ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 8 February 2023Cotidianul

Seismolog: „Cel mai grav” cutremur de mică adâncime din secolul XXI!

8 February 2023 at 16:13
By: (D.V.)

Cutremurul cu magnitudinea 7,8 care s-a produs luni în Turcia a fost înregistrat ca fiind „cel mai grav” cutremur de mică adâncime din secolul al XXI-lea, a declarat seismologul japonez Shinji Toda pentru agenţia turcă Anadolu.

„Am verificat cutremurele foarte mari produse la mică adâncime care au devastat oraşe şi sate de pe tot globul după anul 2000. Am descoperit că cinci cutremure, care s-au produs în medie la fiecare cinci ani, au fost seisme puternice de mică adâncime cu magnitudinea de 7,8”, a spus el pentru Anadolu.

„Mi-e teamă să spun că seismul din Turcia este cel mai grav”, a spus Toda, profesor la Institutul Internaţional de Cercetare pentru Ştiinţa Dezastrelor de la Universitatea Tohoku din Japonia, specializat în prevenirea dezastrelor provocate de cutremure.

„Dezastrul poate fi determinat de expunerea populaţiei şi de vulnerabilitate, precum şi de dimensiunea cutremurului”, a mai spus Toda.

Potrivit acestuia, cantitatea de energie degajată de cutremurul din Turcia a fost de 16 ori mai mare decât cea de la cutremurul cu magnitudinea 7,3 produs în ianuarie 1995 în oraşul Kobe, provincia Hyogo din Japonia, şi seria de cutremure, cel principal cu magnitudinea 7, produse în provincia Kumamoto de pe insula niponă Kyushu, în 2016.

Mii de oameni au murit în cutremurul din Kobe.

Toda a menţionat un cutremur similar din sudul Noii Zeelande în 2016, însă acesta s-a produs în largul coastei şi a avut un impact minor asupra populaţiei.

Totodată, seismologul a remarcat că lungimea zonei de falie în care s-a produs cutremurul este mare.

„Cred ca lungimea faliei este de aproximativ 150 până la 200 de kilometri”, a estimat el.

„Aceasta înseamnă că zona afectată de catastrofă va fi extinsă”, a mai spus Toda.

Seismele, cu epicentrul în Kahramanmaras, au lovit 10 provincii turce şi au afectat peste 13 milioane de persoane.

În Turcia a fost decretat doliu naţional timp de şapte zile după cutremurele devastatoare.

articolul original.

CEI O SUTĂ – AGNUS DEI (39)

8 February 2023 at 15:54

În acest spațiu, puteți citi fragmente din opera lui Gheorghe Schwartz – CEI O SUTĂ – AGNUS DEI (Mielul Domnului) apărută la Editura Curtea Veche în 2013

AL NOUĂZECI ŞI ŞAPTELEA

Rudolph

(1878 – 1918)

Să (nu) te rătăceşti în lectură

Când scribul s-a înhămat – atât de inconştient! – la proiectul Celor O Sută, a numerotat generaţiile numindu-l pe miticul fondator al şirului venit pe ape ca Moise Teonomul şi ca Sargon Regele” drept „Primul”. Acum, ajuns în preajma unor posibile amintiri directe, scribul tinde să inverseze numerotarea: Al Nouăzeci şi şaptelea a fost contemporan cu tatăl bunicului scribului. Următorul va fi contemporan cu bunicul scribului. Penultimul din numerotarea iniţială cu tatăl scribului. Ultimul va fi chiar congener cu scribul însuşi. În conştiinţa căruia, scara tinde să se răstoarne, numerotarea să se inverseze.

În relatarea despre Dandy de la Paris (tatăl Celui de Al Nouăzeci şi şaptelea), scribul s-a ocupat nepermis de puţin de primul fiu al acestuia, menţionând doar că băiatul şi fata din cea de a treia-i căsătorie au murit, prima de gripă spaniolă, al doilea într-un bombardament din următorul război mondial. Iar despre Al Nouăzeci şi şaptelea, n-a pomenit decât că a colindat lumea, copil fiind, cu tatăl, „soţia arăboaică”, bona (mama?) şi câte un „Jean”.

Totuşi, mai târziu, scribul căutându-l pe Dandy de la Paris din nou dispărut, a aflat de la Ţipor, administratorul proprietăţii cumpărate încă de bunicul, Marele General, „că Peter-Pierre a locuit o vreme şi pe Leopoldsberg, împreună cu fiul şi cu <tot haremul acela de femei> [] Al Nouăzeci şi şaselea nu a cunoscut niciodată făţărnicia – care este în fiecare dintre noi – şi a trăit întotdeauna doar aşa cum credea că-i cere condiţia. Unii – cei mai mulţi! – n-au înţeles acest lucru. Chiar şi soţia sa [cea de a doua sa soţie, <Arăboaica> – nota scribului] a ajuns să nu-l priceapă. După ce a acceptat vreme de ani de zile lozinca Celui de Al Nouăzeci şi şaselea <Nici o zi fără o pipă, nici o noapte fără o tipă>, probabil pentru că a simţit că trec anii şi peste ea şi că nici extraordinara ei talie nu mai era ce a fost o dată, a început să-i facă scene. Prin 1896, cei doi au divorţat şi femeia a părăsit domeniul. Însă, ca să vezi: n-a luat băiatul cu ea, ci <haremul>, adică tocmai rivalele de la care a pornit tot scandalul. Pe urmă a plecat şi stăpânul. Da, băiatul a rămas la Viena. Să fi avut vreo optsprezece ani atunci.

Atât! Cam puţin… Dar, totuşi, două puncte de plecare extrem de preţioase.

Puncte de plecare?! Păi, cum?! Să începi o biografie pornind de la vârsta personajului la optsprezece ani? Există un echilibru în toate: forţa nevăzută care a mânat cu atâta îngăduinţă mâna scribului a lăsat întotdeauna câte o uşă deschisă cititorului prin care să înţeleagă cel puţin el (şi) ceea ce scribul n-a înţeles. Scrib ce se dovedeşte iarăşi neîndemânatec, nu deosebit de perspicace; face nenumărate confuzii, însă măcar e cinstit; scribul recunoaşte că singurul său merit îl reprezintă hărnicia asemănătoare cu îndărătnicia unui catâr. El n-a creat nimic pe tot parcursul vieţii dedicate Celor O Sută, el doar a căutat – în lung şi în lat, la suprafaţă şi în adâncuri -, fragmentele uriaşului puzzle risipit în spaţiu şi timp. Asemenea silitorilor scribi analfabeţi ce au putut fi întâlniţi prin unele mănăstiri medievale – apţi de a copia fidel desenele literelor fără a le pătrunde exprimarea, sensul şi cu atât mai puţin măreţia îndemnurilor -, şi scribul Celor O Sută doar deschide cartea şi o pune pe masă la dispoziţia celor interesaţi1.

(Şi iar se vaită scribul: lucrarea sa stă aruncată în fundul unui raft, mascată de cotoarele strălucitoare ale volumelor din faţă, acoperită privirilor de alte şi alte opuri, iar bibliotecarul nu catadicseşte s-o scoată la lumină de sub praful ce o acoperă atât de indiferent. Preocupat de căutarea fragmentelor şi aşezarea lor într-o ordine cât de cât coerentă, mereu dureros de conştient de numeroasele-i lacune, scribul n-a apucat să se ocupe şi de publicitatea necesară rezultatului travaliului său. Şi, tot văitându-se, a constatat că – măcar din punctul său de vedere – este mult mai greu să convingi trecătorul să se oprească, să deschidă şi cartea ta şi să citească o pagină-două, mult mai greu decât să aşterni acele pagini – şi toate celelalte mii – pe hârtie.

Şi scribul tot se vaită! Să-l înţelegem şi pe el: aflat în situaţia elevului peste măsură de ambiţios, care a tocit încontinuu, în vreme ce colegii săi se jucau, lăudat doar de rudele, prietenii şi vecinii ce-l ştiau, atunci când a venit vremea examenului, nici măcar n-a fost primit în sală! Când cineva bine intenţionat îi spune că nu puţini alţii au păţit la fel, asta nu-l consolează…)

Să încercăm să pornim, totuşi, povestea Celui de Al Nouăzeci şi şaptelea încă înainte acelor „puncte de plecare”!

Ştim, deci, că fiul lui Peter-Pierre s-a născut undeva în Balcani, mai precis în Voivodina, la Biserica Albă (Bela Crkva), în 1978. La fel de bine putea să se nască şi la Kikinda ori la Niş. Şi mai suntem la curent şi cu faptul, rămas taină a familiei2, cum că băiatul, recunoscut de ambii soţi, a fost conceput de tată nu cu cea de a doua sa nevastă, „Arăboaica”, ci cu Fany, cea care avea să joace rolul de bonă, menajeră şi femeie la toate în familia Celui de Al Nouăzeci şi şaselea. (Acesta a divorţat de primele două soţii şi a rămas văduv după ce a murit cea de a treia, însă Fany nu l-a părăsit. Până la capăt.) Scribul nu poate decât să repete ceea ce a scris despre ea în biografia anterioară: Fany „nu a fost în nici un caz ţinută în secret, şi despre ea au circulat tot felul de zvonuri, cel mai persistent fiind acela că ar fi fost descendenta unei familii importante, că s-ar fi îndrăgostit nebuneşte şi definitiv de Al Nouăzeci şi şaselea, fiind fericită că este acceptată şi în continuare lângă bărbatul adorat. Motiv pentru care a fost mulţumită chiar şi numai cu poziţia de bonă, de metresă şi de slujitoare a soţiei oficiale. Nu de servitoare, chiar dacă făcea şi munca unei servitoare, ci de rudă în casă. Şi nici când nu va mai exista a doua soţie a lui Dandy de la Paris, ea, mama Celui de Al Nouăzeci şi şaptelea, nu va avea pretenţii de a-şi îmbunătăţi statutul, jucând încântată aceleaşi roluri şi în cea de a treia căsnicie a lui Peter-Pierre. Figură misterioasă, acea Fany va fi alături de idolul ei până ce moartea îi va despărţi”. Mai multe n-a aflat scribul nici între timp despre acest personaj – model de loialitate necondiţionată.

Şi nici despre peregrinările din acei ani ai tatălui băiatului, Dandy de la Paris, împreună cu „Arăboaica” („femeia cu talia cea mai subţire din ţară”), copilul, Fany şi câte un servitor angajat prin localităţile din drumul lor, scribul nu poate aduce nimic nou faţă de ceea ce a mai amintit: „Când ajungeau undeva, cei patru deveneau cinci: Monsieur Pierre angaja pentru trei zile ori pentru trei luni, cum se nimerea, câte un servitor pe care îl îmbrăca în livrea de valet şi care, în perioada respectivă, se numea <Jean>. Pe urmă, în drum spre Franţa, prin Cipru, Malta, Sicilia, peninsula italică în zigzag, Elveţia şi sudul Germaniei, au apărut doi gemeni, doi lachei permanenţi, doi <Jean> ce-l vor servi şi la Paris.”

A ştiut Al Nouăzeci şi şaptelea cine a fost mama sa naturală? Încă o dată: acela a reprezentat un subiect ce nu s-a discutat niciodată, iar Rudolph, cum s-a numit copilul, s-a purtat la fel de firesc atât cu soţia oficială a tatălui său, cât şi cu Fany. Când, mai târziu, pe domeniul de pe Leopoldsberg, s-a produs ruptura între Dandy de la Paris şi Arăboaica, Rudolph a rămas cu Fany.

În legătură cu numele său, Rudolph a remarcat că mai toţi strămoşii săi au purtat în actele oficiale două prenume3, doar el unul singur. Ceea ce l-a făcut să susţină că nu dispune de „duplicitatea personalităţii” acelora, posesori, în acelaşi timp, şi a unei „personalităţi naturale”, şi a unei „personalităţi livreşti”, ci că, în cazul său, cele două laturi s-au topit într-una singură.

– Pentru că mama sa oficială nu l-a luat cu ea sau pentru că aşa a vrut tânărul? l-a întrebat scribul pe administratorul Ţipor.

– Tânărul a avut atunci… ăă… vreo optsprezece ani. El era deja pe drumul lui.

– Drumul lui? Păi, spui că a rămas pe Leopoldsberg!

– Drumul lui n-a avut nici o legătură cu locul unde se afla, a venit răspunsul.

Despre această informaţie, scribul nu poate decât să mai adauge că Ţipor, cel cu care a apucat să vorbească personal, era nepotul nepotului administratorului domeniului lui Dandy de la Paris din vremea când l-a părăsit a doua soţie pe Monsieur Peter. De la acest Ţipor, cel de la începutul secolului XXI, scribul a aflat şi ce s-a întâmplat mai departe cu domeniul de lângă Viena, cumpărat încă de Bunicul Celui de Al Nouăzeci şi şaselea.

Dar despre toate astea, la timpul potrivit.

Aşadar, am aflat că la vârsta de optsprezece ani, Rudolph „era deja pe drumului lui”. Un drum ce i-a fost deschis de mic. Şi lui Dandy de la Paris i s-au povestit, copil fiind, numeroase întâmplări cu părintele său: mediumul Raul–Olfert, bunicul lui Rudolph, a fost şi el un părinte care, deşi n-a petrecut multă vreme cu băiatul, i-a influenţat decisiv viaţa. Ceea ce Al Nouăzeci şi şaselea a ştiut să aprecieze: tatăl său a fost cel ce l-a scăpat de tirania bunicului, Marele General; tot tatăl său a fost cel ce nu s-a opus extravaganţelor sale, ba i le-a şi finanţat; Raul-Olfert i-a facilitat nu numai accesul, dar şi situaţia privilegiată la instituţia de învăţământ de lux; şi, nu în ultimul rând, tatăl său a fost un personaj celebru în epocă, o celebritatea care a crescut şi mai mult în urma morţii pe baricadele Comunei. Toate astea n-au putut să nu-i impună lui Dandy de la Paris. Care, însă, şi-a urmat propriul destin. Unde parapsihologia nu-şi găsea un loc distinct, deşi se povesteau destule lucruri supranaturale şi în legătură cu viaţa sa, fiind suficient să ne amintim doar de apariţiile şi plecările insesizabile – împreună cu toţi ai săi – din Palatul Kubic, edificiu şi el suficient de misterios pentru a întreţine legendele. Al Nouăzeci şi şaselea, văzându-şi de ale lui, privea cu interes şi la misterele existenţei umane şi, chiar dacă a rămas un simplu amator în esoterism, cucerea publicul şi prin subiecte luate din preocupările parapsihologiei, atât de (re)venită la modă. În biblioteca sa personală – nu atât de mare pe cum şi-ar fi dorit-o, întrucât până să se retragă definitiv în apartamentul de doar trei camere de pe Rue Joubert, s-a deplasat mereu dintr-un loc într-altul -, s-au regăsit în special lucrări de Rudolf Steiner, Ernst Haeckel, Magnus Hirschfeld, dar şi John Dee, Papus, Adare şi Home ori referiri despre celebrii medium Davenport Brothers. Dar Dandy de la Paris a fost şi un martor al evoluţiei şi devenirii lui Paul Sédir ori Carl Gustav Jung. Mai târziu, preferatul a devenit şi a rămas Rudolf Steiner. Aceştia au fost şi autorii cu care a crescut Al Nouăzeci şi şaptelea. Care l-au influenţat cu atât mai mult, cu cât Rudolph n-a avut parte de o educaţie sistematică. (Despre tatăl său au putut să circule orice vorbe – nu întotdeauna foarte favorabile, deşi marea lor majoritate au fost apreciative -, dar despre faptul cum se îngrijea de Rudolph nu s-au lansat decât laude. Într-adevăr, cu tot programul său neobişnuit de viaţă, tatăl nu s-a despărţit niciodată pentru multă vreme de fiu şi, deşi ştia că Fany va avea întotdeauna suficientă grijă de el, îi acorda zilnic mult timp. Doar îndelungatele peregrinări dintr-un loc într-altul l-au privat pe băiat de un învăţământ instituţionalizat.)

În Italia, când Rudolph a împlinit şase ani, a apărut necesitatea frecventării unei şcoli. Dar cum? Al Nouăzeci şi şaselea l-a dat la un institut bine cotat din Taranto, însă episodul acesta n-a durat decât câteva luni, Dandy de la Paris urmându-şi itinerarul şi luându-şi fiul cu el. Pe urmă, părăsind Puglia, a angajat un meditator la Bari. Continuând lunga călătorie spre nord, i-a lăsat pe Fany şi pe Rudolph în urmă, dar, din nou, după doar câteva săptămâni, i-a chemat să i se alăture. Apoi, până ce familia i s-a oprit la Palatul Kubic, tânărul n-a beneficiat decât de lecţiile de citit, scris şi socotit pe care le-a făcut cu Fany, care, cu ocazia aceea, a devenit şi învăţătore. (Uneori o ajuta şi „Arăboaica”, mama oficială a copilului.)

Al Nouăzeci şi şaptelea a deprins neobişnuit de uşor şi de repede literele şi a devenit de mic un cititor pasionat. Şi ce să citească? Păi, cărţile avute la îndemână, literatura esoterică din biblioteca ambulantă a tatei. La opt ani, Rudolph l-a citit pe Troxler, iar puţin mai târziu, interesul său spre „problemele secrete ale sufletului” au prins contur tot mai puternic. (Când au apărut şi primele cărţi ale lui Steiner, a fost convins că numele său – Rudolph – a fost o premoniţie faţă de „înrudirea sa spirituală” cu Rudolf Steiner. Spunându-i acest lucru lui Fany, aceasta a adăugat că Al Nouăzeci şi şaptelea nu se afla departe de adevăr: el şi-a primit numele de la împăratul alchimist, Rudolf al II-lea, tot un „scormonitor în misterele lumii”, după cum s-a exprimat femeia. Al Nouăzeci şi şaptelea n-a fost foarte fericit cu această informaţie: „împăratul magician” a lăsat în urma sa o lungă şi controversată postumitate – ba intră în umbră, ba apare iarăşi, însă nu întotdeauna la fel, uneori drept eminent om de ştiinţă neînţeles, altădată drept nebun de legat; când drept personajul care a dus cu el în mormânt nenumărate taine, când drept diletantul care şi-a risipit vremea cu himere, în loc să se concentreze doar pe soarta milioanelor de supuşi crunt ameninţaţi de nesfârşitele incursiuni turceşti. Nu, susţinea Al Nouăzeci şi şaptelea, mult mai uimitoare este premoniţia cu Rudolf Steiner, iar faptul că el s-a născut la Biserica Albă (Bela Crkva),, iar Steiner la Dornach (Donji Kraljevec), două localităţi nu foarte departe una de cealaltă, nu putea fi nici el întâmplător. Plus că părinţii amândurora şi-au cărat copiii după ei dintr-un loc într-altul, atunci când băieţii au fost mici. (Şi cât s-a bucurat şi cât caz a mai făcut Rudolph, atunci când, după multe cercetări, a aflat că şi itinerarul lui Dandy de la Paris a trecut la un moment-dat prin Pottschach, unde tatăl celuilalt Rudolf a fost o vreme şef de gară.)

– L-ai cunoscut? şi-a întrebat plin de speranţă Al Nouăzeci şi şaptelea tatăl.

– Nici nu ştiu să fi trecut pe acolo.

– Ai trecut! Am trecut cu toţii! Am găsit o vedere pe care i-ai expediat-o de acolo unchiului Bruno.

– Poate. Însă chiar dacă am trecut pe acolo, pe vremea aceea, Rudolf Steiner era încă şi el doar un copil.

– L-ai văzut?

– De unde să ştiu?!

– Hai, încearcă să-ţi aduci aminte!

– N-am ce să-mi aduc aminte.

  • „Patruzeci şi şapte!”4

articolul original.

(VIDEO) Supraviețuitorii cutremurelor: imagini înduioșătoare

8 February 2023 at 15:25
By: (R.C.)

Salvări incredibile continuă să apară în zonele devastate de cutremurele care au afectat Turcia și Siria.

Mai mulți copii au fost salvați de sub dărâmături miercuri, la 52 de ore după ce două cutremure puternice au lovit Turcia și Siria. În Hatay un băiețel de opt ani a fost salvat de sub dărâmăturile unei clădiri prăbușite după 52 de ore. Yigit Cakmak (foto) a fost dus de salvatori de sub moloz direct în braţele mamei sale.

Aferin Muhammed.

Suriye vatandaşı Muhammed Ahmed’i de arama kurtarma ekibimiz Antakya’da enkaz altıdan sağ bir şekilde kurtardı. pic.twitter.com/lSxwSqyex0

— Ekrem İmamoğlu (@ekrem_imamoglu) February 7, 2023

Serap Ela da geldi.

Hatay’daki arama kurtarma ekibimizden bir güzel haber daha. Destek ekipleri artıyor. pic.twitter.com/08wgS4WyT1

— Ekrem İmamoğlu (@ekrem_imamoglu) February 8, 2023

O femeie a fost scoasă în viaţă după 52 de ore petrecute sub dărâmăturile unei clădiri care s-a prăbuşit în urma cutremurelor devastatoare ce au lovit la începutul acestei săptămâni sud-estul Turciei, relatează miercuri DPA.

Imagini difuzate miercuri de postul turc de televiziune NTV arată membri ai serviciilor de urgenţă din provincia Kahramanmaras, în apropiere de frontiera cu Siria, transportând femeia pe o targă până la ambulanţă.

Femeia, în vărstă de 58 de ani, ar fi fost salvată de sub dărâmăturile unui hotel prăbuşit.

Mii de oameni şi-au pierdut viaţa în urma a două seisme puternice în Turcia şi Siria vecină.

Unii dintre cei răniţi au fost transportaţi pe cale aeriană pentru îngrijiri la Istanbul, motiv pentru care aeroportul Ataturk a fost închis pentru traficul aerian civil, a informat postul de televiziune NTV.

Potrivit lui Erdogan, 50.000 de persoane rănite au fost salvate în Turcia, la trei zile de la cutremur.

articolul original.

(VIDEO) Zelenski, la Londra. Ce a cerut!

8 February 2023 at 14:55
By: (R.C.)

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a aterizat miercuri în Regatul Unit pentru a doua sa vizită în străinătate de la începutul invaziei ruse acum aproape un an.

UPDATE Zelenski s-a întâlnit miercuri după-amiază cu Regele Charles al III-lea, care l-a primit la Palatul Buckingham.

NEW: The King receives President Zelenskyy of Ukraine in audience at Buckingham Palace. pic.twitter.com/CYvcFuuzeJ

— Royal Central (@RoyalCentral) February 8, 2023

UPDATE Volodimir Zelenski, care joi este aşteptat la Bruxelles pentru a participa la summitul Uniunii Europene, a fost primit miercuri la Londra de premierul britanic Rishi Sunak, pentru o vizită rămasă secretă până în ultimele momente, relatează AFP şi Reuters. Zelenski a utilizat deplasarea pentru a lansa de la tribuna parlamentului britanic un apel la dotarea ţării sale cu avioane moderne.

Vizita lui Zelenski, care a sosit la Londra cu un avion al Royal Air Force, „demonstrează curajul şi hotărârea” Ucrainei, a scris Sunak într-un comunicat care subliniază totodată angajamentul Londrei de a debloca „o creştere imediată a livrărilor de echipamente militare pentru a ajuta la contracararea ofensivei de primăvară a Rusiei”, în special cu capacităţi mai mari decât cele de care dispune în prezent armata ucraineană.

Acest lucru se va adăuga „unui sprijin pe termen lung” sub forma instruirii trupelor ucrainene, extinsă la piloţi de avioane de vânătoare „pentru a asigura că Ucraina îşi va putea apăra spaţiul aerian pe viitor”, conform aceluiaşi comunicat.

Londra a anunţat de asemenea înăsprirea sancţiunilor împotriva sectorului apărării ruse şi în special în ce priveşte producerea de drone.

La reşedinţa oficială a premierului britanic, Volodimir Zelenski a mulţumit la rândul său Marii Britanii pentru „marele sprijin (acordat) din primele zile ale invaziei” ruse. „Vă mulţumesc mult. Suntem realmente mândri şi avem relaţii foarte bune cu Rishi” Sunak, a adăugat Zelenski.

Ulterior, la Westminster Hall (parlament), preşedintele ucrainean le-a spus parlamentarilor britanici că va face „tot posibilul şi imposibilul pentru a determina lumea să furnizeze Ucrainei avioane moderne pentru a le da putere şi a-i proteja pe piloţii care ne vor apăra”.

El a făcut referire la pregătirea de pilot a regelui Charles al III-lea, dând asigurări că toţi piloţii de avioane de luptă din Ucraina sunt priviţi ca nişte regi „întrucât sunt atât de puţini şi valoroşi”, şi i-a dăruit preşedintelui Camerei Comunelor, Lindsay Hoyle, o cască de pilot de vânătoare inscripţionată cu mesajul „Libertatea este a noastră, daţi-ne aripi ca s-o apărăm!”.

„Ştim că libertatea va triumfa, ştim că Rusia va pierde”, a mai spus Volodimir Zelenski.

Anul trecut, Londra i-a furnizat Kievului ajutor militar în valoare de 2,3 miliarde de lire sterline, iar guvernul s-a angajat să menţină acelaşi nivel şi în acest an, situându-se astfel pe poziţia a doua în lume după SUA, sub acest aspect. Londra i-a livrat armatei ucrainene arme letale chiar dinainte de lansarea invaziei ruse, pe 24 februarie anul trecut, şi a fost prima ţară care şi-a anunţat intenţia, în ianuarie, de a-i trimite şi tancuri grele – 14 Challengers 2 – urmată de Germania cu Leopard şi SUA cu Abrams.

Rishi Sunak s-a arătat în schimb reticent în ce priveşte livrarea de avioane de vânătoare, apreciind, săptămâna trecută, că acest lucru ar necesita „luni” şi chiar „ani” de instruire pentru piloţi.

Zelenski urma să se întâlnească ulterior cu militari ucraineni pregătiţi în sud-vestul Angliei, dar şi cu regele Charles al III-lea, la Palatul Buckingham.

This is how #Zelenskyy was greeted in the British Parliament. pic.twitter.com/Z91EnYEieP

— NEXTA (@nexta_tv) February 8, 2023

Zelenskyy: „I will leave the parliament today, thanking all of you in advance for the powerful English planes.” pic.twitter.com/xvZyrIyqAU

— NEXTA (@nexta_tv) February 8, 2023

Volodymyr Zelenskyy arrived at the Palace of Westminster

It is expected that he will meet with King Charles III. pic.twitter.com/JDPXx6g1Um

— NEXTA (@nexta_tv) February 8, 2023

L’accolade de Rishi Sunak et Volodymyr Zelensky à son arrivée sur le tarmac de Londres pic.twitter.com/qC4cUdnwm5

— BFMTV (@BFMTV) February 8, 2023

Tot miercuri, Regatul Unit a anunţat că a impus o nouă serie de sancţiuni „împotriva elitelor din cadrul armatei ruse şi de la Kremlin”, printre care şase entităţi ce furnizează echipament militar, inclusiv drone, pentru invazia rusă asupra Ucrainei, informează Reuters.

Sancţiunile vizează de asemenea opt indivizi şi o entitate cu conexiuni la reţeaua financiară ce ajută la „menţinerea bunăstării şi puterii printre elitele de la Kremlin”, a precizat guvernul britanic într-un comunicat, în contextul vizitei întreprinse de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski în Regatul Unit.

„Ucraina i-a demonstrat lui Putin că nu se va lăsa doborâtă de invazia lui tiranică. El a răspuns prin bombardarea fără discernământ a zonelor civile şi a infrastructurii naţionale critice pe teritoriul” Ucrainei, a subliniat ministrul de externe al Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, James Cleverly.

„Nu-l putem lăsa (pe Putin) să reuşească. Trebuie să ne majorăm sprijinul” pentru Ucraina, a adăugat el.

articolul original.

Percheziții la Primăria sectorului 5

8 February 2023 at 11:07
By: (R.C.)

N-ar fi exclus ca drama Turciei să se repete și în România. Nu de alta, dar modul în care s-a construit în țara noastră, în ultimii ani, a intrat de multe ori în vizorul public. Iar asta nu e tot. De-a lungul timpului, au existat mai multe suspiciuni legate de modul în care se fac unele procese verbale de recepție la terminarea unor lucrări aferente unor imobile.

Cea mai recentă astfel de situație pare că se înregistrează în sectorul 5. Acolo, Poliția Capitalei a descins la mai multe instituții publice, în cadrul unui dosar de înșelăciune și fals.

„În această dimineață, 8 februarie 2023, poliţiştii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice – Sector 5, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5, pun în aplicare 3 mandate de percheziție domiciliară, la sediul unei instituții publice, precum și la sediile unor persoane fizice și juridice, în Capitală, într-un dosar în care sunt efectuate cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de înșelăciune, fals în declarații, fals intelectual și uz de fals.

În fapt, persoanele bănuite ar fi întocmit în fals un proces verbal de receptie la terminarea lucrărilor aferente unui imobil, având destinația de locuințe colective.

Astfel, vor fi puse în aplicare 12 mandate de aducere, urmând ca persoanele în cauză să fie conduse la audieri, la sediul Serviciului de Investigare a Criminalității Economice – Sector 5, în vederea dispunerii măsurilor legale.

Cercetările sunt continuate de către polițiști din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalității Economice – Sector 5, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de înșelăciune, fals în declarații, fals intelectual și uz de fals.

Facem precizarea că efectuarea percheziţiei domiciliare este o etapă în cadrul procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, ce are drept scop administrarea probatoriului necesar soluţionării cauzei, care nu poate, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie“, se arată într-un comunicat.

articolul original.

România, în pericol mai mare decât alte state la un cutremur

8 February 2023 at 11:06

România în opoziție cu majoritatea țărilor europene are particularitatea ca majoritatea apartamentelor să fie alimentate cu gaze naturale, pentru prepararea hranei sau încălzire. Aceasta face ca în România să prezinte un grad suplimentar de risc față de situații similare din alte țări. În majoritatea statelor europene, încălzirea se face cu sisteme de termoficare și prepararea hranei cu energie electrică. Există țări în Europa – Norvegia – unde este interzisă amplasarea conductelor de gaz în interiorul orașelor din condiții de siguranță, se arată într-o analiză a Asociației Energia Inteligentă.

România a abordat două direcții care trebuiau să contribuie la reducerea efectelor unui seism sau orice alt dezastru natural: reabilitarea clădirilor (care ar fi trebuit să înceapă cu o expertiză tehnică a structurii de rezistență a clădirii și doar după eliminarea oricăror probleme de siguranță să se reabiliteze termic clădirea) și construirea de rețele inteligente de gaz și energie electrică (cu sisteme de închidere automată la cutremure și sistemele de comandă de la distanță).

Deși teoretic aceste direcții există în România, în practică ele, în cele mai multe cazuri nu se regăsesc. Se preferă să se facă doar operațiile ”vizibile” și mai puțin costisitoare, și implicit se face rabat la siguranța persoanelor, susține Dumitru Chisăliță, președintele AEI.

Conform acestuia, cutremurele pot secționa sau fisura instalațiile de utilizare sau conductele de distribuție gaze, creând un real pericol și post cutremur. Au existat cazuri în România în care salvatorii și curioșii au fost victime, în urma unor acumulări de gaze mult după dezastrul produs.

Reabilitarea clădirilor și rețelele inteligente de utilități, înseamnă și creșterea siguranței la cutremure

Reabilitarea tuturor clădirilor ar trebui să înceapă obligatoriu, așa cum o cere și legea, cu expertizarea clădirii și doar după rezolvarea acestor probleme să se treacă la reabilitarea termotehnică a clădirii. O măsură nepopulară, scumpă, greu de acceptat etc., dar care salvează vieți în caz de dezastre.

Maratonul construcțiilor/reabilitărilor de rețele de distribuție de gaze început în anul 2000 sub lozinca populistă ”Racordare Gratuită la Gaze”, ar trebui, în contextul dezastrelor din Turcia și Siria, imediat și puternic regândită, consideră Chisăliță. Sub masca ”Rețele Smart” în ultimii 3 ani s-au proiectat/construit mii de km de conducte de distribuție care nu doar că nu au nici o componentă ”smart” dar care nu au nici măcar sisteme minime de siguranță care ar putea opri gazele în caz de cutremure sau alte dezastre.

”Trebuie să fim conștienți că fisurarea unor conducte de gaze se poate realiza chiar și în cazul unor cutremure mai mici, iar efectele pot să fie dezastroase. Tocmai de aceea se impune și o nouă măsură ”nepopulară” obligativitatea montării de sisteme de protecție care să întrerupă alimentarea cu gaze și energie electrică, în cazul producerii unui seism ce ar putea avea urmări devastatoare”, a conchis acesta.

articolul original.

Statul paralel a fost creat chiar de CSAT

8 February 2023 at 10:44
By: (R.C.)

Cea mai importantă instituție din domeniul siguranței naționale, CSAT, este vinovată de apariția statului paralel. Dezvăluirea a fost făcută de fostul șef al SIE, gen.(r) Silviu Predoiu, într-un interviu la Radio Guerrilla.

Fostul șef al SIE mai face o afirmație care ar trebuie să zguduie din temelii întreg sistemul românesc:

„Atunci când noi vorbim de statul-paralel ne gândim exact la șeful statului, la președinte, la șeful Parchetului General, la directorul SRI, la prim-adjunctul directorului SRI și putem să continuăm cu numirile. Dumnealor chiar erau statul, nu erau statul-paralel. Discuțiile nu erau în afara cadrului legal. Erau dacă le făceau la cârciumă, după program, dacă le făceau la o cabană. Discuțiile erau în cabinetul șefului statului, în cabinetul directorului SRI, erau în sala de CSAT. Statul-paralel este o expresie nu a puterii celor despre care vorbeam, ci a slăbiciunii celorlalți. Iar el a plecat de la o aparență de legalitate. În CSAT s-a generat, înainte de statul paralel, sistemul juridic paralel, definit de hotărârile CSAT. Și a durat aproape 12 ani până a spus cineva: «Dom’le, hotărârile CSAT nu sunt legale, ele nu pot să adauge legii. Hotărârile CSAT sunt ultimele într-o ierarhie a valorii hotărârilor legale».

Eu știu ce spun și știu și ce am spus acolo. Nu intru… pentru că nu e normal. Deci stat-paralel ar fi fost doar dacă ar fi fost vorba de alții. De fapt a fost chiar statul, și el era măsura slăbiciunii celorlalți. Mă refer la faptul că s-a creat un cadru juridic paralel, dar nu trebuie să uităm că din CSAT au fost toți miniștrii Justiției, succesiv, care au avizat asta”, a afirmat Silviu Predoiu în aceeași emisiune.

articolul original.

Bode, salvat de ai lui

8 February 2023 at 10:20
By: (R.C.)

Reprezentanții Puterii din Camera Deputaţilor au respins, miercuri, moţiunea simplă împotriva ministrului Afacerilor Interne, Lucian Bode, depusă de USR şi dezbătută luni în plen.

Au fost 90 de voturi „pentru”, 189 „contra” şi o abţinere.

Semnatarii moţiunii „România merită mai mult decât hoţi în funcţii publice” susţin că, prin acest demers, au urmărit să atragă atenţia asupra „întârzierii nepermise într-o funcţie guvernamentală a unui om care nu o merită”, aşa cum „nu-şi merită titlul academic” sau „respectul oamenilor care au muncit cinstit în România”.

Trebuie precizat că și dacă moțiunea ar fi fost adoptată Bode nu ar fi fost automat demis, decizia fiind la latitudinea premierului.

Citiți și

Bode, la moțiune: „Nişte analfabeţi funcţionali”

articolul original.

(VIDEO) Incendiu de proporții într-un port turcesc

8 February 2023 at 07:22
By: (R.C.)

Un incendiu uriaş care s-a extins la zeci de containere continua să ardă pentru a doua zi consecutiv în portul Iskenderun din sudul Turciei, în apropierea graniţei cu Siria, consecinţă a violentului cutremur de luni, transmite AFP.

Imaginile difuzate de televiziunea turcă arată o coloană uriaşă de fum negru şi dens deasupra containerelor colorate, depozitate pe un chei din acest port la Marea Mediterană.

Dezastrul a început luni după-amiaza târziu, când unul din containere s-a răsturnat peste celelalte sub efectul uneia dintre numeroasele replici ale cutremurului iniţial, cu magnitudinea de 7,8 grade pe scara Richter.

De atunci s-au făcut multe încercări de a stinge flăcările, inclusiv cu ajutorul unor echipe de pompieri veniţi de la Istanbul, conform unui anunţ al primarului metropolei, Ekrem Imamoglu.

Autorităţile turce au trimis, de asemenea, o navă de pază de coastă echipată pentru a stinge incendiul, însă flăcările continuă, existând riscul de a creşte nivelul poluării în zonă.

Într-un comunicat, Sealand, o filială a companiei maritime daneze Maersk, a declarat că „seismul a provocat daune semnificative infrastructurii logistice şi de transport din districtul Pazarcik, la Kahramanmaras, epicentrul cutremurului, inclusiv în portul Iskenderun” din provincia învecinată Hatay. Sealand a mai informat în legătură cu suspendarea tuturor operaţiunilor în acest port.

Provincia Hatay, situată la graniţa cu Siria, este una din zonele cele mai afectate de cutremurul care a ucis marţi seară peste 7.000 de persoane în cele două ţări.

articolul original.

Casele din Ungaria și din România

8 February 2023 at 14:50

Diverse televiziuni de știri difuzează reportaje despre casele din Ungaria, ieftine ca braga, bune de făcut naveta, bune pentru retragerea la pensie etc. Şi ai noștri zic, uite, dom’le, ce ieftine sunt casele la unguri! În ciuda faptului că viața este mai scumpă și la marginea Ungariei, mai grea decît la Budapesta.

Casele ieftine din zona de graniță a Ungariei cu România sunt mai degrabă un fel de afacere de frontieră, dar și un semn de slăbiciune economică. Seamănă cu prețul caselor din satele vasluiene. Nu-i de muncă, nu-s bani, nu-i cine știe ce brînză de învîrtit prin zonă!

În toată Europa, mai ales în cea estică, orașele mari și metropolele absorb populațiile rurale. Oamenii aleargă după salarii mai mari, după confort, după modernitate și mondenitate. Capitalele absorb forță de muncă și idealuri de viață cu o putere de magnet national.

Afacerile din zona de frontieră au existat întotdeauna și sunt obișnuite. Și în anii comunismului funcționa micul trafic pe granița cu Ungaria, cu Bulgaria, cu Ucraina și pe cea cu fosta Iugoslavie. Şi există și acum, sub alte forme, pe aceleași frontiere, dar și între Germania și Cehia, între Franța și Germania, între Belgia și Olanda.

Oamenii călătoresc și încearcă să valorifice pînă și cele mai mici diferențe de prețuri. Unii din spirit economic, alții din sărăcie sau chiar din curiozitate. Unii oameni, la o anume vîrstă și la final de carieră caută zone economice mai puțin dinamice, mai calde, mai ieftine, mai izolate.

Nu mi se pare cine știe ce problemă sau fenomen. Mi se pare mai mult un joc de oportunități cu mize mici. Altceva mă îngrijorează. Este vorba de starea satelor montane din țara noastră. Sute de sate cu istorie și cu trecut înfloritor se sting încet. Sînt unele de care n-a mai rămas nimic sau doar cîteva case. E drept că și așezările au viața lor. Nici o așezare nu este nemuritoare. Încă se mai descoperă orașe necunoscute. Chiar și țara noastră este plină cu exemple de cetăți și așezări despre care nu mai știm bine nici locul în care au fost.

Au mai existat și localități apărute cu ocazia înfloririi unor îndeletniciri. Au murit și orășele de vacanță și localități apărute pe urma mineritului. Baziașul a fost o intersecție de drumuri, un oraș cu gară, hotel, cazinouri și trafic intens între Romania și spațiul sîrbesc. N-a mai rămas aproape nimic. Doar cîteva case, peronul gării și zidurile din clădirea hotelului, după care abia se mai poate ascunde un copil. Este un semn că mersul lumii și al universului scapă de orice control.

Şi totuși, satele de munte din țara noastră au fost cetățui românești și celule economice în care poporul a rezistat veac după veac. Multe dintre ele se sting încet. Creșterea animalelor nu mai este la modă. Pomii nu mai dau roade decît la cîțiva ani. Resursele sunt mai puține sau controlate de stat. Locurile de muncă se găsesc greu. Din satele de munte se colectează cea mai mare parte a emigrației economice. Pe un asemenea fond, toate visele pălesc și oamenii dau bir cu fugiții.

Cu ani în urmă, civilizația montană din România avea un strateg, un purtător de steag. Se numea Radu Rey. Doctorul Radu Rey a scris cărți și zeci de studii și articole despre beneficiile și șansele civilizației montane. La un moment dat, izbutise să înfiripe un curent de interes pentru viața și avantajle satelor de munte. Din păcate, lucrurile s-au oprit. De ani de zile, nu am mai văzut nici o preocupare. Cărțile dr Radu Rey nu mai circulă. Preocuparea și interesul s-au stins. Multe dintre satele Munților Apuseni sunt în cea mai grea situație economică posibilă. Toate promisiunile guvernamentale privind dezvoltarea zonei au fost uitate.

Roșia Montană este la mare cumpănă. Nu-i nici muzeu, nici monument protejat, nici centru de minerit. Şi celelalte sate ale moților suferă la greu din lipsă de „proiect”.

Un program de sprijin și de relansare a civilizației montane din România mi se pare mai important decît toate scornelile politico-patriotice vînturate pe la dezbateri.

articolul original.

Un cărturar medieval s-a topit în lumina timpului

8 February 2023 at 06:50
By: (R.C.)
by © Ciprian Vlăduț - www.cipane.com

Aflându-mă pe un pat de spital la Paris, un mesaj laconic mi-a anunțat: « Răzvan Theodorescu a murit! ». Cuvintele mi-au părut de plumb, sufocau drumul ce mă lega de acest mare istoric al culturii române, de a cărei prietenie am avut privilegiul și onoarea să mă bucur decenii.

M-a sunat acum o lună pentru a se interesa de starea sănătății mele. Astăzi, îmi pare o veșnicie…. 
Cheia prieteniei noastre, de aproape patruzeci de ani, a fost Brâncoveanu.

În 1988, în plin comunism, am marcat împreună, la Curtea Veche, cei 300 de ani de la urcarea pe tron a marelui voievod. Rostirea sa inconfundabilă, ca un ecou al acelor ziduri încărcate de istorie, îmi sună și astăzi în suflet. Vorbele sale aveau calitatea de a marca și se topeau în adâncul celor ce-l ascultau. O undă crepusculară le înveșmânta în permanență.


Fraza rămasă celebră, rostită la o conferință la Vatican, « …această poartă a crestinătații », afirma tradiția europeană a poporului român. Cultivarea trecutului și spiritualitații românești a întreținut fără îndoială sentimentul de mândrie natională, astazi din nefericire ocultat de o bună parte a elitei românești. Ïntre medieval și modernitate,

Răzvan Theodorescu reprezintă o ancoră a culturii românești în oceanul culturii europene. Erudiția sa, unicitatea cuvântului rostit, au constituit de-a lungul timpului repere culturale în lumea Balcanilor, analize subtile și întemeiate, apreciate de elitele europene. Vice-președinte al Academiei Române, președinte al Secției de Arte, Arhitectură și Audio-vizual, fost Ministru al Culturii, Secretar general al Asociației internationale de Studii Sud-Est Europene, academicianul Răzvan Theodorescu reprezintă un înalt reper în cultura românească.


Între sacru si profan, cărturarul Răzvan Theodorescu lasă un gol dificil de înlocuit în contextul în care astăzi adevăratele repere lipsesc.

Dumnezu să-l odihnească, să-i poarte sufletul spre luminare veșnică.

Stefan Râmniceanu

articolul original.

Biden: Niciodată nu este bine să pariezi împotriva Americii

8 February 2023 at 06:15

Discursul despre Starea Uniunii rostit de Joe Biden în Congresul SUA nu a dat multă satisfacție celor care susțin ca președintele este mult prea în vârstă pentru a candida pentru un al doilea mandat. Biden a citit discursul fără mari bâlbe și deseori adoptând un ton foarte puternic. Discursul a fost considerat unul populist de mai multe publicații americane, unul prin care președintele caută votul clasei de mijloc, pe care o apără în fața corporațiilor lacome.

Imediat după ce a cerut Congresului să adopte o lege pentru a asigura egalitatea americanilor LGBTQ, în special pentru tinerii transgenderi, Joe Biden a trecut la scurta parte dedicată politicii externe.

Invazia dezlănțuită de Vladimir Putin asupra Ucrainei” a fost ”un atac criminal care amintește de imaginea morții și a distrugerii suferite de Europa în Al Doilea Război Mondial”. ”Invazia lui Putin a fost o încercare de care ne vom aduce aminte multă vreme. Un test pentru America. Un test pentru lume. Ne vom apăra principiile fundamentale? Ne vom apăra suveranitatea. Vom apăra dreptul oamenilor de a scăpa de tiranie? Vom apăra democrația? Asta contează pentru noi, pentru că menține pacea și nu le dă mână liberă agresorilor care ne amenință securitatea și prosperitatea. La un an de la invazia rusă, știm răspunsurile. Da, le știm. Împreuna am făcut ceea ce America știe cel mai bine să facă. Am condus. Am unit NATO și am construit o coaliție globală. Ne-am împotrivit agresiunii lui Putin. Am fost alături de poporul ucrainean. Astăzi se afla lângă noi ambasadoarea Ucrainei. Nu își reprezintă doar țara, ci și curajul poporului ei. Doamnă ambasador, America este unită pentru a va sprijini țara. O vom face cât timp va fi nevoie. Țara noastră acționează pentru mai multa libertate, mai multă demnitate și mai multă pace nu numai în Europa, ci peste tot”.

În referirile la relația cu Beijingul, președintele Biden a subliniat că guvernul SUA va acționa pentru a proteja țara, dacă ”China ne va amenința suveranitatea”, o referire la recentul scandal creat de intrarea în spațiul aerian american a unui balon-spion chinezesc.

Înainte de a deveni președinte, se vorbea despre cum Republica Populară Chineză este tot mai puternică și cum America decade. Nu mai este așa. I-am spus limpede președintelui Xi că vrem competiție, nu conflict. Nu îmi pare rău că investim pentru a face America mai puternică. Investim în inovațiile americane, în industriile care ne vor defini viitorul, pentru că guvernul Chinei intenționează să domine în aceste domenii.  Investim în alianțele noastre și în aliații noștri, pentru a ne proteja tehnologiile avansate, pentru ca ele să nu fie folosite împotriva noastră. Ne modernizăm armata pentru a apăra stabilitatea și a descuraja agresiunea. Astăzi suntem în cea mai puternică poziție pentru a concura cu China sau cu oricare altă țară din lume. Sunt gata să lucrez împreună cu China în domeniile în care pot fi promovate interesele americane, în beneficiul SUA și al lumii. Însă să ne înțelegem: dacă China ne amenință suveranitatea, vom acționa pentru a ne proteja țara. Și am făcut asta. Să fie limpede: câștigarea competiției cu China ar trebui să ne unească. Înfruntăm provocări grave în întreaga lume, însă în ultimii doi ani democrațiile au devenit mai puternice America unește din noua lumea pentru a face fața provocărilor, de la climă, la sănătatea globală, la insecuritatea alimentară, la terorism și agresiuni teritoriale. Aliații cheltuiesc mai mult și fac mai mult. Se creează punți între parteneri în Pacific și în Atlantic. Iar cei care pariază împotriva Americii își dau seama cât de mult greșesc. Niciodată nu este bine să pariezi împotriva Americii”.

Secțiunea destinată politicii externe a fost mult redusă, pentru că războaiele costă mult, iar pentru că discursul despre Starea Uniunii ținut după alegerile de la jumătatea mandatului sunt considerate o deschidere pentru campania prezidențială nu este recomandat ca președintele SUA să vorbească despre mari cheltuieli.

Chiar și așa, jurnalistii americani consideră că mesajul voalat al întregului discurs al președintelui Biden este ”Să cheltuim mai mult” – nu numai pentru războiul din Europa și pentru războiul economic cu China, ci și pentru o mulțime de politici de mediu și sociale din Statele Unite.

Discursul despre Starea Uniunii a menționat cheltuielile pentru Medicare, deloc apreciate de conservatorii americani, și pentru combaterea schimbărilor climatice – investiții uriașe plănuite de guvernul SUA și foarte criticate de aliații europeni, care văd în ele o încercare de a atrage în America baza industrială a Europei, pe fondul crizei energetice provocată de războiul din Ucraina.

Dincolo de schimbările climatice, Joe Biden a dat satisfacție taberei progresiste din Partidul Democrat când a vorbit despre lăcomia marilor corporații: ”Capitalismul fără concurență nu este capitalism. Este extorcare. Este exploatare”. Apoi, Joe Biden a atacat marile companii farmaceutice și le-a transmis congresmanilor care susțin aceste companii: ”Să fie limpede, dacă încercați să majorați prețul medicamentelor, mă voi opune”. Și, în cele din urmă, Joe Biden a vrut să dea impresia că este de partea sindicatelor: ”M-am săturat de companiile care încalcă legea și nu le permit muncitorilor să se organizeze. Haideți să le garantăm muncitorilor un salariu decent”.

articolul original.

Gestul pe care îl fac Emiratele Arabe după seismul devastator

8 February 2023 at 06:09
By: (R.C.)

Emiratele Arabe Unite (EAU) au promis un ajutor de 100 de milioane de dolari victimelor cutremurelor care au ucis mii de oameni în sud-estul Turciei şi în Siria, informează AFP.

Arabia Saudită, care a întrerupt relaţiile cu regimul de la Damasc din 2012, a anunţat înfiinţarea unui pod aerian pentru a ajuta populaţia din cele două ţări afectată de seisme.

Preşedintele emiratez, şeicul Mohammed bin Zayed, a ordonat „mobilizarea a 100 de milioane de dolari pentru a-i ajuta pe cei afectaţi de cutremurele din Siria şi Turcia”, a anunţat agenţia oficială de presă WAM. Jumătate din sumă va merge către populaţia afectată de seism din Siria, conform sursei citate.

Premierul EAU anunţase cu o zi înainte trimiterea unui ajutor umanitar de urgenţă, evaluat la 50 de milioane de dirhami (13,6 milioane de dolari).

Ministerul Apărării din EAU a anunţat trimiterea a şapte avioane cu ajutoare în cele două ţări. Trei au ajuns deja în Turcia, iar două sunt destinate Siriei. Un prim zbor, care transporta zece tone de ajutor alimentar, a aterizat marţi pe aeroportul din Damasc, potrivit agenţiei de ştiri SANA.

Regele Salman al Arabiei Saudite a solicitat organizaţiei umanitare a regatului „să organizeze un pod aerian cu scopul de a oferi ajutor medical, alimentar şi logistic pentru a atenua impactul cutremurului asupra populaţiilor siriene şi asupra Turciei”, a declarat agenţia de presă saudită SPA, fără a furniza alte detalii. A fost iniţiată, de asemenea, o campanie de strângere de fonduri pentru a ajuta victimele din ambele ţări.

Cutremurul puternic de luni ar putea afecta 23 de milioane de oameni, a declarat OMS, avertizând că „principalele nevoi nesatisfăcute ar putea fi în Siria pe termen imediat şi mediu”. Livrarea ajutoarelor internaţionale în această ţară devastată de război din 2011 şi aflată sub sancţiuni internaţionale este o bătaie de cap logistică şi diplomatică pentru ţările occidentale şi ONG-uri.

În 2012, Arabia Saudită şi EAU, împreună cu alte trei monarhii arabe din Golf – Kuweit, Bahrain şi Qatar – au rupt relaţiile cu regimul de la Damasc, acuzat că „îşi ucide poporul”, şi şi-au oferit sprijinul opoziţiei şi rebelilor.

EAU au fost prima monarhie din Golf care a redeschis ambasada la Damasc la sfârşitul anului 2018 şi l-a primit în vizită pe preşedintele sirian Bashar al-Assad anul trecut.

Arabia Saudită, cel mai mare exportator de petrol din lume şi cea mai mare economie din lumea arabă, şi-a flexibilizat, la rândul său, poziţia faţă de regimul sirian în ultimii ani, fără a merge însă la fel de departe ca vecinul său. Riadul s-a apropiat şi de Turcia anul trecut, după trei ani şi jumătate de tensiuni în relaţia bilaterală, generate de asasinarea jurnalistului Jamal Khashoggi la Istanbul.

articolul original.
Ieri — 7 February 2023Cotidianul

Viktor Orban face iar valuri

7 February 2023 at 19:06
By: (D.N.)

Premierul ungar Viktor Orban a îndemnat marţi Uniunea Europeană să finanţeze ridicarea de garduri la graniţe, relansând o idee considerată mult timp inadmisibilă, înaintea unui summit al liderilor UE consacrat reducerii imigraţiei ilegale, relatează Reuters, preluată de Agerpres.

Summitul celor 27 de lideri ai statelor din UE a fost convocat după ce Austria şi Ţările de Jos s-au plasat în fruntea unui cor de plângeri privind intensificarea sosirilor de migranţi, notează Reuters. Agenţia UE pentru graniţe Frontex a raportat că anul trecut s-au înregistrat 330.000 de treceri ilegale, cel mai mare număr după 2016.

Statele UE sunt profund divizate în legătură cu asumarea sarcinii de a acorda asistenţă refugiaţilor pe teritoriu lor şi s-au concentrat ani la rând pe întărirea graniţelor naţionale externe pentru a împiedica sosirile pe rute neoficiale – şi adesea letale. Unele ţări ca Polonia, Ungaria şi Slovenia au ridicat garduri la graniţe pentru a-i ţine la distanţă pe refugiaţi şi migranţi, deşi Comisia Europeană, care se ocupă de bugetul comun al blocului, a refuzat până acum să plătească pentru astfel de bariere, susţinând că acestea ar fi contrare valorilor democratice şi drepturilor omului.

Într-o videoconferinţă înaintea summitului de joi şi vineri, alături de omologii săi din Polonia, Belgia, Finlanda, Malta şi Bulgaria, Viktor Orban a cerut UE să finanţeze asemenea proiecte, afirmând că „gardurile apără întreaga Europă”, potrivit şefului biroului său de presă, citat de MTI.

Pe de altă parte, opt state membre ale UE – Austria, Danemarca, Estonia, Letonia, Lituania, Grecia, Malta, Slovacia – au cerut, înaintea summitului UE, suplimentarea din fonduri UE a măsurilor de protecţie a frontierelor externe ale Uniunii, accelerarea returnărilor şi noi acorduri în materie cu ţări terţe.

‘În opinia noastră, actualul sistem de azil este defect şi foloseşte în primul rând traficanţilor cinici, care profită de pe urma nefericirii femeilor, bărbaţilor şi copiilor’, se spune în scrisoarea consultată de agenţia de presă austriacă APA. (…) „Autorităţile naţionale şi locale au dificultăţi în a face faţă afluxului. Situaţia este profund îngrijorătoare şi necesită atenţie politică şi măsuri concrete urgente’, subliniază semnatarii.

În acelaşi timp, grupurile pentru drepturile omului au criticat abordarea tot mai restrictivă a problemei migraţiei ca fiind atât ilegală, cât şi inumană. Alţi critici spun că o astfel de abordare contribuie la atragerea electoratului de extremă dreapta şi nu ajută la reglementarea problemei lipsei de mână de lucru într-o Europă îmbătrânită, mai notează Reuters.

articolul original.

Sinecuri la EximBank: 3.500 de euro, dar pentru ce

7 February 2023 at 18:29
By: (A.C.)
Membrii Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (CIFGA) de la EximBank au primit 3.500 de euro lunar pentru că au participat la o ședință pe săptămână, acuză USR.
În timp ce un român cu salariul minim trebuie să muncească 9 luni ca să obțină 3.500 de euro, ei primesc acești bani în fiecare lună doar pentru că participă la 4 ședințe.
Comitetul Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (CIFGA) de la EximBank, bancă de stat, este format din 15 membri. Trei dintre aceștia sunt numiți din partea Secretariatului General al Guvernului (SGG).
În 2022, au primit 3.500 de euro lunar de la EximBank pentru că au participat la o ședință pe săptămână. 875 de euro pentru fiecare ședință.
Cine sunt beneficiarii acestei sinecuri?
Marian Neacșu, președintele Secretariatului General al Guvernului. Specialist în cereale. În 2016, a fost condamnat definitiv la șase luni închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, după ce și-a angajat nelegal fiica la biroul parlamentar.
Alexandru Cristian Vasilescu, secretar de stat. Finul lui Marian Neacșu. De profesie inginer constructor.
Victor Moraru, șef al unei direcții din cadrul SGG, adus în această funcție de vechiul lui prieten și coleg de la PSD Ialomița Marian Neacșu, spune formațiunea condusă de Cătălin Drulă.
articolul original.

Costul seismelor: Între 35 și 50 de miliarde de dolari

7 February 2023 at 17:51

Cutremurele de luni din Turcia au afectat 10 orașe, unde trăiesc 13,3 milioane de oameni, adică o șesime din populația țării. Costul lipsei de planificare în reglementările cutremurelor va fi foarte mare atât pentru oamenii din regiune, cât și pentru economie. Deci, cum va afecta acest dezastru economia?

Cutremurul cu magnitudinea de 7,8, care a avut loc luni înainte de zori în apropierea orașului Gaziantep, a fost cel mai grav din Turcia de la cutremurul din 1999, care a ucis aproape 33.000 de oameni. Câteva ore mai târziu, un al doilea cutremur de 7,6 grade a zguduit provincia Kahramanmaraş.

Cutremurele resimțite până în Egipt și Cipru au provocat și moartea a peste 1.000 de oameni în Siria.

Peste 40 de țări, împreună cu Uniunea Europeană, au oferit asistență după ce Turcia a activat „Alerta de nivel 4” , ceea ce înseamnă că țara avea nevoie de asistență internațională .

Cu mii de clădiri care se prăbușesc, numărul morților este aproape sigur că va crește dramatic.

Oficialii au declarat că seisme au afectat 10 orașe cu o populație de 13,3 milioane de locuitori, sau aproximativ o șesime din populația țării. Producția economică a regiunii reprezintă aproximativ o zecime din produsul intern brut al Turciei.

Costul cutremurului pentru Republica Turcia este de așteptat să fie între 35 și 50 de miliarde de dolari. În timp ce deficitul comercial intern și extern al Turciei este de 110 miliarde, se estimează că acest cutremur va provoca o povară suplimentară de 30-40%, ceea ce va reduce cifra creșterii economice cu 1 până la 2 puncte, potrivit Halk TV.

Efectul de creștere a prețului petrolului pe piețele globale a fost imediat evident, deoarece cutremurul a forțat Turcia să oprească fluxul de țiței în Ceyhan, care exportă în jur de 1 milion de barili pe zi, 1% din oferta globală, luna trecută.

Deși pagubele economice cauzate de cutremur variază, în primul rând reconstrucția caselor, școlilor, fabricilor, drumurilor, digurilor și podurilor distruse va impune un cost suplimentar economiei. Pe lângă pierderea activelor de capital și a infrastructurii, pierderea capitalului uman este de o importanță mai mare. Se preconizează ca pe termen scurt și mediu formarea forței de muncă calificate să fie întreruptă, mai ales din cauza distrugerii infrastructurii educaționale care împiedică educația.

articolul original.

Echipa românească în Turcia: Doi salvați, copilul a murit

7 February 2023 at 16:55
By: (G.D.)

Echipa de căutare – salvare RO-USAR a finalizat misiunea de recuperare de sub dărâmături a unei familii din oraşul Antakya, a informat, marţi, IGSU.

Potrivit sursei citate, trei persoane au fost scoase de sub ruine. Cei doi adulţi sunt în viaţă şi au fost predaţi ambulanţei, iar copilul a fost găsit decedat, fiind predat familiei.

Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă anunţa, marţi dimineaţă, că echipa de căutare – salvare a României se află misiune de identificare şi recuperare a unei familii (soţ, soţie şi copil) surprinse sub dărâmături, în oraşul Antakya.

Clădirea s-a prăbuşit complet, iar din spusele localnicilor aceasta ar fi avut nouă etaje.

articolul original.

Cutremurele din Turcia și Siria ar trebui să schimbe soarta războiului din Ucraina

7 February 2023 at 16:26

Ultimele date arată că în cutremurele din Turcia și Siria au murit 5.000 de oameni și cifrele sînt în creștere. Acestea sînt cifrele la ora cînd scriem acest articol, dar numărul morților crește de la oră la oră.

New York Times” anunța acum cîteva zile că în războiul din Ucraina numai numărul soldaților ruși uciși pînă acum ar fi de 200.000! Deși nici o autoritate ucraineană nu anunță cîte vieți a pierdut Ucraina, sîntem nevoiți să apelăm la altă sursă, generalul norvegian Mark Milley, care crede că Ucraina ar fi pierdut un număr similar de vieți în acest război. Trăgînd linie, estimările ar fi de circa 400.000 de vieți, un număr poate exagerat, pe care chiar dacă-l reducem la jumătate rămînem tot în zona tragediei. Deci, să luăm în calcul un total minim de 200.000!

Un calcul simplu arată că la fiecare 40 de zile în Ucraina se înregistrează același număr de morți care s-a produs la cutremurele din Turcia și Siria! Ca și cum, în acest an de război, în Ucraina ar fi avut loc 9 astfel de cutremure devastatoare!

În mod normal, astfel de date ar trebui să-i pună pe gînduri pe toți cei care alimentează vîrtos războiul din Ucraina, fie că este vorba despre ruși, fie că este vorba despre ucraineni sau despre cei care sprijină cele două părți.

E absurd, nu-i așa?, ca omenirea întreagă să fie oripilată de imaginile devastatoare din Turcia sau Siria și să-și frece mîinile de satisfacție la fiecare anunț privind înarmarea excesivă a Ucrainei de către NATO sau recrutarea altor zeci de mii de tineri ruși pentru a fi trimiși pe front, informații care arată că se dorește cu orice preț continuarea războiului!

Desigur, viețile oamenilor uciși în războiul din Ucraina sînt cele mai importante, dar nu trebuie neglijate și sumele uriașe cheltuite ca ajutoare de război. În acest sens, Euronews, citînd o declarație a Ursulei von der Leyen, a anunțat luni că „În total, de la debutul războiului, Uniunea Europeană a oferit Ucrainei ajutoare în valoare de 50 de miliarde de euro! La acestea, se adaugă și cele 29,3 miliarde de dolari oferite de SUA, care ridică soldul de ajutoare pentru război la un total de aproape 80 miliarde euro!

Nu avem date despre cheltuielile Rusiei în acest război, dar este de la sine înțeles că tot despre cîteva zeci de miliarde euro ar fi vorba.

Și, atunci, dacă astfel de cifre, cu sute de mii de morți și sute de miliarde euro aruncați în tranșee, nu contează pentru liderii lumii pentru a decide încheierea cît mai rapidă a războiului din Ucraina, atunci cum am putea crede că este vreunul dintre ei care să se gîndească serios la încheierea războiului înainte ca el să se transforme într-o adevărată conflagrație mondială?

Și culmea este că nici măcar opinia publică nu pare a-i determina pe liderii lumii să pună capăt acestui război, ba, chiar, observ că aceia care militează pentru pace, pur și simplu, sînt etichetați ca „putiniști”!

Repetăm: evaluările oficiale ale războiului din Ucraina arată ca și cum seria de cutremure din Turcia și Siria s-ar repeta la fiecare 40 de zile, deci ca și cum ar fi avut loc în acest an de război nouă serii de cutremure similare cu cele din Turcia și Siria!

Ce să înțelegem? Că miile de morți din Turcia și Siria au impresionat populația lumii, dar sutele de mii de cadavre din războiul din Ucraina ne lasă nepăsători?

Cu alte cuvinte, nu e justificat să ne întrebăm dacă întreaga omenire mai este în toate mințile sau a luat-o razna, din moment ce nici măcar tragedia produsă de aceste cutremure devastatoare nu pare să schimbe viziunea macabră asupra războiului din Ucraina?

articolul original.

Să nu candideze Kovesi!

7 February 2023 at 16:21

După flerul meu, spectacolul mediatico-procuroresc care îl are pe Pițurcă la înaintare pare a fi regizat pentru a-i atrage atenția Laurei Codruța Kovesi că nu este dorită la alegerile prezidențiale care urmează.

Un sondaj de opinie recent făcut (după cele rămase necunoscute nouă) arată că LCK ar câștiga aceste alegeri dacă nu ar candida Mircea Geoană. Dacă ar candida Geoană, ar face-o ca independent? Așa pare câtă vreme în PSD doar Ciolacu dă semne că l-ar dori. Probabil că nu-l dorește nici actualul președinte, care are motive să se teamă de procurorii ce ar sta sub influența lui Geoană. Dar cel mai mult ar trebui să se teamă Iohannis de procurorii ce ar intra sub controlul Laurei Kovesi, asta e clar pentru cei care cunosc vanitățile fostei șefe a DNA, precum și pentru doamna Iohannis.

Sondaj – Geoană, mai tare decât Kovesi și Hellvig

Spectacolul pseudoluptei cu corupția din pandemie nu este menit să-l scoată pe Ludovic Orban din alegerile prezidențiale, dat fiind că șansele sale sunt foarte mici. Dar apariția Laurei Kovesi e dorită de zonele sorosiste din țară și din afara țării. Ea are șanse reale, iar un efect colateral al președinției sale ar putea lovi în interesele familiei Iohannis când i-ar fi lumea mai dragă acesteia. Teama de Kovesi, cu toate aspectele încercării de a-i bloca cheful de a intra în cursa prezidențială, arată că președintele nostru actual nu și-a putut aranja ceva care să-i facă invulnerabil viitorul.

Ce a putut aranja totuși președintele actual? O listă de prezidențiabili indezirabili: Geoană, Kovesi, Dragnea, Orban, Cioloș. Să-l punem pe listă chiar și pe generalul Coldea?!

Să nu fim prea siguri că Iohannis nu s-ar putea baza pe acest personaj câtă vreme, la 10 august 2018, pare-se că s-a bazat pe capacitățile sale organizatorice.

Cele două mandate iohanniste arată rău la ora bilanțului, atât de rău încât, dacă actualul președinte l-ar recomanda electoratului pe Ciucă, efectul ar putea fi unul advers. Las҆ că și fără o astfel de recomandare, Ciucă al nostru nu ar culege destui lauri.

Nu putem avea speranțe realiste că va culege laurii un candidat care ar putea băga România în reparații capitale (învățământul, mai ales). Nici măcar speranța că vom avea un președinte patriot nu mai este realistă. Suntem în miezul unui război foarte aprins și ceea ce înțelegem noi, la talpa țării, prin patriotism ar intra în contradicție cu nevoile Ucrainei în problema cerealelor, în chestiunea minoritarilor români, chiar și în unele aspecte geopolitice. Următorul președinte are a fi bine poziționat la masa negocierilor de pace. Să sperăm că în cei zece ani care vor urma vor exista astfel de negocieri.

Speranța mea personală este că, dacă nu se va forma și un al doilea front, în China, acest război din Ucraina ar putea aduce o oportunitate realistă pentru reunificarea Basarabiei cu țara-mamă.

articolul original.
❌