ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 1 February 2023Libertatea

Un șofer român de TIR care mergea la 15 metri în urma camionului din față, oprit și amendat, pe o autostradă din Germania

1 February 2023 at 07:44
image

Un șofer român de TIR a plătit o amendă de 150 de euro pe autostrada 94 din Germania, luni, după ce polițiștii l-au surprins conducând la 15 metri distanță de camionul din fața lui, scrie site-ul regional de știri Innsalzach24.

Legea cere în Germania o distanță minimă de 50 de metri până la vehiculul din față pentru vehicule cu masa mai mare de 3,5 tone, pentru trafic intens pe autostrăzi, de la o viteză mai mare de 50 km/h.
Luni, 30 ianuarie, în jurul orei 16.30, un șofer profesionist de 46 de ani din România nu a respectat acest regulament, la volanul camionului său articulat. Românul era în drum spre München, la Heldenstein.

Distanța până la camionul din față a fost de numai 15 metri. Șoferul a fost scos din trafic de oficialii de la poliția de autostrăzi Mühldorf, instruit și sancționat cu o amendă pentru abaterea sa. Legea spune că pentru contravenția sa, amenda este de 149 de euro.

articolul original.

Echipă de jurnaliști cehi, atacată de ruși, lângă Bahmut: „Două obuze au aterizat la 20 de metri de noi”

1 February 2023 at 07:35
image

„Între Soledar și Bahmut, după ce am fost urmăriți de o dronă rusească, două obuze au aterizat la doar 20 de metri de noi”, a relatat Andreas Papadopoulos, corespondent al postului public Česká Televize (CT) pe frontul din Ucraina, informează Blesk. Incidentul s-a consumat pe 26 ianuarie, iar echipa a scăpat teafără.

„O crimă”, a scris Papadopoulos, pe Twitter, în condițiile în care echipa CT purta pieptarele care evidențiau că este vorba de jurnaliști.

„La mai puțin de cinci minute de la înregistrarea acestui videoclip, o dronă a zburat peste noi, iar în alte cinci minute, rușii au început să ne bombardeze de pe partea opusă a dealului. Două lovituri au aterizat la 20 de metri de noi, deși suntem marcați vizibil ca presă”, a afirmat Andreas Papadopoulos.

Necelých pět minut po nahrání tohoto videa nad námi přeletěl dron, za dalších pět nás rusové z protější strany kopce začali ostřelovat. Dvě rány dopadly 20 metrů od nás, přestože jsme viditelně označení jako press. Zločin. pic.twitter.com/dg6ekBTX8U

— Andreas Papadopulos (@andreas_ppdp)
January 26, 2023

„Orașul este în prezent înconjurat de trupe rusești. Nori de fum se ridică pe întregul orizont de la căderea obuzelor de artilerie sau de la tirurile de mortiere și lansatoarele de rachete”, a descris Papadopoulos situația de lângă Bahmut într-un videoclip, în timp ce împușcăturile răsunau.

Ještě jedna sekvence z odjezdu z místa: https://t.co/SQL2qzRgTv pic.twitter.com/NdAy4Urxkg

— Andreas Papadopulos (@andreas_ppdp)
January 26, 2023

Potrivit lui Papadopoulos, înainte să fie atacați, el și echipa lui filmaseră un cimitir plin de morminte nemarcate. 

Cazul a fost listat și pe site-ul organizației Reporteri Fără Frontiere. Jurnalistul, cameramanul Jan Bradáč, și asistenta lor ucraineană, Anastasia Juk, nu au fost răniți.

articolul original.

Statele UE cer Bruxelles-ului să nu mai dea speranțe „nerealiste” Ucrainei cu privire la o aderare rapidă

1 February 2023 at 07:20
image

În urma declarațiilor optimiste auzite în ultimele luni, unii oficiali de la Kiev au ajuns să creadă că Ucraina ar putea adera în doar doi ani la UE. Scenariul este imposibil, spun pentru Financial Times mai mulți diplomați europeni, care vor ca oficialii ucraineni să înțeleagă că, în ciuda bunăvoinței, procesul de aderare va fi unul dificil și îndelungat.

Statele membre UE au avertizat Bruxelles-ul să nu ofere Ucrainei speranțe „nerealiste” în legătură cu o aderare rapidă la blocul comunitar, la summitul care va avea loc pe 3 febuarie la Kiev.

Reuniunea din Ucraina îi va oferi președintelui Volodimir Zelenski posibilitatea de a pleda pentru aderarea țării sale la UE, în fața președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen și a președintelui Consiliului European Charles Michel.

Zelenski vrea, de asemenea, să îi convingă pe europeni să adopte un mecanism legal de urmărire penală a rușilor pentru crime de război și să accepte utilizarea activelor rusești înghețate pentru a finanța reconstrucția Ucrainei.

Mai mulți diplomați de rang înalt din capitalele UE sunt îngrijorați însă de faptul că așteptările imposibile ale Ucrainei – inclusiv aderarea la UE până în 2026 – au fost încurajate, în loc să fie temperate, de către înalții oficiali de la Bruxelles.

„Niciun lider politic nu vrea să fie de partea greșită a istoriei. Nimeni nu vrea să fie acuzat că nu a făcut suficient”, a declarat un diplomat de rang înalt din UE, pentru Financial Times.

„Așa că li se spune că totul este posibil”, a adăugat el.

Premierul ucrainean așteaptă o aderare în doi ani

În semn de răspuns la invazia Rusiei din februarie anul trecut, UE s-a grăbit să sprijine Ucraina prin pachete militare, umanitare și financiare, inclusiv prin sancțiuni împotriva Rusiei care au afectat și economiile statelor membre.

De asemenea, blocul comunitar a luat măsura fără precedent de a acorda Ucrainei statutul de candidat oficial la aderare, în ciuda faptului că această țară nu îndeplinește cerințele standard.

Însă în timp ce unele state membre din Europa Centrală și de Est au susținut solicitările Ucrainei, alte capitale din nord și vest și-au exprimat îngrijorarea cu privire la dificultățile integrării unei țări cu o populația mare și săracă și cu un vast sector agricol.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a fost deosebit de precaut în ceea ce privește viteza aderării Ucrainei, avertizând în luna mai, înainte ca țara să devină oficial candidată, că procesul ar putea dura „câteva decenii”. 

Liderii instituțiilor UE au adoptat însă un ton ceva mai optimist. Președinta Comisiei Europene a declarat, cu ocazia unei vizite la Kiev, în septembrie, că „procesul de aderare este pe drumul cel bun”. „Este impresionant să vedem viteza, determinarea și precizia cu care progresați”, a adăugat ea.

Președintele Consiliului European, Michel, a declarat și el în această lună că UE trebuie să facă toate eforturile pentru a transforma promisiunea față de Ucraina în realitate, „cât mai repede posibil”. „Ucraina este UE și UE este Ucraina”, a declarat el în fața parlamentului ucrainean.

Această retorică a creat așteptări la Kiev, unde unii oficiali au semnalat deja o posibilă aderare rapidă în bloc. Prim-ministrul ucrainean Denis Șmihal a declarat, spre exemplu, că are în vedere un calendar de doi ani.

„Există riscul ca retorica să se ciocnească de realitate”

Sub acoperirea anonimatului, politicienii europeni care au vorbit cu Financial Times au temperat optimismul.

„Nu va exista o cale rapidă de aderare a Ucrainei la UE”, a declarat un al doilea diplomat UE. „Există riscul ca retorica să se ciocnească de realitate”, a observat el.

Mai mulți oficiali din statele membre au declarat pentru cotidianul financiar că executivul UE trebuie să clarifice Ucrainei faptul că există obstacole uriașe înainte de începerea negocierilor oficiale de aderare, care pot dura, la rândul lor, un deceniu sau mai mult.

„Acest decalaj (între promisiuni și realitate) a crescut de ceva timp. Și ajungem în punctul în care este prea mare”, a declarat un al treilea diplomat al UE.

„Ei par să creadă că pot deveni membri chiar mâine. Și, în mod evident, nu este cazul”, a explicat acesta.

Summitul de la Kiev presupune întâlniri ale comisarilor europeni cu membrii guvernului ucrainean și discuții ale lui von der Leyen și Michel – care reprezintă statele membre – cu Zelenski.

Discuțiile de la Kiev vor sublinia necesitatea continuării reformelor, abordând, de asemenea, cooperarea economică și reducerea barierelor comerciale cu UE.

Și unii oficiali europeni se tem că promisiunile acestora vor merge prea departe.

„Von der Leyen și Michel s-ar putea să se întreacă, în dorința de a fi unul mai proucrainean decât celălalt”, a declarat unul dintre diplomații UE.

articolul original.

Iulia Timoșcenko, deputat și fost premier ucrainean, pe plajă în Dubai, în plin război cu Rusia: „Mi s-a făcut dor de nepoți”

1 February 2023 at 07:03

Iulia Timoșcenko, 62 de ani, deputată, lideră a partidului Batkivșina și fostă prim-ministră a Ucrainei (2005, 2007-2010), a petrecut primele săptămâni din ianuarie în Dubai, Emiratele Arabe Unite, arată o investigație publicată de Ukrainska Pravda. Politiciana a explicat, într-un interviu pentru CH Media, preluat de Blick, că și-a vizitat fiica și nepoții.

În investigația „Batalionul Dubai. Cine se ascunde în Golful Persic” se arată că Iulia Timoșenko a petrecut mai mult timp la hotelul de cinci stele „Kempinski”, de pe insula Palm Jumeirah.

Iulia Timoșcenko, deputat și fost premier ucrainean, pe plajă în Dubai, în plin război cu Rusia: „Mi s-a făcut dor de nepoți”
Iulia Timosenko, pe plaja exclusivistă din Dubai

Jurnaliștii au surprins-o pe Timoșenko și pe soțul acesteia pe plaja privată închisă a hotelului, pe 5 ianuarie. După ce a sesizat că este filmată, deputata a părăsit plaja de lux.

Ziarul Ukrainska Pravda scrie că politicana s-ar fi întors la Kiev la cinci zile după interacțiunea cu ziariștii.

Mai mulți oameni de afaceri au explicat că familia fiicei lui Timoșenko s-a mutat în Dubai chiar înainte de începerea invaziei la scară largă din 24 februarie.

În ianuarie 2022, Iulia Timoșenko a petrecut aproape o lună în Emiratele Arabe Unite.

„Da, asta e slăbiciunea mea umană!”

„Fiica mea și cei trei nepoți ai mei locuiesc în Dubai. S-au mutat acolo înainte de a începe războiul. Poate că a fost slăbiciunea mea umană, dar mi-a fost foarte dor de fiica mea și de nepoții mei”, a declarat Timoșenko, pentru presa elvețiană.

Membră a Parlamentului de la Kiev și șefă a unui partid de opoziție, Timoșenko a condus de două ori guvernul de la Kiev, sub președintele Viktor Iușcenko.

Ea fost închisă aproape de doi ani și jumătate, pentru abuz financiar, în timpul regimului Ianukovici. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a descris detenția lui Timoșenko drept „arbitrară și ilegală”. 

După protestele de pe Maidan, din 2014, parlamentul ucrainean a modificat un articol din codul penal al Ucrainei, astfel încât infracțiunile pentru care Timoșenko fusese condamnată să nu mai fie urmărite penal. Politiciana a fost atunci eliberată.

Ea a candidat și la alegerile prezidențiale din 2019, dar a fost învinsă de actualul președinte Volodimir Zelenski, 45 de ani. 

Iulia Timoșcenko, deputat și fost premier ucrainean, pe plajă în Dubai, în plin război cu Rusia: „Mi s-a făcut dor de nepoți”
Timoșenko și Putin, în 2008, când cei doi erau premierii Ucrainei și Rusiei

Ce spune despre Putin

„Mitul conform căruia armata rusă este a doua cea mai puternică din lume a fost spulberat. La fel ca mitul politic conform căruia Rusia este o superputere”, a declarat Timoșenko, în presa elvețiană. Ea crede că o înfrângere a Rusiei e „inevitabilă”.

„Unii politicieni și experți spun că Putin este nebun sau bolnav și că asta îl motivează. Nu împărtășesc această părere“, adaugă deputata.

Scopul lui Putin nu a fost Crimeea sau Donbasul. Nici măcar Ucraina. Scopul lui este puterea. În toată lumea, nu numai în Rusia. El vrea să submineze supremația occidentală în lume. Ucraina este doar începutul.

Iulia Timoșenko:

Cine face parte din „Batalionul Dubai”

Potrivit Ukrainska Pravda, mai mulți oameni de afaceri bogați și politicieni ucraineni locuiesc la Dubai, pe fondul războiului pe scară largă declanșat de Rusia:

  • oligarhul Valeri Horoșkovski, fost conducător al SBU, Serviciul ucrainean de Securitate
  • omul de afaceri Vilen Șatvorian, un apropiat de fostul ministru de interne Arsen Avakov:
  • deputații Natalia Korolevska și soțul ei, Iuri Solod și deputatul Vadim Stolar s-au mutat deja în Dubai;
  • deputatul Suto Mamoian vine adesea în vizită;
  • prezentatorul TV Savik Șuster.

Anul trecut, Ukrainska Pravda a scris despre „Batalionul Monaco“, oameni de afaceri și politicieni ucraineni care huzureau pe Coasta de Azur, pe fondul războiului pe scară largă declanșat de Rusia. Aluzia amară era la sacrificiul soldaților din Batalionul Azov.

articolul original.

Un bodyguard român a bătut clienții unui club din Austria cu o bară de inox de 11 kg. Pe unul l-a lovit de nouă ori

1 February 2023 at 06:48
image

Înregistrările video tulburătoare ale încăierării masive din clubul B1 din Rossau, Innsbruck, au făcut ocolul rețelelor de socializare în seara evenimentelor. Bătaia pe care un bodyguard i-a dat-o cu o bară de inox unei persoane implicate în scandal a fost de-a dreptul traumatizantă pentru privitori. Românul a apărut marți în instanță și a spus că are remușcări. A fost condamnat la doi ani de închisoare.

Ciocnirea violentă dintre un grup de oaspeți revoltați și personalul de securitate al clubului B1 a ajuns în fața judecătorilor austrieci și, scrie Mein Bezirk, se cunoaște primul verdict. 13 persoane implicate în încăierarea din septembrie 2022 au trebuit să răspundă în fața judecătorilor.

Principalul învinuit din sala de judecată, care era plină de numeroși avocați ai apărării, a fost românul care a bătut cu brutalitate cel puțin o persoană implicată în încăierare, de mai multe ori, cu o bară de inox de 11 kg.

El a mărturisit totul în instanță, dar a negat acuzația de vătămare corporală intenționată. Frica și numărul mare al celor care au atacat agenții de pază au fost declanșatorii actului său violent. „Când văd acum imaginile, a spus el privind înregistrările video, nu mă recunosc”. Românul n-are vreo pregătire de bodyguard, ci doar un fizic impunător.

Judecătorii au decis că el e vinovat de vătămare corporală gravă intenționată, folosind suportul din oțel inoxidabil de unsprezece kilograme, și nu au luat în calcul autoapărarea. Faptul că învinuitul a mărturisit și că nu avea antecedente penale a fost considerat un factor atenuant.

Românul a fost condamnat la doi ani de închisoare, 18 luni din pedeapsă e condiționată, și 1.440 de euro amendă. În plus, trebuie să plătească despăgubiri pentru durere și suferință în valoare totală de 2.500 de euro, pentru trei persoane.

Pe 18 septembrie 2022, în jurul orei 12.00, a avut loc o ceartă între trei oaspeți și cinci membri ai echipei de securitate într-un club de noapte din Innsbruck. Au fost implicate 8 persoane cu vârste cuprinse între 17 și 49 de ani, cei trei agresori atacând personalul de securitate cu gratii grele de fier, era raportul inițial al poliției austriece.

O persoană a fost grav rănită și șapte persoane au fost rănite în grade mai mici în altercație. Aceștia au fost duși la clinica Innsbruck, de către serviciile de urgență.

După cum arată videoclipurile care au circulat pe rețelele de socializare, în imaginile înregistrărilor disponibile nu cei trei oaspeți aveau bare de fier, ci cel puțin unul dintre cei cinci angajați de securitate.

Angajatul văzut pe imagini, românul condamnat marți, lovește de nouă ori o persoană întinsă la pământ. Videoclipurile mai arată că angajații de la securitate sunt loviți și ei cu picioarele și asupra lor sunt aruncate piese de mobilier.

Deoarece imaginile nu surprind momentul începutului scandalului, nu s-a putut stabili dacă bările de fier au fost mai întâi în posesia oaspeților.

articolul original.
Ieri — 31 January 2023Libertatea

Peste 1,2 milioane de oameni au ieșit în stradă în Franța, să protesteze față de reforma pensiilor. „Pentru Macron, e ușor. El stă pe scaun”

31 January 2023 at 20:19
image

Sute de mii de oameni au mărșăluit marți pe străzile din oraşele franceze împotriva planului guvernului de la Paris de a crește vârsta de pensionare. În ciuda manifestaţiilor, guvernul rămâne ferm cu reforma, relatează Reuters.

Potrivit Ministerului francez de Interne, un total de 1,2 milioane de persoane au participat la proteste la nivel național.

Mobilizarea a fost de o amploare mai mare față de precedenta zi de proteste, care a avut loc pe 19 ianuarie. Atunci, în jur de 1,1 milioane de persoane au protestat pentru a-și exprima opoziția față de reformă, conform datelor furnizate de autorități.

Greva masivă a fost anunțată încă de dimineață de o sursă din poliție, care a spus că aproximativ un milion de persoane sunt așteptate să iasă în stradă în toată țara.

„Este mai bine decât pe 19 ianuarie… Este un mesaj real trimis guvernului, care spune că nu vrem să ieșim la pensie la 64 de ani”, a declarat Laurent Berger, care conduce CFDT, cel mai mare sindicat din Franța, înaintea marșului de la Paris.

Scène tendue ici, du gaz lacrymogène utilisé par les FDO qui recevaient des projectiles.#greve31janvier pic.twitter.com/nG05ziI976

— Wladimir Garcin-Berson (@vladogb)
January 31, 2023

Cu pancarte pe care scria „Nu reformei” sau „Nu ne vom da bătuți”, mulți manifestanți au spus că vor ieși în stradă ori de câte ori este nevoie pentru ca guvernul să cedeze.

„Pentru președintele Macron, este ușor. El stă pe un scaun… poate lucra până la 70 de ani”, a declarat o șoferiță de autobuz, care a luat parte la un protest din Saint-Nazaire.

Printre cei care au luat parte la grevă se numără angajații din domeniul transporturilor. O sursă sindicală a declarat că aproximativ 36,5% dintre lucrătorii operatorilor feroviari SNCF erau în grevă până la prânz. De asemenea, circulația metroului din Paris a fost grav perturbată.

La sfârșitul marșului, liderii sindicali au anunțat, într-o conferință de presă, că vor convoca noi zile de greve și demonstrații, marți, 7 februarie și sâmbătă, 11 februarie.

Reforma „nu este negociabilă”

Reforma care a stârnit nemulțumirea francezilor prevede creşterea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani şi creşterea duratei de cotizare. Guvernul a venit cu explicații pentru aceasta, însă nu i-a convins pe cetățeni. Potrivit unui sondaj, aproximativ 61% dintre francezi susțin protestele.

Preşedintele Emmanuel Macron a declarat luni că modificările sunt „indispensabile”, în timp ce şefa executivului, Elisabeth Borne, a insistat că majorarea vârstei de pensionare „nu este negociabilă”.

Foto: Epa / Profimedia

articolul original.

Un copil de trei ani a murit, după ce a căzut într-o piscină din stațiunea Straja. Polițiștii au deschis dosar penal

31 January 2023 at 19:17
image

Copilul, în vârstă de trei ani și jumătate, s-a înecat marți într-o piscină aflată în interiorul unei pensiuni unde era cazat împreună cu părinții, în stațiunea Straja, județul Hunedoara. Băiețelul a fost scos inconştient din apă și a murit la spitalul din Lupeni.

Copilul a fost resuscitat prima dată de salvamontiştii din staţiune, care au solicitat și ajutorul Ambulanţei din Lupeni, a informat Serviciul de Ambulanţă Judeţean (SAJ) Hunedoara, citat de Agerpres.

„La locul solicitării, echipajul a găsit minorul în stop cardio-respirator. S-au continuat manevrele de resuscitare timp de aproximativ 20 de minute, solicitându-se şi intervenţia unui echipaj cu medic de la Petroşani. După cele 20 de minute de resuscitare, pacientul a ieşit din stop cardiac. Medicul care l-a preluat a continuat ventilaţia pe mască şi balon”, a declarat purtătorul de cuvânt al SAJ Hunedoara, Călin Dumitrescu.

Potrivit acestuia, în drum spre spitalul din Lupeni, copilul a intrat, din nou, în stop cardio-respirator. Micuțul a fost resuscitat de medicii de pe ambulanță până a ajuns la spitalul din Lupeni, unde s-a intervenit cu echipa ATI.

„Pacientul a fost intubat, ventilat mecanic. S-a continuat resuscitarea, dar, din păcate, după aproximativ două ore de resuscitare, s-a declarat decesul”, a mai precizat Călin Dumitrescu.

Polițiștii din Hunedoara au transmis, într-un comunicat, că minorul era însoţit de părinţii săi care se aflau la piscină şi „a rămas nesupravegheat pentru o perioadă scurtă de timp”.

În cauză, poliţiştii au întocmit dosar de cercetare penală pentru ucidere din culpă.

articolul original.

Daniel Onescu, fotbalist român în Italia, condamnat la 6 ani de închisoare pentru agresiune sexuală

31 January 2023 at 18:57
image

Daniel Onescu, fotbalist român legitimat la echipa italiană Dolomiti Bellunesi, în Serie D, a fost condamnat luni la șase ani de închisoare, pentru implicare în cazul de viol al unei studente de 20 de ani, în 2020, transmite GSP, care citează informații apărute în presa italiană.

Potrivit rechizitoriului, Onescu, 29 de ani, şi alţi patru jucători care evoluau în acea vreme la Virtus Verona au invitat în noaptea de 18 spre 19 ianuarie 2020 o tânără într-un apartament al unuia dintre aceștia.

Aceștia au îmbătat-o și au violat-o, potrivit jurnalului local L’Arena. Onescu este singurul care nu a întreţinut relaţii sexuale cu studenta, dar el a filmat agresiunea cu telefonul mobil, scrie publicația italiană Il Corriere del Veneto.

Ceilalți patru jucători sunt: Stefano Casarotto (26 de ani) din Veneția, Gianni Manfrin (29) din Padova, Edoardo Merci (23) din Verona și argentinianul Santiago Visentin.

Toţi au fost declaraţi vinovaţi de violenţă sexuală agravată.

Potrivit sursei citate, toți cei cinci au plătit despăgubiri tinerei, iar femeia și-a retras plângerea, numai că procesul a continuat prin autosesizarea autorităților locale de anchetă.

Avocaţii jucătorilor au anunţat că vor face apel.

Onescu, născut în Hațeg, a trecut de-a lungul carierei pe la Fidelis Andria, Rimini, US Grosetto, Dolomiti, Paganese, US Catanzaro și AS Bisceglie, potrivit GSP.

articolul original.

Generatoare, iurte și întreruperi constante de curent: cum a rezistat Ucraina tentativei Rusiei de a o arunca în întuneric

31 January 2023 at 18:46

Armata rusă a bombardat instalațiile energetice ale Ucrainei în mod regulat, de luni de zile, încercând astfel să dezactiveze sistemele care furnizează oamenilor căldură și electricitate. În ciuda așteptărilor Moscovei însă, Ucraina pare să fi făcut față, până acum, acestor atacuri. Iar sistemul energetic continuă să funcționeze, chiar dacă la o capacitate limitată, relatează publicația independentă rusă Meduza și televiziunea canadiană CBC.

În ultimele patru luni, sistemul energetic al Ucrainei a fost lovit de 13 atacuri cu rachete și 15 atacuri cu drone.

Rapoartele zilnice ale Ukrenergo (operatorul de stat ucrainean) privind consecințele atacurilor, opririle programate și de urgență, reparațiile și negocierile pentru ajutor internațional seamănă cu rapoartele de pe câmpul de luptă.

Cea mai importantă sarcină pe acest „front” este menținerea echilibrului în sistemul energetic, scrie Meduza.

Una dintre principalele probleme este că, de la începutul războiului, Ucraina și-a pierdut o mare parte din capacitatea de producție, unele centrale electrice fiind situate în zonele ocupate de ruși sau periculos de aproape de liniile de front. Alte centrale au fost pur și simplu distruse sau deteriorate.

Dar problemele nu țin doar de deficitul de producție. Dacă atacurile distrug secțiuni ale rețelei de distribuție, atunci sistemul nu mai poate livra energie către unii locuitori.

Din aceste motive, autoritățile trebuie să limiteze frecvent consumul de energie, prin întreruperi planificate sau de urgență, timp de câteva ore.

Penele de curent neplanificate nu apar doar în timpul atacurilor, ci și atunci când se depășește limita de consum, de exemplu, în orele de vârf. Apoi, de multe ori, companiile energetice nu reușesc să respecte calendarele anunțate în prealabil.

Dar abaterile de la program sunt practic inevitabile, a explicat pentru Meduza Volodimir Omelcenko, expert în energie la Centrul Razumkov, un think-tank ucrainean. Omelcenko estimează oricum că astfel de pene de curent vor continua „până la sfârșitul fazei active a războiului”.

În ciuda acestor probleme, autoritățile și oamenii dau semne că sunt gata să reziste în continuare și să treacă peste iarnă. Dovadă stă, printre altele, un târg de iarnă deschis în Kiev, „pentru a aduce bucurie” oamenilor din capitală, scrie și site-ul televiziunii canadiene CBC.

Cât de mult a suferit sistemul energetic ucrainean? Imposibil de spus

Majoritatea informațiilor despre sistemul energetic ucrainean sunt ori complet ascunse din motive de securitate, ori neactualizate de la începutul invaziei rusești, a observat în august Andrii Bilous, expert al DiXi Group, un alt think-tank ucrainean.

Bilous crede că Kievul ar putea restabili totuși măcar parțial accesul la date, pentru ca acestea să poată fi studiate de analiștii care evaluează situația economică a țării.

Atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice din Ucraina s-au intensificat dramatic în toamna anului 2022, imediat după explozia care a avariat podul din Crimeea, pe 8 octombrie.

Numirea generalului Serghei Surovikin la conducerea campaniei din Ucraina a fost o mutare importantă: sursele Meduza l-au descris drept un susținător al atacurilor masive cu rachete împotriva infrastructurii, inclusiv a celei civile.

Două zile mai târziu, armata rusă a lansat într-adevăr un bombardament masiv asupra întregului teritoriu al Ucrainei și, în următoarele luni, a continuat să lovească sectorul energetic al țării.

Dincolo de întreruperea alimentării cu energie electrică, scopul acestor atacuri a fost, probabil, și acela de a epuiza sistemul de apărare antiaeriană ucrainean.

Armata rusă a încercat astfel să forțeze Ucraina să scoată de pe front o parte semnificativă a sistemelor sale antiaeriene și să consume muniție pentru a încerca să doboare rachetele și dronele ce loveau centralele electrice.

În tot acest timp, scrie Meduza, autoritățile ucrainene și reprezentanții companiilor energetice au făcut în mod regulat declarații oficiale cu privire la consecințele atacurilor, dar au oferit detalii minime despre cât de grav au fost afectate instalațiile energetice.

Kievul a subliniat totodată că Rusia poartă un război informațional pe „frontul energetic”, acuzând autoritățile ucrainene că ascund populației cât de gravă este situația sistemului.

Presa rusă pro-guvernamentală a publicat într-adevăr relatări de acest gen.

De exemplu, pe 19 decembrie, site-urile unor instituții media precum TASS, Rossiskaia Gazeta sau RIA au publicat materiale în care citau opinia „fostului ambasador al (autoproclamatei) Republici Populare Luhansk” Rodion Miroșnik, cum că autoritățile ucrainene ar fi „ascuns populației adevărata stare a sistemului energetic al țării pentru a evita exodul în masă al locuitorilor”.

De fapt, scrie Meduza, primarul Kievului, Vitali Kliciko, a îndemnat în mod repetat locuitorii să se refugieze dacă e posibil în casele de la țară și să se aprovizioneze cu produse de primă necesitate.

Ministerul ucrainean al Energiei a cerut și el cetățenilor să nu creadă previziunile sumbre ale propagandiștilor ruși, care spuneau că „armata rusă va distruge în curând întregul sector energetic și va arunca Ucraina în întuneric”.

În același timp, oficialii de la Kiev au subliniat că cetățenii nu ar trebui să subestimeze nici pagubele provocate de distrugerea infrastructurii.

În întreaga perioadă de bombardamente masive, Ucraina a „plonjat într-adevăr în întuneric” (dar nu complet) o singură dată – după un atac masiv cu rachete rusești la 23 noiembrie.

În timpul acelui atac au avut loc pene de curent în toate regiunile Ucrainei, potrivit Ukrenergo. Până în seara aceleiași zile, 11 din cele 24 de regiuni ale țării erau complet neracordate la rețeaua de energie electrică, în timp ce restul regiunilor se confruntau și ele cu întreruperi semnificative.

A fost prima pană de curent de această magnitudine din istoria Ucrainei.

Potrivit ministrului ucrainean al energiei, Herman Halușcenko, sistemul energetic a fost restabilit până la ora 4 dimineața a doua zi.

Fără centrala nucleară de la Zaporojie

Problemele cu care se confruntă sistemul energetic sunt multiple.

După atacul rusesc din noiembrie, centralele nucleare ucrainene au rămas temporar fără energie electrică, de care au nevoie pentru a funcționa. Mecanismele automate de siguranță au intrat în funcțiune, iar centralele au intrat în regim de urgență: generatoarele diesel au furnizat energie doar pentru nevoile proprii ale centralelor.

Generatoare, iurte și întreruperi constante de curent: cum a rezistat Ucraina tentativei Rusiei de a o arunca în întuneric
Centrala nucleară de la Zaporojie. FOTO: EPA

Astfel, pentru prima dată în istoria de 40 de ani a industriei nucleare ucrainene, toate centralele nucleare din țară au fost complet deconectate de la rețea.

În acest moment, energia nucleară este principala sursă de aprovizionare cu energie electrică a Ucrainei. În total, în țară există patru centrale nucleare, cu un total de 15 reactoare.

Cea mai mare dintre centralele nucleare este cea de la Zaporojie. Este cea mai mare centrală nucleară din Europa și, înainte de război, producea singură aproximativ un sfert din toată energia electrică a Ucrainei.

Trupele rusești au ocupat însă centrala la începutul lunii martie, iar aceasta a fost închisă în septembrie și a încetat să mai furnizeze energie electrică, în vreme ce a continuat să primească energie intermitentă pentru propriile nevoi, de la rețeaua ucraineană.

Dacă centrala nucleară din Zaporojie ar fi continuat să furnizeze energie Ucrainei, funcționând la capacitate maximă, nu ar fi existat nicio penurie, a declarat Volodimir Kudrițki, șeful Ukrenergo.

Cele trei centrale nucleare rămase reprezintă 55% din producția de energie electrică. Din ianuarie 2023, misiuni permanente ale AIEA vor începe să monitorizeze securitatea nucleară la toate centralele nucleare ucrainene în funcțiune, precum și la centrala nucleară de la Cernobîl, care a fost închisă.

Estimare: deficitul din sistemul energetic se menține constant la 25-30%

Restul producției de energie electrică din Ucraina este asigurat de centralele termice (CET) și de centralele de cogenerare (CHP), scrie Meduza.

Acestea din urmă nu numai că generează energie electrică, dar asigură și încălzirea centralizată. În 2021, centralele electrice și centralele de cogenerare au produs împreună aproximativ 30% din energia electrică din Ucraina. Nu se știe care este cota lor actuală, subliniază Meduza.

Aceste centrale sunt foarte importante pentru buna funcționare a sistemului energetic: spre deosebire de centralele nucleare, ele pot crește rapid producția sau o pot reduce, pentru a menține un echilibru.

Cu toate acestea, energia electrică generată de ele este mai scumpă, deoarece utilizează gaz și cărbune, ale căror prețuri au crescut semnificativ la nivel mondial în ultimul an.

La sfârșitul anului 2021, în jur de 40 de astfel de centrale erau în funcțiune în Ucraina, potrivit presei ucrainene. Pe 27 ianuarie 2023, în Ucraina mai erau în funcțiune doar 24 de astfel de unități, potrivit fostului ministru ucrainean al energiei, Olha Buslavets.

Potrivit Ministerului ucrainean al Energiei, peste 50% din producția de energie termică a fost „scoasă din funcțiune sau ocupată”.

Omelcenko, expertul în energie, estimează că, în medie, în această iarnă, deficitul din sistemul energetic ucrainean se menține constant la 25-30%, crescând ocazional la 40%, mai ales imediat după atacurile forțelor armate ruse.

Dar, pe lângă deficitul de producție, există și o problemă cu capacitatea rețelelor care au fost deteriorate – este nevoie de timp pentru a le repara, a explicat expertul, pentru Meduza.

Cum își reconstruiește Ucraina sistemul energetic

Pentru a reconstrui substațiile deja avariate și, în același timp, pentru a avea o rezervă de echipamente, Ucraina are nevoie de cel puțin 70 de transformatoare noi. Dar misiunea de achiziționare a acestora este dificilă.

Cumpărarea și instalarea lor va dura aproximativ un an, iar în acest scop, Ucraina va avea nevoie de 200 de milioane de dolari (în cel mai optimist scenariu), a estimat Aleksander Harcenko, directorul Centrului de Cercetare Energetică, un think-tank ucrainean.

Ar fi o problemă însă. Sistemul energetic ucrainean folosește cele mai puternice transformatoare încă din perioada sovietică, a explicat Harcenko. Fiecare cântărește aproximativ 200 de tone și poate costa câteva milioane de dolari.

Uzina de transformatoare Zaporojie este cea care le produce în Ucraina, dar acum, aceasta este în mod regulat sub atacul Rusiei și poate furniza teoretic doar 10% din numărul necesar de unități, crede expertul.

Generatoare, iurte și întreruperi constante de curent: cum a rezistat Ucraina tentativei Rusiei de a o arunca în întuneric
Ucrainenii repară instalația electrică după un atac rusesc cu rachete.

Kievul nu le poate găsi cu ușurință la producătorii străini: în Europa se folosesc transformatoare de capacitate mai mică și care nu se vor potrivi în rețeaua ucraineană, iar producția unui transformator necesar poate dura până la un an.

Uneori, astfel de dispozitive pot fi găsite în stocul vechi al țărilor post-sovietice – de exemplu, în ianuarie 2023, un autotransformator gigant, construit în 1980, a fost donat Ucrainei de Lituania.

În plus, nu numai transformatoarele mari, ci și alte tipuri de componente și echipamente sunt necesare pentru a reconstrui infrastructura după atacurile rusești, scrie Meduza. În prezent, acestea sunt transferate în Ucraina din întreaga lume – din Europa, Statele Unite, Kazahstan, Emiratele Arabe Unite și chiar din Noua Zeelandă.

Sute de mii de generatoare au ajuns în țară

O parte importantă a ajutorului în domeniul energetic este reprezentată de generatoarele care funcționează cu benzină și motorină.

Acestea contribuie nu numai la furnizarea de energie (și, prin urmare, de căldură) pentru apartamente și case, ci și la menținerea în funcțiune a clinicilor și spitalelor, a întreprinderilor din sectorul serviciilor și chiar a instalațiilor industriale.

Timp de 11 luni din 2022, în Ucraina au fost importate nu mai puțin de 354 de mii de generatoare – de aproximativ șase ori mai multe decât cu un an înainte, iar capacitatea lor cumulată este echivalentă cu un gigawatt – egală cu cea generată de centrala nucleară de la Hmelnîțkîi, potrivit Forbes Ucraina.

Dar această estimare se bazează doar pe generatoarele cumpărate de Ucraina și înregistrate la vamă. Echipamentele transferate ca ajutor umanitar trec frontiera în cadrul unei proceduri simplificate și nu sunt incluse în statisticile standard.

Cu alte cuvinte, în țară au sosit mult mai multe generatoare, subliniază Meduza.

Puțină bucurie

În întreaga țară, sunetul generatoarelor a devenit, de altfel, ceva obișnuit. Oleksandr Jdanov, managerul unui târg de iarnă din Kiev, a folosit generatoare diesel pentru a asigura alimentarea cu energie electrică a zonei, care include un patinoar.

„În fiecare zi trebuie să cumpărăm aproximativ 100 de litri de motorină. Așa că mergem cu mașina la benzinărie, îi încărcăm și ne întoarcem”, a explicat el pentru televiziunea canadiană CBC.

Pare ceva frivol, dar menținerea în funcțiune a patinoarului în aer liber și a parcului, în timp ce orașul trebuie să facă față și atacurilor rusești, este esențială, a declarat Jdanov.

„Când nu avem electricitate în Kiev, oamenii au nevoie de aceste locuri pentru a ieși în oraș”, a spus el, adăugând că acest lucru aduce multă „bucurie” tuturor.

În Kiev, curentul electric poate fi întrerupt uneori timp de opt ore pe o perioadă de 24 de ore și, deși există un program care îi ajută pe oameni să își planifice perioadele întunecate și reci, calendarul este uneori dat peste cap.

În spital, „ca într-un submarin”

Nimeni nu este scutit de economisirea energiei – nici măcar Institutul Cardiologic din Kiev, unul dintre cele mai importante spitale din capitală.

Cu ocazia unei vizite recente, jurnaliștii CBC News au ajuns prin coridoare întunecate până la una dintre sălile de operație principale.

„Acum lucrăm ca și cum am fi pe un submarin”, a explicat directorul spitalului, Boris Todurov, unul dintre cei mai buni chirurgi din Ucraina.

Dincolo de adaptarea la condițiile de întuneric, spitalul a trebuit să devină complet autonom, cu alimente, apă și provizii la îndemână pentru aproximativ trei luni – în cazul în care orașul ar fi din nou aruncat într-o criză similară cu cea din primele zile ale invaziei.

Mulți membri ai personalului au ajuns să petreacă săptămâni întregi la spital fără să se întoarcă acasă, atunci când paturile au fost pline cu victime militare și civile ale atacurilor rusești.

Acum, fiecare hol din spital este împânzit de cutii cu provizii medicale și echipamente de rezervă.

În ciuda pregătirilor, întreruperile frecvente de energie electrică reprezintă o provocare constantă pentru personalul medical – și chiar și cu generatoarele de rezervă ale spitalului, uneori pot exista pene de curent.

„Suntem ca niște soldați, dar nu cu arme, ci doar cu un bisturiu. Acestea sunt instrumente medicale, dar ne simțim ca niște soldați pe frontul medical, noi toți”, a declarat Todurov.

O problemă economică majoră

Dincolo de lumină, distrugerea infrastructurii îi lasă în mod regulat pe locuitorii ucraineni și fără comunicații, dar și fără căldură sau apă apă (deoarece sistemele centralizate necesită, de asemenea, electricitate pentru a funcționa).

Alte probleme pot apărea de aici. Dacă aceste sisteme sunt lăsate fără energie electrică pentru o perioadă lungă de timp, țevile pot îngheța, iar asta poate echivala cu un dezastru umanitar, a avertizat în noiembrie, pentru publicația americană Vox, analistul Dragon Capital, Denis Sakwa.

În acest moment nu există date agregate disponibile publicului cu privire la frecvența și durata întreruperilor de curent. Ele pot fi evaluate, eventual, cu ajutorul mărturiilor personale. Clar însă este că acestea au un efect economic.

Din cauza impactului atacurilor, Dragon Capital și-a retrogradat semnificativ previziunile economice pentru 2023: analiștii citați de Washington Post se așteaptă acum la un declin de 6% al PIB-ului – asta după ce în 2022, economia a scăzut cu aproape o treime.

„Cum poate economia să funcționeze chiar și cu o asemenea distrugere a infrastructurii civile și să asigure în același timp acțiuni militare? Nu cred că am mai văzut așa ceva până acum”, a declarat pentru Washington Post profesorul Simon Johnson, de la MIT, care a lucrat cu autoritățile ucrainene și a fost implicat în elaborarea unui „Plan Marshall” pentru reconstrucția postbelică a țării.

Iar atacurile din sectorul energetic nu distrug doar economia. Într-un interviu acordat publicației The Economist, șeful forțelor armate ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi, a avertizat că aceasta este, de asemenea, o încercare de a lovi în moralul ucrainenilor.

Iurtele invincibilității

Cu toate problemele, ucrainenii s-au arătat dispuși să reziste. Anul trecut, Zelenski a ținut faimosul discurs în care a semnalat acest lucru.

„Fără gaz sau fără voi? Fără voi. Fără lumină sau fără voi? Fără voi. Fără apă sau fără voi? Fără voi. Fără mâncare sau fără voi? Fără voi”, le-a transmis președintele atacatorilor ruși, după atacurile cu rachete asupra Harkovului.

Generatoare, iurte și întreruperi constante de curent: cum a rezistat Ucraina tentativei Rusiei de a o arunca în întuneric
O iurtă instalată în Kiev. FOTO: EPA

Kievul a reușit să reziste și mulțumită ajutorului extern. Iar una dintre cele mai neobișnuite contribuții a venit din partea Kazahstanului, țară din Asia Centrală, care a donat mai multe spații de încălzire unice, care sunt acum instalate în Kiev și în alte orașe ucrainene, scrie CBC.

Denumite „iurte ale invincibilității”, acestea au fost construite după modelul locuințelor tradiționale din Kazahstan și sunt decorate cu covoare exotice și diverse alte elemente kazahe.

În interior, generatoarele oferă cetățenilor o pauză de la frig. Există stații de încărcare pentru telefoane, iar voluntarii servesc produse de patiserie și orez tradițional kazah.

„Acest lucru arată că ucrainenii nu sunt singuri”, a declarat pentru CBC Vitali Karciuliak, un ucrainean de origine kazahă, gazdă la iurta instalată în Bucha, lângă Kiev.

„Suntem de neînvins. Și cred că vom reuși să trecem peste această iarnă și vor veni primăvara și vara și vom fi pregătiți pentru alte provocări”, a adăugat el.

articolul original.

Lavrov confirmă că a primit un mesaj despre Ucraina din partea SUA, prin intermediul şefului diplomaţiei egiptene. Ce i s-a cerut

31 January 2023 at 18:16
image

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat marţi că omologul său american Antony Blinken i-a transmis un mesaj în care cere Rusiei să-şi retragă trupele din Ucraina şi să oprească și campania militară, transmite agenția rusă de presă TASS.

Mesajul i-a fost transmis prin intermediul ministrului egiptean de externe Sameh Shukri, care s-a întâlnit marţi cu Lavrov la Moscova, după ce luni a avut o întâlnire cu Blinken la Cairo.

„Domnul ministru (n.r. – Sameh Shukri), răspunzând mai devreme unei întrebări, a spus că a transmis un anumit mesaj de la secretarul de stat Blinken, care a fost recent în vizită la Cairo. Confirm”, a spus Lavrov, într-o conferință de presă.

„Am auzit din nou că Rusia trebuie să înceteze, că trebuie să plece, apoi totul va fi în regulă. Rusia este pregătită să asculte orice propunere serioasă menită să rezolve situaţia actuală în contextul său mai larg”, a adăugat Lavrov.

În același timp, Lavrov a remarcat că există ceva ce „Blinken nu a transmis”.

„Dar a doua parte a apelului, adevăratul interes al Statelor Unite și al Occidentului, a fost transmisă de secretarul general (al NATO), domnul Stoltenberg, când a fost în Republica Coreea. Într-unul dintre discursurile sale, el a spus că Rusia trebuie să piardă, trebuie înfrântă, iar Occidentul nu-i poate permite Ucrainei să piardă, pentru că atunci Occidentul va pierde, întreaga lume va pierde. Totul e clar, aici nu vorbim deloc despre Ucraina”, a spus Lavrov.

articolul original.

Cartea electronică de identitate va înlocui cardul de sănătate. Când va fi disponibilă în București

31 January 2023 at 18:08
image

Şeful Direcţiei Generale pentru Evidenţa Persoanelor din MAI, Cătălin Giulescu, a declarat marți, 31 ianuarie, că românii vor avea în curând opţiunea de a alege între cartea electronică de identitate şi cartea de identitate simplă, dar beneficiile sunt mai mari în cazul primei variante. De la 1 ianuarie 2024 nu se vor mai emite cărți de identitate în formatul actual.

„Pe viitor, schimbarea domiciliului sau aplicarea reşedinţei va putea fi făcută de acasă, din faţa unui dispozitiv electronic. Întrucât informaţiile digitale deja le avem, cererea va fi depusă în interfaţă electronică, un funcţionar va evalua acea cerere şi într-un termen foarte scurt o va aproba, astfel încât cetăţeanul va avea posibilitatea să-şi înscrie singur prin intermediul unui cititor pe care va trebui să-l deţină, cititoarele nu sunt foarte complexe, sunt chiar accesibile sau vom avea nişte ghişee mobile unde cetăţeanul se va putea deplasa şi va putea să-şi insereze acele informaţii referitoare la domiciliu sau reşedinţă”, a spus oficialul din MAI, după ședința de Guvern.

Giulescu a menționat că noua carte electronică va simplifica procedurile, iar, în plus, părinţii vor putea solicita cartea de identitate pentru minori. „Un alt element esenţial este că vom pune în circulaţie cartea electronică de identitate opţională pentru minori, chiar începând de la naştere, de la 0 la 14 ani, părinţii având opţiunea să solicite acest document de călătorie pentru a putea să-şi exercite dreptul la liberă circulaţie în spaţiul UE”, a spus el.

De asemenea, românii care vor alege cartea electronică nu vor avea nevoie de pașaport pentru a călători în afara țării, spre deosebire de cei care vor opta pentru cartea simplă.

Totodată, locul nașterii și adresa de domiciliu nu vor mai fi trecute pe cartea electronică de identitate.

Cătălin Giulescu a mai afirmat că în judeţul Cluj, unde are loc deja proiectul-pilot, au fost emise aproximativ 7.000 de cărţi de identitate electronice.

„În București, de la finalul verii”

Contactat de Libertatea pentru precizări suplimentare, oficialul din MAI a spus că noua carte de identitate electronică va înlocui cardul de sănătate și că românii vor putea alege între cartea electronică și cartea de identitate simplă, dar aceasta din urmă nu va înlocui cardul de sănătate.

Pentru început, cel puțin 5 milioane de cărţi electronice de identitate vor fi suportate din fonduri alocate prin PNRR, adică vor fi gratuite. Iar pe viitor, restul oamenilor ar putea fie să nu mai plătească 67 de lei, cât costă acum cartea electronică la Cluj, fie să plătească doar o parte din sumă.

„Cărțile electronice de identitate, care în programul de testare costă 67 de lei, urmează să fie gratuite. Prin ordonanța adoptată, Guvernul a stabilit să creeze un mecanism prin care va suporta parțial sau total costul actualei cărți, care acum la Cluj este 67 de lei. Când va fi gata noua HG în maximum 90 de zile, se va stabili mecanismul pentru care pentru minimum 5 milioane de cărți vor fi fonduri alocate prin PNRR. Iar apoi, intenționăm ca Guvernul să găsească mecanisme prin care să subvenționeze total sau parțial acest cost al cărții”, a explicat Cătălin Giulescu pentru Libertatea.

Potrivit acestuia, noile documente vor fi disponibile în București la finalul acestei veri, apoi în toamnă, la nivelul municipiilor, iar spre finalul anului vor fi disponibile la nivelul marilor municipii reşedinţă de judeţ.

Ca și până acum, noile documente vor fi valabile 10 ani, după împlinirea vârstei de 18 ani, și nelimitat, după împlinirea vârstei de 70 de ani.

Potrivit directivelor UE, românii trebuie să preschimbe actualele documente cu noile cărți de identitate până în august 2031.

articolul original.

Scandal la Primăria comunei argeșene Căteasca. Edilul a lovit o femeie care l-a întrebat de ce pleacă din ședința de Consiliu Local

31 January 2023 at 15:40
image

Polițiștii din Argeș au deschis dosar penal pentru lovire și alte violențe după ce primarul comunei Căteasca Liviu Năstase a lovit, marți, o femeie, după ședința Consiliului Local. Cel care a alertat poliția este chiar edilul, care voia restabilirea ordinii la ședință, potrivit News.ro.

„La data de 31 ianuarie a.c., poliţiştii din cadrul Secţiei de Poliţie Rurală Leordeni au fost solicitaţi, în mod direct, de către un bărbat de 67 de ani, din Căteasca, să intervină, pentru asigurarea unui climat de ordine şi siguranţă şi pentru preîntâmpinarea unor conflicte, ca urmare a unor discuţii în contradictoriu, ce au avut loc în cadrul unei şedinţe de Consiliu Local.”, anunţă, marţi după-amiază, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Argeş.

Scandalul a avut loc în şedinţa de marţi a Consiliului Local Căteasca, unde mai mulţi localnici au mers să discute aspecte care îi interesează pentru comună, nu doar proiectul de buget pentru acest an.

La finalul şedinţei, edilul a plecat, iar o femeie, care nu este nici consilier, nici nu lucrează în Primărie, l-a întrebat, în timp ce îl filma: „De ce plecaţi domnu primar?”

În filmare se vede cum edilul loveşte femeia peste mână şi peste telefon, întrebând-o, nervos: „Cu acordul cui mă filmezi?”.

Polițiștii au deschis din oficiu un dosar penal pentru lovire sau alte violenţe, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Topoloveni.

Surse judiciare au declarat pentru News.ro că cel care chemase poliţia a fost chiar primarul, deranjat de oamenii care au mers să asiste la şedinţa Consiliului Local şi care erau nemulţumiţi, propunerile nefiind luate în discuţie în cadrul şedinţei.

articolul original.

Nicuşor Dan, despre accesul în ansamblul Greenfield: Voi solicita o întâlnire cu cei din conducerea Romsilva

31 January 2023 at 15:39
image

Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a transmis marţi, 31 ianuarie, că susţine în continuare să fie menţinut drumul existent de acces în cartierul Greenfield pe o perioadă de doi sau trei ani, însă cei de la Direcţia Silvică Ilfov nu sprijină această soluţie.

Nicuşor Dan a precizat că a avut o discuţie cu reprezentanţii locuitorilor din Greenfield şi cu cei ai Direcţiei Silvice Ilfov (structura regională a Romsilva care cuprinde şi pădurile din Bucureşti) pe subiectul accesului în cartier.

„Eu susţin în continuare menţinerea pe o perioadă determinată (2 sau 3 ani) a drumului existent, fără asfaltări sau extinderi, timp în care dezvoltatorul să realizeze cele trei ieşiri promise din cartier înspre centură şi DN1. Direcţia Silvică Ilfov nu susţine soluţia drumului provizoriu, insistând pe scoaterea definitivă a drumului din domeniul forestier. Voi solicita o întâlnire cu conducerea centrală a Romsilva”, a scris Nicuşor Dan pe Facebook.

Primarul general anunţa pe 9 ianuarie că nu va face niciun demers pentru un drum permanent prin pădurea Băneasa, dar că este de acord cu soluţia provizorie de traversare a pădurii pe drumul forestier, până la construirea unor ieşiri definitive în şoseaua de centură, potrivit Agerpres.

De asemenea, edilul general şi-a exprimat „toată susţinerea” pentru proiectele investitorului, care prevăd drumuri de ieşire în şoseaua de centură.

„Investitorul are din anul 2019 avizul preliminar de la PMB pentru trei PUZ-uri care prevăd ieşiri din cartier în şoseaua de centură. În baza acestor avize preliminare trebuie să obţină avizele de la alte instituţii şi să revină la PMB pentru avizul arhitectului-şef. Pentru două dintre proiecte nu a mai revenit la PMB. Pentru al treilea a venit la PMB cu documentaţia completă în decembrie 2022″, preciza Nicuşor Dan.

articolul original.

Rușii nu vor mai putea vedea filmele din seria „Harry Potter” pe platformele de streaming

31 January 2023 at 15:38
image

Filmele din seria „Harry Potter" vor dispărea începând de miercuri, 1 februarie, de pe serviciile de streaming din Rusia, în condițiile în care rușii continuă să se confrunte cu un acces tot mai limitat la filmele și producțiile occidentale de televiziune, în urma invaziei din Ucraina, scrie The Moscow Times.

Kinopoisk și Amediateka, două dintre cele mai mari platforme de streaming din Rusia, au anunțat săptămâna trecută că marți este ultima zi în care va mai fi disponibilă franciza cu vrăjitori bazată pe îndrăgita serie de cărți.

„Drepturile de licență pentru filmele din universul Harry Potter expiră, așa cum era prevăzut, pe 31 ianuarie”, a precizat platforma Amediateka, citată de site-ul de știri RBC.

Amediateka a încercat, dar nu a reușit să obțină o prelungire a drepturilor de licență pentru franciza Harry Potter, potrivit agenției ruse de stat RIA Novosti, care a citat, sub protecția anonimatului, un reprezentant al sectorului de streaming din Rusia.

Cele mai recente restricții vin după ce, în primăvara anului trecut, doi dintre cei mai mari distribuitori de cărți electronice din Rusia au retras cărțile „Harry Potter” din magazinele lor, la cererea deținătorilor drepturilor de autor.

Filmele „Harry Potter” sunt produse și distribuite de Warner Bros. Pictures, care, alături de alte studiouri de la Hollywood, a suspendat lansările de filme în cinematografele din Rusia în urma invadării Ucrainei.

Efectul ieșirii producțiilor de la Hollywood de pe piața rusă s-a văzut recent, când pelicula pentru copii „Cheburashka”, o reinterpretare a celebrului desen animat sovietic, a devenit filmul rusesc cu cele mai mari încasări din toate timpurile la doar o lună de la premieră.

Foto: Profimedia Images

articolul original.

Jurnaliștii nu vor mai putea folosi gratuit parcările din București doar cu legitimația de serviciu

31 January 2023 at 15:35
image

Ziariștii vor putea parca mașinile gratuit în parcările publice de utilitate generală din București doar după ce vor face o solicitare la Direcţia de Presă din cadrul PMB, conform deciziei luate în Consiliul General al Capitalei marți, 31 ianuarie.

Hotărârea a fost iniţiată de viceprimarul general Stelian Bujduveanu și a fost aprobată cu 31 de voturi pentru, 17 abţineri şi două împotrivă, potrivit Agerpres.

„Se aprobă utilizarea gratuită de către jurnaliştii care îşi desfăşoară activitatea în municipiul Bucureşti a parcărilor publice de utilitate generală de pe teritoriul municipiului Bucureşti, precum şi a parcărilor aferente instituţiilor/serviciilor publice de interes local din subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti, pe baza solicitării prealabile adresate Direcţiei de Presă din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti, semnate şi ştampilate de redactorul-şef sau de directorul instituţiei de presă şi înregistrate la Registratura Primăriei Municipiului Bucureşti”, prevede hotărârea.

Solicitarea va include numărul maşinii şi va fi însoţită de o copie după certificatul de înmatriculare. Ziariștii sau redacțiile vor putea reînnoi cererile la fiecare 12 luni.

Din octombrie 2016 și până acum, jurnaliştii puteau folosi gratuit parcările publice de utilitate generală din Bucureşti doar pe baza legitimaţiei de serviciu, ceea ce a dus la imposibilitatea de a verifica legalitatea folosirii gratuite a parcărilor publice de către ziariști.

articolul original.

Cel puțin 10 persoane au fost rănite, după ce au fost împușcate pe stradă, în Florida

31 January 2023 at 15:15
image

Două dintre victime au fost grav rănite, iar alte opt se confruntă cu răni care nu le pun viața în pericol, după ce au fost împușcate, luni, pe stradă, în orașul Lakeland, Florida, SUA, a transmis poliția locală, citată de ABC News.

„Unul este în operație, iar celălalt urmează să fie operat. Unul a fost împușcat în abdomen, iar celălalt a fost împușcat în față sau în zona maxilarului”, a declarat Sam Taylor, șeful poliției din Lakeland.

Cei zece bărbați, cu vârste cuprinse între 20 și 35 de ani, au căzut victime pe o stradă din apropiere de Iowa Avenue North și Plum Street, după ce dintr-o mașină s-a deschis focul asupra lor.

Potrivit poliției locale, patru bărbați înarmați aflați în interiorul mașinii au deschis geamurile și au tras asupra victimelor, care stăteau pe trotuar.

Chiar dacă nu a identificat încă niciun suspect, poliția a transmis că focurile de armă nu au fost întâmplătoare, fiind vizate direct victimele atacului.

„Nu credem că există vreun motiv pentru care lumea ar trebui să fie îngrijorată. Credem că indivizii din mașină au tras chiar asupra celor pe care voiau să-i împuște”, a precizat Sam Taylor.

Autoritățile au anunțat că au localizat marijuana la fața locului, sugerând că erau vândute droguri în momentul incidentului, dar nu există informații cu privire la legătura dintre presupusa vânzare de marijuana și focurile de armă.

FOTO: EPA

articolul original.

Ce a răspuns Comisia Europeană la întrebarea dacă OMV Petrom trebuie să plătească taxa de solidaritate în România

31 January 2023 at 12:20
image

Guvernul a aflat că nu poate reduce pragul din cifra de afaceri de la care se aplică taxa, conform răspunsului Comisiei Europene, citat de Profit.ro. Bucureștiul așteaptă lămuriri în privința modului în care se calculează cifra de afaceri.

Comisia Europeană a transmis un prim răspuns la întrebările adresate de Ministerul Finanțelor, după ce OMV Petrom a anunțat că nu va plăti taxa de solidaritate în România.

Compania a motivat că nu se încadrează în condițiile de aplicare a măsurilor europene transpuse în legislația națională. OMV Petrom susține că ponderea în cifra de afaceri a companiei obținută din trei domenii vizate de taxa de solidaritate – extracția de petrol, extracția de gaze și rafinarea petrolului – este sub pragul de 75% stabilit de Bruxelles.

Guvernul de la București a întrebat Comisia Europeană dacă procentul de 75% poate fi modificat. Răspunsul este categoric: „Statele membre nu îl pot reduce din propria inițiativă”, conform documentului citat de Profit.ro.

Anterior primirii răspunsului de la Bruxelles, mai mulți oameni politici și-au exprimat dorința de a modifica legislația adoptată de Guvern în sensul reducerii pragului de la care poate fi aplicată taxa de solidaritate.

Întrebare de 1 miliard de euro

Executivul ceruse lămuriri de la Bruxelles și asupra modului în care este calculată ponderea domeniilor vizate de taxa specială în cifra de afaceri. În acest caz, Comisia Europeană a solicitat informații suplimentare înainte de a se pronunța.

Răspunsul la această întrebare ar putea clarifica definitiv cazul OMV Petrom, de la care statul spera să obțină 1 miliard de euro din taxa de solidaritate, notează sursa citată.

Comisia Europeană a comunicat și codurile CAEN pentru care se aplică taxa:

  • 051 extracție cărbune
  • 061 extracție țiței
  • 062 extracție gaze naturale
  • 191 fabricarea produselor de cocserie 
  • 192 fabricarea produselor obținute din prelucrarea țițeiului.  

Cum a motivat OMV Petrom refuzul

Guvernul a adoptat, la finalul anului trecut, o ordonanță de urgență prin care a transpus regulamentul UE privind impozitarea profiturilor foarte mari realizate de companiile energetice ca urmare a creșterii prețurilor. 

Impozitul este de 60% din profiturile excedentare realizate în 2022 și 2023 și sunt definite drept cele care depășesc cu 20% media profiturilor din anii 2018-2021.

Petrom a anunțat, pe 12 ianuarie, pe Bursa de Valori București (BVB), că nu va achita contribuția de solidaritate, conform Libertatea.

„Regulamentul UE 1854/2022, care a introdus o contribuție de solidaritate cu caracter temporar, a fost transpus în legislația românească prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 186 publicată în data de 29 decembrie 2022. În baza rezultatelor noastre financiare preliminare aferente anului 2022 și a prevederilor acestei ordonanțe de urgență, ne așteptăm ca OMV Petrom să nu intre în scopul acestei contribuții de solidaritate pentru anul fiscal 2022, având sub 75% din cifra de afaceri din sectoarele definite: extracția țițeiului, extracția gazelor naturale, extracția huilei și fabricarea produselor obținute din rafinarea petrolului”, se arată într-o comunicare către bursă.

Petrom, cea mai profitabilă companie din România, a raportat o creștere de cinci ori a profitului net în primele nouă luni ale anului 2022, de la 1,67 miliarde de lei la 9,1 miliarde de lei.

articolul original.

Peste 9.000 de ruși au fost chemați ilegal sub arme. „Mobilizarea a scos la iveală o mulțime de probleme”

31 January 2023 at 12:16
image

Procurorul general rus Igor Krasnov a declarat, marți, că, potrivit rezultatelor controalelor de supraveghere, peste nouă mii de cetățeni ai Federației Ruse mobilizați ilegal au fost retrimiși acasă, mulți dintre ei având probleme de sănătate, informează agenția rusă de presă Interfax.

„Peste 9.000 de cetățeni care au fost mobilizați ilegal au fost retrimiși acasă prin eforturile de supraveghere, inclusiv cei care, din cauza problemelor de sănătate, nu ar fi trebuit să fie mobilizați sub nicio formă”, a declarat Igor Krasnov în cadrul unei întâlniri cu președintele rus Vladimir Putin.

Totodată, procurorul general a remarcat că în urma controalelor, au fost scoase la iveală o serie de neajunsuri în cursul mobilizării.

„Mobilizarea, care nu s-a mai realizat de mult, a scos la iveală o mulțime de probleme, care au devenit o lecție pentru mulți, forțați să reconsidere abordările de organizare a înregistrării militare, în formarea bazelor de date ale personalului militar”, a spus Igor Krasnov.

Potrivit oficialului rus, au fost identificate și probleme legate de plata sprijinului financiar necesar. „Aceasta s-au datorat introducerii incorecte sau cu întârziere a informațiilor în baza de date sau a blocării fondurilor care intrau în conturile cetățenilor atunci când aceștia aveau deja o hotărâre judecătorească în acest sens”, a precizat Igor Krasnov.

Procurorul general rus a subliniat că „în prezent, toate fondurile au fost deja rezolvate și noile probleme care apar vor fi rezolvate de procurori cât mai repede posibil”.

Pe 21 septembrie 2022, Vladimir Putin a semnat un decret privind mobilizarea parțială. Pe 4 noiembrie, președintele rus a anunțat că 318.000 de oameni, inclusiv voluntari, au fost mobilizați în cadrul așa-numitei „operațiuni militare speciale din Ucraina”. 

FOTO: EPA

articolul original.

Qatargate: Doi eurodeputaţi rămân fără imunitate, a decis Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European

31 January 2023 at 12:06
image

Comisia pentru afaceri juridice (JURI) din cadrul Parlamentului European a dat undă verde marţi, 31 ianuarie, prin intermediul unui vot în unanimitate, ridicării imunităţii a doi eurodeputaţi socialişti în cadrul scandalului de corupţie care implică Qatarul şi Marocul, a anunţat raportoarea Manon Aubry, potrivit agenției de știri France Presse, preluată de Agerpres.

Aleşii în cauză sunt belgianul Marc Tarabella şi italianul Andrea Cozzolino, în cazul cărora justiţia belgiană a cerut la începutul lui ianuarie ridicarea imunităţii parlamentare.

Această undă verde va trebui să fie confirmată joi, 2 februarie, printr-un vot în sesiune plenară, începând cu ora 10.00 GMT, a precizat o purtătoare de cuvânt a Legislativului comunitar.

„Justiţia avansează. Din nefericire, Parlamentul nu este la fel de eficient în adoptarea reformelor împotriva corupţiei”, a scris eurodeputata franceză Manon Aubry, copreşedintă a grupului stângii din Parlamentul European, într-un mesaj publicat pe Twitter.

Immunités de Tarabella & Cozzolino: la commission JURI adopte à l’unanimité mes rapports en faveur de la levée, à confirmer en plénière jeudi.

La justice avance.

Malheureusement, le Parlement ?? n’est pas aussi efficace pour adopter les réformes contre la corruption. #Qatargate

— Manon Aubry (@ManonAubryFr)
January 31, 2023

Aubry este autoarea rapoartelor în favoarea ridicării imunităţii celor doi europarlamentari.

În această afacere răsunătoare de corupţie care zguduie Parlamentul European, patru persoane au fost arestate până acum:

  • eurodeputata elenă Eva Kaili, fostă vicepreședintă a Legislativului comunitar;
  • asistentul italian Francesco Giorgi, partenerul Evei Kaili;
  • fostul deputat socialist italian Pier Antonio Panzeri;
  • italianul Niccolo Figa-Talamanca, responsabil al unui ONG.

Ei au fost inculpaţi de „apartenenţă la o organizaţie criminală”, „spălare de bani” şi „corupţie”.

Foto: EPA

articolul original.
❌