ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 1 December 2022Descopera

Care sunt joburile cel mai des căutate de români în 2022?

1 December 2022 at 00:00
image

Ce joburi au căutat românii în 2022. Pozițiile de inginer, contabil și șofer se află în topul preferințelor candidaților. Cu aproximativ 25.000 de căutări, joburile remote continuă să rămână atractive pentru cei care vor să se angajeze.

Aproape 8,5 milioane de căutări au fost făcute, de la începutul anului, pe eJobs.ro, de către candidații aflați în căutarea unui loc de muncă. Cu o medie de 35.000 de joburi nou postate în fiecare lună, 2022 a fost cel mai bun an pentru din acest punct de vedere, în timp ce numărul de aplicări atrase ajunge la aproximativ zece milioane până în acest moment.

„Pentru că a fost un an bun nu doar din perspectiva numărului de locuri de muncă scoase în piață, ci și din perspectiva salariilor oferite, am văzut multe mișcări în segmentul de specialiști, care au avut parte de o plajă foarte generoasă pentru negocieri salariale, dar și în cel al candidaților aflați la început de carieră, respectiv cei din categoria 18-24 de ani. Ei au fost mai activi decât oricând, atât din punctul de vedere al prospectării pieței, cât și al aplicărilor efective”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs România.

Anunțurile dominante de joburi în 2022: șoferi, ingineri și contabili

Cu 58.000 de căutări pe site, joburile de inginer au fost cele mai căutate anul acesta, vârfurile de categorie fiind inginerii constructori, inginerii mecanici și inginerii de instalații. Contabilii ocupă locul secund în același clasament, cumulând 39.000 de căutări.

Urmează șoferii pentru care sunt raportate peste 33.000 de interogări ale candidaților.

Salariul mediu net al celor care lucrează în inginerie este 4.500 de lei, 3.900 de lei pentru angajații din contabilitate și 3.500 de lei pentru cei din transporturi / distribuție. Tot pentru aceleași domenii, angajatorii au postat anul acesta peste 100.000 de joburi. Cele mai multe au fost pentru șoferi (48.000 de poziții), urmați de ingineri (28.000) și contabili (25.000).

„Un loc important îl ocupă în continuare locurile ce permit , acestea adunând nu doar un număr mare de căutări, ci și o cotă de 13,1% din totalul de aplicări anuale, respectiv 1,3 milioane, nivel similar cu cel înregistrat în 2021. Interesant este faptul că, în ciuda previziunilor de la începutul anului, 2022 a dovedit că și angajatorii au rămas deschiși la ideea de joburi remote, de vreme ce numărul de poziții postate a fost cu aproximativ 25% mai mare decât anul trecut”, spune Bogdan Badea, CEO al platformei de recrutare.

Alte poziții care au sugerat mai bine de 10.000 de căutări

Alte poziții care au generat peste 10.000 de căutări în parte au fost cele de manager, economist ori specialist în resurse umane. Lor li se alătură și cuvinte cheie care indică interesul pentru anumite domenii precum resurse umane, call center sau vânzări.

Finalul acestui an arată, totuși, o scădere a interesului pentru joburile de inginer și pentru cele part time și remote, dar marchează, în schimb, creșteri pentru contabili, șoferi și economiști.

articolul original.

Marea Barieră de Corali din Australia ar trebui inclusă pe lista patrimoniilor „în pericol”

30 November 2022 at 23:00
image

Marea Barieră de Corali din Australia ar trebui să fie inclusă pe lista patrimoniului mondial „în pericol”, a recomandat marți un grup de experți ai ONU, afirmând că ecosistemul, cel mai mare din lume, a fost afectat în mod semnificativ de schimbările climatice și de încălzirea oceanelor.

Fenomenele frecvente de albire amenință reciful. Albirea are loc atunci când apa se încălzește prea mult, determinând coralii să expulzeze algele colorate care trăiesc în țesuturile lor și să devină albe. Coralii pot supraviețui unui episod de albire, dar acesta le poate opri creșterea și le afectează reproducerea.

„Rezistența (recifului) de a se reface în urma impactului schimbărilor climatice este substanțial compromisă”, se arată într-un raport al oamenilor de știință de la Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), care au vizitat reciful în luna martie.

Australia nu este de acord cu includerea Marii Bariere de Corali pe lista patrimoniilor aflate „în pericol”

Raportul ar fi trebuit să fie publicat înaintea unei reuniuni a comitetului UNESCO pentru patrimoniul mondial din iunie, programată să aibă loc în Rusia, dar care a fost amânată din cauza războiului din Ucraina. Datele pentru următoarea reuniune nu au fost încă stabilite.

Deși eforturile de abordare a schimbărilor climatice s-au intensificat în ultima vreme, în special în ceea ce privește cercetarea , este nevoie de „maximă urgență” pentru a salva reciful, se arată în raport.

Canberra face lobby de ani de zile pentru ca reciful – care contribuie cu 6,4 miliarde de dolari australieni la economie – să nu fie inclus pe lista celor pe cale de dispariție, deoarece acest lucru ar putea duce la pierderea statutului de patrimoniu, ceea ce i-ar diminua atracția pentru turiști.

Reciful din largul coastei de nord-est a Australiei oferea 64.000 de locuri de muncă

Înainte de COVID-19, aproximativ două milioane de turiști vizitau în fiecare an reciful situat în largul coastei de nord-est a Australiei, conform datelor oficiale, oferind locuri de muncă pentru 64.000 de persoane.

Anul trecut, Australia a evitat includerea recifului pe lista „în pericol”, după ce lobby-ul intens din partea guvernului anterior a determinat UNESCO să amâne o decizie până în acest an.

Ministrul Mediului, Tanya Plibersek, a declarat că guvernul va face presiuni asupra pentru a nu include reciful pe lista „în pericol”, deoarece schimbările climatice amenință toate recifele de corali din întreaga lume.

Guvernul laburist al Australiei intenționează să cheltuie 800 de milioane de dolari pentru a proteja reciful

Guvernul laburist recent ales al Australiei s-a angajat să cheltuiască 1,2 miliarde de dolari australieni (800 de milioane de dolari) în următorii ani pentru a proteja reciful. În septembrie, parlamentul a adoptat o legislație pentru emisii nete zero până în 2050.

Fundația independentă Great Barrier Reef Foundation a declarat că era deja conștientă de seria de amenințări identificate în raportul ONU, dar că recomandarea de a adăuga reciful pe lista celor pe cale de dispariție este prematură.

articolul original.

Platforma cripto BlockFi a demarat procedura de faliment

30 November 2022 at 22:00
image

Platforma BlockFi a demarat procedura de faliment, fiind cea mai recentă victimă a industriei crypto, după ce firma a fost afectată de expunerea puternică pe FTX şi de prăbuşirea spectaculoasă a exchange-ului la începutul acestei luni.

Depunerea cererii la un tribunal din New Jersey vine în contextul în care şi preţurile cryptomonedelor s-au prăbuşit. , de departe cea mai populară monedă digitală, a scăzut cu peste 70% faţă de un vârf din 2021.

„Restructurarea BlockFi în baza capitolului 11 subliniază riscurile semnificative de contagiune a activelor asociate cu ecosistemul cripto”, a declarat Monsur Hussain, director senior la Fitch Ratings.

BlockFi a demarat procedura de faliment

BlockFi, cu sediul în New Jersey, fondată de executivull fintech devenit antreprenor cripto Zac Prince, a declarat în dosarul de faliment că expunerea sa substanţială la FTX a creat o criză de lichidităţi. FTX, fondată de Sam Bankman-Fried, a cerut protecţie în Statele Unite luna aceasta, după ce comercianţii au retras 6 miliarde de dolari de pe platformă în trei zile, iar exchange-ul rival Binance a renunţat la un acord de salvare.

„Deşi expunerea debitorilor la FTX este o cauză majoră a acestei declaraţii de faliment, debitorii nu se confruntă cu multitudinea de probleme cu care se pare că se confruntă FTX”, se arată în declaraţia de faliment a lui Mark Renzi, director general la Berkeley Research Group, consilierul financiar propus pentru BlockFi. „Dimpotrivă”.

BlockFi a declarat că criza de lichidităţi s-a datorat expunerii sale la FTX prin intermediul împrumuturilor către Alameda, o firmă de tranzacţionare de criptomonede afiliată la FTX, precum şi pe platforma FTX care au rămas blocate acolo. BlockFi şi-a enumerat activele şi pasivele ca fiind cuprinse între 1 şi 10 miliarde de dolari.

articolul original.
Ieri — 30 November 2022Descopera

Un vaccin antigripal universal, tot mai aproape de realitate

30 November 2022 at 18:00
image

Un vaccin ARNm împotriva tuturor celor 20 de virusuri gripale cunoscute a fost dezvoltat recent. Testele inițiale, efectuate pe animale, arată că vaccinul a redus semnele bolii și le-a protejat de moarte, chiar și atunci când animalele au fost expuse virusurilor gripale fără legătură cu cel folosit pentru fabricarea vaccinului.

Noile cercetări sugerează că vaccinul ar putea oferi o protecție amplă împotriva tuturor tulpinilor de gripă, inclusiv a celor letale. Având în vedere riscul pandemiilor de gripă și decesele cauzate de gripa sezonieră, vaccinul universal ar putea fi un instrument incredibil în arsenalul medical.

„Ideea este să avem un vaccin care le dă oamenilor un nivel de bază al memoriei imunitare la diverse tulpini de gripă, astfel încât, atunci când apare următoarea pandemie, să avem mai puțini bolnavi și mai puține decese”, a declarat autorul principal al studiului, dr. Scott Hensley, profesor de microbiologie la Facultatea de Medicină din cadrul Universității Pennsylvania, din SUA, potrivit IFLScience.

Cum produce sistemul imunitar anticorpi la întâlnirea cu un virus gripal?

Vaccinul utilizează aceeași , demonstrată cu succes la vaccinurile împotriva COVID-19. Tehnologia utilizează imunogeni, adică antigeni care stimulează un răspuns imunitar. ARN-ul are codul unei proteine gripale cheie, comună celor 18 tipuri de virusuri gripale A și celor două tipuri de virusuri gripale B. Odată injectat, celulele din zonă produc proteina, iar sistemul imunitar crede că este atacat și produce anticorpi specifici.

Astfel, data viitoare când un virus gripal intră în organism, va fi capabil să reacționeze mai rapid. Vaccinul nu este unul sterilizant, adică nu oprește contractarea repetată a unei răceli. În schimb, îți pregătește organismul astfel încât, dacă te îmbolnăvești de gripă, aceasta va fi mult mai puțin severă.

„Ar fi comparabil cu prima generație de vaccinuri SARS-CoV-2 cu ARNm, care a vizat tulpina originală Wuhan a coronavirusului. Împotriva variantelor ulterioare, cum ar fi Omicron, aceste vaccinuri originale nu au blocat complet infecțiile virale, dar continuă să ofere o protecție durabilă împotriva bolilor grave și a deceselor , a spus Hensley.

Vaccinul care ar putea minimiza simptomele răcelii severe

Echipa este nerăbdătoare să testeze la om. Cercetătorii proiectează acum studii clinice pe oameni pentru a vedea cum se comportă vaccinul. Dacă va avea succes, acest vaccin ar putea fi utilizat pentru a reduce răspândirea și pericolul gripei la toate grupele de vârstă, de la copii până la persoanele în vârstă.

„Credem că acest vaccin ar putea reduce semnificativ șansele de a avea vreodată o infecție gripală severă”, a adăugat Hensley.

Cercetările au fost publicate în jurnalul Science.

articolul original.

Turtucaia, o înfrângere dramatică pentru România

30 November 2022 at 17:00
image

În timp ce trupele române pătrundeau tot mai adânc în Transilvania, la începutul lunii septembrie a anului 1916, forțele bulgaro-germane au atacat România. Înfrângerea României la Turtucaia a fost un dezastru, atât prin pierderile umane suferite, cât mai ales prin spulberarea moralului populației.

După ce România a intrat în Primul Război Mondial, la 27 august 1916, majoritatea trupelor române a trecut peste Carpați, în Transilvania. Acțiunea soldaților români a surprins, inițial, Puterile Centrale, care au fost nevoite să mute forțe militare consistente de pe alte fronturi în Transilvania.

În vreme ce grosul trupelor române luptau dincolo de Carpați, frontiera de sud a țării, cu Bulgaria, era apărată de Armata a III-a română, condusă de generalul Mihai Aslan. Profitând de inacțiunea trupelor aliate de pe frontul de la Salonic, comandamentul bulgaro-german a mutat o parte importantă din rândul soldaților bulgari și germani la frontiera cu România, pentru a ataca orașul Turtucaia.

Turtucaia, sub asediu

Atacul bulgaro-german a început în dimineața zilei de 2 septembrie. de forțele Diviziei 17 infanterie, comandată de generalul Constantin Teodorescu. Acțiunea trupelor bulgare a fost subestimată de Marele Cartier General român, care a trimis prea târziu întăriri în sprijinul soldaților ce apărau orașul.

La 6 septembrie 1916, forțele bulgare au dat atacul decisiv asupra orașului, demoralizați și cuprinși de panică, soldații românii s-au retras spre centrul localității. Înspre mijlocul zilei, generalul Teodorescu a ajuns într-un automobil pe malurile Dunării și s-a urcat într-o ambarcațiune pentru a trece de partea cealaltă a fluviului. Fuga generalului român a creat și mai mult haos în rândul trupelor pe care le conducea, iar, câteva ore mai târziu, Turtucaia a fost cucerită de bulgari. Câteva mii dintre soldații români au încercat să scape din încercuire, fie printr-o retragere către Silistra, fie printr-o traversate riscantă a Dunării.

Gestul făcut de generalul  Teodorescu nu a fost singular în acele zile dramatice. Pe 4 septembrie, generalul Nicoale Arghirescu, comandantul Diviziei 19 infanterie, angajată în lupte în apropierea orașului Bazargic, a ordonat retragerea, apoi, aflat în mijlocul trupelor, s-a urcat într-un automobil și s-a îndreptat spre spatele frontului. Demoralizați, soldații pe care îi conducea au început o retragere haotică, mulți fiind luați prizonieri.

„Turtucaia a fost o pedeapsă pentru toate mârșăviile pe care atâta vreme le-am tolerat în ţara noastră”

Ocuparea Turtucaiei de către bulgari a avut un impact devastator asupra moralului românilor. Vestea a venit pe fondul unui optimism exagerat și a bucuriei produse de înaintarea . Rapid, optimismul românilor s-a transformat în pesimism, iar speranța a lăsat loc deznădejdii. Mai mult, deja se întipărea în mintea multora imaginea trupelor bulgare traversând Dunărea și atacând Bucureștiul.

Mulți locuitori din Capitală începeau să plece către Moldova. Constantin Argetoianu redă în memoriile sale atmosfera ce domnea în București după înfrângerea suferită de România la sud de Dunăre. „Turtucaia a fost o pedeapsă pentru toate mârșăviile pe care atâta vreme le-am tolerat în ţara noastră. Unii din noi speram ca cel puțin Turtucaia putea să fie o lecție pentru îndreptarea noastră morală. Pe moment, ea a fost însă o lovitură de măciucă și a doborât dintr-odată tot curajul nostru. Am sosit la București, pe la 7 seara, cu trenul, în ziua de 23 august (5 septembrie, stil nou, n.n). Pe drum aflasem deja despre luptele grele de la Dunăre și că trecusem acolo la o disperată defensivă. Abia sosit m-am dus să iau masa la Jockey-Club. Nu se vorbea decât de Turtucaia, grija tuturor era mare (…)”.

Același Argetoianu a caracterizat cel mai bine impactul pe care l-a avut înfrângerea de la Turtucaia asupra populației.

„Cu Turtucaia a început la noi ura împotriva partidelor, Turtucaia a pus în plină lumină goliciunea oamenilor cărora ţara le încredințase soarta ei, aproape fără nici un control. Cu Turtucaia a luat naștere la noi o mentalitate nouă și se poate zice că, o dată cu dezastrul de la Turtucaia, s-a trezit și opinia noastră publică la conștiința datoriilor ei. Cei cu răspundere au simțit și ei că o lume se prăbușește și nici nu s-au gândit să reziste. (…) Tot putregaiul nostru politic ar fi putut să fie măturat într-o clipă și am fi putut avea și noi un ‘4 septembrie’, fără nici o greutate. Și totuși, deși trezită în conștiința ei, opinia noastră publică nu s-a ridicat prin acte de violență împotriva unor vinovați care așteptau cu capul plecat să li se dea lovitura de grație. O dată mai mult, românii s-au arătat blegi. Poate că inerția maselor s-a datorat faptului că vrăjmașul era la porțile Bucureștilor și zilnicei ciuruieli de bombe care întreținea atmosfera de panică”, consemna Argetoianu.

Pierderile Armatei Române la Turtucaia au fost imense

Peste 6.000 au murit sau au fost răniți și mai mult de 28.000 au căzut în prizonierat în urma atacului bulgar de la Turtucaia. Vina pentru acest dezastru a fost pusă exclusiv pe umerii generalilor Aslan, Teodorescu și Ioan Basarabescu, comandantul Diviziei 9 infanterie, însă amploarea dezastrului a fost cauzată, în opinia multora, de refuzul Marelui Cartier General de a ordona o retragere strategică. Considerentele politice au stat la baza refuzului, și nu militare. Impactul pe care l-ar fi avut o evacuare a Turtucaiei asupra moralului populației țării a cântărit enorm.

Nici Constantin Argetoianu nu a susținut aruncarea răspunderii asupra generalului Aslan. „Generalul Aslan a fost astfel un țap ispășitor al greșelilor altora. Om subțire, militar inteligent, sprinten și ager în luarea de hotărâri, generalul Aslan fusese considerat, în ultimii zece ani care au precedat războiul, ca unul din cei mai pregătiți comandanți ai armatei noastre. Singura învinuire ce i se putea face era ușurința cu care a primit comandamentul unei armate pe care nu o cunoștea și executarea unui plan pe care-l știa cu neputință de dus la bun sfârșit. A plătit însă scump această ușurință. Din ziua în care i s-a luat comanda și a fost declarat vinovat de greșelile celor care trebuiau salvați, generalul Aslan a căzut într-o neagră neurastenie care i-a luat până și curajul de a se apăra și a se reabilita în faţa opiniei publice.

După război, ar fi putut să se ridice și să acuze, dar, perfect gentelman şi om de inimă, a crezut mai nimerit să lase vălul uitării să acopere acele triste momente ale istoriei noastre, în care mârşăvenia unui comandament păcătos a aruncat o pată de rușine pe obrazul neamului nostru, pată care s-a întins asupra tragicelor evenimente ce s-au desfășurat de la căderea Turtucaiei până după zaiafeturile generalului Iliescu (sub-șef al Marelui Cartier General, a exercitat însă comanda efectivă a Armatei până în decembrie 1916, n.n.) de la Zoiţa”.

Impactul înfrângerii de la Turtucaia

Înfrângerea de la Turtucaia nu a avut doar un impact asupra moralului populație. Marele Cartier General a încetinit înaintarea trupelor române din Transilvania și a transferat o parte din aceste trupe în sudul țării, la granița cu Bulgaria, pentru a încerca o manevră de traversare a Dunării și de ieși în spatele trupelor bulgare. Manevra de la Flămânda a fost și ea un eșec militar.

articolul original.

Minerale necunoscute au fost descoperite într-un meteorit de 15 tone

30 November 2022 at 16:00
image

Două minerale necunoscute au fost găsite în interiorul unei bucăți din meteoritul El Ali, care a căzut în Somalia în 2020.

Aceste ar putea conține indicii importante despre cum se formează asteroizii.

Cele două minerale noi au fost găsite într-o singură bucată de 70 de grame luată din meteoritul El Ali de 15 tone, care s-a prăbușit pe Pământ în 2020.

Minerale necunoscute, găsite într-un meteorit

Oamenii de știință au numit mineralele elaliit, , și elkinstantonit, după Lindy Elkins-Tanton, directoarea generală a Inițiativei Interplanetare a Universității de Stat din Arizona și investigatoare principală a viitoarei misiuni Psyche a NASA, care va trimite o sondă pentru a investiga asteroidul Psyche, bogat în minerale, pentru a afla dovezi despre modul în care s-au format planetele Sistemului Solar.

„De câte ori găsim un mineral nou, înseamnă că condițiile geologice reale, chimia rocii, au fost diferite de cele găsite înainte”, explică Chris Herd, profesor la Departamentul de Științe Pământului și Atmosferice la Universitatea din Alberta.

„De aceea acest lucru este interesant: în acest meteorit special avem două minerale descrise oficial, care sunt noi pentru știință”, completează Herd.

Un meteorit complex

Cercetătorii l-au clasificat pe El Ali drept un meteorit complex Iron IAB, un tip format din fier meteoric pătat cu bucăți mici de silicați. În timp ce investigau bucata de meteorit, detaliile noilor minerale au atras atenția oamenilor de știință. Comparând mineralele cu versiuni ale acestora care au fost sintetizate anterior în laborator, ei au putut să le identifice rapid ca fiind nou înregistrate în natură, scrie Live Science.

Cercetătorii intenționează să investigheze în continuare meteoriții pentru a înțelege condițiile în care s-a format asteroidul lor părinte.

O descoperire neașteptată

„Domeniul meu de cercetare este următorul: dezvăluirea proceselor geologice și a din care a făcut parte odată această rocă. Nu m-am gândit niciodată că voi fi implicat în descrierea unor minerale noi doar în virtutea faptului că lucrez la un meteorit”, a spus Herd.

Echipa analizează, de asemenea, aplicațiile mineralelor pentru știința materialelor.

Cu toate acestea, viitoarele perspective științifice primite de la meteoritul El Ali ar putea fi în pericol. Meteoritul a fost mutat acum în China în căutarea unui potențial cumpărător, care ar putea limita accesul cercetătorilor la roca spațială pentru investigare.

Vă recomandăm să citiți și:

articolul original.

Cercetătorii au analizat impactul Inteligenței Artificiale asupra științei

30 November 2022 at 15:00
image

Un raport în premieră mondială al agenției științifice naționale din Australia, CSIRO, a analizat impactul Inteligenței Artificiale asupra științei, constatând că cercetătorii adoptă tehnologia într-un ritm fără precedent.

Lucrarea „Artificial intelligence for science” (Inteligența artificială pentru știință) a extras informații din milioane de lucrări științifice publicate de-a lungul a 60 de ani pentru a forma o imagine a modului în care AI este utilizată în domeniile științifice și identifică problemele cheie de viitor pentru sectorul inovației.

Cercetătorul-șef al CSIRO, profesorul Bronwyn Fox, a salutat lansarea raportului despre în cadrul evenimentului Science at the Shine Dome din Canberra, Australia.

Care este impactul Inteligenței Artificiale asupra științei?

„AI nu mai este doar domeniul informaticienilor sau al matematicienilor; este acum o forță activatoare semnificativă în toate domeniile științei, ceea ce trăim în fiecare zi la CSIRO, unde tehnologiile digitale accelerează ritmul și amploarea cercetării noastre în domenii variind de la agricultură la energie, la producție și nu numai”, a spus Fox.

Raportul a constatat că în 1960, la un deceniu după ce lucrarea de referință a lui Alan Turing a pus întrebarea „Pot aparatele să gândească?”, doar 14% din cele 333 de domenii de cercetare studiate publicau despre AI. Până în 1972, înainte de prima „iarnă AI”, acest număr ajunsese la mai mult de jumătate.

Astăzi există dovezi ale adoptării AI în 98% dintre domenii, cele mai abrupte creșteri de publicare înregistrate în ultimii cinci ani. Matematica, științele deciziei, ingineria, neuroștiința și profesiile din sănătate sunt remarcate ca printre cei mai prolifici adoptatori, notează Tech Xplore.

„Curiozitatea umană va fi întotdeauna în centrul științei, dar aceste tehnologii combinate cu înțelegerea profundă a domeniului ajută din ce în ce mai mult la deschiderea de noi frontiere pentru descoperirea cunoștințelor”, a spus profesorul Fox.

„AI contribuie, de asemenea, la furnizarea de soluții cu , cu aplicații în lumea reală, pentru cele mai mari provocări ale Australiei, cum ar fi AI pentru a ajuta la detectarea bolilor, a prezice incendiile de vegetație și a gestiona cantitatea enormă de date pe care o colectăm despre universul nostru”, a continuat el.

Se pune din ce în ce mai mult accent pe AI în toate domeniile

Creșterea rapidă a utilizării Inteligenței Artificiale de către oamenii de știință a fost însoțită de o creștere globală a investițiilor în cercetare și dezvoltare din sectorul public și privat, cu peste 700 de inițiative de politică și strategie AI dezvoltate în 60 de jurisdicții internaționale începând cu 2017.

„Pentru a profita la maximum de această tehnologie pentru Australia, există probleme cheie pe care va trebui să le abordăm. CSIRO are una dintre cele mai mari echipe de experți digitali din țară, dar acestea nu sunt probleme care pot fi rezolvate de o singură organizație.” a spus profesorul Fox.

„Dezvoltarea de soluții AI de încredere, va fi din ce în ce mai importantă la nivel global și, pentru că ne-am mișcat rapid pentru a construi o expertiză profundă în domeniu, Australia are o oportunitate unică de a conduce în acest domeniu”, a continuat profesorul.

„Va fi necesară o creștere a capacităților AI în toate disciplinele științifice în următoarele decenii și va fi vital să creștem diversitatea forței de muncă în același timp”, informează el.

Stefan Hajkowicz, autor al studiului, a spus că atunci când ne gândim la viitorul AI, nu este vorba doar de tehnologie în sine.

„Este vorba despre ceea ce se întâmplă atunci când AI este amestecată cu alte domenii ale științei și cercetării. Acolo se vor întâmpla multe dintre descoperiri”, a spus dr. Hajkowicz.

Care sunt tendințele în ceea ce privește Inteligența Artificială?

Raportul a identificat problemele și tendințele cheie ale AI ca fiind:

  • Upgrade-uri software și hardware. Procesoarele special concepute pentru învățarea automată accelerează calculele, în timp ce calculul cuantic ar putea duce la salturi transformatoare în puterea de calcul.
  • Căutarea unor date mai bune. Era „big data” poate duce la era „better data”, sau era datelor mai bune. Descoperiri recente au fost realizate folosind seturi de date mai mici, care sunt bine îngrijite, potrivite scopului și cu proveniența asigurată.
  • Educație, formare și creșterea capacităților. Numai între 2017 și 2020, numărul cursurilor universitare care predau AI a crescut cu 103%.
  • Spre inteligența artificială centrată pe om. În marea majoritate a cazurilor, AI va crește și nu va înlocui oamenii de știință. Problemele de încredere, transparență și fiabilitate vor fi importante pentru oamenii de știință și examinatorii care lucrează la sistemele AI.
  • Îmbunătățirea diversității forței de muncă. Îmbunătățirea diversității de gen, etnică și culturală a forței de muncă din cercetarea AI va duce la rezultate științifice mai bune.
  • Inteligență artificială etică. Organizațiile de cercetare vor fi provocate să dezvolte capacități, tehnologii și culturi care oferă o AI din ce în ce mai etică.

Vă recomandăm să citiți și:

articolul original.

Microplasticele ajung întotdeauna în râurile din apropierea comunităților umane

30 November 2022 at 14:00
image

Oamenii de știință arată că proximitatea umană este principalul indicator care explică găsirea microplasticelor în râuri, după cum arată un studiu referitor la microplasticele găsite în râul Meramec din Missouri, SUA.

Într-o lucrare recent elaborată de oamenii de știință de la Universitatea Saint Louis (SLU), aceștia au studiat nivelurile de microplastice în 19 situri, de-a lungul râului Meramec, inclusiv în locuri situate în aval de o zonă metropolitană majoră, precum și în zone rurale mai puțin populate.

„Ceea ce am găsit a fost că factorii umani ne-au indicat, de fapt, de unde erau microplasticele. Împrăștierea microplasticelor în bazinul hidrografic nu a fost condusă de debitul râului ori de aporturile de sedimente. A fost legată, în schimb, de cât de aproape erau locurile de apele poluate sau de un oraș. Aceștia au fost cei mai mari factori de predicție”, a spus Elizabeth Hasenmueller, profesor asociat de științe ale Pământului și ale atmosferei și director asociat al Institutului WATER de la SLU, conform EurekAlert.

Ce sunt microplasticele?

Microplasticele sunt caracterizate, în general, ca fiind mai mici de 5,0 milimetri, care pot fi găsite în jurul mediilor marine, terestre și a celor de apă dulce.

Având în vedere durabilitatea plasticului și pericolele potențiale ale microplasticelor găsite în sistemele de apă dulce, echipa de cercetare și-a propus să determine modul în care microplasticele pătrund în sistemele de apă dulce și care este cel mai bun indicator pentru a determina unde vor fi găsite microplastice.

Cercetătorii au examinat sedimentele din bazinul hidrografic al râului Meramec pentru a determina unde au fost microplasticele din sistemele de apă dulce și care sunt nivelurile actuale de microplastice.

Plasticul din râuri, provenit de la comunitățile umane

Datele au arătat că cel mai bun indicator al găsirii de microplastice în râul Meramec a fost proximitatea față de oameni.

„Înainte de a începe, mi-am păstrat o minte deschisă. Am abordat problema în felul următor: orice am găsi, pentru mine nu va fi surprinzător. Dacă am descoperi că aceste lucruri lovesc în ecosistem, aș spune: Da, are sens. Dar dacă am fi descoperit că nu fac cu adevărat nimic, aș fi spus: Da, are sens, pentru că aceste lucruri sunt doar în trecere”, a explicat Jason Knouft, profesor de biologie, cercetător principal la Institutul WATER din cadrul SLU.

Hasenmueller nu a fost surprinsă de faptul că care a contribuit la găsirea microplasticelor în râul Meramec, dar a fost surprinsă de cât de răspândite erau aceste microplastice în tot bazinul.

„Știam că microplasticele vor fi acolo, dar cantitatea de plastic era peste tot unde te uitai. M-am gândit că ar putea exista o influență mai mare a debitului și a încărcăturii de sedimente a râului asupra distribuției decât ceea ce am văzut, ceea ce m-a surprins”, a spus Hasenmueller.

Atenția se îndreaptă, în prezent, spre ceea ce se poate face pentru a preveni ca aceste microplastice să ajungă în sistemele de apă dulce.

Una dintre soluții? Reducerea cantității de plastic folosită la nivel mondial

Există deja măsuri mici pe care indivizii le pot lua pentru a-și reduce consumul de plastic, cum ar fi: să se asigure că materialele plastice ajung la uzinele . Cercetătorii vor privi, de asemenea, în viitor pentru a determina remedii la scară largă pentru ca sistemele de apă dulce să fie protejate.

„Cred că cea mai mare soluție pentru a remedia problema microplasticelor este, de asemenea, una dintre cele mai dificile soluții, și anume reducerea cantității de plastic pe care o folosim. Aproape totul este din plastic; hainele noastre au plastic în ele, alimentele și apa sunt depozitate în plastic și toate aceste lucruri diferite din viața noastră de zi cu zi sunt făcute din plastic. Așadar, dacă marile companii ar reduce cantitatea de plastic ar putea avea un impact, deoarece nu putem face prea multe în calitate de consumatori”, a declarat Hasenmueller.

Studiul a fost publicat în jurnalul Environmental Pollution.

articolul original.

Împăratul german, la auzul veștii că România s-a alăturat Antantei: „Am pierdut războiul”

30 November 2022 at 13:00
image

Intrarea României în Primul Război Mondial de partea Antantei a produs un șoc imens atât la Viena, cât în special la Berlin. Împăratul german, Wilhelm al II-lea, a avut o prăbușire nervoasă și a declarat că războiul este pierdut. Mai mult, pentru că nu a anticipat decizia României, l-a înlocuit din funcție pe Șeful Marelui Stat-Major german, generalul Erich von Falkenhayn.

În seara zilei de 27 august 1916, la ora 21:00, ambasadorul român la Viena, Edgar Mavrocordat, a înmânat nota prin care România declara război Austro-Ungariei. Chiar în acele momente, trupele române treceau Carpați în Transilvania.

La auzul veștii că România a intrat în război împotriva Puterilor Centrale, a avut un acces de furie, urmat de o prăbușire nervoasă, spunându-le celor din jurului său că  războiul este pierdut de Germania și de Puterile Centrale.

Wilhelm al II-lea: Totul s-a terminat

Douglas von Thurn, diplomat austro-ungar, detașat în acel moment la comandamentul Armatelor austro-ungare din Teschen, îi trimite pe 31 august 1916 o telegramă strict confidențială ministrului de Externe austro-ungar, Burian von Rajecz, în care descrie mai pe larg modul în care a reacționat împăratul german. „Am aflat în mod strict confidențial, de la o sursă din anturajul apropiat al împăratului Wilhelm al II-lea, că declarația de război a României l-a scos cu totul din fire pe suveran deoarece, sub influența rapoartelor ministrului plenipotențiar german şi ale atașatului militar de la Bucureşti, nu ar fi crezut niciodată că s-ar putea întâmpla aşa ceva. Sub prima impresie a acestei vești a spus celor din jurul său că de acum totul s-a terminat, războiul este definitiv pierdut şi orice altă vărsare de sânge este lipsită de orice speranță şi din acest motiv inutilă”.

Și Șeful Marelui Stat-Major german, generalul Erich von Falkenhayn, a fost total surprins de vestea că România a intrat în război de partea Antantei. La început a refuzat să creadă știrea, apoi, după ce au venit alte rapoarte care confirmau acțiunea Armatei Române, i-a dat crezare. Oricum, pentru că nu a anticipat împotriva Puterilor Centrale, împăratul Wilhelm al II-lea l-a înlocuit din funcție, numind în fruntea armatei germane un „duet” compus din generalii Hindenburg și Ludendorff.

Tot din telegrama pe care i-a trimis-o Thurn lui Burian aflăm detalii și despre această schimbare făcută la vârful armatei germane: „Destituirea dlui. von Falkenhayn pare să se datoreze în primul rând faptului că împăratul Wilhelm al II-lea i-a făcut reproșuri amare că nu a recunoscut pericolul amenințător ce venea din România şi nu a făcut nimic pentru a-l evita. De la sosirea feldmareşalului von Hindenburg, care a fost chemat imediat telegrafic la Pless, starea de spirit a împăratului s-a ameliorat simțitor şi situația, deşi este extrem de grea şi amenințătoare, nu i se mai pare totuşi lipsită de speranță. Se pare că, la plecarea sa, dl von Falkenhayn a reuşit să obțină de la împărat asigurarea că va fi numit în postul de ambasador la Constantinopol. Din informațiile mele rezultă că dl. cancelar al Reich-ului şi secretarul de Stat nu sunt deloc de acord cu această alegere şi rămâne de văzut dacă aceştia vor reuși să-l convingă pe împărat să revină asupra promisiunii date dlui von Falkenhayn”.

Până la urmă, din nefericire pentru România, Falkenhayn a fost desemnat să conducă operațiunile militare ale Puterilor Centrale împotriva Armatei Române care înainta în Transilvania.

De ce nu au anticipat Puterile Centrale decizia României?

Fără doar și poate Puterile Centrale au avut o multitudine de informații care arătau în mod concret că România se pregătea să intre în război împotriva lor, dar din anumite motive nu le-au crezut sau le-au ignorat.

După ce au spart cifrul diplomatic al Italiei, austriecii au reușit să intercepteze încă din luna aprilie a anului 1916 o serie de telegrame, prin care erau raportate stadiul negocierilor dintre România și Antanta. Într-un mesaj interceptat pe 30 iulie se menționa 14 august ca dată la care România urma să intre în război împotriva Puterilor Centrale, însă au fost  ridicate anumite îndoieli cu privire la aceste interceptări. Contele Ottokar von Czernin, ambasadorul austro-ungar la București, a susținut că telegramele erau folosite doar pentru a intoxica Puterile Centrale și a le induce în eroare.

Și rapoartele atașaților militari germani de la București indicau, la începutul lunii august 1916, că România își mobilizează armata în secret. Pe 11 august 1916, colonelul Hans von Hammerstein descria Armata Română ca „punându-se încet pe picior de război și grupându-și unitățile de operații ofensive cu două treimi împotriva Transilvaniei, defensive – cu o treime împotriva Bulgariei (…). În ritmul actual, poate fi gata să pornească împotriva Transilvaniei (n.r. împotriva trupelor austriece din Transilvania) la sfârșitul lui august”.

Rolul ambasadorului austro-ungar la Bucureşti

Toate acestea erau puse în umbră de informațiile pe care le transmiteau Ottokar von Czernin şi  ambasadorul german de la Bucureşti, baronul Hilmar von dem Bussche. Prim-ministrul român, Ionel Brătianu, a reușit să-i dezinformeze pe cei doi și să le adoarmă vigilența, până chiar în ziua intrării Românei în război. Pentru a reuși acest lucru a apelat de multe ori și la Regele Ferdinand pentru a-i intoxica pe cei doi cu informații, care ascundeau adevăratele intenții ale României. Totuși, amândoi credeau că Ionel Brătianu se gândea să intre în război împotriva Puterilor Centrale, dar considerau că Regele Ferdinand, din casa de Hohenzollern, îi va bloca intențiile.

Chiar cu o zi înainte ca România să intre în război, Ottokar von Czernin i-a transmis două telegrame secrete ministrului de Externe austro-ungar, Burian von Rajecz. Conținutul lor relevă gradul de manipulare la care era supus atât de Regele Ferdinand, cât și Ionel Brătianu. „Tocmai am fost primit de M.S. Regele într-o audientă care a durat un ceas. (…) Regele mi-a dat răspunsuri neclare, în maniera sa obișnuită, şi mi-a spus că se va decide la consiliul de coroană de mâine (27 august 1916, n.n), că el NU vrea războiul, dar nu poate lua de unul singur o astfel de decizie şi din acest motiv s-a convocat consiliul. Speră că va putea să rămână neutru, dar să-mi promită acest lucru nu poate. Sigur că nu se simte legat de eventualele înțelegeri ale lui Brătianu. (…) Regele a subliniat că 90% din populație nu vrea războiul”.

Despre discuțiile cu Ionel Brătianu,  Czernin a transmis către Viena următoarele informații: „Brătianu, cu care am vorbit multă vreme astă noapte, a declarat în modul cel mai categoric că vrea, poate şi va rămâne neutru. Consiliul de coroană de mâine (27 august 1916, n.r.) îmi va dovedi că el rostește adevărul. Consiliul de coroană de mâine a fost convocat împotriva voinței sale şi a făcut aluzie la Titu Maiorescu, care vrea să-l înlăture. Brătianu a declarat în repetate rânduri că, sub conducerea sa, numai atunci când va fi atacată şi el crede că bulgarii au această intenție. În final, Brătianu a vorbit încă o dată despre cedarea Bucovinei, o propunere pe care eu am refuzat-o pe un ton amabil, dar categoric”.

Misiunea lui Ionel Brătianu și a Regelui Ferdinand de a adormi Puterile Centrale a reușit pe deplin.

articolul original.

Junko Tabei, prima femeie care a ajuns pe Everest. „Nu ceda… nu te lăsa descurajat niciodată!”

30 November 2022 at 12:30
image

La data de 16 mai 1975, japoneza Junko Tabei (1939 – 2016) devenea prima femeie care ajungea pe vârful celui mai înalt munte din lume, Everest, deținând, în același timp, recordul escaladării celor mai înalte vârfuri din peste 70 de țări ale lumii.

Fascinația lui Tabei pentru alpinism și drumețiile montane s-a născut încă din vremea copilăriei.

Luptându-se cu normele culturale ale societății japoneze de-a lungul vieții, societate în care sarcinile femeii erau considerate a fi acelea legate de grija față de copii și de casă și nu implicarea în sporturi care erau privite ca fiind reprezentative bărbaților, Tabei s-a ocupat de propria educație, absolvind Facultatea de Limbă și Literatură Engleză și Americană, iar în anii care au urmat s-a dedicat pasiunii pe care o avea pentru alpinism, participând la multe expediții și chiar înființând cluburi de alpinism dedicate exclusiv femeilor.

Cele șapte vârfuri

În 1992 a finalizat un mare proiect – „The Seven Summits” („Cele Șapte Vârfuri), reușind performanța de a urca pe cele mai înalte vârfuri montane aflate pe fiecare continent, realizare care a fost posibilă doar datorită eforturilor și determinării de care a dispus. „The Seven Summits” a însemnat:  Everest (Asia) – 8.849 m, Aconcagua (America de Sud) – 6.961 m, Denali (America de Nord) – 6.194 m, Kilimanjaro (Africa) – 5.895 m, Elbrus (Europa) – 5.642 m, Vinson (Antarctica) – 4.892 m și Puncak Jaya/Carstensz Pyramid (Oceania) – 4.884 m. Tabei își formase reputația de a fi unul dintre cei mai ambițioși alpiniști din lume, pentru expediția din Everest muncind și pregătindu-se șapte ani, timp în care și-a câștigat existența și a adunat bani pentru măreața călătorie lucrând ca editor, predând limba engleză și oferind lecții de pian.

„Hai să plecăm singure într-o expediție peste mări și țări”

Junko Tabei a sfidat toate așteptările societății tradiționale japoneze în momentul în care a format o echipă de alpiniști exclusiv feminină, clubul Joshi – Tohan, al cărui motto era „Hai să plecăm singure într-o expediție peste mări și țări”. Urmând propriul îndemn, aceasta și celelalte membre ale clubului de alpinism au realizat o serie de ascensiuni, culminând în 1970 cu escaladarea muntelui Annapurna III, în Nepal. În timpul călătoriei sale din Nepal în Himalaya, Tabei și-a lăsat fiica de 3 ani acasă, într-o suburbie a orașului Tokio, în grija soțului, un partener pe care Junko Tabei s-a bazat întotdeauna și care a susținut-o necondiționat în ambițiile ei legate de alpinism.

Când am cerut sprijin financiar pentru expediția noastră, mi s-a spus în repetate rânduri: „Femeile nu ar trebui să urce Everestul”, declara ea într-un interviu acordat în 2003 jurnaliștilor de la Agenția France Press, citată de The Washington Post. Mi-au spus răspicat: „Uită de alpinism. Nu ar trebui, mai degrabă, să ai grijă de copiii tăi?”

Datorită faptului că era mediatizată, sponsorizarea pentru cucerirea Everestului a venit, până la urmă, din partea unui ziar și a unei televiziuni japoneze (Yomiuri Shimbun și Nippon Television)

Cucerirea Everestului

Pe 4 mai 1975, Tabei împreună cu echipa sa numită Expediția Femeilor Japoneze pe Everest, și formată din 15 alpiniste plus șase șerpași (băștinași experimentați care îi ghidează pe alpiniști spre vârful Everest), au pornit spre marea lor aventură  – . Traseul nu a fost lipsit de peripeții. În timpul campării la altitudinea de 6300 de metri, au fost surprinși de o avalanșă, câteva minute după, Tabei fiind găsită parțial acoperită de zăpadă, fără cunoștință și cu câteva leziuni destul de severe pe corp.

În ciuda rănilor pe care le avea la spate și pe picioare, Junko Tabei și-a continuat drumul, după două zile în care a încercat să se recupereze și să-și reia forțele pentru a merge mai departe. Ultima sută de metri spre Everest a parcurs-o singură, iar înainte să atingă vârful, s-a târât, agățându-se cu mâinile de munte.

O pasiune tabu pentru femei într-o țără conservatore

Pe 16 mai 1975, după ani de critici din partea oamenilor, piedici financiare, pregătiri costisitoare și de lungă durată, 12 zile în care o avalanșă neașteptată ar fi putut pune capăt expediției, Junko Tabei reușea să ajungă pe cel mai înalt vârf din lume, Everest (8849 m), devenind care a realizat acest lucru.

Întoarcerea alpinistei acasă a fost sărbătorită la aeroport de câteva mii de persoane, regele Nepalului și reprezentanții guvernului japonez i-au transmis mesaje de felicitare, din acel moment alpinista fiind invitată în zeci de show-uri de televiziune pentru a povesti despre expediția pe care tocmai o încheiase. La douăzeci și doi de ani după ce Everestul fusese escaladat pentru prima dată (în 1953) de către Edmund Hillary din Noua Zeelandă și ghidul local Tenzing Norgay, Tabei devenise prima femeie care a reușit aceeași performanță.

Dar dorința lui Junko Tabei de a escalada munții nu a pierit odată cu recordul de mai sus. Au urmat expediții pe tot globul, timp de mai mulți ani, cucerind, printre altele, Kilimanjaro, Aconcagua, Muntele McKinley (acum Denali),  Muntele Elbrus, Masivul Vinson și Carstensz Pyramid (cunoscut și sub numele de Puncak Jaya).  „Vânturile nu se potolesc niciodată doar pentru că femeile urcă”, a spus ea în 2003. „Condițiile naturii sunt aceleași pentru toată lumea”.

Preocupată de mediu

Junko Tabei a escaladat un munte pentru prima dată la vârsta de 10 ani. În 1962 a absolvit Tokyo’s Showa Women’s University, luându-și diploma în Limba și Literatura Engleză și Americană. Și-a cunoscut soțul, Masanobu Tabei, în timpul unei expediții din munții Japoniei, în 1965, iar un an mai târziu s-au căsătorit. Au împreună doi copii.

A călătorit des în Nepal, fiind onorată cu mai multe distincții de statul nepalez, însă nu a ezitat să critice comercializarea alpinismului și condițiile de aglomerație de pe Everest, propunând, din motive de siguranță și pentru protejarea mediului, să le fie permis accesul pe munte, în fiecare an, doar câtorva grupuri de alpiniști foarte bine pregătiți.

Director al organizației Himalayan Adventure Trust of Japan, care se ocupă la nivel global de conservarea mediilor montane, a pus la punct în cadrul organizației proiectul de construire a unui incinerator pentru arderea gunoiului lăsat în urmă de alpiniști. Mai mult chiar, a condus și a participat la urcări de „curățare” ale traseelor montane în Japonia și Himalaya alături de soțul și copiii ei.

Și-a continuat activitatea chiar și după ce, în 2012, a fost diagnosticată cu cancer la stomac. În iulie 2016, în ciuda progresului bolii, a dorit să conducă o expediție de tineri pe Muntelui Fuji, dar la câteva luni după, pe 20 octombrie 2016, a încetat din viață într-un spital din Kawagoe.

Junko Tabei a lăsat în urmă o poveste impresionantă de viață despre ambiție, pasiune, muncă, determinare, curaj, implicare și mai ales despre o dragoste imensă pentru munte.

Surse:

https://www.nationalgeographic.com/adventure/article/first-woman-to-climb-everest-junko-tabei-dies

https://www.washingtonpost.com/world/junko-tabei-the-first-woman-to-reach-the-summit-of-mount-everest-dies-at-77/2016/10/29

https://www.britannica.com/biography/Phantog

articolul original.

Cum afectează o dietă nesănătoasă vasele de sânge?

30 November 2022 at 12:00
image

De-a lungul ultimelor decenii, rata obezității a crescut progresiv și este acum una dintre principalele cauze de deces la nivel mondial; 650 de milioane de adulți sunt clasificați drept obezi. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește obezitatea drept acumularea excesivă de grăsime în organism care creează riscuri pentru o viață sănătoasă. Principalele cauze: stilul de viață și dieta nesănătoasă. Cum sunt afectate vasele de sânge de obiceiurile alimentare proaste?

O echipă de cercetare condusă de Bilal Sheikh, de la Institutul Helmholtz pentru Cercetări Metabolice, de Obezitate și Vasculare (HI-MAG) din cadrul companiei Helmholtz München și de la Facultatea de Medicină a Universității Leipzig, din Germania, a investigat modul în care și obezitatea afectează structura vaselor de sânge la nivel molecular.

Cercetarea echipei, publicată în Nature Metabolism, ilustrează faptul că bolile metabolice afectează vasele de sânge din diferite organe ale corpului nostru într-un mod unic. De exemplu, vasele de sânge din ficat și din țesutul adipos se luptă pentru a procesa excesul de lipide, vasele renale dezvoltă disfuncție metabolică, vasele pulmonare devin puternic inflamatorii și transportul prin vasele creierului este defectat.

Dieta nesănătoasă alterează vasele de sânge

„Deoarece disfuncția vasculară conduce la toate patologiile majore, de la insuficiență cardiacă la ateroscleroză și neurodegenerare, cercetările noastre arată cum obiceiuri alimentare nesănătoase favorizează molecular dezvoltarea diverselor boli”, explică dr. Olga Bondareva.

„Vrem să elucidăm pentru a le putea oferi pacienților terapii personalizate în viitor”, adaugă directorul HI-MAG, profesorul Matthias Blüher. Blüher efectuează de ani de zile la Universitatea din Leipzig cercetări privind obezitatea morbidă. Prezentul studiu implică și oameni de știință de la Universitatea Leipzig care lucrează în domeniile cardiologiei și medicinei de laborator.

Cercetătorii s-au întrebat dacă o dietă sănătoasă ar putea reduce semnăturile moleculare cauzatoare de boli induse de o dietă nesănătoasă.

Revenirea la o dietă sănătoasă nu poate rezolva întotdeauna problemele anterioare

Rezultatele arată că o dietă sănătoasă poate îmbunătăți într-adevăr sănătatea moleculară a , deși doar parțial. De exemplu, vasele de sânge din ficat s-au recuperat aproape complet, dar vasele de sânge din rinichi au păstrat semnătura bolii, în ciuda unei diete sănătoase și a unei pierderi semnificative de greutate.

Asta înseamnă că unele dintre vasele noastre de sânge pot dezvolta o „memorie” a bolii metabolice, care este greu de inversat, notează Medical Xpress.

Vă recomandăm să citiți și:

articolul original.

Test de cultură generală. Cu ce este acoperit corpul pinguinilor?

30 November 2022 at 09:00
image

Pinguinii sunt păsări marine care nu pot zbura și care trăiesc doar în emisfera sudică (la sud de Ecuator).

Există 18 specii de pinguini. Aceștia fac parte din familia Spheniscidae din ordinul Sphenisciformes. Pinguinii sunt în continuare subdivizați în șase genuri. Dintre cei mai cunoscuți pinguini, denumirea științifică a pinguinului imperial este Aptenodytes forsteri. Pinguinul regal este A. patagonicus. Pinguinul Adélie este Pygoscelis adeliae.

În Antarctica trăiesc pinguinii împărat și pinguinii Adélie. Deși toți pinguinii trăiesc în emisfera sudică, totuși, nu toți trăiesc în Antarctica. De fapt, majoritatea pinguinilor trăiesc între latitudinile de 45° și 60° S.

Această regiune acoperă extremitățile inferioare ale Americii de Sud, Africii și Australiei și toate apele oceanice de la sud până chiar deasupra Antarcticii.

Pinguinii se înmulțesc pe insulele din această zonă. în regiunile temperate. Unul dintre ei, pinguinul de Galapagos (Spheniscus mendiculus), trăiește la Ecuator.

Pinguinii sunt păsări marine care nu pot zbura

Pinguinii sunt corpolenți, cu picioare scurte. o înălțime de 1,8 metri. În prezent, cel mai mare pinguin este pinguinul împărat, care are o înălțime de aproximativ 115 centimetri și cântărește între 25 și 40 de kilograme.

Unul dintre cei mai mici pinguini este pinguinul albastru, sau pinguinul zână (Eudyptula minor). Acesta are o înălțime de aproximativ 35 de centimetri și o greutate de aproximativ 1 kilogram.

Majoritatea pinguinilor sunt negri pe spate și albi în partea de jos. Adesea au linii negre pe partea superioară a pieptului sau pete albe pe cap. Culoarea este rară, dar, dacă este prezentă, este mai ales pe cap.

Strămoșii pinguinilor puteau zbura la fel de bine ca orice altă pasăre de mare. În prezent, aripile pinguinilor sunt scurte, asemănătoare unor palete, care sunt complet inutile pentru zbor.

Pinguinii trăiesc de veacuri în regiunile antarctice sau în apropierea acestora, unde au puțini dușmani umani sau animale. Astfel, au ajuns să își petreacă tot timpul pe uscat sau în apă.

Pinguinii trăiesc doar în emisfera sudică

Timp de generații întregi, ei nu au zburat. În cursul evoluției îndelungate, aripile lor au devenit mici și rigide și și-au pierdut penele lungi. Acum, aripile lor nu pot fi mișcate la articulația mediană, așa cum pot fi mișcate aripile păsărilor zburătoare.

Cu toate acestea, maeștri înotători și scafandri. Dintre toate păsările, pinguinii sunt cei mai bine adaptați la apă. Stoluri de pinguini pot sta pe mare săptămâni întregi. Stolurile de pinguini se aseamănă cu bancurile de delfini în timp ce sar în arcuri grațioase din apă pentru a lua aer.

Pinguinii au un strat gros de pene care le oferă o suprafață netedă, impenetrabilă la apă. Corpurile aerodinamice alunecă cu ușurință prin apă.

Pinguinii pot înota cu viteze de peste 40 de kilometri pe oră. Atunci când vor să iasă din apă, pot sări până la 1,8 metri de la suprafața apei pe o stâncă sau pe un aisberg.

Pinguinii au un strat gros de pene care le oferă o suprafață netedă

Pe uscat, pinguinii sunt mult mai neîndemânatici. Ei se balansează dintr-o parte în alta în timp ce merg. Totuși, în ciuda picioarelor lor scurte, pinguinii pot alerga cu o viteză surprinzătoare, scrie Britannica.

Ei își folosesc înotătoarele pentru echilibru. Pe zăpadă sau gheață, mulți pinguini alunecă pe burtă în timp ce se propulsează cu picioarele și înotătoarele. Înotătoarele, împreună cu ciocul, sunt principalele arme de apărare și atac.

Pielea unui pinguin este izolată de un strat de aer prins sub pene. Singura piele goală care intră în contact direct cu apa este cea a picioarelor. Pinguinii au, de asemenea, un strat gros de grăsime care îi protejează împotriva frigului.

Pinguinii adulți își schimbă toate penele o dată pe an, după perioada de reproducere.

Vă recomandăm să mai citiți și:

articolul original.

Ce spun experții militari despre războiul în spațiu? „Viața nu va mai fi așa cum o știm!”

30 November 2022 at 08:00
image

Nu va mai exista „viață așa cum o știm” dacă războiul în spațiu ar distruge sateliții pe care omenirea se bazează în fiecare zi. Iar China și Rusia au demonstrat că au capacitatea de a-i distruge.

Lideri militari de rang înalt din SUA și Canada sunt la Sydney pentru o conferință Australian Strategic Policy Institute despre spațiul ca nouă frontieră în „comerț, industrie, competiție și război”.

Ei au discutat despre importanța colaborării cu aliații, inclusiv cu Australia, pentru a contracara amenințările reprezentate de .

Lt. general Nina Armagno, directorul de personal al Forțelor Spațiale SUA, a declarat că distrugerea de către Rusia a unuia dintre propriii sateliți anul trecut a fost o „demonstrație uluitoare”.

„Interpretăm asta… ca pe un mesaj și o demonstrație a capacității”, a spus ea.

Războiul în spațiu ar schimba viața de pe Pământ

Ea a spus că China documentează și descrie în mod deschis demonstrațiile sale de putere în spațiu. Întrebată care ar putea fi jocul final, ea a spus că „Viața nu va mai fi așa cum o știm”, citează The Guardian.

Atacurile asupra sateliților pot distruge sistemele GPS, sistemele bancare, rețelele electrice, comunicațiile de prim răspuns și pot avea impact asupra operațiunilor militare, au spus oficialii.

„Nu vreau să fiu dramatică. Cum arată un război în spațiu? Probabil că nu îl vom vedea cu ochiul liber, dar cu siguranță vom simți consecințele din momentul în care va începe”, a spus Armagno.

Demonstrații de forță

Ea a descris, de asemenea, distrugerea de către China în 2007 a unuia dintre ca fiind șocantă, iresponsabilă și intenționată. SUA au fost, de asemenea, îngrijorate de o ocazie anul trecut în care un satelit chinezesc cu un braț de luptă a mutat un alt satelit din orbită.

Generalul de brigadă Michael Adamson, comandant la Divizia Spațială 3 Canadiană (Forța spațială a Canadei), a spus că programul spațial al Rusiei se clătina, lăsându-l mai puțin dependent de infrastructura spațială. Acest lucru, la rândul său, face mai probabil ca țara să încerce să distrugă accesul în spațiu, deoarece are „mai puțin de pierdut”.

Există două moduri prin care atacurile asupra sateliților ar putea distruge rețelele de comunicații. Primul este atacul direct, prin rachete anti-sateliți, brațe de luptă sau piratarea sau blocarea unui satelit. Celălalt este dat de resturile create de un satelit distrus. Armagno a spus că SUA încă urmăresc 600 de bucăți de resturi de la „demonstrația” din 2007 a Chinei.

Chiar și o mică bucată de resturi ar putea deteriora grav nave spațiale precum Stația Spațială Internațională, care efectuează manevre pentru a le evita. Evenimentul rusesc a creat 1.500 de bucăți de resturi, care au amenințat cosmonauții și astronauții de pe ISS.

Cum ne putem feri de războiul în spațiu?

Armagno a spus că SUA și aliații săi, inclusiv Australia, trebuie să lucreze împreună pentru a ne face mai rezistenți la războiul în spațiu. Acest lucru include construirea de sateliți mai ageri și mai mici pentru a-i înlocui pe cei distruși. Australia dezvolta un număr de astfel de sateliți și capacitatea de a-i lansa , a spus ea.

„Este important ca societățile să înțeleagă relevanța spațiului”, a spus Armagno.

„Nu este spațiu de dragul spațiului, ci într-adevăr există pentru ca țările cu idei similare să se asigure că spațiul este liber pentru națiunile spațiale. Cu toții împărtășim aceleași valori”, a continuat ea.

O problemă reală

Comodorul aerian Nicholas Hogan, directorul general al capacităților spațiale al Comandamentului Spațial de Apărare Australian, a vorbit la conferință despre capacitatea Chinei de a „depăși” Australia.

„De aceea noi (Australia, SUA și Canada) lucrăm împreună”, a spus el.

Hogan a spus că utilizarea tehnologiei anti-sateliți este o problemă.

„Dacă cineva ar face ceva într-un domeniu terestru, aerian, la sol sau pe mare, care are un impact cu o durată de mai mare de un deceniu, nimeni nu ar fi susține asta”, a spus el.

„Dar în războiul în spațiu nu există legi, nu există reguli, nu există norme… și acesta este domeniul în care ne aflăm. Este o adevărat problemă”, a încheiat Hogan.

Vă recomandăm să citiți și:

articolul original.

Steve Jobs, părintele Apple. „Dacă tu crezi că nu meriți, nu vei avea nimic”

30 November 2022 at 07:30
image

Steve Jobs (1955 – 2011) a fost co-fondatorul și directorul general Apple (în 2022, compania a înregistrat venituri de peste 90 de miliarde de dolari) și Pixar (până la achiziția acestui studio de animație de către Disney).

A fost, de-a lungul anilor, cel mai invidiat din industria tehnologiei, omul care a revoluționat și care a schimbat lumea.  Co-fondator al companiei , în 1976 (împreună cu Stephen Wozniak, prietenul și colegul de liceu al lui Jobs) la vârsta de 21 de ani vindea calculatoare la prețuri accesibile, în cariera sa punând mereu accentul pe importanța muncii în echipă. Produsele inovatoare pe care le-a creat au schimbat felul în care oamenii, afacerile, și lumea cu totul, funcționează. La moartea sa (5 octombrie 2011), după o luptă de 8 ani cu o formă severă de cancer pancreatic, Steve Jobs lăsa în urmă o avere de 10, 2 miliarde de dolari.

„Nimeni nu vrea să moară. Chiar şi oamenii care vor să ajungă în rai nu vor să moară pentru a ajunge acolo. Şi totuşi moartea este destinaţia tuturor. Nimeni nu a scăpat de ea. Şi este precum ar trebui să fie, pentru că moartea este foarte probabil, cea mai bună creaţie a vieţii. Este agentul vieţii. Înlătură ce este vechi pentru a face loc noutăţii. În momentul de faţă, noutatea sunteţi voi, dar într-o zi nu prea îndepărtată, veţi deveni pas cu pas bătrâni şi veţi fi înlăturaţi. Îmi pare rău că sunt aşa de dramatic, dar ăsta este adevărul”, a spus Jobs într-un discurs susținut la Universitatea Stanford, iunie 2005.

Inovațiile lui Steve Jobs

Primul care a revoluționat industria computerelor făcându-le accesibile tuturor (IMB și Microsoft nu ar  fi ajuns unde sunt astăzi fără influența și realizările lui Jobs), a salvat compania Disney în perioada în care gigantul media întâmpina probleme, creând personaje animate precum cele din Toy Story și Bug’s Life (mai apoi, Disney a cumpărat Pixar, compania lui Steve Jobs, acesta devenind cel mai mare acționar Disney), a revoluționat industria muzicii creând un magazin de muzică în care fiecare piesă se putea vinde individual, a introdus conceptul de app store (magazin de aplicații), care la scurt timp după a fost copiat de Sistemul de operare Android al Google, a introdus primul computer de acasă cu interfață grafică bazată pe mouse, a fondat compania de calculatoare NeXT, a dezvoltat, în cadrul Apple, produsele iPod, iPhone, iPad, a fost inventator și co-inventator a peste 300 de produse și tehnologii, de la dispozitive computerizate și portabile, la interfețe, difuzoare, tastaturi, adaptoare etc, pe scurt, Steve Jobs a avut un aport major în viața fiecăruia dintre noi.

Obiceiurile lui Jobs

În cartea „Breathe. Choose: Become the CEO of Your Well-Being”, fostul asistent executiv al lui Jobs, Naz Beheshti, dezvăluie lucruri mai puțin știute . Era considerat obsedat de muncă, întreaga sa existență dedicând-o companiei, însă avea momente când se rupea, pentru scurt timp, de tot ceea ce însemna viața profesională, iar atunci își închidea telefonul și nimeni din companie nu mai putea lua legătura cu el. Tot în cartea lui Beheshti scrie și despre faptul că Jobs aloca o parte din timp activităților fizice, îi plăcea să se plimbe, era comunicativ, nu era un șef atât de dur și necruțător precum se vehicula în spațiul public, mânca sănătos, medita, părea a le avea pe toate și, totuși, Steve Jobs a murit devreme, la doar 56 de ani, măcinat de cancer de pancreas, formă de cancer care l-a răpus și pe actorul Patrick Swayze.

A fost diagnosticat în 2003

A fost diagnosticat în 2003, în 2004 a fost supus unei operații, în 2009 a suferit un transplant de rinichi, și-a luat trei concedii medicale de la Apple, înainte de a renunța cu totul, în luna august a aceluiași an, la funcția de director executiv al companiei și de a preda conducerea lui Timothy D. Cook, directorul operațional.

„Întotdeauna am spus, în cazul în care va veni vreodată ziua în care nu-mi voi mai putea îndeplini sarcinile și responsabilitățile în calitate de director general al Apple, voi fi primul care vă anunță”, spunea Steve Jobs într-o scrisoare dată publicității de către companie. „Din păcate, acea zi a venit”.

Își motiva angajații

Steve Jobs nu era nici inginer hardware, nici programator de software și nici nu se credea un manager. El se considera un lider tehnologic, alegând în echipa sa pe cei mai buni dintre cei mai buni, încurajându-și oamenii și cerându-le mereu opinia în legătură cu produsele companiei.

„Jobul tău îţi va umple o mare parte din viaţă şi singura cale să fii mulţumit este să faci ceea ce tu crezi că este important. Singura cale să faci ceva important este să iubeşti ceea ce faci. Dacă nu ai descoperit încă acel job, continuă să-l cauţi. Nu te aşeza liniştit. Inima îţi va spune când îl vei găsi. Şi, precum o relaţie frumoasă, va deveni din ce în ce mai bine pe măsură ce anii vor trece. Deci caută până când vei găsi. Nu te plafona” – Discurs ținut la Universitatea Stanford, iunie 2005

„Era cel mai pasionat și mai implicat lider la care se putea spera, o forță motivatoare fără paralel”, a scris Steven Levy, autorul cărții publicate în 1994 „Insanely Great”. „Tom Sawyer ar fi putut să prindă câteva trucuri de la Steve Jobs.”

Ultimele clipe

Înconjurat de familie, Steve Jobs s-a stins din viață la 5 octombrie 2011, în casa lui din Palo Alto. Sora lui Jobs, Mona Simpson, dezvăluia detalii despre ultimele momente .„Tonul lui era afectuos, drag, iubitor, dar parcă aparținea cuiva care își pusese deja bagajele în mașină, ce era deja la începutul călătoriei sale, deși îi părea rău, extrem de rău, că ne părăsește. (…) Se uita în ochii copiilor săi de parcă nu își putea lua privirea de la ei. I s-a schimbat ritmul respirației, și îl simțeam de parcă își numără pașii, forțând să meargă mai departe. Și am învățat un lucru. Și anume, nu moartea a venit după Steve, el a fost cel care a atins-o. “Înainte să plece, s-a uitat la Patty, sora noastră, după care s-a uitat lung la copiii lui, apoi la partenera sa de viață, Laurene, și în final a aruncat o privire peste umerii lor. Ultimele sale cuvinte au fost: ‘Oh wow. Oh wow. Oh wow.'”

„Gândul că voi muri în curând este cel mai important instrument pe care l-am întâlnit vreodată pentru a mă ajuta să fac alegerile majore în viață. Pentru că aproape totul, toate așteptările exterioare, mândria, teama de penibil sau de eșec, toate astea dispar pur și simplu în fața morții, lăsând doar ceea ce este cu adevărat important.”

Surse:

https://www.nytimes.com/2011/10/06/business/steve-jobs-of-apple-dies-at-56.html

https://www.speeli.com/what-are-the-greatest-achievements-of-steve-jobs/

https://www.theguardian.com/technology/2011/oct/31/steve-jobs-last-words

articolul original.

Prognoza meteo pentru următoarele săptămâni. Cum va fi vremea de Ziua Națională?

30 November 2022 at 07:00
image

Administraţia Naţională de Meteorologie a emis prognoza meteo pentru următoarele 2 săptămâni. Nu se anunță variații importante de temperatură, însă în intervalul 2 – 4 decembrie vremea va fi mai caldă.

Precipitaţii vor fi cu o probabilitate mai ridicată , în mai multe zone.

Prognoza este valabilă pentru perioada 28 noiembrie – 11 decembrie.

Banat

Pe parcursul celor două săptămâni nu sunt estimate variații semnificative de temperatură. La nivelul acestei regiuni media valorilor maxime va fi de 7…8 grade, un interval mai cald fiind așteptat între 2 și 4 decembrie, când se vor atinge 10 grade, însă sunt posibile și zile mai reci (6 și 7 decembrie) cu temperaturi ce vor scădea la 4…5 grade.

Temperaturile minime vor fi ușor negative în prima noapte, apoi în perioada 30 noiembrie – 5 decembrie media acestora va fi de 2…3 grade, urmând ca până la finalul primei decade din decembrie să se situeze în jurul valorii de 0 grade. Probabilitatea de precipitații va fi ridicată în jurul datei de 1 decembrie, iar în a doua săptămână (5 – 11 decembrie) de prognoză sunt estimate perioade cu precipitații.

Crișana

Pe parcursul celor două săptămâni nu sunt estimate variații semnificative de temperatură. Media temperaturilor maxime va fi de 8…10 grade în prima săptămână, cu cele mai calde zile în intervalul 2 – 4 decembrie, iar în a doua săptămână în jurul a 6 grade, posibile valori mai scăzute fiind estimate în 6 și 7 decembrie.

la nivelul regiunii vor fi de -4…3 grade în prima noapte, apoi se va înregistra o creștere ușoară, iar în perioada 2 – 5 decembrie media acestora va fi de 2 grade, urmând ca până la finalul primei decade din decembrie să se situeze în jurul valorii de 0 grade. În prima săptămână numai izolat vor fi posibile precipitații slabe, însă în perioada 5 – 11 decembrie va crește probabilitatea de a avea perioade cu precipitații.

Transilvania

La nivelul acestei regiuni media temperaturilor maxime va oscila între 3 și 6 grade. Cele mai calde zile vor fi în intervalul 2 – 4 decembrie, iar cele mai reci în zilele de 6 și 7 decembrie.

Temperaturile minime se vor menține în general negative pe tot parcursul celor două săptămâni, valori în jur de 0 grade fiind estimate doar în 3 și 4 decembrie, iar în cele mai reci nopți (7 și 8 decembrie) media acestora va fi de -6…-5 grade. Probabilitatea pentru precipitații va crește în a doua săptămână de prognoză (5 – 11 decembrie). Sunt posibile precipitații slabe și în ziua de 2 decembrie.

Maramureș

În prima săptămână tendința va fi de creștere ușoară și treptată a valorilor termice diurne, de la o medie de 6 grade în prima zi, până la 9 grade în 3 decembrie, apoi pentru restul intervalului sunt estimate maxime în jurul a 5 grade.

Evoluția va fi asemănătoare și pentru temperaturile minime, cu o tendință de creștere, de la -4 grade în prima noapte, până la 0…1 grad în perioada 2-5 decembrie, iar pentru a doua săptămână sunt prognozate valori cuprinse în medie între -4 și -2 grade. Probabilitatea pentru precipitații va crește în a doua săptămână de prognoză (5 – 11
decembrie).

Moldova

În intervalul de anticipație, valorile termice diurne se vor menține ușor sub mediile multianuale, la o medie zilnică în general de 0…2 grade. Media regională a temperaturilor minime va oscila între -2 și 1 grad în prima săptămână și între -6 și -3 grade în a doua săptămână, cu cele mai reci nopți estimate în zilele de 7 și 8 decembrie.

Sunt așteptate intervale cu precipitații slabe cu caracter trecător și pe arii restrânse pe tot parcursul celor două săptămăni.

Dobrogea

Media temperaturilor maxime va fi de 6…8 grade în prima săptămână, va scădea la 4 grade în zilele de 6 și 7 decembrie, iar spre finalul intervalului se va reveni la 8 grade. Temperaturile minime vor urma aceași tendință; o medie regională de 2…4 grade în prima săptămână, urmată de o scădere până spre 0 grade în perioada 6 – 8 decembrie și o creștere ușoară la finalul intervalului până la 2…3 grade.

Temporar se vor semnala ploi slabe la începutul intervalului și cu o probabilitate destul de ridicată și în noaptea de joi spre vineri (1/2 decembrie) și pe parcursul zilei de vineri (2 decembrie). În restul intervalului precipitații slabe vor fi posibile pe arii mai restrânse.

Muntenia

Pe parcursul celor două săptămâni nu sunt estimate variații semnificative de temperatură. La nivelul regiuni media valorilor maxime va fi de 4…6 grade, cu cele mai reci zile în jurul datei de 1 decembrie și în perioada 6 – 8 decembrie.

Temperaturile minime se vor menține preponderent pozitive în prima parte a intervalului de anticipație, la o medie de 1…2 grade, în 7 și 8 decembrie sunt așteptate valori în jurul a -3 grade, iar spre finalul perioadei se va înregistra o creștere ușoară (sunt estimate temperaturi în medie de 0 grade). Local și temporar se vor semnala ploi slabe pe parcursul primei săptămâni (îndeosebi în perioada 28 noiembrie – 2 decembrie). În a doua săptămână probabilitatea pentru precipitații se va menține relativ ridicată.

Oltenia

Pe parcursul celor două săptămâni nu sunt estimate variații semnificative de temperatură. Media zilnică a valorilor maxime de temperatură va fi cuprinsă între 3…6 grade, cu cele mai reci zile în jurul datei de 1 decembrie și în perioada 6 – 8 decembrie. Temperaturile minime se vor menține în general pozitive până în 5 decembrie, la o medie de 1…2 grade, iar pentru restul intervalului sunt prognozate valori de -2…0 grade.

Local și temporar se vor semnala ploi slabe pe parcursul primei săptămâni (îndeosebi în perioada 28 noiembrie – 2 decembrie). Probabilitatea de apariție a intervalelor cu precipitații se va menține relativ ridicată și în a doua săptămână.

La munte

Intervalul va debuta cu valori termice diurne în medie de -2 grade și minime de -7 grade, apoi până spre finalul săptămânii se va încălzi ușor și treptat, astfel că la nivelul zonei se va atinge o medie a maximelor de 2 grade, iar a minimelor în jurul a -2 grade.

În a doua săptămână sunt estimate maxime care vor prezenta o medie zilnică cuprinsă între – 2 și 0 grade și minime ce vor oscila între -7 și 4 grade, cele mai reci zile urmând a se înregistra în perioada 6 – 8 decembrie. Probabilitatea de apariție a intervalelor cu precipitații se va menține ridicată în cea mai mare parte a intervalului de prognoză.

articolul original.

Elevii vor putea învăța istoria, engleza și matematica prin jocuri video

30 November 2022 at 06:00
image

Elevi din peste 20 de școli din întreaga țară învață, începând cu această toamnă, cu ajutorul jocurilor video. RGDA (Asociația Dezvoltatorilor de Jocuri Video din România) a demarat programul Games in Schools, al cărui scop este să ofere instrumente alternative profesorilor.

În acest sens, RGDA a pus la dispoziția profesorilor manualul european Games In Schools, realizat de către European School Network si ISFE (Interactive Software Federation of Europe). Manualul, tradus în limba română de către RGDA, oferă informațiile necesare pentru ca profesorii să poată înțelege care sunt beneficiile educaționale ale jocurilor și să învete modul în care să folosească jocuri video ca resurse educaționale și motivaționale în timpul orelor de curs.

Pe lângă manualul generic european tradus, RGDA a inițiat și un program pilot al Games in Schools pentru trei materii gimnaziale: istorie, engleză și matematică. Pe parcursul anului școlar, profesorii de clasele V-VIII din Constanța, Bihor, Dolj, Suceava, Iași, Ilfov, Galați, Maramureș, Brașov și alte județe vor preda materiile elevilor, folosindu-se de jocurile video potrivite pentru a capta mai mult atenția acestora.

Elevii vor putea învăța prin jocuri video, în cadrul unui proiect pilot

Alături de câțiva voluntari din industrie și profesorii din programul pilot, asociația a creat liste de jocuri specifice, gândite să fie conforme cu programa școlară a elevilor de gimnaziu. De exemplu, la orele de istorie, fie că vor preda lectii despre antichitate, primul război mondial, fie despre revoluția franceză, epoca victoriană sau Grecia Antică, profesorii vor avea la îndemână exemple specifice din jocuri celebre. Sesiuni de joc în titluri precum Valiant Hearts: The Great War, Assassin’s Creed Unity și Odyssey, The Great Conqueror: Rome War Game sau Triviador, printre multe altele, îi vor ajuta pe profesori să explice, într-un mod interactiv, aceste perioade definitorii pentru civilizație.

La clasele de matematică, elevii de clasa a V-a și a VI-a vor acumula cunoșținte despre numerele naturale, fracții Q și Z, elemente geometrice cu ajutorul unor jocuri precum Otter Rush, Meteor Multiplications, Hungry Puppies și multe altele.

Ce beneficii au jocurile video?

implică mai multe beneficii educaționale, printre care dezvoltarea aptitudinilor cognitive, spațiale și motorii, a principiilor elementare (relațiile cauză și efect) și pot fi folosite, în mod creativ, la soluționarea problemelor complexe. Mai mult, jocurile oferă exemple practice ale unor concepte și reguli care, altfel, ar fi dificil de ilustrat în lumea reală.

“Jocurile video sunt o pasiune pentru foarte mulți copii, iar dacă sunt utilizate corespunzător, pot fi și un mediu prin care copiii înțeleg, explorează sau sedimentează o anumită materie. Alegerea jocului video precum și rolul de moderator al profesorului sunt vitale pentru a se obține rezultatele dorite ale învățării. Jocurile video pot completa învățarea tradițională, dar nu o pot înlocui. Vedem Games in Schools ca un program ce oferă unelte extra profesorilor ce caută noi modalități de a atrage interesul copiilor pentru materiile lor,” a precizat Andreea Medvedovici Per, director executiv RGDA.

Pe parcursul programului pilot, membrii asociației oferă suport fizic și online profesorilor care au ajutat la adaptarea manualului european generic. În urma feedback-ului lor, RGDA își propune să îmbunătățească experienta la clasă a profesorilor din program, astfel încât, începând cu septembrie 2023, să poată include în program și alte instituții de învățământ, profesori și noi materii.

articolul original.

Papa Francisc, înregistrat în secret în timpul unei convorbiri cu unul dintre cardinalii săi

30 November 2022 at 01:00
image

Papa Francisc a fost înregistrat în secret în timpul unei convorbiri telefonice cu unul dintre cardinalii săi, s-a aflat în timpul unui proces aflat în desfășurare la Vatican, potrivit CNN.

Un tribunal de la Vatican a ascultat înregistrarea audio dintre Papa Francisc și cardinalul Angelo Becciu, un inculpat în proces, în care cardinalul îi cere Papei să confirme că a autorizat plăți pentru a ajuta la eliberarea unei călugărițe răpite în Africa.

Jurnaliștii nu au fost autorizați să asculte înregistrarea, dar o transcriere a fost publicată ulterior de agenția de presă italiană Adnkronos. De asemenea, trei avocați ai apărării prezenți la proces au confirmat conținutul conversației jurnaliștilor prezenți la Vatican, notează CNN.

Convorbirea a avut loc cu trei zile înainte de începerea procesului de la Vatican

Înregistrarea a fost făcută de o terță persoană care se afla în cameră cu cardinalul Becciu în timpul conversației telefonice, care a avut loc la 24 iulie 2021. cu trei zile înainte de începerea procesului de la Vatican, în care Becciu este acuzat de deturnare de fonduri și abuz de funcție, și la doar 10 zile după ce Francisc a fost externat din spital pentru o operație intestinală.

În convorbire, Becciu îi cere Papei să confirme că a autorizat plățile pe care cardinalul le-a făcut către o consultantă autointitulată Cecilia Marogna, care este, de asemenea, acuzată de deturnare de fonduri în cadrul procesului. La rândul ei, Marogana trebuia să plătească firma britanică Inkerman Group, pentru a ajuta la eliberarea călugăriței care fusese răpită de militanți islamici în Mali în 2017, se arată în transcriere.

Sumele plătite, potrivit cardinalului Becciu, care era la acea vreme numărul doi la Secretariatul de Stat al Vaticanului, au fost de 350.000 de euro către firma britanică și 500.000 de euro drept răscumpărare pentru călugăriță.

Papa Francisc nu poate fi chemat ca martor în proces

Potrivit transcrierii, a spus în timpul convorbirii că își amintește vag și îi cere cardinalului să pună în scris ceea ce ar dori ca Papa să confirme.

Conform legislației Vaticanului, nu există nicio prevedere care să permită ca un Papă să fie chemat ca martor într-un proces.

Cardinalul Becciu, care a fost concediat din funcție și lipsit de majoritatea drepturilor sale de cardinal de către Papa Francisc în septembrie 2020, a susținut întotdeauna că toate tranzacțiile financiare pe care le-a întreprins au fost pe deplin aprobate de superiorii săi, inclusiv de Papa. Atât Becciu, cât și Marogna au pledat nevinovat la toate acuzațiile din acest proces.

articolul original.

Un bărbat a fost salvat după mai bine de 15 ore petrecute în mare

30 November 2022 at 00:00
image

Pasagerul unui vas de croazieră a fost salvat după 15 ore petrecute în mare. Incidentul s-a produs în Golful Mexic.

Un pasager care a dispărut de pe un în Golful Mexic a fost salvat după mai bine de 15 ore petrecute în mare, anunță Paza de Coastă americană.

Bărbatul, în vârstă de 28 de ani, a fost miercuri seară la un bar de pe nava Carnival Valor împreună cu sora sa, dar nu a mai fost văzut după ce a mers la toaletă.

Bărbatul a stat în apă mai bine de 15 ore

Mai multe echipaje de salvare au cercetat zona, iar bărbatul a fost găsit la aproximativ 30 de kilometri în largul coastei statului Louisiana. Se pare că victima era în stare stabilă atunci când a fost scoasă din apă.

Locotenentul Seth Gross, de la Paza de Coastă a SUA, a declarat că bărbatul mai mult de 15 ore aceasta fiind „cea mai lungă perioadă absolută despre care am auzit și doar unul dintre acele miracole de Ziua Recunoștinței”.

Nu este clar cum a căzut bărbatul în apă

Nu este clar cum a căzut în apă bărbatul de pe nava care se îndrepta spre Cotumel, în Mexic, potrivit BBC.

În 2018, o britanică în vârstă de 46 de ani a fost salvată la 10 ore după ce a căzut în Marea Adriatică de pe vasul de croazieră.

articolul original.

Cel mai mare vulcan din lume a erupt pentru prima dată în ultimii 38 de ani

29 November 2022 at 23:30
image

Cel mai mare vulcan din lume, Mauna Loa din Hawaii, a erupt pentru prima dată în ultimele decenii, înroșind cerul din jurul său. Erupția a început în dimineața zilei de 28 noiembrie, în jurul orei 11:30 (ora României), potrivit Serviciului Geologic al Statelor Unite (USGS).

Agenția american a precizat că lava curgea din partea de nord-est a vulcanului, cunoscută sub numele de Riftul de Nord-Est.

„Fluxurile de lavă nu amenință nicio comunitate aflată în aval și toate indiciile arată că erupția va rămâne în zona Riftului de Nord-Est”, a precizat USGS. Agenția a adăugat că vânturile ar putea transporta cenușă vulcanică, gaze și sticlă în zonele din jur.

Migrarea fluxurilor de lavă și impacturile acesteia, analizate de către specialiști

Avertizarea privind cenușa vulcanică emisă de agenție a determinat compania aeriană Southwest să anuleze 10 zboruri între Hilo și Honolulu.

„În acest moment nu ne așteptăm la alte impacturi”, a declarat un purtător de cuvânt al companiei aeriene.

„Pe baza evenimentelor din trecut, primele etape pe Mauna Loa pot fi foarte dinamice, iar locația și avansul fluxurilor de lavă se pot schimba rapid. Dacă erupția rămâne în Moku’āweoweo (caldera de vârf), fluxurile de lavă vor fi cel mai probabil limitate în interiorul pereților caldeirei. Cu toate acestea, dacă orificiile eruptive migrează în afara pereților acesteia, fluxurile de lavă se pot deplasa rapid în pantă”, a transmis USGS.

Agenția de gestionare a situațiilor de urgență și Autoritatea pentru turism din Hawaii au anunțat că nu există o amenințare imediată pentru zonele populate.

Oficialii nu au emis ordine de evacuare, dar au fost deschise mai multe adăposturi.

Un vulcan mai înalt decât Everest

Mauna Loa acoperă jumătate din cea mai sudică insulă din Hawaii – Hawai’i – ridicându-se la peste 4.000 de metri deasupra Oceanului Pacific, ceea ce face decât Muntele Everest.

Mauna Loa a erupt de 33 de ori din 1843, atunci când a avut loc prima „erupție istorică bine documentată” a vulcanului, potrivit USGS.

Acest vulcan nu a mai erupt din 1984. Erupția vine după săptămâni de cutremure frecvente în vârful vulcanului, care i-au determinat pe oamenii de știință și pe oficiali să ceară locuitorilor să se pregătească pentru evacuare.

De două ori în septembrie, peste 100 de cutremure au fost raportate într-o singură zi, conform Science Alert.

Care sunt efectele erupțiilor vulcanice asupra mediului?

Erupțiile vulcanice aruncă în atmosferă cantități mari de gaze și particule, inclusiv cenușă, dioxid de sulf și dioxid de carbon, potrivit USGS.

Dioxidul de carbon este care încălzește planeta, contribuind la schimbările climatice, deși sursele umane de dioxid de carbon, precum arderea de combustibili fosili, contribuie mai mult la încălzirea globală decât erupțiile vulcanice.

Între timp, cenușa și dioxidul de sulf pot produce uneori un efect temporar de răcire a climei.

articolul original.
❌