ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 31 January 2023Actualitate

Victor Pițurcă, plasat sub control judiciar în dosarul măștilor neconforme pentru spitalele MApN. Fiul său, Alexandru, a fost pus sub acuzare

31 January 2023 at 13:26
image

Traian Avarvarei (b1tv.ro)

Victor Pițurcă, fost selecționer al echipei naționale, a fost reținut de autorități în dosarul măștilor neconforme care au fost livrate pentru spitalele Ministerului Apărării, în care a fost reținut și șeful Romarm, Gabriel Țuțu.

Victor Pițurcă a fost adus și el la DNA, din arest, mai spun sursele G4Media.ro, care susțin că firma care ar fi livrat măștile îi aparține lui Alexandru Pițurcă.

Potrivit procurorilor, față de directorul Romarm a fost dispusă urmărirea penală pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, trafic de influență în formă continuată și fals intelectual. Victor Pițurcă, menționat în comunicatul DNA doar ca „persoană fizică”, este bănuit de cumpărare de influență. Magistrații au precizat că se desfășoară acte de urmărire penală și față de alte persoane.

Prejudiciul adus Romarm a fost estimat la peste 8,6 milioane de lei.

 Victor Pițurcă a fost plasat sub control judiciar, în dosarul măștilor neconforme care au fost livrate spitalelor MApN, spun surse judiciare pentru G4Media. În aceeași speță, Alexandru Pițurcă, fiul fostului selecționer de la echipa națională, a fost pus sub acuzare.

Victor Pițurcă a părăsit Arestul Central, după expirarea mandatului de reținere pentru 24 de ore, și a avut o primă reacție pentru presă.

„Eu nu am nicio treabă cu această afacere”, a declarat fostul selecționer al echipei naționale.

articolul original.

Cum va arăta moda în 2050?

31 January 2023 at 12:26

Ioana Luiza CERNAT

Studentă la Academia de Studii Economice din București, Facultatea de Relații Economice Internaționale, Master în Diplomația Economică Internațională

Pe măsură ce lumea a intrat în ascensiunea digitală a Revoluției Industriale 5.0, mă întreb dacă industria modei va ține pasul dezvoltării noilor tehnologii menite să definească un spațiu digital care depășește contrâgerile fizice, un cadru creativ nelimitat, singura limită fiind imaginația. Ce putem face însă, este să proiectăm industria modei și impactul ei în 2030 și să ne imaginăm cum va arăta în 2050.

Moda a fost întotdeauna în prima linie a inovației, de la inventarea mașinii de cusut, până la apariția comerțului electronic. Ca și tehnologia, moda este orientată spre viitor.

Obiectivul care stă la baza inovației îl constituie impactul de mediu alarmant de care industria modei dă dovadă, fiind a doua cea mai poluantă din lume. Practicile nesustenabile și risipitoare au atras atenția în ultimii ani cu scopul diminuării emisiilor globale de CO2, industria fiind responsabilă pentru 10% din emisiile globale de CO2, 20% din apele reziduale industriale din lume, 24% din insecticide și 11% din pesticidele utilizate, iar în jur de 12,8 milioane de tone de îmbrăcăminte sunt trimise anual la gropile de gunoi.

Având în vedere tendințele actuale de creștere a populației și a PIB-ului, se estimează o creștere a consumului global de îmbrăcăminte și încălțăminte de la 62 de milioane de tone la 102 milioane în 2030 – echivalentul a 500 de miliarde de tricouri. O serie de „limite planetare” sunt deja atinse, iar producția în masă a articolelor va contribui la creșterea presiunii la nivel global asupra companiilor din industria modei.

Evoluția tehnologică ne permite astăzi să participăm la prezentări de modă virtuale și chiar probarea virtuală a produselor de îmbrăcăminte/încălțăminte înainte de a le cumpăra. În plus, echipamentele inteligente de modă, cum ar fi oglinzile inteligente, combină recunoașterea vocală și facială. Soluțiile blockchain securizează activele din domeniul modei și asigură transparența tranzacțiilor digitale. Inteligența artificială, analiza datelor și big data ajută producția de modă prin previzionarea tendințelor viitoare și definirea nevoilor publicului țintă. În timp ce moda sustenabilă reduce impactul nociv asupra naturii din industria modei, internetul tuturor lucrurilor (IoT) și imprimarea 3D fac să avanseze îmbrăcămintea inteligentă.

Tehnologia automatizează, personalizează și accelerează spațiul modei. Noua tendință Cyber ​​coutureincorporează în prezent 8 case de modă digitale care dispun de servicii pentru a cumpăra haine virtuale. Auroboros, casa de modă tehnologică din Londra este prima care combină știința și tehnologia cu moda fizică, o colecție care poate fi purtată doar digital. Precum și Tribute, Carlings, Rtfkt, Happy99, Republiqe și Replicant.

Noile tehnologii își fac prezența și în rândul companiilor destinate consumatorilor cu venituri mici și medii, cum ar fi Stradivarius, care prezintă noua colecție intitulată „Digital Fashion: wear the future now”, care își propune să ofere o experiență captivantă consumatorului prin achiziționarea de articole de îmbrăcăminte digitale. Zara pune, cu siguranță, experiențele tehnologice inovatoare chiar în fruntea strategiei sale în curs de desfășurare. Compania dispune de un magazin VR în secțiunea de beauty disponibil în aplicație, oferind o experiență interactivă a unui mediu din lumea reală.

Pe o piață slab reglementată, pentru a reuși în viitor, brandurile trebuie să fie la curent cu cele mai recente tendințe și tehnologii, să fie dispuse să îmbrățișeze inovația și să se adapteze la cerințele în schimbare ale consumatorilor, să prioritizeze alegerile sustenabile și accelerarea digitală. Există însă și obstacole cu care se confruntă companiile în procesul de sustenabilitate, cum ar fi complexitatea procesului de implementare, costurile ridicate și valorificarea activităților acestora în ochii clienților.

Imaginați-vă că în 2050 o să fim asistați de un robot care stochează date personale, precum stilul vestimentar, greutate, înălțime și alte dimensiuni ale corpului nostru, precum și culorile preferate sau chiar tendințele actuale, urmând ca în final să genereze o întreagă ținută realizată din materiale regenerabile personalizată. Acest lucru ne-ar ușura diminețile și nu am mai fi nevoiți să ne trezim mai devreme să decidem ce vom purta minute în șir. Oamenii nu mai cumpără un anumit articol de îmbrăcăminte; cumpără o experiență sau o emoție care să exprime propria personalitate.

În viitor moda va fi incluzivă, mereu în evoluție și se va întâmpla peste tot în jur, iar garderoba noastră va fi sustenabilă, elegantă și personalizată. Însă, până vom ajunge ca aceste noi tehnologii să ne guverneze viața, putem doar să „cumpărăm experințe, nu obiecte”. Iar acest lucru va duce atât la fericirea noastră, cât și a mediului înconjurător.

- Publicitate -
articolul original.

Unde se duc 25 de milioane de lei din excedentul bugetar al Doljului

31 January 2023 at 11:48
image

Marian Apipie (gds.ro)

Unde se duc 25 de milioane de lei din excedentul bugetar al Doljului. Anul 2023 pare să fie unul decisiv pentru transformarea stadionului „Tineretului“ din Craiova într-un complex sportiv multifuncţional de peste 6.500 de locuri.

Consiliul Judeţean Dolj speră ca în acest an nu doar să pună la pământ arena de legendă a fotbalului craiovean, ci şi să demareze lucrările la noua arenă, mai ales că are deja proiectul tehnic. Aşa că a prevăzut bani pentru demolare, plata serviciilor de proiectare şi pentru execuţie. Construcţia noului complex sportiv este estimată la circa 20 de milioane de euro, iar fondurile ar trebui să fie asigurate de CNI. CJ Dolj a trecut însă în bugetul din 2023, pentru execuţie, 5 milioane de lei. Banii provin din excedentul bugetar al anului 2022.

De fapt, peste 25 de milioane de lei din excedentul anului 2022 au fost împărţiţi între două obiective: complexul sportiv care va lua locul stadionului „Tineretului“ şi cofinanţarea unor proiecte care vizează modernizarea Aeroportului Internaţional Craiova. La sfârşitul anului trecut, Consiliul Judeţean Dolj a înregistrat un excedent bugetar de 30.001.000 lei. Conform unui proiect de hotărâre separat de cel privind aprobarea bugetului general al judeţului Dolj, care va fi supus la vot în şedinţa de joi a Consiliului Judeţean, suma de 25.168.000 lei din excedentul bugetar al anului 2022 va fi destinată „finanțării unor cheltuieli ale secțiunii de dezvoltare în anul 2023“.

Concret, 11.972.000 de lei au fost alocaţi pentru demolarea stadionului „Tineretului“, pentru proiectarea noului complex sportiv şi pentru demararea execuţiei, după cum urmează: 600.000 de lei pentru desfiinţarea actualei baze sportive (licitaţia pentru demolarea stadionului „Tineretului“ are o valoarea estimată de 1.942.955,96 lei cu TVA şi este în derulare), 6.372.000 lei pentru proiectare (proiectul tehnic este finalizat) şi 5.000.000 de lei pentru execuţia noii arene multifuncţionale (asta în cazul în care va fi stabilit şi un constructor până la finele anului 2023).

Restul banilor vor lua drumul aeroportului. Cea mai mare sumă, 7.081.000 lei, reprezintă cofinanţarea (contribuţia de 2%) proiectului de extindere şi modernizare a Aeroportului Internaţional Craiova, iar 1.501.000 lei cheltuielile cu TVA. Proiectul în sine are o valoare totală de 97 de milioane de euro. CJ Dolj va mai aloca pentru aeroport sumele de 45.000 de lei, pentru reabilitarea infrastructurii de mişcare (cofinanţare 2%), 975.000 de lei pentru securizarea completă (outdoor/indoor) a aeroportului (tot o cofinanţare de 2%) şi 1.400.000 lei pentru proiectare și execuție instalaţie de utilizare şi instalaţie de racordare. În fine, sumele de 840.000 lei şi 1.354.000 lei vor fi pentru contribuţia de 2%, respectiv TVA, la proiectul „Creșterea gradului de siguranță a Aeroportului Internațional Craiova prin achiziționarea de echipamente specifice“.

articolul original.

1,1 milioane de români au dispărut din statistica populației

31 January 2023 at 11:25
image

Rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor runda 2021 (RPL2021) arată o populație rezidentă a României de 19.053,8 mii persoane (19.053.815 persoane), în scădere cu 1,1 milioane locuitori (1067,8 mii persoane) față de recensământul precedent (octombrie 2011). Majoritatea populației rezidente este de sex feminin (9.808,3 mii, reprezentând 51,5%) și trăiește în mediul urban (9.941,2 mii, reprezentând 52,2%).

Fenomenul de îmbătrânire a populației rezidente a României

Fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat, vârsta medie a populației rezidente crescând la 42,4 ani (față de 40,8 ani la RPL2011). La RPL 2021, vârsta medie a populației de sex feminin este de 44,1 ani comparativ cu 40,6 ani pentru bărbați.

Regiunea cu populația cea mai tânără este regiunea Nord-Est unde vârsta medie este 40,8 ani, iar la polul opus se regăsește regiunea Sud-Vest Oltenia cu o vârstă medie de 43,7 ani.

În județul Ilfov trăiește populație tânără, cu cea mai mică vârstă medie din țară, de 38,6 ani. Sub 40 ani, au și populațiile județelor Iași (39,2 ani) și Suceava (39,9 ani).

Județul Teleorman are cea mai vârstnică populație, cu o vârstă medie de 46,3 ani. Peste 45 ani au și populațiile din județele Hunedoara (45,5 ani) și Brăila (45,3 ani).

Structura pe județe și localități a populației rezidente a României

În ultimii zece ani, între cele două recensăminte, majoritatea județelor au scăzut ca dimensiune sub aspectul numărului de locuitori (39 din 42 de județe, inclusiv municipiul București).

Județul Ilfov se distinge cu o situație particulară, cu o creștere cu 153,9 mii locuitori, în mare parte migrați dinspre municipiul București. Numai alte două județe – Bistrița-Năsăud și Suceava – au câștigat, 9,8, respectiv 7,7 mii locuitori. În valori relative, cele mai mari reduceri de populație le-au înregistrat județele Caraș-Severin (-16,6%, respectiv cu 49,0 mii persoane mai puțin) și Teleorman (-14,9%, respectiv cu 56,6 mii persoane mai puțin).

Referitor la municipii, orașe și comune, localitățile care au câștigat cel mai mare număr de locuitori între cele două recensăminte, respectiv fiecare câte circa 30 mii persoane, sunt oraș Popești Leordeni din județul Ilfov care a ajuns la o populație de 53431 persoane (cu 31536 persoane mai mult decât în 2011), comuna Florești din județul Cluj cu o populație rezidentă de 52735 persoane (cu 29922 persoane mai mult decât în 2011) și comuna Chiajna din județul Ilfov cu o populație rezidentă de 43584 persoane (cu 29325 persoane mai mult decât în 2011).

Ierarhia se modifică dacă ne referim la creșteri în valori relative. Astfel, comuna Chiajna din județul Ilfov și comuna Valea Lupului din județul Iași și-au triplat dimensiunea (305,7% față de 2011 ajungând la o populație de 43584 locuitori, respectiv 291,2% ajungând la o populație de 14510 locuitori), iar comunele Dumbrăvița și Giroc din județul Timiș s-au mărit în zece ani de 266,1% și, respectiv 265,5 % având la RPL2021 o populație de 20014 locuitori și, respectiv, de 22270 locuitori.

- Publicitate -

Localitățile cu cele mai mari scăderi în valori relative înregistrate în decursul ultimului deceniu sunt comunele Ciudanovița din județul Caraș-Severin (444 locuitori, –32,4% față de populația din 2011) și Valea Salciei și Mărgăritești, ambele din județul Buzău (529 locuitori, – 31,8% și 478 locuitori, – 31,4% față de populația din 2011).

Comuna cea mai mică din România este comuna Bătrâna din județul Hunedoara cu numai 88 de locuitori (în scădere față de RPL2011 când s-au recenzat 127 de locuitori). La recensământul precedent, cea mai mică a fost comuna Brebu Nou din Caraș-Severin cu 119 locuitori care, la recensământul din 2021 a înregistrat o creștere, ajungând la 166 de locuitori.

Cea mai mare comună din România este comuna Florești din județul Cluj care și-a menținut această poziție fruntașă la ambele recensăminte. Dar, în decurs de un deceniu, populația rezidentă a comunei Florești a crescut de 2,3 ori.

Orașul Băile Tușnad și-a menținut poziția de cel mai mic oraș din România (1372 locuitori față de 1641 locuitori în 2011). Cel mai mare oraș la RPL2021 este Popești Leordeni.

Și acum zece ani și în 2021, cel mai mic municipiu a fost și este Orșova din județul Mehedinți cu o populație de numai 8506 persoane, în scădere cu 1935 persoane față de RPL2011.

Exceptând municipiul București, cel mai mare municipiu din România este Cluj-Napoca din județul Cluj care și-a păstrat această poziție în ultimii zece ani deși și-a redus populația cu 37978 de persoane, coborând la o populație de 286598 locuitori. Dar această reducere trebuie privită dintr-o perspectivă mai amplă, luând în considerare și localitățile limitrofe, învecinate, unde populația urbană a optat să se mute la casă. Astfel, dacă municipiul Cluj-Napoca, singur, fără vecinătăți, a scăzut la 88,3% din populația de acum zece ani, măsurat împreună cu localitățile învecinate conform datelor din tabelul de mai jos, a avut o creștere ușoară (101,8%).

Datorită tendinței de migrație a locuitorilor din urbanul aglomerat spre comunele învecinate, analiza evoluției populației rezidente pentru municipiile și orașele mari este adecvat să se realizeze luând în considerare și populația din localitățile limitrofe, similar exemplului dat mai sus pentru municipiul Cluj-Napoca.

Unsprezece localități – comune toate – și-au păstrat dimensiunea între cele două recensăminte.

Structura etnică și confesională a populației rezidente a României

La RPL2021, înregistrarea etniei, limbii materne și a religiei s-a făcut pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum și pentru persoanele pentru care informațiile au fost colectate indirect din surse administrative, informația nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcție de numărul total de persoane care și-au declarat etnia, limba maternă și respectiv religia și nu în funcție de numărul total al populației rezidente.

Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 16.568,9 mii persoane (din totalul celor 19.053,8 mii persoane care formează populația rezidentă a României). S-au declarat români 14.801,4 mii persoane (89,3%). Populația de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1.002,2 mii persoane (6,0%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 569,5 mii persoane (3,4%). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 20 mii sunt: ucraineni (45,8 mii persoane), germani (22,9 mii persoane) și turci (20,9 mii persoane).

În profil teritorial, distribuţia populaţiei după etnie arată că ponderea populaţiei de etnie română este majoritară în Municipiul Bucureşti (98,0%) şi în 39 de judeţe (cu o pondere variind între 98,4% la Neamț şi 54,4,% la Mureş), iar în 31 dintre acestea ponderea românilor este de peste 90%.

Populaţia de etnie maghiară deţine majoritatea în judeţele Harghita (85,7%) şi Covasna (71,8%); de asemenea ponderi ridicate se înregistrează şi în judeţele: Mureş (35,6%), Satu Mare (31,4%), Bihor (22,3%) şi Sălaj (20,8%).

Persoanele de etnie romă sunt repartizate relativ uniform în teritoriu, cu ponderi variind între 0,8% în Municipiul București şi 9,7% în judeţul Mureş. Romii se întâlnesc într-o proporţie relativ mai mare, de peste 6,0% din populaţia rezidentă care și-au declarat etnia şi în judeţele Sălaj (8,6%), Bihor (7,3%), Ialomița (7,2%), Călăraşi (6,9%) și Mehedinți (6,2%).

Cei mai mulţi ucraineni se regăsesc în judeţele Maramureş (25,7 mii persoane), Suceava (7,9 mii persoane) și Timiş (4,1 mii persoane), reprezentând 82,3% din numărul total al persoanelor aparținând acestei etnii, pe ansamblul țării.

Peste 70% dintre persoanele de etnie germană (71,3%) se regăsesc în judeţele Timiş (4,7 mii persoane), Satu Mare (3,7 mii persoane), Sibiu (2,7 mii persoane), Arad (2,0 mii persoane), Braşov (1,9 mii persoane) şi Caraş–Severin (1,4 mii persoane).

Aproape 90% dintre persoanele de etnie turcă au fost înregistrate în judeţele Constanţa (16,1 mii persoane) şi Tulcea (1,0 mii persoane) şi în Municipiul Bucureşti (1,3 mii persoane).

Potrivit liberei declarații a celor 16.551,4 mii persoane care au declarat limba maternă, structura populației după limba maternă se prezintă astfel: pentru 91,6% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obișnuit în familie în perioada copilăriei, iar în cazul a 6,3% dintre persoane limba maghiară reprezintă limba maternă; limba romani a reprezentat limba maternă pentru 1,2%, iar limba ucraineană pentru 0,2% din totalul populației rezidente pentru care această informație a fost disponibilă.

În Municipiul București și în 32 dintre județele țării, limba română a reprezentat limba maternă pentru peste 90% dintre locuitori (cu o pondere variind între 99,7% în județul Vâlcea și 91,8 % în județul Timiș, iar în alte șapte județe ponderea a fost majoritară, dar sub 90%, cu variații de la 58,4% în județul Mureș până la 89,5% în județul Arad.

Limba maghiară reprezintă limba maternă pentru 87,2% dintre locuitorii județului Harghita și pentru 73,2% dintre cei ai județului Covasna. Peste o treime dintre locuitorii din județele Mureș și Satu Mare au declarat limba maghiară ca limbă maternă (37,2%, respectiv 36,9%).

Limba romani a fost declarată limbă maternă de 4,8% dintre locuitorii județului Ialomița, 4,2% dintre locuitorii din Sălaj și de 4,1% dintre locuitorii din Mureș. S-au înregistrat ponderi de peste 3,0% în județele Bihor (3,8%) și Mehedinți (3,1%).

Structura confesională a fost declarată de 16.397,3 mii persoane din totalul populației rezidente și arată că 85,3% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă; 4,5% s-au declarat de religie romano-catolică, 3,0% de religie reformată.

În profil teritorial, distribuția populaţiei rezidente după religie arată că ponderea celor de religie ortodoxă depășește 90,0% în Municipiul București și 22 dinte județele țării, variind de la 90,6% în județul Sibiu, până la 99,2% în județul Olt, În alte 18 județe, religia ortodoxă este majoritară (de la 89,9% în județul Constanța la 51,5% în județul Satu Mare).

Populația de religie romano-catolică este majoritară în județul Harghita (66,2%) și reprezintă peste o treime în județul Covasna (34,7%). Ponderi de peste 10% s-au înregistrat și în județele Neamț (11,1%), Satu Mare(16,9%) și Bacău (17,3%).

În județul Covasna se concentrează aproape o treime (32,8%), iar în județul Mureș aproape un sfert (24,9%) dintre persoanele care au declarat că sunt de religie reformată. În încă alte patru județe, peste 10% din populația rezidentă locală a făcut această declarație: județul Sălaj – 17,8%, județul Satu Mare – 17,2%, județul Bihor – 16,0% și județul Harghita – 12,1%.

Structura populației rezidente pe stări civile

Aproape jumătate din populația rezidentă (47,9%) cuprinde persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Sunt căsătoriți 4.495,5 mii bărbați și 4.629,7 mii femei. Două persoane din 5 nu au fost niciodată căsătorite, iar persoanele văduve reprezintă 5,2% din totalul populației rezidente.

În municipiul București se regăsește cea mai mică pondere a persoanelor căsătorite (44,4%). În zece dintre județele țării, mai mult de jumătate dintre locuitori au starea civilă de „căsătorit/ă”, cu ponderi variind între 52,2% în județul Olt și 50,0% în județul Sălaj.

Cea mai mare pondere a persoanelor cu statut de necăsătorit/ă se regăsește în județul Covasna (43,7%), iar cea mai mică în județul Hunedoara (35,9%).

În municipiul București se regăsește cea mai mare pondere a persoanelor divorțate (15,4%), iar o zecime dintre locuitorii județelor Cluj și Timiș sunt divorțați (10,0%, respectiv 10,4%).

Cea mai mare pondere a persoanelor cu statut de văduv/ă se regăsește în județul Teleorman (7,3%), iar cea mai mică în județul Ilfov (2,9%).

Structura după nivelul de instruire absolvit

Din totalul populației rezidente, 43,5% au nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional, învățământ complementar sau de ucenici), 40,5% nivel scăzut (preșcolar, primar, gimnazial sau fără școală absolvită) și 16,0% nivel superior.

Mai mult de o treime dintre locuitorii municipiului București (35,2%) și circa un sfert dintre cei din județele Ilfov (25,2%) și Cluj (24,6%) au studii superioare. La popul opus se plasează județele Vaslui, Călărași și Botoșani unde ponderea populației cu studii superioare este mai mică de 8% (7,2%, 7,4% și, respectiv, 7,9%).

În municipiul București se regăsește cea mai mică pondere a populației cu nivel scăzut de educație (28,4%), iar la cealaltă extremă se regăsesc județele Giurgiu și Vaslui cu mai mult de jumătate dintre locuitori cu nivel scăzut de educație: 51,6%, respectiv 50,3%.

Structura populației după statutul activității curente

Populația activă este de 8.185,0 mii persoane, fiind compusă din 7.689,2 mii persoane ocupate și din 495,8 mii șomeri.

Populația inactivă cuprinde 10.868,8 mii persoane din care pensionarii și beneficiarii de ajutor social reprezentă două cincimi (39,5%), iar elevii și studenții aproape o treime (32,0%).

Cel mai mare grad de ocupare îl are populația din județul Ilfov și din municipiul București unde lucrează mai mult de jumătate dintre locuitori: 52,2%, respectiv 50,8%. Cel mai mic grad de ocupare unde mai puțin de o treime dintre locuitori lucrează, se regăsește în județele Vrancea (31,6%) și Mehedinți (32,9%).

Cea mai mică pondere a populației șomere revine municipiului București (1,1%), iar alte trei județe înregistrează valoarea scăzută imediată, de 1,3%: Cluj, Timiș și Ilfov. În schimb, în județul Vaslui se înregistrează cea mai mare pondere a populației șomere, de 5,1% din populația rezidentă a județului.

Referitor la populația inactivă din punct de vedere economic, ponderea cea mai mare a populației casnice se întâlnește în județul Suceava (9,9%), iar cea mai mică în municipiul București (numai 1,6%). Pensionarii sunt cel mai puțin numeroși în județul Ilfov (unde reprezintă 15,0%), iar în județul Hunedoara ponderea acestora se dublează (29,6%).

articolul original.
Before yesterdayActualitate

E oficial: Victor Pițurcă și șeful Romarm, Gabriel Țuțu, reținuți de DNA în dosarul măștilor neconforme livrate Ministerului Apărării

30 January 2023 at 15:20
image

Mirela Ionela Achim (www.b1tv.ro)

Direcția Națională Anticorupție (DNA) a venit, luni după-amiază, cu un comunicat oficial în dosarul în care au fost reținuți Victor Pițurcă, fost selecționer al echipei naționale de fotbal, și Gabriel Țuțu, șeful Romarm.

Procurorii susțin că au dispus efectuarea urmăririi penale și reținerea pentru 24 de ore în cazul lui Gabriel Țuțu, directorul Romarm, pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, trafic de influență în formă continuată și fals intelectual. Pițurcă, pomenit în comunicat doar ca „persoană fizică”, e suspectat de cumpărare de influență.

DNA precizează că în această cauză se desfășoară acte de urmărire penală și față de alte persoane.

Faptele de care sunt acuzați Victor Pițurcă și Gabriel Țuțu

Anchetatorii susțin că, în perioada 19 martie 2020 – 16 septembrie 2021, în contextul pandemiei de coronavirus, Țuțu Gabriel ar fi încheiat cu o asociere de firme din care făcea parte și o societate controlată de Victor Pițurcă, în condiții dezavantajoase pentru compania Romarm, două contracte de achiziție publică ce vizau cumpărarea a șapte utilaje neconforme de producere a măștilor de protecție.

DNA susține că Romarm a fost astfel prejudiciată cu suma de 8.647.584 lei.

De asemenea, în perioada 19 martie 2020 – 10 aprilie 2020, Gabriel Țuțu ar fi pretins, printre altele, de la reprezentanții societăților implicate introducerea într-un circuit comercial de livrare măști neconforme către Ministerul Apărării a unui prieten de-al său, fără ca acesta să desfășoare activități comerciale reale auxiliare contractului. În plus, el a cerut efectuarea unor plăți către acesta, respectiv 40% din cota de profit rezultată, sub aparența unui contract de consultanță.

În schimb, Țuțu ar fi lăsat să se creadă că are influență asupra funcționarilor din Ministerul Apărării și că îi va determina pe aceștia să încredințeze direct contractele de furnizare, dar și să efectueze recepția produselor respective și să achite la timp facturile.

În acest context, susțin procurorii, șeful Romarm ar fi primit printr-un intermediar suma de 50.000 lei.

articolul original.

Numărul, complexitatea şi valoarea litigiilor au crescut, la nivel global, de la începutul pandemiei

30 January 2023 at 12:17
image

Studiu Deloitte Legal

Raportul identifică principalele aspecte care preocupă companiile în ceea ce priveşte gestionarea disputelor și evidențiază faptul că digitalizarea a devenit o prioritate şi în acest domeniu

Activitatea de litigii s-a intensificat, începând din 2020, având în vedere că două treimi dintre companii (64%) susțin că au fost implicate într-un număr mai mare de cazuri decât înainte de pandemia de COVID-19, potrivit studiului Deloitte Legal „New Roads to Dispute Resolution”, realizat cu sprijinul publicației internaționale de business Euromoney la nivel global, inclusiv în România. În plus, majoritatea participanților sunt de părere că spețele sunt mai complexe și mai costisitoare (55% și, respectiv, 59%), soluționarea lor durează mai mult (57%) și implică sume mai mari de bani (59%).

Conform studiului, pandemia de COVID-19 a avut un impact direct asupra litigiilor comerciale, de muncă sau fiscale, mai mult de jumătate din companii raportând creșterea numărului de cazuri de acest gen începând din 2020. Cu toate acestea, cele mai multe companii au mai multă încredere în instanțele naționale și regionale decât în urmă cu cinci ani, susțin realizatorii studiului.

În prezent, ariile cu cel mai mare potențial de litigii sunt protecția consumatorilor, securitatea cibernetică, precum și tranzacțiile de fuziuni și achiziții şi de pe piața de capital. Pentru următorii trei ani, participanții la studiu se așteaptă la intensificarea cazurilor în special în aceste domenii, dar și în altele, printre care se numără criteriile ESG (Environment, Social, Governance), fiscalitatea sau falimentele.

Din aceste considerente, mai mult de jumătate dintre companii (51%) și-au extins departamentul juridic, iar 54% apelează mai des la consultanți externi pentru soluționarea litigiilor, aceștia din urmă fiind selectați, în principal, în funcție de serviciile suplimentare pe care le oferă în domenii non-juridice, de la consiliere specifică industriei până la consiliere fiscală și asistență tehnică. În plus, marea majoritate a companiilor investesc deja în diverse mecanisme de digitalizare în acest domeniu, precum soluții software şi bazate pe inteligență artificială de management al litigiilor, precum şi de identificare a riscurilor şi luare a deciziilor care le vizează.

Suntem mândri că am putut contribui, prin realizarea unui studiu de o asemenea anvergură, la identificarea şi cristalizarea tendinţelor, preocupărilor şi abordărilor la nivel global în ceea ce priveşte soluţionarea disputelor de business. Pentru noi şi pentru clienţii noştri, principala prioritate constă în prevenirea litigiilor, dar experiența arată că acestea nu pot fi întotdeauna evitate. Prin urmare, companiile trebuie să aibă o strategie cât mai clară cu privire la gestionarea controverselor juridice. Studiul confirmă că aceste strategii au devenit din ce în ce mai complexe, la nivelul corporațiilor, implicând procese sofisticate de identificare, analiză și management al disputelor, precum și o coordonare strânsă între specialiștii şi decidenții din zona juridică și non-juridică”, a declarat Mihnea Galgoțiu-Săraru, Partener Reff & Asociații |Deloitte Legal, Liderul practicii de soluţionare a disputelor.

Studiul Deloitte Legal „New Roads to Dispute Resolution” a fost realizat în rândul a peste 550 de directori responsabili cu coordonarea activităților financiare, fiscale sau juridice, din companii din întreaga lume. Cei mai mulți respondenți sunt din Europa, respectiv 79%.

Practica de litigii din cadrul Reff & Asociații | Deloitte Legal, ce cuprinde peste 20 de avocaţi şi beneficiază de colaborarea cu profesioniști din toate ariile de practică din cadrul reţelei Deloitte, inclusiv consultanţi fiscali şi financiari, experți tehnici şi în soluţii de digitalizare, acoperă toate tipurile de proiecte de litigii din mediul de afaceri, de la cauze fiscale, la dispute comerciale şi administrative.

articolul original.

Scheme de ajutoare acordate de România pentru societăți în contextul războiului din Ucraina

30 January 2023 at 11:24
image

Mariana Butnariu (gds.ro)

Comisia Europeană a stabilit că reintroducerea unei scheme de ajutoare acordate de România pentru a sprijini societățile în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei este conformă cu Cadrul temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 cu modificările ulterioare din 20 iulie 2022 și 28 octombrie 2022.

Schema constituie o reintroducere a unei măsuri pe care Comisia a aprobat-o inițial în septembrie 2022 (SA.103626) și care a expirat la 31 decembrie 2022. În cadrul schemei, sprijinul public poate fi acordat sub formă de (i) garanții de stat pentru noile împrumuturi acordate și (ii) subvenții directe. România a notificat o serie de modificări aduse schemei inițiale, care vizează în principal:

  • o majorare globală a bugetului cu până la 695 de milioane EUR (3,4 miliarde RON);
  • reintroducerea schemei până la 31 decembrie 2023,
  • o majorare a plafoanelor maxime ale ajutoarelor pentru granturi directe, în conformitate cu cadrul temporar de criză modificat la 28 octombrie 2022.

Schema reintrodusă are drept obiectiv să le asigure societăților afectate de perturbarea economiei cauzată de actuala criză geopolitică posibilitatea de a avea acces în continuare la lichidități suficiente.

Pentru granturile directe, ajutoarele nu vor depăși 250.000 EUR

Comisia a constatat că schema României, în forma în care a fost reintrodusă, este în continuare conformă cu condițiile prevăzute în cadrul temporar de criză.

În special în ceea ce privește garanțiile pentru împrumuturi, ajutoarele vor acoperi garanțiile pentru împrumuturi cu o anumită scadență și o valoare limitată și primele de garantare respectă nivelurile minime stabilite în cadrul temporar de criză.

În ceea ce privește granturile directe, ajutoarele nu vor depăși 250.000 EUR pentru fiecare beneficiar care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole, 300.000 EUR pentru fiecare beneficiar care își desfășoară activitatea în sectorul pescuitului și acvaculturii și 2 milioane EUR pentru fiecare beneficiar din celelalte sectoare ale economiei.

Sprijinul în cadrul schemei va fi acordat până cel târziu la 31 decembrie 2023. Comisia a concluzionat că schema de ajutoare este în continuare necesară, adecvată și proporțională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE și cu condițiile prevăzute în cadrul temporar de criză. Pe această bază, Comisia a aprobat schema reintrodusă, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

articolul original.

Untold, ales pentru a doua oară în top 10 cele mai mari festivaluri din lume

27 January 2023 at 14:01
image

Festivalul Untold 2022 a fost votat în top 10 cele mai mari festivaluri ale lumii în clasamentul realizat de DJ Mag, cea mai mare publicație din industria muzicii electronice la nivel global. După o pauză de trei ani, revista britanică a publicat primul top al celor mai mari 100 de festivaluri ale lumii. Voturile au fost date de fanii de pe întreg mapamondul.
Pentru Top 100 Festivals, au votat peste 100.000 de fani din întreaga lume, în perioada 5-26 octombrie 2022. Festivalul din Cluj-Napoca ocupă locul 9 în clasamentul celor mai mari 100 de festivaluri din lume și a devansat festivaluri cu tradiţie precum Burning Man, Sziget, Lollapalooza, Parookaville sau Mysteryland.
Pentru ediția din acest an, creatorii uneia dintre cele mai frumoase experiențe de festival din lume, vor aduce în Cluj-Napoca cei mai mari artiști internaționali. Trupa Imagine Dragons este una dintre premierele oferite de organizatorii Untold pentru 2023. Tot pe mainstage-ul festivalului va reveni în acest an și legendarul Armin van Buuren.
Festivalul Untold va avea loc în Cluj-Napoca în perioada 3-6 august 2023. În Top 100 Festivals se plasează și Neversea, cel mai mare festival organizat pe o plajă din Europa. Fanii din întreaga lume l-au votat în acest clasament și ocupă locul 51. În 2023, cei care iubesc marea, muzica și distracția sunt așteptați pe plaja din Constanța, pentru cea de-a 5-a ediție Neversea, care va avea loc între 6 și 9 iulie.

articolul original.

Noile modificări aduse legislației din România pentru simplificarea construcției de parcuri fotovoltaice

27 January 2023 at 13:47
image

Societatea Românească de Avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații

Societatea Românească de Avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații a oferit asistență juridică de cea mai înaltă calitate unei renumite companii din Israel din domeniul activităților recreative și distractive, în vederea elaborării unui draft de contract de muncă în România. Asistența Societății de avocatură a constat, printre altele, în redactarea unui contract de muncă în România, conform noilor modificări aduse legislației muncii din România prin Ordinul nr. 2171/2022, echipa formată din avocați specializați în drept civil și încheierea contractelor de muncă în România urmărind stabilirea condițiilor în care viitorul salariat din România se obligă să își desfășoare activitatea în favoarea angajatorului, în schimbul plății drepturilor salariale specificate. Societatea Românească de Avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații recomandă apelarea la un avocat specializat în drept civil și încheierea contractelor de muncă, care vă poate asista în vederea redactării unui draft de contract de muncă, având în vedere faptul că, odată cu noile modificări aduse legislației muncii în România prin Ordinul nr. 2171/2022, au fost introduse noi elemente obligatorii ce trebuie cuprinse în contractul individual de muncă în România, nerespectarea acestora atrăgând cu sine consecințe importante pe planul înregistrării contractului individual de muncă în România .

Consultanța juridică a Societății Românești de Avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații a constat în redactarea contractului de muncă în România, în conformitate cu modificările aduse legislației muncii în România pr in Ordinul nr. 2171/2022, în principal, având în vedere următoarele aspecte juridice: obligațiile părților din contractul de muncă în România, criteriile de evaluare utilizate de angajator pentru evaluarea activității profesionale a salariatului, drepturile salariale precum și, în genere, drepturile salariatului.

Echipa formată din avocați specializați în drept civil și încheierea contractelor de dreptul muncii în România a redactat conținutul contractul de muncă în România, oferind consultanță juridică de cea mai înaltă calitate în considerarea interesului clientului, inovativ în cadrul speței fiind, cu titlu de exemplu, includerea clauzelor pentru concediu și absența de la muncă, care prevăd dreptul salariatului de a absența de la locul de muncă în situaţii neprevăzute, determinate de o situaţie de urgenţă familială cauzată de boală sau de accident, fie componența drepturilor salariale, în funcție de performanțe.

Societatea Românească de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații recomandă apelarea la un avocat specializat în drept civil și încheierea contractelor de dreptul muncii în România, care vă poate oferi consultanță și asistență juridică în redactarea unui draft de contract de muncă în România, fiind primordială respectarea modificărilor aduse legislației muncii în România prin Ordinul nr. 2171/2022 precum și a drepturilor salariatului.

articolul original.

Circa 110 milioane de țigarete de contrabandă au fost capturate de autorități în 2022

27 January 2023 at 13:38
image

Circa 110 milioane de țigarete de contrabandă au fost confiscate de autorități în 2022 în Romania. Valoarea lor totală pe piața neagră este de peste 73 de milioane de lei.

Aproape jumatate (44%) din totalul capturilor de contrabandă în 2022 s-a înregistrat la granițele de sud ale țării, în județele Constanța, Giurgiu și Vâlcea.

Contrafacerea țigărilor devine un fenomen îngrijorător în România: 5 fabrici ilegale găsite în România; mai mult de 21.8% din țigările găsite la consumatori sunt contrafăcute*; mai mult de 40% din țigările capturate sunt contrafăcute*

Metode inedite de introducere ilegală a țigărilor în România: țigarete ascunse în rezervorul autoturismelor, uzul calității false de diplomat și trafic illegal pe rutele aeriene

Obiectivul BAT, inițiatorul platformei Stop Contrabanda, este de a construi un viitor mai bun (A Better Tomorrow™), inclusiv prin campanii continue de informare și susținerea constantă a activităților de combatere a traficului ilicit.

În anul 2022, pe fondul eforturilor extinse ale autorităților de a stopa activitățile ilegale de la granițele țării, peste 110 milioane de țigarete de contrabandă au fost capturate la frontierele României. Valoarea pe piața neagră a țigaretelor de contrabandă reținute de autoritățile române în 2022 se ridică la peste 73 de milioane de lei, conform datelor centralizate pe www.stopcontrabanda.ro, singurul centralizator în timp real al capturilor de țigarete de contrabandă de pe teritoriul României.

Conform celui mai recent studiu realizat de Novel Research, în 2022 media anuală a comerțului ilegal cu țigarete a fost de 7,1%, față de 8,7% în 2021, aceasta fiind cea mai scăzută din ultimii 15 ani, ceea ce înseamnă implicit și venituri mai mari la bugetul de stat. Spre comparație, nivelul maxim atins de piața neagră de țigarete înregistrat în România în anul 2010 era de 27% din totalul consumului. De asemenea, media anuală a contrabandei cu țigarete în România se situează sub media de 10% la nivel european.

“Continua scădere a pieței negre, înregistrată de la an la an, reprezintă un efect îmbucurător al întăririi frontierelor și al parteneriatului eficient cu autoritățile române pentru combaterea traficului ilicit de țigări. Scăderea traficului ilicit este în directă corelație cu creșterea volumului contribuțiilor industriei de tutun la bugetul de stat, BAT România fiind de altfel cel mai mare contribuabil la bugetul de stat în ultimii doi ani. Rămânem un partener dedicat în susținerea eforturilor autorităților de combatere a traficului ilicit prin intermediul platformei de informare Stop Contrabanda și prin proiecte de informare și donații de echipamente necesare îndeplinirii acestor obiective,” a menționat Ileana Dumitru, Director juridic și relații publice al Ariei Europa centrală și de sud, BAT.

Aproape jumătate din totalul capturilor, la granițele de sud ale țării

În 2022, cel mai mare volum de țigarete de contrabandă capturate a fost înregistrat în județele Constanța (peste 15,6 milioane de țigarete), Giurgiu (peste 13,7 milioane de țigarete) și Vâlcea (aproape 11,2 milioane de țigarete), capturile reținute în aceste județe reprezentând 44% din totalul volumului înregistrat anul trecut pe teritoriul României, potrivit datelor centralizate pe

StopContrabanda.ro. Traficul ilicit a păstrat un nivel ridicat și la granițele de nord ale țării, cu circa 42% din capturi realizate în această zonă (38,5 milioane de țigarete).

Rețelele de contrabandă își diversifică metodele

Autoritățile au identificat în 2022 noi metode de introducere ilegală a țigaretelor contrafacute în țară: în luna decembrie a anului trecut, o persoană a încercat să introducă în Romania peste 8.000 de pachete de țigări de contrabandă, făcând uz de calitatea falsă de diplomat. Volume semnificative de țigări de contrabandă au fost descoperite în rezervorul, aripa sau podeaua mai multor autoturisme care încercau să treacă ilegal granițele.

Traficul ilicit a proliferat și pe rutele aeriene în 2022. Capturi semnificative au fost înregistate în aeroporturi, autoritățile reținând de-a lungul anului mai multe persoane care încercau să tranziteze granițele cu volume semnificative de țigări.

- Publicitate -

De asemenea, potrivit datelor autorităților, în 2022 au fost capturate cantități semnificative de tutun neprelucrat, cea mai mare cantitate de tutun fiind confiscată de ANAF în luna mai: 10.260 kg de tutun brut, importat scriptic din Indonezia. Anul trecut au fost descoperite și confiscate peste 50 de tone de tutun (brut, pentru narghilea sau tutun descoperit în fabricile ilegale). Cantitatea este aproape dublă față de anul 2021, când au fost confiscate aproximativ 30 de tone de tutun.

Contrafacerea țigărilor devine un fenomen îngrijorător

Mai mult de 21.8% din țigările găsite la consumatori în momentul interviurilor din cercetarea de piață** au fost contrafăcute, înregistrând cel mai mare nivel al țigărilor contrafăcute în piața ilicită din ultimii 10 ani.

Din totalul cantităților capturate de autorități în anul 2022, mai mult de 40% au fost identificate ca fiind contrafăcute, capturile cele mai importante de astfel de produse fiind făcute în Contanța, Vâlcea și Giurgiu.

În acelasi timp, numărul fabricilor ilegale de țigarete descoperite și destructurate de autorități a crescut la 5 în 2022 față de cele 2 descoperite în 2021, acesta fiind de asemenea un indicator al diversificării metodelor rețelelor de contrabandă.

Datele despre evoluția capturilor de țigarete de pe teritoriul României pot fi consultate în timp real pe platforma www.stopcontrabanda.ro, o inițiativă BAT de sprijin al eforturilor autorităților prin centralizarea capturilor din întreaga țară, dar și prin informarea consumatorilor cu privire la efectele contrabandei cu țigări asupra societății. Campania este desfășurată în parteneriat cu Poliția Română, Poliția de Frontieră Română, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și Autoritatea Vamală Română. Campania „Stop contrabanda” a fost lansată de BAT în 2017, pentru a crea un punct unic de informare cu privire la contrabanda cu țigări.

*Conform rezultatelor analizelor de laborator efectuate de industrie

**Studiul de piață Novel Research 2022

articolul original.

Femeia-antreprenor: începe transmiterea primelor decizii privind acceptarea de principiu la finanțare

27 January 2023 at 12:14
image

Aplicantele ale căror cereri de finanțare au fost admise în cadrul programului Femeia Antreprenor vor primi, începând de vineri, 27.01.2023, deciziile privind acceptarea de principiu la finanțare, conform prevederilor procedurii de implementare. Acest pas vine în urma definitivării etapei de verificări administrative și de eligibilitate pentru primele 1.000 de cereri de finanțare.

Din total, aproximativ 700 de cereri de finanțare au fost declarate admise. Menționăm că transmiterea deciziilor privind acceptarea de principiu la finanțare către aplicante se va face automat, în contul deschis pe platforma granturi.imm.gov.ro. Mai exact, conform prevederilor procedurale, aplicația informatică va genera un acord de finanțare (Anexa nr. 6).

Aplicantele vor intra în aplicație, vor descărca acordul de finanțare, îl vor semna cu semnătură electronică, îl vor reîncărca semnat și îl vor transmite în aplicație împreună cu dovada cofinanțării (extras de cont bancar, scrisoare de aprobare a creditului sau contract de credit), în maximum 20 zile de la data primirii deciziei privind admiterea la finanțare, sub sancțiunea respingerii la finanțare. Astfel, termenul maxim de transmitere este 17 februarie 2023, inclusiv.

„Felicităm aplicantele acceptate de principiu la finanțare din această primă rundă de verificări! Prin sumele care le vor fi acordate de la bugetul de stat, de până la 200.000 lei, vor avea șansa de a vedea visul lor antreprenorial împlinindu-se. În acest sens, pentru a fi evitată o situație absolut nedorită, doresc să le adresez doamnelor și domnișoarelor rugămintea de a fi foarte atente la termenul procedural pentru transmiterea documentelor în aplicația informatică. În cazul în care acesta este depășit, așa cum se precizează și în procedura de implementare a programului, finanțarea va fi respinsă”, a declarat ministrul antreprenoriatului și turismului, Constantin-Daniel Cadariu.

Beneficiarele eligibile, declarate admise, vor deschide conturi curente distincte la instituția de credit parteneră, care vor fi utilizate exclusiv pentru implementarea programului pe perioada de derulare a acestuia.

Precizăm că cea de-a doua rundă de verificări administrative și de eligibilitate este în stadiu de definitivare și pentru cererile de finanțare ale căror numere RUE sunt cuprinse între 1.001 și 1.200, lista intermediară fiind deja publicată pe data de 18.01.2023.

articolul original.

1,8 milioane de români, conectați la rețeaua de apă și canalizare prin programul operațional ”infrastructură mare”

27 January 2023 at 10:57
image

Prin proiectele de infrastructură selectate prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, locuitorii României beneficiază de o mai bună alimentare cu apă, ținta ce urmează să fie atinsă la finalul acestui an fiind de 1,8 milioane de români sprijiniți.

Programul Dezvoltare Durabilă 2021-2027 aduce resursele pentru alți 3.768 km conducte noi sau optimizate de apă și 3.209 km conducte noi sau optimizate de apă uzată.

Guvernul României, prin Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, continuă dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată din România prin creșterea nivelului de colectare și epurare a apelor uzate urbane, precum și a gradului de asigurare a alimentarii cu apă potabilă a populației, în scopul îndeplinirii cerințelor acquis-ului de mediu al Uniunii Europene şi a angajamentelor asumate prin sectorul de mediu.

Prin proiectele de infrastructură selectate prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, locuitorii României beneficiază de o mai bună alimentare cu apă, ținta ce urmează să fie atinsă la finele acestui an fiind de 1,8 milioane locuitori. De asemenea, populația României beneficiază de o mai bună tratare a apelor uzate, ținta atinsă de POIM până în decembrie 2023 fiind de 1,24 milioane locuitori echivalenți.

„Să trăiești fără apă curentă și canalizare este de neconceput pentru un standard normal de viață. Tocmai de accea, este o componentă pentru care am considerat că este moral să aloc o atenție deosebită. Pe parcusul celor două mandate în MIPE, pentru sectorul de apă și apă uzată am semnat personal 21 contracte de finanțare cu o valoare de 11,45 miliarde lei, respectiv 2,26 miliarde euro. În total, prin intermediul POIM 2014-2020 s-au semnat 65 proiecte de investiții în infrastructură, în valoare de peste 6 miliarde euro. Mai departe, putem privi spre viitorul cu optimism. Politica de Coeziune 2021-2027 ne aduce resursele pentru alți 3.768 km conducte noi sau optimizate apă și 3.209 km conducte noi sau optimizate de apă uzată”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Contracte de 6,79 miliarde de euro pentru rețeaua de apă

În perioada de programare 2014-2020, prin POIM au fost semnate 108 contracte de finanțare în sectorul de apă și apă uzată din România cu o valoare totală eligibilă de 33,6 miliarde lei (6,79 miliarde euro), din care 19 contracte în valoare totală eligibilă de 437,15 milioane lei (88,32 milioane euro) sunt finalizate.

Dintre cele 108 proiecte, 43 sunt de proiecte asistență tehnică în valoare totală eligibilă de 531,95 milioane lei (107,48 milioane euro) și 65 reprezintă proiecte de investiții în infrastructura de apă și apă uzată. Acestea din urmă însumează 33,07 miliarde lei (6,68 miliarde euro) valoare totală eligibilă, investițiile contribuind la creșterea nivelului de trai a locuitorilor din România prin asigurarea accesului la serviciul public de alimentare cu apă de calitate și la creşterea nivelului colectării şi epurării apelor uzate.

Programul Dezvoltare Durabilă 2021-2027

Deși procentul populaţiei cu acces la facilitaţi de alimentare cu apă, canalizare şi staţii de epurare conforme a crescut semnificativ în ultimii ani, nevoia de investiţii pentru conservarea resurselor de apă prin îmbunătățirea soluțiilor de tratare, reducerea pierderilor tehnologice legate de procesul de tratare și reducerea pierderilor de pe rețelele de transport și distribuție prin optimizarea acestora, pentru conectarea populaţiei la sisteme de alimentare cu apă conforme, precum şi pentru asigurarea de sisteme de colectare şi epurare a apelor uzate din aglomerările rămase este încă mare. Investițiile sunt necesare totodată și pentru atingerea sau menţinerea stării bune a corpurilor de apă.

Proiectele prin Programul Operațional Sectorial Mediu (POSM), Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) și Programul Național Dezvoltare Rurală (PNDR), au adus un progres semnificativ pentru în ceea ce privește îmbunătățirea calității vieții românilor, dar 20% din populația încă nu este deservită de sistemul public de alimentare cu apă. În acest sens, una dintre prioritățile Programului Dezvoltare Durabilă 2021-2027, aprobat la finele anului 2022 de Comisia Europenă, este continuarea procesului de conectare a României la rețeaua de apă.

În acest sens, un total de 2,9 miliarde euro este dedicat sectorului de apă și apă uzată. Investițiile vor consta atât în cadrul unor proiecte noi, cât și în continuarea investițiilor POIM și consolidarea capacității actorilor implicați în sector. Astfel, prin prioritatea 1 a programului, vor fi finanțate, din FEDR și FC, investiții în sectorul apei și apei uzate având ca obiectiv specific promovarea accesului la apă și a gestionării durabile a apelor.

 Printre prioritățile Programului Dezvoltare Durabilă se numără:

– Construirea, reabilitarea și extinderea sistemelor de apă potabilă noi/existente – captare și aducțiune, stații de tratare, măsuri legate de eficiență, rețele de transport și distribuție a apei destinate consumului uman în așezări care au cel puțin 50 locuitori/ sau distribuție de cel puțin 1.000 m3 apă/zi;

- Publicitate -

– Construirea, reabilitarea și extinderea rețelelor de canalizare noi/existente şi construirea/reabilitarea/modernizare a stațiilor de epurare a apelor uzate care asigură colectarea şi epurarea încărcării organice biodegradabile în aglomerări mai mari de 2.000 locuitori (prioritate având aglomerările peste 10.000 locuitori), inclusiv soluții pentru un management adecvat pentru tratarea nămolurilor rezultat în cadrul procesului de epurare a apelor uzate.

Dincolo de acestea, până în prezent, în baza prevederilor Ordonanței de Urgență nr. 109 din 13 iulie 2022 privind unele măsuri pentru proiectele de infrastructură de apă și apă uzată finanțate din fonduri europene și pentru modificarea unor acte normative, au fost semnate patru contracte de finanțare pentru dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată în județele Caras-Severin, Galați (Matca), Prahova și Hunedoara însumând 4,96 miliarde lei, respectiv 1 miliard euro.

articolul original.

Cseke Attila: până în prezent, am semnat contracte de aproape 23 de miliarde de lei prin PNRR

26 January 2023 at 15:28
image

Cseke Attila, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, a semnat 280 de noi contracte de finanțare, depuse în cadrul celor două apeluri de proiecte pentru componenta C10 – Fondul Local din Planul Național de Redresare și Reziliență, în valoare totală de 565.605.148,28 de lei.

Contractele, încheiate între autoritățile publice locale din 255 unități administrativ-teritoriale și Ministerul Dezvoltării, vizează reabilitarea termică și eficientizarea energetică a unor clădiri publice și asigurarea infrastructurii pentru transportul verde, prin achiziționarea de puncte de reîncărcare pentru vehicule electrice și de mobilier urban inteligent, precum și prin dezvoltarea unor sisteme de monitorizare și siguranță a spațiului public al localităților și a unor sisteme de management local prin implementarea unor infrastructuri inteligente.

Până în prezent, prin cele patru componente ale PNRR, coordonate de Ministerul Dezvoltării, au fost semnate 3.914 contracte de finanțare, în valoare totală de 22.936.582.677,25 de lei, a precizat ministrul.

articolul original.

Cauzele accidentului colectiv de muncă de la Cariera Jilț Sud, prezentate în ședința de Guvern

26 January 2023 at 15:00
image

Eugen Măruță (gds.ro)

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a prezentat joi, în ședința de Guvern, un raport preliminar al Corpului de control al instituției, care face verificări la Cariera Jilț Sud, din Complexul Energetic Oltenia.

În data de 17 ianuarie aici a avut loc un accident colectiv de muncă în urma căruia au murit 3 mineri și alți 10 au fost răniți. Ministrul Energiei a precizat că motivul tragediei a fost utilizarea unui mijloc de transport necorespunzător, precum și condițiile de drum. A fost folosită o mașină de marfă pentru transportul muncitorilor.

Virgil Popescu a precizat că drumurile ar fi trebuit să fie, de asemenea, pietruite. Din acest motiv, s-a trecut la verificarea tuturor contractelor de achiziții de la Complexul Energetic Oltenia, conform solicitării venite din partea premierului Nicolae Ciucă. Ministrul Energiei a mai anunțat că din 48 de mijloace de transport, majoritatea închiriate, verificate în cariere, doar 29 corespund. CEO va suplimenta numărul cu încă 14 vehicule de transport persoane.

Potrivit lui Virgil Popescu, peste 7 zile Directoratul CEO va trebui să prezinte un plan de investiții care să rezolve problemele legate de transportul minerilor, a echipamentelor de protecție, respectiv a drumurilor din cariere. Corpul de control al Ministerului Energiei rămâne așadar în continuare la Complexul Energetic Oltenia.

articolul original.

Cererea pentru evenimente outdoor și exclusiviste în țări precum Grecia este în creștere

26 January 2023 at 14:41
image

Cu aproximativ 120.000 de nunți organizate în România de-a lungul anului, sezonul 2022 a depășit nivelul celui pre-pandemic. Prin comparație, în 2019, au fost organizate aproximativ 100.000 nunți în țara noastră. Anul 2023 aduce multe noutăți și o abordare experimentală, spun organizatorii de evenimente, în centrul căreia stă nevoia invitaților de a se conecta offline, autentic și de a trăi momente și experiențe intime.
Tendințele în organizarea evenimentelor, în 2023, merg în direcția nunților ieșite din tipare, cu puțini invitați, până în 100 de persoane. Acestea arată și se simt foarte asemănător cu o nuntă mare, tradițională. Diferența o face numărul de participanți, iar mirii sunt în căutarea unei atmosfere intime, a serviciilor de calitate și a experiențelor unice, 100% personalizate. Mirii aflați în căutarea nunții „altfel” își doresc de la event-plannerii și agențiile cărora le încredințează organizarea unora dintre cele mai importante zile din viața lor, experiență relevantă și profesionalism.
„Ca organizator de evenimente e important să anticipez tendințele care vor avea cel mai puternic impact asupra industriei. Anul acesta ne pregătim să oferim experiențe inegalabile, senzoriale și în întregime personalizate. Și pentru că Bestevent este un early adopter al noilor tendințe, va inaugura o locație exclusivistă, în mijlocul unei livezi de măslini, pe malul Mării Egee, cu o priveliște superbă către Muntelui Athos. E o oportunitate extraordinară faptul că avem posibilitatea să organizăm evenimente în aer liber, până la finalul lunii octombrie, într-o livadă de măslini, pe malul mării, în Halkidiki.”, declară antreprenorul Cristian-Daniel Gireadă, owner Bestevent, cu o experiență de peste 23 de ani în industria evenimentelor.
Potrivit organizatorilor de evenimente, pentru anul 2023 a crescut cererea pentru nunți organizate într-o destinație turistică. Multe cupluri vor alege să-și organizeze cununia religioasă și nunta alături de rude și prieteni apropiați, într-un cadru intim. Abordarea poate fi una nonconformistă, în ton cu personalitatea mirilor, care vor dori să aibă parte de experiențe exclusiviste: ceremonie religioasă pe malul mării, meniuri care reflectă gusturile fiecărui invitat, sunet de înaltă calitate, aranjamente florale spectaculoase, momente de entertainment cu artizani locali autentici.

Bestevent plănuiește lansarea unei noi direcții de business: organizarea de evenimente outdoor, exclusiviste, în Grecia

La începutul anului 2023, care se anunță efervescent și nonconformist, echipa Bestevent, cu o experiență de peste 20 de ani și cu peste 3000 de evenimente în portofoliu, își îndreaptă atenția peste granițele țării, pentru a dezvolta o nouă direcție de business, care se va adresa clienților români și internaționali. Compania va inaugura, în Halkidiki, Grecia, o locație exclusivistă, pe malul mării, pentru organizarea de evenimente private și corporate, sub brandul Oliveria: nunți, aniversări, teambuildings, managers meetings, yoga retreats. Bestevent oferă servicii complete pentru orice tip de eveniment, privat sau corporate.
În cazul Bestevent, retrospectiva anului 2022 arată o creștere semnificativă de aproximativ 40%, a cererii pentru petreceri, aniversări private și nunți exclusiviste, raportat la nivelul anului 2019.

articolul original.

Peste 3.400 de controale ANCOM în anul 2022

26 January 2023 at 12:14
image

În anul 2022, ANCOM a desfășurat 3.451 de controale pentru a asigura aplicarea și respectarea prevederilor legislației și reglementărilor impuse de Autoritate în vederea promovării concurenței pe piețele de comunicații electronice și de servicii poștale și pentru protejarea drepturilor și intereselor utilizatorilor.

„În urma controalelor efectuate anul trecut, neregulile descoperite au fost sancționate cu amenzi în cuantum de peste 2,8 milioane de lei. Deși cele mai multe amenzi au fost aplicate pe piața de comunicații electronice, se poate observa o ușoară creștere a sancțiunilor aplicate pe piața echipamentelor radio și a compatibilității electromagnetice”, a declaratCristin Popa,Directorul Direcției Executive Monitorizare și Control din cadrul ANCOM.

Ca urmare a celor 3.451 de controale, ANCOM a transmis 195 de notificări și a aplicat 636 de avertismente şi 347 de amenzi contravenționale, în valoare totală de 2.809.400de lei. Suma constituie venit la bugetul de stat.

Piața comunicațiilor electronice

În anul 2022, ANCOM a efectuat 1.988 de acțiuni de control pe piaţa de comunicaţii electronice, contravenienții primind 195 de notificări, 287 de avertismente și 122 de amenzi contravenționale, în valoare de 2.004.200 de lei.

72 de amenzi contravenționale în cuantum total de 1.336.500 de lei au fost aplicate de Autoritate furnizorilor de servicii de telefonie pentru încălcarea obligațiilor privind încheierea contractelor cu utilizatorii finali, desfășurarea procesului de portare sau încălcarea altor obligații.

5 amenzi contravenționale în cuantum total de 195.000 de lei au fost aplicate de ANCOM furnizorilor de servicii de acces la internet, cea mai mare dintre ele, de 40.000 de lei, fiind aplicată pentru furnizarea fără a avea un contract încheiat valabil cu abonații.

6 amenzi contravenționale în valoare totală de 40.000 de lei au fost aplicate și furnizorilor de servicii de televiziune și radiodifuziune sonoră (RTV), în principal pentru nerespectarea datelor tehnice, a parametrilor ori a condițiilor cuprinse în autorizațiile tehnice.

Furnizorii de rețele de tip CATV au fost sancționați cu 32 de amenzi contravenționale în valoare totală de 400.500 de lei pentru nerespectarea condițiilor prevăzute în regimul de autorizare generală, în timp ce operatorii de radiocomunicații au fost sancționați cu 7 amenzi în cuantum de 32.200 de lei pentru utilizarea unor frecvențe fără a deține licență sau nerespectarea parametrilor tehnici și operaționali ai stațiilor radio.

Piața echipamentelor radio și compatibilitate electromagnetică

Pe piața echipamentelor radio și compatibilității electromagnetice, ANCOM a efectuat 980 de controale, în urma cărora au fost aplicate 288 de avertismente și 178 de amenzi contravenționale în valoare totală de 597.000 de lei. Cea mai mare amendă a fost în valoare de 20.000 de lei pentru aplicarea unui marcaj CE necorespunzător.

În ceea ce privește compatibilitatea electromagnetică, cea mai mare amendă, în valoare de 10.000 de lei, a sancționat introducerea pe piață a unor aparate ce nu aveau inscripționate adresa producătorului.

Piața serviciilor poştale

Pe piața serviciilor poștale, ANCOM a efectuat în anul 2022 un număr de 483 de acțiuni de control, în urma cărora au fost aplicate 61 de avertismente și 47 de amenzi contravenționale, în cuantum de 208.200 de lei, cea mai frecventă constatare fiind nerespectarea obligațiilor impuse prin regimul de autorizare generală.

Din totalul controalelor, 6 au vizat verificarea Companiei Naționale Poșta Română (CNPR) în calitatea sa de furnizor de serviciu universal, în urma acestora fiind aplicate 4 amenzi în valoare totală de 40.000 lei.

- Publicitate -

Principalele nereguli au constat în furnizarea neautorizată a serviciilor poștale, nerespectarea modalităților de predare a trimiterilor poștale către destinatari, nerespectarea conținutului confirmărilor de primire sau avizelor poștale și neinscripționarea/marcarea trimiterilor poștale.

articolul original.

A început tipărirea cardurilor de energie. Ministrul Marcel Boloș: „Beneficiarii ajutorului de 1.400 lei pentru plata facturilor vor primi plicul acasă de la 1 februarie”

26 January 2023 at 11:48
image

Distribuția cardurilor pentru tranșa I are loc între 1-28 februarie, iar plățile se vor putea efectua de la 20 februarie.

Cardurile alocate se vor putea utiliza până la 31 decembrie 2023.

Din bugetul de 4 miliarde de lei vor fi sprijinite 4 milioane de persoane din medii vulnerabile din România.

Ministrul Marcel Boloș și președintele Companiei Naționale Poșta Română, Valentin Ștefan, au efectuat miercuri o vizită de lucru a Fabrica de Timbre, cu ocazia startului procesului de printare și împlicuire a cardurilor de energie acordate de Guvernul României persoanelor vulnerabile, pentru plata facturilor la energie.

Ajutorul pentru plata facturilor se acordă în două tranșe, a câte 700 lei fiecare. Prin intermediul acestor vouchere se vor putea achita facturile pentru electricitate, gaz, energie termică în sistem centralizat de termoficare, butelie, lemn de foc, păcură, peleți și alte materiale de încălzire.

„Odată cu tipărirea și împlicuirea cardurilor de energie care vor ajunge la beneficiari în cursul lunii viitoare, am început implementarea unei noi măsuri de sprijin finanțată din bani europeni, prin Programul Operațional Regional și prin Programul Operațional Capital Uman. De această măsură vor beneficia 2,8 milioane de locuințe din România, în contextul creșterii prețurilor pentru utilități și pentru toate produsele de consum, care afectează în primul rând pe cei mai vulnerabili dintre români. De la 20 februarie vor putea fi făcute plăți cu cardurile de energie. Alături de cardurile pentru alimente și mese calde pe care le-am oferit încă din vara anului trecut, voucherele pentru plata facturilor vor ajuta milioane de oameni aflați în situații dificile să aibă condiții decente de viață și mă refer în mod special la persoanele vârstnice, care constituie cea mai vulnerabilă categorie socială. Țin să mulțumesc Companiei Naționale Poșta Română, cu care avem deja o bună colaborare în derularea acestui tip de proiecte, dar și celorlalte instituții care sunt direct implicat, după cum știți, în stabilirea beneficiarilor măsurilor de sprijin finanțate din fonduri europene”, a declarat ministrul Marcel Boloș.

Beneficiarii eligibili vor primi cardul de energie în perioada 1-28 februarie 2023.

Plățile se vor putea efectua după următorul calendar:

  •  Pentru tranșa I – valoare de 700 lei în perioada 20.02.2023 – 30.06.2023;
  • Pentru tranșa II – valoare de 700 lei în perioada septembrie 2023 – 31.12.2023.

Potențialii beneficiari vor fi înștiințați dacă s-au descoperit situații care îi fac neeligibili. În acest caz, ei pot suna la 0319966, numărul de call center-ul pentru care Poșta a mobilizat peste 50 de angajați, unde vor primi informații suplimentare și vor fi îndrumați, dacă situația poate fi corectată.

Bugetul măsurii pentru acordarea sprijinului necesar populației vulnerabile pentru compensarea prețului la energie cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, acordată prin intermediul cardurilor de energie a fost stabilit la suma de 4.000.000 mii lei și are ca sursă de finanțare fonduri externe nerambursabile prin bugetul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, potrivit regulilor de eligibilitate stabilite prin Programul Operațional Capital Uman precum și a Programului Operațional Regional pentru perioada de programare 2014-2020, în limita economiilor care sunt identificate la nivelul acestor programe și a sumelor care sunt considerate în risc de dezangajare în cadrul perioadei de programare 2014-2020.

Pentru a veni în ajutorul beneficiarilor, MIPE răspunde celor mai frecvente întrebări adresate pe tema cardurilor de energie:

- Publicitate -

Cine beneficiază de acest ajutor?

  • pensionarii cu vârsta egală sau mai mare de 60 de ani și ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei, precum și pensionarii cu pensie de invaliditate, indiferent de vârstă și ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei;
  • persoanele – copii și adulți – încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri proprii lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei;
  • familiile beneficiare de alocație pentru susținerea familiei;
  • familiile și persoanele singure care au stabilit dreptul la venit minim garantat.

Venitul net per coabitant, la nivelul unui loc de consum, nu trebuie sa depaseasca 2.000 lei.

Cum se stabilesc listele finale cu beneficiari?

Procedura de stabilire a listelor cuprinde următoarele etape:

  • Se stabilește lista potențialilor beneficiari care se încadrează în categoriile stabilite în ordonanță;
  • Se verifică veniturile acestora;
  • Se verifică numărul de locuitori pentru fiecare punct de consum;
  • Se verifică media venitului pentru fiecare loc de consum, pentru a vedea dacă se depășește pragul de 2.000 de lei.

Care este procedura de acordare?

Plățile din ajutorul pentru încălzire se fac prin servicii de mandat poștal prin una din următoarele modalități:

  • Direct la poștaș de care aparține beneficiarul ajutorului de încălzire;
  • Direct la oficiul poștal în raza căruia își are domiciliul beneficiarul;
  • Prin servicii electronice de mandat poștal;

La fiecare plată se poate vizualiza soldul contului beneficiarului.

La 1 ianuarie 2024, toate cardurile își încetează valabilitatea, indiferent de sumele rămase neutilizate. Cardurile alocate ambelor tranșe se pot folosi până la 31 decembrie 2023 inclusiv. Sprijinul nu poate fi utilizat în afara termenului de valabilitate prevăzut.

Care sunt actele necesare pentru plată?

  • Cardul de energie (primit prin Poșta Română);
  • Actul de identitate al beneficiarului (sau document de împuternicire și actul de identitate al împuternicitului);
  • Factura (curentă sau restantă) ori alt document justificativ (înștiințare de plată din partea furnizorului SAU certificat de validare a datoriei din partea asociației de proprietari/locatari, în cazul plății încălzirii în sistem centralizat de termoficare);
  • Dacă beneficiarul are alt domiciliu decât cel scris pe cardul de energie: contractul de furnizare a energiei la domiciliul declarat + declarație pe proprie răspundere a beneficiarului, că utilizează ajutorul pentru domiciliul la care locuiește.

Ce este certificatul de validare a datoriei?

Este un document emis de asociația de proprietari/locatari, pentru a certifica datoria curentă sau restantă a beneficiarului de sprijin față de asociația de proprietari/locatari, rezultată din furnizarea de energie termică în sistem centralizat.

Asociațiile de proprietari/locatari vor încheia protocoale de colaborare cu Poșta Română pentru a comunica conturile bancare și orice alte date necesare pentru virarea sumelor aferente mandatelor poștale emise prin utilizarea cardurilor de energie.

Beneficiarii de carduri care sunt racordați la alimentarea cu energie termică în regim centralizat, trebuie să solicite eliberarea acestui card de către Asociația de proprietari unde este înscris.

După ce îl primesc, pentru a achita factura la energie termică, trebuie să îl prezinte poștașului/oficiantului poștal împreună cu cartea de identitate și cardul de energie.

Certificatele de validare a datoriilor se emit în două exemplare, din care un exemplar se păstrează la asociația de proprietari/locatari emitentă, iar cel de-al doilea exemplar se păstrează la Poșta Română.

Cum se efectuează plata?

La orice subunitate a Poștei Române SAU la poștașul care a sosit la domiciliul beneficiarului.

Se completează plata prin mandat poștal, către contul furnizorului de energie (ori al asociației de proprietari/locatari).

Se primește dovada plății, pe care este scrisă suma rămasă după efectuarea plății, valoarea plății/plăților efectuate și furnizorul/furnizorii către care s-a efectuat plata.

Pot retrage numerar de pe carduri?

Nu există această posibilitate. Scopul exclusiv pentru care pot fi acordate cardurile este pentru achitarea facturilor la energie.

Cardul nu poate fi vândut ori donat. Orice încercare de vânzare anulează cardul și atrage o amendă contravențională între 42.000-60.000 lei.

Plata altor produse/servicii decât cele pentru care este destinat cardul se pedepsește cu amendă contravențională între 4.500-6.000 lei.

Cum pot vizualiza soldul la ajutorul pentru încălzire?

Soldul se poate interoga în două modalități:

  • Prin dovada serviciilor de mandat poștal care are înscris soldul după fiecare plată efectuată de beneficiarul ajutorului de sprijin;
  • Prin accesarea paginii de internet a CN POȘTA ROMÂNĂ pentru afișarea electronică a acestui sold.

 Ce este declarația pe proprie răspundere și în ce situație se utilizează?

Este un document ce trebuie completat de potențialul beneficiar în situația în care nu se poate stabili câți oameni stau la același punct de consum.

Sunt situații în care beneficiarii nu au nomenclatorul stradal trecut în cartea de identitate (figurează mai mulți la aceeași adresă). În această situație, ei trebuie să completeze o declarație pe propria răspundere prin care spun câți locuiesc efectiv la punctul de consum.

Poșta distribuie declarațiile pentru toate acesti situații identificate la momentul întocmirii listelor cu beneficiari și să le preia în maxim 3 zile, pentru ca apoi să se recalculeze media veniturilor și să se actualizeze listele.

Ce este ancheta socială și în ce situație este necesară?

Pot fi situații în care la un loc de consum sunt luate în calcul veniturile unei persoane care nu mai locuiește acolo (dar figurează așa în acte) şi nici nu se poate face radierea acestor colocatari de la adresa de domiciliu.

În acest caz, potențialul beneficiar poate să solicite o anchetă socială la primărie, care să stabilească numărul și persoanele care locuiesc în fapt la locul de consum. Rezultatul se transmite la Poștă, iar ulterior se actualizează lista.

Textul OUG nr. 166/2022 privind unele măsuri pentru acordarea unui sprijin categoriilor de persoane vulnerabile pentru compensarea prețului la energie, suportat parțial din fonduri externe nerambursabile, este disponibil aici: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/262296.

Cum pot deconta facturile pentru cumpărare lemne de foc pe care le-am achitat în numerar?

Facturile pentru lemne de foc care au fost cumpărate începând cu luna august 2022 pot fi decontate în numerar de la poștași sau de la oficiile poștale după caz pe baza documentelor doveditoare, respectiv factură și chitanță/ordin de plată pentru achitarea acestora ș.a.m.d. Documentele justificative care însoțesc factura sau după caz documentul de plată sunt cardul de energie și actul de identitate.

Dacă facturile sau după caz documentele de plată nu mai există sau au fost pierdute de beneficiar se acceptă duplicat după acestea. Duplicatul facturii de energie și a documentelor de plată se eliberează de către furnizorul de material lemnos.

articolul original.

Peste 3.400 de controale în sectorul telecom în anul 2022

25 January 2023 at 13:57
image

În anul 2022, ANCOM a desfășurat 3.451 de controale pentru a asigura aplicarea și respectarea prevederilor legislației și reglementărilor impuse de Autoritate în vederea promovării concurenței pe piețele de comunicații electronice și de servicii poștale și pentru protejarea drepturilor și intereselor utilizatorilor.

În urma controalelor efectuate anul trecut, neregulile descoperite au fost sancționate cu amenzi în cuantum de peste 2,8 milioane de lei. Deși cele mai multe amenzi au fost aplicate pe piața de comunicații electronice, se poate observa o ușoară creștere a sancțiunilor aplicate pe piața echipamentelor radio și a compatibilității electromagnetice”, a declarat Cristin Popa, Directorul Direcției Executive Monitorizare și Control din cadrul ANCOM.

Ca urmare a celor 3.451 de controale, ANCOM a transmis 195 de notificări și a aplicat 636 de avertismente şi 347 de amenzi contravenționale, în valoare totală de 2.809.400 de lei. Suma constituie venit la bugetul de stat.

Piața comunicațiilor electronice

În anul 2022, ANCOM a efectuat 1.988 de acțiuni de control pe piaţa de comunicaţii electronice, contravenienții primind 195 de notificări, 287 de avertismente și 122 de amenzi contravenționale, în valoare de 2.004.200 de lei.

72 de amenzi contravenționale în cuantum total de 1.336.500 de lei au fost aplicate de Autoritate furnizorilor de servicii de telefonie pentru încălcarea obligațiilor privind încheierea contractelor cu utilizatorii finali, desfășurarea procesului de portare sau încălcarea altor obligații.

5 amenzi contravenționale în cuantum total de 195.000 de lei au fost aplicate de ANCOM furnizorilor de servicii de acces la internet, cea mai mare dintre ele, de 40.000 de lei, fiind aplicată pentru furnizarea fără a avea un contract încheiat valabil cu abonații.

6 amenzi contravenționale în valoare totală de 40.000 de lei au fost aplicate și furnizorilor de servicii de televiziune și radiodifuziune sonoră (RTV), în principal pentru nerespectarea datelor tehnice, a parametrilor ori a condițiilor cuprinse în autorizațiile tehnice.

Furnizorii de rețele de tip CATV au fost sancționați cu 32 de amenzi contravenționale în valoare totală de 400.500 de lei pentru nerespectarea condițiilor prevăzute în regimul de autorizare generală, în timp ce operatorii de radiocomunicații au fost sancționați cu 7 amenzi în cuantum de 32.200 de lei pentru utilizarea unor frecvențe fără a deține licență sau nerespectarea parametrilor tehnici și operaționali ai stațiilor radio.

Piața echipamentelor radio și compatibilitate electromagnetică

Pe piața echipamentelor radio și compatibilității electromagnetice, ANCOM a efectuat 980 de controale, în urma cărora au fost aplicate 288 de avertismente și 178 de amenzi contravenționale în valoare totală de 597.000 de lei. Cea mai mare amendă a fost în valoare de 20.000 de lei pentru aplicarea unui marcaj CE necorespunzător.

În ceea ce privește compatibilitatea electromagnetică, cea mai mare amendă, în valoare de 10.000 de lei, a sancționat introducerea pe piață a unor aparate ce nu aveau inscripționate adresa producătorului.

Piața serviciilor poştale

Pe piața serviciilor poștale, ANCOM a efectuat în anul 2022 un număr de 483 de acțiuni de control, în urma cărora au fost aplicate 61 de avertismente și 47 de amenzi contravenționale, în cuantum de 208.200 de lei, cea mai frecventă constatare fiind nerespectarea obligațiilor impuse prin regimul de autorizare generală.

Din totalul controalelor, 6 au vizat verificarea Companiei Naționale Poșta Română (CNPR) în calitatea sa de furnizor de serviciu universal, în urma acestora fiind aplicate 4 amenzi în valoare totală de 40.000 lei.

- Publicitate -

Principalele nereguli au constat în furnizarea neautorizată a serviciilor poștale, nerespectarea modalităților de predare a trimiterilor poștale către destinatari, nerespectarea conținutului confirmărilor de primire sau avizelor poștale și neinscripționarea/marcarea trimiterilor poștale.

articolul original.

Legea Cashback crește numărul de POS-uri în România

25 January 2023 at 12:37
image

Modificările aduse Legii Cashback, privind introducerea terminalelor electronice de la 1 ianuarie 2023 pentru comercianții cu încasări anuale în numerar de peste 10.000 de euro (50.000 de lei), au condus la o nevoie masivă de transformare digitală pentru companiile mici și mijlocii la începutul anului 2023.

Global Payments, cel mai mare furnizor de servicii și tehnologie de plată din lume, a înregistrat, doar în luna ianuarie a acestui an, de 7 ori mai multe solicitări de instalare POS-uri și software pentru acceptarea plăților cu cardul, decât în aceeași lună din 2022. Practic, numărul cererilor înregistrate în jumătate de an, în 2022, s-a concentrat într-o singură lună, în 2023.

În luna ianuarie, 95% dintre solicitările de POS-uri Global Payments și GP tom (aplicație care transformă telefonul sau tableta în POS mobil) au venit de la firme mici, iar restul de la firme medii. Cele mai multe sunt magazine alimentare sau mixte, magazine de piese auto și service-uri, restaurante, baruri sau cafenele. Firmele mici și mijlocii reprezintă peste 99% din totalul întreprinderilor din România și angajează două treimi din totalul salariaților, fiind un segment cheie în economia locală, dar și în creșterea gradului de educație și de incluziune financiară a comunităților locale, în special în zona rurală, unde o mare parte a populației nu are acces la infrastructură pentru a utiliza cardurile bancare ca metodă de plată.

“Încă de la apariția Legii Cashback în România, în 2017, printre obiectivele principale s-au numărat digitalizarea IMM-urilor, creșterea gradului de bancarizare și reducerea dependenței de numerar în zonele rurale și în orașele mici. Aceste efecte benefice ale legii sunt vizibile acum, odată cu reducerea pragului la 10.000 de euro/an, cifră de afaceri pentru comercianți. În acest moment, 70% dintre solicitările înregistrate de Global Payments provin de la firme care își desfășoară activitatea în zone mai puțin digitalizate. Acestea sunt interesate, în special, de rapiditatea cu care răspundem nevoii lor de a-și instala terrminale electronice de plată, de costuri, în special în retail, pentru că se realizează tranzacții multe, dar cu valoare mică, dar și de soluțiile alternative de conexiune sau de amplificare a semnalului de date. Noi avem posibilitatea de a instala și terminale cu conexiune Ethernet sau prin conexiune Wi-Fi, acolo unde sunt semnalate probleme”, a declarat Cătălin Moise, Country Manager Global Payments România.

Cele mai multe cereri de terminale electronice de plată Global Payments provin din județele Ilfov, Prahova, Dâmbovița, Galați sau Bistrița-Năsăud. Un număr important de solicitări a venit prin sucursalele băncii partenere pentru care Global Payments oferă servicii de plată prin card, prin aplicații și canale online sau prin social media.

“Comercianții manifestă un interes tot mai mare pentru aplicația GP tom, care transformă telefonul mobil în POS. La finalul anului trecut înregistram aproximativ 4000 de dispozitive mobile pe care funcționa aplicația GP tom. Datele arată că aproape 95% dintre tranzacții sunt contactless și se fac la magazinele alimentare și supermarketuri, la hoteluri și resort-uri, la restaurante și fast-food-uri, în magazinele de piese auto sau la cabinetele stomatologice. Încă de când am lansat această soluție de plată în România, în 2021, am observat o tendință de creștere pe plan local a preferinței pentru plăți electronice. În portofoliul nostru există, în acest moment peste 220 de categorii de comercianți care folosesc soluțiile noastre de plată electronică, fie că sunt GP tom sau POS-uri”, declară Ionela Mitran, Deputy Sales Director, Global Payments România.

Conform unei analize realizate de Global Payments pentru anul 2022, românii și-au păstrat afinitatea pentru tranzacțiile electronice dobândită în perioada pandemiei, ajungând să realizeze plăți cu cardul în valoare de peste 6,3 miliarde de lei (6,349 mld. lei), cu 84 de milioane de lei mai mult decât în anul anterior. În total, românii au realizat în 2022 peste 53 de milioane de tranzacții electronice, cu 12% mai mult decât în 2021, când s-au înregistrat aproximativ 47 de milioane de plăți cu cardul.

Cererea pentru sisteme de acceptare a plăților a fost evidentă și în 2022, semnalând o nevoie crescută pentru servicii digitale, ca urmare a schimbării comportamentului de plată al consumatorilor, mult mai orientați către plățile contactless și online. Numărul clienților din România care dețin terminale Global Payments de acceptare a plăților cu cardul sau aplicații care le transformă telefonul sau tableta în POS-uri mobile (GP tom) a crescut anul trecut cu 27%, ajungând la peste 14.000 de comercianți.

articolul original.
❌