ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 30 November 2022BZI

A murit românul declarat „Tezaur Uman Viu”. Interpretul a obținut zeci de premii în țară și în străinătate

30 November 2022 at 20:20
image

Unul dintre cei mai cunoscuţi interpreţi ai cântecului popular specific satului maramureşan arhaic, Nicolae Piţiş, a încetat din viaţă, miercuri, la vârsta de 83 de ani, a anunţat primarul oraşului Târgu Lăpuş, Mitru Leşe.

Octogenarul Nicolae Piţiş, care a trăit în localitatea Lăpuşul Românesc, a fost declarat în anul 2011 Tezaur Uman Viu. El era recunoscut în România şi în străinătate pentru originalitatea interpretării horelor din grumaz, doinelor de dor, dragoste şi jale.

Nicolae Piţiş purta haina populară specifică zonei etnografice a Lăpuşului şi surprindea prin simplitatea omului care întreaga viaţă a trăit-o în sat. A reprezentat de-a lungul anilor România la o serie de evenimente culturale şi muzicale internaţionale, a fost subiectul unor filme documentare, interviuri şi a fost prezent cu vocea în unele filme artistice româneşti.

O partea dintre cântecele culese de el au fost preluate şi interpretate de Grigore Leşe sau Ioan Pop, iar în ultimii ani de artista Casandra Hauşi. (Sursa: Agerpres)

Interpretul a obținut zeci de premii în țară și străinătate

De-a lungul vieții sale a obținut diverse distincții din țară și străinătate, printre care:

Titlul onorific de Tezaur Uman Viu, în noiembrie 2011;

Marele Premiu la „La poale de Țibleș” – Bistriţa, în 19 august 2012;

Premiul „Codruța Vartic in memoriam”: „Pentru respectul și prețuirea manifestată față de valorile tezaurului folcloric românesc” Târlișua, Bistrița;

Diploma de Excelenţă „Premiul pentru autenticitate, o viaţă dedicată cântecului popular nealterat” oferită de către Consiliul Judeţean Maramureş, în luna decembrie a anului 2011;

Premiul Special pentru cel mai bun film folcloric – acordat de Fundaţia Naţională pentru Civilizaţie Rurală „Nişte Ţărani”, pentru filmul „Lima-Hai / Hotarul Dintre Fân Şi Cer”, un film despre Nicolae Piţiş;

Cetăţean de Onoare al Comunei Lăpuş pentru contribuţia la valorificarea şi promovarea folclorului lăpuşean, 2008;

Premiul Special la Festivalul Horea în Grumaz – 18 mai 2008, organizat de către C.J.C.P.C.T. Maramureș, potrivit cultura.ro.

articolul original.

Patru raioane din Republica Moldova vor fi conectate la rețeaua de apă din România

30 November 2022 at 20:00
image

Raioanele Ungheni, Nisporeni, Glodeni și Fălești vor fi conectate la rețeaua de apă din România, după ce autoritățile de la Chișinău a aprobat miercuri ratificarea acordului dintre cele guverne.

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale de la Chișinău, Andrei Spînu, a anunțat miercuri, pe Facebook, că Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind reglementarea construirii unor apeducte, prin care raioanele Ungheni, Nisporeni, Glodeni și Fălești vor fi conectate la rețeaua de apă, ApaVital, din România.

Patru raioane din Republica Moldova vor fi conectate la rețeaua de apă din România

Conform acestuia, investițiile pe teritoriul României și pe teritoriul Republicii Moldova, până la punctele de interconectare, inclusiv traversarea frontierei, vor fi realizate de operatorul din România, iar Republica Moldova va achita costurile de racordare a localităților din zona în care va fi apeductul construit.

„Totodată, din Fondul Național de Dezvoltare Regională și Locală este în curs de implementare un proiect ce vizează construcția rețelelor de apeduct pentru 13 localități din raioanele Nisporeni (Isăicani, Băcșeni, Valea-Trestieni, Odobești, Chilișoaia, Boldurești, Brătuleni, Cîrnești, Luminița, Selișteni) și Ungheni (Măcărești, Frăsinești, Costuleni), care va asigura conectarea acestora, la punctul de interconectare”, a transmis ministrul.

Andrei Spînu: „Apa potabilă de calitate, produsă de ApaVital, va trece Prutul”

Potrivit acestuia, primul proiect de acest tip va fi realizat între localitățile Măcărești (România) – Măcărești (Republica Moldova).

„Până la final de an, apa potabilă de calitate, produsă de ApaVital, va trece Prutul”, susține Andrei Spînu.

În prezent, Republica Moldova implementează proiectul de dezvoltare regională „Îmbunătățirea calității vieții populației rurale prin construcția apeductului de interconexiune a râului Prut – s. Măcărești cu apă potabilă pentru 13 localități din raioanele Nisporeni și Ungheni”, cu fonduri din FNDRL, care prevede construcția a 54 km de apeduct ce va fi conectat la punctul de subtraversare din satul Măcărești, transmite ziarulnational.md.

articolul original.

Militarii care vor defila de 1 Decembrie, îndemnați prin manifeste să se răzvrătească în timpul paradei. „Nu vor prezenta onorul niciunui reprezentant politic”

30 November 2022 at 19:20
image

Militarii români care vor participa la parada de 1 Decembrie sunt îndemnați, printr-un manifest transmis prin intermediul aplicației WhatsApp, să protesteze față de guvernanți chiar în timpul defilării. O presupusă organizație, care se intitulează „Armata Română Liberă”, le cere militarilor să nu prezinte onorul niciunui reprezentant politic și să nu salute în timpul trecerii prin fața tribunelor oficiale.

În ciuda situației internaționale tensionate din cauza războiului declanșat de Rusia în Ucraina, Armata Română este măcinată de nemulțumirea generală a militarilor, care consideră că sunt prost plătiți și nu primesc nici măririle salariale anuale, garantate prin lege.

Manifest prin care „Armata Română Liberă” le „ordonă” celor care vor defila la paradă să protesteze

Cum nu au dreptul la grevă, pe telefoanele mobile ale militarilor circulă, transmis prin intermediul WhatsApp, un manifest prin care „Armata Română Liberă” le „ordonă” celor care vor defila la paradă să protesteze, scrie Gândul.

„Armata Română Liberă ordonă următoarele: Militarii în activitate – comandanți și șefi ai detașamentelor și blocurilor de paradă nu vor prezenta onorul militar niciunui reprezentant politic. Militarii în activitate, în rezervă și în retragere, invitați alături de politicieni și de membri ai justiției pentru a asista la trecerea în revistă a trupelor care vor defila la paradele militare nu vor da curs invitațiilor. Pe timpul defilării, la trecerea prin dreptul tribunelor oficiale, militarii nu vor saluta”, se arată în manifestul citat.

La paradă vor participa peste 1.500 de militari

Surse militare au declarat, pentru Gândul, că în spatele manifestului s-ar afla mai mulți rezerviști care încearcă, astfel, să prevină o eventuală diminuare a pensiilor pentru foștii angajați din Ministerul Apărării.

MApN se confruntă cu un val de demisii generate de salariile sub 4.000 de lei pentru militarii profesioniști, dar și cu un număr mare de pensionări, în condițiile în care toți cei care îndeplinesc condițiile de vârstă și vechime se grăbesc să treacă în rezervă.

La paradă vor participa peste 1.500 de militari și specialişti din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Administrația Națională a Penitenciarelor și Autoritatea Vamală Română, precum şi 120 de mijloace tehnice.

În blocul de onoare vor fi aproximativ 150 de militari străini, în cadrul unor detașamente din Belgia, Franța, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Portugalia, SUA și Țările de Jos și militari reprezentând țările aliate contributoare la structurile NATO de pe teritoriul României. Militarii străini au adus cu ei inclusiv avioane de luptă din Canada, Italia, Spania și SUA.

articolul original.

Hakeem Jeffries, ales şef al democraţilor din Camera Reprezentanţilor, devine primul lider de culoare din Congresul SUA

30 November 2022 at 18:40
image

Deputații democrați l-au ales în unanimitate pe Hakeem Jeffries ca următorul lor lider în Camera Reprezentanților, după ce președintele Camerei, Nancy Pelosi, a declarat că se va retrage din funcția de cel mai înalt membru al partidului în Congres.

Jeffries, congresmanul în vârstă de 52 de ani din New York, a fost selectat ca lider al democraților Camerei în cadrul unei reuniuni cu ușile închise a membrilor de partid ai Congresului, miercuri dimineață. Jeffries, care a candidat fără opoziție, devine prima persoană de culoare care conduce un partid politic pe Capitol Hill.

Republicanii rămân în conflict cu privire la cine ar trebui să-și conducă partidul

Tranziția lină a puterii are loc în condițiile în care republicanii rămân în conflict cu privire la cine ar trebui să-și conducă partidul după rezultatele dezamăgitoare ale alegerilor la mijlocul mandatului și decizia lui Donald Trump de a candida din nou la președinție în 2024.

Kevin McCarthy, congresmanul republican din California, a fost reales ca lider republican al Camerei la începutul acestei luni, dar se confruntă cu o luptă grea pentru a-și câștiga membrii propriului partid dacă dorește să-și asigure rolul de Președinte al Camerei atunci când noul Congres va avea loc.

Jeffries, un fost avocat de corporație care a fost ales pentru prima dată în Congres în 2012, a fost necontestat pentru funcția de top a Partidului Democrat în Parlament, alături de Katherine Clark din Massachusetts, care a candidat la funcția de șef al partidului, și Pete Aguilar din California, care a candidat pentru președintele conferinței. . Cei trei îi vor înlocui efectiv pe Pelosi, Steny Hoyer din Maryland și Jim Clyburn din Carolina de Sud, octogenari care au condus partidul de pe Capitol Hill de zeci de ani.

Pelosi a spus că va rămâne în Congres

Democrații Camerei au votat marți târziu pentru a-i acorda lui Pelosi titlul onorific de „Speaker Emerita”. Pelosi a spus că va rămâne în Congres și va continua să reprezinte cel de-al 12-lea district al Congresului din California, care include o mare parte din Bay Area, în calitate de backbencher. Remanierea are loc pe măsură ce democrații au avut rezultate mai bune decât se așteptau la alegerile intermediare în cursele pentru Congres din toată țara.

Dar republicanii au obținut o majoritate restrânsă în Cameră, ceea ce înseamnă că Jeffries nu îi va succeda lui Pelosi în funcția de președinte, potrivit financialtimes.com

Între timp, McCarthy va trebui să-și asigure sprijinul a cel puțin 218 membri ai propriului său partid dacă dorește să preia ciocănul Președintelui. Într-o întâlnire cu ușile închise a republicanilor la începutul acestei luni, el a fost reales ca lider de partid cu o marjă de 188 la 31 de voturi, după ce Andy Biggs, parlamentarul republican din Arizona, a candidat împotriva lui.

Hoyer a lăudat marți unitatea relativă a democraților, spunând reporterilor că schimbarea gărzii a fost o binefacere pentru partid și pentru întreaga țară.

„Ceea ce ați văzut săptămâna trecută a fost o schimbare a conducerii generaționale în cadrul partidului nostru într-un mod foarte unitar, ceea ce cred că este bun pentru partidul nostru, cred că este bun pentru țară”, a spus Hoyer. „Îi aducem domnului Jeffries un lider extraordinar de capabil.”

articolul original.

Detalii despre explozia din Madrid, de la Ambasada Ucrainei. Scrisoarea, expediată prin poșta tradițională

30 November 2022 at 17:15
image

Scrisoarea utilizată în explozia de la ambasada ucraineană din Madrid a ajuns la destinație prin poștă obișnuită. Victima are o rană ușoară, au precizat autoritățile spaniole, anunță Mediafax.

Potrivit primelor informații, scrisoarea a sosit prin poștă obișnuită și nu a fost scanată înainte de a fi deschisă.

Mercedes Gonzalez, reprezentantul guvernului spaniol, a declarat că explozia i-a provocat victimei „o rană foarte mică la degetul inelar al mâinii drepte”.

Detectivii investighează incidentul, împreună cu criminaliștii și reprezentanții serviciilor secrete, a anunțat poliția spaniolă.

O explozie a avut loc la ambasada Ucrainei din Madrid

O explozie a avut loc la ambasada Ucrainei din Madrid, iar un angajat care se ocupa de corespondență a fost rănit, a declarat miercuri Ministerul de Interne spaniol. Explozia s-a produs când angajatul a deschis un plic capcană, care conținea un dispozitiv exploziv.

Potrivit TeleMadrid, scrisoarea era adresată ambasadorului, dar nu a fost trecută prin scanner. Surse din poliție au declarat pentru aceeași publicație că în plicul respectiv fusese introdus un dispozitiv exploziv artizanal. Angajatul a fost rănit ușor și a fost tratat la un spital din apropiere, unde ar fi ajuns pe propriile picioare. Presa spune că acesta avea răni la un singur deget.

Kuleba a ordonat sporirea măsurilor de securitate la toate ambasadele ucrainene

Poliția spaniolă a activat protocolul antiterorist și a izolat zona în care se află ambasada. Trupele specializate în dezactivarea bombelor și alte forțe speciale s-au deplasat la fața locului. Kuleba a ordonat sporirea măsurilor de securitate la toate ambasadele ucrainene Oleg Nikolenko, purtătorul de cuvânt al ministrului ucrainean de externe Dmitro Kuleba, a declarat despre angajatul rănit: „Viața lui nu este în pericol”.

Nikolenko a descris poziția angajatului drept „comandant”, potrivit CNN. El a spus că nimeni altcineva nu a fost rănit și că securitatea a fost întărită la toate ambasadele ucrainene. Kuleba „a emis un ordin urgent de a spori securitatea la toate ambasadele ucrainene din străinătate”, a spus Nikolenko.

„Oricine se află în spatele acestei explozii, nu va reuși să intimideze diplomații ucraineni sau să-și oprească munca zilnică pentru a întări Ucraina și a contracara agresiunea rusă”, a spus Kueba citat de Nikolenko. Spania, țară NATO, a trimis echipamente militare în Ucraina pentru a-i ajuta forțele armate să lupte împotriva invaziei Rusiei. Ambasada Ucrainei este situată în Hortaleza din nord-estul Madridului.

articolul original.

O ucraineancă refugiată în România şi-a pus capăt zilelor după ce a aflat că soţul său a murit pe front

30 November 2022 at 16:20
image

O femeie din Ucraina a fost găsită moartă într-o unitate de cazare din Băile Olănești, județul Vâlcea. Din primele informaţii, femeia şi-ar fi pus capăt zilelor răpusă de durere pentru că şi-a pierdut soţul şi fiul pe front.

Ea ar fi rămas oarbă în urma unui atac cu bombă şi s-ar fi refugiat în România.

Potrivit IPJ Vâlcea, polițiștii au fost sesizați marți, 29 noiembrie, în jurul orei 21.00, despre faptul că o femeie de cetățenie ucraineană, în vârstă de 55-60 de ani, ar fi fost găsită spânzurată, într-o unitate de cazare din localitatea Băile Olănești.

Polițiștii ajunși la fața locului, au efectuat manevre de resuscitare, însă fără niciun rezultat, ulterior fiind declarat decesul femeii.

Polițiștii au întocmit un dosar penal pentru ucidere din culpă, urmând să fie efectuate cercetări pentru stabilirea împrejurărilor în care a survenit decesul femeii.

articolul original.

Incendiu puternic în Sălaj. A ars o fabrică de mobilă

30 November 2022 at 15:45
image

Un incendiu a izbucnit miercuri după-amiază, 30 noiembrie, la o fabrică de mobilă din Cehu Silvaniei, județul Sălaj.

Potrivit ISU Sălaj, incendiul a afectat o hală destinată depozitării deșeurilor lemnoase, cu pericol de propagare și la alte clădiri.

Au ars stive de lemne și utilaje specifice aflate în interiorul halei.

Nu au fost înregistrate victime.

Incendiul a fost lichidat de pomperi.

articolul original.

Liderul Călin Georgescu, pentru „Dezbaterea Zilei” din producția media BZI LIVE a dialogat în legătură cu strategii viabile pentru ca românii plecați în străinătate să revină acasă

30 November 2022 at 15:35
image

În cadrul ediției „Dezbaterea Zilei” de la BZI LIVE, Călin Georgescu a abordat subiectul românilor plecați în străinătate pentru crearea unui viitor mai bun și care nu mai au la ce să se întoarcă în țară, planul pentru susținerea și dezvoltarea sectorului privat pe segmentul micilor și mediilor întreprinzători, dar și despre simbiolistica Zilei Naționale și cultivarea valorilor strămoșești.

„Dacă nu ai cum să mai produci, eşti doar o ţară de consum. Nu se poate aşa ceva. Acum totul este importat, de asta nu putem fi independenţi, pentru că depindem ombilical de Occident”, a declarat Călin Georgescu.

Călin Georgescu, pentru „Dezbaterea Zilei” de la BZI LIVE

Călin Georgescu, aflându-se în ediția săptămânală a emisiuniii „Dezbaterea Zilei” de la BZI LIVE, și în contextul în care sărbătoarea zilei de 1 Decembrie se află la doar la câteva ore distanță, a pus problema curajului și a impertinenței politicienilor români ce vor afișa o piesă de teatru de-a dreptul ironică, de vreme ce țara se află într-o continuă degradare istorică.

„Cu ce poziţie se pot duce politicenii mâine în fața oamenilor de 1 decembrie? Iaşul este sfânt, la ce oameni şi ce istorie a dat…

Fondatorul de drept şi de fapt a statului român a fost Alexandru Ioan Cuza. Evidenta contribuţie de la 1916, la Marea Unire, dar categoric, Iaşul a însemnat enorm pentru poporul român. Fiecare stradă, fiecare loc este purtat de sfinţenie…

Cum să te duci şi să spui că nu ai făcut nimic pentru naţiunea ta?

Primul pas spre suveranizare începe cu tine însuţi. Puterea lui ‘Da’ vine cu existenţa lui ‘Nu’. Nu poţi spune ‘Da’ la orice, şi e timpul să spunem ‘Nu’. Nu ai cum să crească preţurile într-o ţară că România unde ai de toate, unde se vede mâna vizibilă a guvernului care a dat la o parte mână invizibilă a muncii…

Dacă nu ai cum să mai produci, eşti doar o ţară de consum. Nu se poate aşa ceva. Acum totul este importat, de asta nu putem fi independenţi, pentru că depindem ombilical de Occident.

Poporul român şi producătorul român de grâu şi porumb nu are acces decât prin intermediarii corporatişti. Ei fac preţurile şi jocurile. Unde este spiritul de cooperaţie?”, a spus Călin Georgescu.

Călin Georgescu: „Noi doar acceptăm ceea ce ni se spune”

Călin Georgescu a abordat și problema românilor ce au plecat la muncă fizică în slujba altor popoare, de vreme ce România nu este capabilă să le asigure un trai decent. Invitatul pune accentul pe faptul că scoaterea pe bandă rulantă de diplome nu asigură o meserie iar această penurie de forță de muncă, de meseriași duce la declinul unui popor istoric, a unui popor cunoscut pentru ingeniozitatea și măiestria de care a dat dovadă de-a lungul timpului.

„Gândiţi-vă că Brâncuşi a venit de la o Şcoală de Arte şi Meserii din România şi ne-a pus pe circuitul lumii. Şi unde este astăzi Brâncuşi? Înmormântat în Franţa! Pentru că el însuşi a înţeles cum stă situaţia cu conaţionalii săi.

Statul este instrumentul, este în mâna poporului! Aşa funcţionează un popor, având un stat puternic, care îl apără îl respectă… Fiecare român, fiecare gest pe care îl face un român în străinătate, trebuie apărat!

În ultimii 8 ani, polonezii se întorc acasă. Ştiţi asta? Unul câte unul. În Occident cam ăştia erau, românii, sârbii, ungurii şi polonezii. Pentru că statul polonez le atribuie demnitatea. Românii pleacă din ce în ce mai mulţi, la mia de locuitori, pleacă 5 persoane. Povestea este că pleacă tinerii, copiii lor rămân acasă cu bunicii, într-o şcoală care nu mai oferă educaţie, iar visul lor este să lucreze în străinătate. Şi aşa ajung să fie sclavii străinătății. Sunt plătiţi bine faţă de cum ar fi în România, dar nu cum este plătit un cetăţean al ţării respective.

În ultimii 20 de ani noi nu suntem întrebaţi de nimic, noi doar acceptăm ceea ce ni se spune”, a  conchis Călin Georgescu.

Călin Georgescu a discutat în cadrul ediției „Dezbaterea Zilei” de la BZI LIVE despre cele mai interesante subiecte ale săptămânii.

articolul original.

Călin Georgescu, în „Dezbaterea Zilei” – emisiunea BZI LIVE despre parteneriate solide ale României cu piețe comerciale emergente din Asia, Africa sau America de Sud

30 November 2022 at 15:00
image

Călin Georgescu a discutat în „Dezbaterea Zilei” de la BZI LIVE despre parteneriate comerciale și nu numai ale României cu Asia, Africa și respectiv America de Sud, investițiile strategice în țară și siguranță agricolă, a infrastructurii și economiei, dar și regândirea sistemului educațional și social din România.

„Noi, ca cei mai mari producători de grâu, importăm aluat congelat.

Nu se mai poate merge în felul ăsta. Noi practic îngropăm propria noastră istorie”, a declarat Călin Georgescu la BZI LIVE.

Călin Georgescu, în „Dezbaterea Zilei” de la BZI LIVE

Călin Georgescu, fiind invitat în cadrul ediției „Dezbaterea Zilei” de la BZI LIVE din 30 noiembrie, a elaborat subiectul privind rularea parteneriatelor economice strategice pe zona piețelor emergente din Asia, Africa și America de Sud. Invitatul a reiterat cum România a fost încă din timpuri străvechi o țară respectată, dar, datorită incompetenței clasei politice, am ajuns să nu mai avem nimic: nici resurse, nici demnitate, pentru că am amanetat tot!

„România a fost o ţară respectată, să ştiţi. Foarte respectată în Asia, Africa, China. Cine a ajutat China la un moment cheie pentru ei? România. Iar noi nu avem astăzi o relaţie cu China. Eşti tara de departe cea mai efervescentă în dezvoltare. E primul pas care trebuie făcut în relatiile cu China, trebuie să zbârnâie. China este cea care a câştigat de pe baza expertizei economice din România. De altfel, Turnul Eiffel, construit tot de România.

Orice carte acum, nu se mai face pe hârtie românească. Noi nu mai avem hârtie în România. Orice hârtie pentru carte, se importă. Şi noi deţineam supremaţia peste industria hârtiei.

Se dau soluţii complet anapoda, deşi soluţia este una singură!

Industria de legume şi fructe, industria zahărului, uleiului… cum să vorbim de import?! De ce ale noastre nu au fost bune?

Lucrurile au fost clar tratate cu un alt plan. Toată această manipulare care există în lume, au prins-o total descoperită de cei care au vândut-o. Prin această manipulare nu avem decât de lovituri de stat, lupte ascunse şi dialoguri şi confruntări ascunse, decât cele deschise în fața întregului popor şi de asta s-a ajuns aici. Datoria lumii întregi este de 2,4 cvadrilioane la nivel mondial. Orice aset care a fost cumpărat cu bani tipăriţi sucombează.

Iar noi nu mai producem nimic. Totul a crescut ca preţ cu 25%. Păi pentru ce să cresc eu 25% o ţară în care deţin o super industrializare energetică? Avem tot ce ne trebuie! Exemplele pot continua. ARO Câmpulung, Semănătoarea Braşov… S-au decimat peste aproximativ 2000 de obiective industriale, pentru ca România să depindă doar de o singură sursă.

Banca Centrală este cea care trebuie să menţină supremaţia naţională. Resuveranizarea monedei naţionale este prioritate de rang 0! România este ok, dar trebuie să îşi reconsidere statutul, că nu este un sclav, este o ţară demnă, nu un trib! Şi de aceea moneda naţională se joacă foarte puternic la acest capitol pentru că totul este legat de resurse.

De aceea, şi acest spus fals, prin toţi aceşti indivizi psihopaţi de la Davos, cu cine conduce sistemul bancar, este fals! Puterea o deţine cel care deţine resurse. Şi noi suntem o ţară care are resurse. Spre exemplu, Bulgaria nu are resurse, are doar spirit. Dacă noi am fi educaţi în diplomaţie, am fi o ţară foarte dezvoltată”, a spus Călin Georgescu.

Călin Georgescu: „Iaşul este statul capitalei europene prin şcolile şi instituțiile pe care le are! „

Invitatul ediției BZI LIVE, Călin Georgescu a pus accentul pe „poziţia diplomatică, atitudine şi educaţie” în ceea ce privește procesul de restatalizare şi resuveranizare a României.

„Eu vreau ca orice cetăţean român de pe această planetă, să se simtă în siguranţă oriunde s-ar afla în lume. Sunt cozi interminabile, nu s-a investit în consulate nimic. Sunt extrem de vechi şi într-o stare de degradare permanentă. România astăzi, din punct de vedere diplomatic, nu mai este prezentă nicăieri. Noi am avut oameni de o însemnătate uriaşă pe această planetă, şi unde suntem astăzi? De aceea vă spun că este momentul învingătorilor, nu a laşităţii! Este singura poziţie istorică pe care am avut-o în care putem să vorbim de rezoluţia unui nou stat. Fără formarea unui nou stat, nu poţi vorbi de nimic altceva.

România a pierdut enorm, pentru că a investit în aceşti oameni şi profitul este 0. Ei practic au făcut fală şi au fost cei mai buni diplomaţi pentru ce însemna mâna de lucru în Occident.

Cel puţin această industrie pe petrol şi gaze, a fost gigantică înainte de ’89! Este o diferență uriaşă între ce a fost şi ce este astăzi scoala românească Toate punctele de contact cu privire la economie pleacă de la învăţământ, de la şcoală.

‘Cine investeşte astăzi în educaţie, culege mâine din economie’, spunea Spiru Haret.

Dar noi nu mai avem educaţie. Sunt doar deţinători de hârtie, de diplomă. Nu mai este ce a fost. Toate se reduc acum la stat, la poziţia noastră diplomatică, atitudine şi educaţie. Restatalizare şi resuveranizare, acestea sunt două elemente importante. A fi suveran, a şti cine eşti, înainte de a spune un Guvern sau altul cine eşti.

De aceea cele mai multe munci din zilele noastre, sunt în zona virtuală, unde nu se produce nimic cu mâinile proprii. Şi aici s-a distrus motivaţia muncii. Nu mai avem meseriaşi, instalatori, brutari, un constructor, foarte greu găseşti… Uitaţi-vă cu cine lucrează acum cei din construcţii!

Şcoala astăzi nu va fi școală până nu se va debarasa de aceste constrângeri inutile. De adevăruri impuse. Nu se mai învesteşte în vocaţia şi idealul lui. Şi cine nu face asta, devine o ţară săracă. Tânărul trebuie să ştie că are un stat şi o ţară, şi dacă nu ştie asta, nu are pentru ce să lupte! Tânărul trebuie să creadă într-un ideal. Şi de aceea se uită cu jind şi se duce într-o altă ţară.

Cu ce drept, cu ce stupoare nu au nici o replică cei din aşa-zisa opoziţie? Nu îi uneşte decât o singur lucru, infracţiunea. Nu ai înţeles nimic. Pe înaintaşi i-a unit simbolul unităţii pentru ţară, pentru ăştia, e doar infracţionalitatea. Acum e plin de profesori şi doctori. Înainte aveam medici, acum avem doctori. Acesta este un masacru, vorbim astăzi de aceste lucruri şi să vă aduceţi aminte de Colectiv. Se ştiu lucrurile. S-a acoperit!”, a conchis Călin Georgescu.

Călin Georgescu a discutat de altfel în „Dezbaterea Zilei” de la BZI LIVE și despre reindustrializarea României.

articolul original.

Inflaţia în zona euro a scăzut în noiembrie pentru prima dată în ultimele 17 luni

30 November 2022 at 11:55
image

Rata anuală a inflaţiei în zona euro a înregistrat o scădere peste aşteptări în luna noiembrie, aceasta fiind şi prima scădere a inflaţiei înregistrată de zona euro după luna iunie 2021, dar cu toate acestea a continuat să rămână în zona de două cifre, transmite AFP.

Potrivit unei estimări preliminare publicate miercuri de Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro a scăzut până la 10% în luna noiembrie 2022, de la un nivel record de 10,6% înregistrat în luna octombrie.

Inflaţia în zona euro

Cifra anunţată de Eurostat este mai bună decât estimările analiştilor, care mizau pe o creştere a preţurilor de 10,4%. Scăderea inflaţiei în zona euro se explică mai ales prin faptul că preţurile la energie au înregistrat un avans de 34,9% în luna octombrie, semnificativ mai mic decât avansul de 41,5% înregistrat în luna octombrie. În schimb, inflaţia preţurilor la alimente au continuat să accelereze, de la 13,1% în octombrie, până la 13,6% în noiembrie.

De asemenea, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a continuat să crească până la 6,6%, la 6,4% în octombrie. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară. În rândul ţărilor din zona euro, cea mai ridicată inflaţie se înregistrează în ţările baltice, toate cu o creştere a preţurilor de peste 20%, în frunte fiind Letonia (21,7%), urmată de Estonia şi Lituania (ambele cu o inflaţie de 21,4%). La polul opus, cea mai mică creştere a preţurilor se înregistrează în Spania (6,6%) şi Franţa (7,3%).

Faptul că inflaţia a scăzut în luna noiembrie ar trebui să reducă presiunile la adresa Băncii Centrale Europene, care în acest an a fost nevoită să demareze cea mai rapidă majorare a dobânzilor de referinţă din istoria sa pentru a ţine sub control o inflaţie care este de cinci ori peste ţinta sa de 2%. Cu toate acestea, preşedintele BCE, Christine Lagarde, a spus luni că ar fi ‘surprinsă’ dacă vârful de inflaţie a fost atins în octombrie, sugerând că există riscul ca inflaţia să continue să crească în lunile următoare astfel că înăsprirea politicii monetare va continua.

‘Mi-ar plăcea să văd că inflaţia a culminat în octombrie dar cred că este mult prea multă incertitudine pentru a spune că aşa s-a întâmplat’, a declarat preşedintele BCE cu ocazia unei audieri în Parlamentul European.

articolul original.

Ultima zi a reuniunii strategice de la București. Jens Stoltenberg, şeful NATO, anunţă deciziile finale – LIVE VIDEO

30 November 2022 at 11:39
image

La finalul Ministerialei de la Bucureşti, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, anuntă deciziile finale, în cadrul unei conferinţe de presă.

În perioada 29-30 noiembrie 2022, la București, Ministerul Afacerilor Externe a organizat reuniunea miniştrilor afacerilor externe NATO. Potrivit MAE, evenimentul a avut loc la Palatul Parlamentului a fost găzduit de ministrul Bogdan Aurescu împreună cu Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg.

Miniştrii de Externe din statele NATO au stabilit să menţină susţinerea militară pentru Ucraina, inclusiv prin furnizarea de sisteme antiaeriene, şi să intensifice asistenţa destinată populaţiei în contextul iernii, anunţă secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, relatează Mediafax.

Miniştrii de Externe din statele NATO au discutat despre „cele mai urgente nevoi ale Ucrainei” şi despre „susţinerea pe termen lung”, a afirmat Jens Stoltenberg, potrivit agenţiei MEDIAFAX, în conferinţa de presă organizată la finalul reuniunii miniştrilor de Externe din ţările NATO, desfăşurată la Bucureşti.

El a mai afirmat că aderarea Finlandei şi Suediei la NATO este aproape finalizată. „Este momentul să le primim ca membri deplini ai Alianţei”, a declarat Stoltenberg.

În privinţa Chinei, Stoltenberg a spus că NATO nu vede Beijingul ca un adversar şi va discuta cu acesta atunci când este în interesul Alianţei, dar a atras atenţia că trebuie redusă dependenţa de China şi diminuate vulnerabilităţile.

Totodată. șeful NATO a vorbit și despre creșterea sprijinului pentru Bosnia-Herţegovina, Georgia şi Republica Moldova.

„NATO şi aliaţii NATO oferă de mulţi ani sprijin pentru cei trei parteneri, inclusiv prin dezvoltarea de capacităţi, reforme şi instruire pentru întărirea instituţiilor lor de apărare şi de securitate”, a spus Stoltenberg în deschiderea ultimei sesiuni de discuţii din cadrul celei de-a doua zi a reuniunii miniştrilor de externe din Alianţă, la care au fost invitate să participe şi Bosnia-Herţegovina, Georgia şi Republica Moldova.

Potrivit acestuia, întâlnirea de la Bucureşti arată „cooperarea puternică şi tot mai mare dintre NATO şi cele trei ţări în aceste vremuri provocatoare”.

articolul original.

Kathleen Kavalec, nominalizată la funcţia de ambasador al Statelor Unite ale Americii în România: „România este un model pentru alți membri NATO”

30 November 2022 at 10:30
image

Marţi, 29 noiembrie 2022, în timpul audierii în Comitetul pentru Relaţii Externe al Senatului american, Kathleen Kavalec, nominalizată la funcţia de ambasador al Statelor Unite ale Americii în România a menţionat că România este un model pentru alţi membri NATO.

Kathleen Kavalec a supervizat importante programe de asistenţă externă ale SUA, în calitate de coordonator adjunct pentru asistenţă în cadrul Biroului european şi de director pentru prevenirea conflictelor în cadrul Biroului coordonatorului pentru reconstrucţie şi stabilizare.

Kathleen Kavalec, nominalizată la funcţia de ambasador al Statelor Unite ale Americii în România

Kathleen Kavalec, care s-a declarat onorată să apară în faţa comitetului „în calitate de candidat al preşedintelui Biden pentru funcţia de ambasador al SUA în România”,a subliniat că România este un contribuitor la misiunile NATO din întreaga lume.

„Azi, România este un model pentru alţi membri NATO. Ea a bugetat 2% din PIB pentru apărare – şi, cel mai recent, s-a angajat să-şi ridice bugetul pentru apărare la 2,5% la sută, în mare parte alocat pentru achiziţionarea de echipamente din SUA în efortul ei robust de modernizare. Ea găzduieşte forţe multinaţionale NATO şi este un contribuitor de lungă durată la misiunile şi operaţiunile NATO din întreaga lume”, a subliniat dna Kavalec, declarându-se „onorată să apară în faţa” comitetului „în calitate de candidat al preşedintelui Biden pentru funcţia de ambasador al SUA în România”.

Anterior, diplomata americană a activat ca ofiţer pentru afaceri culturala la Ambasada din București.

„În acest rol, am călătorit în toată ţara pentru a ne îndeplini programele pentru diplomaţia publică şi extinde reţeaua noastră de +American Corners+ – centre de resurse unde românii pot afla mai multe despre cultura, istoria şi guvernul american”, a adăugat Kathleen Kavalec.

Aceasta a vorbit şi despre priorităţile politice, printre care se include asigurarea siguranţei şi securităţii cetăţenilor americani care trăiesc, lucrează şi călătoresc în România.

„În al doilea rând, dacă voi fi confirmată, voi promova cooperarea noastră cu România în chestiuni vitale de securitate”, a mai precizat Kathleen Kavalec.

Kathleen Kavalec a subliniat că România a făcut progrese în contruirea unei democraţii şi economii de piaţă.

Angajându-se „să lucreze la aprofundarea şi extinderea cooperării noastre economice cu România”, Kathleen Kavalec a declarat că „va încuraja eforturile României de a promova un climat de afaceri care să faciliteze investiţiile din SUA” şi că „va susţine eforturile României de a lupta împotriva corupţiei şi a consolida instituţiile democratice, inclusiv în sprijinirea unei mass-media libere şi independente”.

Antony Blinken, în vizită la Bucureşti

Diplomata americană a mai menţionat că vizita secretarului de stat american Antony Blinken la București este un punct care subliniază parteneriatul de lunge durata dintre SUA şi România.

Secretarul de stat american Antony Blinken a ajuns în noaptea de luni spre marţi la Bucureşti, unde va participa la Reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe din statele membre NATO, anunţă Ambasada SUA

Antony Blinken ajunge în România în contextul Reuniunii Miniștrilor de Externe ai statelor membre NATO, la care ia parte și șeful Alianței – Jens Stoltenberg. Până miercuri, în Capitală se află peste o sută de lideri politici militari din NATO, Ucraina, Republica Moldova, Georgia și din Uniunea Europeană
Conform Ambasadei SUA, secretarul de stat Antony Blinken va avea o întrevedere şi cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care se află la Bucureşti pentru Reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe.

Așadar, reiterăm faptul că potrivit lui Kathleen Kavalec, nominalizată la funcţia de ambasador al Statelor Unite ale Americii în România, tara noastră este un model pentru alți membri NATO.

articolul original.

Protestatarii Covid din China au intrat în conflict cu polițiștii din Guangzhou – VIDEO

30 November 2022 at 10:23
image

Marți seară, 29 noiembrie, protestatarii Covid din Guangzhou, centrul de producție al Chinei, au intrat în conflict cu polițiștii, după cum arată înregistrările video ce au apărut pe rețelele de socializare. Se pare că frustrarea față de regulile stricte privind Covid-19 a ajuns la punctul culminant, după cei trei ani de pandemie.

Conform surselor Reuters, ciocnirile din orașul din sudul țării au marcat o escaladare a protestelor din weekend care au avut loc în centrul comercial Shanghai, capitala Beijing și alte orașe, acesta fiind cel mai mare val de nesupunere civilă din China de când președintele Xi Jinping a preluat puterea în urmă cu un deceniu.

Resentimentul populației crește pe măsură ce economia chineză, afectată de virusul Covid, se poticnește după zeci de ani de creștere vertiginoasă, care a stat la baza unui contract social nescris între Partidul Comunist aflat la putere și o populație ale cărei libertăți au fost drastic reduse sub conducerea lui Xi.

Într-un videoclip postat pe rețelele de socializare, zeci de polițiști antirevoltă în echipament pandemic complet alb avansează în formație peste ceea ce păreau a fi bariere de izolare dărâmate, în timp ce obiecte zboară spre ei. De asemenea,Poliția a fost văzută mai târziu escortând persoane încătușate către un loc necunoscut.

Situația protestatarilor Covid din China escaladează de la o zi la alta

Un alt clip video a arătat protestatari Covid aruncând cu obiecte în poliția din China, în timp ce un al treilea a arătat o butelie de gaz lacrimogen aterizând în mijlocul unei mici mulțimi pe o stradă îngustă, oamenii fugind apoi pentru a scăpa de gaze.

Reuters a verificat că videoclipurile au fost filmate în districtul Haizhu din Guangzhou, scena principală a tulburărilor legate de Covid în urmă cu două săptămâni, dar nu a putut stabili când au fost realizate clipurile sau desfășurarea exactă a evenimentelor și ce a declanșat ciocnirile.

Postările apărute pe rețelele de socializare au declarat că ciocnirile au avut loc marți seara, 29 noiembrie, și au fost cauzate de o dispută privind restricțiile.

Cu toate acestea, Guvernul din Guangzhou, un oraș grav afectat de ultimul val de infecții, nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii.

China Dissent Monitor, gestionat de Freedom House, organizație finanțată de guvernul american, a estimat că cel puțin 27 de demonstrații au avut loc în China de sâmbătă până luni, 28 noiembrie. De altfel, grupul ASPI din Australia a estimat 43 de proteste în 22 de orașe.

În Zhengzhou, unde se află o mare fabrică Foxconn care produce iPhone și care a fost scena unor proteste ale muncitorilor din cauza COVID, oficialii au anunțat reluarea „ordonată” a activităților comerciale, inclusiv a supermarketurilor, a sălilor de sport și a restaurantelor.

Cu toate acestea, ei au publicat, de asemenea, o listă lungă de clădiri care vor rămâne în izolare.

Cu câteva ore înainte de aceste anunțuri, oficialii naționali din domeniul sănătății au declarat marți că China va răspunde „preocupărilor urgente” exprimate de public și că regulile Covid ar trebui să fie puse în aplicare mai flexibil, în funcție de condițiile din fiecare regiune.

Dar, în timp ce relaxarea unor măsuri, care vine în contextul în care China înregistrează zilnic un număr record de cazuri de COVID, pare a fi o încercare de a liniști publicul, autoritățile au început, de asemenea, să îi caute pe cei care au participat la protestele recente.

Până în acest moment, și Statele Unite ale Americii au venit cu o reacţie la protestele din China, care au izbucnit după un incendiu care a avut loc pe 24 noiembrie 2022 într-un bloc de apartamente din Urumqi.

Virusul Covid s-a răspândit în ciuda restricțiilor impuse

În cadrul unei declarații care nu a făcut nici o referire la proteste, organul de vârf al Partidului Comunist responsabil cu agențiile de aplicare a legii a declarat marți seara târziu, 29 noiembrie, că China va reprima cu hotărâre „activitățile de infiltrare și sabotaj ale forțelor ostile”. Totodată Comisia Centrală pentru Afaceri Politice și Juridice a declarat, de asemenea, că „actele ilegale și criminale care perturbă ordinea socială” nu vor fi tolerate.

Ministerul de Externe a precizat de altfel că drepturile și libertățile trebuie să fie exercitate în limitele legii.

Virusul Covid s-a răspândit în ciuda faptului că China s-a izolat în mare măsură de lume și a cerut sacrificii semnificative de la sute de milioane de oameni pentru a se conforma testelor și izolării prelungite.

Restricțiile impuse de autoritățile chineze au afectat economia, perturbând lanțurile de aprovizionare globale și agitând piețele financiare.

Datele furnizate miercuri, 30 noiembrie, au arătat că activitatea din industria prelucrătoare și servicii din China a înregistrat în noiembrie cele mai scăzute valori de la blocarea de două luni a Shanghaiului, care a început în aprilie. În acest context, și șefa Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a semnalat o posibilă scădere a previziunilor de creștere economică a Chinei.

Așadar, amintim că situația a escaladat și protestatarii Covid din China au intrat în conflict cu polițiștii din Guangzhou.

Migrant workers in urban villages are forced to move out of Guangzhou https://t.co/Mcx7QpFaJq

— Colleen Chiu-Shee (@Colleen67882849) November 30, 2022

Riots reported in city of Guangzhou, China against Xi’s Covid Dicktat of forced Isolation.

Video: Few hours ago.

Dr Gaurav Pradhan pic.twitter.com/1sL1iIjr20

— अरविन्द रामकुमार बंसल (@arvindrbansal) November 30, 2022

articolul original.

Un cutremur a avut loc pe insula grecească Evia. Seismul a avut magnitudinea 5 pe scara Richter

30 November 2022 at 09:17
image

Potrivit Observatorului geodinamic din Atena, un cutremur cu magnitudinea 5 a avut loc marţi seară, 29 noiembrie 2022, pe insula grecească Evia. Săptămâna trecută a avut loc un seism subacvatic în largul insulei grecești Kasos din Marea Egee.

Potrivit aceleas surse, seismul s-a produs la o adâncime de 9 kilometri şi a avut loc la ora 20.06. GMT. Cutremurul s-a produs la 56 de kilometri nord-est de Atena.

Un cutremur a avut loc pe insula grecească Evia

Cutremurul de pe insula greşească Evia a fost resimţit şi în Attica, zona metropolitană a Atenei. Potrivit presei locale, deocamdată nu au fost raportate nici pagube materiale, nici răniţi.

Într-o singură zi s-au produs patru seisme. Cutremurul produs marţi seară este al patrulea cel mai puternic. Primul cutremur de 4,8 a fost înregistrat la 04.32 GMT, urmat de alte două de 4,1 şi, respectiv, 4,2 aproape o oră mai târziu (05.23 şi 05.24 GMT), scrie Agerpres.

Un cutremur de 6,3 pe scara Richter, pe insula Creta a provocat pagube materiale, dar fără victime, în 2021. În 2020, un cutremur cu magnitudinea 7 în Marea Egee a provocat doi morţi pe insula greseasc Samos şi peste 100 în oraşul de coastă din apropiere.

Un cutremur cu magnitudinea 5,5 pe scara Richter a avut loc în Marea Egee

Vă aducem aminte că, potrivit Institutului de Geodinamică al Observatorului Naţional din Atena, în noaptea de duminică spre luni, 20-21 noiembrie 2022, un seism subacvatic cu magnitudinea 5,5 a fost înregistrat în largul insulei greceşti Kasos din Marea Egee.

Cutremurul, al cărui epicentru a fost situat la o distanţă de 63 de kilometri de Kasos şi la 343 de kilometri sud-est de Atena, la o adâncime de 47 de kilometri, s-a produs la ora locală 01:25 (23:25 GMT, duminică).

Insulă grecească Samos a mai fost lovită de două cutremure de pământ care s-au produs într-un interval de doar 15 minute. Ambele seisme au fost localizate la aproximativ 10 kilometri de extremitatea sudică a acestei insule din Marea Egee, la o adâncime de 13 kilometri.Potrivit Institutului de Geodinamică din Atena, primul seism a avut magnitudinea 4,8, iar cel de-al doilea a avut magnitudinea 5,2.

În 2015, Japonia a fost lovită de un cutremur puternic, cu magnitudinea de 6.9 grade pe scara Richter, urmat de valuri tsunami, de 10 centimetri, observate în regiunile de coastă ale prefecturii Iwate în jurul orei 8:50. Seismul s-a produs la 8:06, epicentrul fiind localizat în largul prefecturii, la o adâncime de zece kilometri. Cutremurul a determinat agenţia să emită o alertă de tsunami.

La începutul lunii noiembrie 2022, un cutremur puternic a avut loc şi în România. Potrivit site-urilor de specialitate, seismul a avut o magnitudine estimată la 5,5 grade pe scara Richter și s-a produs în zona Vrancea .Acesta este cel mai puternic seism din ultimii doi ani şi jumătate. În urma cutremurului care a avut loc dimineaţă, în zona seismică Vrancea, nu au fost primite apeluri prin intermediul 112. După înregistrarea cutremurului, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică Pământului va face şi o revizuire manuală, care va arăta exact magnitudinea şi adâncimea la care s-a produs seismul.

Grecia este, în mod regulat, afectată de cutremure, întrucât este situată pe mai multe linii de falii geologice. Așadar, un cutremur a avut loc pe insula grecească Evia. Seismul a avut magnitudinea 5 pe scara Richter.

articolul original.

Mirel Palada, sociolog: „Curentezi, nu curentezi, vremea realității nu trece, ci-ți vine direct în freză”

30 November 2022 at 06:00
image

Acum vreo 10 ani, înainte de incidentul cu Goțiu, am predat mai mulți ani un curs de sociologie politică la masterul de Comunicare SNSPA, drept cadru didactic asociat.
Printre multele teme de discuție pe care le ofeream studenților, în încercarea de a ieși din închistarea didactică specifică situației ex cathedra, era și una ce ținea de curentul electric.

Fiecare generație de studenți era pusă în fața unei întrebări simple: ce credeți că se va întîmpla dacă pică curentul electric în București pe o perioadă mai lungă de timp?

Vă rog descrieți în scris, cu cuvintele voastre proprii și personale, consecințele acestei disfuncționalități. Ce se va întîmpla în prima lună după eveniment? Gîndiți cu creierul vostru din dotare și dați-mi scenarii. În scris, să pot evalua cum trebuie strădania eforturilor voastre intelectuale. Eseu, cum îi zicea pe vremea lui Burebista.

Nu vreți să știți ce-a ieșit. Mă trec fiori de amuzament amar și acum, la zece ani după aceea.

Dragii de studenți, niște pufoși telectuali, generații crescute în prosperitate din copilăria timpurie și, drept urmare, socializați întru modernitate și atinși inevitabil de tentația ideilor post-materialiste (vezi teoria lui Inglehart), dădeau răspunsuri care de care mai naive. Fiind obișnuiți cu toată funcționalitatea texturii urbane precum peștele în apă, nici nu puteau concepe care sînt cele mai grave consecințe ale dispariției unui serviciu public esențial.

Dincolo de capacitatea discutabilă de articulare a unor idei, de neputința de aplicare a unui cadru teoretic asupra unei posibile situații reale, lucruri despre care ar trebui să vă povestesc poate altă dată, să mai aveți parte de încă un indiciu privind deosebita calitate a învățămîntului nostru superior, ce m-a frapat îndeosebi a fost un detaliu aparent minor.

Minor, dar cît de semnificativ.

Practic mare cît bomboana aia lucioasă de pe colivă, aia rotundă din mjloc, pe care o înfigea bunică-mea cu gesturi respectuoase drept moț simbolic, cînd gătea coliva s-o ducă la biserică, s-o sfințească popa la la slujba de pomenirea morților.

Ei bine, dragii mei cititori primitivi și medievali, bomboana de pe colivă a fost că, în mod constant, generație după generație de masteranzi, destul de multe dintre răspunsuri puneau accentul pe neplăcerea de a nu mai avea rețele de socializare. N-o să mai avem Facebook. Ah, ce dureros. Să vă povestim, dom’ profesor, ce-o să pățim noi dacă n-o să mai avem Facebook.

Waw. Pe bune? În rest? Alte chestii? Doar atît vă duce creierul ăla al vostru de masterand?

Nope. Nyet. Nada. Mintea lor nu putea să conceapă care pot fi consecințele dezastruoase ale pierderii acestui privilegiu de care avem parte cu toții, secundă de secundă, precum are peștele parte de apă.

Iacătă că acest exercițiu creativ pe care-l prăvăleam asupra minților naive ale masteranzilor de la SNSPA a ajuns, din păcate, realitate.

Zilele astea, Kievul, o capitală mai mare decît Bucureștiul, are parte de acest scenariu apocaliptic. 40% din distribuția energetică a întregii țări a fost distrusă în ultimele săptămîni de atacurile rusești cu rachete.

Drept urmare, Kievul e scufundat în beznă.

Deja se fac pregătiri de evacuare a populației, de mutare speră ei temporară în zonele vestice ale Ucrainei, mai puțin afectate de distrugerile aduse infrastructurii energetice. Țara devine, încetul cu încetul, o colecție de insule care produc energie, dar nu o mai pot transporta decît în proximitate. Rețeaua de distribuție a fost făcută varză. Rușii nu distrug (deocamdată?) barajele de la hidrocentrale, doar stațiile de transformatoare de unde pleacă curentul în restul țării. Și niște stîlpi de înaltă tensiune, să fie rău, să nu fie bine.

Cînd va fi reparată această rețea de distribuție? Nu se știe. Cu siguranță nu suficient de repede încît iarna să-i prindă cu curent în case. Distrugerile sînt atît de mari, iar reparațiile atît de complicate. Necesită timp, personal, migăleală. Nu mai vorbim de tehnica insuficientă. Oricît de mulți tehnicieni ai avea, să dea la șaibă să repare, dacă nu ai suficiente transformatoare să le pui la loc, degeaba.

Iar transformatoarele nu cresc așa, pur și simplu pe cîmp, precum coada-șoricelului. Nici nu așteaptă prea multe în stoc, în depozite. Cîte transformatoare poți să construiești din timp, în caz de ceva? Iaca acolo, niște cîteva. Niște zeci. Poate niște sute.

Dacă însă îți sînt distruse dintr-o dată mai multe decît ai pe stoc, te confrunți cu o problemă logistică elementară. Un transformator nu e chiar o cutie de conserve. Necesită resurse, personal și, mai ales, capacitate suficientă de producție. Degeaba aduci oameni să le facă, dacă n-ai destule linii de producție.

Evident că o parte din distrugeri vor fi compensate de ajutorul occidental. Vor primi transformatoare deja existente pe stoc în țările dezvoltate. Dar sînt ele oare compatibile cu detaliile tehnice ale sistemului energetic ucrainean? Ai suficienți ingineri care să gîndească efortul de compatibilizare, apoi să le și probeze, în condiții reale? Să nu care cumva să ia foc. Căci transformatoarele au prostul obicei să ia foc dacă sînt supuse deranjului, de la cît ulei au în ele și de la cîtă energie trece prin ele. Multă energie.

Pe urmă, distracția continuă. Ai suficienți oameni pricepuți care să se ducă repede pe cîmp, acolo unde a picat recent bomba, să instaleze trafurile de înaltă tensiune, ditamai animalele grele și complicate. Iar apoi să urce pe stîlp, să pună și firele la loc, că și alea au fost afectate de bombardamente? Și dacă nu e stîlp, cum procedezi? Ce te faci cu stîlpii prăbușiți? Ai rezervă? Dacă sînt în locuri greu accesibile?

Cum produci toate astea? Cum montezi toate astea? Mai ales, cît de repede? Poți cîștiga cursa cu Generalul Iarnă? Timpul nu stă pe loc. Winter is coming. Pentru unele zone din Ucraina, it’s already here.

Să zicem că rușii, în marea lor mărinimie primitivă, n-au distrus unitățile de producție. Doar decît legătura dintre ele. Degeaba ai însă electricitate, dacă n-o poți transporta. Și Generalul Iarnă…

Iată niște probleme reale, legate de realitatea necruțătoare, realitate ce nu ține cont de naivitățile acestei generații crescută în prosperitate, la timp de pace.

Europa, de șaptezeci de ani încoace, cu excepția unor excepții triste (războiul din fosta Iugoslavie), a avut parte de o lungă perioadă de dezvoltare, de progres, de bunăstare.

Dincolo de cîrcoteala noastră că nu sîntem ca Elveția, de inevitabila miorlăială est-europeană “ca la noi, la nimenea”, de fapt toată această zonă, din cel mai îndepărtat colț al Portugaliei pînă în ultimul brad care crește în Urali, a beneficiat de o acumulare de resurse, de infrastructură, și pe cale de consecință de bunăstare cum istoria n-a cunoscut pînă acum.

Generații întregi, deja vreo trei sau patru, s-au învățat cu aceste beneficii sociale fix la fel precum peștele se învață din icră cu apa. Nu le mai băgăm în seamă. În cel mai bun caz le ignorăm. În cel mai rău caz le desconsiderăm, ca fiind “niște cotoroage”. O grămadă de fier viechi, vorba lu’ dom’ Petre Roman, slăvit fie-i numele de coadă de topor care a pus umărul și el la distrugerea la timp de pace a țării noastre, cu treizeci de ani înainte de distrugerea Ucrainei la timp de război.

Ei bine, pe baza acestor cotoroage, a acestor grămezi de fier vechi avem noi parte de o viață cît de cît decentă, cît de cît modernă. Chiar dacă trăim în mediocrul nostru București, jegos și aglomerat și blocat de trafic. Chiar dacă trăim în ceva mai puțin mediocrul Kiev. Mediocru, dar cu siguranță mai aerisit și mai curat. Cel puțin pînă să înceapă războiul.

Dintr-o dată, realitatea necruțătoare, momentul adevărului numit război, vine să ne dea o smetie peste ochi și să ne facă să regîndim ordinea priorităților în viață. Nu Facebook-ul e cel mai important lucru pe lumea asta, dragii mei tineri tefeliști și cu gleznuțele la vedere. Nu produsele simbolice care vă fac pe voi să Netflix and chill au preponderență în rînduiala realității.

Țesătura socială a bunăstării și a mofturilor post-materialiste se bazează pe o complexitate compusă din fier, beton, electroni și multă multă inginereală. Dispare inginereala? Dispar și fantasmele, iar mofturile sînt reconsiderate.

Cînd nu ai curent electric, tot ce e în jurul tău se prăbușește.

De la cele mai elementare gesturi, să deschizi ușa la frigider sau să dai drumul la robinetul de apă din bucătărie. Pînă la alimentatul la pompă cu benzină, căci ce să vezi, și nasoalele alea de pompe de la benzinăriile cele primitive tot pe bază de curent electric funcționează.

Pînă la chestii de viață și de moarte: lumina și funcționarea instrumentelor în sala de operație, menținerea pacienților în viață în secțiile de reanimare, stingerea incendiilor, aprovizionarea cu alimente, dar mai ales cu apă.

Tot. Voi puteți înțelege asta, tefeleii mei dragi și naivi și îndrăgostiți de trotinetă?

Tot tot tot.

Pentru generația post-materialistă a acestui veac tembel, învățată încă din maternitate cu confortul vieții urbane moderne, sper ca această lecție să-i scuture un pic. Să înțeleagă că suprastructura simbolică și ideologică pe care ei o consideră esențială în viața lor nu poate exista fără infrastructură.

Atît fără infrastructura fizică, asta de e distrusă acum de rachetele sovieticilor. Dar și fără infrastructura economică, fără modurile de producție și fără sistemul de deținere a proprietății, ca să fim riguroși în termenii marxiști folosiți și să nu ne închipuim că “infrastructură” înseamnă doar fire și țevi și asfalt.

Hai, dragii mei! Suflecați-vă și mînecile, și manșetele pantalonilor, la gleznuțele alea ale voastre care împodobesc trotinetele. Dați-vă cu apă rece pe ochi, de-aia de la robinetul cel primitiv și comunist, pe care îl aveți la nas și pe care-l disprețuiți, preferînd să beți apă la PET, să îngrășați conturile multinaționalelor.

Și treziți-vă, pentru numele lui Dumnezeu!

Faceți un efort matur, să scăpați de păsărelele care vă populează creierele tinere, naive și puternic îmbibate de sorosism. Și încercați să înțelegeți realitatea. E mult mai complexă, dar și mai prozaică, decît vă belengărește mintea aia a voastră populată de figuri post-materialiste. E mai plină de fier beton, de transformatoare, de motoare și de tancuri decît vă spală creierele superiorii voștri ideologici de pe Facebook.

Ghinion.

articolul original.

Jurnalistul Ion Cristoiu: „Kievul lui Bulgakov – asediat de viscolul Istoriei”

30 November 2022 at 05:44
image

Umflate cu pompa. Pe 13 februarie 1893, moare Maria Rosetti, soţia lui C.A. Rosetti, unul dintre cei mai cunoscuţi lideri liberali.
Oficiosul PNL, Evenimentul, de la Iaşi, tipăreşte în pagina a doua a numărului din 16 februarie 1893 (ziarele se antedatau) acest ferpar, ilustrînd categoric stilul presei din vremea lui Caragiale:

„Maria C.A. Rosetti, ilustra Soţie a nemuritorului democrat C.A. Rosetti a încetat ieri din viaţă. «Evenimentul» prezintă venerabilei familii expresiunea sincerelor sale regrete”.

Sare în ochi preferinţa gazetei de tip Trompetă pentru adjectivele umflate cu pompa cînd vine vorba de un tovarăş de luptă: „ilustr㔄nemuritorului”„venerabilei”.
C.A. Rosetti murise la 8 aprilie 1885.
Cu aproape opt ani în urmă.
N-avea cum, oricît s-ar fi străduit, Evenimentul, să fie „nemuritor”.

*

Niciodată să nu daţi jos abajurul de pe lampă! Abajurul e motivul folosit cu geniu de Mihail Bulgacov pentru a creiona viforniţa din Rusia Revoluţiei şi a Războiului Civil.
Capodopera sa, Garda albă, debutează în iarna anului 1918, în Kievul (Oraşul, în roman) asediat de Iarnă şi de Istorie.

Asupra căminului cald, ocrotitor, al Turbinilor se năpustesc omăturile şi frigul dar şi Petliura, bolşevicii.
Imaginea căminului pierdut în imensitatea nopţii viscolite de Iarnă şi de Istorie îşi are întruchiparea în abajur.
Scriitorul însuşi, făcîndu-şi apariţia în lumea romanului ca în pragul unei uşi, înalţă un elogiu ardent abajurului:

„Pe urmă… pe urmă odaia păru oribilă, ca orice odaie în care domneşte haosul pregătirilor de plecare şi care arată şi mai de nesuferit cînd abajurul e dat jos de pe lampă. Niciodată, niciodată să nu daţi jos abajurul de pe lampă! Abajurul e un obiect sacru. Niciodată să nu fugiţi de pericol, precum şobolanii, în necunoscut. Rămîneţi lîngă abajurul vostru, să vă cuprindă somnul ori să răsfoiţi o carte – în jur n-are decît să urle furtuna – şi aşteptaţi să vină şi la voi cineva”.

De ce abajurul?
Răspunsul nu e prea greu de aflat.
Pentru că abajurul face lumina lămpii sau a becului dulce, domoală, familiară!

*

Un tablou de neuitat pentru cei care urăsc războiul. Înainte de a mă apuca de un alt serial, poate de unul turcesc, văd filmul The King (2019, regia David Michod), adaptare de ultimă oră a piesei lui Shakespeare, Henric al V-lea. Și această producție ca și multe altele e o meditație asupra Puterii, mai precis asupra singurătății Puterii. Tînărul destrăbălat, ajuns Rege al Angliei, trebuie să facă față comploturilor puse la cale de cei din jur, dintre apropiați sau neamuri. Filmul îmi rămîne în memorie prin secvențele bătăliei în noroi de la Azincourt din 25 octombrie 1415. Englezii folosesc ținuta ușoară. Aceasta le dă posibilitatea de a se mișca incredibil de ușor prin noroaiele provocate de ploaia de peste noapte (profețită de John Falstaff după buletinul meteo care e genunchiul său). Francezii, în armuri grele, țepene, ca niște tancuri pe două picioare, manevrează greoi, se împotmolesc în noroaie. Henric al V-lea în persoană participă la bătălie. Regizorul insistă sălbatic pe oamenii care se tăvălesc prin mîzgă, își taie beregățile reciproc, fac box cu mănuși de tablă. Un tablou puternic, de neuitat, pentru cei care și așa urăsc războiul.

*

De ce sînt artificiale prozele cu lupta de clasă la noi. Logica elementară a vieţii ne spune că în anii stalinismului românesc exista şi se manifesta din plin duşmanul de clasă. Noul regim lovise în interesele cruciale ale unor întregi clase şi categorii. Era de aşteptat ca mulţi dintre cei afectaţi să reacţioneze individual sau în grup. Cazuri oglindite în Lazăr de la Rusca sau în Duşmănie de Petru Dumitriu mărturisesc existenţa unor luptători ascunşi prin păduri. Războiul rece făcea – potrivit documentelor de arhivă – să apară în România, ca şi în tot Estul, acţiuni ale serviciilor secrete occidentale, americane, mai ales.

De ce lasă impresia de neverosimil împins pînă la comic involuntar literatura noastră dedicată luptei de clasă?
Din aceleaşi motive pentru care şi alte realităţi – credinţe revoluţionare – produc mediocrităţi penibile şi nu capodopere.
Astfel:

  • a) Acţiunile duşmanului de clasă nu sînt urmare a unei asumări sincere de către autor. Prezenţa lor într-un text literar e impusă din exterior:
    Adaptarea rapidă a scriitorului la normele de moment pentru a se vedea publicat, îndeplinirea unor sugestii sau chiar comenzi ale editorului sau redactorului şef.
  • b) Norma realismului socialist se referă nu doar la obligativitatea acţiunii duşmănoase ci şi – dacă nu chiar mai ales – la necesara micime a acestei acţiuni prin raportare la mersul Istoriei, precum şi la obligativitatea ca acţiunea să fie depistată cu precădere de comunişti, nici măcar de organele de stat.
  • c) Literatura sovietică dedicată acestei teme a dat capodopere, pentru că acolo fusese vorba de un Război civil. În plus, în literatura română a realismului socialist, critica administrativă exclude tragicul. Nu întîlnim un singur text (excepţie făcînd poate Duşmănie) care nu se încheie cu depistarea şi condamnarea duşmanului de clasă, sub semnul unui optimism artificial.
articolul original.

A doua zi a Ministerialei de la București. O nouă reuniune a miniștrilor Afacerilor Externe din NATO

30 November 2022 at 05:32
image

Reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe din ţările membre NATO continuă miercuri, la Bucureşti.

În cea de a doua zi a reuniunii, se va desfăşura o nouă sesiune a Consiliului Nord-Atlantic cu Finlanda şi Suedia, ţări invitate să adere la organizaţie, după care va avea loc o sesiune în care se vor alătura discuţiilor şi şefii diplomaţiilor din Republica Moldova, Georgia şi Bosnia şi Herţegovina, ţări partenere ale Alianţei Nord-Atlantice.

Ministeriala de la București

La finalul Ministerialei de la Bucureşti, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice va susţine o conferinţă de presă.

În Declaraţia comună a miniştrilor de Externe din ţările membre NATO, semnată la Bucureşti, şefii diplomaţiilor din Alianţă subliniază că Rusia este exclusiv responsabilă pentru războiul din Ucraina. Ei arată că agresiunea rusă „a afectat aprovizionarea cu alimente din lumea întreagă şi a pus în pericol ţările şi popoarele cele mai vulnerabile”. De asemenea, miniştrii de Externe vorbesc despre atitudinea „crudă” a Rusiei în Ucraina, cu deportări forţate, tortură şi „comportament barbar” faţă de femei şi copii.

Miniştrii Afacerilor Externe au salutat, în Declaraţia comună, prezenţa şefului diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, la Bucureşti, în prima zi a Ministerialei NATO, se angajează să nu recunoască aşa-zisele teritorii anexate de către Federaţia Rusă şi să continue să sprijine Ucraina.

De asemenea, miniştrii de Externe din ţările NATO, reuniţi la Bucureşti, reafirmă angajamentele luate la Summitul NATO care a avut loc în urmă cu 14 ani, tot în capitala României, inclusiv „politica uşilor deschise”.

„NATO nu este parte din conflict, dar ne asumăm că vom susţine Ucraina cât timp va fi necesar”, a declarat marţi, la Bucureşti, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, în debutul reuniunii miniştrilor Afacerilor Externe din statele membre NATO. „Susţinerea noastră pentru Ucraina trebuie să continue. Armata rusă încă are capacităţi uriaşe şi foarte multe trupe. Strategia lor este să lase Ucraina pe întuneric şi în frig în iarna aceasta. Noi trebuie să ne păstrăm cursul şi să susţinem Ucraina în lupta de a rămâne o ţară suverană. NATO nu este parte din conflict, dar ne asumăm că vom susţine Ucraina cât timp va fi necesar. Vom continua să facem tot ce ţine noi pentru a apăra fiecare centimetru de teritoriu aliat”, a subliniat Jens Stoltenberg.

articolul original.

Decrete semnate de Klaus Iohannis. Președintele României a făcut avansări în grad

29 November 2022 at 21:20

Klaus Iohannis a semnat două decrete. Primul decret privește înaintarea în gradul de general cu patru stele a unui general-locotenent cu trei stele din Ministerul Afacerilor Interne.

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) și ale art. 100 din Constituția României, republicată, ale Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, cu modificările ulterioare, având în vedere propunerea ministrului afacerilor interne și Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării nr. 196/2022, Președintele României decretează: Articol unic. — Domnul general-locotenent cu trei stele Iamandi Jenică Dan-Paul se înaintează în gradul de general cu patru stele.

Al doilea decret privește  înaintarea în gradul de general-maior cu două stele a unui general de brigadă cu o stea din Ministerul Afacerilor Interne.
În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) și ale art. 100 din Constituția României, republicată, ale Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, cu modificările ulterioare, având în vedere propunerea ministrului afacerilor interne și Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării nr. 196/2022, Președintele României decretează: Articol unic. — Domnul general de brigadă cu o stea Duduc Mihai Benone-Gabriel se înaintează în gradul de general-maior cu două stele.

articolul original.
Before yesterdayBZI

Miniştrii de Externe NATO, declaraţie adoptată la Bucureşti

29 November 2022 at 17:23
image

Miniştrii de Externe ai NATO au adoptat o declaraţie în cinci puncte în timpul reiuniunii de la Bucureşti. Miniştrii au reiterat ideea că NATO este o alianţă defensivă, dar orice atac asupra oricărui aliat va primi un răspuns unit şi hotărât.

Miniştrii au reiterat sprijinul pentru Ucraina şi au condamnat agresiunea Federaţiei Ruse. NATO va continua să sprijine UCraina, în timp ce va continua să se extindă, urmând ca, astfel, să devină mai puternic, iar statele mai sigure.

Redăm integral declaraţia adoptată la Bucureşti de miniştrii de Externe NATO

„1. Ne-am reunit la Bucureşti, în apropierea ţărmului Mării Negre, într-un moment în care invazia în derulare a Rusiei în Ucraina ameninţă pacea, securitatea şi prosperitatea euroatlantice. Rusia poartă întreaga responsabilitate pentru acest război, o încălcare flagrantă a dreptului internaţional şi a principiilor Cartei ONU. Agresiunea Rusiei, inclusiv atacurile persistente şi inadmisibile asupra civililor ucraineni şi infrastructurii energetice privează milioane de cetăţeni ucraineni de servicii de bază pentru populaţie. A afectat aprovizionarea globală cu alimente şi a pus în pericol ţările şi popoarele cele mai vulnerabile de pe glob. Acţiunile inacceptabile ale Rusiei, inclusiv activităţile hibride, şantajul energetic şi retorica nucleară necugetată subminează ordinea internaţională bazată pe reguli. Suntem solidari cu Polonia ca urmare a incidentului din 15 noiembrie 2022, care a dus la pierderi tragice de vieţi ca rezultat al atacurilor Rusiei cu rachete împotriva Ucrainei. Condamnăm acţiunile crude ale Rusiei împotriva populaţiei civile din Ucraina, încălcările şi abuzurile împotriva drepturilor omului, precum deportările forţate, tortura, tratamentul barbar aplicat femeilor, copiilor şi persoanelor aflate în situaţii vulnerabile. Toţi cei responsabili de crime de război, inclusiv de violenţă sexuală în cadrul conflictului, trebuie traşi la răspundere. De asemenea, condamnăm pe toţi aceia, inclusiv Belarusul, care facilitează în mod activ războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

2. Salutăm prezenţa de astăzi a ministrului de externe Kuleba, suntem pe deplin solidari cu guvernul şi cu poporul ucrainean în apărarea eroică a naţiunii şi a ţării şi aducem un omagiu tuturor celor care şi-au pierdut viaţa. Rămânem consecvenţi în angajamentul nostru pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei. Nu vom recunoaşte niciodată anexările ilegale ale Rusiei, care constituie o încălcare flagrantă a Cartei ONU. Vom continua şi intensifica sprijinul politic şi practic pentru Ucraina, care continuă să îşi apere suveranitatea şi integritatea teritorială, precum şi valorile noastre comune împotriva agresiunii Rusiei şi vom menţine acest sprijin atât timp cât va fi necesar. În acest context, NATO va continua să se coordoneze strâns cu actorii relevanţi, inclusiv organizaţiile internaţionale, în special UE, precum şi statele cu care împărtăşim aceleaşi valori şi viziune. Pornind de la sprijinul acordat până acum, vom ajuta Ucraina să îşi consolideze rezilienţa, să îşi apere populaţia şi să contracareze campaniile de dezinformare şi minciunile Rusiei. Aliaţii vor acorda asistenţă Ucrainei pentru repararea infrastructurii energetice pe măsură ce îşi apără populaţia de atacurile cu rachete. De asemenea, rămânem hotărâţi în sprijinirea eforturilor pe termen lung ale Ucrainei pe calea reconstrucţiei post-conflict şi a reformelor, astfel încât Ucraina să îşi poată asigura viitorul liber şi democratic, să îşi modernizeze sectorul de apărare, să îşi consolideze interoperabilitatea pe termen lung şi să descurajeze agresiuni viitoare. Vom continua să întărim parteneriatul nostru cu Ucraina pe măsură ce avansează în aspiraţiile sale euroatlantice.

3. Finlanda şi Suedia participă astăzi în calitate de state invitate să adere la Alianţă. Aderarea le va face mai sigure, NATO mai puternic şi spaţiul euroatlantic mai sigur. Securitatea lor este de importanţă directă pentru Alianţă, inclusiv pe perioada procesului de aderare.

4. Reamintind faptul că Balcanii de Vest şi regiunea Mării Negre sunt zone de importanţă strategică pentru Alianţă, salutăm întâlnirea noastră cu miniştrii de externe din statele partenere, Bosnia şi Herţegovina, Georgia şi Republica Moldova, în condiţiile în care NATO îşi consolidează sprijinul adaptat pentru edificarea integrităţii şi rezilienţei, dezvoltarea capacităţilor şi susţinerea independenţei politice. Angajamentul nostru pentru politica uşilor deschise rămâne ferm. Reafirmăm decizia adoptată la Summitul de la Bucureşti, în 2008, şi toate celelalte decizii subsecvente cu privire la Georgia şi Ucraina.

5. NATO este o alianţă defensivă. NATO va continua să protejeze populaţiile noastre şi să apere fiecare centimetru al teritoriului Aliat în orice moment. Vom proceda în acest mod în conformitate cu abordarea de 360 de grade şi împotriva tuturor ameninţărilor şi provocărilor. Condamnăm terorismul în toate formele şi manifestările sale şi suntem solidari cu Turcia în durerea pricinuită de pierderile de vieţi după recentele atacuri teroriste oribile. Ne confruntăm cu ameninţări şi cu provocări din partea unor actori autoritari şi competitori strategici din toate direcţiile strategice. În faţa celei mai serioase ameninţări la adresa securităţii euroatlantice din ultimele decenii şi în conformitate cu Conceptul Strategic, implementăm un nou fundament pentru postura noastră de descurajare şi apărare prin consolidarea sa semnificativă şi prin dezvoltarea întregii game de forţe şi capabilităţi robuste, gata de luptă. Toate aceste demersuri vor consolida de o manieră substanţială descurajarea şi apărarea înaintată a NATO. Rămânem hotărâţi să ne pregătim, să descurajăm şi să ne apărăm împotriva atacurilor ostile la adresa infrastructurii critice Aliate. Orice atac împotriva Aliaţilor va primi un răspuns unit şi hotărât. Rămânem uniţi şi solidari în acţiunile noastre şi reafirmăm caracterul durabil al legăturii transatlantice între naţiunile noastre. Vom continua depunem eforturi pentru pace, securitate şi stabilitate în întreaga zonă euroatlantică”, se arată în comunicatul emis de MAE.

articolul original.
❌