ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 1 February 2023Ultimele Stiri

Un șofer român de TIR care mergea la 15 metri în urma camionului din față, oprit și amendat, pe o autostradă din Germania

1 February 2023 at 07:44
image

Un șofer român de TIR a plătit o amendă de 150 de euro pe autostrada 94 din Germania, luni, după ce polițiștii l-au surprins conducând la 15 metri distanță de camionul din fața lui, scrie site-ul regional de știri Innsalzach24.

Legea cere în Germania o distanță minimă de 50 de metri până la vehiculul din față pentru vehicule cu masa mai mare de 3,5 tone, pentru trafic intens pe autostrăzi, de la o viteză mai mare de 50 km/h.
Luni, 30 ianuarie, în jurul orei 16.30, un șofer profesionist de 46 de ani din România nu a respectat acest regulament, la volanul camionului său articulat. Românul era în drum spre München, la Heldenstein.

Distanța până la camionul din față a fost de numai 15 metri. Șoferul a fost scos din trafic de oficialii de la poliția de autostrăzi Mühldorf, instruit și sancționat cu o amendă pentru abaterea sa. Legea spune că pentru contravenția sa, amenda este de 149 de euro.

articolul original.

Echipă de jurnaliști cehi, atacată de ruși, lângă Bahmut: „Două obuze au aterizat la 20 de metri de noi”

1 February 2023 at 07:35
image

„Între Soledar și Bahmut, după ce am fost urmăriți de o dronă rusească, două obuze au aterizat la doar 20 de metri de noi”, a relatat Andreas Papadopoulos, corespondent al postului public Česká Televize (CT) pe frontul din Ucraina, informează Blesk. Incidentul s-a consumat pe 26 ianuarie, iar echipa a scăpat teafără.

„O crimă”, a scris Papadopoulos, pe Twitter, în condițiile în care echipa CT purta pieptarele care evidențiau că este vorba de jurnaliști.

„La mai puțin de cinci minute de la înregistrarea acestui videoclip, o dronă a zburat peste noi, iar în alte cinci minute, rușii au început să ne bombardeze de pe partea opusă a dealului. Două lovituri au aterizat la 20 de metri de noi, deși suntem marcați vizibil ca presă”, a afirmat Andreas Papadopoulos.

Necelých pět minut po nahrání tohoto videa nad námi přeletěl dron, za dalších pět nás rusové z protější strany kopce začali ostřelovat. Dvě rány dopadly 20 metrů od nás, přestože jsme viditelně označení jako press. Zločin. pic.twitter.com/dg6ekBTX8U

— Andreas Papadopulos (@andreas_ppdp)
January 26, 2023

„Orașul este în prezent înconjurat de trupe rusești. Nori de fum se ridică pe întregul orizont de la căderea obuzelor de artilerie sau de la tirurile de mortiere și lansatoarele de rachete”, a descris Papadopoulos situația de lângă Bahmut într-un videoclip, în timp ce împușcăturile răsunau.

Ještě jedna sekvence z odjezdu z místa: https://t.co/SQL2qzRgTv pic.twitter.com/NdAy4Urxkg

— Andreas Papadopulos (@andreas_ppdp)
January 26, 2023

Potrivit lui Papadopoulos, înainte să fie atacați, el și echipa lui filmaseră un cimitir plin de morminte nemarcate. 

Cazul a fost listat și pe site-ul organizației Reporteri Fără Frontiere. Jurnalistul, cameramanul Jan Bradáč, și asistenta lor ucraineană, Anastasia Juk, nu au fost răniți.

articolul original.

Statele UE cer Bruxelles-ului să nu mai dea speranțe „nerealiste” Ucrainei cu privire la o aderare rapidă

1 February 2023 at 07:20
image

În urma declarațiilor optimiste auzite în ultimele luni, unii oficiali de la Kiev au ajuns să creadă că Ucraina ar putea adera în doar doi ani la UE. Scenariul este imposibil, spun pentru Financial Times mai mulți diplomați europeni, care vor ca oficialii ucraineni să înțeleagă că, în ciuda bunăvoinței, procesul de aderare va fi unul dificil și îndelungat.

Statele membre UE au avertizat Bruxelles-ul să nu ofere Ucrainei speranțe „nerealiste” în legătură cu o aderare rapidă la blocul comunitar, la summitul care va avea loc pe 3 febuarie la Kiev.

Reuniunea din Ucraina îi va oferi președintelui Volodimir Zelenski posibilitatea de a pleda pentru aderarea țării sale la UE, în fața președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen și a președintelui Consiliului European Charles Michel.

Zelenski vrea, de asemenea, să îi convingă pe europeni să adopte un mecanism legal de urmărire penală a rușilor pentru crime de război și să accepte utilizarea activelor rusești înghețate pentru a finanța reconstrucția Ucrainei.

Mai mulți diplomați de rang înalt din capitalele UE sunt îngrijorați însă de faptul că așteptările imposibile ale Ucrainei – inclusiv aderarea la UE până în 2026 – au fost încurajate, în loc să fie temperate, de către înalții oficiali de la Bruxelles.

„Niciun lider politic nu vrea să fie de partea greșită a istoriei. Nimeni nu vrea să fie acuzat că nu a făcut suficient”, a declarat un diplomat de rang înalt din UE, pentru Financial Times.

„Așa că li se spune că totul este posibil”, a adăugat el.

Premierul ucrainean așteaptă o aderare în doi ani

În semn de răspuns la invazia Rusiei din februarie anul trecut, UE s-a grăbit să sprijine Ucraina prin pachete militare, umanitare și financiare, inclusiv prin sancțiuni împotriva Rusiei care au afectat și economiile statelor membre.

De asemenea, blocul comunitar a luat măsura fără precedent de a acorda Ucrainei statutul de candidat oficial la aderare, în ciuda faptului că această țară nu îndeplinește cerințele standard.

Însă în timp ce unele state membre din Europa Centrală și de Est au susținut solicitările Ucrainei, alte capitale din nord și vest și-au exprimat îngrijorarea cu privire la dificultățile integrării unei țări cu o populația mare și săracă și cu un vast sector agricol.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a fost deosebit de precaut în ceea ce privește viteza aderării Ucrainei, avertizând în luna mai, înainte ca țara să devină oficial candidată, că procesul ar putea dura „câteva decenii”. 

Liderii instituțiilor UE au adoptat însă un ton ceva mai optimist. Președinta Comisiei Europene a declarat, cu ocazia unei vizite la Kiev, în septembrie, că „procesul de aderare este pe drumul cel bun”. „Este impresionant să vedem viteza, determinarea și precizia cu care progresați”, a adăugat ea.

Președintele Consiliului European, Michel, a declarat și el în această lună că UE trebuie să facă toate eforturile pentru a transforma promisiunea față de Ucraina în realitate, „cât mai repede posibil”. „Ucraina este UE și UE este Ucraina”, a declarat el în fața parlamentului ucrainean.

Această retorică a creat așteptări la Kiev, unde unii oficiali au semnalat deja o posibilă aderare rapidă în bloc. Prim-ministrul ucrainean Denis Șmihal a declarat, spre exemplu, că are în vedere un calendar de doi ani.

„Există riscul ca retorica să se ciocnească de realitate”

Sub acoperirea anonimatului, politicienii europeni care au vorbit cu Financial Times au temperat optimismul.

„Nu va exista o cale rapidă de aderare a Ucrainei la UE”, a declarat un al doilea diplomat UE. „Există riscul ca retorica să se ciocnească de realitate”, a observat el.

Mai mulți oficiali din statele membre au declarat pentru cotidianul financiar că executivul UE trebuie să clarifice Ucrainei faptul că există obstacole uriașe înainte de începerea negocierilor oficiale de aderare, care pot dura, la rândul lor, un deceniu sau mai mult.

„Acest decalaj (între promisiuni și realitate) a crescut de ceva timp. Și ajungem în punctul în care este prea mare”, a declarat un al treilea diplomat al UE.

„Ei par să creadă că pot deveni membri chiar mâine. Și, în mod evident, nu este cazul”, a explicat acesta.

Summitul de la Kiev presupune întâlniri ale comisarilor europeni cu membrii guvernului ucrainean și discuții ale lui von der Leyen și Michel – care reprezintă statele membre – cu Zelenski.

Discuțiile de la Kiev vor sublinia necesitatea continuării reformelor, abordând, de asemenea, cooperarea economică și reducerea barierelor comerciale cu UE.

Și unii oficiali europeni se tem că promisiunile acestora vor merge prea departe.

„Von der Leyen și Michel s-ar putea să se întreacă, în dorința de a fi unul mai proucrainean decât celălalt”, a declarat unul dintre diplomații UE.

articolul original.

Iulia Timoșcenko, deputat și fost premier ucrainean, pe plajă în Dubai, în plin război cu Rusia: „Mi s-a făcut dor de nepoți”

1 February 2023 at 07:03

Iulia Timoșcenko, 62 de ani, deputată, lideră a partidului Batkivșina și fostă prim-ministră a Ucrainei (2005, 2007-2010), a petrecut primele săptămâni din ianuarie în Dubai, Emiratele Arabe Unite, arată o investigație publicată de Ukrainska Pravda. Politiciana a explicat, într-un interviu pentru CH Media, preluat de Blick, că și-a vizitat fiica și nepoții.

În investigația „Batalionul Dubai. Cine se ascunde în Golful Persic” se arată că Iulia Timoșenko a petrecut mai mult timp la hotelul de cinci stele „Kempinski”, de pe insula Palm Jumeirah.

Iulia Timoșcenko, deputat și fost premier ucrainean, pe plajă în Dubai, în plin război cu Rusia: „Mi s-a făcut dor de nepoți”
Iulia Timosenko, pe plaja exclusivistă din Dubai

Jurnaliștii au surprins-o pe Timoșenko și pe soțul acesteia pe plaja privată închisă a hotelului, pe 5 ianuarie. După ce a sesizat că este filmată, deputata a părăsit plaja de lux.

Ziarul Ukrainska Pravda scrie că politicana s-ar fi întors la Kiev la cinci zile după interacțiunea cu ziariștii.

Mai mulți oameni de afaceri au explicat că familia fiicei lui Timoșenko s-a mutat în Dubai chiar înainte de începerea invaziei la scară largă din 24 februarie.

În ianuarie 2022, Iulia Timoșenko a petrecut aproape o lună în Emiratele Arabe Unite.

„Da, asta e slăbiciunea mea umană!”

„Fiica mea și cei trei nepoți ai mei locuiesc în Dubai. S-au mutat acolo înainte de a începe războiul. Poate că a fost slăbiciunea mea umană, dar mi-a fost foarte dor de fiica mea și de nepoții mei”, a declarat Timoșenko, pentru presa elvețiană.

Membră a Parlamentului de la Kiev și șefă a unui partid de opoziție, Timoșenko a condus de două ori guvernul de la Kiev, sub președintele Viktor Iușcenko.

Ea fost închisă aproape de doi ani și jumătate, pentru abuz financiar, în timpul regimului Ianukovici. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a descris detenția lui Timoșenko drept „arbitrară și ilegală”. 

După protestele de pe Maidan, din 2014, parlamentul ucrainean a modificat un articol din codul penal al Ucrainei, astfel încât infracțiunile pentru care Timoșenko fusese condamnată să nu mai fie urmărite penal. Politiciana a fost atunci eliberată.

Ea a candidat și la alegerile prezidențiale din 2019, dar a fost învinsă de actualul președinte Volodimir Zelenski, 45 de ani. 

Iulia Timoșcenko, deputat și fost premier ucrainean, pe plajă în Dubai, în plin război cu Rusia: „Mi s-a făcut dor de nepoți”
Timoșenko și Putin, în 2008, când cei doi erau premierii Ucrainei și Rusiei

Ce spune despre Putin

„Mitul conform căruia armata rusă este a doua cea mai puternică din lume a fost spulberat. La fel ca mitul politic conform căruia Rusia este o superputere”, a declarat Timoșenko, în presa elvețiană. Ea crede că o înfrângere a Rusiei e „inevitabilă”.

„Unii politicieni și experți spun că Putin este nebun sau bolnav și că asta îl motivează. Nu împărtășesc această părere“, adaugă deputata.

Scopul lui Putin nu a fost Crimeea sau Donbasul. Nici măcar Ucraina. Scopul lui este puterea. În toată lumea, nu numai în Rusia. El vrea să submineze supremația occidentală în lume. Ucraina este doar începutul.

Iulia Timoșenko:

Cine face parte din „Batalionul Dubai”

Potrivit Ukrainska Pravda, mai mulți oameni de afaceri bogați și politicieni ucraineni locuiesc la Dubai, pe fondul războiului pe scară largă declanșat de Rusia:

  • oligarhul Valeri Horoșkovski, fost conducător al SBU, Serviciul ucrainean de Securitate
  • omul de afaceri Vilen Șatvorian, un apropiat de fostul ministru de interne Arsen Avakov:
  • deputații Natalia Korolevska și soțul ei, Iuri Solod și deputatul Vadim Stolar s-au mutat deja în Dubai;
  • deputatul Suto Mamoian vine adesea în vizită;
  • prezentatorul TV Savik Șuster.

Anul trecut, Ukrainska Pravda a scris despre „Batalionul Monaco“, oameni de afaceri și politicieni ucraineni care huzureau pe Coasta de Azur, pe fondul războiului pe scară largă declanșat de Rusia. Aluzia amară era la sacrificiul soldaților din Batalionul Azov.

articolul original.

Un bodyguard român a bătut clienții unui club din Austria cu o bară de inox de 11 kg. Pe unul l-a lovit de nouă ori

1 February 2023 at 06:48
image

Înregistrările video tulburătoare ale încăierării masive din clubul B1 din Rossau, Innsbruck, au făcut ocolul rețelelor de socializare în seara evenimentelor. Bătaia pe care un bodyguard i-a dat-o cu o bară de inox unei persoane implicate în scandal a fost de-a dreptul traumatizantă pentru privitori. Românul a apărut marți în instanță și a spus că are remușcări. A fost condamnat la doi ani de închisoare.

Ciocnirea violentă dintre un grup de oaspeți revoltați și personalul de securitate al clubului B1 a ajuns în fața judecătorilor austrieci și, scrie Mein Bezirk, se cunoaște primul verdict. 13 persoane implicate în încăierarea din septembrie 2022 au trebuit să răspundă în fața judecătorilor.

Principalul învinuit din sala de judecată, care era plină de numeroși avocați ai apărării, a fost românul care a bătut cu brutalitate cel puțin o persoană implicată în încăierare, de mai multe ori, cu o bară de inox de 11 kg.

El a mărturisit totul în instanță, dar a negat acuzația de vătămare corporală intenționată. Frica și numărul mare al celor care au atacat agenții de pază au fost declanșatorii actului său violent. „Când văd acum imaginile, a spus el privind înregistrările video, nu mă recunosc”. Românul n-are vreo pregătire de bodyguard, ci doar un fizic impunător.

Judecătorii au decis că el e vinovat de vătămare corporală gravă intenționată, folosind suportul din oțel inoxidabil de unsprezece kilograme, și nu au luat în calcul autoapărarea. Faptul că învinuitul a mărturisit și că nu avea antecedente penale a fost considerat un factor atenuant.

Românul a fost condamnat la doi ani de închisoare, 18 luni din pedeapsă e condiționată, și 1.440 de euro amendă. În plus, trebuie să plătească despăgubiri pentru durere și suferință în valoare totală de 2.500 de euro, pentru trei persoane.

Pe 18 septembrie 2022, în jurul orei 12.00, a avut loc o ceartă între trei oaspeți și cinci membri ai echipei de securitate într-un club de noapte din Innsbruck. Au fost implicate 8 persoane cu vârste cuprinse între 17 și 49 de ani, cei trei agresori atacând personalul de securitate cu gratii grele de fier, era raportul inițial al poliției austriece.

O persoană a fost grav rănită și șapte persoane au fost rănite în grade mai mici în altercație. Aceștia au fost duși la clinica Innsbruck, de către serviciile de urgență.

După cum arată videoclipurile care au circulat pe rețelele de socializare, în imaginile înregistrărilor disponibile nu cei trei oaspeți aveau bare de fier, ci cel puțin unul dintre cei cinci angajați de securitate.

Angajatul văzut pe imagini, românul condamnat marți, lovește de nouă ori o persoană întinsă la pământ. Videoclipurile mai arată că angajații de la securitate sunt loviți și ei cu picioarele și asupra lor sunt aruncate piese de mobilier.

Deoarece imaginile nu surprind momentul începutului scandalului, nu s-a putut stabili dacă bările de fier au fost mai întâi în posesia oaspeților.

articolul original.

Sălaj – Fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat

1 February 2023 at 06:29
image

Datele provizorii privind Recensământul Populației și Locuințelor, runda 2021 au fost făcute publice, marţi, de către Direcţia Judeţeană de Statistică Sălaj, în cadrul şedinţei Comisiei județene pentru recensământul populației și locuințelor.

Rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor runda 2021 (RPL2021) arată o populație rezidentă a județului Sălaj de 212.224 persoane, în scădere cu 12.160 locuitori față de recensământul precedent (octombrie 2011). Majoritatea populației rezidente este de sex feminin (108.563 persoane, reprezentând 51,2%) și trăiește în mediul rural (130.098 persoane, reprezentând 61,3%).
Din punctul de vedere al mărimii populaţiei rezidente, judeţul Sălaj se situează pe locul 40 în ierarhia judeţelor.

Fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat, vârsta medie a populației rezidente pentru județul Sălaj crescând la 42,2 ani (față de 40,9 ani la RPL2011).
Referitor la municipii, orașe și comune, în cadrul județului Sălaj, localitățile care au câștigat cel mai mare număr de locuitori între cele două recensăminte, sunt comuna Crişeni care a ajuns la o populație de 3326 persoane (cu 685 persoane mai mult decât în 2011), comuna Hereclean cu o populație rezidentă de 3941 persoane (cu 366 persoane mai mult decât în 2011) și comuna Românaşi cu o populație rezidentă de 3118 persoane (cu 224 persoane mai mult decât în 2011). Ierarhia se modifică puţin dacă ne referim la creșteri în valori relative. Astfel, comunele Crişeni şi Hereclean care au crescut cu 25,9% respectiv cu 10,2% față de 2011 sunt urmate de comuna Dragu cu o creştere de 9,3%(+132 persoane).

Localitățile din județul nostru cu cele mai mari scăderi în valori relative înregistrate în decursul ultimului deceniu sunt comunele Şimişna (-833 locuitori, –24,5% față de populația din 2011) și Sălăţig (-2404 locuitori, –17,5% față de populația din 2011).
Comuna cea mai mică din județ este comuna Zalha cu 767 locuitori (în scădere față de RPL2011 când s-au recenzat 864 locuitori). Cea mai mare comună din județ este comuna Crasna (6024 locuitori) care a scăzut față de RPL2011 cu 461 persoane.

Din cele 3 oraşe ale judeţului, Orașul Cehu Silvaniei este orașul cel mai mic (6369 locuitori față de 7214 locuitori în 2011). Cel mai mare oraș din județ, conform rezultatelor provizorii ale RPL2021, este Şimleu Silvaniei cu 13948 locuitori. Municipiul Zalău, reședință a județului Sălaj, are o populație rezidentă de 52132 persoane, mai mică decât în urmă cu zece ani, cu 4070 persoane.

Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 194808 persoane (din totalul celor 212224 persoane care formează populația rezidentă a județului Sălaj). S-au declarat români 136552 persoane (70,1%). Populația de etnie maghiară ȋnregistrată la recensământ a fost de 40554 persoane(20,8%); numărul celor care s-au declarat romi a fost de 16706 persoane(8,6%); populaţia slovacă ȋnregistrată a fost de 760 persoane(0,4%).

Structura confesională a fost declarată de 193414 persoane din totalul populației rezidente a județului Sălaj și arată că 65,2% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă; 17,8% s-au declarat de religie reformată, 6,2% de religie penticostală; 4,1% de religie baptistă; 2,5% de religie greco-catolică.

Din totalul populației rezidente a județului Sălaj, 46,0% au nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional, învățământ complementar sau de ucenici), 42,2% nivel scăzut (preșcolar, primar, gimnazial sau fără școală absolvită) și 11,8% nivel superior.
Populația activă1 a județului Sălaj este de 86430 persoane, fiind compusă din 82012 persoane ocupate și din 4418 șomeri. Populația inactivă cuprinde 125794 persoane din care pensionarii reprezintă 41,4%, iar elevii și studenții aproape o treime (31,8%).

Datele complete și finale vor fi făcute publice, etapizat, în perioada mai-decembrie 2023. RPL 2021 a fost al 13-lea recensământ din istorie și primul din România organizat integral în format digital.

articolul original.

100 de medici fac scut în jurul doctoriței de la Oncologie: Au fost gesturi mici de recunoștință, nu șpagă! / CE au răspuns judecătorii

1 February 2023 at 04:27

96 de medici care lucrează la Spitalul Județean de Urgență Suceava au semnat un memoriu de susținere a medicului acuzat că a primit mită de la 62 de pacienți.

În documentul transmis Curții de Apel Suceava, aceștia arată că primirea de daruri de la pacienți nu reprezintă luare de mită atunci doctorul nu condiționează actul medical. O astfel de percepție, ilegală, nu doar imorală, a dus la perpetuarea cutumei plicului în sistemul medical, au răspuns judecătorii.

Informația apare în motivarea hotărârii, comunicată marți, la solicitarea Libertatea, de către Curtea de Apel Suceava. Memoriul a fost înaintat de avocații doctoriței instanței de apel chiar înainte de judecarea contestației, programată pe 26 ianuarie.

Anca Dumitrovici Ababneh fusese arestată de Tribunalul Suceava pentru luare de mită în formă continuată pe 20 ianuarie. 

„Eventualele daruri din partea pacienţilor, dacă într-adevăr acestea există, ar putea reprezenta doar un mic gest de recunoştinţă din partea acestora, luând în considerare efortul şi seriozitatea depuse în salvarea vieţilor lor. Nu credem că poate fi vorba de luare de mită sau primire de foloase necuvenite”, se arată în memoriul semnat de cei 96 de medici.

Judecători: Opinia medicilor din apel este contrară legii

Argumentul medicilor de la Suceava a fost criticat de cei doi judecători de drepturi și libertăți ai Curții de Apel Suceava, care au judecat contestația. Magistrații au subliniat că medicii din sistemul de sănătate public sunt retribuiți lunar cu un salariu asigurat de la bugetul de stat, astfel încât nu trebuie recompensați suplimentar de pacient.

Mai mult, instanța a subliniat că faţă de alte categorii de funcţionari publici, medicul din sistemul de sănătate public poate obţine venituri suplimentare din derularea unor activităţi profesionale şi în sistemul de sănătate privat.

„O astfel de opinie este contrară legii penale, aşa cum s-a arătat în considerentele prezentei încheieri, astfel încât orice pacient care oferă bani sau cadouri medicilor din sistemul medical de stat, în legătură cu asistenţa medicală primită, se expun pe ei înşişi răspunderii penale pentru infracţiunea de dare de mită. În mod similar, medicii din sistemul public de stat care primesc de la pacienţi bani sau cadouri, ca o recompensă pentru asistenţa medicală acordată pacienţilor, se expun răspunderii penale pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită”, a argumentat instanța de apel.

Șpagă dublă de la un pacient cu două forme de cancer, refuzuri formale, spun anchetatorii Potrivit datelor din dosar, Anca Dumitrovici Ababneh avea venituri lunare de aproximativ 5.000 de euro.

În ziua perchezițiilor, în biroul șefei Secției Oncologie, procurorii au găsit 2.150 de lei şi 100 de euro.

Inițiatorul memoriului: „Nu ne dăm cu părerea cu privire la faptele judecate”

 

Cel care a inițiat scrisoarea de susținere a medicului Anca Dumitrovici Ababneh este chirurgul plastician Mircea Dinu Bordiniuc. Contactat de Libertatea, acesta și-a explicat inițiativa.

„Memoriul nostru a avut doar rolul de a susține că, din câte știm noi, colegii săi, doamna doctor s-a ocupat profesionist de pacienții săi și nu a pretins nimic în schimbul activității sale. Nu ne dăm cu părerea cu privire la faptele judecate, luarea de mită este o infracțiune și considerăm că medicii nu trebuie să condiționeze în niciun fel actul medical. Demersul nostru a fost doar o susținere profesională și am dorit ca doamna doctor să fie lăsată să fie judecată la domiciliu, ceea ce s-a și întâmplat, din fericire”, a declarat medicul Bordiniuc. 

Acesta a completat, afirmând că în memoriu au spus doar că „nu credem că doamna doctor a solicitat ceva de la pacienții săi”.

„Eu unul nu primesc atenții, nu pot însă vorbi în numele altor persoane”, a conchis doctorul Bordiniuc.

Medicii care își desfășoară activitatea în spitalele de stat sunt funcționari publici.

Potrivit Statutului funcţionarilor publici, reglementat prin Legea nr. 188/1999, „funcționarilor publici le este interzis să solicite sau să accepte, direct sau indirect, pentru ei sau pentru alţii, în considerarea funcţiei lor publice, daruri sau alte avantaje”.

image

Urmărește-ne și pe Google News

articolul original.

Veste pentru mii de oameni: Ar putea primi mai mulți bani în fiecare lună, CINE sunt beneficiarii

1 February 2023 at 04:12

Marți, 31 ianuarie, Parlamentul și-a reluat activitatea, pe agenda deputaților și senatorilor aflându-se o lungă listă de prevederi legislative care ar putea în curând să devină legi.

Printre propunerile legislative se numără și  dublarea alocațiilor pentru susținerea familiei cât și cele pentru familiile monoparentale.

Această propunere legislativă a fost deja adoptată tacit de către Senat, iar acum urmează să primească votul decisiv la Camera Deputaților.

Propunerea stabilește dublarea acestui ajutor financiar de care beneficiază familiile cu venituri reduse care au în îngrijire unul sau mai mulți copii.

Proiectul mai stabilește și majorarea pragurilor veniturilor unei familii de la care este acordată alocația pentru susținerea familiei.

Sumele pe care aceste familii le vor primi

Familiile cu un venit net mediu lunar pe membru de familie de până la 0,8 ISR (indicatorul social de referință), adică 420,4 lei (față de 210,2 lei/ 0,4 ISR, ca acum), vor primi următoarele valori majorate ale alocației:

-0,3280 ISR/ 172,36 lei pentru familia cu un copil – față de 0,1640 ISR/ 86,18 lei;

-0,6560 ISR/ 344,73 lei pentru familia cu doi copii – față de 0,3280 ISR/ 172,36 lei;

-0,9840 ISR/ 517,1 lei pentru familia cu trei copii – față de 0,4920 ISR/ 258,55 lei;

-1,3120 ISR/ 689,46 lei pentru familia cu patru copii şi mai mulţi – față de 0,6560 ISR/ 344,73 lei.

De acest tip de alocație vor beneficia și familiile cu un venit net mediu lunar pe membru de familie între 0,8 ISR și 1,6 ISR, adică între 420,4 și 840,8 lei (față de 0,40 ISR/ 210,2 lei și 1,06 ISR/ 557 lei), astfel:

-0,3 ISR/ 157,65 lei pentru familia cu un copil – față de 0,15 ISR/ 78,83 lei;

-0,6 ISR/ 315,3 lei pentru familia cu un copii – față de 0,3 ISR/ 157,65 lei;

-0,9 ISR/ 472,95 lei pentru familia cu doi copii – față de 0,45 ISR/ 236,48 lei;

-1,2 ISR/ 630,6 lei pentru familia cu patru copii şi mai mulţi – față de 0,6 ISR/ 315,3 lei.

Alocațiile pentru familiile monoparentale

 

Pe de altă parte, și persoanele singure (necăsătorite, văduve, divorțate etc.) cu un venit net mediu lunar pe de până la 0,80 ISR, adică 420,4 lei (față de 0,4 ISR/ 210,2 lei, ca acum), vor putea primi o alocație de:

-0,428 ISR/ 224,91 lei pentru familia cu un copil – față de 0,214 ISR/ 112,46 lei;

-0,856 ISR/ 449,83 lei pentru familia cu doi copii – față de 0,428 ISR/ 224,91 lei;

-1,284 ISR/ 674,74 lei pentru familia cu trei copii – față de 0,642 ISR/ 337,37 lei;

-1,712 ISR/ 899,66 lei pentru familia cu patru copii şi mai mulţi – față de 0,856 ISR/ 449,83 lei.

În fine, familiile monoparentale cu un venit net lunar peste 0,8 ISR şi până la 1,6 ISR, adică între 420,4 și 840,8 lei (față de 0,40 ISR/ 210,2 lei și 1,06 ISR/ 557 lei), vor primi alocație, astfel:

-0,408 ISR/ 214,4 lei pentru familia cu un copil – față de 0,204 ISR/ 107,2 lei;

-0,816 ISR/ 428,81 lei pentru familia cu doi copii – față de 0,408 ISR/ 214,4 lei;

-1,224 ISR/ 643,21 lei pentru familia cu trei copii – față de 0,612 ISR/ 321,61 lei;

-1,632 ISR/ 857,62 lei pentru familia cu patru copii şi mai mulţi – față de 0,816 ISR/ 428,81 lei.

Începând din 2016, plata alocației de susținere a familiei nu mai este condiționată de plata taxelor și impozitelor locale, scrie Bugetul.ro.

image

Urmărește-ne și pe Google News

articolul original.
Ieri — 31 January 2023Ultimele Stiri

Peste 1,2 milioane de oameni au ieșit în stradă în Franța, să protesteze față de reforma pensiilor. „Pentru Macron, e ușor. El stă pe scaun”

31 January 2023 at 20:19
image

Sute de mii de oameni au mărșăluit marți pe străzile din oraşele franceze împotriva planului guvernului de la Paris de a crește vârsta de pensionare. În ciuda manifestaţiilor, guvernul rămâne ferm cu reforma, relatează Reuters.

Potrivit Ministerului francez de Interne, un total de 1,2 milioane de persoane au participat la proteste la nivel național.

Mobilizarea a fost de o amploare mai mare față de precedenta zi de proteste, care a avut loc pe 19 ianuarie. Atunci, în jur de 1,1 milioane de persoane au protestat pentru a-și exprima opoziția față de reformă, conform datelor furnizate de autorități.

Greva masivă a fost anunțată încă de dimineață de o sursă din poliție, care a spus că aproximativ un milion de persoane sunt așteptate să iasă în stradă în toată țara.

„Este mai bine decât pe 19 ianuarie… Este un mesaj real trimis guvernului, care spune că nu vrem să ieșim la pensie la 64 de ani”, a declarat Laurent Berger, care conduce CFDT, cel mai mare sindicat din Franța, înaintea marșului de la Paris.

Scène tendue ici, du gaz lacrymogène utilisé par les FDO qui recevaient des projectiles.#greve31janvier pic.twitter.com/nG05ziI976

— Wladimir Garcin-Berson (@vladogb)
January 31, 2023

Cu pancarte pe care scria „Nu reformei” sau „Nu ne vom da bătuți”, mulți manifestanți au spus că vor ieși în stradă ori de câte ori este nevoie pentru ca guvernul să cedeze.

„Pentru președintele Macron, este ușor. El stă pe un scaun… poate lucra până la 70 de ani”, a declarat o șoferiță de autobuz, care a luat parte la un protest din Saint-Nazaire.

Printre cei care au luat parte la grevă se numără angajații din domeniul transporturilor. O sursă sindicală a declarat că aproximativ 36,5% dintre lucrătorii operatorilor feroviari SNCF erau în grevă până la prânz. De asemenea, circulația metroului din Paris a fost grav perturbată.

La sfârșitul marșului, liderii sindicali au anunțat, într-o conferință de presă, că vor convoca noi zile de greve și demonstrații, marți, 7 februarie și sâmbătă, 11 februarie.

Reforma „nu este negociabilă”

Reforma care a stârnit nemulțumirea francezilor prevede creşterea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani şi creşterea duratei de cotizare. Guvernul a venit cu explicații pentru aceasta, însă nu i-a convins pe cetățeni. Potrivit unui sondaj, aproximativ 61% dintre francezi susțin protestele.

Preşedintele Emmanuel Macron a declarat luni că modificările sunt „indispensabile”, în timp ce şefa executivului, Elisabeth Borne, a insistat că majorarea vârstei de pensionare „nu este negociabilă”.

Foto: Epa / Profimedia

articolul original.

Vot la Județ: O importantă instituție de la Botoșani va fi reabilitată

31 January 2023 at 17:00

Proiectul de hotărâre a fost votat în unanimitate de către consilierii județeni.

Clădirea în care funcționează Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu” dar și corpul B al Consiliului Județean vor fi modernizate.

Consilierii au votat proiectul de hotărâre  privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de investiţii ,,Reabilitare și dotare imobil situat în Calea Națională nr. 64 Biblioteca Județeană + Corpul B al Consiliului Județean Botoșani ’

Clădirea în care funcționează Biblioteca Județeană a fost trecută în folosința Consiliului Județean Botoșani în anul 2004, odată cu desființarea sucursalelor județene ale Băncii Naționale.

De partea cealaltă, în raportul de specialitate se menționează faptul că clădirea Corp B al Consiliului Județean Botoșani, a fost realizată în anul 1980, adiacent clădirii bibliotecii, în același stil arhitectural și este înscrisă în inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al județului Botoșani.

„Perioada relativ mare de utilizare a celor două corpuri de clădire, faptul că exceptând unele reparații curente și lucrări de întreținere, nu s-au efectuat intervenții majore pentru reparații și consolidare, dar mai ales sesizarea unor grave disfuncționalități ale principalelor elemente ale construcției au dus la comandarea unui raport de expertiză tehnică și a unei documentații, în vederea efectuării lucrărilor de intervenții”,

Doina Federovici, președinte CJ Botoșani.

Pentru Biblioteca Județeană sunt necesare intervenții care duc la decaparea completă a tencuielilor interioare pentru a îngropa traseele de cabluri și conducte. Astfel vor fi reabilitate instalațiile termice, sanitare, electrice și de semnalizare. De asemenea, mai ales în corpul Bibliotecii, este necesar a fi refăcute, tâmplăriile exterioare și interioare care sunt vechi de 50 de ani.

În baza concluziilor expertizei tehnice și a studiului istoric și arhitectural a fost întocmită documentația de avizare a lucrărilor de intervenții rezultând o valoare de 25.333.501,57 lei inclusiv TVA.

image

Urmărește-ne și pe Google News

articolul original.

Ateliere de Creație de la Iulius Mall Suceava își redeschid porțile

13 January 2023 at 15:55

Cele mai iubite Ateliere de Creație de către micii pasionați de lumea creației își deschid ”porțile” începând de sâmbătă, 14 Ianuarie 2023, la Iulius Mall Suceava.

Vă așteptăm cu mic cu mare alături de specialiștii de la Creativ & Deco care au pregătit pentru voi noi provocări pline de imaginație și creativitate


Atelierele de Creație au loc în zona Kids, în două sesiuni, prima grupă de mici artiști va începe de la ora 14:00, iar cea de-a doua de la ora 15:00.


Rezervările se fac la Centrul Info în ziua desfășurării atelierelor.

image

Urmărește-ne și pe Google News

articolul original.

Un copil de trei ani a murit, după ce a căzut într-o piscină din stațiunea Straja. Polițiștii au deschis dosar penal

31 January 2023 at 19:17
image

Copilul, în vârstă de trei ani și jumătate, s-a înecat marți într-o piscină aflată în interiorul unei pensiuni unde era cazat împreună cu părinții, în stațiunea Straja, județul Hunedoara. Băiețelul a fost scos inconştient din apă și a murit la spitalul din Lupeni.

Copilul a fost resuscitat prima dată de salvamontiştii din staţiune, care au solicitat și ajutorul Ambulanţei din Lupeni, a informat Serviciul de Ambulanţă Judeţean (SAJ) Hunedoara, citat de Agerpres.

„La locul solicitării, echipajul a găsit minorul în stop cardio-respirator. S-au continuat manevrele de resuscitare timp de aproximativ 20 de minute, solicitându-se şi intervenţia unui echipaj cu medic de la Petroşani. După cele 20 de minute de resuscitare, pacientul a ieşit din stop cardiac. Medicul care l-a preluat a continuat ventilaţia pe mască şi balon”, a declarat purtătorul de cuvânt al SAJ Hunedoara, Călin Dumitrescu.

Potrivit acestuia, în drum spre spitalul din Lupeni, copilul a intrat, din nou, în stop cardio-respirator. Micuțul a fost resuscitat de medicii de pe ambulanță până a ajuns la spitalul din Lupeni, unde s-a intervenit cu echipa ATI.

„Pacientul a fost intubat, ventilat mecanic. S-a continuat resuscitarea, dar, din păcate, după aproximativ două ore de resuscitare, s-a declarat decesul”, a mai precizat Călin Dumitrescu.

Polițiștii din Hunedoara au transmis, într-un comunicat, că minorul era însoţit de părinţii săi care se aflau la piscină şi „a rămas nesupravegheat pentru o perioadă scurtă de timp”.

În cauză, poliţiştii au întocmit dosar de cercetare penală pentru ucidere din culpă.

articolul original.

Daniel Onescu, fotbalist român în Italia, condamnat la 6 ani de închisoare pentru agresiune sexuală

31 January 2023 at 18:57
image

Daniel Onescu, fotbalist român legitimat la echipa italiană Dolomiti Bellunesi, în Serie D, a fost condamnat luni la șase ani de închisoare, pentru implicare în cazul de viol al unei studente de 20 de ani, în 2020, transmite GSP, care citează informații apărute în presa italiană.

Potrivit rechizitoriului, Onescu, 29 de ani, şi alţi patru jucători care evoluau în acea vreme la Virtus Verona au invitat în noaptea de 18 spre 19 ianuarie 2020 o tânără într-un apartament al unuia dintre aceștia.

Aceștia au îmbătat-o și au violat-o, potrivit jurnalului local L’Arena. Onescu este singurul care nu a întreţinut relaţii sexuale cu studenta, dar el a filmat agresiunea cu telefonul mobil, scrie publicația italiană Il Corriere del Veneto.

Ceilalți patru jucători sunt: Stefano Casarotto (26 de ani) din Veneția, Gianni Manfrin (29) din Padova, Edoardo Merci (23) din Verona și argentinianul Santiago Visentin.

Toţi au fost declaraţi vinovaţi de violenţă sexuală agravată.

Potrivit sursei citate, toți cei cinci au plătit despăgubiri tinerei, iar femeia și-a retras plângerea, numai că procesul a continuat prin autosesizarea autorităților locale de anchetă.

Avocaţii jucătorilor au anunţat că vor face apel.

Onescu, născut în Hațeg, a trecut de-a lungul carierei pe la Fidelis Andria, Rimini, US Grosetto, Dolomiti, Paganese, US Catanzaro și AS Bisceglie, potrivit GSP.

articolul original.

Generatoare, iurte și întreruperi constante de curent: cum a rezistat Ucraina tentativei Rusiei de a o arunca în întuneric

31 January 2023 at 18:46

Armata rusă a bombardat instalațiile energetice ale Ucrainei în mod regulat, de luni de zile, încercând astfel să dezactiveze sistemele care furnizează oamenilor căldură și electricitate. În ciuda așteptărilor Moscovei însă, Ucraina pare să fi făcut față, până acum, acestor atacuri. Iar sistemul energetic continuă să funcționeze, chiar dacă la o capacitate limitată, relatează publicația independentă rusă Meduza și televiziunea canadiană CBC.

În ultimele patru luni, sistemul energetic al Ucrainei a fost lovit de 13 atacuri cu rachete și 15 atacuri cu drone.

Rapoartele zilnice ale Ukrenergo (operatorul de stat ucrainean) privind consecințele atacurilor, opririle programate și de urgență, reparațiile și negocierile pentru ajutor internațional seamănă cu rapoartele de pe câmpul de luptă.

Cea mai importantă sarcină pe acest „front” este menținerea echilibrului în sistemul energetic, scrie Meduza.

Una dintre principalele probleme este că, de la începutul războiului, Ucraina și-a pierdut o mare parte din capacitatea de producție, unele centrale electrice fiind situate în zonele ocupate de ruși sau periculos de aproape de liniile de front. Alte centrale au fost pur și simplu distruse sau deteriorate.

Dar problemele nu țin doar de deficitul de producție. Dacă atacurile distrug secțiuni ale rețelei de distribuție, atunci sistemul nu mai poate livra energie către unii locuitori.

Din aceste motive, autoritățile trebuie să limiteze frecvent consumul de energie, prin întreruperi planificate sau de urgență, timp de câteva ore.

Penele de curent neplanificate nu apar doar în timpul atacurilor, ci și atunci când se depășește limita de consum, de exemplu, în orele de vârf. Apoi, de multe ori, companiile energetice nu reușesc să respecte calendarele anunțate în prealabil.

Dar abaterile de la program sunt practic inevitabile, a explicat pentru Meduza Volodimir Omelcenko, expert în energie la Centrul Razumkov, un think-tank ucrainean. Omelcenko estimează oricum că astfel de pene de curent vor continua „până la sfârșitul fazei active a războiului”.

În ciuda acestor probleme, autoritățile și oamenii dau semne că sunt gata să reziste în continuare și să treacă peste iarnă. Dovadă stă, printre altele, un târg de iarnă deschis în Kiev, „pentru a aduce bucurie” oamenilor din capitală, scrie și site-ul televiziunii canadiene CBC.

Cât de mult a suferit sistemul energetic ucrainean? Imposibil de spus

Majoritatea informațiilor despre sistemul energetic ucrainean sunt ori complet ascunse din motive de securitate, ori neactualizate de la începutul invaziei rusești, a observat în august Andrii Bilous, expert al DiXi Group, un alt think-tank ucrainean.

Bilous crede că Kievul ar putea restabili totuși măcar parțial accesul la date, pentru ca acestea să poată fi studiate de analiștii care evaluează situația economică a țării.

Atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice din Ucraina s-au intensificat dramatic în toamna anului 2022, imediat după explozia care a avariat podul din Crimeea, pe 8 octombrie.

Numirea generalului Serghei Surovikin la conducerea campaniei din Ucraina a fost o mutare importantă: sursele Meduza l-au descris drept un susținător al atacurilor masive cu rachete împotriva infrastructurii, inclusiv a celei civile.

Două zile mai târziu, armata rusă a lansat într-adevăr un bombardament masiv asupra întregului teritoriu al Ucrainei și, în următoarele luni, a continuat să lovească sectorul energetic al țării.

Dincolo de întreruperea alimentării cu energie electrică, scopul acestor atacuri a fost, probabil, și acela de a epuiza sistemul de apărare antiaeriană ucrainean.

Armata rusă a încercat astfel să forțeze Ucraina să scoată de pe front o parte semnificativă a sistemelor sale antiaeriene și să consume muniție pentru a încerca să doboare rachetele și dronele ce loveau centralele electrice.

În tot acest timp, scrie Meduza, autoritățile ucrainene și reprezentanții companiilor energetice au făcut în mod regulat declarații oficiale cu privire la consecințele atacurilor, dar au oferit detalii minime despre cât de grav au fost afectate instalațiile energetice.

Kievul a subliniat totodată că Rusia poartă un război informațional pe „frontul energetic”, acuzând autoritățile ucrainene că ascund populației cât de gravă este situația sistemului.

Presa rusă pro-guvernamentală a publicat într-adevăr relatări de acest gen.

De exemplu, pe 19 decembrie, site-urile unor instituții media precum TASS, Rossiskaia Gazeta sau RIA au publicat materiale în care citau opinia „fostului ambasador al (autoproclamatei) Republici Populare Luhansk” Rodion Miroșnik, cum că autoritățile ucrainene ar fi „ascuns populației adevărata stare a sistemului energetic al țării pentru a evita exodul în masă al locuitorilor”.

De fapt, scrie Meduza, primarul Kievului, Vitali Kliciko, a îndemnat în mod repetat locuitorii să se refugieze dacă e posibil în casele de la țară și să se aprovizioneze cu produse de primă necesitate.

Ministerul ucrainean al Energiei a cerut și el cetățenilor să nu creadă previziunile sumbre ale propagandiștilor ruși, care spuneau că „armata rusă va distruge în curând întregul sector energetic și va arunca Ucraina în întuneric”.

În același timp, oficialii de la Kiev au subliniat că cetățenii nu ar trebui să subestimeze nici pagubele provocate de distrugerea infrastructurii.

În întreaga perioadă de bombardamente masive, Ucraina a „plonjat într-adevăr în întuneric” (dar nu complet) o singură dată – după un atac masiv cu rachete rusești la 23 noiembrie.

În timpul acelui atac au avut loc pene de curent în toate regiunile Ucrainei, potrivit Ukrenergo. Până în seara aceleiași zile, 11 din cele 24 de regiuni ale țării erau complet neracordate la rețeaua de energie electrică, în timp ce restul regiunilor se confruntau și ele cu întreruperi semnificative.

A fost prima pană de curent de această magnitudine din istoria Ucrainei.

Potrivit ministrului ucrainean al energiei, Herman Halușcenko, sistemul energetic a fost restabilit până la ora 4 dimineața a doua zi.

Fără centrala nucleară de la Zaporojie

Problemele cu care se confruntă sistemul energetic sunt multiple.

După atacul rusesc din noiembrie, centralele nucleare ucrainene au rămas temporar fără energie electrică, de care au nevoie pentru a funcționa. Mecanismele automate de siguranță au intrat în funcțiune, iar centralele au intrat în regim de urgență: generatoarele diesel au furnizat energie doar pentru nevoile proprii ale centralelor.

Generatoare, iurte și întreruperi constante de curent: cum a rezistat Ucraina tentativei Rusiei de a o arunca în întuneric
Centrala nucleară de la Zaporojie. FOTO: EPA

Astfel, pentru prima dată în istoria de 40 de ani a industriei nucleare ucrainene, toate centralele nucleare din țară au fost complet deconectate de la rețea.

În acest moment, energia nucleară este principala sursă de aprovizionare cu energie electrică a Ucrainei. În total, în țară există patru centrale nucleare, cu un total de 15 reactoare.

Cea mai mare dintre centralele nucleare este cea de la Zaporojie. Este cea mai mare centrală nucleară din Europa și, înainte de război, producea singură aproximativ un sfert din toată energia electrică a Ucrainei.

Trupele rusești au ocupat însă centrala la începutul lunii martie, iar aceasta a fost închisă în septembrie și a încetat să mai furnizeze energie electrică, în vreme ce a continuat să primească energie intermitentă pentru propriile nevoi, de la rețeaua ucraineană.

Dacă centrala nucleară din Zaporojie ar fi continuat să furnizeze energie Ucrainei, funcționând la capacitate maximă, nu ar fi existat nicio penurie, a declarat Volodimir Kudrițki, șeful Ukrenergo.

Cele trei centrale nucleare rămase reprezintă 55% din producția de energie electrică. Din ianuarie 2023, misiuni permanente ale AIEA vor începe să monitorizeze securitatea nucleară la toate centralele nucleare ucrainene în funcțiune, precum și la centrala nucleară de la Cernobîl, care a fost închisă.

Estimare: deficitul din sistemul energetic se menține constant la 25-30%

Restul producției de energie electrică din Ucraina este asigurat de centralele termice (CET) și de centralele de cogenerare (CHP), scrie Meduza.

Acestea din urmă nu numai că generează energie electrică, dar asigură și încălzirea centralizată. În 2021, centralele electrice și centralele de cogenerare au produs împreună aproximativ 30% din energia electrică din Ucraina. Nu se știe care este cota lor actuală, subliniază Meduza.

Aceste centrale sunt foarte importante pentru buna funcționare a sistemului energetic: spre deosebire de centralele nucleare, ele pot crește rapid producția sau o pot reduce, pentru a menține un echilibru.

Cu toate acestea, energia electrică generată de ele este mai scumpă, deoarece utilizează gaz și cărbune, ale căror prețuri au crescut semnificativ la nivel mondial în ultimul an.

La sfârșitul anului 2021, în jur de 40 de astfel de centrale erau în funcțiune în Ucraina, potrivit presei ucrainene. Pe 27 ianuarie 2023, în Ucraina mai erau în funcțiune doar 24 de astfel de unități, potrivit fostului ministru ucrainean al energiei, Olha Buslavets.

Potrivit Ministerului ucrainean al Energiei, peste 50% din producția de energie termică a fost „scoasă din funcțiune sau ocupată”.

Omelcenko, expertul în energie, estimează că, în medie, în această iarnă, deficitul din sistemul energetic ucrainean se menține constant la 25-30%, crescând ocazional la 40%, mai ales imediat după atacurile forțelor armate ruse.

Dar, pe lângă deficitul de producție, există și o problemă cu capacitatea rețelelor care au fost deteriorate – este nevoie de timp pentru a le repara, a explicat expertul, pentru Meduza.

Cum își reconstruiește Ucraina sistemul energetic

Pentru a reconstrui substațiile deja avariate și, în același timp, pentru a avea o rezervă de echipamente, Ucraina are nevoie de cel puțin 70 de transformatoare noi. Dar misiunea de achiziționare a acestora este dificilă.

Cumpărarea și instalarea lor va dura aproximativ un an, iar în acest scop, Ucraina va avea nevoie de 200 de milioane de dolari (în cel mai optimist scenariu), a estimat Aleksander Harcenko, directorul Centrului de Cercetare Energetică, un think-tank ucrainean.

Ar fi o problemă însă. Sistemul energetic ucrainean folosește cele mai puternice transformatoare încă din perioada sovietică, a explicat Harcenko. Fiecare cântărește aproximativ 200 de tone și poate costa câteva milioane de dolari.

Uzina de transformatoare Zaporojie este cea care le produce în Ucraina, dar acum, aceasta este în mod regulat sub atacul Rusiei și poate furniza teoretic doar 10% din numărul necesar de unități, crede expertul.

Generatoare, iurte și întreruperi constante de curent: cum a rezistat Ucraina tentativei Rusiei de a o arunca în întuneric
Ucrainenii repară instalația electrică după un atac rusesc cu rachete.

Kievul nu le poate găsi cu ușurință la producătorii străini: în Europa se folosesc transformatoare de capacitate mai mică și care nu se vor potrivi în rețeaua ucraineană, iar producția unui transformator necesar poate dura până la un an.

Uneori, astfel de dispozitive pot fi găsite în stocul vechi al țărilor post-sovietice – de exemplu, în ianuarie 2023, un autotransformator gigant, construit în 1980, a fost donat Ucrainei de Lituania.

În plus, nu numai transformatoarele mari, ci și alte tipuri de componente și echipamente sunt necesare pentru a reconstrui infrastructura după atacurile rusești, scrie Meduza. În prezent, acestea sunt transferate în Ucraina din întreaga lume – din Europa, Statele Unite, Kazahstan, Emiratele Arabe Unite și chiar din Noua Zeelandă.

Sute de mii de generatoare au ajuns în țară

O parte importantă a ajutorului în domeniul energetic este reprezentată de generatoarele care funcționează cu benzină și motorină.

Acestea contribuie nu numai la furnizarea de energie (și, prin urmare, de căldură) pentru apartamente și case, ci și la menținerea în funcțiune a clinicilor și spitalelor, a întreprinderilor din sectorul serviciilor și chiar a instalațiilor industriale.

Timp de 11 luni din 2022, în Ucraina au fost importate nu mai puțin de 354 de mii de generatoare – de aproximativ șase ori mai multe decât cu un an înainte, iar capacitatea lor cumulată este echivalentă cu un gigawatt – egală cu cea generată de centrala nucleară de la Hmelnîțkîi, potrivit Forbes Ucraina.

Dar această estimare se bazează doar pe generatoarele cumpărate de Ucraina și înregistrate la vamă. Echipamentele transferate ca ajutor umanitar trec frontiera în cadrul unei proceduri simplificate și nu sunt incluse în statisticile standard.

Cu alte cuvinte, în țară au sosit mult mai multe generatoare, subliniază Meduza.

Puțină bucurie

În întreaga țară, sunetul generatoarelor a devenit, de altfel, ceva obișnuit. Oleksandr Jdanov, managerul unui târg de iarnă din Kiev, a folosit generatoare diesel pentru a asigura alimentarea cu energie electrică a zonei, care include un patinoar.

„În fiecare zi trebuie să cumpărăm aproximativ 100 de litri de motorină. Așa că mergem cu mașina la benzinărie, îi încărcăm și ne întoarcem”, a explicat el pentru televiziunea canadiană CBC.

Pare ceva frivol, dar menținerea în funcțiune a patinoarului în aer liber și a parcului, în timp ce orașul trebuie să facă față și atacurilor rusești, este esențială, a declarat Jdanov.

„Când nu avem electricitate în Kiev, oamenii au nevoie de aceste locuri pentru a ieși în oraș”, a spus el, adăugând că acest lucru aduce multă „bucurie” tuturor.

În Kiev, curentul electric poate fi întrerupt uneori timp de opt ore pe o perioadă de 24 de ore și, deși există un program care îi ajută pe oameni să își planifice perioadele întunecate și reci, calendarul este uneori dat peste cap.

În spital, „ca într-un submarin”

Nimeni nu este scutit de economisirea energiei – nici măcar Institutul Cardiologic din Kiev, unul dintre cele mai importante spitale din capitală.

Cu ocazia unei vizite recente, jurnaliștii CBC News au ajuns prin coridoare întunecate până la una dintre sălile de operație principale.

„Acum lucrăm ca și cum am fi pe un submarin”, a explicat directorul spitalului, Boris Todurov, unul dintre cei mai buni chirurgi din Ucraina.

Dincolo de adaptarea la condițiile de întuneric, spitalul a trebuit să devină complet autonom, cu alimente, apă și provizii la îndemână pentru aproximativ trei luni – în cazul în care orașul ar fi din nou aruncat într-o criză similară cu cea din primele zile ale invaziei.

Mulți membri ai personalului au ajuns să petreacă săptămâni întregi la spital fără să se întoarcă acasă, atunci când paturile au fost pline cu victime militare și civile ale atacurilor rusești.

Acum, fiecare hol din spital este împânzit de cutii cu provizii medicale și echipamente de rezervă.

În ciuda pregătirilor, întreruperile frecvente de energie electrică reprezintă o provocare constantă pentru personalul medical – și chiar și cu generatoarele de rezervă ale spitalului, uneori pot exista pene de curent.

„Suntem ca niște soldați, dar nu cu arme, ci doar cu un bisturiu. Acestea sunt instrumente medicale, dar ne simțim ca niște soldați pe frontul medical, noi toți”, a declarat Todurov.

O problemă economică majoră

Dincolo de lumină, distrugerea infrastructurii îi lasă în mod regulat pe locuitorii ucraineni și fără comunicații, dar și fără căldură sau apă apă (deoarece sistemele centralizate necesită, de asemenea, electricitate pentru a funcționa).

Alte probleme pot apărea de aici. Dacă aceste sisteme sunt lăsate fără energie electrică pentru o perioadă lungă de timp, țevile pot îngheța, iar asta poate echivala cu un dezastru umanitar, a avertizat în noiembrie, pentru publicația americană Vox, analistul Dragon Capital, Denis Sakwa.

În acest moment nu există date agregate disponibile publicului cu privire la frecvența și durata întreruperilor de curent. Ele pot fi evaluate, eventual, cu ajutorul mărturiilor personale. Clar însă este că acestea au un efect economic.

Din cauza impactului atacurilor, Dragon Capital și-a retrogradat semnificativ previziunile economice pentru 2023: analiștii citați de Washington Post se așteaptă acum la un declin de 6% al PIB-ului – asta după ce în 2022, economia a scăzut cu aproape o treime.

„Cum poate economia să funcționeze chiar și cu o asemenea distrugere a infrastructurii civile și să asigure în același timp acțiuni militare? Nu cred că am mai văzut așa ceva până acum”, a declarat pentru Washington Post profesorul Simon Johnson, de la MIT, care a lucrat cu autoritățile ucrainene și a fost implicat în elaborarea unui „Plan Marshall” pentru reconstrucția postbelică a țării.

Iar atacurile din sectorul energetic nu distrug doar economia. Într-un interviu acordat publicației The Economist, șeful forțelor armate ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi, a avertizat că aceasta este, de asemenea, o încercare de a lovi în moralul ucrainenilor.

Iurtele invincibilității

Cu toate problemele, ucrainenii s-au arătat dispuși să reziste. Anul trecut, Zelenski a ținut faimosul discurs în care a semnalat acest lucru.

„Fără gaz sau fără voi? Fără voi. Fără lumină sau fără voi? Fără voi. Fără apă sau fără voi? Fără voi. Fără mâncare sau fără voi? Fără voi”, le-a transmis președintele atacatorilor ruși, după atacurile cu rachete asupra Harkovului.

Generatoare, iurte și întreruperi constante de curent: cum a rezistat Ucraina tentativei Rusiei de a o arunca în întuneric
O iurtă instalată în Kiev. FOTO: EPA

Kievul a reușit să reziste și mulțumită ajutorului extern. Iar una dintre cele mai neobișnuite contribuții a venit din partea Kazahstanului, țară din Asia Centrală, care a donat mai multe spații de încălzire unice, care sunt acum instalate în Kiev și în alte orașe ucrainene, scrie CBC.

Denumite „iurte ale invincibilității”, acestea au fost construite după modelul locuințelor tradiționale din Kazahstan și sunt decorate cu covoare exotice și diverse alte elemente kazahe.

În interior, generatoarele oferă cetățenilor o pauză de la frig. Există stații de încărcare pentru telefoane, iar voluntarii servesc produse de patiserie și orez tradițional kazah.

„Acest lucru arată că ucrainenii nu sunt singuri”, a declarat pentru CBC Vitali Karciuliak, un ucrainean de origine kazahă, gazdă la iurta instalată în Bucha, lângă Kiev.

„Suntem de neînvins. Și cred că vom reuși să trecem peste această iarnă și vor veni primăvara și vara și vom fi pregătiți pentru alte provocări”, a adăugat el.

articolul original.

Lavrov confirmă că a primit un mesaj despre Ucraina din partea SUA, prin intermediul şefului diplomaţiei egiptene. Ce i s-a cerut

31 January 2023 at 18:16
image

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat marţi că omologul său american Antony Blinken i-a transmis un mesaj în care cere Rusiei să-şi retragă trupele din Ucraina şi să oprească și campania militară, transmite agenția rusă de presă TASS.

Mesajul i-a fost transmis prin intermediul ministrului egiptean de externe Sameh Shukri, care s-a întâlnit marţi cu Lavrov la Moscova, după ce luni a avut o întâlnire cu Blinken la Cairo.

„Domnul ministru (n.r. – Sameh Shukri), răspunzând mai devreme unei întrebări, a spus că a transmis un anumit mesaj de la secretarul de stat Blinken, care a fost recent în vizită la Cairo. Confirm”, a spus Lavrov, într-o conferință de presă.

„Am auzit din nou că Rusia trebuie să înceteze, că trebuie să plece, apoi totul va fi în regulă. Rusia este pregătită să asculte orice propunere serioasă menită să rezolve situaţia actuală în contextul său mai larg”, a adăugat Lavrov.

În același timp, Lavrov a remarcat că există ceva ce „Blinken nu a transmis”.

„Dar a doua parte a apelului, adevăratul interes al Statelor Unite și al Occidentului, a fost transmisă de secretarul general (al NATO), domnul Stoltenberg, când a fost în Republica Coreea. Într-unul dintre discursurile sale, el a spus că Rusia trebuie să piardă, trebuie înfrântă, iar Occidentul nu-i poate permite Ucrainei să piardă, pentru că atunci Occidentul va pierde, întreaga lume va pierde. Totul e clar, aici nu vorbim deloc despre Ucraina”, a spus Lavrov.

articolul original.

Cartea electronică de identitate va înlocui cardul de sănătate. Când va fi disponibilă în București

31 January 2023 at 18:08
image

Şeful Direcţiei Generale pentru Evidenţa Persoanelor din MAI, Cătălin Giulescu, a declarat marți, 31 ianuarie, că românii vor avea în curând opţiunea de a alege între cartea electronică de identitate şi cartea de identitate simplă, dar beneficiile sunt mai mari în cazul primei variante. De la 1 ianuarie 2024 nu se vor mai emite cărți de identitate în formatul actual.

„Pe viitor, schimbarea domiciliului sau aplicarea reşedinţei va putea fi făcută de acasă, din faţa unui dispozitiv electronic. Întrucât informaţiile digitale deja le avem, cererea va fi depusă în interfaţă electronică, un funcţionar va evalua acea cerere şi într-un termen foarte scurt o va aproba, astfel încât cetăţeanul va avea posibilitatea să-şi înscrie singur prin intermediul unui cititor pe care va trebui să-l deţină, cititoarele nu sunt foarte complexe, sunt chiar accesibile sau vom avea nişte ghişee mobile unde cetăţeanul se va putea deplasa şi va putea să-şi insereze acele informaţii referitoare la domiciliu sau reşedinţă”, a spus oficialul din MAI, după ședința de Guvern.

Giulescu a menționat că noua carte electronică va simplifica procedurile, iar, în plus, părinţii vor putea solicita cartea de identitate pentru minori. „Un alt element esenţial este că vom pune în circulaţie cartea electronică de identitate opţională pentru minori, chiar începând de la naştere, de la 0 la 14 ani, părinţii având opţiunea să solicite acest document de călătorie pentru a putea să-şi exercite dreptul la liberă circulaţie în spaţiul UE”, a spus el.

De asemenea, românii care vor alege cartea electronică nu vor avea nevoie de pașaport pentru a călători în afara țării, spre deosebire de cei care vor opta pentru cartea simplă.

Totodată, locul nașterii și adresa de domiciliu nu vor mai fi trecute pe cartea electronică de identitate.

Cătălin Giulescu a mai afirmat că în judeţul Cluj, unde are loc deja proiectul-pilot, au fost emise aproximativ 7.000 de cărţi de identitate electronice.

„În București, de la finalul verii”

Contactat de Libertatea pentru precizări suplimentare, oficialul din MAI a spus că noua carte de identitate electronică va înlocui cardul de sănătate și că românii vor putea alege între cartea electronică și cartea de identitate simplă, dar aceasta din urmă nu va înlocui cardul de sănătate.

Pentru început, cel puțin 5 milioane de cărţi electronice de identitate vor fi suportate din fonduri alocate prin PNRR, adică vor fi gratuite. Iar pe viitor, restul oamenilor ar putea fie să nu mai plătească 67 de lei, cât costă acum cartea electronică la Cluj, fie să plătească doar o parte din sumă.

„Cărțile electronice de identitate, care în programul de testare costă 67 de lei, urmează să fie gratuite. Prin ordonanța adoptată, Guvernul a stabilit să creeze un mecanism prin care va suporta parțial sau total costul actualei cărți, care acum la Cluj este 67 de lei. Când va fi gata noua HG în maximum 90 de zile, se va stabili mecanismul pentru care pentru minimum 5 milioane de cărți vor fi fonduri alocate prin PNRR. Iar apoi, intenționăm ca Guvernul să găsească mecanisme prin care să subvenționeze total sau parțial acest cost al cărții”, a explicat Cătălin Giulescu pentru Libertatea.

Potrivit acestuia, noile documente vor fi disponibile în București la finalul acestei veri, apoi în toamnă, la nivelul municipiilor, iar spre finalul anului vor fi disponibile la nivelul marilor municipii reşedinţă de judeţ.

Ca și până acum, noile documente vor fi valabile 10 ani, după împlinirea vârstei de 18 ani, și nelimitat, după împlinirea vârstei de 70 de ani.

Potrivit directivelor UE, românii trebuie să preschimbe actualele documente cu noile cărți de identitate până în august 2031.

articolul original.

Din martie: Patru noi rute de pe Aeroportul Iași – DESTINAȚIILE

31 January 2023 at 16:00

O nouă companie aeriană va opera zboruri din Iași, începând cu luna martie 2023.

Ryanair, companie irlandeză  de tip low-cost, cea mai mare din Europa, va lansa patru rute directe ce vor lega Aeroportul Iași de destinații europene precum: Milano (Bergamo), Paris (Beauvais), Bruxelles (Charleroi) și Dublin, scrie infoiașionline.ro

Ryanair va opera aceste curse cu mai multe frecvențe de 3-4-5 săptămânale, după cum urmează:

  • PARIS (Beauvais) – în fiecare zi de marți, joi, vineri și duminică;
  • BRUXELES (Charleroi) – în fiecare zi de marți, miercuri și duminică;
  • MILANO (Bergamo) – în fiecare zi de marți, miercuri, joi, sâmbătă și duminică;
  • DUBLIN – în fiecare zi de marti, joi și duminică.

(Sursa Foto - IASI Airport)

image

Urmărește-ne și pe Google News

articolul original.

Curg banii către firma de pază: Directorul de la „Apă”, EXPLICAȚII în ședință cu dezastrul din companie – VIDEO

31 January 2023 at 15:14

În cadrul ședinței ordinare de astăzi, președintele Consiliului Județean, Doina Federovici, i-a dat cuvântul directorului companiei de apă, Liviu Ștefan, pentru a prezenta un raport cu privire la incidentele care au avut loc de la începutul anului 2023.  

Chemat la raport în fața consilierilor

Reamintim că Nova ApaServ a rămas fără pază, directorul adjunct a demisionat și stația de epurare din cartierul Bucovina a ars într-un incendiu ținut ascuns de reprezentanții operatorului de apă.

Liviu Ștefan a arătat că principalele probleme din cadrul companiei au apărut în urma creșterii facturilor la energie electrică. Nova ApaServ nu a beneficiat de preț plafonat în lunile septembrie – decembrie 2022.

„De la 1 ianuarie 2023 s-a revenit la plafonare, dar în continuare avem o problemă în a asigura plata facturilor la actualul furnizor”

Liviu Ștefan, director general SC Nova ApaServ SA.

Cu privire la incendiul de la stația de epurare din Bucovina, directorul general a recunoscut că într-adevăr au fost niște probleme de comunicare. Însă, în opinia acestuia, angajații au reușit totuși să pună stația „imediat” în funcțiune.

 

Au ajuns la o înțelegere

În continuare, Liviu Ștefan a declarat că s-a încheiat un acord cu firma de pază pentru plata sumei restante.

„Este un acord încheiat care prevede eșalonarea datorilor până la 1 aprilie. Vorbim de o datorie de 810.000 lei. De la momentul declanșării conflictului cu acea firmă, hai să-i zicem incidentului, am plătit încă 700.000 de lei. Cu alte cuvinte în acordul semnat ne angajăm ca până la 1 martie să plătim integral soldul și sunt niște prevederi în care mai putem discuta, în cazul unor probleme pe care le-am putea avea, de o extindere până în aprilie”,

Liviu Ștefan, director general SC Nova ApaServ SA.

Paza este obligatorie întrucât compania deține obiective de interes public, a mai spus directorul de la „Apă”, moment în care a fost rumoare în sala de ședințe.

Șeful operatorului de apă a recunoscut că se intervine cu dificultate la avarii dar și la problemele apărute pe partea de canalizare întrucât utilajele sunt vechi, iar oamenii sunt puțini.

În municipiul Botoșani la intervenții pe partea de „apă” sunt 13 salariați, iar la „canalizare” 14.  

Spor pentru unii angajați

În continuare, oamenii nu ar fi atrași de aceste posturi. Ca atare, se încearcă stimularea acestei categorii de personal.

„Am încheiat un acord cu sindicatul pentru acordarea unui spor de intervenție pentru salariații care lucrează pe partea de intervenții. A intrat în vigoare cu 1 ianuarie 2023”,

Liviu Ștefan, director general SC Nova ApaServ SA.

Discursul integral poate fi urmărit în video de mai jos.

image

Urmărește-ne și pe Google News

Despre ce vorbești tu străine...Ștefan e departe...Comunist din tată în fiu.Un nomenclaturist la fel ca marele primar din 1989 de la Flămânzi..Zic și eu...
articolul original.

VIDEO De la drumuri modernizate la aparatură în spital: INVESTIȚIILE anunțate pentru anul 2023 - Știm ce avem de făcut

31 January 2023 at 14:02

Înainte de votarea bugetului, Doina Federovici a prezentat principalele investiții care ar urma să fie realizate în anul 2023.

Alocările bugetare au fost mai mici, însă, Doina Federovici a dat asigurări că se continuă dezvoltarea județului.

Care sunt principalele investiții în infrastructura rutieră?

„Finalizarea drumului strategic, care pe total are un grad de execuție de aproximativ 80%. Să începem la drumurile județene prinse la finanțare prin Planul Național Anghel Saligny, să încep lucrările efective la proiectele depuse prin PNRR, să realizăm bineînțeles documentațiile tehnice pentru proiectele ce urmează a fi depuse pe diverse axe de finanțare în special pe Programul Operațional Regional ce urmează a fi lansat în această primăvară”

Doina Federovici, președinte CJ Botoșani.

Un alt obiectiv este realizarea Planului de Amenajare a Teritoriului Județean.

De asemenea, se va achiziționa aparatură medicală de ultimă generație la Spitalul Județean „Mavromati”.

„În acest an din fondurile proprii ale Consiliului Județean și ale Spitalului Județean de Urgență Mavromati vom achiziționa în continuare aparatură medicală de ultimă generație printre care truse neurochirurgicale spinale sau craniene”,

Voință avem, știm ce avem de făcut și am demonstrat că facem ceea ce trebuie și să sperăm să nu mai fie sincope în finanțările naționale și bineînțeles noi explozii ale prețurilor pentru a putea pune în practică ceea ce ne-am propus” a concluzionat președintele Consiliului Județean

Doina Federovici, președinte CJ Botoșani.

Reamintim că bugetul propriu județean a fost votat în unanimitate.

image

Urmărește-ne și pe Google News

Leorbăieli de factură pesedistă..nu mai au nici măcar rușine.
Ciuma rosie este groparul judetului.Sfecla vorbeste in dodii ca nu se vede nimic in urma.Cu pesedeaua la butoane Botosaniul si Vasluiul au devenit ultimile din tara.
articolul original.
❌