden, în urmă cu mai mulţi ani şi a amintit parteneriatul strategic dintre cele două ţări care s-a dezvoltat de-a lungul timpului, de la semnarea lui, de către preşedinţii Bill Clinton şi Emil Constantinescu.

Secretarul general al SUA a mai spus că sunt multe lucruri urgente de discutat, bilaterale şi globale. ”Suntem recunoscători să avem în România un aliat atât de puternic şi un partener”, a mai spus Blinken în cadrul întâlnirii, scrie News.ro.

UPDATE ora 10:00 – Nicolae Ciucă, după înâlnirea cu Antony Blinken: Parteneriatul strategic dintre SUA şi România a atins cel mai înalt nivel în istoria sa de un sfert de secol

„Este o mare bucurie şi onoare să urez bun venit şefului Departamentului de stat al SUA, Antony Blinken, în Bucureşti. Este un moment foarte important, în care sărbătorim 25 de ani de la lansarea parteneriatului strategic România-SUA”, a spus Nicolae Ciucă, care a adăugat că este mândru să afirme că „parteneriatul strategic dintre SUA şi România a atins cel mai înalt nivel în istoria sa de un sfert de secol”.

„25 de ani reprezintă un jalon extrem de important, care ne determină să conştientizăm că în 1997 s-a născut o generaţie care a crescut şi s-a maturizat odată cu parteneriatul strategic”, a mai afirmat Ciucă, exprimându-şi convingerea că această generaţie va face tot ce îi stă în putinţă pentru a apăra libertatea, drepturile câştigate şi valorile democratice.

De asemenea, sunt convins că această generaţie, împreună cu poporul român, apreciază adevărata relevanţă a partaneriatului strategic dintre SUA şi România, precum şi apartenenţa noastră la NATO şi UE”, a spus șeful Executivului.

La rândul lui, secretarul de stat american Antony Blinken, a spus că între SUA și România este o alianță bazată pe valori comune, „pe care le vom apăra când vom fi atacați”.

„A fost un moment în care poporul român a fost o sursă de inspirație pentru toată lumea în căutarea libertății. Nu cred că cei doi președinți ar fi putut în acel timp să își închipuie cum va fi situația 25 de ani mai târziu, cu atâtea legături în domeniul economic, politic și în relațiile personale”, a precizat Blinken, citat de Mediafax.

El a spus că România și SUA au „o alianță de neclintit bazată pe valori comune, pe care le vom apăra când vom fi atacați”.

„Într-adevăr am construit și relații puternice în domeniul economic, inclusiv în cel energetic. De asemenea, aș vrea să menționez relațiile interpersonale, schimburile în domeniile academic și cultural care au dus la atâtea schimburi de persoane, de idei între țările noastre”, a mai spus Antony Blinken.

Secretarul de stat american Antony J. Blinken, alături de premierul Nicolae Ciucă şi ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, precum şi reprezentantul Ambasadei SUA la Bucureşti, însărcinatul cu afaceri Davin Muniz au participat, marţi, la expoziţia „Noi, Poporul: 25 de ani de Parteneriat Strategic”, eseu fotografic care explorează relaţiile diplomatice, de securitate, economice, culturale dintre poporul român şi cel american.

UPDATE ora 09:30 – Antony Blinken și premierul Ciucă au vizitat expoziția „Noi, Poporul: 25 de ani de Parteneriat strategic”, la Ateneul Român

Secretarul de Stat american Antony Blinken și premierul Nicolae Ciucă vizitează, marți dimineață, expoziţia „Noi, Poporul: 25 de ani de Parteneriat strategic”, de la Ateneul Român. Cei doi oficial sunt însoțiți de ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, și de David Muniz, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA la Bucureşti.

UPDATE 08:10 – Blinken va anunța asistență pentru rețeaua electrică ucraineană

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, va anunța marți o nouă asistență pentru restabilirea capacității de transmisie a energiei electrice a Ucrainei după atacurile rusești care vizează rețeaua energetică a țării, a declarat un oficial de rang înalt al Departamentului de Stat, conform Reuters, citată de Mediafax.

Blinken a sosit în România luni seara, înaintea unor întâlniri cu aliații din NATO și cu miniștrii de externe din Grupul celor șapte economii avansate.

Ministrul ucrainean de externe le-a spus unor diplomați NATO aflați în vizită la Kiev mai devreme în cursul zilei că transformatoarele sunt cel mai mare element al infrastructurii energetice care trebuiesc reparate.

Oficialul american, care a informat reporterii sub rezerva anonimatului, a declarat că Washingtonul a colaborat cu furnizorii americani de utilități și hardware și cu națiunile europene pentru a localiza echipamente care pot ajuta la refacerea stațiilor de înaltă tensiune avariate de loviturile rachetelor rusești.

Blinken va folosi o întâlnire de marți a unui nou grup de coordonare în domeniul energiei, care include G7 și alte națiuni, pentru a „prezenta o parte din ceea ce Statele Unite au reușit să mobilizeze și planurile noastre de a trimite aceste echipamente în Ucraina cât mai repede posibil, în următoarele câteva săptămâni”, a declarat oficialul.

Oficialul nu a precizat ce formă va lua asistența sau cât de mult va valora aceasta.

ȘTIRE INIȚIALĂ

Secretarul de stat Antony Blinken a ajuns la Bucureşti

Secretarul de stat american Antony Blinken a ajuns în noaptea de luni spre marţi la Bucureşti, unde va participa la Reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe din statele membre NATO, anunţă Ambasada SUA.

În cursul dimineţii, premierul Nicolae Ciucă şi secretarul de stat american Antony Blinken vor vizita expoziţia itinerantă „Noi, Poporul: 25 de ani de Parteneriat Strategic”, realizată de Ambasada SUA în parteneriat cu Ministerul român al Afacerilor Externe şi Agenţia Naţională de Presă AGERPRES şi în colaborare cu Universitatea din Craiova.

La ora 10,30, oficialul american va fi primit la Palatul Cotroceni de preşedintele Klaus Iohannis.

Blinken are programate, ulterior, consultări politice cu ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, la finalul cărora cei doi vor susţine o conferinţă de presă comună, la sediul MAE.

Conform Ambasadei SUA, secretarul de stat Antony Blinken va avea o întrevedere şi cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care se află la Bucureşti pentru Reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe, scrie Agerpres.

Secretarul general NATO a fost luni de președintele Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni, anunță Administrația Prezidențială.

Reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe ai statelor membre NATO are loc, marţi şi miercuri, la Bucureşti, reconfirmă profilul activ al ţării noastre la nivel internaţional, mai ales pe dimensiunea de politică externă şi de securitate, a declarat ministrul de Externe Bogdan Aurescu.

Totodată, luni şi marţi, tot la Bucureşti are loc Reuniunea Liderilor de la Munchen (Munich Leaders Meeting – MLM). Ministerul Afacerilor Externe este co-organizator al acestui eveniment prestigios, care constituie formatul restrâns al Conferinţei de Securitate de la Munchen (Munich Security Conference – MSC).

„Vom avea o agendă politico-diplomatică şi de securitate extrem de încărcată şi dinamică săptămâna viitoare, începând cu Reuniunea Liderilor de Munchen, pe 28-29 noiembrie, şi continuând cu Reuniunea miniştrilor afacerilor externe din statele membre NATO, pe 29-30 noiembrie. Bucureştiul va fi astfel, timp de trei zile, capitala diplomaţiei europene, euroatlantice şi dincolo de aceste regiuni. Aceste două evenimente de înaltă vizibilitate pentru ţara noastră şi cu participare internaţională de cel mai nivel înalt, organizate în premieră în România, au loc într-un moment critic pentru securitatea regională şi euroatlantică, marcat de războiul declanşat de Rusia în Ucraina şi de impactul său multidimensional, reconfirmând profilul activ al ţării noastre la nivel internaţional, mai ales pe dimensiunea de politică externă şi de securitate, dar şi importanţa strategică a Mării Negre”, a declarat ministrul de Externe Bogdan Aurescu, potrivit unui comunicat MAE.

Reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe din statele membre NATO este primul eveniment de acest tip organizat în România de la aderarea ţării noastre la Alianţă, în anul 2004, şi a doua reuniune formală aliată după Summitul de la Bucureşti din 2008. De asemenea, este prima reuniune NATO de nivel înalt desfăşurată într-un stat de pe Flancul Estic, aflat în prima linie de apărare a Alianţei, de la declanşarea agresiunii brutale a Rusiei asupra Ucrainei, la 24 februarie 2022.

Totodată, este prima reuniune NATO de nivel înalt după Summitul de la Madrid, de la sfârşitul lunii iunie, şi, în acest sens, va marca o etapă esenţială în operaţionalizarea noului Concept Strategic al Alianţei adoptat la Summit. Reuniunea va oferi oportunitatea primei discuţii aplicate pentru analizarea stadiului implementării deciziilor luate la Madrid şi pentru pregătirea viitorului Summit NATO de la Vilnius, din anul 2023.

Potrivit MAE, alături de şefii diplomaţiilor din cele treizeci de state membre, secretarul general al NATO şi ceilalţi înalţi oficiali politici şi militari ai Alianţei, la Reuniunea de la Bucureşti vor participa miniştrii Afacerilor Externe ai Finlandei şi Suediei, în calitate de state invitate să adere la NATO. Totodată, la sesiunile deschise partenerilor din cadrul Reuniunii vor participa miniştrii afacerilor externe din Republica Moldova (pentru prima oară la o astfel de reuniune), Ucraina, Georgia şi Bosnia şi Herţegovina şi state partenere ale Alianţei.

Reuniunea va începe marţi după-amiază, când se vor desfăşura două sesiuni de lucru, inclusiv o sesiune cu participarea ministrului de Externe al Ucrainei, în calitate de partener al Alianţei. De asemenea, prima zi a Reuniunii va oferi oportunitatea marcării, printr-un eveniment de diplomaţie publică, a 20 de ani de la Summitul de la Praga din 2002, la care România, alături de alte şase state membre, a fost invitată să se alăture Alianţei Nord-Atlantice.

Ministeriala va continua miercuri, cu alte două sesiuni de lucru în format aliat, la care vor participa cei doi invitaţi – miniştrii afacerilor externe din Finlanda şi Suedia, iar la ultima sesiune şi partenerii Alianţei – Republica Moldova, Georgia şi Bosnia şi Herţegovina.

Absolventă a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Otilia Serescu a debutat în presă la televiziunea locală Iași TV Live și la săptămânalul 7Est, în anul 2010. Ulterior, citeste mai mult
articolul original.

Au rămas 9 zile până când cererea României de aderare la Spațiul Schengen va fi dezbătută de Consiliul JAI

29 November 2022 at 05:21
image

Au rămas 9 zile până când cererea României de aderare la Spațiul Schengen va fi dezbătută de Consiliul Uniunii Europene pentru Justiție și Afaceri Interne (JAI).

Perspectivele se schimbă de la o zi la alta. Luni, suedezii au anunțat că nu se mai opun intrării României în spațiul Schengen.

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, i-a mulțumit social-democratului suedez Ardalan Shekarabi, luni, pentru declarația sa pozitivă referitoare la susținerea aderării României la Spațiul Schengen, care vine în urma discuției telefonice dintre cei doi pe 22 noiembrie.

Inițial, social-democrații suedezi s-au opus aderării României. Apoi, însă, reprezentantul acestora a avut o discuție cu ministrul român de Externe și luni a anunțat că sprijină aderarea.

„Vă mulțumesc foarte mult, domnule Ardalan Shekarabi, pentru declarația dumneavoastră pozitivă de astăzi privind aderarea României la Schengen, și ca urmare a discuției noastre foarte bune & complete din 22 noiembrie. Aderarea României va face UE mai sigură”, a scris Aurescu pe Twitter. (Citește continuarea AICI)

De ce nu a intrat România până acum în Schengen

Cu toate că Bulgaria și România îndeplinesc criteriile necesare pentru aderarea cu drepturi depline, spațiul Schengen nu a fost extins în aceste două țări, deoarece guvernele naționale ale UE trebuie să decidă în unanimitate intrarea statelor noi în zona fără frontiere. Prin votul lor din 18 octombrie 2022, eurodeputații au reiterat cererea de admitere a celor două țări în spațiul Schengen cât mai curând posibil, subliniind că libertatea de mișcare se află în centrul proiectului UE.

Drumul României spre Schengen, după 11 ani de așteptări, nu duce lipsă de provocări, după pozițiile exprimate de oficiali din Olanda, Suedia și, cel mai recent, Austria.

Recent, Klaus Iohannis s-a declarat încrezător în posibilitatea ca aderarea României la Schengen să se decidă în data de 8 decembrie. Anterior, șeful statului a declarat că este posibilă o amânare cu o lună sau două a deciziei.

Într-unul dintre scenariile avansate recent de europarlamentarul român Victor Negrescu, acesta preciza că se evaluează inclusiv decuplarea Bulgariei de România.

Europarlamentarul Cristian Bușoi și-a exprimat recent încrederea și optimismul cu privire la aderarea României în Spațiul Schengen, într-un interviu pentru GÂNDUL EXCLUSIV.

În cazul Croației, pe 10 noiembrie 2022 Parlamentul și-a dat acordul pentru cererea de aderare a Croației la spațiul Schengen până la finele lui 2022.

Condițiile de aderare la spațiul Schengen

Pentru a fi acceptat în Schengen, sunt obligatorii următoarele condiții:

  • țările trebuie să își asume responsabilitatea pentru controlul frontierelor externe ale UE
  • țările trebuie să aplice un set comun de norme Schengen, cum ar fi controlul frontierelor terestre, maritime și aeriene, precum și emiterea de vize Schengen
  • țările trebuie să se conecteze și să opereze Sistemul de Informații Schengen (SIS)

Potrivit Parlamentului European, peste 1,25 miliarde de călătorii au loc anual în spațiul Schengen. Controalele interne la frontieră au fost abolite în această zonă, dar statele și-au păstrat dreptul de a reintroduce controale temporare în cazul unor amenințări serioase la adresa politicilor publice sau securității interne.

Totuși, din 2015, pe fondul crizei migrației, precum și a creșterii amenințărilor teroriste transfrontaliere, mai multe state Schengen au reintrodus astfel de controale și chiar le-au prelungit de mai multe ori, iar pandemia de COVID-19 a reprezentat un nou motiv pentru a le reintroduce.

În acest context, la sfârșitul anului trecut, Comisia Europeană a propus revizuirea regulilor ce guvernează spațiul Schengen, pentru a se asigura că reintroducerea controalelor interne rămâne o măsură de ultimă instanță și pentru a încuraja folosirea unor măsuri alternative, cum ar fi controale specifice de poliție și o cooperare îmbunătățită a forțelor de poliție.

„Parlamentul European are în lucru această propunere. Deputații europeni au obiectat în repetate ocazii împotriva reintroducerii frecvente a controalelor, care împiedică libera circulație a persoanelor în UE”, a transmis Legislativul comunitar.

Românii sunt optimiști în privința șanselor țării noastre de a fi admisă în Spațiul Schengen până la finalul anului 2022, potrivit unui sondaj CURS, realizat la nivel național în perioada 8-22 noiembrie.

Centrul de Sociologie Urbană și Regională – CURS a publicat datele celui mai recent sondaj de tip omnibus, realizat în perioada 8-22 noiembrie 2022, prin interviuri față în față, pe un eșantion de 1.067 respondenţi, în vârstă 18 ani şi peste. Pentru prima dată, sondajul conține și o întrebare referitoare la Spațiul Schengen.

Astfel, potrivit cercetării sociologice, 13% dintre români sunt siguri că România va fi admisă în Spațiul Schengen, 45% sunt mai degrabă optimiști în această privință, în timp ce 24% dintre români cred că șansele sunt mai degrabă mici pentru ca România să fie admisă în Schengen, iar 11% sunt convinși că acest lucru nu se va întâmpla. (Citește continuarea AICI)

Absolventă a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Otilia Serescu a debutat în presă la televiziunea locală Iași TV Live și la săptămânalul 7Est, în anul 2010. Ulterior, citeste mai mult
articolul original.

Klaus Iohannis: „Unitatea noastră transatlantică a fost o surpriză strategică pentru Rusia”

28 November 2022 at 13:20
image

Președintele Klaus Iohannis a afirmat, luni, în deschiderea Conferinței Munchen pentru Securitate, organizată la București, că unitatea transatlantică în contextul războiului din Ucraina a fost „o surpriză strategică pentru Rusia”.

„Comunitatea euro-atlantică iese mai puternică şi mai robustă din această criză. Suntem mai uniţi, mai hotărâţi să ne apărăm valorile fundamentale: democraţia, drepturile omului, statul de drept şi dreptul fiecărei naţiuni de a-şi alege prietenii şi aliaţii. Unitatea înseamnă şi solidaritate.

Solidaritatea noastră cu Ucraina trebuie să continue în mod coordonat. Toţi partenerii trebuie să ofere Ucrainei ce are nevoie pentru a-şi apăra suveranitatea şi democraţia atât cât este nevoie”, a spus președintele.

Iohannis a explicat în acest context că „războiul iraţional pornit de Rusia pe 24 februarie nu este o agresiune doar la adresa Ucrainei, ci un asalt în toată regula la adresa valorilor şi principiilor noastre fundamentale, ale arhitecturii securităţii euro-atlantice”.

„Acum, forţa noastră comună, robusteţea şi valorile democratice ne sunt puse la încercare în mod istoric. La nouă luni după ce a început conflictul din Ucraina, am primit lecţii care sunt evidente. Două rezultate sunt foarte clare. În primul rând, parteneriatul nostru transatlantic a ieşit mai puternic din această criză.

În al doilea rând, regiunea Mării Negre şi-a demonstrat importanţa strategică pentru securitatea euroatlantică şi pentru stabilitatea globală”, a arătat şeful statului.

De asemenea, Iohannis a mulțumit cu această ocazie „aliaților și prietenilor” care au arătat solidaritate și unitate inclusiv prin întărirea prezenței pe flancul estic al NATO.

Președintele României a vorbit și despre importanța sprijinirii Republicii Moldova

„Regiunea Mării Negre a fost mult timp principala țintă pentru comportamentul agresiv al Rusiei și pentru testarea angajamentului nostru față de securitatea și stabilitatea regională”, a declarat președintele.

Totodată, Iohannis a vorbit și despre necesitatea sprijinirii Republicii Moldova în fața amenințărilor.

„Trebuie să dezvoltăm politici pe termen lung de sprijin pentru Ucraina, Republica Moldova și Georgia. Sprijinul nostru ar trebui să garanteze că aceste țări devin auto-sustenabile și capabile să contracareze provocările hibride.

Ca parte a deciziilor îndrăznețe de a sprijini partenerii noștri, Ucraina și Republica Moldova au primit statutul de candidat la Uniunea Europeană, în timp ce perspectiva europeană a Georgiei a fost recunoscută.

România a fost în mod tradițional unul dintre cei mai mari susținători ai unor legături mai strânse între Uniunea Europeană și aceste țări.

În sprijinul Republicii Moldova, am lansat, împreună cu Germania și Franța, Platforma de Sprijin pentru Moldova, pentru a mobiliza asistență financiară din partea comunității internaționale și pentru a sprijini reformele necesare pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană”, a mai spus președintele Klaus Iohannis.

Amyra Garey a absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea București, secția Filologie, limbile - ucraineană-rusă. Pasionată de poezie și scriere, a câștigat concursuri literare, lucrând alături de scriitorul ucrainean citeste mai mult
articolul original.

Klaus Iohannis a promulgat legea prin care primarii de sector şi cei ai municipiilor reşedinţă de judeţ pot beneficia de informaţii din domeniul securităţii naţionale

28 November 2022 at 12:47
image

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, luni, legea pentru modificarea şi completarea art. 11 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, informează Administraţia Prezidenţială. Actul normativ modifică legislaţia, astfel încât primarii de sector şi cei ai municipiilor reşedinţă de judeţ să poată beneficia de informaţii din domeniul securităţii naţionale.

Actul normativ are ca obiect de reglementare modificarea prevederilor art.11 alin.(1) lit.c) din Legea nr.51/1991, în sensul includerii în categoria beneficiarilor de informaţii în domeniul securităţii naţionale a primarilor de sector din municipiul Bucureşti şi a primarilor municipiilor reşedinţă de judeţ.

Potrivit expunerii de motive a proiectului de lege, este propusă înlocuirea sintagmei „conducătorilor de consilii judeţene” cu „preşedinţilor consiliilor judeţene” pentru clarificarea în mod limitativ a beneficiarilor de informaţii prevăzuţi de art. 11 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României.

Informaţiile pentru securitatea naţională obţinute din străinătate de Serviciul de Informaţii Externe sunt exceptate de la dispoziţiile prevăzute în proiectul de lege, mai arată legea promulgată de către şeful statului.

Iniţiatorii acestei legi au fost sunt mai mulţi parlamentari ai PNL şi PSD şi argumentează, în expunerea de motive a propunerii legislative, că este necesară actualilzarea  legislaţiei în domeniul securităţii, deoarece aceasta a fost făcută să corespundă necesităţilor de securitate ale ţării noastre la începutul anilor ’90.

„Legislaţia din domeniul securităţii naţionale a fost concepută să corespundă necesităţilor de securitate ale României de la începutul anilor ’90. Ultima modificare şi completare a Legii 51/1991 privind securitatea naţională a României a fost publicată în Monitorul Oficial 190 din 18 martie 2014. Realitatea practică a ultimilor ani arată că atât primarii de sectoare ai municipiului Bucureşti, cât şi primarii municipiilor reşedinţă de judeţ au în gestiune obiective de interes cu impact în zona securităţii naţionale, administrarea patrimoniului unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi a unor fonduri importante cu implicaţii în zona de securitate naţională”, motivează iniţiatorii, potrivit news.ro.

Marinela Sârbu este absolventă a Facultății de Jurnalism în cadrul Universității Hyperion din București. În presa scrisă, a activat timp de doi ani ca redactor pe secția Externe în cadrul agenției Mediafax. A lucrat apoi în redacțiile B1Tv citeste mai mult
articolul original.

Bogdan Aurescu: România şi Croaţia sunt pregătite pentru aderarea la spaţiul Schengen

28 November 2022 at 10:52
image

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat luni că România şi Croaţia sunt pregătite pentru aderarea la spaţiul Schengen şi sunt parte a soluţiei de care are nevoie în acest moment Uniunea Europeană în ceea ce priveşte gestionarea fluxurilor migratorii.

Bogdan Aurescu a avut o întâlnire cu ministrul Afacerilor Externe şi Europene al Republicii Croaţia, Gordan Grlic Radman, care se află într-o vizită la București, unde participă la reunuinea miniștrilor de Externe din statele NATO.

„În ceea ce priveşte agenda europeană, am abordat cu domnul ministru în mod prioritar obiectivul pe care ambele state îl urmăresc în această perioadă, şi anume aderarea la spaţiul Schengen, pe fondul celor mai recente evoluţii înregistrate în acest dosar. Împărtăşim o evaluare comună, şi anume aceea că extinderea acestui spaţiu va contribui la întărirea frontierelor externe ale Uniunii Europene, la crearea unui spaţiu Schengen mai puternic şi mai rezilient în faţa provocărilor la adresa securităţii interne a Uniunii. Atât România, cât şi Croaţia sunt pregătite pentru aderare şi sunt parte a soluţiei de care are nevoie în acest moment Uniunea Europeană în ceea ce priveşte gestionarea fluxurilor migratorii şi, de asemenea, este clar că este în interesul Uniunii Europene ca spaţiul Schengen să fie întărit prin includerea ambelor state”, a spus Aurescu după întâlnire.

Discuţiile au vizat şi aderarea României şi Croaţiei la OCDE.

„Suntem împreună candidaţi în acest proces şi lucrăm împreună pentru paşii următori către procesul de negociere a aderării”, a spus Aurescu.

Ministrul croat a arătat că ţara sa se aşteaptă la o decizie pozitivă din partea Consiliului European în ceea ce priveşte aderarea la spaţiul de liberă circulaţie şi că susţine adoptarea aceleiaşi decizii şi pentru România şi Bulgaria.

„Croaţia se aşteaptă la o decizie pozitivă din partea Consiliului European de a intra în spaţiul Schengen. În acest sens, susţinem adoptarea aceleiaşi decizii pentru România şi Bulgaria”, a spus Gordan Grlic Radman.

El a salutat raportul Comisiei Europene care propune finalizarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare pentru România.

Vizita ministrului croat la Bucureşti are loc în contextul aniversării a 30 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între România şi Croaţia, dar şi al reuniunii liderilor de la Munchen şi ministerialei Alianţei Nord Atlantice.

Marinela Sârbu este absolventă a Facultății de Jurnalism în cadrul Universității Hyperion din București. În presa scrisă, a activat timp de doi ani ca redactor pe secția Externe în cadrul agenției Mediafax. A lucrat apoi în redacțiile B1Tv citeste mai mult
articolul original.

UPDATE | Niculae Bădălău, arestat preventiv pentru 30 de zile. El a fost adus cu cătușe la Curtea de Apel București (FOTO-VIDEO)

28 November 2022 at 13:40
image

Niculae Bădălău a fost adus cu cătușe la mâini, luni, la Curtea de Apel București (CAB). Judecătorii urmau să decidă, la ora 12.00, dacă admit cererea procurorilor de arestare preventivă a fostului ministru.

UPDATE – Niculae Bădălău – arestat preventiv pentru 30 de zile

Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a decis, luni, ca fostul senator PSD Niculae Bădălău să fie arestat preventiv pe o perioadă de 30 de zile, pentru săvârşirea infracţiunilor de dare de mită şi trafic de influenţă.

Este vorba de un dosar în care este acuzat că i-a oferit mită 170.000 de euro unui primar din judeţul Giurgiu, în schimbul acordării unor contracte de lucrări publice.

În schimb, magistraţii au decis ca o complice a lui Bădălău să fie plasată în arest la domiciliu pentru 30 de zile.

Știrea inițială:

Fostul ministru al Economiei Niculae Bădălău, în prezent vicepreședinte al Autorității de audit din cadrul Curții de Conturi, a fost reținut duminică seara după ce a fost ridicat de DNA într-un dosar de corupție.

Surse judiciare au spus pentru GÂNDUL că Bădălău a refuzat să dea declarații la DNA, invocând dreptul la tăcere.

Anchetatorii de la DNA i-ar fi pregătit un flagrant, într-un dosar legat de implicarea sa într-o serie de fapte de trafic de influență în favoarea firmelor familiei sale.

Flagrantul ar fi avut loc pe autostradă, primarul fiind înregistrat de anchetatori în momentul în care primea banii, spun sursele GÂNDUL. Ulterior, primarul ar fi povestit procurorilor cum a decurs atribuirea contractului către firma administrată de familia lui Bădălău, dând detalii despre cum a primit mită.

Primarul este Dan Păsat, fostul deputat PNL care a fost condamnat în 2013 la 3 ani de închisoare pentru șantaj, au declarat pentru GÂNDUL surse judiciare. Dan Păsat este primar în comuna Bucșani din județul Giurgiu, fieful lui Niculae Bădălău. El este, potrivit surselor GÂNDUL, și cel care l-a denunțat pe Bădălău la DNA după ce ar fi fost șantajat de acesta.

Comunicatul DNA

„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 27 noiembrie 2022, a inculpaților:

BĂDĂLĂU NICULAE, la data faptelor consilier de conturi în cadrul Curții de Conturi a României și vicepreședinte al Autorității de Audit din cadrul aceleiași instituții, pentru comiterea infracțiunilor de:
– dare de mită, în formă continuată,
– trafic de influență,

Persoană fizică, reprezentant al unei societăți comerciale, pentru comiterea infracțiunii de complicitate la dare de mită.

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:

În datele de 09.08.2022 și 19.11.2022, inculpatul Bădălău Niculae, în calitatea menționată mai sus, i-ar fi pretins unui primar de comună să atribuie un contract privind „Reabilitare sistem de alimentare cu apă potabilă…,”, estimat la valoarea de 7.071.925 lei fără TVA, unei societăți administrată de o rudă a acestuia, lăsând să se creadă că are influență asupra unei persoane din conducerea Companiei Naționale de Investiții (C.N.I.), pe care ar fi promis că o va determina să asigure finanțarea a două proiecte depuse la această instituție de către primăria respectivă.
În perioada 2021-2022, în contextul derulării unui contract pe care aceeași primărie îl avea încheiat cu aceeași societate comercială, privind „Înființare rețea de alimentare cu apă…”, inculpatul Bădălău Niculae, prin intermediul celeilalte persoane cercetate în prezenta cauză, i-ar fi oferit edilului mai multe sume de bani pentru ca în schimb acesta să efectueze în continuare plățile către firma respectivă, chiar și pentru lucrări neconforme.
În același context, după ce, la data de 19 noiembrie 2022, inculpatul Bădălău Niculae i-ar fi promis primarului remiterea unui procent de 7% din valoarea contractului menționat mai sus (4.903.959,97 lei fără TVA) dar și dintr-un viitor contract a cărui atribuire urmarea să o obțină pentru aceeași firmă de la primăria respectivă, în data de 25 noiembrie 2022, prin intermediul aceluiași om de afaceri, i-ar fi remis edilului 35.000 lei, reprezentând o parte din suma de bani promisă.
În total, inculpatul Bădălău Niculae i-ar fi promis primarului suma totală de 170.000 euro, ce reprezintă procentul de 7% din valoarea celor două contracte.

Inculpaților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.

La data de 28 noiembrie 2022, cei doi inculpați urmează să fie prezentați Curții de Apel București cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.”

Absolventă a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Otilia Serescu a debutat în presă la televiziunea locală Iași TV Live și la săptămânalul 7Est, în anul 2010. Ulterior, citeste mai mult
articolul original.

Nicolae Ciucă: Astăzi este sărbătoarea mândrei și dulcei Bucovine, care marchează 104 ani de la unirea acestui ținut istoric cu celelalte țări românești

28 November 2022 at 09:14
image

Premierul Nicolae Ciucă a transmis, luni, că „astăzi este sărbătoarea mândrei și dulcei Bucovine, care marchează 104 ani de la unirea acestui ținut istoric cu celelalte țări românești”.

Premierul României, Nicolae Ciucă, a transmis luni un mesaj cu prilejul Zilei Bucovinei.

„Astăzi este sărbătoarea mândrei și dulcei Bucovine, care marchează 104 ani de la unirea acestui ținut istoric cu celelalte țări românești, la 28 noiembrie 1918, un moment de suflet al tuturor românilor bucovineni și o etapă importantă care a contribuit la desăvârșirea visului de unitate al tuturor românilor, odată cu Marea Unire”, afirmă liderul Executivului.

Indiferent de schimbările pe care istoria le-a mai adus destinului său, Bucovina se evidențiază „ca un tărâm al tradițiilor, al valorilor culturale, al credinței și al frumuseții naturii, toate acestea împletite cu istoria, buna conviețuire și ospitalitatea deosebită a oamenilor”, spune Nicolae Ciucă.

„Satele tradiționale bucovinene care sunt adevărate muzee în aer liber”

„Obiectivele culturale și istorice, satele tradiționale bucovinene care sunt adevărate muzee în aer liber și frumusețea naturii fac din Bucovina una dintre cele mai apreciate destinații turistice, atât pentru români, cât și pentru turiștii din alte țări.

Am avut ocazia de multe ori să vizitez și să admir aceste locuri și am apreciat de fiecare dată frumusețea lor, dar și cât de primitori și gospodari sunt oamenii și spiritul de solidaritate de care au dat dovadă anul acesta în acțiunile de sprijin pentru refugiații din Ucraina, printre care s-au numărat și mulți etnici români din teritoriul bucovinean de peste graniță nevoiți să fugă din calea agresiunii militare ruse.

Ceea ce îmi doresc, ca român și în calitate de prim-ministru, este ca tot acest patrimoniu material, cultural, istoric și uman să rămână intact, dar să ne asigurăm că oferim perspective și pentru prezent și viitor, prin sprijin pentru accesarea fondurilor europene cu care pot fi implementate proiecte de interes local, dar și prin măsurile pe care le finanțăm prin Programul guvernamental ”Sprijin pentru România””, a adăugat premierul.

Absolventă a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Otilia Serescu a debutat în presă la televiziunea locală Iași TV Live și la săptămânalul 7Est, în anul 2010. Ulterior, citeste mai mult
articolul original.

PSD îi cere demisia lui Niculae Bădălău din funcţia de vicepreşedinte al Curţii de Conturi, după ce a fost reţinut de DNA

28 November 2022 at 08:49

Partidul Social Democrat îi cere demisia lui Niculae Bădălău din funcţia de vicepreşedinte al Curţii de Conturi, după ce acesta a fost reţinut de DNA pentru dare de mită şi trafic de influenţă.

„PSD consideră că în contextul în care DNA a început o anchetă penală şi a dispus reţinerea domnului Niculae Bădălău, acesta nu îşi mai poate continua activitatea la Curtea de Conturi a României. Prezenţa sa în această funcţie ar afecta grav credibilitatea instituţiei. De aceea, demisia sa ar reprezenta cea mai bună cale pentru protejarea imaginii unei instituţii fundamentale a statului român”, a transmis PSD într-un comunicat de presă.

Fostul ministru al Economiei Niculae Bădălău, în prezent vicepreședinte al Autorității de audit din cadrul Curții de Conturi, a fost reținut duminică seara după ce a fost  audiat la DNA într-un dosar de corupție, au precizat surse judiciare pentru GÂNDUL. Anchetatorii de la DNA i-ar fi pregătit un flagrant, au precizat sursele citate, într-un dosar legat de implicarea sa într-o serie de fapte de trafic de influență în favoarea firmelor familiei sale.

Niculae Bădălău / Sursa foto: Mediafax Foto
Niculae Bădălău / Sursa foto: Mediafax Foto

Reacția Curții de Conturi, după ce Niculae Bădălău a fost reținut de DNA

Curtea de Conturi a României transmite că a luat act de comunicatul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) privind măsurile dispuse de procurori cu privire la Niculae Bădălău, consilier de conturi, vicepreședinte al Autorității de Audit.

Absolventă a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Otilia Serescu a debutat în presă la televiziunea locală Iași TV Live și la săptămânalul 7Est, în anul 2010. Ulterior, citeste mai mult
articolul original.

Miniștrii de externe din cele 30 de țări membre NATO vin astăzi la București / Acces restricționat în jurul Palatului Parlamentului

28 November 2022 at 06:38
image

Miniștrii de externe din cele 30 de țări membre NATO vin astăzi la București. Accesul va fi restricționat în jurul Palatului Parlamentului, iar pe arterele principale ale Capitalei au fost arborate drapelele României şi cel al NATO.

Reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe ai statelor membre NATO care va avea loc, marţi şi miercuri, la Bucureşti, reconfirmă profilul activ al ţării noastre la nivel internaţional, mai ales pe dimensiunea de politică externă şi de securitate, a declarat ministrul de Externe Bogdan Aurescu.

Citește și: Preşedintele Klaus Iohannis îl va primi, luni, pe șeful NATO, Jens Stoltenberg, la Palatul Cotroceni

Totodată, luni şi marţi, tot la Bucureşti va avea loc Reuniunea Liderilor de la Munchen (Munich Leaders Meeting – MLM). Ministerul Afacerilor Externe este co-organizator al acestui eveniment prestigios, care constituie formatul restrâns al Conferinţei de Securitate de la Munchen (Munich Security Conference – MSC).

„Vom avea o agendă politico-diplomatică şi de securitate extrem de încărcată şi dinamică săptămâna viitoare, începând cu Reuniunea Liderilor de Munchen, pe 28-29 noiembrie, şi continuând cu Reuniunea miniştrilor afacerilor externe din statele membre NATO, pe 29-30 noiembrie. Bucureştiul va fi astfel, timp de trei zile, capitala diplomaţiei europene, euroatlantice şi dincolo de aceste regiuni.

Aceste două evenimente de înaltă vizibilitate pentru ţara noastră şi cu participare internaţională de cel mai nivel înalt, organizate în premieră în România, au loc într-un moment critic pentru securitatea regională şi euroatlantică, marcat de războiul declanşat de Rusia în Ucraina şi de impactul său multidimensional, reconfirmând profilul activ al ţării noastre la nivel internaţional, mai ales pe dimensiunea de politică externă şi de securitate, dar şi importanţa strategică a Mării Negre”, a declarat ministrul de Externe Bogdan Aurescu, potrivit unui comunicat MAE.

Reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe din statele membre NATO este primul eveniment de acest tip organizat în România de la aderarea ţării noastre la Alianţă, în anul 2004, şi a doua reuniune formală aliată după Summitul de la Bucureşti din 2008. De asemenea, este prima reuniune NATO de nivel înalt desfăşurată într-un stat de pe Flancul Estic, aflat în prima linie de apărare a Alianţei, de la declanşarea agresiunii brutale a Rusiei asupra Ucrainei, la 24 februarie 2022.

Citește și: 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic între România și SUA | Bogdan Aurescu, consultări politice bilaterale la București cu Antony Blinken, secretarul de stat al SUA

Acces restricţionat în Palatul Parlamentului în perioada desfăşurării Ministerialei NATO

Accesul în Palatul Parlamentului, în curtea şi perimetrul acestuia va fi restricţionat în perioada 29 – 30 noiembrie, când va avea loc, la Bucureşti, Reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe ai statelor membre NATO.

Conform unei informări a Secretariatului General al Camerei Deputaţilor, în zilele de 29 şi 30 noiembrie, în zona intrării C1, parcarea şi staţionarea autovehiculelor vor fi permise doar delegaţiilor participante la evenimentul NATO, iar în zona Izvor S2 şi în zona S1 accesul şi parcarea se vor efectua fără restricţii.

De asemenea, în cele două zile prin intrarea C1 accesul va fi permis exclusiv delegaţiilor participante la evenimentul NATO, iar accesul personalului Camerei Deputaţilor, Senatului sau altor instituţii ce îşi au sediul în Palatul Parlamentului se va efectua pe la intrările B3, A3I (vizite) şi S1.

Pe intrarea A3S2 accesul se va face în condiţii normale, fără restricţii, în paralel cu accesul reprezentanţilor mass-media acreditaţi la evenimentul NATO.

Tot în perioada 29 – 30 noiembrie, accesul în spaţiile alocate evenimentului NATO se va efectua astfel: accesul personalului Camerei Deputaţilor la nivelurile P, P1, S1 şi S2 va fi restricţionat. Oprirea ascensoarelor din zona C4 va fi permisă exclusiv la etajele P şi P1 doar participanţilor la evenimentul NATO.

„Pe perioada desfăşurării evenimentului NATO, având în vedere nivelul de securitate ridicat, accesul pe spaţii va fi restricţionat tuturor angajaţilor serviciilor Camerei Deputaţilor, Senatului şi altor instituţii cu sediul în Palatul Parlamentului. (…) În cazul urgenţelor medicale accesul echipajului SMURD se va efectua fără restricţii, conform procedurilor în vigoare”, se precizează în documentul Secretariatului General, citat de Agerpres.

Totodată, este prima reuniune NATO de nivel înalt după Summitul de la Madrid, de la sfârşitul lunii iunie, şi, în acest sens, va marca o etapă esenţială în operaţionalizarea noului Concept Strategic al Alianţei adoptat la Summit. Reuniunea va oferi oportunitatea primei discuţii aplicate pentru analizarea stadiului implementării deciziilor luate la Madrid şi pentru pregătirea viitorului Summit NATO de la Vilnius, din anul 2023.

Potrivit MAE, alături de şefii diplomaţiilor din cele treizeci de state membre, secretarul general al NATO şi ceilalţi înalţi oficiali politici şi militari ai Alianţei, la Reuniunea de la Bucureşti vor participa miniştrii Afacerilor Externe ai Finlandei şi Suediei, în calitate de state invitate să adere la NATO. Totodată, la sesiunile deschise partenerilor din cadrul Reuniunii vor participa miniştrii afacerilor externe din Republica Moldova (pentru prima oară la o astfel de reuniune), Ucraina, Georgia şi Bosnia şi Herţegovina şi state partenere ale Alianţei.

Reuniunea va începe marţi după-amiază, când se vor desfăşura două sesiuni de lucru, inclusiv o sesiune cu participarea ministrului de Externe al Ucrainei, în calitate de partener al Alianţei. De asemenea, prima zi a Reuniunii va oferi oportunitatea marcării, printr-un eveniment de diplomaţie publică, a 20 de ani de la Summitul de la Praga din 2002, la care România, alături de alte şase state membre, a fost invitată să se alăture Alianţei Nord-Atlantice.

Ministeriala va continua miercuri, cu alte două sesiuni de lucru în format aliat, la care vor participa cei doi invitaţi – miniştrii afacerilor externe din Finlanda şi Suedia, iar la ultima sesiune şi partenerii Alianţei – Republica Moldova, Georgia şi Bosnia şi Herţegovina.

Absolventă a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Otilia Serescu a debutat în presă la televiziunea locală Iași TV Live și la săptămânalul 7Est, în anul 2010. Ulterior, citeste mai mult
articolul original.

Reacția Curții de Conturi, după ce Niculae Bădălău a fost reținut de DNA: Susținem actul de justiție. Autoritățile competente vor soluționa acest caz în conformitate cu prevederile Constituției României

28 November 2022 at 05:46
image

Curtea de Conturi a României transmite că a luat act de comunicatul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) privind măsurile dispuse de procurori cu privire la Niculae Bădălău, consilier de conturi, vicepreședinte al Autorității de Audit. 

„Curtea de Conturi a României reiterează poziția de susținere a actului de justiție și își exprimă încrederea că autoritățile competente vor soluționa acest caz în conformitate cu prevederile Constituției României și cu reglementările incidente.

Precizăm faptul că, potrivit articolului 54 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ,,de la data trimiterii în judecată penală, membrii Curții de Conturi și auditorii publici externi sunt suspendați de drept din funcțiile lor. În caz de condamnare definitivă, ei sunt demiși de drept, iar în caz de achitare, suspendarea încetează.’’”, conform unui comunicat de presă trimis de Curtea de Conturi.

Fostul ministru al Economiei Niculae Bădălău, în prezent vicepreședinte al Autorității de audit din cadrul Curții de Conturi, a fost reținut duminică seara după ce a fost  audiat la DNA într-un dosar de corupție, au precizat surse judiciare pentru GÂNDUL. Anchetatorii de la DNA i-ar fi pregătit un flagrant, au precizat sursele citate, într-un dosar legat de implicarea sa într-o serie de fapte de trafic de influență în favoarea firmelor familiei sale.

Vă recomandăm să citiți și: EXCLUSIV. Detalii privind flagrantul în urma căruia Niculae Bădălău a fost reținut duminică seara după audierile la DNA. I-ar fi dat mită unui primar să atribuie un contract de peste 7 milioane lei unei firme administrate de o rudă a sa

Pus sub învinuire tot pentru trafic de influență în 2013

În 2013, Bădălău a mai fost pus sub învinuire tot pentru trafic de influență, pentru că ar fi apărat interesele unei societăți implicate ”în circuitul financiar fraudulos prin demersuri făcute atât la nivelul conducerii Agenţia Naţională pentru Administrare Fiscală (ANAF), cât şi pe lângă persoane cu funcții în instituțiile de stat din județul Giurgiu (prefectură, conducerea Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA)”, se arată în comunicatul DNA de la acea vreme.

„Niculae Bădălău ar fi apărat interesele unei societăţi comerciale implicate în circuitul financiar fraudulos prin demersuri făcute atât la nivelul conducerii Agenţia Naţională pentru Administrare Fiscală (ANAF), cât şi pe lângă persoane cu funcții în instituțiile de stat din județul Giurgiu (prefectură, conducerea Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA)”, potrivit comunicatului DNA.

Societatea comercială în favoarea căreia a intervenit Bădălău ar fi primit de la APIA, conform DNA, suma de 2.778.000 lei. Banii au fost folosiți în circuitul evazionist, și nu în scopul pentru care fuseseră alocați.

Dosarul a fost clasat de procurori.

În 2019, Consiliul județean Giurgiu, condus din iunie 2016 de Marian Mina, finul de cununie al ministrului Economiei, Niculae Bădălău, a încheiat contracte pentru asfaltări și deszăpeziri cu firmele familiei nașului de cununie al lui Gabi Bădălău, fiul ministrului Economiei. Patronul firmei, șeful CJ și Bădălău jr apar în fotografii dansând pe mese la Mamaia în 2016. Detalii, pe G4Media. Șeful CJ Giurgiu, Marian Mina, declara la acea vreme că legăturile de rudenie nu încalcă legea.

Niculae Bădălău a fost unul dintre apropiații lui Liviu Dragnea, apoi a trecut în gruparea pucișitilor anti-Dragnea, alături de Mihai Tudose și Paul Stănescu.

Mai multe despre subiect: Surse: Primarul căruia Bădălău i-ar fi oferit mită este Dan Păsat, fostul deputat PNL condamnat la închisoare pentru șantaj. Acesta l-ar fi denunțat pe fostul ministru, după ce a fost șantajat

Absolventă a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Otilia Serescu a debutat în presă la televiziunea locală Iași TV Live și la săptămânalul 7Est, în anul 2010. Ulterior, citeste mai mult
articolul original.

10 zile până când Consiliul Uniunii Europene pentru Justiție și Afaceri Interne va analiza cererea României de aderare la Spațiul Schengen

28 November 2022 at 05:24

Mai sunt 10 zile până când Consiliul Uniunii Europene pentru Justiție și Afaceri Interne va dezbate și este așteptat să ia o decizie în ceea ce privește aderarea României, Bulgariei și Croației la Spațiul Schengen, alături de cele 26 de țări membre.

UPDATE ora 08:47 – Bogdan Aurescu: România îndeplinește condițiile puse de Olanda pentru intrarea în Schengen. Ce spune despre Austria și Suedia

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a declarat duminică, în cadrul unei emisiuni la un post de televiziune că, România îndeplinește la acest moment condițiile puse de Olanda pentru a fi de acord cu aderarea țării noastre la spațiul Schengen.

Consiliul JAI urmează să aibă loc în zilele de 8 și 9 decembrie. Atunci, miniștrii Afacerilor Interne din statele membre vor discuta despre aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Bulgaria, Croația și România și vor analiza starea generală a Spațiului Schengen.

În acest context, miniștrii vor evalua și progresul în ceea ce privește reglementarea pentru prevenirea și combaterea abuzului sexual asupra copiilor. De asemenea, vor face schimb de opinii cu privire la dimensiunea externă a migrației și la situația de-a lungul principalelor rute de migrație, precum și asupra aspectelor legate de afacerile interne ale agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.

Mai mult, tot în acest format, miniștrii justiției vor urmări să adopte abordări generale cu privire la digitalizarea cooperării judiciare și la directiva privind infracțiunile de mediu. Aceștia vor discuta despre directiva împotriva proceselor strategice împotriva participării publice (SLAPP) și vor face schimb de opinii cu privire la lupta împotriva antisemitismului. Miniștrii vor urmări să adopte concluzii privind lupta împotriva impunității cu privire la crimele comise în legătură cu războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Sursa: Shutterstock – caracter ilustrativ

De ce nu a intrat România până acum în Schengen

Cu toate că Bulgaria și România îndeplinesc criteriile necesare pentru aderarea cu drepturi depline, spațiul Schengen nu a fost extins în aceste două țări, deoarece guvernele naționale ale UE trebuie să decidă în unanimitate intrarea statelor noi în zona fără frontiere. Prin votul lor din 18 octombrie 2022, eurodeputații au reiterat cererea de admitere a celor două țări în spațiul Schengen cât mai curând posibil, subliniind că libertatea de mișcare se află în centrul proiectului UE.

Drumul României spre Schengen, după 11 ani de așteptări, nu duce lipsă de provocări, după pozițiile exprimate de oficiali din Olanda, Suedia și, cel mai recent, Austria.

Recent, Klaus Iohannis s-a declarat încrezător în posibilitatea ca aderarea României la Schengen să se decidă în data de 8 decembrie. Anterior, șeful statului a declarat că este posibilă o amânare cu o lună sau două a deciziei.

Într-unul dintre scenariile avansate recent de europarlamentarul român Victor Negrescu, acesta preciza că se evaluează inclusiv decuplarea Bulgariei de România.

Europarlamentarul Cristian Bușoi și-a exprimat recent încrederea și optimismul cu privire la aderarea României în Spațiul Schengen, într-un interviu pentru GÂNDUL EXCLUSIV.

În cazul Croației, pe 10 noiembrie 2022 Parlamentul și-a dat acordul pentru cererea de aderare a Croației la spațiul Schengen până la finele lui 2022.

Pentru a fi acceptat în Schengen, sunt obligatorii următoarele condiții:

  • țările trebuie să își asume responsabilitatea pentru controlul frontierelor externe ale UE
  • țările trebuie să aplice un set comun de norme Schengen, cum ar fi controlul frontierelor terestre, maritime și aeriene, precum și emiterea de vize Schengen
  • țările trebuie să se conecteze și să opereze Sistemul de Informații Schengen (SIS)

Potrivit Parlamentului European, peste 1,25 miliarde de călătorii au loc anual în spațiul Schengen. Controalele interne la frontieră au fost abolite în această zonă, dar statele și-au păstrat dreptul de a reintroduce controale temporare în cazul unor amenințări serioase la adresa politicilor publice sau securității interne.

Totuși, din 2015, pe fondul crizei migrației, precum și a creșterii amenințărilor teroriste transfrontaliere, mai multe state Schengen au reintrodus astfel de controale și chiar le-au prelungit de mai multe ori, iar pandemia de COVID-19 a reprezentat un nou motiv pentru a le reintroduce.

În acest context, la sfârșitul anului trecut, Comisia Europeană a propus revizuirea regulilor ce guvernează spațiul Schengen, pentru a se asigura că reintroducerea controalelor interne rămâne o măsură de ultimă instanță și pentru a încuraja folosirea unor măsuri alternative, cum ar fi controale specifice de poliție și o cooperare îmbunătățită a forțelor de poliție.

„Parlamentul European are în lucru această propunere. Deputații europeni au obiectat în repetate ocazii împotriva reintroducerii frecvente a controalelor, care împiedică libera circulație a persoanelor în UE”, a transmis Legislativul comunitar.

Absolventă a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Otilia Serescu a debutat în presă la televiziunea locală Iași TV Live și la săptămânalul 7Est, în anul 2010. Ulterior, citeste mai mult
articolul original.

Preşedintele Klaus Iohannis îl va primi, luni, pe șeful NATO, Jens Stoltenberg, la Palatul Cotroceni

28 November 2022 at 05:09
image

Secretarul general NATO va fi primit luni de președintele Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni, anunță Administrația Prezidențială. Jens Stoltenberg face o vizită în România în perioada 28-30 noiembrie, pentru a conduce reuniunea miniștrilor de externe din cadrul NATO

Iohannis și Stoltenberg urmează să poarte convorbiri tête-à-tête, convorbiri oficiale și, ulterior, să susțină declarații de presă comune, conform Administrației Prezidențiale.

Stoltenberg mai are programate luni întâlniri cu premierul Nicolae Ciuca și cu ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu.

În cursul zilei de marți, secretarul general NATO se va întâlni cu președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu.

Secretarul de stat Antony J. Blinken, prezent și el în România

Secretarul de stat Antony J. Blinken va fi prezent în România, în perioada 28-30 noiembrie, pentru a participa la Reuniunea miniștrilor de externe ai NATO. Evenimentul diplomatic se va concentra pe războiul Rusiei împotriva Ucrainei, punerea în aplicare a noului concept strategic al NATO, inclusiv provocările din care vin din partea Chinei, securitatea energetică și protecția infrastructurii critice.

Secretarul Blinken va avea întrevederi separate cu președintele României Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă, ministrul român de externe Bogdan Aurescu și secretarul general al NATO Jens Stoltenberg și va participa la un dineu de lucru cu ministrul de externe ucrainean Dmytro Kuleba, informează Departamentul de Stat al SUA.

Reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe ai statelor membre NATO care va avea loc, marţi şi miercuri, la Bucureşti, reconfirmă profilul activ al ţării noastre la nivel internaţional, mai ales pe dimensiunea de politică externă şi de securitate, a declarat ministrul de Externe Bogdan Aurescu.

Totodată, luni şi marţi, tot la Bucureşti va avea loc Reuniunea Liderilor de la Munchen (Munich Leaders Meeting – MLM). Ministerul Afacerilor Externe este co-organizator al acestui eveniment prestigios, care constituie formatul restrâns al Conferinţei de Securitate de la Munchen (Munich Security Conference – MSC).

„Vom avea o agendă politico-diplomatică şi de securitate extrem de încărcată şi dinamică săptămâna viitoare, începând cu Reuniunea Liderilor de Munchen, pe 28-29 noiembrie, şi continuând cu Reuniunea miniştrilor afacerilor externe din statele membre NATO, pe 29-30 noiembrie. Bucureştiul va fi astfel, timp de trei zile, capitala diplomaţiei europene, euroatlantice şi dincolo de aceste regiuni. Aceste două evenimente de înaltă vizibilitate pentru ţara noastră şi cu participare internaţională de cel mai nivel înalt, organizate în premieră în România, au loc într-un moment critic pentru securitatea regională şi euroatlantică, marcat de războiul declanşat de Rusia în Ucraina şi de impactul său multidimensional, reconfirmând profilul activ al ţării noastre la nivel internaţional, mai ales pe dimensiunea de politică externă şi de securitate, dar şi importanţa strategică a Mării Negre”, a declarat ministrul de Externe Bogdan Aurescu, potrivit unui comunicat MAE.

Reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe din statele membre NATO este primul eveniment de acest tip organizat în România de la aderarea ţării noastre la Alianţă, în anul 2004, şi a doua reuniune formală aliată după Summitul de la Bucureşti din 2008. De asemenea, este prima reuniune NATO de nivel înalt desfăşurată într-un stat de pe Flancul Estic, aflat în prima linie de apărare a Alianţei, de la declanşarea agresiunii brutale a Rusiei asupra Ucrainei, la 24 februarie 2022.

Totodată, este prima reuniune NATO de nivel înalt după Summitul de la Madrid, de la sfârşitul lunii iunie, şi, în acest sens, va marca o etapă esenţială în operaţionalizarea noului Concept Strategic al Alianţei adoptat la Summit. Reuniunea va oferi oportunitatea primei discuţii aplicate pentru analizarea stadiului implementării deciziilor luate la Madrid şi pentru pregătirea viitorului Summit NATO de la Vilnius, din anul 2023.

Potrivit MAE, alături de şefii diplomaţiilor din cele treizeci de state membre, secretarul general al NATO şi ceilalţi înalţi oficiali politici şi militari ai Alianţei, la Reuniunea de la Bucureşti vor participa miniştrii Afacerilor Externe ai Finlandei şi Suediei, în calitate de state invitate să adere la NATO. Totodată, la sesiunile deschise partenerilor din cadrul Reuniunii vor participa miniştrii afacerilor externe din Republica Moldova (pentru prima oară la o astfel de reuniune), Ucraina, Georgia şi Bosnia şi Herţegovina şi state partenere ale Alianţei.

Reuniunea va începe marţi după-amiază, când se vor desfăşura două sesiuni de lucru, inclusiv o sesiune cu participarea ministrului de Externe al Ucrainei, în calitate de partener al Alianţei. De asemenea, prima zi a Reuniunii va oferi oportunitatea marcării, printr-un eveniment de diplomaţie publică, a 20 de ani de la Summitul de la Praga din 2002, la care România, alături de alte şase state membre, a fost invitată să se alăture Alianţei Nord-Atlantice.

Ministeriala va continua miercuri, cu alte două sesiuni de lucru în format aliat, la care vor participa cei doi invitaţi – miniştrii afacerilor externe din Finlanda şi Suedia, iar la ultima sesiune şi partenerii Alianţei – Republica Moldova, Georgia şi Bosnia şi Herţegovina.

Absolventă a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Otilia Serescu a debutat în presă la televiziunea locală Iași TV Live și la săptămânalul 7Est, în anul 2010. Ulterior, citeste mai mult
articolul original.

LIVE TEXT | Ziua 277 de război: 32 de persoane ucise în regiunea Herson şi cel puţin 13 rănite în Dnipro, în urma bombardamentelor ruse, afirmă Ucraina / Rușii nu pot face o breșă în Donețk (sursă britanică)

27 November 2022 at 10:30

Cel puţin 32 de persoane din regiunea Herson au fost ucise în bombardamentele care au avut loc după retragerea forţelor ruse în urmă cu două săptămâni, conform informaţiilor furnizate de poliţia ucraineană. Forţele ruse şi-au încheiat retragerea din oraşul Herson pe 11 noiembrie, după o ocupaţie de aproape nouă luni. Ele sunt poziţionate în prezent pe malul estic al Niprului, de unde bombardează în mod regulat oraşul.

Cele mai importante evenimente ale zilei

UPDATE ora 13:30 – O persoană a murit și un copil a fost rănit în atacurile aeriene din Herson

O persoană a murit și alte două au fost rănite în atacurile aeriene efectuate asupra orașului ucrainean Herson în ultimele 24 de ore. Printre cei răniți este un copil, anunță autoritățile ucrainene.

Guvernatorul regiunii Herson, Iaroslav Yanushevych, a spus că au fost 54 de tiruri de obuze în zonă, potrivit Sky News, citat de Mediafax.

El a declarat că loviturile din ultimele 24 de ore au ucis o persoană și au rănit două, inclusiv un copil.

Trupele rusești s-au retras din orașul Herson la începutul acestei luni, dar au rămas în apropiere și declanșează frecvent atacuri aeriene asupra zonelor controlate de ucraineni.

UPDATE ora 12:00 – Sursă britanică: Rușii nu pot face o breșă în Donețk

Ministerul Apărării din Marea Britanie susține că rușii au suferit pierderi grele în Marina Militară ceea ce face improbabilă o contraofensivă a armatei ruse în regiunea Donețk

Ministerul Apărării a prezentat evaluarea în cadrul raportării zilnice despre războiul din Ucraina.

Britanicii afirmă că în orașele Pavlivka și Vuhledar din estul regiunii Donețk au fost „lupte intense” în ultimele două săptămâni, dar nicio tabără nu a reușit să câștige teritoriu, potrivit Sky News, citat de Mediafax.

Ministerul Apărării mai spune că ambele părți și-au concentrat forțele în bătălia pentru Donețk.

Deși luptele continuă, britanicii estimează că „este puțin probabil ca Rusia să fie capabilă să concentreze suficiente forțe pentru a realiza o breșă operațională”.

Infanteria navală a lui Vladimir Putin a suferit „pierderi grele”, este concluzia trasă de ministerul britanic.

Război în Ucraina. Rușii vor să trimită pe front tineri de 18 ani. „Nu plătim pensii văduvelor”
Război în Ucraina / Sursa FOTO: wikimedia.org

UPDATE ora 10:00 – În zona Kiev va ninge abundent în următoarele zile

Zăpada va acoperi zona Kiev începând de duminică, în timp ce alimentarea cu energie electrică este în continuare deficitară.

Ninsori abundente sunt așteptate la Kiev începând de duminică, iar temperaturile vor scădea sub zero grade chiar și ziua, anunță meteorologii citați de Reuters. Episodul de vreme rea se va întinde cel puțin până la mijlocul săptămânii

Ninsoarea apare în timp ce milioane de locuitori din capitala ucraineană și din jurul acesteia au mari probleme cu alimentarea locuințelor cu electricitate, căldură și apă.

Operatorul Ukrenergo a anunțat sâmbătă că producătorii de electricitate au reușit să acopere doar trei sferturi din necesarul de consum, ceea ce a provocat restricții și pene de curent în întreaga țară, transmite Mediafax.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat că există restricții de utilizare a energiei electrice în 14 din cele 27 de regiuni ale Ucrainei și la Kiev, pentru „peste 100.000″ de clienți din fiecare regiune.

UPDATE ora 08:00 – Zelenski: Niciodată foametea nu trebuie folosită ca armă. Săptămâna aceasta am adus acasă 98 de ucraineni eliberaţi

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat, sâmbătă, într-un nou discurs, că foametea nu trebuie să fie folosită niciodată ca armă, el vorbind despre “noua politică de genocid a Rusiei”.

Oameni indestructibili ai ţării indestructibile!

Astăzi, am organizat primul Summit Internaţional privind Securitatea Alimentară. L-am ţinut la Kiev – împreună cu partenerii noştri. Şi au fost alese în mod special aceste zile, când comemorăm victimele Holodomorului din 1932-1933.

Ucrainenii au trecut prin genocid. Şi astăzi facem tot posibilul şi imposibilul pentru a opri noua politică de genocid a Rusiei. Una nouă – dar similară cu cea care a ucis milioane de oameni în secolul al XX-lea. Şi nu luptăm doar împotriva agresiunii. Pas cu pas, creăm un sistem care va opri agresiunea, va demonta consecinţele acesteia şi va garanta securitatea pe termen lung – securitatea Ucrainei, a întregii Europe şi a lumii.

Securitatea alimentară este unul dintre elementele cheie ale stabilităţii globale. Aici este cel mai evident rolul Ucrainei. Datorită iniţiativei noastre de export de cereale din trei porturi de la Marea Neagră, am trimis aproximativ 12 milioane de tone de alimente pe piaţa mondială. 40 de ţări ale lumii. Din această cantitate, mai mult de două milioane şi jumătate de tone sunt destinate ţărilor care nu sunt doar lipsite de alimente, ci şi se află într-o criză gravă.

Ca parte a Programului Alimentar al ONU, am ajutat ţări în care oamenii sunt înfometaţi sau pe punctul de a muri de foame. Printre acestea se numără Etiopia şi Yemen. Am ajutat şi Somalia şi Afganistanul. Şi acesta este doar începutul.

Astăzi, am anunţat oficial lansarea noii noastre iniţiative umanitare. Cereale din Ucraina. Şi avem deja acorduri cu mulţi parteneri.

Uniunea Europeană, Statele Unite, Franţa, Marea Britanie, Germania, Japonia, Qatar, Canada, Norvegia, Ţările de Jos, Finlanda, Belgia, Lituania, Republica Cehă, Italia, Austria, Spania, Suedia, Slovenia, Elveţia şi altele. Peste 20 de ţări au susţinut summitul nostru privind securitatea alimentară. Suma totală pe care am strâns-o pentru Cereale din Ucraina este deja de aproximativ 150 de milioane de dolari. Continuă munca. Pregătim aproximativ 60 de nave.

Cu toţii nu trimitem doar produse alimentare ucrainene în acele ţări care suferă cel mai mult de pe urma crizei alimentare. Niciodată foametea nu trebuie folosită ca armă. Dacă nu ar fi fost alimentele ucrainene, dacă nu ar fi fost colaborarea cu partenerii noştri, nu s-ar fi menţinut stabilitatea socială în regiuni ca Africa de Nord sau Orientul Mijlociu. Este exact ce şi-a dorit Rusia. Trebuie – şi putem! – să nu permitem asta”, a spus Zelenski, citat de News.ro.

UPDATE ora 07:00 – 32 de persoane ucise în regiunea Herson şi cel puţin 13 rănite în Dnipro

Cel puţin 32 de persoane din regiunea Herson au fost ucise în bombardamentele care au avut loc după retragerea forţelor ruse în urmă cu două săptămâni, conform informaţiilor furnizate sâmbătă de poliţia ucraineană, transmite Reuters.

Forţele ruse şi-au încheiat retragerea din oraşul Herson pe 11 noiembrie, după o ocupaţie de aproape nouă luni. Ele sunt poziţionate în prezent pe malul estic al Niprului, de unde bombardează în mod regulat oraşul.

„Bombardamentele ruseşti zilnice distrug oraşul şi ucid locuitorii paşnici. În total, Rusia a ucis 32 de civili în regiunea Herson după retragere”, a declarat şeful Poliţiei Naţionale, Ihor Klimenko, într-o postare pe Facebook, citat de Agerpres.

„Mulţi oameni se evacuează pentru a căuta refugiu în regiuni mai calme ale ţării. Însă mulţi locuitori rămân în casele lor şi trebuie să le oferim cea mai mare siguranţă posibilă”, a continuat el, spunând că poliţia este din nou la datorie în regiune.

Săptămâna trecută, un înalt oficial a declarat că Ucraina va începe în curând evacuarea persoanelor care doresc să părăsească regiunea.

Ziua 276 de război: Milioane de persoane din Ucraina nu au curent, apă sau caldură / Papa Francisc: Liderii Ucrainei trebuie să privească în perspectivă pentru a obţine pacea

Război în Ucraina, ziua 275. Jens Stoltenberg: Nu va exista o pace „durabilă” dacă Rusia câştigă războiul din Ucraina/Noi bombardamente în apropierea orașelor Zaporojie și Nikopol

Ziua 274 de război: Cancelarul german Olaf Scholz consideră că Vladimir Putin pare incapabil să câştige războiul din Ucraina: „Bombardamentele teroriste împotriva populaţiei civile trebuie să înceteze şi asta imediat”

Ziua 273 de război: Schimb de cadavre ale militarilor uciși în război între ucraineni și ruși. Zeci de trupuri au fost transportate peste linia frontului

Ziua 272 de război: Raiduri la o mănăstire veche de 1.000 de ani din Kiev, unde se bănuiește că ar opera o rețea rusă de spionaj / Întreruperile de curent vor dura probabil până în martie 2023, spun oficialii ucraineni

Absolventă a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Otilia Serescu a debutat în presă la televiziunea locală Iași TV Live și la săptămânalul 7Est, în anul 2010. Ulterior, citeste mai mult
articolul original.
❌