ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 28 September 2022Ultimele Stiri

SUA anunță un ajutor militar suplimentar pentru Ucraina în valoare de 1,1 miliarde de dolari

28 September 2022 at 19:49
image

Ajutorul militar suplimentar, anunțat miercuri, 28 septembrie, de Pentagon, constă în echipamente care vor fi livrate la Kiev în câteva luni, relatează AFP, citată de Agerpres.

Departamentul apărării din SUA precizează că este vorba despre echipamente militare menite să întărească apărarea Ucrainei pe termen mediu și lung. Noul pachet de ajutor include 18 sisteme de artilerie de precizie HIMARS, 150 de vehicule blindate „Humvee”, 150 de vehicule tactice de armament, radare şi sisteme de apărare antidrone.

„Ajutorul reprezintă o investiţie pe mai mulţi ani în capacităţi esenţiale pentru întărirea susţinută a forţelor armate ale Ucrainei, în momentul în care acestea apară suveranitatea şi teritoriul Ucrainei de agresiunea rusă”, se precizează într-un comunicat al Pentagonului.

Cu noua tranșă, ajutorul militar acordat se SUA Ucrainei de la începutul invaziei ruse ajunge la 16,2 miliarde de dolari.

Fotografie cu caracter ilustrativ: EPA

articolul original.

Risc de 98% de recesiune globală – estimarea unei companii internaționale de cercetare. Ce factori au fost luați în calcul

28 September 2022 at 18:42
image

Întreaga situație este pusă pe seama mai multor factori, precum inflația ridicată, creșterile ratelor și războiul din Ucraina.

În acest moment, există un risc extrem de ridicat, de 98,1%, de apariție a unei recesiuni globale, conform unui model de probabilitate realizat de compania internațională Ned Davis Research, relatează CNN.

Previziunile au mai arătat atât de rău doar în timpul recesiunilor economice severe – cel mai recent în 2020, dar și în timpul crizei financiare globale din 2008 – 2009.

„Acest lucru indică faptul că riscul unei recesiuni globale severe crește în 2023”, au scris economiștii de la Ned Davis Research într-un raport din 23 septembrie.

Pe măsură ce băncile centrale își intensifică eforturile de a controla inflația, economiștii și investitorii sunt din ce în ce mai pesimiști, mai notează sursa citată.

Șapte din zece economiști chestionați de Forumul Economic Mondial consideră o recesiune globală „cel puțin probabilă”, potrivit unui raport publicat miercuri.

Având în vedere creșterea prețurilor la alimente și energie, există îngrijorări că din cauza costului ridicat al vieții ar putea izbucni tulburări sociale.

79% dintre economiștii chestionați de FEM se așteaptă ca astfel de probleme să apară în țările cu venituri mici, în timp ce 20% estimează că tulburări sociale pot să aibă loc și în economiile cu venituri mari.

Inclusiv oficialii Rezervei Federale americane au admis că există un risc tot mai mare de recesiune.

Foto: Shutterstock

articolul original.

Un bărbat, care susține că e „călător în timp” și vine din anul 2906, face un anunț apocaliptic: Ce se va întâmpla pe 30 octombrie 2022

28 September 2022 at 12:57

Un bărbat care pretinde că este un „călător în timp” a transmis un avertisment legat de cinci evenimente majore despre care spune că vor avea loc de acum și până la începutul anului 2023. Printre aceste evenimente, se numără și o „epurare” la nivel mondial.

În videoclipul postat de „Timevoyaging” pe Tik Tok, care a avut peste 10.200 de aprecieri, autoproclamatul călător în timp a scris: „ATENȚIE! Da, sunt un adevărat călător în timp, amintiți-vă de aceste cinci date care urmează.

  • 3 octombrie 2022: Un grup de 5 adolescenți descoperă un ou de T-Rex și un dispozitiv către alte universuri
  • 30 octombrie 2022: Un OZN foarte mare va ateriza lângă Zona 51. În el se va afla o specie extraterestră.
  • 20 noiembrie 2022: „Dragonii” sunt descoperiți în munții din Mexic.
  • 10 decembrie 2022: Biden este revocat din funcție din cauza unor probleme de sănătate, Kamala Harris preia funcția.
  • 1 ianuarie 2023: Illinois adoptă prima lege care va duce la epurarea globală”.
Un bărbat, care susține că e
Un bărbat, care susține că e „călător în timp” și vine din anul 2906, face un anunț apocaliptic: Ce se va întâmpla pe 30 octombrie 2022

Afirmațiile au împărțit oamenii în două tabere

Utilizatorii TikTok s-au împărțit în două tabere, în ceea ce privește veridicitatea afirmațiilor.

Un utilizator a scris: „Sunt dragonii periculoși?”

Un altul a adăugat: „1 ianuarie!?!? Asta e ziua mea!!!”

Un al treilea a spus: „Măcar fă-le credibile”.

Dar alții au luat de bune afirmațiile Tik-Tok-erului, susținând că Illinois „a anunțat deja epurarea” – deși acest lucru nu este adevărat.

Așa-numita „lege de epurare” este de fapt „Legea SAFE-T” care va intra în vigoare în stat de la 1 ianuarie 2023. Este vorba despre faptul că în cazul a 12 infracțiuni presupușii infractori nu vor fi încarcerați înainte de proces.

Într-un alt clip postat pe Twitter, ”Timevoyaging” susține că opt persoane vor fi selectate la întâmplare pentru a merge în anul 2906, astfel încât să poată fi martori la daunele pe care oamenii le-au cauzat Pământului.

Utilizatorul TikTok pretinde că este un „călător în timp” și suține că s-a întors în 2022 pentru a duce opt persoane alese aleatoriu în anul 2906, în încercarea de a salva lumea.

Acesta a postat frecvent o listă cu dezastrele naturale catastrofale cu care oamenii din întreaga lume se vor confrunta, asta până în 2024 dacă criza climatică nu este evitată.

Acum, utilizatorul susține că are planuri de a duce câțiva oameni în viitori pentru a vedea „haosul și ravagiul” la care oamenii au contribuit, în speranța că, atunci când se vor întoarce la timpul lor, vor putea preveni acest lucru.

În videoclipul care a câștigat peste 4.000 de aprecieri, utilizatorul TikTok a scris: „OPRIȚI SCROLLUL. Da, sunt un călător în timp real. Voi duce în curând 8 persoane în viitor. În mai puțin de 6 luni, 8 oameni pe care îi aleg la întâmplare vor merge în anul 2906. Vor ajunge să vadă haosul și ravagiul pe care omenirea le-a provocat și preveni lucrui,acestea când se vor întoarce.”

„Acest lucru nu va dovedi doar că sunt un călător în timp, dar îți va oferi șansa de a vedea viitorul.”, a mai scris acesta.

În comentarii, telespectatorii păreau că nu știu ce să mai creadă. Unii se întrebau dacă chiar este adevărat ce spune, iar alții cereau dovezi mai concrete în legătura cu persoana lui.

Un utilizator a scris: „Poți, te rog, să mă iei, am vrut mereu să merg?!”

„Mi-ar plăcea. Cred că ar fi interesant și informativ, dar aș vrea să revin la această dată.”, a mai scris cineva.

„Dacă ești adevărat, atunci ce se va întâmpla pe 31 octombrie 2022”, a fost comentariul altui internaut.

Absolventă a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Otilia Serescu a debutat în presă la televiziunea locală Iași TV Live și la săptămânalul 7Est, în anul 2010. Ulterior, citeste mai mult
articolul original.

Portugalia stinge luminile de Crăciun la miezul nopții pentru a limita consumul de energie

28 September 2022 at 14:39
image

Portughezii se vor bucura de iluminatul festiv doar între orele 18 și 00, în perioada 6 decembrie - 6 ianuarie, potrivit măsurilor de salvare a energiei anunțate marți seară de autoritățile de la Lisabona, relatează Politico.

Prin aceste măsuri se recomandarea de folosire cât mai mult a luminii naturale și închiderea electricității în momentul în care o locuință nu este folosită. Pentru aparatele de aer condițional, regulamentul prevede o temperatură de 18 grade pe timp de iarnă și de 25 de grade pe timp de vară.

Aceste măsuri au rol doar de recomandare pentru administrațiile locale, dar vor fi obligatorii în clădirile guvernamentale.

Guvernul a întocmit și o listă de recomandări și pentru cetățeni. Printre ele se numără „limitarea apei folosită pentru baie și duș” și „reducerea folosirii mașinilor de spălat și de vase, prin folosirea la capacitate maximă”.

Cu toate acestea, autoritățile au anunțat că în caz de presiune suplimentară asupra rezervelor de energie, planul „poate deveni obligatoriu” și poate include „măsuri excepționale”.

De altfel, măsurile portughezilor nu sunt unele fără precedent. Numeroase orașe europene au decis să reducă iluminatul clădirilor publice pentru a salva energie. La București, Palatul Victoria nu va mai fi luminat pe timp de noapte, în timp ce, la Paris, turnul Eiffel stinge luminile cu o oră mai repede.

articolul original.

CIA angajează persoane inclusiv din România. Care sunt cerințele și care sunt salariile

28 September 2022 at 09:48
image

Celebra agenție americană CIA face angajări și sunt recrutați inclusiv persoane din România. Pentru a se angaja, o persoană nu are nevoie de viză, iar lista job-urilor cuprinde 160 de posturi.

CIA recrutează personal și orice om din lume poate aplica pentru un job în cadrul agenției.

Pe lista locurilor de muncă disponibile se numără și cel de contabil, fiind recrutate și persoane care să se ocupe de treburile administrative.

Cât câștigă un contabil la CIA

Conform informațiilor publice transmise de CIA, un contabil ajunge să câștige între 64.000 de dolari și 113.000 de dolari, pe an.

Pentru a aplica la un post la CIA nu este necesară viza, agenția ocupându-se mai apoi de toate aceste formalități, în cazul în care candidatul se califică pentru acest loc de muncă.

În total sunt disponibile 160 de posturi, pentru care oricine poate aplica. Un post de analist, de exemplu, este plătit cu până la 170.000 de dolari pe an; în primul rând, trebuie să ai studii superioare, iar după ce ai trecut de partea online, urmează și un interviu prin videocall și ulterior ești chemat și la un interviu acolo, conform Știrile Pro Tv.

În plină criză la nivel european, în România se fac, totuși, angajări cu salarii mai mult decât atractive, începând cu 6000 de lei/lună. Și asta nu-i tot: interviul de angajare îl poți da de acasă, în deplin confort al propriei locuințe!

Ce-i drept, aceste job-uri necesită o pregătire de specialitate, căci angajatorul este unul de „top”, ca să spunem așa!

Este vorba de Camera Consultanților Fiscali, care în data de 5 noiembrie a.c. organizează examenul de atribuire a calităţii de consultant fiscal și/ sau de consultant fiscal asistent. Deocamdată, nu se știe cât va dura examinarea online, dar candidații au fost informați că vor primi din partea Comisiei de examen toate informațiile necesare cu cel puţin trei zile înainte de data examenului.

Pentru participarea la examen sunt necesare studii de specialitate și experienţă în domeniu, prevăzute în art. 5 alin. (1) – pentru consultant fiscal, şi la art. 6 alin. (1) – pentru consultant fiscal asistent, din Regulamentul pentru organizarea examenului de atribuire a calităţii de consultant fiscal sau de consultant fiscal asistent, aprobat prin Hotărârea Consiliului superior  al Camerei Consultanţilor Fiscali nr. 11/2020, cu modificările şi completările ulterioare.

Absolventă a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Otilia Serescu a debutat în presă la televiziunea locală Iași TV Live și la săptămânalul 7Est, în anul 2010. Ulterior, citeste mai mult
articolul original.

Ucraina anunță că nu va accepta niciodată ultimatumurile Rusiei: ”Vom continua să eliberăm teritoriile ocupate”

28 September 2022 at 09:19
image

Autoritățile de la Kiev au precizat miercuri că referendumurile organizate de Moscova în patru regiuni ucrainene pentru „aderarea” la Rusia sunt „nule și fără valoare", iar Ucraina va continua eforturile de eliberare a teritoriului ocupat de forțele ruse, transmite Reuters.

La o zi după referendumurile din Herson, Donețk, Zaporojie și Luhansk, Ministerul de Externe al Ucrainei a îndemnat Occidentul la o creştere a ajutorului militar occidental și la impunerea de noi sancțiuni la adresa Moscovei.

„Forțarea oamenilor din aceste teritorii să completeze niște hârtii sub țeava unei arme este încă o crimă rusă în cursul agresiunii sale împotriva Ucrainei”, a transmis Ministerul ucrainean de Externe, într-un comunicat.

Numind „referendumurile” organizate de Rusia drept o farsă, instituția a transmis că nu au „nimic de-a face cu exprimarea voinței” și nu au implicații pentru „sistemul administrativ-teritorial și granițele recunoscute internațional” ale Ucrainei.

„Ucraina și comunitatea internațională condamnă astfel de acțiuni ale Rusiei și le consideră nule și lipsite de valoare. Ucraina are tot dreptul de a-și restabili integritatea teritorială prin mijloace militare și diplomatice și va continua să elibereze teritoriile ocupate temporar. Ucraina nu va fi niciodată de acord cu niciun ultimatum rusesc. Încercările Moscovei de a crea noi linii de separare sau de a slăbi sprijinul internațional pentru Ucraina vor eșua”, potrivit comunicatului.

Autorităţile de ocupaţie proruse din cele patru regiuni ucrainene au anunţat marţi seară victoria la referendumurile de anexare a acestor teritorii la Rusia. Prorușii din Donețk pretind că au câștigat cu 99,23% din voturi. Ucraina acuză că acestea sunt rezultate ”umflate” de Rusia, în condițiile în care au fost aduși la vot și minori.

Anexarea ar putea fi anunțată de Vladimir Putin vineri, 30 septembrie, potrivit unor media ruse și oficiali britanici.

Odată aceste provincii anexate, orice atac ucrainean va echivala în ochii Kremlinului cu un atac asupra Rusiei, ceea ce i-ar da dreptul să folosească armele nucleare.

articolul original.

SUA intensifică măsurile de supraveghere după amenințările nucleare ale lui Putin, de teamă că primele semne ale unui atac vor veni prea târziu

28 September 2022 at 09:18
image

Agențiile de informații americane și aliate își intensifică eforturile pentru a detecta orice mișcare sau comunicare militară rusă care ar putea semnala că Vladimir Putin a ordonat folosirea armelor nucleare în Ucraina, potrivit cinci actuali și foști oficiali americani citați de Politico.

Temerile oficialilor americani sunt că Vladimir Putin, despre care cred că are un comportament imprevizibil, ar putea să apeleze la un asemenea atac pentru a recăpăta controlul asupra situației din Ucraina sau pentru a intimida comunitatea internațională, iar SUA ar putea avea primele indicii despre această decizie prea târziu.

Majoritatea avioanelor din dotarea armatei ruse, cât și lansatoarele de rachete convenționale, au capacitatea de a lansa arme nucleare tactice de dimensiuni mici. De aici pornesc și temerile americanilor că vor afla prea târziu că Rusia a decis să înlocuiască armele convenționale cu unele nucleare.

De asemenea, oficialii americani spun că aceste temeri au crescut pe măsură ce Rusia se chinuie să preia controlul asupra situației din Ucraina, unde s-au confruntat cu o contraofensivă de succes în Harkov, cât și ca urmare a declanșării mobilizării parțiale care este nepopulară în plan intern.

„Urmărim mai îndeaproape”, a spus un oficial guvernamental care are acces la informații despre forțele nucleare și strategia Rusiei.

Astfel, SUA au decis să sporească eforturile, inclusiv prin atribuirea de resurse suplimentare. De asemenea, se va acorda o atenție sporită sateliților comerciali de imagistică a Pământului pentru a analiza unitățile rusești în teren.

O atenție sporită este acordată enclavei Kaliningrad, teritoriu situat între Polonia și Lituania, unde Moscova a instalat rachete hipersonice și sisteme de arme cu capacitate duală ce pot folosi muniții convenționale sau nucleare.

În ultima săptămână, site-urile de urmărire a zborurilor au arătat mai multe avioane de supraveghere electronică RC-135 Rivet Joint ale Forțelor Aeriene ale SUA care au traversat ostentativ zona, aparent culegând date. În ultimii câțiva ani, Rusia și-a modernizat bazele de depozitare a rachetelor din Kaliningrad, stârnind temeri de o potențială acumulare nucleară în teritoriu.

Putin a făcut mai multe referiri de la momentul războiului din Ucraina, în februarie, că ar putea recurge la utilizarea armelor nucleare sau chimice pentru a schimba cursul luptelor sau dacă Rusia însăși este amenințată.

Cu toate acestea, aceste amenințări au fost anunțate explicit abia săptămâna trecută, când a spus că este pregătit să „folosească toate mijloacele disponibile”, inclusiv „diverse arme de distrugere”. „Nu este o cacealma”, a adăugat el.

Ca răspuns, Statele Unite au avertizat cu privire la „consecințele catastrofale” dacă Putin va recurge la arme nucleare, fără a preciza care vor fi acestea.

articolul original.

Eduard Heger: Cumpărăm cu 500 de euro ce am vândut cu 100 de euro

28 September 2022 at 07:53
Foto: b1tv.ro

Din punct de vedere al energiei electrice, premierul slovac Eduard Heger a declarat că majorarea costurilor cu energia electrică a făcut ca economia țării să fie în pericol de „colaps”, a relatat miercuri Financial Times, preluat de Reuters.

Concret, Heger a spus că majorarea prețurilor în urma invaziei ruse în Ucraina va „ucide” economia țării dacă nu va primi sprijin de miliarde de euro de la Bruxelles, a declarat Heger într-un interviu.

În contextul energetico-financiar, premierul slovac a avertizat că va fi nevoit să naționalizeze alimentarea cu energie electrică a țării dacă nu va primi acest sprijin, a adăugat raportul.

Cu toate că, Slovacia este un producător important de energie nucleară și hidroelectrică, cel mai mare furnizor de energie al său a luat costisitoarea decizie de a-și vinde surplusul de energie către comercianții de energie la începutul anului.

În urma acestei decizii, acești comercianți vând acum contractele înapoi Slovaciei la prețuri de piață care sunt de aproximativ cinci ori mai mari.

În opinia sa, „Slovacii cumpără cu 500 de euro ceea ce au vândut cu 100 de euro”, a declarat Heger, adăugând că, din acest motiv, planul Comisiei Europene privind o taxă de 140 de miliarde de euro pentru producătorii de energie din blocul comunitar nu ar funcționa în Slovacia.

„Dacă vrem să avem o taxă excepțională, aceasta trebuie să fie europeană”, a declarat premierul slovac Eduard Heger,  pentru Financial Times.

articolul original.
Ieri — 27 September 2022Ultimele Stiri

„KGBela”, un fost europarlamentar ungar de extremă dreapta, a fost condamnat pentru spionaj în favoarea Rusiei. Cum se apără acesta

27 September 2022 at 20:59
image

Curtea Supremă de la Budapesta l-a condamnat marți la cinci ani de închisoare pe Bela Kovacs, un fost europarlamentar ungar de extremă-dreapta, pentru pentru spionaj în favoarea Moscovei, unde locuieşte acum, informează agenția France Presse, citată de news.ro.

„Instanţa l-a declarat pe inculpat vinovat (…) de spionaj împotriva instituţiilor Uniunii Europene”, scrie în hotărârea pronunțată de instanță.

Bela Kovacs este acuzat că a lucrat „pentru interesele Rusiei şi (pentru) a slăbi politica UE” între 2012 şi 2014, potrivit rechizitoriului citat de presă. El ar fi lucrat şi pentru serviciile de informaţii militare ruse.

De altfel, el a fost supranumit de presa locală „KGBela” din cauza presupuselor sale legături cu serviciile secrete ruse. Kovacs neagă acuzațiile și spune însă că este „victima unor atacuri politice” orchestrate de premierul ungar Viktor Orban.

Curtea Supremă de la Budapesta a mentinut condamnarea pentru „evaziune fiscală” şi „documente false care au ca dus la prejudiciu financiar”. Kovacs este acuzat că ar fi semnat contracte de stagiu „fictive” în detrimentul financiar al Parlamentului European.

Acest fost membru al partidului naţionalist Jobbik, acum în vârstă de 62 de ani, şi-a părăsit formațiunea la scurt timp după dezvăluiri. A fost membru al Parlamentului European între 2010 şi 2019.

Bela Kovacs a urmărit cazul de la Moscova, unde a fugit după procesul din 2020 în primă instanţă şi predă relaţii internaţionale, potrivit cotidianului Magyar Nemzet.

Foto: EPA

articolul original.

Mesaj lăsat de activiști la mormântul părinților lui Putin: „Fiul dumneavoastră ameninţă să arunce întreaga şcoală în aer! Luaţi măsuri!”

27 September 2022 at 20:17
image

Activiştii mişcării „Partidul morţilor”, axată pe acţiuni de protest prin manifestări artistice, au lăsat marţi un mesaj scris pe o foaie ruptă dintr-un caiet de elev la mormântul părinţilor preşedintelui rus Vladimir Putin, scrie publicația ucraineană Focus, citând presa rusă.

„Dragi părinţi! Fiul dumneavoastră se poartă urât! Absentează de la lecţiile de istorie, se bate cu colegii şi ameninţă să arunce întreaga şcoală în aer! Luaţi măsuri!”, scrie în mesajul lăsat la mormântul părinţilor lui Putin, care a devenit viral pe Telegram, potrivit Agerpres.

Someone left a note at the tombstone of Putin’s parents. „Dear parents, your son is misbehaving, skipping history lessons, fighting with his neighbors, threatening to blow up the whole schools. Please take necessary measures.” pic.twitter.com/jpYCP9aUc4

— Aleks (@alekstapinsh)
September 27, 2022

Părinţii liderului de la Kremlin – Vladimir Spiridinovici Putin şi Maria Şelomova (Putina) – au decedat în 1999, respectiv 1998, înainte ca fiul lor să devină preşedinte al Federației Ruse. Aceștia sunt îngropați în cimitirul Serafimovskoie din Sankt-Petersburg.

„Partidul Morţilor”, care a organizat şi înainte acţiuni artistice împotriva războiului, le recomandă ruşilor să nu se grăbească să adere la acest partid din cauza mobilizării anunţate în Rusia şi să facă tot posibilul să nu se lase încorporaţi pentru a fi trimişi să lupte în Ucraina.

Miercuri, 21 septembrie, când a decretat mobilizarea militară parțială în Rusia, Putin a ameninţat din nou cu un atac nuclear. Occidentul a denunţat aceste ameninţări ale Kremlinului, calificându-le drept iresponsabile, iar SUA au avertizat Rusia că vor exista „consecințe catastrofale”.

Foto: Profimedia Images

articolul original.

LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 216 | Centrala de la Zaporojie, vizată de noi atacuri. Explozii semnalate nu departe de reactoare

27 September 2022 at 19:49
image

Administrația prezidențială ucraineană a anunțat marți că cel puțin 11 civili au fost uciși și alți 18 au fost răniți în urma ultimelor bombardamente rusești asupra Harkovului. Tot marți, Agenția Internațională pentru Energie Atomică a transmis că centrala nucleară de la Zaporojie a fost vizată de noi atacuri. Două explozii au fost semnalate în apropierea unui canal ce transportă apă de la un rezervor către complexul de reactoare, pentru sistemul de răcire al centralei.

27 sept. - Acum 3 ore
27-09-2022

Separatiștii revendică victoria la referendumurile din teritoriile ucrainene ocupate

Autorităţile de ocupaţie proruse din regiunile ucrainene Zaporojie, Herson şi Luhansk au anunţat marţi seară victoria la referendumurile de „aderare” a acestor teritorii la Rusia, referendumuri denunţate ca ilegitime de Kiev şi de ţările occidentale, informează AFP, preluată de Agerpres.

Comisia electorală a regiunii Zaporojie a afirmat că 93,11% dintre alegători au votat pentru alipirea la Rusia, după numărarea a 100% din buletinele de vot, precizând totodată că este vorba deocamdată de rezultate preliminare.

La rândul său, administraţia prorusă de ocupaţie a regiunii Herson a afirmat pe Telegram că 87,05% dintre alegători au votat favorabil „aderării”, după numărarea a 100% din buletinele de vot.

Acestea sunt primele două regiuni ucrainene care au votat în favoarea anexării de către Rusia, de când a început ofensiva rusă în Ucraina, pe 24 februarie.

Ulterior, marţi seara şi în autoproclamata Republică Populară Luhansk (RPL), autorităţile proruse au revendicat victoria. Comisia electorală a acestei regiuni, citată de agenţiile ruse Ria Novosti şi Interfax, a anunţat că 98,42% dintre alegători au votat pentru „aderarea” la Rusia după numărarea tuturor buletinelor de vot.

În autointitulata Republică Populară Doneţk (RPD), la ora 19:30 GMT, după numărarea a 56,85% din buletinele de vot, votul favorabil era în proporţie de 94,75%, potrivit comisiei electorale regionale.

„Bine aţi venit acasă, în Rusia!”, a reacţionat rapid, pe Telegram, fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev.

27 sept. - Acum 3 ore
27-09-2022

Guvernator: 170 de kilometri de drumuri din regiunea Harkov, curățați de echipamentele militare distruse

Guvernatorul regional Oleg Sinegubov a anunțat luni că peste 170 de kilometri de drumuri din regiunea Harkov au fost curățați și reparați după lupte, informează The Kyiv Independent.

Sibegubov a precizat că resturile de echipamente militare distruse sunt scoase de pe drumurile din regiunea Harkov.

„Scopul nostru este de a restabili cât mai curând posibil siguranța și viața normală pentru locuitorii din așezările eliberate”, a scris guvernatorul regiunii Harkov, într-un mesaj publicat pe Telegram.

27 sept. - Acum 4 ore
27-09-2022

Centrala nucleară din Zaporojie a fost lovită din nou de obuze, anunță AIEA

Situl centralei nucleare din Zaporojie a fost afectat săptămâna aceasta de noi bombardamente și explozii, a anunțat Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) din cadrul ONU, potrivit BBC.

Experții ONU prezenți la centrală au raportat astăzi două explozii care au avut loc în apropierea unui canal ce transportă apă de la un rezervor către complexul de reactoare, pentru sistemul de răcire al centralei – un element esențial pentru securitatea nucleară.

Structurile și echipamentele centralei nu au fost avariate, dar ferestrele din sala turbinelor unui reactor au fost sparte, au precizat experții AIEA.

Luni, au avut loc bombardamente în apropierea stației de distribuție electrică a instalației, dar nu au fost raportate pagube. Și alte explozii au fost auzite, dar în zone aflate mai departe de centrală.

Cauzele exploziilor sunt investigate în prezent.

Directorul AIEA, Rafael Grossi, a declarat că incidentele arată că situația rămâne precară și că este nevoie de acțiuni imediate pentru a reduce riscul unui accident major la centrala ocupată de trupele ruse.

27 sept. - Acum 4 ore
27-09-2022

Pentagonul: Postura forțelor nucleare ale SUA nu s-a modificat din cauza amenințărilor Rusiei

În pofida amenințărilor Rusiei la adresa Ucrainei și a NATO cu privire la utilizarea armelor nucleare, Pentagonul nu a observat nicio schimbare care să-l determine să modifice postura forțelor nucleare americane, a declarat marți purtătorul de cuvânt al Pentagonului, potrivit Reuters.

„În mod evident, luăm în serios aceste amenințări. Dar în acest stadiu, nu am văzut nimic care să ne determine să ne adaptăm propria poziție nucleară în acest moment”, a spus generalul de brigadă Patrick Ryder, într-un briefing de presă.

Întrebat insistent dacă au existat noi mișcări ale forțelor nucleare rusești, Ryder a refuzat să detalieze, spunând doar că Statele Unite nu au „niciun motiv pentru a ne ajusta postura în acest stadiu”.

Fostul președinte și premier rus Dmitri Medvedev, un apropiat al președintelui Vladimir Putin, a schițat marți scenariul unui atac nuclear asupra Ucrainei, afirmând că alianța militară NATO condusă de SUA ar fi prea speriată de o “apocalipsă nucleară” pentru a intra direct în conflict, ca răspuns.

27 sept. - Acum 4 ore
27-09-2022

Ucrainenii pot folosi arme furnizate de SUA pentru a-și recâștiga teritoriul, afirmă Blinken

Secretarul american de stat Antony Blinken a promis că ucrainenii vor putea folosi armele furnizate de Statele Unite pentru a-și recâștiga teritoriul, inclusiv în regiunile care se așteaptă să fie anexate în curând de Rusia, informează CNN.

„Am fost la fel de clar că Ucraina are dreptul absolut de a se apăra pe întreg teritoriul său, inclusiv de a prelua înapoi teritoriul care a fost confiscat ilegal într-un fel sau altul de Rusia”, a declarat marți Blinken, în cadrul unei conferințe de presă.

El a adăugat că SUA nu vor recunoaște „niciodată” cele patru regiuni pe care Vladimir Putin ar putea să le anexeze în urma referendumurilor “false” organizate în aceste regiuni.

„Ucrainenii vor continua să facă ceea ce trebuie să facă pentru a recupera teritoriul care le-a fost luat. Vom continua să îi sprijinim în acest efort”, a punctat șeful diplomației americane.

27 sept. - Acum 4 ore
27-09-2022

Explozii raportate în centrul orașului Harkov

Martorii din Harkov susțin că mai mai multe explozii puternice s-au produs în apropiere de centrul orașului ucrainean, relatează CNN.

Șeful administrației regionale din Harkov, Oleh Synehubov, a scris pe Telegram: „Ocupanții au lovit la Harkovul”, fără a da alte detalii.

Primarul Ihor Terekov a spus că au avut loc trei explozii care au dus la întreruperea curentului electric în cel de-al doilea oraș ca mărime din Ucraina.

27 sept. - Acum 5 ore
27-09-2022

Blinken promite că Occidentul nu va recunoaște niciodată referendumurile de anexare

Secretarul de stat american Antony Blinken a promis marți că Occidentul nu va recunoaște niciodată anexarea de către Rusia a teritoriului ucrainean, pe care a calificat-o drept parte a unui „plan diabolic” al Moscovei, relatează AFP, potrivit The Guardian.

„Noi și multe alte țări am fost deja foarte clari. Nu vom recunoaște – de fapt, nu vom recunoaște niciodată – anexarea teritoriului ucrainean de către Rusia”, a declarat presei Blinken, în timp ce reprezentanții Kremlinului au început să revendice victoria în referendumurile din regiunile Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson.

Blinken reiterat anunțul făcut de președintele Joe Biden, potrivit căruia că Statele Unite „vor impune costuri suplimentare rapide și severe Rusiei” dacă va merge mai departe cu referendumurile.

Mai multe detalii: Blinken promite că Occidentul nu va recunoaște niciodată referendumurile de anexare: “Rusia e angajată într-un plan diabolic”

27 sept. - Acum 5 ore
27-09-2022

NATO avertizează Rusia că se va confrunta cu „consecințe grave” în cazul unui atac nuclear

Orice utilizare a armelor nucleare de către Rusia este inacceptabilă și ar avea consecințe grave, a anunțat marți NATO, după ce Dmitri Medvedev, un aliat al președintelui rus Vladimir Putin, a lansat un nou avertisment nuclear dur la adresa Ucrainei și a Occidentului, relatează Reuters.

„Orice utilizare a armelor nucleare este absolut inacceptabilă, va schimba total natura conflictului, iar Rusia trebuie să știe că un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie purtat niciodată”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

„Când vedem acest tip de retorică nucleară din nou și din nou din partea Rusiei, din partea președintelui Putin, este ceva pe care trebuie să-l luăm în serios – și, prin urmare, transmitem mesajul clar că acest lucru va avea consecințe grave pentru Rusia”, a precizat șeful NATO.

27 sept. - Acum 5 ore
27-09-2022

Statul-Major General al Ucrainei: Rușii au folosit dronele de peste 50 de ori în ultima zi

Statul-Major General al forțelor armate ucrainene a anunțat marți că trupele ruse au folosit dronele, inclusiv modelul iranian Shahed-136, de peste 50 de ori în ultimele 24 de ore, informează The Kyiv Independent.

Rușii au utilizat dronele pentru „a efectua recunoașteri, a ajusta focul și a lovi infrastructura civilă”, a precizat conducerea armatei ucrainene, în actualizarea zilnică a informațiilor operaționale despre invazia rusă.

Între timp, forțele ucrainene au respins încercările recente ale rușilor de a avansa în regiunea Donețk, în apropierea a zece localități, inclusiv spre orașele Soledar, Bahmut și Kamianka.

27 sept. - Acum 5 ore
27-09-2022

Președinta Georgiei denunță referendumurile din Ucraina ca fiind „complet inacceptabile”

Președinta Georgiei, Salome Zurabișvili, a descris așa-numitele referendumuri din părțile ocupate ale Ucrainei ca fiind un act cinic din partea Rusiei, care este „complet inacceptabil”, informează CNN.

Zurabișvili a cerut guvernului georgian să le „condamne categoric”.

Ea a făcut aceste declarații în timp ce vizita un memorial din capitala Tbilisi pentru cei care au murit în timpul conflictului din Abhazia, în urmă cu 29 de ani, când Georgia a pierdut controlul asupra acestui teritoriu în favoarea separatiștilor proruși abhazi.

„Știm ce sunt referendumurile atunci când sunt organizate pe teritoriul ocupat, în condiții de război”, a afirmat Zurabișvili.

„Aceasta este o acțiune extrem de cinică din partea Rusiei, care este complet inacceptabilă pentru noi, pentru lume și pentru oamenii civilizați”, a adăugat ea.

Declarațiile lui Zurabishvili vin în contextul în care guvernul georgian afirmă că numărul rușilor care trec pe teritoriul său aproape s-a dublat după anunțul privind mobilizarea făcut de președintele rus Vladimir Putin și că există cozi lungi de trafic la punctul de trecere a frontierei.

27 sept. - Acum 5 ore
27-09-2022

Pentagonul: Rusia folosește drone iraniene pentru atacuri și recunoaștere în Ucraina

Departamentul american al Apărării a confirmat că Rusia folosește în prezent drone de fabricație iraniană în Ucraina atât pentru atacuri, cât și pentru recunoaștere, relatează CNN.

„Cred că, din nou, este doar un indiciu al faptului că rușii folosesc o capacitate pe care știm că au căutat-o de la Iran și o folosesc așa cum au indicat că o vor face”, a declarat marți, în cadrul unei conferințe de presă, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, generalul de brigadă Pat Ryder.

Ryder nu a dorit să comenteze eficiența dronelor, dar a precizat că SUA consideră că informațiile potrivit cărora ucrainenii ar fi doborât unele dintre dronele iraniene sunt „credibile”.

Oficialii ucraineni au anunțat că au avut loc cinci atacuri cu aceste drone în Odesa în ultimele zile.

27 sept. - Acum 5 ore
27-09-2022

Casa Albă: SUA îi vor primi pe rușii care cer azil

Statele Unite îi vor primi rușii care cer azil din cauza războiului „nepopular” al președintelui Vladimir Putin, a declarat marți purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, potrivit Reuters.

„Credem că, indiferent de naționalitatea lor, pot solicita azil în Statele Unite și că cererea lor poate fi analizată de la caz la caz”, a spus ea.

Anterior în cursul zilei, fostul președinte și premier rus Dmitri Medvedev, un aliat al președintelui Putin, a lansat un nou avertisment nuclear dur la adresa Ucrainei și a Occidentului, în timp ce Rusia a început să facă publice rezultatele referendumurilor pe care le consideră un preludiu al anexării celor patru regiuni ucrainene.

27 sept. - Acum 6 ore
27-09-2022

Garda Națională a Ucrainei: 6 militari recent eliberați din captivitatea rusă au răni grave

Șeful departamentului medical al Gărzii Naționale a Ucrainei, Denys Trehub, afirmă că șase dintre cei 118 militari ai Gărzii Naționale eliberați din captivitatea rusă pe data de 21 septembrie „prezintă complicații” în urma unor răni provocate de explozii, sindrom post-contuzie și fracturi ale membrelor, scrie The Kyiv Independent.

Aceste persoane necesită „un tratament cuprinzător și pe termen lung”, a declarat luni Trehub.

Acesta mai susține că alți soldați din Garda Națională eliberați din captivitatea rusă au probleme de sănătate cauzate de „malnutriție”.

27 sept. - Acum 7 ore
27-09-2022

SUA vor propune în Consiliul de Securitate al ONU o rezoluție de condamnare a Rusiei în legătură cu referendumurile

Ambasadoarea SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, intenționează să introducă marți, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate, o rezoluție de condamnare a Rusiei în legătură cu așa-numitele referendumuri desfășurate în cele patru regiuni din Ucraina. Rezoluția urmează să sublinieze și că forul de securitate al ONU nu susține utilizarea forței pentru redesenarea granițelor, a declarat un oficial american pentru CNN.

Se așteaptă ca rezoluția – care va fi introdusă de SUA și Albania împreună – să fie în mare măsură simbolică, deoarece Rusia va dispune aproape sigur de dreptul său de veto.

În culise, diplomații americani vor discuta cu toate națiunile reprezentate în Consiliul de Securitate, inclusiv cu diplomații din China și India, în încercarea de a le convinge să voteze în favoarea textului, a precizat oficialul american.

Thomas-Greenfield va spune că Rusia intenționează să anexeze aceste regiuni în cadrul unui efort de a prelua cu forța teritoriul unei alte țări membre a Națiunilor Unite, lucru pe care Carta ONU a fost concepută să-l împiedice, potrivit oficialului american. Ambasadoarea le va cere membrilor Consiliului de Securitate să se alăture SUA pentru a face față în mod direct acestei provocări, a mai spus oficialul.

27 sept. - Acum 7 ore
27-09-2022

Zelenski anunță că a discutat cu șeful NATO despre continuarea ajutorului militar

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a discutat despre continuarea susținerii forțelor armate ucrainene de către statele membre NATO, în cadrul unei convorbiri telefonice cu secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, care a avut loc marți, informează Reuters.

Convorbirea telefonică a avut loc în urma referendumurilor organizate în cele patru regiuni ocupate cu privire la anexarea acestora de către Rusia. Zelenski i-a mulțumit lui Stoltenberg pentru condamnarea referendumurilor, pe care Ucraina și aliații săi occidentali le consideră procese “ilegale” și “false”.

„Am discutat despre evoluțiile actuale pe câmpul de luptă și despre sprijinul suplimentar al statelor membre ale Alianței pentru forțele armate ucrainene”, a precizat Zelenski.

27 sept. - Acum 7 ore
27-09-2022

Șeful NATO: „Referendumurile de fațadă” din Ucraina sunt „o încălcare flagrantă a dreptului internațional”

„Referendumurile de fațadă” din Ucraina reprezintă o „încălcare flagrantă a dreptului internațional”, a afirmat marți secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, potrivit CNN și Reuters.

„Referendumurile false organizate de Rusia nu au nicio legitimitate și reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internațional. Aceste teritorii sunt ale Ucrainei”, a scris șeful NATO, pe Twitter.

Stoltenberg a precizat că tocmai a vorbit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, pe care l-a asigurat „că aliații NATO sunt de neclintit în sprijinul [lor] pentru suveranitatea și dreptul la autoapărare al Ucrainei”.

Just spoke with President @ZelenskyyUa & made clear that #NATO Allies are unwavering in our support for #Ukraines sovereignty & right to self-defence. The sham referenda held by #Russia have no legitimacy & are a blatant violation of international law. These lands are Ukraine.

— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg)
September 27, 2022
27 sept. - Acum 8 ore
27-09-2022

Liderul separatist din Luhansk plănuiește o vizită imediată la Moscova pentru a cere aderarea la Rusia

Liderul autoproclamatei Republici Populare Luhansk, Leonid Pasechnik, a declarat că speră să se deplaseze la Moscova astăzi sau miercuri pentru a-i cere președintelui rus Vladimir Putin să accepte integrarea regiunii în componența Federației Ruse, informează CNN.

Potrivit declarațiilor preluate de Luhansk Media Center, Pasechnik a spus că a pregătit un apel către președintele Federației Ruse „pentru a examina, în conformitate cu procedura stabilită prin lege, problema intrării Republicii Populare Luhansk în (componența) Rusiei”.

„Sper din tot sufletul ca în viitorul apropiat, astăzi sau mâine, să merg la Moscova. Am pregătit un apel corespunzător către președintele Federației Ruse, Vladimir Vladimirovici Putin, cu solicitarea de a examina problema în conformitate cu procedura stabilită de legislația Federației Ruse privind intrarea Republicii Populare Luhansk în Rusia ca subiect al Federației Ruse”, a fost citat Pasechnik spunând.

Primele rezultate ale referendumurilor din Luhansk și din alte trei regiuni ocupate de forțele ruse arată majorități uriașe în favoarea aderării la Rusia, potrivit presei de stat ruse.

27 sept. - Acum 8 ore
27-09-2022

Parlamentul rus va dezbate pe 4 octombrie anexarea celor 4 regiuni ucrainene în care au fost organizate referendumuri

O ședință a Consiliului Federației Ruse, camera superioară a Parlamentului de la Moscova, pentru examinarea legilor privind aderarea noilor teritorii la Federația Rusă după finalizarea referendumurilor din regiunile ucrainene Luhansk, Donețk, Herson și Zaporojie, ar putea avea loc pe 4 octombrie, a anunțat, marți, președintele Consiliului Federației, Valentina Matvienko, citată de Interfax.ru.

„Presupun că mâine, poimâine – în zilele următoare vor fi făcute publice rezultatele referendumurilor. Suntem pregătiți, atâta timp cât nu văd nevoia de întâlniri neprogramate. Întâlnirea programată este pe 4 octombrie. Pe 4, dacă totul este confirmat și va merge bine, suntem gata să luăm în considerare (n.r. – legile privind anexarea noilor teritorii)”, a declarat Valentina Matvienko.

Mai multe detalii: Parlamentul de la Moscova va dezbate legile privind anexarea de noi teritorii la Federația Rusă pe 4 octombrie

27 sept. - Acum 8 ore
27-09-2022

Experți: Observatorii aduși de Rusia în cadrul referendumurilor încalcă numeroase principii internaționale

Străinii pe care presa rusă de stat îi citează în mod obișnuit ca fiind observatori internaționali la așa-numitele referendumuri din cele patru regiuni ale Ucrainei încalcă numeroase principii internaționale de observare a alegerilor și nu fac altceva decât „activism politic”, au declarat mai mulți experți în domeniu pentru CNN.

„Ceea ce fac ei nu este deloc observarea procesului electoral”, a declarat marți Anton Șekhovtsov, care scrie pentru Platforma Europeană pentru Alegeri Democratice (EPDE), un ONG susținut de Germania și Uniunea Europeană, pe tema observării alegerilor false. „Este o activitate politică care doar se deghizează în observare electorală”, a precizat expertul.

În ultima săptămână, agenția rusă de stat TASS a citat în mod regulat observațiile unor persoane pe care le numește observatori internaționali ca dovadă a faptului că așa-numitele referendumuri care au loc în părțile ocupate ale regiunilor ucrainene Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson sunt libere și corecte.

„Fiind aici, pot vedea cu ochii mei că oamenii votează în mod voluntar”, a declarat un director german din domeniul energiei, Stefan Schnaller, citat de TASS într-un articol publicat sâmbătă. Schnaller vorbea despre oamenii din regiunea ucraineană Zaporojie.

EPDE, care promovează cele mai bune practici de desfășurare a alegerilor și de monitorizare a alegerilor, afirmă că un observator electoral nu ar trebui niciodată să extrapoleze din experiența individuală cu privire la corectitudinea unui întreg proces electoral.

„Observatorii nu pot evalua corect alegerile atunci când nu sunt membri ai unei misiuni de observare pe termen lung și când fac declarații publice bazate doar pe propria lor observație limitată”, precizează ONG-ul.

27 sept. - Acum 9 ore
27-09-2022

Presa rusă anunță că 97% dintre locuitorii celor 4 regiuni ucrainene au votat în favoarea aderării la Rusia

Primele rezultate parțiale ale votului din cele patru regiuni ucrainene ocupate de trupele ruse și separatiste indică majorități covârșitoare de locuitori care au votat în favoarea “aderării” la Rusia, a anunțat marți agenția de presă de stat rusă RIA Novosti, după încheierea așa-numitelor referendumuri pe care Kievul și Occidentul le-au denunțat ca fiind o farsă, informează Reuters.

RIA precizează că numărătorile inițiale arată o majoritate de 96,97% a celor care au fost în favoarea aderării în regiunea Herson, pe baza a 14% din voturile numărate, și o majoritate de 98,19% în Zaporojie, pe baza a 18% din voturile numărate.

„Cu inițiativa de a organiza imediat referendumuri privind viitorul republicilor populare Donețk și Lugansk, al regiunilor Zaporojie și Herson, publicul s-a adresat autorităților lor. După cum au declarat reprezentanții regiunilor, aderarea la Rusia le-ar asigura teritoriul și ar restabili dreptatea istorică”, a mai scris RIA Novosti, în articolul despre primele rezultate parțiale, potrivit CNN.

Mai multe detalii: Moscova anunță rezultatele parțiale ale referendumurilor din Ucraina. Câți oameni au votat pentru anexarea a 15% din țară la Rusia

27 sept. - Acum 9 ore
27-09-2022

Liderul separatist din Donețk spune că „ne vom reunifica cu Rusia foarte curând”

Șeful autoproclamatei Republici Populare Donețk (RPD), Denis Pușilin, a declarat marți că se așteaptă ca regiunea ucraineană Donețk – din care mari porțiuni sunt încă controlate de guvernul ucrainean – să fie „reunită cu Rusia foarte curând”, informează CNN.

Declarația lui Denis Pușilin vine în ciuda faptului că, înainte de invazie, nicio regiune din Ucraina nu susținea unificarea cu Rusia.

Pușilin a declarat la televiziunea rusă de stat că se așteaptă la un rezultat preliminar al așa-numitului referendum – denunțat de către autoritățile de la Kiev și din Occident ca fiind o „farsă” ilegală, al cărei rezultat este prestabilit – încă de marți seara.

„Sunt sigur că ne vom reuni cu Rusia foarte curând, iar pentru noi este o întoarcere acasă”, a spus Pușilin. „Nu va trebui să așteptăm mult timp pentru rezultat. De fapt, astăzi va fi necesar doar să se adune [cifrele], spre seară, și apoi vor fi anunțate rezultatele preliminare”, a precizat liderul separatist.

Rezultate preliminare sunt așteptate marți și în regiunile ucrainene Luhansk, Herson și Zaporojie, potrivit autorităților susținute de Moscova care conduc teritoriile ocupate din aceste zone.

Petro Andriușcenko, consilier al primarului ucrainean din orașul ocupat Mariupol, aflat în exil, a descris ziua de marți drept ultima „zi de spectacole la «secțiile de votare»”.

27 sept. - Acum 9 ore
27-09-2022

Putin susține că referendumurile din Ucraina au ca scop „salvarea oamenilor” din cele 4 regiuni

Președintele Vladimir Putin a declarat că Rusia vrea să „salveze oamenii” din cele patru teritorii controlate de Moscova în Ucraina, în ultima zi de vot la referendumurile de anexare, pe care liderii occidentali le-au denunțat ca fiind procese de “fațadă”, relatează AFP, potrivit The Guardian.

Dacă zonele ocupate de trupele ruse și separatiste din regiunile Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson votează pentru aderarea la Rusia, atunci Moscova va putea revendica suveranitatea asupra a aproximativ 20% din teritoriul ucrainean, incluzând aici și Crimeea, peninsulă care a fost anexată încă din 2014.

„Salvarea oamenilor din toate teritoriile în care are loc acest referendum (…) este în centrul atenției întregii noastre societăți și a întregii țări”, a afirmat Putin, în timpul unei întâlniri televizate cu oficialii ruși.

27 sept. - Acum 10 ore
27-09-2022

Moscova anunță că nu va cere extrădarea rușilor care au fugit de frica mobilizării

Moscova a anunțat marţi că nu va solicita guvernelor străine extrădarea miilor de ruşi care au fugit din ţară pentru a scăpa de mobilizarea desfăşurată în prezent în Rusia pentru suplimentării trupelor pe frontul din Ucraina, scrie Agerpres citând AFP.

“Ministerul rus al Apărării, în cadrul mobilizării parţiale, nu a trimis, nu a pregătit şi nu va trimite cereri autorităţilor din Kazahstan, Georgia şi alte ţări cu privire la problema presupusei returnări forţate în Rusia a cetăţenilor ruşi care se află acolo”, a tansmis ministerul condus de Serghei Șoigu, într-un comunicat de presă.

Mai multe detalii: Rușii care au fugit în străinătate pentru a scăpa de înrolare vor putea rămâne acolo. Anunțul făcut de ministerul condus de Șoigu

27 sept. - Acum 10 ore
27-09-2022

11 civili au fost uciși, iar alți 18 au fost răniți în bombardamentele rusești asupra regiunii Harkov

Administrația prezidențială ucraineană a anunțat că cel puțin 11 civili au fost uciși și alți 18 au fost răniți în urma ultimelor bombardamente rusești, relatează Al Jazeera.

Un atac asupra orașului Pervomaiskyi din nord-estul regiunii Harkovv a ucis opt persoane, inclusiv un băiat de 15 ani, au percizat oficialii ucraineni.

Guvernatorul din Harkov, Oleg Sinegubov, a afirmat, în cadrul unor comentarii televizate, că „bombardamentele fără sens arată ca o încercare de a speria civilii”.

În regiunea estică Donețk, bombardamentele rușilor s-au concentrat asupra orașelor Kramatorsk, Sloviansk și Torețk, provocând trei morți și 13 răniți în 24 de ore.

Donețkul este una dintre cele patru regiuni în care autoritățile instalate de Moscova organizează referendumuri pentru ca aceste zone să devină parte a Rusiei.

27 sept. - Acum 10 ore
27-09-2022

Putin anunță că printre rușii înrolați în armată vor fi și fermieri

Vladimir Putin a semnalat marți, la o întâlnire cu oficialii, potențialele riscuri suplimentare pentru recolta din 2023, în condițiile în care lucrătorii agricoli vor fi și ei recrutați în cadrul mobilizării parțiale, transmite Reuters.

„Aș dori să mă adresez șefilor regionali și șefilor de întreprinderi agricole. În cadrul mobilizării parțiale sunt recrutați și lucrătorii agricoli. Familiile lor trebuie să fie sprijinite. Vă cer să acordați o atenție deosebită acestei probleme”, a declarat Putin în cadrul reuniunii televizate.

Mai multe detalii: Fermierii, printre rușii care vor fi înrolați în armată, în Ucraina, anunță Putin. „Familiile lor trebuie sprijinite”

27 sept. - Acum 10 ore
27-09-2022

Kremlinul: Teritoriile în care se țin referendumuri ar putea intra sub protecția nucleară a Rusiei

Referendumurile de anexare care se vor încheia marţi în patru zone din Ucraina controlate de Moscova vor avea „consecinţe” pentru aceste teritorii, în special în planul securităţii lor cu o posibilă protecţie nucleară, a transmis purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, potrivit agenției France Presse, citată de Agerpres.

„În aceste teritorii, vor exista schimbări cardinale din punct de vedere juridic, al dreptului internaţional şi din cauza tuturor consecinţelor respective (a măsurilor luate) pentru a asigura securitatea”, a declarat în faţa presei Dmitri Peskov.

„Sistemul nostru juridic va lua în considerare toate opţiunile şi, desigur, parlamentarii noştri, organele noastre executive şi echipele noastre juridice sunt pregătite”, a adăugat el.

Mai multe detalii: Dmitri Peskov: Referendumurile din Ucraina vor produce schimbări în aceste teritorii

27 sept. - Acum 10 ore
27-09-2022

Un nou sat din regiunea Harkov, eliberat de trupele ucrainene

Forțele armate ucrainene au eliberat și satul Kupiansk-Vuzlovy din regiunea Harkov, situat pe malul stâng al râului Oskil, a anunțat luni guvernatorul regional Oleg Sinegubov, informează The Kyiv Independent.

Aproximativ 6% din regiune a mai rămas sub controlul rușilor, potrivit lui Sinegubov.

Trupele ruse au ocupat satul în primele ore ale invaziei din 24 februarie și și-au menținut puternic pozițiile acolo, întrucât este unul dintre principalele noduri feroviare din regiunea Harkov, a precizat guvernatorul.

Trupele ruse continuă să bombardeze regiunea. În ultimele 24 de ore, bombardamentele rușilor au ucis nouă persoane și au rănit alte cinci.

27 sept. - Acum 10 ore
27-09-2022

UE anunță că îi va sancţiona pe organizatorii referendumurilor de anexare ale Rusiei în Ucraina

Uniunea Europeană (UE) consideră “referendumurile” de anexare organizate de către Rusia în Ucraina drept “ilegale”, iar toate persoanele care au participat la ele vor fi sancţionate, a anunțat marţi Peter Stano, un purtător de cuvânt al şefului diplomaţiei europene, Josep Borrell, citat de AFP.

“Vor exista consecinţe pentru toate persoanele care au luat parte la organizarea acestor referendumuri ilegale şi care le-au susţinut”, a afirmat Peter Stano, în conferinţa zilnică de presă, conform news.ro.

27 sept. - Acum 12 ore
27-09-2022

Forțele ucrainene continuă ofensiva la est de Izium

Armata ucraineană își continuă ofensiva împotriva forțelor ruse la est de Izium și a eliberat parțial satul Pisky-Radkivski, potrivit oficialilor ucraineni locali, citați de CNN.

„Satul Pisky-Radkivski (a doua ca mărime din comunitate, unde au trăit aproximativ 2.000 de oameni înainte de război), se află deja sub controlul Forțelor Armate ale Ucrainei”, a spus consiliul satului Borova pe pagina sa de Facebook.

Oficialii au spus că armata ucraineană „detectează în continuare grupuri de soldați ruși acolo” și este în proces de „deminare”.

27 sept. - Acum 13 ore
27-09-2022

Ieșirea din Enerhodar, blocată de forțele ruse

Trupele ruse le-au interzis locuitorilor din Enerhodar, regiunea Zaporojie, să părăsească orașul și îi amenință pe oamenii care au votat împotriva aderării la Rusiacu mobilizarea, a raportat marți Ministerul Apărării al Ucrainei, citat de Kyiv Independent.

„Ei îndreaptă armele spre oameni, le dau aceste «buletine» și spun exact ce căsuță să bifeze”, potrivit raportului ucrainean.

27 sept. - Acum 13 ore
27-09-2022

Un raport ONU descrie „situația gravă a drepturilor omului” în Ucraina

Biroul ONU pentru drepturile omului a transmis că invazia rusă în Ucrainei a provocat o situație îngrozitoare a drepturilor omului și a dus la o gamă largă de încălcări ale drepturilor, inclusiv crime extrajudiciare și tortură, care ar putea echivala cu crime de război, transmite The Guardian.

Reprezentanții OHCHR sunt îngrijorați în special de tortura și maltratarea deținuților din partea forțelor ruse și a grupurilor armate afiliate, dar au spus, în raport, că au existat încălcări ale drepturilor de către ambele părți.

OHCHR a mai spus că este „foarte îngrijorat” de „riscurile enorme” prezentate de ostilitățile din apropierea sau din centralele nucleare și a cerut măsuri imediate pentru demilitarizarea centralei nucleare Zaporojie,

27 sept. - Acum 14 ore
27-09-2022

Vedomosti: Dmitri Rogozin va fi numit la conducerea teritoriilor ucrainene ocupate

După referendumurile privind ”aderarea” la Rusia, Mosdova intenționează să creeze un nou district federal care va include peninsula Crimeea și toate teritoriile ucrainene ocupate din regiunile Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson, iar favorit pentru conducerea acestuia este Dmitri Rogozin, fostul șef al Roscosmos, potrivit ziarului financiar rus Vedomosti, care citează surse.

Una dintre surse a spus că o decizie în acest sens va fi luată în viitorul apropiat și „cel mai probabil va fi pozitivă”.

27 sept. - Acum 15 ore
27-09-2022

Trei drone iraniene, doborâte de Ucraina în regiunea Mikolaiv

Forțele aeriene ucrainene au transmis marți că apărarea sa aeriană a distrus trei drone iraniene Shahed-136 care au atacat regiunea Mikolaiv în această dimineață, potrivit Kyiv Independent.

27 sept. - Acum 15 ore
27-09-2022

Ucrainenii implicaţi în referendumurile pentru unirea cu Rusia vor fi acuzaţi de trădare, avertizează Kievul

Ucrainenii care ajută la desfăşurarea referendumurilor pentru unirea cu Rusia din teritoriile ocupate de forţele ruse vor fi acuzaţi de trădare, a avertizat consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak, citat marţi de Reuters.

”Avem liste cu numele persoanelor implicate într-un fel sau altul. Vorbim de sute de colaboratori. Ei vor fi urmăriţi penal pentru trădare. Pot fi condamnaţi la închisoare pe cel puţin cinci ani”, a spus Podoliak, pentru ziarul elvețian Blick.

Ucrainenii care au fost obligaţi să voteze nu vor fi pedepsiţi, a precizat Podoliak

27 sept. - Acum 15 ore
27-09-2022

Pierderile suferite de armata rusă în Ucraina, de la începutul războiului

Începând cu 24 februarie, Rusia a pierdut 57.750 de militari în Ucraina, a transmis marți Statul Major al Ucrainei. Rusia a pierdut și 2.306 tancuri, 4.881 de vehicule blindate de luptă, 3.730 de vehicule și rezervoare de combustibil, 1.378 de sisteme de artilerie, 331 de sisteme de lansare multiplă de rachete, 175 de sisteme de apărare aeriană, 261 de avioane, 2297 elicoptere, 2297. drone și 15 bărci.

27 sept. - Acum 15 ore
27-09-2022

Medvedev amenință din nou cu un atac nuclear asupra Ucrainei

Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a declarat marți că Rusia are dreptul să se apere cu arme nucleare dacă este împinsă dincolo de limitele sale și că acest lucru „cu siguranță nu este o cacealma”, transmite Reuters.

„Să ne imaginăm că Rusia este forțată să folosească cea mai înfricoșătoare armă împotriva regimului ucrainean care a comis un act de agresiune pe scară largă care este periculos pentru însăși existența statului nostru”, a spus Medvedev într-o postare pe Telegram.

„Cred că NATO nu ar interveni direct în conflict nici măcar în acest scenariu. Demagogii de peste ocean și din Europa nu vor muri într-o apocalipsă nucleară”, a scris Medvedev.

27 sept. - Acum 16 ore
27-09-2022

Bilanțul victimelor în urma atacurilor din Donețk și Harkov

Atacurile Rusiei din ultimele 24 de ore au ucis trei civili și au rănit alți 13 în regiunea Donețk, potrivit Kyiv Independent, care citează declarația lui Pavlo Kirilenko, guvernatorul regiunii.

Trupele ruse au bombardat, de asemenea, regiunea Harkov, omorând un civil și rănind cinci persoane, potrivit guvernatorului regiunii Harkiv, Oleh Siniehubov.

27 sept. - Acum 16 ore
27-09-2022

Statul Major al Ucraieni: părțile ocupate ale regiunii Herson au fost închise pentru intrare și ieșire

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a raportat marți că forțele de ocupație ruse au ”închis complet” părțile ocupate din regiunea de sud a Ucrainei Herson pentru intrare sau ieșire. Guvernul ucrainean a cerut anterior locuitorilor să se evacueze pe fondul contraofensivei Ucrainei în zonă.

27 sept. - Acum 16 ore
27-09-2022

Bombardamente în Zaporojie și Mikolaiv

Guvernatorul regiunii Zaporpjie Oleksandr Starukh, a transmis luni seară că forțele ruse au lansat rachete în orașul Zaporojie. Acesta a avertizat cu privire la atacuri repetate și a spus că informațiile despre victime și daune sunt încă în curs de stabilize, potrivit Kyiv Independent.

Tot luni seară, forțele ruse au bombardat Mikolaiv de două ori, a anunțat primarul Oleksandr Sienkevych, pe Telegram. Acesta a raportat că Rusia a lovit diferite zone ale orașului, distrugând o serie de locații civile, inclusiv clădiri rezidențiale și magazine, precum și rețeaua de alimentare cu apă.

27 sept. - Acum 17 ore
27-09-2022

Zelenski: Rusia a simţit că va pierde şi încearcă să întârzie acest moment

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a transmis în noaptea de luni spre marți că Rusia a simţit că va pierde şi încearcă ”să asigure ceva activitate pe front”, susţinând că noua mobilizare este o încercare ”de a le da comandanţilor de pe teren un flux continuu de «carne de tun»”.

”Încercările constante ale unei ofensive ruse în regiunea Doneţk vor rămâne cu siguranţă în istoria războaielor ca una dintre cele mai cinice crime împotriva propriilor soldaţi. Când vedem asta, când vedem aceste ofensive, suntem convinşi încă o dacă că mobilizarea rusă este o încercare directă de a le da comandanţilor de pe teren un flux continuu de «carne de tun». Nu există un alt scop al mobilizării ruse, pur şi simplu”, a susţinut Zelenski.

27 sept. - Acum 17 ore
27-09-2022

Putin ar putea anunța oficial ”aderarea” teritoriilor ucrainene vineri

Președintele Vladimir Putin este programat să se adreseze ambelor Camere ale parlamentului rus vineri, 30 septembrie, prilej cu care va anunța oficial aderarea la Rusia a Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie, a transmis Ministerul Britanic al Apărării, citat de The Guardian.

”Există o posibilitate realistă ca Putin să-și folosească discursul pentru a anunța oficial aderarea regiunilor ocupate ale Ucrainei la Federația Rusă. Referendumurile în desfășurare în aceste teritorii sunt programate să se încheie pe 27 septembrie”, au transmis oficialii britanici.

26 sept. - Ieri
26-09-2022

Departamentul de Stat al SUA: Nu există indicii că China se pregătește să sprijine invazia Rusiei în Ucraina

Departamentul de Stat al SUA a anunţat că nu a văzut niciun indiciu că China se pregătește să sprijine invazia președintelui rus Vladimir Putin în Ucraina sau să ajute Rusia să se sustragă sancțiunilor, relatează CNN.

„Analizăm fiecare informație pe care o avem”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price.

„Deocamdată nu am văzut nimic, cel puțin, care să indice faptul că Republica Populară Chineză adoptă o abordare diferită atunci când vine vorba de asistență în domeniul securității, atunci când vine vorba de eforturi pentru a ajuta în mod sistematic Rusia să se sustragă sancțiunilor”, a spus el.

26 sept. - Ieri
26-09-2022

SBU anunță că un soldat rus implicat în atrocitățile de la Bucha a fost luat prizonier

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) afirmă că un soldat rus luat prizonier în timpul luptelor din regiunea Herson în această lună are legătură cu una dintre atrocitățile comise la Bucha, în apropiere de Kiev, în luna martie, relatează CNN.

Într-un comunicat publicat luni, agenția de informații susține că soldatul luat prizonier „a deschis focul cu o mitralieră”, alături de alți militari ruși, “asupra unei mașini pe autostrada din apropierea satului Zdvîjivka, districtul Bucha” la începutul lunii martie.

„Șoferul a murit pe loc”, iar grupul de soldați ruși a îngropat apoi trupul victimei într-o pădure, precizează agenția ucraineană.

SBU menționează că trupul șoferului a fost exhumat și trimis pentru examinare medico-legală.

În acel moment, forțele ruse tocmai ocupaseră Bucha.

Respectivul soldatul rus a fost reținut în septembrie, în timpul luptelor din regiunea Herson, iar anchetatorii au dovedit implicarea acestuia în crima de la Bucha, mai susține SBU.

26 sept. - Ieri
26-09-2022

Ministerul Apărării de la Moscova susține că nu va restricționa circulația rușilor

Ministerul rus al Apărării a anunțat luni că nu va restricționa circulația cetățenilor ruși în urma mobilizării militare decretate de președintele Vladimir Putin, scrie Ukrainska Pravda.

„În contextul mobilizării parțiale în Federația Rusă, nu sunt așteptate restricții privind circulația cetățenilor”, a transmis ministerul condus de Serghei Șoigu, într-un mesaj publicat pe Telegram.

Mesajul nu precizează dacă este vorba despre circulația între entitățile constitutive ale Federației Ruse sau despre călătoriile în afara țării.

În același timp, presa rusă relatează că la granițe, unde s-au adunat acum mulți ruși, sunt tot mai frecvente cazurile în care polițiștii de frontieră refuză să le permită bărbaților eligibili pentru încorporare să părăsească țara.

26 sept. - Ieri
26-09-2022

Casa Albă: SUA sunt pregătite să impună „costuri economice severe” Rusiei dacă va merge mai departe cu anexarea

Statele Unite „nu vor recunoaște niciodată” teritoriul ocupat de Rusia ca fiind „altceva decât… parte a Ucrainei”, a anunțat luni Casa Albă, în contextul în care liderii separatiști din patru regiuni ucrainene desfășoară referendumuri privind alăturarea acestor zone la Federația Rusă, informează CNN.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a declarat, în cadrul unui briefing de presă de organizat luni, că „referendumurile de fațadă” reprezintă o „încălcare flagrantă a dreptului internațional”.

„Vom continua să lucrăm cu aliații și partenerii noștri pentru a trage Rusia la răspundere și pentru a sprijini Ucraina atât timp cât va fi nevoie”, a precizat Karine Jean-Pierre.

„În ceea ce privește ceea ce facem, suntem pregătiți să impunem costuri economice suplimentare rapide și severe Rusiei, împreună cu aliații și partenerii noștri, ca răspuns la aceste acțiuni pe care le vedem în prezent, dacă vor merge mai departe cu anexarea”, a mai spus ea.

„Veți auzi mai multe de la noi în zilele următoare în această privință”, a adăugat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe.

26 sept. - Ieri
26-09-2022

4 civili răniți în urma unui atac asupra orașului Kramatork

Un atac aerian rusesc efectuat luni asupra orașului Kramatorsk, din regiunea Donețk, a rănit patru persoane, informează The Kyiv Independent.

Primarul din Kramatorsk, Oleksandr Honcharenko, a anunțat că forțele ruse au lovit centrul orașului, avariind clădirile înalte. Edilul a precizat că una dintre persoanele rănite se află în stare gravă.

26 sept. - Ieri
26-09-2022

Presa rusă: O secție de votare din Luhansk a fost lovită de un bombardament ucrainean

Agenția rusă de stat TASS a anunțat luni că o școală din regiunea Luhansk, în estul Ucrainei, care era folosită ca secție de votare în cadrul așa-numitului referendum privind aderarea la Rusia, a fost lovită de un bombardament ucrainean, relatează CNN.

TASS a relatat că șase obuze au lovit școala din orașul Rubijne.

Autoritățile de la Kiev și din alte țări occidentale spun că referendumurile sunt o „impostură” al cărei rezultat a fost prestabilit și care se desfășoară adesea sub amenințarea armei. Observatorii internaționali și guvernul ucrainean și-au exprimat îngrijorări similare în 2014, când Rusia a anexat unilateral Crimeea după un referendum desfășurat în prezența trupelor ruse.

Marți este ultima zi în care se mai desfășoară votul la referendumurile organizate în părțile ocupate din cele patru regiuni ucrainene.

26 sept. - Ieri
26-09-2022

7 morți, în urma unui atac asupra orașului Pervomaiskîi din Harkov

Un atac aerian efectuat de forțele ruse în cursul după-amiezii de luni a ucis 7 persoane în orașul Pervomaiskîi, din regiunea Harkov, informează Ukrainska Pravda.

Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență din regiunea Harkov a precizat că un copil de 15 ani se numără printre persoanele ucise în atacul rușilor. Operațiunile de salvare sunt încă în curs de desfășurare.

Luni, orașele Pervomaiskîi și Kupiansk au fost din nou ținta atacurilor rusești. Forțele Moscovei au bombardat două așezări din aceste zone, inclusiv cu muniții cu dispersie, interzise, precum și cu artilerie grea.

În Kupiansk, clădirea unei biserici și un magazin cu o suprafață totală de 500 de metri pătrați au luat foc după ce au lovite de aceste muniții. O persoană a fost rănită.

articolul original.

Iahtul oligarhului rus Dmitri Pumpyansky, confiscat de Gibraltar, a fost vândut pentru 37,5 milioane de dolari

27 September 2022 at 19:45
image

Iahtul Axioma a fost scos la licitație după ce i-a fost confiscat de guvernul din Gibraltar oligarhului rus Dmitri Pumpyansky, în baza sancțiunilor occidentale impuse pe fondul războiului din Ucraina, relatează The Guardian.

Ambarcațiunea de lux a fost vândută unui cumpărător al cărui nume nu a fost dezvăluit, pentru suma de 37,5 milioane de dolari, aceasta fiind prima astfel de vânzare de când Rusia a declanșat invazia în Ucraina, la sfârșitul lunii februarie.

Iahtul este dotat cu o piscină, o sală de cinema 3D, o sală de sport, un jacuzzi și un spa complet echipat. El nu a fost însă vândut în beneficiul Ucrainei, ci pentru banca de investiții din SUA, JP Morgan, care susține că oligarhul rus îi datorează 20,5 milioane de euro.

Iahtul a fost confiscat de autoritățile din Gibraltar în martie, după o cerere de judecată din partea JP Morgan. Biroul Mareșalului Amiralității, o filială a curții supreme din Gibraltar, a supravegheat licitația sa în august, în cadrul căreia au fost depuse 63 de oferte.

Până în luna martie a acestui an, Dmitri Pumpyansky a fost proprietarul și președintele producătorului de țevi de oțel OAO TMK, furnizor al companiei energetice de stat ruse Gazprom.

Marea Britanie a impus sancțiuni pe numele lui Pumpyansky, în contextul războiului din Ucraina, precizând că miliardarul este unul dintre oligarhii „cei mai apropiați de Putin”. Averea sa este estimată la peste 1,9 miliarde de dolari. El a fost vizat și de sancțiunile UE și SUA.

Denumit inițial Piața Roșie, iahtul care i-a aparținut lui Pumpyansky a fost construit în 2013 de Dunya Yachts, în Turcia, iar de designul său s-a ocupat Alberto Pinto.

Ambarcațiunea de lux putea fi închiriată pentru 558.500 de dolari pe săptămână.

Foto: Twitter / Nexta

articolul original.

Blinken promite că Occidentul nu va recunoaște niciodată referendumurile de anexare: „Rusia e angajată într-un plan diabolic”

27 September 2022 at 19:05
image

Secretarul american de stat Antony Blinken a promis marți că Occidentul nu va recunoaște niciodată anexarea de către Rusia a teritoriului ucrainean, pe care a calificat-o drept parte a unui „plan diabolic" al Moscovei, relatează agenția France Presse, preluată de The Guardian.

„Noi și multe alte țări am fost deja foarte clari. Nu vom recunoaște – de fapt, nu vom recunoaște niciodată – anexarea teritoriului ucrainean de către Rusia”, a declarat presei Blinken, în timp ce reprezentanții Kremlinului au început să revendice victoria în referendumurile organizate în regiunile Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson.

Blinken a reiterat anunțul făcut de președintele Joe Biden, potrivit căruia Statele Unite „vor impune costuri suplimentare rapide și severe Rusiei” dacă Moscova va merge mai departe cu referendumurile.

„Este important să ne amintim ce se întâmplă aici. Rusia a invadat Ucraina, a ocupat teritorii și este angajată într-un plan diabolic într-o parte din teritoriile pe care le-a ocupat, de unde a îndepărtat populația locală”, a mai spus șeful diplomației americane.

Unele persoane sunt expulzate, iar altele „pur și simplu dispar”, a spus Blinken. „Apoi îi aduc cu autobuzul pe ruși, instalează guverne-marionetă, se angajează într-un referendum și manipulează (…) rezultatul pentru a pretinde apoi că teritoriul aparține Rusiei”, a adăugat acesta.

Moscova şi autorităţile separatiste din regiunile pe care le ocupă în Ucraina au anunțat marți că populația locală a sprijinit masiv, în proporție de peste 96%, aderarea acestor teritorii la Federația Rusă.

Avertismentul NATO

Orice utilizare a armelor nucleare de către Rusia este inacceptabilă și ar avea consecințe grave, a anunțat marți NATO, după ce fostul președinte și premier rus Dmitri Medvedev, un aliat al președintelui Vladimir Putin, a lansat un nou avertisment nuclear dur la adresa Ucrainei și a Occidentului, scrie Reuters.

„Orice utilizare a armelor nucleare este absolut inacceptabilă, va schimba total natura conflictului, iar Rusia trebuie să știe că un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie purtat niciodată”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

„Când vedem acest tip de retorică nucleară din nou și din nou din partea Rusiei, din partea președintelui Putin, este ceva pe care trebuie să-l luăm în serios și, prin urmare, transmitem mesajul clar că acest lucru va avea consecințe grave pentru Rusia”, a precizat șeful NATO.

Foto: EPA

articolul original.

Hotelul inspirat de Lună. Proiectul inedit ar putea fi construit în Dubai

27 September 2022 at 16:40
image

Echipa din spatele Moon World Resorts vrea să construiască o serie de hoteluri gigantice, asemănătoare cu o cupolă, care să semene cu Luna, în Dubai, relatează CNN.

Fiecare construcţie ar putea avea o înălțime de 224 de metri (735 de picioare) și o circumferință de 2.042 de picioare, în funcție de locație și de autorizațiile de planificare, iar sfera va reda o imagine cât mai fidelă a Lunii.

Antreprenorul canadian Michael R. Henderson, cofondator al Moon World Resorts, a declarat pentru CNN Travel că Luna este un „brand recognoscibil”. „Șapte miliarde și jumătate de oameni o cunosc, toată lumea o iubește”, spune el.

Potrivit lui Henderson, fiecare Moon World Resort va fi „o stațiune foarte luxoasă și contemporană, complet integrată, cu o mulțime de componente în interior deja cunoscute” – restaurante, spa, fiecare zonă cu o tentă lunară.

Reprezentările artistice au în vedere interioare în stil navă spațială și divertisment tematic – inclusiv ceea ce Henderson preconizează ca fiind punctul culminant al atracției, o experiență care reproduce cum este să mergi pe Lună.

„Vă vom oferi posibilitatea, în timpul vieții dumneavoastră, de a merge pe ceea ce veți crede că este suprafața lunară”, spune Henderson.

Moon World Resorts lucrează la acest proiect de două decenii.

Investiţia într-un resort se ridică la 5 miliarde de dolari

Obiectivul pe termen lung este de a construi patru resorturi Moon, unul în America de Nord, unul în Europa, unul în Orientul Mijlociu și Africa de Nord și unul în Asia.

Emiratele Arabe Unite, în special Dubaiul, au fost desemnate de companie ca fiind „pe primul loc” pentru deschiderea primei stațiuni Moon World. Henderson spune că acest lucru se datorează faptului că Emiratele Arabe Unite sunt „foarte populare pentru turiști” și găzduiesc „o mulțime de proiecte de infrastructură”.

Potrivit lui Henderson, înscrierea pentru a merge pe „suprafața lunară” a stațiunii îi va costa pe oaspeți 500 de dolari.

Acesta prevede că prima stațiune Moon World Resort se va deschide în 2027, după o investiţie de 5 miliarde de dolari.

Foto: Moon World Resorts Inc.

articolul original.

După decretarea mobilizării, numărul rușilor care au intrat în țările UE a crescut cu 30%, anunță Frontex

27 September 2022 at 16:34
image

Numărul rușilor care intră în Uniunea Europeană a crescut în urma mobilizării parțiale ordonate de Moscova, iar trecerile ilegale s-ar putea înmulți și ele în cazul în care Rusia decide să-și închidă granițele pentru potențialii recruți, a anunțat marți agenția de frontieră a blocului comunitar, Frontex, potrivit Reuters.

„În ultima săptămână, aproape 66.000 de cetățeni ruși au intrat în UE, mai mult cu 30% față de săptămâna precedentă. Majoritatea au ajuns în Finlanda și Estonia”, a transmis Frontex, într-un comunicat de presă.

Numai în ultimele patru zile, 30.000 de cetățeni ruși au sosit în Finlanda, potrivit comunicatului.

„Frontex estimează că trecerile ilegale ale frontierei ar putea crește dacă Federația Rusă decide să închidă granița pentru potențialii recruți”, a mai anunțat agenția UE.

O altă destinație a rușilor care fug de încorporare o reprezintă fostele republici sovietice din Asia Centrală şi Caucaz.

Kazahstanul a anunțat anterior că 98.000 de ruși au intrat în țară, după anunțul făcut de Vladimir Putin privind mobilizarea militară parțială, notează Sky News.

Imaginile apărute recent pe rețelele de socializare arată cozile de zeci de kilometri de mașini spre punctul de frontieră Verkhnii Lars, din Osetia de Nord, cu Georgia, iar autoritățile ruse au decis să deschidă aici un birou de înrolare.

De altfel, cozile uriașe de mașini se văd chiar din satelit, după cum arată imaginile surprinse de compania americană Maxar Technologies.

Foto: EPA

articolul original.

„Oamenii nu dau doi bani pe lupta cu fascismul, vor să știe cum trec iarna”. Cum a câștigat Giorgia Meloni alegerile din Italia și de ce viitorul țării pare sumbru

27 September 2022 at 16:00
image

Partidul extremist postfascist Frații Italiei a câștigat alegerile de duminică, beneficiind de votul de protest al italienilor dezamăgiți de clasa politică. Însă viitoarea prim-ministră Giorgia Meloni se va confrunta cu dificultăți în tentativa de a livra soluțiile atât de simple pe care le-a promis, într-un context economic dificil, cu o țară fracturată între nord și sud și o coaliție de dreapta eterogenă, spune într-un interviu pentru Libertatea profesorul italian Franco Pavoncello.

„Alegătorii au încercat totul, iar acum au ajuns la ultima variantă posibilă: «Ce poate fi mai rău?»”, spune Franco Pavoncello, profesor de științe politice la Universitatea John Cabot din Roma, explicând succesul partidului extremist Frații Italiei (FdI), care a adunat duminică 26% din voturi în alegerile legislative anticipate.

Italia se află, de altfel, la al doilea vot de protest, după ce în 2018, alegerile au fost câștigate de populiștii din Mișcarea 5 Stele (M5S), care au format un guvern cu extremiștii antimigrație din Liga lui Matteo Salvini.

Guvernul cu pricina a dezamăgit și s-a destrămat. Apoi, la guvernare a venit și stânga. În cele din urmă, al treilea cabinet rezultat din scrutinul de acum patru ani, cel condus de economistul Mario Draghi, s-a prăbușit și el în vară, un scenariu dezamăgitor pentru mulți alegători, dar aproape banal pentru instabilitatea politică italiană.

„Deci mai întâi au votat pentru M5S, apoi pentru Liga. Acum au votat pentru FdI. Și să nu uităm că aproape 40% dintre italieni nu au mers la vot – este cel mai mare absenteism din istoria republicii”, spune Pavoncello, care transmite astfel dezgustul italienilor față de clasa politică ce a dominat ultimele decenii.

Contextul votului a părut destul de clar pentru mulți analiști, deși, aparent, nu și pentru toate partidele politice din Italia.

Mulți oameni sunt nemulțumiți de guvernanți. Și au încercat să găsească un partid care va schimba lucrurile. Țara este încremenită de ceva vreme. Venitul familiilor este mai mic decât era în urmă cu 20 de ani. Multor oameni le este greu să supraviețuiască.

Profesorul Franco Pavoncello:

Principalul partid de opoziție, Partidul Democrat (PD), nu a înțeles însă exact prioritățile alegătorilor.

„În campanie, stânga a vorbit despre faptul că luptă cu Meloni și cu fascismul. Dar oamenilor nu le pasă de lupta cu fascismul, le pasă de viața lor, de inflație, de cum vor trece peste iarnă, de cum vom ține companiile în viață fără gaze”, spune Pavoncello, cu referire la criza pe care o traversează nu doar Peninsula, ci întreaga Europă, pe fondul războiului din Ucraina.

„Dacă ești într-o campanie electorală și în loc să vorbești despre aceste lucruri, vorbești despre fascism, oamenii te vor ignora”, concluzionează el.

PD a reușit să adune în cele din urmă doar 19% din voturi.

De fapt, FdI a câștigat și în raport cu partenerii de coaliție – spre exemplu, partidul Liga, al lui Matteo Salvini, care până acum un an-doi se afla în top în sondajele de opinie.

„Oamenii au fost dezamăgiți de faptul că Salvini nu a vorbit despre lucrurile importante. El vorbește încă despre migranții ilegali, dar oamenii nu dau doi bani pe migrație, sunt îngrijorați de electricitate, de facturi, de război, de supraviețuire, nu le pasă de imigranți acum”, spune profesorul.

Frații Italiei au mai beneficiat de avantajul de a fi singurul partid parlamentar aflat în opoziție, în afara coaliției conduse de Draghi, dar și de contextul tensionat generat de războiul din Ucraina.

Apoi, toate grupările din defuncta coaliție de guvernare, condusă de tehnocratul Mario Draghi, au devenit vulnerabile din simplul fapt că au colaborat cu UE. „Din momentul în care te-ai aliat cu UE, ai devenit foarte vulnerabil în fața acestui vot de protest în care se propun soluții imediate. Chiar dacă soluțiile nu sunt posibile”, spune profesorul.

„În același timp, fără război, aceste alegeri nu ar fi avut loc”, adaugă Pavoncello. „Lumea s-a speriat”, explică profesorul.

Nu în ultimul rând, explică el, „politicienii trebuie să știe să mobilizeze alegătorii. Trebuie să înțeleagă ce se întâmplă în mintea oamenilor”. Liderul PD Enrico Letta nu a fost însă capabil, nici Salvini nu a fost capabil, crede profesorul.

Iar Meloni și FdI, observă el, au avut toate răspunsurile corecte, „au spus că suntem suverani, că vom avea grijă de italieni, că UE nu ne dă suficienți bani, că vom renegocia PNRR-ul”.

Problemele lui Meloni

Pentru Giorgia Meloni, problemele abia încep însă. În primul rând, ea va trebui să conviețuiască cu doi lideri cu viziuni diferite din propria coaliție – Matteo Salvini și Silvio Berlusconi, care nu s-au descurcat deloc bine în alegeri.

Liga lui Salvini nu a reușit să treacă de pragul de 9%, jumătate din scorul obținut în 2018, pierzând numeroase voturi în favoarea lui Meloni. Chiar poziția de lider a lui Salvini este pusă sub semnul întrebării. Forza Italia, gruparea lui Berlusconi, a adunat și ea în jur de 8%, de asemenea sub scorul din 2018.

„FdI au câștigat mult, dar partidele din alianță au pierdut mult. Practic, totul a fost câștigat de Meloni. Întrebarea este: va fi guvernul stabil?”, se întreabă Pavoncello. O problemă, spune el, este formarea guvernului.

„Cine vor fi noii miniștri? Meloni și partidul ei nu au fost într-o poziție de a guverna, nu cunosc structura statului, nu au legături cu jucătorii-cheie de pe scena internațională. Sunt outsideri. Au o experiență limitată”, spune profesorul.

Apoi, diferendele dintre partidele din coaliție sunt multe.

Salvini și Meloni au viziuni diferite. Meloni este adepta unui stat centralizat. Salvini vrea autonomie regională în nord. Există multe divergențe și nu e clar cum vor fi rezolvate. Guvernatorii din nord vor milita în continuare pentru autonomie. Ca partid postfascist, autonomia este ultimul lucru pe care FdI și-l dorește.

Profesorul Franco Pavoncello:

Viziunile economice diferite din coaliția lui Meloni sunt și ele vitale. Salvini vrea să cheltuie mulți bani, să acumuleze datorii – lucru care îngrijorează Europa -, iar Meloni, care va ocupa fotoliul de prim-ministru, pare mai reticentă.

Chestiunea economică este în mod special una complicată pentru Italia. „Problema este că țara a fost profund îndatorată de 50 de ani încoace. Nimic nu se poate face. Vorbim despre 50 de ani cu o datorie mai mare de 100% din PIB. Țara face eforturi să respire, se sufocă”, spune profesorul.

Banii primiți de Italia din fondul de redresare COVID (PNRR) reprezintă o gură de oxigen pentru economie. În schimbul lor, premierul Mario Draghi a început o serie de reforme considerate necesare de mulți economiști. Rămâne de văzut dacă acestea vor fi întrerupte.

„Draghi a susținut competiția, spre exemplu. Dar multe categorii profesionale din Italia au interesele comerciale protejate. Spre exemplu, taximetriștii. Sau complexele de pe plaje. Acestea fac mulți bani și au controlul asupra plajelor garantat. Când deranjezi aceste interese, începi să deranjezi mulți oameni”, spune profesorul.

Comentatorii au sugerat în ultimele săptămâni că Meloni a semnalat o continuitate a reformelor începute de Draghi.

Rămâne de văzut și cum va împăca Meloni interesele divergente dintre Nord și Sud.

Important de subliniat este faptul că, în vreme ce dreapta s-a impus în nord, alegerile din toate regiunile sudului au fost câștigate de M5S. Formațiunea populistă și-a dezamăgit mulți dintre alegătorii câștigați în 2018, dar a avut un atu puternic în acest scrutin: venitul cetățenesc.

Este vorba despre o sumă de 700 de euro alocată de stat gospodăriilor care trăiesc în sărăcie, principala politică aplicată de M5S în timpul guvernării, în mod deosebit populară în regiunile din sud, care sunt și principalele beneficiare.

„Țara”, observă Pavoncello, „este la fel de divizată ca întotdeauna”.

Venitul cetățenesc ar putea fi un punct important de dispută. FdI au promis că îl vor elimina, dar rămâne de văzut cum vor face acest lucru.

La fel de multe necunoscute rămân și în privința celorlalte promisiuni și soluții imediate propuse de Meloni: renegocierea PNRR-ului, spre exemplu.

„Va fi capabilă să o facă? Probabil că nu”, spune Pavoncello.

„Riscul este că va eșua, va pierde banii din PNRR, panica piețelor se va accelera și de data aceasta chiar vom intra în incapacitate de plată. Apoi îl vor chema pe Draghi iarăși”, concluzionează el.

„Interesant este că de fiecare dată când Italia a fost în criză, au chemat pe cineva, precum (Mario) Monti sau Draghi. Acum l-au chemat, însă nici nu l-au lăsat să termine. Mai avea șase luni”, spune profesorul.

Cine este, de fapt, Meloni

Intrată în politică într-un partid postfascist care a suferit mai multe transformări, Meloni a cunoscut o ascensiune fulminantă în ultimii ani (în 2018, ea aduna doar 4%, puțin chiar și pentru un partid de extremă dreapta). Succesul ei s-a construit pe criza de credibilitate a adversarilor de stânga și a partenerilor de dreapta.

În ciuda eforturilor sale de a-și îndulci discursul, Meloni este cunoscută pentru pozițiile sale dure, conservatoare, care limitează drepturile comunității LGBT sau drepturile femeilor.

În afara Italiei, ea și-a exprimat sprijinul atât pentru NATO, cât și pentru Ucraina – o poziție care diferă drastic de cea a aliaților săi din coaliție, Salvini și Berlusconi.

Presa străină s-a concentrat destul de mult pe pericolul revenirii fascismului la putere în Italia. Analiștii au atras atenția asupra unei potențiale alianțe a euroscepticilor.

În Italia, analiza pare a fi ceva mai nuanțată. „Avem aceste partid la putere. Nu sunt fasciști, dar unele valori vin din această zonă. Sunt suveraniști, naționaliști, «Italia pe primul loc», un pic ca dreapta trumpistă”, spune Pavoncello.

Profesorul respinge, spre exemplu, comparația cu Marine Le Pen, șefa Adunării Naționale, care a obținut un scor istoric în finala prezidențială de anul acesta, după ce în ultimii ani și-a moderat discursul naționalist și xenofob. „Au ceva în comun, dar nu se plac foarte mult. Marine Le Pen este diferită. Ea reprezintă dreapta laică etatistă. Meloni este dreapta religioasă. Din acest punct de vedere nu se înțeleg”, spune el.

Pavoncello nu crede nici într-o alianță strânsă cu Viktor Orban, deși unele interese în Europa coincid. Premierul maghiar s-a grăbit, de altfel, să o felicite pe Meloni după victorie.

„Nu cred că va sări în brațele lui Orban. Este o atlantistă, susține legăturile cu SUA. Dar este eurosceptică. Deci asta rămâne de văzut. Îl va aduce, spre exemplu, în guvern pe Giulio Tremonti? Care este împotriva globalizării și a Europei? El a fost ministrul de finanțe în timpul lui Berlusconi, când țara s-a prăbușit”, spune profesorul.

În același timp, spune Pavoncello, chiar Berlusconi este în mod paradoxal cel care ar putea juca un rol stabilizator pentru cursul european al coaliției.

„Meloni este într-o alianță cu Berlusconi, care nu este interesant să sfideze Europa și care nu este interesant de Orban. A și spus-o: «Europa pe care o vrem nu este cea a lui Orban». Deci va trebui să fie atentă. A câștigat mult, dar depinde de aceste partide, altfel nu are majoritatea”, spune profesorul.

„În cele din urmă, nu este vorba despre ceea ce crede «noua Meloni». E vorba despre ce va putea face. Și cum va putea justifica eventualele eșecuri”, spune Pavoncello.

„Stânga a intrat în război fără arme”

Problema lipsei de credibilitate a clasei politice italiene este adâncită de situația proastă în care se află grupările de centru-stânga.

„Stânga trebuie să se reorganizeze. Unul dintre motivele pentru care au pierdut este că nu s-au aliat. Au mers la război fără arme și au fost uciși”, spune Pavoncello.

La finalul unei campanii eșuate, în care a vorbit mai mult despre pericolul Meloni decât despre soluțiile pe care le poate oferi partidul său, șeful PD, Enrico Leta, a anunțat că nu își va mai prelungi mandatul la conducere.

M5S, cealaltă grupare importantă care va rămâne în opoziție, s-a descurcat bine în sud. Dar arma lui Giuseppe Conte, fostul premier și liderul partidului, a fost una singură: venitul cetățenesc. M5S a militat în campanie pe ideea că va fi singurul partid care va proteja acest venit.

Mulți analiști au observat că venitul a ajutat multe familii aflate în sărăcie, în același timp, aproape toate vocile au fost de acord că instrumentul trebuie cumva reformat, pentru a evita abuzurile. „E o nebunie. Pentru că oamenii preferă să nu mai muncească, primesc mai mulți bani dacă nu muncesc”, spune Pavoncello.

Iar în final, toate lucrurile sunt complicate de războiul care pare fără sfârșit în Ucraina.

Fără război, Italia era într-o perioadă bună. Economia explodase. Războiul ne-a făcut viața mult mai grea. Și nu știm cum se va termina. Cred că înainte de a fi mai bine, va fi mai rău. Dar s-ar putea să fie mai rău și să nu fie mai bine deloc.

Profesorul Franco Pavoncello concluzionează:
articolul original.

Meta a destructurat o vastă rețea rusă de dezinformare despre războiul din Ucraina. Peste 1.600 de conturi de Facebook, blocate

27 September 2022 at 15:30
image

O vastă reţea de dezinformare despre războiul dus de Rusia în Ucraina, care a vizat mediul online din cele mai importante țări europene, a fost destructurată, a anunțat marți Meta, compania care deține Facebook şi Instagram, potrivit agenției France Presse, citată de Agerpres.

Operaţiunea rusă a început în mai şi a vizat în principal Germania, dar şi Franţa, Italia, Marea Britanie și Ucraina, a explicat David Agranovich, un reprezentant al Meta, în cadrul unei discuţii cu jurnaliştii.

În centrul operaţiunii se aflau circa 60 de site-uri care imitau site-urile unor publicații extrem de cunoscute, printre care ziarele germane Spiegel şi Bild, cotidianul englez The Guardian sau agenţia italiană de presă ANSA.

Reţeaua rusă posta acolo articole care criticau Ucraina şi pe refugiaţii ucraineni sau susţineau Rusia, după care le distribuia pe YouTube, Facebook, Instagram, Telegram, Twitter sau pe site-uri de petiţii online.

Meta a deschis o anchetă după ce unii jurnalişti de investigaţie au început să pună la îndoială autenticitatea acestor site-uri.

„Probabil este vorba de cea mai importantă şi mai complexă operaţiune de origine rusească pe care am întrerupt-o de la începutul războiului din Ucraina”, existând „o combinaţie cu adevărat neobişnuită de sofisticare şi de forţă brută”, a precizat Agranovich.

Pe de o parte, imitarea unor site-uri existente în mai multe limbi a necesitat „o investiţie tehnică şi lingvistică importantă”, a arătat reprezentantul Meta. Pe de altă parte, răspândirea de articole pe reţelele de socializare s-a făcut în special prin achiziţia de publicitate sau de conturi false care nu au avut mare succes, fiind adesea detectate automat de sistemele de alertă ale Meta.

În total, compania californiană a blocat 1.633 de conturi, 793 de pagini şi un grup pe Facebook, precum şi 29 de conturi pe Instagram.

Foto: Profimedia Images

articolul original.

Shakira, trimisă în judecată pentru fraudă fiscală de 14,5 milioane de euro

27 September 2022 at 12:56
image

Ana Duro, șefa instanței de fond și instrucție a Tribunalului Esplugues de Llobregat (Barcelona) a confirmat, marți, 27 septembrie, că va sta pe banca acuzaților pentru fraudă fiscală. Judecătorul a precizat că „nu există niciun fel de apel” împotriva acestei decizii, așa că următorul pas va fi stabilirea unei date pentru audiere. 

Procuratura solicită o pedeapsă de opt ani și două luni pentru fraudarea Trezoreriei cu 14,5 milioane de euro între 2012 și 2014, prin evitarea plății impozitului pe venit și a impozitului pe avere. Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, ministerul public solicită plata unei amenzi de 23,7 milioane.

Parchetul arată că infracțiunile sunt deosebit de grave pentru că Shakira a folosit firme din paradisuri fiscale pentru a-și ascunde veniturile.

Cântăreața a respins până acum un acord de soluționare a cazului, însă negocierile dintre Parchet și artista sud-americană sunt deschise până în ziua procesului.

„Ordinul de trimitere a Shakirei în judecată este doar un alt pas în orice procedură de acest gen. Situația nu s-a schimbat și totul continuă normal. Apărarea juridică își va face treaba prezentând argumentele scrise la momentul potrivit”, au transmis avocații artistei, printr-un comunicat, preluat de Reuters..

Shakira susține că acuzațiile autorităților spaniole sunt „false” și a adăugat că acesta și-a plătit datoriile.

Recent, cântăreața a recunoscut că trece „printr-un moment incredibil de greu” după despărțirea de fotbalistul spaniol Gerard Pique, 35 de ani.

Shakira și fotbalistul Barcelonei, care formau un cuplu din 2010, au împreună au doi copii, Sasha, 7 ani, și Milan, 9 ani, Cei doi au confirmat despărțirea în luna iunie. Ei nu erau căsătoriți, pentru că artista nu și-a dorit să facă acest pas.

Foto: EPA

articolul original.

Refugiații veniți din Ucraina au contribuit la creșterea populației Germaniei până la cel mai înalt nivel înregistrat vreodată

27 September 2022 at 12:38
image

Peste 84 de milioane de oameni trăiesc în prezent, în Germania, cel mai populat stat al Uniunii Europene, potrivit datelor publicate de Oficiul Federal de Statistică. Este cel mai înalt nivel al populației germane înregistrat vreodată, creștere la care a contribuit sosirea refugiaților ucraineni în ultimele luni, relatează Reuters.

Oficiul Federal de Statistică arată, într-un raport publicat marți, 27 septembrie, că populația Germaniei a crescut cu 1%, cu 843.000 de persoane, în prima jumătate a acestui an, perioadă în care a fost înregistrată o imigrație netă de 750.000 de oameni din Ucraina. Spre comparație, pe tot parcursul anului 2021, populația țării a crescut cu 0,1%.

De asemenea, instituția precizează că populația feminină a Germaniei a crescut cu 1,2%, iar cea masculină, cu 0,8%, ceea ce sugerează că refugiații ucraineni au fost în special femei și copii, bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani avânt interdicția de a pleca din țară.

Germania este o țară atractivă pentru migranți, chiar dinainte ca statul să înceapă să primească refugiați ucraineni, grație veniturilor, cererii de forță de muncă și unei politici de imigrație relativ deschisă.

În același timp, Germania are una dintre cele mai scăzute rate de fertilitate din lume și o populație foarte îmbătrânită.

Creșteri similare ale populației au fost înregistrate în total de trei ori de la reunificarea Germaniei și în toate cazurile au avut legătură cu sosirea unui val de refugiați, amintește sursa citată.

Numărul de locuitori ai țării a crescut cu 700.000 în 1992 odată cu sosirea celor care și-au părăsit țara în contextul războiului din fosta Iugoslavie, iar în 2015, Germania a primit aproape un milion de refugiați din Orientul Mijlociu.

Foto: EPA

articolul original.
❌