ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 1 February 2023Ultimele Stiri

Ireal! Pompierii din Regatul Unit, sub ancheta polițiștilor, după ce au fotografiat cadavrele unor femei, apoi au râs de lenjeria lor intimă

1 February 2023 at 08:23
image

Salvatorii de la Serviciul de Pompieri din Dorset și Wiltshire, Regatul Unit, sunt acuzați că au fotografiat cadavrele unor femei care au murit în accidente de mașină, le-au distribuit pe un grup de WhatsApp și s-au amuzat pe baza acestora!

O femeie a fost cea care i-a denunțat pe bărbați.

Ea a declarat că pompierii au făcut comentarii inadmisibile despre victimele pe care trebuiau să le ridice de la locul accidentului.

Nu doar atât, aceștia ar fi glumit chiar și despre lenjeria intimă pe care o purtau femeile care au murit în accidente.

„Am văzut oameni făcând comentarii despre tipul de lenjerie pe care îl purtau femeile implicate în accidentul de mașină.

Recuperarea cadavrului cuiva mort ar trebui să te sfâșie, nu să te facă să vrei să-i faci fotografii, doar pentru a glumi despre asta mai târziu.

Pentru că acesta este persoana iubită a cuiva”, a spus o femeie pompier.

Femeile se plâng de favorurile cerute de colegii lor

Totodată, mai multe femei care lucrează ca pompieri au depus plângeri de hărțuire sexuală la locul de muncă.

Acestea se plâng că de mai multe ori li s-au cerut favoruri la serviciu, și că au fost primit și ele fotografii și mesaje explicite cu conținut sexual, din partea colegilor lor.

Și mai revoltător este faptul că o altă femeie a povestit că șeful său i-ar fi spus că ”este datoare să facă sex cu el pentru a avansa în funcție”.

Poliția din Dorset a deschis o anchetă, în timp ce Serviciul de Pompieri din Dorset și Wiltshire a demarat propria investigație.

Amyra Garey a absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea București, secția Filologie, limbile - ucraineană-rusă. Pasionată de poezie și scriere, a câștigat concursuri literare, lucrând alături de scriitorul ucraineanciteste mai mult
articolul original.

Ce făcea Alec Baldwin în timpul antrenamentului cu arme, când se afla pe platoul de filmare: „O abatere nesăbuită”

1 February 2023 at 08:07
image

Actorul Alec Baldwin vorbea la telefon în timpul antrenamentului cu arme de foc pentru filmul ”Rust”, în timpul căruia a împuşcat-o mortal pe directoarea de imagine Halyna Hutchins, au declarat procurorii. Biroul procurorului districtual din Santa Fe l-a acuzat pe actor de „numeroase cazuri de acte extrem de necugetate”.

Halyna Hutchins a murit pe platoul de filmare al filmului ”Rust” din New Mexico după ce Baldwin ar fi tras cu o armă de recuzită.

Armurierul filmului a fost, de asemenea, acuzat de omor prin imprudenţă.

Documentele publicate marţi, care detaliază acuzaţiile anunţate pentru prima dată la 19 ianuarie, descriu un platou de filmare haotic, cu o abordare nechibzuită a siguranţei armelor.

Alec Baldwin a fost „distras” vorbind cu membrii familiei la telefon în timpul antrenamentului privind modul de operare a armei de recuzită, a scris Robert Shilling, un anchetator special al biroului procurorului districtual, într-o declaraţie de cauză probabilă depusă împreună cu acuzaţiile de omor prin imprudenţă.

Dacă Alec Baldwin ar fi efectuat verificările de siguranţă obligatorii cu armurierul Hannah Gutierrez-Reed şi nu ar fi îndreptat arma spre Hutchins, ”tragedia nu s-ar fi produs”, a susţinut Shilling, potrivit BBC.

„Această abatere nesăbuită de la standardele şi practicile şi protocolul cunoscute a cauzat în mod direct împuşcătura fatală”, a afirmat el.

„Baldwin ştia că prima regulă de siguranţă a armelor de foc este să nu îndrepţi niciodată o armă spre cineva pe care nu intenţionezi să îl împuşti”, a adăugat Shilling.

Ce acuzații i se aduc actorului

Documentul de acuzare subliniază cel puţin o duzină de ”acte sau omisiuni de nepăsare” care au condus la împuşcături, printre care:

Nu a folosit o replică a armei de foc pentru o repetiţie neprogramată.

Lăsarea armurierului să părăsească platoul de filmare, contrar protocolului.

Abaterea de la practica de a primi arma doar de la armurier.

Nerezolvarea plângerilor privind siguranţa pe platou.

Neefectuarea verificărilor de siguranţă necesare cu armurierul, care a fost angajat fără o certificare adecvată.

Avocaţii lui Baldwin şi ai lui Gutierrez-Reed au declarat că intenţionează să lupte împotriva acuzaţiilor în instanţă.

Astfel, dacă vor fi găsiţi vinovaţi, ar putea fi condamnaţi la 18 luni de închisoare şi la o amendă de 5.000 de dolari. Ei vor fi judecaţi de un juriu, potrivit procurorilor.

Amyra Garey a absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea București, secția Filologie, limbile - ucraineană-rusă. Pasionată de poezie și scriere, a câștigat concursuri literare, lucrând alături de scriitorul ucraineanciteste mai mult
articolul original.

Echipă de jurnaliști cehi, atacată de ruși, lângă Bahmut: „Două obuze au aterizat la 20 de metri de noi”

1 February 2023 at 07:35
image

„Între Soledar și Bahmut, după ce am fost urmăriți de o dronă rusească, două obuze au aterizat la doar 20 de metri de noi”, a relatat Andreas Papadopoulos, corespondent al postului public Česká Televize (CT) pe frontul din Ucraina, informează Blesk. Incidentul s-a consumat pe 26 ianuarie, iar echipa a scăpat teafără.

„O crimă”, a scris Papadopoulos, pe Twitter, în condițiile în care echipa CT purta pieptarele care evidențiau că este vorba de jurnaliști.

„La mai puțin de cinci minute de la înregistrarea acestui videoclip, o dronă a zburat peste noi, iar în alte cinci minute, rușii au început să ne bombardeze de pe partea opusă a dealului. Două lovituri au aterizat la 20 de metri de noi, deși suntem marcați vizibil ca presă”, a afirmat Andreas Papadopoulos.

Necelých pět minut po nahrání tohoto videa nad námi přeletěl dron, za dalších pět nás rusové z protější strany kopce začali ostřelovat. Dvě rány dopadly 20 metrů od nás, přestože jsme viditelně označení jako press. Zločin. pic.twitter.com/dg6ekBTX8U

— Andreas Papadopulos (@andreas_ppdp)
January 26, 2023

„Orașul este în prezent înconjurat de trupe rusești. Nori de fum se ridică pe întregul orizont de la căderea obuzelor de artilerie sau de la tirurile de mortiere și lansatoarele de rachete”, a descris Papadopoulos situația de lângă Bahmut într-un videoclip, în timp ce împușcăturile răsunau.

Ještě jedna sekvence z odjezdu z místa: https://t.co/SQL2qzRgTv pic.twitter.com/NdAy4Urxkg

— Andreas Papadopulos (@andreas_ppdp)
January 26, 2023

Potrivit lui Papadopoulos, înainte să fie atacați, el și echipa lui filmaseră un cimitir plin de morminte nemarcate. 

Cazul a fost listat și pe site-ul organizației Reporteri Fără Frontiere. Jurnalistul, cameramanul Jan Bradáč, și asistenta lor ucraineană, Anastasia Juk, nu au fost răniți.

articolul original.

Statele UE cer Bruxelles-ului să nu mai dea speranțe „nerealiste” Ucrainei cu privire la o aderare rapidă

1 February 2023 at 07:20
image

În urma declarațiilor optimiste auzite în ultimele luni, unii oficiali de la Kiev au ajuns să creadă că Ucraina ar putea adera în doar doi ani la UE. Scenariul este imposibil, spun pentru Financial Times mai mulți diplomați europeni, care vor ca oficialii ucraineni să înțeleagă că, în ciuda bunăvoinței, procesul de aderare va fi unul dificil și îndelungat.

Statele membre UE au avertizat Bruxelles-ul să nu ofere Ucrainei speranțe „nerealiste” în legătură cu o aderare rapidă la blocul comunitar, la summitul care va avea loc pe 3 febuarie la Kiev.

Reuniunea din Ucraina îi va oferi președintelui Volodimir Zelenski posibilitatea de a pleda pentru aderarea țării sale la UE, în fața președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen și a președintelui Consiliului European Charles Michel.

Zelenski vrea, de asemenea, să îi convingă pe europeni să adopte un mecanism legal de urmărire penală a rușilor pentru crime de război și să accepte utilizarea activelor rusești înghețate pentru a finanța reconstrucția Ucrainei.

Mai mulți diplomați de rang înalt din capitalele UE sunt îngrijorați însă de faptul că așteptările imposibile ale Ucrainei – inclusiv aderarea la UE până în 2026 – au fost încurajate, în loc să fie temperate, de către înalții oficiali de la Bruxelles.

„Niciun lider politic nu vrea să fie de partea greșită a istoriei. Nimeni nu vrea să fie acuzat că nu a făcut suficient”, a declarat un diplomat de rang înalt din UE, pentru Financial Times.

„Așa că li se spune că totul este posibil”, a adăugat el.

Premierul ucrainean așteaptă o aderare în doi ani

În semn de răspuns la invazia Rusiei din februarie anul trecut, UE s-a grăbit să sprijine Ucraina prin pachete militare, umanitare și financiare, inclusiv prin sancțiuni împotriva Rusiei care au afectat și economiile statelor membre.

De asemenea, blocul comunitar a luat măsura fără precedent de a acorda Ucrainei statutul de candidat oficial la aderare, în ciuda faptului că această țară nu îndeplinește cerințele standard.

Însă în timp ce unele state membre din Europa Centrală și de Est au susținut solicitările Ucrainei, alte capitale din nord și vest și-au exprimat îngrijorarea cu privire la dificultățile integrării unei țări cu o populația mare și săracă și cu un vast sector agricol.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a fost deosebit de precaut în ceea ce privește viteza aderării Ucrainei, avertizând în luna mai, înainte ca țara să devină oficial candidată, că procesul ar putea dura „câteva decenii”. 

Liderii instituțiilor UE au adoptat însă un ton ceva mai optimist. Președinta Comisiei Europene a declarat, cu ocazia unei vizite la Kiev, în septembrie, că „procesul de aderare este pe drumul cel bun”. „Este impresionant să vedem viteza, determinarea și precizia cu care progresați”, a adăugat ea.

Președintele Consiliului European, Michel, a declarat și el în această lună că UE trebuie să facă toate eforturile pentru a transforma promisiunea față de Ucraina în realitate, „cât mai repede posibil”. „Ucraina este UE și UE este Ucraina”, a declarat el în fața parlamentului ucrainean.

Această retorică a creat așteptări la Kiev, unde unii oficiali au semnalat deja o posibilă aderare rapidă în bloc. Prim-ministrul ucrainean Denis Șmihal a declarat, spre exemplu, că are în vedere un calendar de doi ani.

„Există riscul ca retorica să se ciocnească de realitate”

Sub acoperirea anonimatului, politicienii europeni care au vorbit cu Financial Times au temperat optimismul.

„Nu va exista o cale rapidă de aderare a Ucrainei la UE”, a declarat un al doilea diplomat UE. „Există riscul ca retorica să se ciocnească de realitate”, a observat el.

Mai mulți oficiali din statele membre au declarat pentru cotidianul financiar că executivul UE trebuie să clarifice Ucrainei faptul că există obstacole uriașe înainte de începerea negocierilor oficiale de aderare, care pot dura, la rândul lor, un deceniu sau mai mult.

„Acest decalaj (între promisiuni și realitate) a crescut de ceva timp. Și ajungem în punctul în care este prea mare”, a declarat un al treilea diplomat al UE.

„Ei par să creadă că pot deveni membri chiar mâine. Și, în mod evident, nu este cazul”, a explicat acesta.

Summitul de la Kiev presupune întâlniri ale comisarilor europeni cu membrii guvernului ucrainean și discuții ale lui von der Leyen și Michel – care reprezintă statele membre – cu Zelenski.

Discuțiile de la Kiev vor sublinia necesitatea continuării reformelor, abordând, de asemenea, cooperarea economică și reducerea barierelor comerciale cu UE.

Și unii oficiali europeni se tem că promisiunile acestora vor merge prea departe.

„Von der Leyen și Michel s-ar putea să se întreacă, în dorința de a fi unul mai proucrainean decât celălalt”, a declarat unul dintre diplomații UE.

articolul original.

Iulia Timoșcenko, deputat și fost premier ucrainean, pe plajă în Dubai, în plin război cu Rusia: „Mi s-a făcut dor de nepoți”

1 February 2023 at 07:03

Iulia Timoșcenko, 62 de ani, deputată, lideră a partidului Batkivșina și fostă prim-ministră a Ucrainei (2005, 2007-2010), a petrecut primele săptămâni din ianuarie în Dubai, Emiratele Arabe Unite, arată o investigație publicată de Ukrainska Pravda. Politiciana a explicat, într-un interviu pentru CH Media, preluat de Blick, că și-a vizitat fiica și nepoții.

În investigația „Batalionul Dubai. Cine se ascunde în Golful Persic” se arată că Iulia Timoșenko a petrecut mai mult timp la hotelul de cinci stele „Kempinski”, de pe insula Palm Jumeirah.

Iulia Timoșcenko, deputat și fost premier ucrainean, pe plajă în Dubai, în plin război cu Rusia: „Mi s-a făcut dor de nepoți”
Iulia Timosenko, pe plaja exclusivistă din Dubai

Jurnaliștii au surprins-o pe Timoșenko și pe soțul acesteia pe plaja privată închisă a hotelului, pe 5 ianuarie. După ce a sesizat că este filmată, deputata a părăsit plaja de lux.

Ziarul Ukrainska Pravda scrie că politicana s-ar fi întors la Kiev la cinci zile după interacțiunea cu ziariștii.

Mai mulți oameni de afaceri au explicat că familia fiicei lui Timoșenko s-a mutat în Dubai chiar înainte de începerea invaziei la scară largă din 24 februarie.

În ianuarie 2022, Iulia Timoșenko a petrecut aproape o lună în Emiratele Arabe Unite.

„Da, asta e slăbiciunea mea umană!”

„Fiica mea și cei trei nepoți ai mei locuiesc în Dubai. S-au mutat acolo înainte de a începe războiul. Poate că a fost slăbiciunea mea umană, dar mi-a fost foarte dor de fiica mea și de nepoții mei”, a declarat Timoșenko, pentru presa elvețiană.

Membră a Parlamentului de la Kiev și șefă a unui partid de opoziție, Timoșenko a condus de două ori guvernul de la Kiev, sub președintele Viktor Iușcenko.

Ea fost închisă aproape de doi ani și jumătate, pentru abuz financiar, în timpul regimului Ianukovici. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a descris detenția lui Timoșenko drept „arbitrară și ilegală”. 

După protestele de pe Maidan, din 2014, parlamentul ucrainean a modificat un articol din codul penal al Ucrainei, astfel încât infracțiunile pentru care Timoșenko fusese condamnată să nu mai fie urmărite penal. Politiciana a fost atunci eliberată.

Ea a candidat și la alegerile prezidențiale din 2019, dar a fost învinsă de actualul președinte Volodimir Zelenski, 45 de ani. 

Iulia Timoșcenko, deputat și fost premier ucrainean, pe plajă în Dubai, în plin război cu Rusia: „Mi s-a făcut dor de nepoți”
Timoșenko și Putin, în 2008, când cei doi erau premierii Ucrainei și Rusiei

Ce spune despre Putin

„Mitul conform căruia armata rusă este a doua cea mai puternică din lume a fost spulberat. La fel ca mitul politic conform căruia Rusia este o superputere”, a declarat Timoșenko, în presa elvețiană. Ea crede că o înfrângere a Rusiei e „inevitabilă”.

„Unii politicieni și experți spun că Putin este nebun sau bolnav și că asta îl motivează. Nu împărtășesc această părere“, adaugă deputata.

Scopul lui Putin nu a fost Crimeea sau Donbasul. Nici măcar Ucraina. Scopul lui este puterea. În toată lumea, nu numai în Rusia. El vrea să submineze supremația occidentală în lume. Ucraina este doar începutul.

Iulia Timoșenko:

Cine face parte din „Batalionul Dubai”

Potrivit Ukrainska Pravda, mai mulți oameni de afaceri bogați și politicieni ucraineni locuiesc la Dubai, pe fondul războiului pe scară largă declanșat de Rusia:

  • oligarhul Valeri Horoșkovski, fost conducător al SBU, Serviciul ucrainean de Securitate
  • omul de afaceri Vilen Șatvorian, un apropiat de fostul ministru de interne Arsen Avakov:
  • deputații Natalia Korolevska și soțul ei, Iuri Solod și deputatul Vadim Stolar s-au mutat deja în Dubai;
  • deputatul Suto Mamoian vine adesea în vizită;
  • prezentatorul TV Savik Șuster.

Anul trecut, Ukrainska Pravda a scris despre „Batalionul Monaco“, oameni de afaceri și politicieni ucraineni care huzureau pe Coasta de Azur, pe fondul războiului pe scară largă declanșat de Rusia. Aluzia amară era la sacrificiul soldaților din Batalionul Azov.

articolul original.
Ieri — 31 January 2023Ultimele Stiri

Peste 1,2 milioane de oameni au ieșit în stradă în Franța, să protesteze față de reforma pensiilor. „Pentru Macron, e ușor. El stă pe scaun”

31 January 2023 at 20:19
image

Sute de mii de oameni au mărșăluit marți pe străzile din oraşele franceze împotriva planului guvernului de la Paris de a crește vârsta de pensionare. În ciuda manifestaţiilor, guvernul rămâne ferm cu reforma, relatează Reuters.

Potrivit Ministerului francez de Interne, un total de 1,2 milioane de persoane au participat la proteste la nivel național.

Mobilizarea a fost de o amploare mai mare față de precedenta zi de proteste, care a avut loc pe 19 ianuarie. Atunci, în jur de 1,1 milioane de persoane au protestat pentru a-și exprima opoziția față de reformă, conform datelor furnizate de autorități.

Greva masivă a fost anunțată încă de dimineață de o sursă din poliție, care a spus că aproximativ un milion de persoane sunt așteptate să iasă în stradă în toată țara.

„Este mai bine decât pe 19 ianuarie… Este un mesaj real trimis guvernului, care spune că nu vrem să ieșim la pensie la 64 de ani”, a declarat Laurent Berger, care conduce CFDT, cel mai mare sindicat din Franța, înaintea marșului de la Paris.

Scène tendue ici, du gaz lacrymogène utilisé par les FDO qui recevaient des projectiles.#greve31janvier pic.twitter.com/nG05ziI976

— Wladimir Garcin-Berson (@vladogb)
January 31, 2023

Cu pancarte pe care scria „Nu reformei” sau „Nu ne vom da bătuți”, mulți manifestanți au spus că vor ieși în stradă ori de câte ori este nevoie pentru ca guvernul să cedeze.

„Pentru președintele Macron, este ușor. El stă pe un scaun… poate lucra până la 70 de ani”, a declarat o șoferiță de autobuz, care a luat parte la un protest din Saint-Nazaire.

Printre cei care au luat parte la grevă se numără angajații din domeniul transporturilor. O sursă sindicală a declarat că aproximativ 36,5% dintre lucrătorii operatorilor feroviari SNCF erau în grevă până la prânz. De asemenea, circulația metroului din Paris a fost grav perturbată.

La sfârșitul marșului, liderii sindicali au anunțat, într-o conferință de presă, că vor convoca noi zile de greve și demonstrații, marți, 7 februarie și sâmbătă, 11 februarie.

Reforma „nu este negociabilă”

Reforma care a stârnit nemulțumirea francezilor prevede creşterea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani şi creşterea duratei de cotizare. Guvernul a venit cu explicații pentru aceasta, însă nu i-a convins pe cetățeni. Potrivit unui sondaj, aproximativ 61% dintre francezi susțin protestele.

Preşedintele Emmanuel Macron a declarat luni că modificările sunt „indispensabile”, în timp ce şefa executivului, Elisabeth Borne, a insistat că majorarea vârstei de pensionare „nu este negociabilă”.

Foto: Epa / Profimedia

articolul original.

Daniel Onescu, fotbalist român în Italia, condamnat la 6 ani de închisoare pentru agresiune sexuală

31 January 2023 at 18:57
image

Daniel Onescu, fotbalist român legitimat la echipa italiană Dolomiti Bellunesi, în Serie D, a fost condamnat luni la șase ani de închisoare, pentru implicare în cazul de viol al unei studente de 20 de ani, în 2020, transmite GSP, care citează informații apărute în presa italiană.

Potrivit rechizitoriului, Onescu, 29 de ani, şi alţi patru jucători care evoluau în acea vreme la Virtus Verona au invitat în noaptea de 18 spre 19 ianuarie 2020 o tânără într-un apartament al unuia dintre aceștia.

Aceștia au îmbătat-o și au violat-o, potrivit jurnalului local L’Arena. Onescu este singurul care nu a întreţinut relaţii sexuale cu studenta, dar el a filmat agresiunea cu telefonul mobil, scrie publicația italiană Il Corriere del Veneto.

Ceilalți patru jucători sunt: Stefano Casarotto (26 de ani) din Veneția, Gianni Manfrin (29) din Padova, Edoardo Merci (23) din Verona și argentinianul Santiago Visentin.

Toţi au fost declaraţi vinovaţi de violenţă sexuală agravată.

Potrivit sursei citate, toți cei cinci au plătit despăgubiri tinerei, iar femeia și-a retras plângerea, numai că procesul a continuat prin autosesizarea autorităților locale de anchetă.

Avocaţii jucătorilor au anunţat că vor face apel.

Onescu, născut în Hațeg, a trecut de-a lungul carierei pe la Fidelis Andria, Rimini, US Grosetto, Dolomiti, Paganese, US Catanzaro și AS Bisceglie, potrivit GSP.

articolul original.

Generatoare, iurte și întreruperi constante de curent: cum a rezistat Ucraina tentativei Rusiei de a o arunca în întuneric

31 January 2023 at 18:46

Armata rusă a bombardat instalațiile energetice ale Ucrainei în mod regulat, de luni de zile, încercând astfel să dezactiveze sistemele care furnizează oamenilor căldură și electricitate. În ciuda așteptărilor Moscovei însă, Ucraina pare să fi făcut față, până acum, acestor atacuri. Iar sistemul energetic continuă să funcționeze, chiar dacă la o capacitate limitată, relatează publicația independentă rusă Meduza și televiziunea canadiană CBC.

În ultimele patru luni, sistemul energetic al Ucrainei a fost lovit de 13 atacuri cu rachete și 15 atacuri cu drone.

Rapoartele zilnice ale Ukrenergo (operatorul de stat ucrainean) privind consecințele atacurilor, opririle programate și de urgență, reparațiile și negocierile pentru ajutor internațional seamănă cu rapoartele de pe câmpul de luptă.

Cea mai importantă sarcină pe acest „front” este menținerea echilibrului în sistemul energetic, scrie Meduza.

Una dintre principalele probleme este că, de la începutul războiului, Ucraina și-a pierdut o mare parte din capacitatea de producție, unele centrale electrice fiind situate în zonele ocupate de ruși sau periculos de aproape de liniile de front. Alte centrale au fost pur și simplu distruse sau deteriorate.

Dar problemele nu țin doar de deficitul de producție. Dacă atacurile distrug secțiuni ale rețelei de distribuție, atunci sistemul nu mai poate livra energie către unii locuitori.

Din aceste motive, autoritățile trebuie să limiteze frecvent consumul de energie, prin întreruperi planificate sau de urgență, timp de câteva ore.

Penele de curent neplanificate nu apar doar în timpul atacurilor, ci și atunci când se depășește limita de consum, de exemplu, în orele de vârf. Apoi, de multe ori, companiile energetice nu reușesc să respecte calendarele anunțate în prealabil.

Dar abaterile de la program sunt practic inevitabile, a explicat pentru Meduza Volodimir Omelcenko, expert în energie la Centrul Razumkov, un think-tank ucrainean. Omelcenko estimează oricum că astfel de pene de curent vor continua „până la sfârșitul fazei active a războiului”.

În ciuda acestor probleme, autoritățile și oamenii dau semne că sunt gata să reziste în continuare și să treacă peste iarnă. Dovadă stă, printre altele, un târg de iarnă deschis în Kiev, „pentru a aduce bucurie” oamenilor din capitală, scrie și site-ul televiziunii canadiene CBC.

Cât de mult a suferit sistemul energetic ucrainean? Imposibil de spus

Majoritatea informațiilor despre sistemul energetic ucrainean sunt ori complet ascunse din motive de securitate, ori neactualizate de la începutul invaziei rusești, a observat în august Andrii Bilous, expert al DiXi Group, un alt think-tank ucrainean.

Bilous crede că Kievul ar putea restabili totuși măcar parțial accesul la date, pentru ca acestea să poată fi studiate de analiștii care evaluează situația economică a țării.

Atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice din Ucraina s-au intensificat dramatic în toamna anului 2022, imediat după explozia care a avariat podul din Crimeea, pe 8 octombrie.

Numirea generalului Serghei Surovikin la conducerea campaniei din Ucraina a fost o mutare importantă: sursele Meduza l-au descris drept un susținător al atacurilor masive cu rachete împotriva infrastructurii, inclusiv a celei civile.

Două zile mai târziu, armata rusă a lansat într-adevăr un bombardament masiv asupra întregului teritoriu al Ucrainei și, în următoarele luni, a continuat să lovească sectorul energetic al țării.

Dincolo de întreruperea alimentării cu energie electrică, scopul acestor atacuri a fost, probabil, și acela de a epuiza sistemul de apărare antiaeriană ucrainean.

Armata rusă a încercat astfel să forțeze Ucraina să scoată de pe front o parte semnificativă a sistemelor sale antiaeriene și să consume muniție pentru a încerca să doboare rachetele și dronele ce loveau centralele electrice.

În tot acest timp, scrie Meduza, autoritățile ucrainene și reprezentanții companiilor energetice au făcut în mod regulat declarații oficiale cu privire la consecințele atacurilor, dar au oferit detalii minime despre cât de grav au fost afectate instalațiile energetice.

Kievul a subliniat totodată că Rusia poartă un război informațional pe „frontul energetic”, acuzând autoritățile ucrainene că ascund populației cât de gravă este situația sistemului.

Presa rusă pro-guvernamentală a publicat într-adevăr relatări de acest gen.

De exemplu, pe 19 decembrie, site-urile unor instituții media precum TASS, Rossiskaia Gazeta sau RIA au publicat materiale în care citau opinia „fostului ambasador al (autoproclamatei) Republici Populare Luhansk” Rodion Miroșnik, cum că autoritățile ucrainene ar fi „ascuns populației adevărata stare a sistemului energetic al țării pentru a evita exodul în masă al locuitorilor”.

De fapt, scrie Meduza, primarul Kievului, Vitali Kliciko, a îndemnat în mod repetat locuitorii să se refugieze dacă e posibil în casele de la țară și să se aprovizioneze cu produse de primă necesitate.

Ministerul ucrainean al Energiei a cerut și el cetățenilor să nu creadă previziunile sumbre ale propagandiștilor ruși, care spuneau că „armata rusă va distruge în curând întregul sector energetic și va arunca Ucraina în întuneric”.

În același timp, oficialii de la Kiev au subliniat că cetățenii nu ar trebui să subestimeze nici pagubele provocate de distrugerea infrastructurii.

În întreaga perioadă de bombardamente masive, Ucraina a „plonjat într-adevăr în întuneric” (dar nu complet) o singură dată – după un atac masiv cu rachete rusești la 23 noiembrie.

În timpul acelui atac au avut loc pene de curent în toate regiunile Ucrainei, potrivit Ukrenergo. Până în seara aceleiași zile, 11 din cele 24 de regiuni ale țării erau complet neracordate la rețeaua de energie electrică, în timp ce restul regiunilor se confruntau și ele cu întreruperi semnificative.

A fost prima pană de curent de această magnitudine din istoria Ucrainei.

Potrivit ministrului ucrainean al energiei, Herman Halușcenko, sistemul energetic a fost restabilit până la ora 4 dimineața a doua zi.

Fără centrala nucleară de la Zaporojie

Problemele cu care se confruntă sistemul energetic sunt multiple.

După atacul rusesc din noiembrie, centralele nucleare ucrainene au rămas temporar fără energie electrică, de care au nevoie pentru a funcționa. Mecanismele automate de siguranță au intrat în funcțiune, iar centralele au intrat în regim de urgență: generatoarele diesel au furnizat energie doar pentru nevoile proprii ale centralelor.

Generatoare, iurte și întreruperi constante de curent: cum a rezistat Ucraina tentativei Rusiei de a o arunca în întuneric
Centrala nucleară de la Zaporojie. FOTO: EPA

Astfel, pentru prima dată în istoria de 40 de ani a industriei nucleare ucrainene, toate centralele nucleare din țară au fost complet deconectate de la rețea.

În acest moment, energia nucleară este principala sursă de aprovizionare cu energie electrică a Ucrainei. În total, în țară există patru centrale nucleare, cu un total de 15 reactoare.

Cea mai mare dintre centralele nucleare este cea de la Zaporojie. Este cea mai mare centrală nucleară din Europa și, înainte de război, producea singură aproximativ un sfert din toată energia electrică a Ucrainei.

Trupele rusești au ocupat însă centrala la începutul lunii martie, iar aceasta a fost închisă în septembrie și a încetat să mai furnizeze energie electrică, în vreme ce a continuat să primească energie intermitentă pentru propriile nevoi, de la rețeaua ucraineană.

Dacă centrala nucleară din Zaporojie ar fi continuat să furnizeze energie Ucrainei, funcționând la capacitate maximă, nu ar fi existat nicio penurie, a declarat Volodimir Kudrițki, șeful Ukrenergo.

Cele trei centrale nucleare rămase reprezintă 55% din producția de energie electrică. Din ianuarie 2023, misiuni permanente ale AIEA vor începe să monitorizeze securitatea nucleară la toate centralele nucleare ucrainene în funcțiune, precum și la centrala nucleară de la Cernobîl, care a fost închisă.

Estimare: deficitul din sistemul energetic se menține constant la 25-30%

Restul producției de energie electrică din Ucraina este asigurat de centralele termice (CET) și de centralele de cogenerare (CHP), scrie Meduza.

Acestea din urmă nu numai că generează energie electrică, dar asigură și încălzirea centralizată. În 2021, centralele electrice și centralele de cogenerare au produs împreună aproximativ 30% din energia electrică din Ucraina. Nu se știe care este cota lor actuală, subliniază Meduza.

Aceste centrale sunt foarte importante pentru buna funcționare a sistemului energetic: spre deosebire de centralele nucleare, ele pot crește rapid producția sau o pot reduce, pentru a menține un echilibru.

Cu toate acestea, energia electrică generată de ele este mai scumpă, deoarece utilizează gaz și cărbune, ale căror prețuri au crescut semnificativ la nivel mondial în ultimul an.

La sfârșitul anului 2021, în jur de 40 de astfel de centrale erau în funcțiune în Ucraina, potrivit presei ucrainene. Pe 27 ianuarie 2023, în Ucraina mai erau în funcțiune doar 24 de astfel de unități, potrivit fostului ministru ucrainean al energiei, Olha Buslavets.

Potrivit Ministerului ucrainean al Energiei, peste 50% din producția de energie termică a fost „scoasă din funcțiune sau ocupată”.

Omelcenko, expertul în energie, estimează că, în medie, în această iarnă, deficitul din sistemul energetic ucrainean se menține constant la 25-30%, crescând ocazional la 40%, mai ales imediat după atacurile forțelor armate ruse.

Dar, pe lângă deficitul de producție, există și o problemă cu capacitatea rețelelor care au fost deteriorate – este nevoie de timp pentru a le repara, a explicat expertul, pentru Meduza.

Cum își reconstruiește Ucraina sistemul energetic

Pentru a reconstrui substațiile deja avariate și, în același timp, pentru a avea o rezervă de echipamente, Ucraina are nevoie de cel puțin 70 de transformatoare noi. Dar misiunea de achiziționare a acestora este dificilă.

Cumpărarea și instalarea lor va dura aproximativ un an, iar în acest scop, Ucraina va avea nevoie de 200 de milioane de dolari (în cel mai optimist scenariu), a estimat Aleksander Harcenko, directorul Centrului de Cercetare Energetică, un think-tank ucrainean.

Ar fi o problemă însă. Sistemul energetic ucrainean folosește cele mai puternice transformatoare încă din perioada sovietică, a explicat Harcenko. Fiecare cântărește aproximativ 200 de tone și poate costa câteva milioane de dolari.

Uzina de transformatoare Zaporojie este cea care le produce în Ucraina, dar acum, aceasta este în mod regulat sub atacul Rusiei și poate furniza teoretic doar 10% din numărul necesar de unități, crede expertul.

Generatoare, iurte și întreruperi constante de curent: cum a rezistat Ucraina tentativei Rusiei de a o arunca în întuneric
Ucrainenii repară instalația electrică după un atac rusesc cu rachete.

Kievul nu le poate găsi cu ușurință la producătorii străini: în Europa se folosesc transformatoare de capacitate mai mică și care nu se vor potrivi în rețeaua ucraineană, iar producția unui transformator necesar poate dura până la un an.

Uneori, astfel de dispozitive pot fi găsite în stocul vechi al țărilor post-sovietice – de exemplu, în ianuarie 2023, un autotransformator gigant, construit în 1980, a fost donat Ucrainei de Lituania.

În plus, nu numai transformatoarele mari, ci și alte tipuri de componente și echipamente sunt necesare pentru a reconstrui infrastructura după atacurile rusești, scrie Meduza. În prezent, acestea sunt transferate în Ucraina din întreaga lume – din Europa, Statele Unite, Kazahstan, Emiratele Arabe Unite și chiar din Noua Zeelandă.

Sute de mii de generatoare au ajuns în țară

O parte importantă a ajutorului în domeniul energetic este reprezentată de generatoarele care funcționează cu benzină și motorină.

Acestea contribuie nu numai la furnizarea de energie (și, prin urmare, de căldură) pentru apartamente și case, ci și la menținerea în funcțiune a clinicilor și spitalelor, a întreprinderilor din sectorul serviciilor și chiar a instalațiilor industriale.

Timp de 11 luni din 2022, în Ucraina au fost importate nu mai puțin de 354 de mii de generatoare – de aproximativ șase ori mai multe decât cu un an înainte, iar capacitatea lor cumulată este echivalentă cu un gigawatt – egală cu cea generată de centrala nucleară de la Hmelnîțkîi, potrivit Forbes Ucraina.

Dar această estimare se bazează doar pe generatoarele cumpărate de Ucraina și înregistrate la vamă. Echipamentele transferate ca ajutor umanitar trec frontiera în cadrul unei proceduri simplificate și nu sunt incluse în statisticile standard.

Cu alte cuvinte, în țară au sosit mult mai multe generatoare, subliniază Meduza.

Puțină bucurie

În întreaga țară, sunetul generatoarelor a devenit, de altfel, ceva obișnuit. Oleksandr Jdanov, managerul unui târg de iarnă din Kiev, a folosit generatoare diesel pentru a asigura alimentarea cu energie electrică a zonei, care include un patinoar.

„În fiecare zi trebuie să cumpărăm aproximativ 100 de litri de motorină. Așa că mergem cu mașina la benzinărie, îi încărcăm și ne întoarcem”, a explicat el pentru televiziunea canadiană CBC.

Pare ceva frivol, dar menținerea în funcțiune a patinoarului în aer liber și a parcului, în timp ce orașul trebuie să facă față și atacurilor rusești, este esențială, a declarat Jdanov.

„Când nu avem electricitate în Kiev, oamenii au nevoie de aceste locuri pentru a ieși în oraș”, a spus el, adăugând că acest lucru aduce multă „bucurie” tuturor.

În Kiev, curentul electric poate fi întrerupt uneori timp de opt ore pe o perioadă de 24 de ore și, deși există un program care îi ajută pe oameni să își planifice perioadele întunecate și reci, calendarul este uneori dat peste cap.

În spital, „ca într-un submarin”

Nimeni nu este scutit de economisirea energiei – nici măcar Institutul Cardiologic din Kiev, unul dintre cele mai importante spitale din capitală.

Cu ocazia unei vizite recente, jurnaliștii CBC News au ajuns prin coridoare întunecate până la una dintre sălile de operație principale.

„Acum lucrăm ca și cum am fi pe un submarin”, a explicat directorul spitalului, Boris Todurov, unul dintre cei mai buni chirurgi din Ucraina.

Dincolo de adaptarea la condițiile de întuneric, spitalul a trebuit să devină complet autonom, cu alimente, apă și provizii la îndemână pentru aproximativ trei luni – în cazul în care orașul ar fi din nou aruncat într-o criză similară cu cea din primele zile ale invaziei.

Mulți membri ai personalului au ajuns să petreacă săptămâni întregi la spital fără să se întoarcă acasă, atunci când paturile au fost pline cu victime militare și civile ale atacurilor rusești.

Acum, fiecare hol din spital este împânzit de cutii cu provizii medicale și echipamente de rezervă.

În ciuda pregătirilor, întreruperile frecvente de energie electrică reprezintă o provocare constantă pentru personalul medical – și chiar și cu generatoarele de rezervă ale spitalului, uneori pot exista pene de curent.

„Suntem ca niște soldați, dar nu cu arme, ci doar cu un bisturiu. Acestea sunt instrumente medicale, dar ne simțim ca niște soldați pe frontul medical, noi toți”, a declarat Todurov.

O problemă economică majoră

Dincolo de lumină, distrugerea infrastructurii îi lasă în mod regulat pe locuitorii ucraineni și fără comunicații, dar și fără căldură sau apă apă (deoarece sistemele centralizate necesită, de asemenea, electricitate pentru a funcționa).

Alte probleme pot apărea de aici. Dacă aceste sisteme sunt lăsate fără energie electrică pentru o perioadă lungă de timp, țevile pot îngheța, iar asta poate echivala cu un dezastru umanitar, a avertizat în noiembrie, pentru publicația americană Vox, analistul Dragon Capital, Denis Sakwa.

În acest moment nu există date agregate disponibile publicului cu privire la frecvența și durata întreruperilor de curent. Ele pot fi evaluate, eventual, cu ajutorul mărturiilor personale. Clar însă este că acestea au un efect economic.

Din cauza impactului atacurilor, Dragon Capital și-a retrogradat semnificativ previziunile economice pentru 2023: analiștii citați de Washington Post se așteaptă acum la un declin de 6% al PIB-ului – asta după ce în 2022, economia a scăzut cu aproape o treime.

„Cum poate economia să funcționeze chiar și cu o asemenea distrugere a infrastructurii civile și să asigure în același timp acțiuni militare? Nu cred că am mai văzut așa ceva până acum”, a declarat pentru Washington Post profesorul Simon Johnson, de la MIT, care a lucrat cu autoritățile ucrainene și a fost implicat în elaborarea unui „Plan Marshall” pentru reconstrucția postbelică a țării.

Iar atacurile din sectorul energetic nu distrug doar economia. Într-un interviu acordat publicației The Economist, șeful forțelor armate ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi, a avertizat că aceasta este, de asemenea, o încercare de a lovi în moralul ucrainenilor.

Iurtele invincibilității

Cu toate problemele, ucrainenii s-au arătat dispuși să reziste. Anul trecut, Zelenski a ținut faimosul discurs în care a semnalat acest lucru.

„Fără gaz sau fără voi? Fără voi. Fără lumină sau fără voi? Fără voi. Fără apă sau fără voi? Fără voi. Fără mâncare sau fără voi? Fără voi”, le-a transmis președintele atacatorilor ruși, după atacurile cu rachete asupra Harkovului.

Generatoare, iurte și întreruperi constante de curent: cum a rezistat Ucraina tentativei Rusiei de a o arunca în întuneric
O iurtă instalată în Kiev. FOTO: EPA

Kievul a reușit să reziste și mulțumită ajutorului extern. Iar una dintre cele mai neobișnuite contribuții a venit din partea Kazahstanului, țară din Asia Centrală, care a donat mai multe spații de încălzire unice, care sunt acum instalate în Kiev și în alte orașe ucrainene, scrie CBC.

Denumite „iurte ale invincibilității”, acestea au fost construite după modelul locuințelor tradiționale din Kazahstan și sunt decorate cu covoare exotice și diverse alte elemente kazahe.

În interior, generatoarele oferă cetățenilor o pauză de la frig. Există stații de încărcare pentru telefoane, iar voluntarii servesc produse de patiserie și orez tradițional kazah.

„Acest lucru arată că ucrainenii nu sunt singuri”, a declarat pentru CBC Vitali Karciuliak, un ucrainean de origine kazahă, gazdă la iurta instalată în Bucha, lângă Kiev.

„Suntem de neînvins. Și cred că vom reuși să trecem peste această iarnă și vor veni primăvara și vara și vom fi pregătiți pentru alte provocări”, a adăugat el.

articolul original.

Lavrov confirmă că a primit un mesaj despre Ucraina din partea SUA, prin intermediul şefului diplomaţiei egiptene. Ce i s-a cerut

31 January 2023 at 18:16
image

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat marţi că omologul său american Antony Blinken i-a transmis un mesaj în care cere Rusiei să-şi retragă trupele din Ucraina şi să oprească și campania militară, transmite agenția rusă de presă TASS.

Mesajul i-a fost transmis prin intermediul ministrului egiptean de externe Sameh Shukri, care s-a întâlnit marţi cu Lavrov la Moscova, după ce luni a avut o întâlnire cu Blinken la Cairo.

„Domnul ministru (n.r. – Sameh Shukri), răspunzând mai devreme unei întrebări, a spus că a transmis un anumit mesaj de la secretarul de stat Blinken, care a fost recent în vizită la Cairo. Confirm”, a spus Lavrov, într-o conferință de presă.

„Am auzit din nou că Rusia trebuie să înceteze, că trebuie să plece, apoi totul va fi în regulă. Rusia este pregătită să asculte orice propunere serioasă menită să rezolve situaţia actuală în contextul său mai larg”, a adăugat Lavrov.

În același timp, Lavrov a remarcat că există ceva ce „Blinken nu a transmis”.

„Dar a doua parte a apelului, adevăratul interes al Statelor Unite și al Occidentului, a fost transmisă de secretarul general (al NATO), domnul Stoltenberg, când a fost în Republica Coreea. Într-unul dintre discursurile sale, el a spus că Rusia trebuie să piardă, trebuie înfrântă, iar Occidentul nu-i poate permite Ucrainei să piardă, pentru că atunci Occidentul va pierde, întreaga lume va pierde. Totul e clar, aici nu vorbim deloc despre Ucraina”, a spus Lavrov.

articolul original.

Rușii nu vor mai putea vedea filmele din seria „Harry Potter” pe platformele de streaming

31 January 2023 at 15:38
image

Filmele din seria „Harry Potter" vor dispărea începând de miercuri, 1 februarie, de pe serviciile de streaming din Rusia, în condițiile în care rușii continuă să se confrunte cu un acces tot mai limitat la filmele și producțiile occidentale de televiziune, în urma invaziei din Ucraina, scrie The Moscow Times.

Kinopoisk și Amediateka, două dintre cele mai mari platforme de streaming din Rusia, au anunțat săptămâna trecută că marți este ultima zi în care va mai fi disponibilă franciza cu vrăjitori bazată pe îndrăgita serie de cărți.

„Drepturile de licență pentru filmele din universul Harry Potter expiră, așa cum era prevăzut, pe 31 ianuarie”, a precizat platforma Amediateka, citată de site-ul de știri RBC.

Amediateka a încercat, dar nu a reușit să obțină o prelungire a drepturilor de licență pentru franciza Harry Potter, potrivit agenției ruse de stat RIA Novosti, care a citat, sub protecția anonimatului, un reprezentant al sectorului de streaming din Rusia.

Cele mai recente restricții vin după ce, în primăvara anului trecut, doi dintre cei mai mari distribuitori de cărți electronice din Rusia au retras cărțile „Harry Potter” din magazinele lor, la cererea deținătorilor drepturilor de autor.

Filmele „Harry Potter” sunt produse și distribuite de Warner Bros. Pictures, care, alături de alte studiouri de la Hollywood, a suspendat lansările de filme în cinematografele din Rusia în urma invadării Ucrainei.

Efectul ieșirii producțiilor de la Hollywood de pe piața rusă s-a văzut recent, când pelicula pentru copii „Cheburashka”, o reinterpretare a celebrului desen animat sovietic, a devenit filmul rusesc cu cele mai mari încasări din toate timpurile la doar o lună de la premieră.

Foto: Profimedia Images

articolul original.

Cel puțin 10 persoane au fost rănite, după ce au fost împușcate pe stradă, în Florida

31 January 2023 at 15:15
image

Două dintre victime au fost grav rănite, iar alte opt se confruntă cu răni care nu le pun viața în pericol, după ce au fost împușcate, luni, pe stradă, în orașul Lakeland, Florida, SUA, a transmis poliția locală, citată de ABC News.

„Unul este în operație, iar celălalt urmează să fie operat. Unul a fost împușcat în abdomen, iar celălalt a fost împușcat în față sau în zona maxilarului”, a declarat Sam Taylor, șeful poliției din Lakeland.

Cei zece bărbați, cu vârste cuprinse între 20 și 35 de ani, au căzut victime pe o stradă din apropiere de Iowa Avenue North și Plum Street, după ce dintr-o mașină s-a deschis focul asupra lor.

Potrivit poliției locale, patru bărbați înarmați aflați în interiorul mașinii au deschis geamurile și au tras asupra victimelor, care stăteau pe trotuar.

Chiar dacă nu a identificat încă niciun suspect, poliția a transmis că focurile de armă nu au fost întâmplătoare, fiind vizate direct victimele atacului.

„Nu credem că există vreun motiv pentru care lumea ar trebui să fie îngrijorată. Credem că indivizii din mașină au tras chiar asupra celor pe care voiau să-i împuște”, a precizat Sam Taylor.

Autoritățile au anunțat că au localizat marijuana la fața locului, sugerând că erau vândute droguri în momentul incidentului, dar nu există informații cu privire la legătura dintre presupusa vânzare de marijuana și focurile de armă.

FOTO: EPA

articolul original.

Cum a fost găsit un bărbat care a adormit cu telefonul în mână. Colegii de muncă, șocați când au ajuns la domiciliul acestuia

31 January 2023 at 12:56
image

Un bărbat în vârstă de 34 de ani din Bangkok, a fost găsit fără viață, cu telefonul în mână. Bărbatul era întins pe patul său, acolo unde pare să fi murit din cauza unui șoc electric, după ce a adormit în timp ce își atingea telefonul mobil care era la încărcat.

Tânărul a stârnit îngrijorarea colegilor săi de muncă deoarece nu se prezentase la serviciu timp de trei zile.

Pentru că li s-a părut foarte ciudat, colegii au mers la apartamentul lui din provincia Samut Prakan, Bangkok.

Oamenii l-au găsit fără suflare în pat, cu mâna sprijintă de telefonul mobil, iar lângă pat se aflau încărcătorul și cablul de alimentare.

Autoritățile au fost anunțate, iar polițiștii au deschis o anchetă.

Un coleg al bărbatului a declarat: Lucrăm la un magazin de bijuterii. A lipsit trei zile și nu a răspuns la telefon. După muncă, ne-am dus în camera lui, dar am constatat că ușa lui era deschisă. Am intrat cu proprietarul și l-am găsit”.

Găsit fără viață, cu telefonul în mână

Proprietarul clădirii declarat că a rămas singur acasă și, de obicei, stătea liniștit în camera lui, așa că nu a crezut că ceva este în neregulă.

„De obicei era tăcut și se odihnea în camera lui sau bea cutii de bere după muncă. Am văzut că i s-a deschis ușa. Am crezut că este doar bolnav”, a spus proprietarul.

Ofițerul investigator, căpitanul de poliție Pongnarin Nontanok de la secția de poliție Bang Phli, a declarat că nu au găsit urme de agresiune.

„Puttawat Kamwan era încă întins pe pat. Brațul său drept atingea și telefonul care era la încărcat.

Nu am găsit nicio urmă de agresiune. Din dovezi, era mort de cel puțin trei zile. Cadavrul său era umflat și miros urât, se simțea în toată camera”, a spus căpitanul de poliție, potrivit Mirror.

Amyra Garey a absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea București, secția Filologie, limbile - ucraineană-rusă. Pasionată de poezie și scriere, a câștigat concursuri literare, lucrând alături de scriitorul ucraineanciteste mai mult
articolul original.

Peste 9.000 de ruși au fost chemați ilegal sub arme. „Mobilizarea a scos la iveală o mulțime de probleme”

31 January 2023 at 12:16
image

Procurorul general rus Igor Krasnov a declarat, marți, că, potrivit rezultatelor controalelor de supraveghere, peste nouă mii de cetățeni ai Federației Ruse mobilizați ilegal au fost retrimiși acasă, mulți dintre ei având probleme de sănătate, informează agenția rusă de presă Interfax.

„Peste 9.000 de cetățeni care au fost mobilizați ilegal au fost retrimiși acasă prin eforturile de supraveghere, inclusiv cei care, din cauza problemelor de sănătate, nu ar fi trebuit să fie mobilizați sub nicio formă”, a declarat Igor Krasnov în cadrul unei întâlniri cu președintele rus Vladimir Putin.

Totodată, procurorul general a remarcat că în urma controalelor, au fost scoase la iveală o serie de neajunsuri în cursul mobilizării.

„Mobilizarea, care nu s-a mai realizat de mult, a scos la iveală o mulțime de probleme, care au devenit o lecție pentru mulți, forțați să reconsidere abordările de organizare a înregistrării militare, în formarea bazelor de date ale personalului militar”, a spus Igor Krasnov.

Potrivit oficialului rus, au fost identificate și probleme legate de plata sprijinului financiar necesar. „Aceasta s-au datorat introducerii incorecte sau cu întârziere a informațiilor în baza de date sau a blocării fondurilor care intrau în conturile cetățenilor atunci când aceștia aveau deja o hotărâre judecătorească în acest sens”, a precizat Igor Krasnov.

Procurorul general rus a subliniat că „în prezent, toate fondurile au fost deja rezolvate și noile probleme care apar vor fi rezolvate de procurori cât mai repede posibil”.

Pe 21 septembrie 2022, Vladimir Putin a semnat un decret privind mobilizarea parțială. Pe 4 noiembrie, președintele rus a anunțat că 318.000 de oameni, inclusiv voluntari, au fost mobilizați în cadrul așa-numitei „operațiuni militare speciale din Ucraina”. 

FOTO: EPA

articolul original.

Qatargate: Doi eurodeputaţi rămân fără imunitate, a decis Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European

31 January 2023 at 12:06
image

Comisia pentru afaceri juridice (JURI) din cadrul Parlamentului European a dat undă verde marţi, 31 ianuarie, prin intermediul unui vot în unanimitate, ridicării imunităţii a doi eurodeputaţi socialişti în cadrul scandalului de corupţie care implică Qatarul şi Marocul, a anunţat raportoarea Manon Aubry, potrivit agenției de știri France Presse, preluată de Agerpres.

Aleşii în cauză sunt belgianul Marc Tarabella şi italianul Andrea Cozzolino, în cazul cărora justiţia belgiană a cerut la începutul lui ianuarie ridicarea imunităţii parlamentare.

Această undă verde va trebui să fie confirmată joi, 2 februarie, printr-un vot în sesiune plenară, începând cu ora 10.00 GMT, a precizat o purtătoare de cuvânt a Legislativului comunitar.

„Justiţia avansează. Din nefericire, Parlamentul nu este la fel de eficient în adoptarea reformelor împotriva corupţiei”, a scris eurodeputata franceză Manon Aubry, copreşedintă a grupului stângii din Parlamentul European, într-un mesaj publicat pe Twitter.

Immunités de Tarabella & Cozzolino: la commission JURI adopte à l’unanimité mes rapports en faveur de la levée, à confirmer en plénière jeudi.

La justice avance.

Malheureusement, le Parlement ?? n’est pas aussi efficace pour adopter les réformes contre la corruption. #Qatargate

— Manon Aubry (@ManonAubryFr)
January 31, 2023

Aubry este autoarea rapoartelor în favoarea ridicării imunităţii celor doi europarlamentari.

În această afacere răsunătoare de corupţie care zguduie Parlamentul European, patru persoane au fost arestate până acum:

  • eurodeputata elenă Eva Kaili, fostă vicepreședintă a Legislativului comunitar;
  • asistentul italian Francesco Giorgi, partenerul Evei Kaili;
  • fostul deputat socialist italian Pier Antonio Panzeri;
  • italianul Niccolo Figa-Talamanca, responsabil al unui ONG.

Ei au fost inculpaţi de „apartenenţă la o organizaţie criminală”, „spălare de bani” şi „corupţie”.

Foto: EPA

articolul original.

LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 342 | Peste 40 de ciocniri între ruși și ucraineni, într-o zi, lângă Bahmut

image
Știri Externe Libertatea > Ştiri > Știri Externe

De Andrei Stan, Denisa Dudescu, Ena Stanciu, . Ultimul update Marți, 31 ianuarie 2023, 14:24

Confruntările continuă în jurul orașului Bahmut din regiunea Donețk, unde au avut loc 42 de ciocniri între forțele ruse și cele ucrainene în 24 de ore, spune un oficial ucrainean. În același interval, armata rusă a atacat nouă regiuni ale țării vecine, lovind inclusiv zone civile. După ce președintele american, Joe Biden, a anunțat luni că SUA nu vor livra Kievului avioane F-16, ministrul ucrainean al apărării merge marți la Paris pentru a discuta cu președintele Emmanuel Macron despre furnizarea de avioane de luptă.

LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 342 | Peste 40 de ciocniri între ruși și ucraineni, într-o zi, lângă Bahmut">
14:22 - Acum 20 minute
31-01-2023

Poliția de frontieră ucraineană: Forțele ucrainene au transformat tranșeele rusești în ”mormânt” lângă Bahmut

Pe măsură ce continuă bătălia pentru orașul cheie Bahmut din estul Ucrainei, forțele Kievului au reușit să distrugă tranșeele rusești de la periferia orașului, transformându-le într-un ”mormânt”, a precizat marți Garda de Frontieră ucraineană într-o postare pe Telegram, relatează CNN.

”Unitatea de pușcași a Federației Ruse a amenajat o tranșee improvizată într-o fâșie de pădure. Luptătorii noștri au depistat ascunzătoarea infanteriei inamice și au lovit-o cu mortiere”, a precizat Garda de Frontieră ucraineană, adăugând că cinci ”invadatori” au fost îngropați sub dărâmături și alți patru ocupanți au fost răniți după ce atacul a distrus structura.

Bahmut a fost scena unora dintre cele mai aprige lupte din ultimele zile, în timp ce forțele rusești încearcă să preia controlul asupra autostrăzii Kostiantinivka-Bahmut și să întrerupă aprovizionarea orașului.

Menținerea orașului sub control ucrainean ar reprezenta o victorie simbolică pentru Kiev, precizează sursa citată, adăugând că dacă Bahmut este cucerit de forțele Moscovei, acest lucru le-ar oferi rușilor posibilitatea de a avansa mai departe spre orașele Sloviansk și Kramatorsk, importante din punct de vedere strategic.

14:01 - Acum 41 minute
31-01-2023

Peste 40 de ciocniri, într-o zi, între forțele ruse și cele ucrainene lângă Bahmut, spune un oficial ucrainean

În apropiere de orașul Bahmut din regiunea estică Donețk au avut loc 42 de ciocniri între trupele ucrainene și invadatorii ruși pe parcursul unei zile, a declarat purtătorul de cuvânt al Grupului de Est al Forțelor Armate ale Ucrainei, Serhi Cherevati, citat de Ukrainska Pravda.

”Bahmut continuă să fie una dintre principalele direcții de atac ale inamicului. Acolo au lovit de 197 de ori (pe 30 ianuarie – n.r.) cu artileria cu tunuri-rachetă asupra pozițiilor noastre. Au avut loc 42 de ciocniri de luptă. Pe parcursul zilei au fost uciși 277 de inamici, 258 au fost răniți”, a precizat oficialul.

Serhi Cherevati a adăugat că militarii care luptă în zonă primesc în mod regulat echipamente și muniție. El a precizat și că în apropiere de Lîman, tot în regiunea Donețk, rușii încearcă să preia inițiativa.

Forțele ruse încearcă de mai multe luni să cucerească orașul Bahmut, care a devenit scena unora dintre cele mai grele lupte din Ucraina.

13:36 - Acum o ora
31-01-2023

Kremlinul acuză statele baltice că au o”poziție extrem de agresivă” în privința Ucrainei

Apelurile Lituaniei pentru furnizarea de avioane de luptă Ucrainei sunt o dovadă a ”poziției extrem de agresive” a statelor baltice, acuză Kremlinul, adăugând că ”marile țări europene” ar trebui să contrabalanseze această poziție, relatează Sky News.

Oficialii ucraineni au intensificat cererile ca aliații să le ofere avioane de război avansate pentru a-și putea controla spațiul aerian. În prezent, Ucraina folosește avioane vechi din epoca sovietică.

Președintele american Joe Biden a anunțat că SUA nu vor furniza Ucrainei niciun avion de luptă F-16.

13:30 - Acum o ora
31-01-2023

Medvedev: Țările inamice nu au curajul să admită că sancțiunile lor ”infernale” au eșuat lamentabil

Fostul președinte rus Dmitri Medvedev, actual vicepreședinte al Consiliului de Securitate, a scris, într-un mesaj publicat pe Telegram, că sancțiunile impuse de Occident au un efect scăzut asupra economiei ruse.

”Țările inamice nu au curajul să recunoască faptul că sancțiunile lor «infernale» au eșuat lamentabil. Nu funcționează. Cele mai multe produse industriale și a bunuri de consum au fost înlocuite cu cele proprii, rusești, iar cele lipsă, cu mărci asiatice. De asemenea, funcționează importurile paralele, din care noi obținem aceleași mărci occidentale, iar proprietarii lor nu primesc nimic. Așadar, totul este ca întotdeauna: americanii fac bani pe seama unei Europe umilite. Europa zdrobită rezistă și pierde bani. În același timp, chiar și FMI preconizează o creștere economică în Rusia în acest an”, a scris Medvedev.

Oficialul de la Moscova a adăugat că Rusia va continua să folosească proprietatea intelectuală occidentală ”fără licențe și plata de redevențe pentru orice, de la filme la software industrial” și a mulțumit celor care au dezvoltat ”diverse programe pentru utilizarea fără licență a produselor lor intelectuale scumpe”.

13:19 - Acum o ora
31-01-2023

Reacția CIO după ce un consilier prezidențial ucrainean a acuzat că instituția promovează războiul

Comitetul Internațional Olimpic (CIO) respinge ”declarațiile defăimătoare” ale consilierului prezidențial ucrainean Mihailo Podoliak, în urma deciziei forului de a lua în considerare modalitățile prin care sportivii ruși să concureze la Jocurile Olimpice din 2024, relatează CNN.

Podoliak a postat luni un mesaj pe Twitter în care a criticat poziția CIO față de Rusia.

”CIO este un promotor al războiului, al crimelor și al distrugerii. CIO privește cu plăcere cum Federația Rusă distruge Ucraina și apoi oferă Rusiei o platformă pentru a promova genocidul și încurajează continuarea crimelor acestora. Evident, banii ruși care cumpără ipocrizia olimpică nu au un miros de sânge ucrainean. Nu-i așa, domnule Bach?”, a scris Podoliak pe Twitter, referindu-se la Thomas Bach, președintele CIO.

”CIO respinge în cei mai puternici termeni posibili această afirmație și alte declarații defăimătoare. Ele nu pot servi drept bază pentru nicio discuție constructivă. Prin urmare, CIO nu le va mai comenta”, a declarat marți pentru CNN un purtător de cuvânt al comitetului.

CIO a precizat că sportivilor ruși și belaruși li s-ar putea permite ”să participe la competiții ca «sportivi neutri» și să nu reprezinte în niciun fel statul lor sau orice altă organizație din țara lor, așa cum se întâmplă deja în ligile profesioniste, în special în Europa, Statele Unite și Canada, și în unele sporturi profesioniste individuale”.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat sâmbătă că ”a scris o scrisoare președinților federațiilor sportive internaționale cu un apel la reconsiderarea deciziei Comitetului Internațional Olimpic de a readuce sportivii ruși în competițiile internaționale”.

Liderul de la Kiev crede că odată ce ”sportivii ruși apar la competițiile internaționale, este doar o chestiune de timp până când vor începe să justifice agresiunea Rusiei și să folosească simbolurile terorii”.

12:55 - Acum 2 ore
31-01-2023

Pentru a-și proteja cerul, Ucraina are nevoie de până la 200 de avioane multifuncționale – Forțele Aeriene ucrainene

Protejarea cerului Ucrainei este necesară și pe timp de pace, nu doar în perioada războiului, a declarat Iuri Ignat, purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene ale Ucrainei, precizând că cele 200 de avioane multifuncționale sunt necesare pentru a înlocui aeronavele sovietice de diferite tipuri, învechite moral și fizic, relatează Ukrainska Pravda.

În prezent, grupul de aviație al forțelor ruse, concentrat pe patru duzini de aerodromuri din Federația Rusă, Belarus și teritoriile ocupate, depășește aviația ucraineană de cinci-șase ori în ceea ce privește numărul de vehicule de luptă, a explicat oficialul ucrainean, într-o emisiune de la postul de televiziune francez La Chaîne Info.

”În plus, noi suntem inferiori din punct de vedere tehnologic. Prin urmare, nevoia este serioasă. Este necesar să se creeze până la cinci brigăzi de aviație tactică cu un tip de avion multifuncțional de model occidental. Ce tip va fi acesta, se stabilește acum”, a spus Iuri Ignat.

Oficialul precizează ”că F-16 este candidatul cel mai probabil pentru a înlocui vechile avioane sovietice”, adăugând că ”este clar că Ucrainei nu i se va da totul deodată”.

”În primul rând, este necesar să se pregătească echipajul de zbor, inginerii de aviație și infrastructura aerodromului. (…) Următorul – formarea brigăzilor de aviație – până la cinci, fiecare dintre ele poate include până la trei escadrile. Un astfel de stat ca Ucraina, unul dintre cele mai mari din Europa, are nevoie exact de acest număr de avioane, iar aceasta va fi deja o rearmare completă și înlocuirea vechilor echipamente sovietice”, a continuat Iuri Ignat.

Purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene a subliniat că o astfel de reformă a Forțelor Aeriene a fost prevăzută cu mult înainte de invazia rusă. Este vorba despre reînarmarea treptată cu echipamente occidentale moderne – aviație, sisteme de rachete antiaeriene și vehicule aeriene fără pilot – până în 2035.

12:30 - Acum 2 ore
31-01-2023

Întreruperi ale energiei electrice, programate în Ucraina

Din cauza valului de frig din această perioadă, consumul de energie electrică este în continuă creștere în Ucraina, iar marți, 31 ianuarie, există un deficit semnificativ în sistem, astfel că în toate zonele sunt programate întreruperi ale alimentării cu electricitate, relatează publicația Pravda, care citează un anunț al operatorului național Ukrenergo.

În dimineața zilei de marți, nu au fost depășite limitele, iar opririle de urgență nu au fost aplicate, dar, având în vedere tendința de creștere a consumului, există pericolul depășirii limitelor în regiuni și aplicarea restricțiilor.

Forțele ruse au atacat cu drone și rachete centralele electrice și rețelele de înaltă tensiune ale Ucrainei. Rețeaua electrică a țării încă nu a fost refăcută complet după cel mai recent val de atacuri.

În același timp, mai multe centrale termice au intrat în reparații din motive tehnologice.

”Prin urmare, producția de energie electrică la centralele electrice în funcțiune nu poate acoperi în totalitate consumul”, au explicat reprezentanții Ukrenergo.

11:34 - Acum 3 ore
31-01-2023

Pierderile suferite de Rusia în război, potrivit estimărilor Kievului

Rusia a pierdut 127.500 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei declanșate pe 24 februarie 2022, potrivit unui raport publicat de Statul Major General al forțelor armate ucrainene, marți, 31 ianuarie.

În același timp, conform estimărilor Ucrainei, forțele ruse au pierdut în cele peste 11 luni de război și 3.201 tancuri, 6.378 de vehicule blindate de luptă, 5.048 de vehicule și rezervoare de combustibil, 2.197 de sisteme de artilerie, 454 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 221 de sisteme de apărare aeriană, 293 de avioane, 284 de elicoptere, 1.951 de drone și 18 ambarcațiuni.

11:30 - Acum 3 ore
31-01-2023

Rusia a atacat nouă regiuni ucrainene în ultimele 24 de ore. O persoană a murit și patru au fost rănite

În ultimele 24 de ore, forțele ruse au atacat regiunile Donețk, Herson, Harkov, Sumî, Mikolaiv, Cernihiv, Zaporojie, Dnipropetrovsk și Luhansk din estul, sudul și nordul Ucrainei, relatează The Kyiv Independent. În urma loviturilor de pe 30 ianuarie, o persoană a murit și alte patru au fost rănite.

În regiunea nord-estică Harkov au fost atacate trei districte. Un bărbat în vârstă de 62 de ani a fost ucis și o femeie de 83 de ani, rănită, a anunțat marți, 31 ianuarie, guvernatorul Oleh Siniehubov. În urma atacurilor au fost avariate clădiri rezidențiale, instalații industriale, o secție de poliție, o instalație de infrastructură de transport și case.

Trei civili au fost răniți și în urma atacurilor care au vizat regiunea estică Donețk, anunță guvernatorul Pavlo Kirilenko. Două clădiri înalte, o mină și peste zece case au fost avariate.

Regiunea Herson a fost lovită de trupele rusești de 54 de ori în ultimele 24 de ore, fiind avariate clădiri rezidențiale din orașul Herson, fără a fi înregistrate victime, au transmis autoritățile.

Atacuri similare au avut loc și în Zaporojie, Mikolaiv, Sumî, Cernihiv sau Luhansk, unde nu au fost raportate victime.

11:17 - Acum 3 ore
31-01-2023

Ministerul de externe al Ucrainei consideră ”inacceptabile” declarațiile președintelui Croației despre Crimeea

Ministerul ucrainean al externelor consideră că declarațiile președintelui croat, Zoran Milanovic, potrivit cărora Crimeea nu va mai fi niciodată parte din Ucraina, sunt ”inacceptabile”, relatează Ukrainska Pravda, care citează eurointegration.com.ua.

”Mă întreb dacă Zoran Milanovic ar fi putut deveni președinte al țării sale cu o astfel de retorică în anii ’90, când Croația lupta pentru a-și păstra statalitatea? Ar fi fost de acord alegătorii săi să închidă ochii la ocuparea unei părți din teritoriul țării lor? Croația ar putea pierde o treime din teritoriile sale din cauza agresiunii, dar datorită luptei eroice, croații au reușit să apere independența statului lor”, a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de externe, Oleg Nikolenko.

MAE ucrainean consideră ”inacceptabile” declarațiile președintelui Croației, care, de fapt, a pus sub semnul întrebării integritatea teritorială a Ucrainei, a adăugat Nikolenko.

”Apreciem foarte mult și mulțumim guvernului Croației și poporului croat pentru sprijinul de nezdruncinat al ucrainenilor în lupta împotriva agresiunii rusești”, a mai spus reprezentantul diplomației ucrainene.

Președintele croat Zoran Milanovic, cunoscut drept un critic al politicii occidentale în Ucraina, a declarat că „este clar că Crimeea nu va mai face niciodată parte din Ucraina”.

Mai multe detalii: Reacția Kievului după controversatele declarații ale lui Zoran Milanovic privind Crimeea: „Pune efectiv la îndoială integritatea teritorială a Ucrainei”

10:59 - Acum 4 ore
31-01-2023

Exporturile de gaze ale Gazprom către Europa prin Ucraina au atins un minim istoric în ianuarie – presa rusă

Gazprom a exportat către Europa prin Ucraina, în primele 30 de zile ale lunii ianuarie, 951,4 milioane de metri cubi de gaze, ceea ce reprezintă un minim istoric, potrivit ziarului rusesc de afaceri Vedomosti, care citează cifrele Gazprom, relatează The Guardian.

Compania rusă a livrat zilnic 41-43 de milioane de metri cubi prin Ucraina în a doua jumătate a anului 2022. Cu toate acestea, începând cu 5 ianuarie, volumele zilnice au început să scadă brusc, cu doar 24,4 milioane de metri cubi expediați zilnic până la 19 ianuarie.

Potrivit Vedomosti, declinul este în principal rezultatul reducerii cererii de gaz rusesc în Europa, pe fondul unei ierni neobișnuit de calde.

10:55 - Acum 4 ore
31-01-2023

Ministrul ucrainean al apărării merge la Paris pentru a-i cere lui Macron avioane de luptă

Ministrul apărării din Ucraina, Oleksi Reznikov, este așteptat marți la Paris pentru a se întâlni cu președintele Emmanuel Macron, pe fondul unei dezbateri între aliații Kievului cu privire la furnizarea de avioane de luptă, relatează The Guardian. Asta după ce președintele american Joe Biden a exclus varianta ca SUA să ofere Kievului avioane F-16.

În declarațiile sale televizate de dinainte ca Biden să vorbească la Washington, Macron a subliniat că orice astfel de demers ar depinde de mai mulți factori, inclusiv de necesitatea de a evita o escaladare și de asigurări că avioanele nu vor ”atinge solul rusesc”. El a declarat că Reznikov se va întâlni, marți, la Paris, cu omologul său francez Sebastien Lecornu.

10:25 - Acum 4 ore
31-01-2023

ISW: Sunt indicii că Rusia se pregătește pentru o ofensivă iminentă

Surse occidentale, ucrainene și rusești continuă să indice faptul că Rusia se pregătește pentru o ofensivă iminentă, au precizat specialiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) în raportul din 30 ianuarie, relatează The Kyiv Independent.

Think thank-ul american cu sediul la Washington precizează că aceste surse susțin informațiile potrivit cărora o ofensivă rusă în următoarele luni este ”cea mai probabilă cale de acțiune”.

ISW l-a citat pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a declarat la 30 ianuarie că nu există indicii că Rusia se pregătește să negocieze pacea și că toate semnele arată contrariul.

Stoltenberg a mai spus că Rusia ”ar putea mobiliza peste 200.000 de oameni și continuă să achiziționeze arme și muniții prin creșterea producției interne și prin parteneriate cu state autoritare precum Iran și Coreea de Nord”.

Șeful Consiliului rezerviștilor din cadrul Forțelor Terestre ucrainene, Ivan Tymochko, a declarat că Rusia își întărește forțele în regiunea Donbas, în estul Ucrainei, ca parte a unei ofensive anticipate, în contextul unei presiuni intene din Rusia pentru o victorie pe câmpul de luptă după o serie de eșecuri din ultimele luni.

ISW a mai precizat că bloggerii militari ruși au distribuit o declarație de pe un canal rusesc de pe Telegram, potrivit căreia ”ritmul și natura actuală a operațiunilor rusești indică faptul că forțele principale ale ofensivei anticipate (…) nu au «intrat încă în luptă»”.

Statul Major General al Forţelor Armate ale Ucrainei a anunțat luni, 30 ianuarie, că forțele ruse desfășoară operaţiuni ofensive în patru direcţii în estul țării.

09:53 - Acum 5 ore
31-01-2023

Human Rights Watch cere Ucrainei să investigheze utilizarea de către armata sa a minelor antipersonal

Human Rights Watch a făcut apel marţi la Ucraina să investigheze acuzaţiile că armata sa a utilizat mii de mine antipersonal lansate cu rachete în şi în jurul oraşului Izium din estul ţării când acesta a fost ocupat de forţele ruse, scrie The Guardian.

„Forţele ucrainene par să fi dispersat la scară largă mine în zona Izium, provocând victime în rândul civililor şi care prezintă în continuare un risc”, a declarat Steve Goose, directorul diviziei de arme al Human Rights Watch.

„Forţele ruse au utilizat în mod repetat mine antipersonal şi au comis atrocităţi în întreaga ţară, dar acest lucru nu justifică utilizarea de către ucraineni a acestor arme interzise”, a spus el.

Ucraina este parte a Convenţiei privind interzicerea utilizării, stocării, producerii şi transferului de mine antipersonal şi distrugerea acestora din 1997, în timp ce Rusia nu este. Moscova a negat că a vizat civili sau că a comis crime de război.

08:26 - Acum 6 ore
31-01-2023

Rusia și Belarus fac un antrenament comun

Rusia și Belarus au început un antrenament de o săptămână de pregătire a personalului pentru comananda comună a grupării lor regionale de forțe, a anunțat marți Ministerul belarus al Apărării, potrivit The Guardian.

Antrenamentul face parte din pregătirea pentru exercițiile comune pe care cele două țări le vor organiza în Rusia în septembrie.

07:37 - Acum 7 ore
31-01-2023

Forţele ruseşti continuă să desfăşoare operaţiuni ofensive în patru direcţii, în timp ce se apără în altele

Forţele ruseşti continuă să desfăşoare operaţiuni ofensive în patru direcţii, în timp ce se apără în altele, a transmis, luni seara, Statul Major General al Forţelor Armate ale Ucrainei, potrivit Ukrinform.

„Inamicul continuă să desfăşoare operaţiuni ofensive în zonele Lyman, Bakhmut, Avdiivka şi Novopavlivka. În alte direcţii, ei se apără” , se arată în actualizare transmisă aseară de Statul major General.

Autoritățile din Ucraina precizează că trupele ruseşti au lansat patru lovituri cu rachete pe parcursul zilei și au folosit sisteme de rachete cu lansare multiplă de peste zece ori pentru a ţinti infrastructura civilă din Ochakiv, regiunea Mykolaiv.

30 ian. - Acum 15 ore
30-01-2023

SUA nu vor furniza avioane de luptă F-16 Ucrainei

SUA au exclus trimiterea de avioane de luptă F-16 în Ucraina, a declarat Joe Biden, relatează Sky News.

Reacţia a venit după ce șeful biroului prezidențial al Ucrainei, Andrii Yermak, a declarat că Polonia a dat „semnale pozitive” că ar putea fi dispusă să trimită avioanele.

Oficialii ucraineni și-au intensificat apelurile pentru ca aliații occidentali să le trimită avioane de luptă pentru a-i ajuta în lupta împotriva forțelor ruse.

Anterior, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că țara sa nu a exclus trimiterea avioanelor în Ucraina, dar a adăugat că ar trebui îndeplinite anumite condiții înainte de a se putea face acest demers.

30 ian. - Acum 16 ore
30-01-2023

Macron, despre avioane pentru Ucraina: „În principiu, nimic nu este interzis”

Preşedintele francez Emmanuel Macron, întrebat luni la Haga despre ipoteza de a trimite avioane de vânătoare Ucrainei pentru a ajuta la combaterea invaziei ruse, a răspuns prudent că „nimic nu este interzis în principiu”, relatează agenţia France Presse, preluată de Agerpres.

Macron a menţionat „criterii”, înaintea adoptării oricărei decizii, precum faptul că o „cerere” trebuie să fie „formulată” de Ucraina, ca aceasta „să nu ducă la escaladare” şi „să nu fie de natură să atingă pământul rusesc, ci să ajute într-adevăr efortul de rezistenţă” şi ca ea „să nu diminueze capacitatea armatei franceze”.

„Prin definiţie, nimic nu este exclus”, a spus Macron, subliniind totodată că ucrainenii „nu fac astăzi această cerere”.

Or, „în baza acestor trei criterii noi vom continua să analizăm livrările de echipamente militare de la caz la caz”, a adăugat el, după ce indicase aceleaşi criterii pentru eventuala trimitere a tancurilor Leclerc.

„În funcţie de cererile care sunt formulate şi nu în funcţie de zvonuri care circulă” sunt luate deciziile, a mai subliniat şeful statului francez, precizând că ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, este aşteptat marţi la Paris pentru întrevederi cu omologul Sebastien Lecornu.

Premierul olandez Mark Rutte a subliniat la rândul său că „nu există tabu, dar că ar fi un mare pas” înainte dacă avioane de vânătoare sunt livrate Kievului.

Nici Ţările de Jos nu au primit pentru moment vreo cerere din partea Kievului în acest sens, a spus el, fiind de acord cu criteriile formulate de omologul său francez.

După mai multe săptămâni de ezitări, Berlinul a decis miercuri să trimită în Ucraina 14 tancuri Leopard 2 de fabricaţie germană şi să permită altor ţări europene să furnizeze blindate similare Kievului.

Dar Germania nu va trimite avioane de luptă în Ucraina, a afirmat cancelarul german Olaf Scholz duminică.

30 ian. - Acum 17 ore
30-01-2023

Zelenski: Este crucial ca deciziile puternice să fie luate la timp

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut apel la aliați pentru punerea în aplicare „la timp” a „deciziilor puternice”.

„Nu este timp pentru reflecții continue, trebuie să luăm decizii”, a declarat Zelensky. „Problema cheie este eficiența”.

„Deciziile au fost bune, dar este crucial ca deciziile puternice să fie luate la timp. Este foarte important pentru noi să reacționăm rapid”, a spus el, în timp ce vorbea alături de premierul danez Mette Frederiksen, relatează CNN.

Zelenski a mai spus că Ucraina a împărtășit „toate informațiile pe care le obținem” cu partenerii. „Nu pot exista secrete”.

El a mulțumit Danemarcei pentru donația de obuziere Caesar și a spus că este încrezător că ofensiva Rusiei nu va avea un rezultat pozitiv. „Sunt încrezător în armata noastră. Cred că îi vom opri treptat [pe ruși], ne vom lupta cu ei și ne vom pregăti propria noastră contraofensivă mare.”

30 ian. - Acum 18 ore
30-01-2023

Armata ucraineană a lovit trei puncte de control ale ruşilor

În ultimele 24 de ore, forțele ucrainene au lovit trei puncte de control rusești, patru concentrări de trupe și două depozite de muniție, a declarat Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei pe 30 ianuarie, potrivit The Kyiv Independent.

Statul Major General a mai spus că Moscova continuă să desfășoare ofensive spre Lîman, Bahmut și Avdiivka în regiunea Donețk.

Forțele ruse au lansat patru atacuri cu rachete în ultimele 24 de ore și 10 atacuri cu MLRS asupra infrastructurii civile din orașul Ochakiv, regiunea Mikolaiv, potrivit armatei ucrainene.

Spre Zaporojie și Herson, Rusia a tras cu artileria asupra a peste 40 de așezări, a precizat armata.

30 ian. - Acum 18 ore
30-01-2023

Zdrobită de două ori de ucraineni, o armată de tancuri a Rusiei se pregătește să atace din nou

Armata 1 de tancuri a Gărzii, o forță de elită a Rusiei, a fost învinsă de două ori lângă Cernihiv și apoi lângă Harkov, dar și-a refăcut efectivele și pare aproape de un nou asalt în Luhansk, scrie Forbes. Experții cred însă că eficiența ei va fi limitată.

Armata rusă a început să își repoziționeze forțele grele înainte de o ofensivă de iarnă anticipată de experți în regiunea Luhansk, din estul Ucrainei. Aceste forțe includ elemente ale Armatei 1 de tancuri a Gărzii, care a petrecut luni de zile în Belarus, reconstruindu-și efectivele după ce a fost aproape distrusă de brigăzile ucrainene în timpul a două operațiuni majore anterioare.

Ofensiva din Luhansk ar oferi acestui corp-cheie al armatei ruse a treia șansă pentru a-și dovedi valoarea în Ucraina. Sau, scrie Forbes, ar putea oferi forțelor ucrainene o a treia șansă pentru a-l distruge. Detalii despre pregătirile Rusiei au fost oferite de experții Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), un think-tank american.

Mai multe detalii: Zdrobită de două ori de ucraineni, o armată de tancuri a Rusiei se pregătește să atace din nou

30 ian. - Acum 19 ore
30-01-2023

Comandantul forţelor letone: Ruşii se pregătesc pentru un nou val de ofensivă

Rusia se grăbeşte să lanseze o nouă ofensivă în Ucraina, încercând să profite de această „fereastră de oportunitate” creată înainte ca Kievul să primească tancurile grele care i-au fost promise recent de către aliaţii săi occidentali, a declarat luni comandantul-şef al forţelor armate din Letonia, Valdemaras Rupys, citat de agenţia de presă ucraineană Unian, informează Agerpres.

„Rusia a trecut la un război total, implicând întreaga populaţie în mobilizare şi plasându-şi economia ‘pe picior de război’. În condiţiile unei astfel de confruntări, logistica şi asigurarea tehnico-materială sunt cheia”, a afirmat general-locotenentul Valdemaras Rupys, care susţine că, „în etapa actuală, Rusia are suficiente resurse pentru operaţiuni de luptă, iar NATO trebuie să asigure asistenţă Ucrainei într-un război de această natură”.

„Acum chiar şi un orb poate să vadă că ei (ruşii) se pregătesc pentru un nou val de ofensivă. Şi, probabil, s-ar putea opri sau schimba intenţia doar dacă vor vedea că Ucraina are suficiente echipamente, muniţii, arme şi personal instruit”, consideră comandantul forţelor letone într-un interviu acordat agenţiei de presă ucrainene Guildhall.

Dacă războiul va dura mai mult timp, totul va depinde de resurse, a subliniat generalul leton. „Trebuie să ţinem cont de faptul că Rusia are toate condiţiile pentru a-şi dota propria armată cu muniţie, tancuri, vehicule de luptă, iar ei pot lupta având şi suficientă aviaţie”, argumentează el.

Potrivit lui, livrările de vehicule blindate grele vor juca un rol important în desfăşurarea războiului.

„Ruşii înţeleg că dacă nu trec la ofensivă acum, la sfârşitul primăverii va fi prea târziu. În cadrul NATO, la nivelul celor 30 de comandanţi-şefi din ţările aliate există un consens. Războiul vostru este războiul nostru, trebuie să sprijinim Ucraina prin toate mijloacele disponibile”, a spus Rupys.

Duminică, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) aprecia că principalul obstacol în calea lansării unei contraofensive ucrainene a fost şi rămâne ezitarea Occidentului de a trece pe scară largă forţele armate ucrainene la armament de tip occidental.

Analiştii ISW apreciază că pregătirile pentru livrarea tancurilor ar fi trebuit să înceapă încă din vară. După eliberarea Hersonului, războiul s-a transformat în lupte poziţionale, foarte avantajoase pentru Moscova, pentru a mobiliza şi antrena noi forţe. Acum, iniţiativa pe câmpul de luptă este de partea Rusiei, afirmă ei, potrivit Unian.

Anterior, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat că nu vede niciun indiciu ca Vladimir Putin să fi renunţat la obiectivele sale şi prevede că Rusia va încerca din nou să obţină controlul asupra Ucrainei, potrivit agenţiilor de presă internaţionale.

„Nu vedem niciun semn că preşedintele Putin şi autorităţile de la Moscova se pregătesc pentru pace. Vedem contrariul. Vedem că se pregătesc pentru un nou război, că mobilizează mai mulţi soldaţi, mai mult de 200.000, poate chiar mai mulţi”, a spus Stoltenberg într-o declaraţie făcută în cursul unei vizite în Coreea de Sud, potrivit biroului de presă al NATO.

articolul original.

LIVE UPDATE. Război în Ucraina, ziua 342: Ucraina ar vrea să adere la Uniunea Europeană în următorii doi ani. Cât de realist este acest termen

31 January 2023 at 08:05
image

Ziua 432 de război în Ucraine. Premierul de la Kiev, Denis Şmihal, afirmă că Administraţia de la Kiev are ambiţia de a adera la Uniunea Europeană în următorii doi ani, dar iniţiativa riscă să genereze disensiuni, în contextul opoziţiei ferme a unora dintre statele membre şi a oficialilor de la Bruxelles. „Avem un plan foarte ambiţios de a adera la Uniunea Europeană în următorii doi ani. Prin urmare, ne aşteptăm ca anul acesta, în 2023, să putem fi deja în etapa premergătoare începerii negocierilor de aderare”, a declarat Denis Şmihal într-un interviu acordat site-ului Politico.eu înaintea reuniunii UE-Ucraina, programată pe 3 februarie la Kiev.

Ucraina ar vrea să adere rapid la UE

Premierul Ucrainei, Denis Şmihal, afirmă că Administraţia de la Kiev are ambiţia de a adera la Uniunea Europeană în următorii doi ani, dar iniţiativa riscă să genereze disensiuni, în contextul opoziţiei ferme a unora dintre statele membre şi a oficialilor de la Bruxelles.

„Avem un plan foarte ambiţios de a adera la Uniunea Europeană în următorii doi ani. Prin urmare, ne aşteptăm ca anul acesta, în 2023, să putem fi deja în etapa premergătoare începerii negocierilor de aderare”, a declarat Denis Şmihal într-un interviu acordat site-ului Politico.eu înaintea reuniunii UE-Ucraina, programată pe 3 februarie la Kiev.

„Problema este că nimeni din cadrul Uniunii Europene nu consideră realist acest termen”, comentează site-ul Politico.eu, notând că oficialii de la Bruxelles încearcă să menţină o perspectivă îndepărtată asupra admiterii Ucrainei.

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a declarat anul trecut că, deşi Ucraina a primit statutul de candidat pentru integrarea europeană, probabil vor trece „decenii” până să devină membră a Uniunii Europene. Chiar şi liderii care au susţinut insistent acordarea statutului de candidat la summitul UE din iunie 2022 recunosc la nivel privat că aderarea se poate produce abia peste câţiva ani. Spre exemplu, naţiuni precum Serbia, Turcia şi Muntenegru aşteaptă de mulţi ani să adere la UE, Ankara chiar din 1999.

„Ucraina este un caz foarte complex pentru UE. Sunt mulţi care argumentează că Bruxellesul are o responsabilitate specială faţă de Kiev. Furia ucrainenilor faţă de hotărârea preşedintelui Viktor Ianukovici de retragere din Acordul european de asociere politică şi economică la cererea Rusiei a declanşat revoluţia Maidan din 2014 şi a creat premisele pentru război. Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a notat că Ucraina este «singura ţară în care oamenii au fost împuşcaţi pentru că s-au înfăşurat în drapelul UE».

Aliaţii apropiaţi ai Ucrainei din UE, precum Polonia şi statele baltice, susţin puternic ambiţiile de integrare ale Kievului, considerând că este vorba de o democraţie care opune rezistenţă unui agresor. Multe dintre vechile state UE sunt mai sceptice, în condiţiile în care Ucraina, o superputere agricolă mondială, le-ar putea dilua puterile şi avantajele. Ucraina şi Polonia, cu populaţii totale de 80 de milioane de locuitori, s-ar putea alia pentru a rivaliza cu Germania ca forţă politică în Consiliul European, iar unele voci argumentează că Ucraina ar atrage fonduri în mod excesiv din bugetul Uniunii Europene”, subliniază site-ul Politico.eu, citat de Mediafax.

Pe fondul disputelor, oficialii UE au iniţiat deja eforturile pentru ca reuniunea UE-Ucraina programată vineri la Kiev să menţină poziţia de la summitul Consiliului European din iunie 2022, privind îndeplinirea în mod strict a criteriilor specifice pentru integrarea europeană. „Aşteptările sunt destul de mari la Kiev, dar este necesar să fie îndeplinite toate condiţiile fixate de Comisia Europeană. Este un proces pe bază de merite”, a afirmat un oficial de rang înalt de la Bruxelles, sub protecţia anonimatului.

Una dintre problemele majore ale Ucrainei este corupţia, dar premierul Denis Şmihal afirmă că autorităţile tratează cu seriozitate eforturile de combatere a practicilor ilegale.

„Avem nevoie de o Ucraină reformată. Nu putem avea aceeaşi Ucraină ca înaintea războiului”, a insistat un oficial european implicat direct în pregătirea reuniunii de vineri.

Absolventă a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Otilia Serescu a debutat în presă la televiziunea locală Iași TV Live și la săptămânalul 7Est, în anul 2010. Ulterior,citeste mai mult
articolul original.

Atac cu cuţitul într-o staţie de metrou din centrul Bruxellesului. Sunt mai multe victime

31 January 2023 at 07:57
image

Scenă șocantă la Bruxelles! Poliția belgiană a reținut un bărbat care a înjunghiat luni trei persoane într-un tren de metrou în stația Schuman din Bruxelles, au declarat oficialii.

Trei persoane au fost rănite, dintre care una grav, într-un atac cu cuţitul luni seara într-o staţie de metrou în centrul Bruxellesului, potrivit unui nou bilanţ al poliţiei belgiene, care l-a reţinut pe atacator.

Unul dintre răniți este în stare critică și toți trei sunt tratați la spital, potrivit Reuters.

Agresorul a fost arestat

În timp ce motivele atacului rămân neclare, poliția a exclus un atac terorist, a declarat procuratura, confirmând arestarea unui bărbat de 30 de ani.

O sursă apropiată anchetei a declarat pentru Reuters că atacatorul era cunoscut anterior de poliție.

„Cooperarea cu diferitele servicii de poliție federală și (poliția locală) a asigurat că făptuitorul poate fi arestat rapid”, a declarat primarul Bruxelles-ului, Philippe Close, pe Twitter.

Atacul a avut loc la 17.45, ora locală, într-un vagon de metrou, când a ajuns la stația Schuman, o stație despre care se știe că este aglomerată la ora de vârf.

🔴 ALERTE INFO – #Belgique : Attaque au couteau à #Bruxelles à la station de métro #Schuman. Il y aurait moins un blessé. #terror #terrorisme #Brussels #stabbing #TerrorAttack #metroBruxelles pic.twitter.com/PmxjkPNsvI

— FranceNews24 (@FranceNews24) January 30, 2023

Amyra Garey a absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea București, secția Filologie, limbile - ucraineană-rusă. Pasionată de poezie și scriere, a câștigat concursuri literare, lucrând alături de scriitorul ucraineanciteste mai mult
articolul original.

Franța: nouă zi de grevă masivă împotriva creșterii vârstei de pensionare. Dar guvernul spune că nu va da înapoi

31 January 2023 at 07:45
image

Aproximativ 61% dintre francezi susțin protestul de marți, a arătat un nou sondaj realizat de institutul OpinionWay. Dar guvernul spune că reforma este necesară și că decizia privind creșterea vârstei de pensionare „nu este negociabilă”, scrie France 24.

Noi greve și demonstrații vor avea loc în Franța, marți, pentru a doua oară într-o lună, în semn de protest față de planul guvernului de a crește vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani.

Aproximativ un milion de persoane sunt așteptate să iasă în stradă în toată țara, a declarat o sursă din cadrul poliției pentru AFP.

Precedenta zi de proteste a avut loc pe 19 ianuarie, când în jur de 1,1 milioane de persoane au protestat pentru a-și exprima opoziția față de reformă.

Angajații din domeniul transporturilor se află printre cei care vor ieși în stradă. Asta înseamnă că mulți francezi vor trebui să găsească mijloace alternative de transport pentru a ajunge la muncă sau vor fi nevoiți să lucreze de acasă.

Situația va fi complicată la Paris, unde circulația metrourilor și a trenurilor suburbane va fi restricționată drastic, a anunțat operatorul de transport al capitalei, RATP.

Călătoriile interurbane vor fi, de asemenea, perturbate, doar unu din trei trenuri de mare viteză urmând să circule, a anunțat compania națională de căi ferate SNCF.

Călătoriile aeriene vor fi mai puțin afectate, transportatorul național Air France anunțând că va anula unu din 10 zboruri pe distanțe scurte și medii, dar că zborurile pe distanțe lungi nu vor fi afectate.

Aproximativ jumătate dintre profesorii de grădiniță și de școală primară vor intra de asemenea în grevă, a declarat principalul sindicat al profesorilor, Snuipp-FSU.

Guvernul nu dă înapoi

Aproximativ 61% dintre francezi susțin protestul, a arătat luni un nou sondaj realizat de institutul OpinionWay – o creștere de trei puncte procentuale față de 12 ianuarie. Iar explicațiile guvernului nu i-au convins pe mulți dintre cetățeni.

Președintele Emmanuel Macron a plasat reforma pensiilor în centrul campaniei sale pentru realegere de anul trecut. Macron a declarat luni că modificările sunt esențiale și a oferit exemplul țărilor din jurul Franței, unde, a spus el, oamenii se pensionează de obicei mai târziu.

Șeful statului a insistat că mărirea vârstei de pensionare este necesară pentru finanțarea viitoare a sistemului, avertizând că acesta va ajunge în deficit în următorii ani.

Cea mai controversată parte a revizuirii este creșterea vârstei minime de pensionare – de la 62 de ani, cât este în prezent, la 64 de ani, până în 2030. Dar modificările urmează să crească și numărul de ani în care oamenii trebuie să cotizeze, înainte de a putea primi o pensie completă.

Concret, începând din 2027, francezii trebuie să fi lucrat cel puțin 43 de ani pentru a obține o pensie completă. Cei care nu îndeplinesc condițiile, cum ar fi femeile care își întrerup cariera pentru a-și crește copiii și persoanele care au făcut studii mai lungi și și-au început cariera târziu, trebuie să lucreze până la 67 de ani pentru a se pensiona fără penalizări, scrie Le Monde.

Opozanții subliniază că sistemul de pensii este în prezent echilibrat și îl citează în acest scop pe șeful Consiliului consultativ independent privind pensiile. „Cheltuielile cu pensiile nu sunt scăpate de sub control, ci relativ controlate”, a spus acesta.

Răspunzând criticilor, guvernul a semnalat că ar putea exista o marjă de manevră în ceea ce privește unele dintre măsurile sugerate, însă prim-ministra Elisabeth Borne a declarat că majorarea vârstei de pensionare nu este „negociabilă”.

7.000 de amendamente

Dincolo de opoziția din stradă, procesul legislativ al proiectului de reforma va fi și el dificil.

Comisiile parlamentare au început luni să examineze proiectul de lege. Opoziția de stânga a depus peste 7.000 de amendamente, în încercarea de a încetini parcursul său prin parlament.

Aliații centriști ai lui Macron, lipsiți de o majoritate absolută, vor avea nevoie de ajutor pentru a impune noua legislație.

Cum stânga și extrema-dreaptă se opun reformei, președintele francez va fi nevoit să se bazeze pe sprijinul celor aproximativ 60 de deputați ai partidului conservator Republicanii.

În vreme ce în principiu sunt în favoarea reformei pensiilor, chiar și unii dintre conservatori au avertizat că ar putea vota împotrivă.

articolul original.

Priscilla Presley a atacat în instanță testamentul fiicei sale și a lui Elvis Presley, Lisa Marie

30 January 2023 at 20:52
image

Priscilla Presley contestă validitatea testamentului legându-se de un amendament din 2016, prin care Lisa Marie, decedată pe 12 ianuarie, a înlăturat-o din funcția de administrator al averii sale, relatează CNN.

Prin amendamentul în cauză, Lisa Marie a trecut responsabilitatea administrării averii sale de la mama ei și de la fostul său manager, Barry Siegel, către copiii ei, Riley Keough și Benjamin Keough. Benjamin s-a sinucis în 2020.

În petiția depusă deja de avocații săi la Curtea Supremă din Los Angeles, Priscilla Presley susține că amendamentul prezintă mai multe probleme. În afara faptului că nu i-a fost trimisă o copie a acestuia până acum, spune că numele ei este scris greșit pe document, iar semnătura de la final nu seamănă cu cea a fiicei sale.

Totodată, modificarea adusă testamentului nu a fost făcută cu martori și nici legalizată.

Contestația a fost depusă la tribunal la câteva zile după ce Lisa Marie a fost înmormântată la Graceland, conacul din statul american Tennessee pe care l-a moștenit de la tatăl său, Elvis Presley.

Foto: EPA

articolul original.
❌