ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
✇Jurnalul

Gratis la psiholog, pentru depresia postnatală 

By: Monica Cosac
Gratis la psiholog, pentru depresia postnatală 

O tristețe inexplicabilă, neîncredere în sine, anxietate și teama că ar putea face rău bebelușului sunt doar câteva dintre stările prin care pot trece femeile după aducerea pe lume a unui copil, iar dacă acestea persistă sunt semnele clare ale unei depresii postnatale.

Teoretic, în curând, proaspetele mamele care se confruntă cu dificultăți emoționale sau cu tulburări psihice vor putea primi servicii de consiliere psihologică gratuită după naştere, potrivit unui proiect de lege care a primit votul decisiv al deputaților. Însă un amendament introdus pe ultima sută de metri condiționează acest drept de bugetul alocat.

Proiectul de lege care completează Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, prin introducerea posibilității ca femeile să poată beneficia de „servicii prenatale și postnatale, precum și de servicii de consiliere psihologică postnatală”, respins inițial la Senat, a fost adoptat la începutul acestei săptămâni, cu unanimitate de voturi, la Camera Deputaților. 

Concret, dacă legea va fi promulgată de președintele Klaus Iohannis, proaspetele mame vor putea beneficia de evaluare și consiliere psihologică gratuită, pentru a preveni sau trata tulburările psihice care vin la pachet cu sarcina și aducerea pe lume a unui copil. 

„În limita bugetului aprobat”

Din păcate, nu toate femeile vor avea acces la aceste servicii, ci doar cele care sunt asigurate în sistemul public de sănătate. Mai mult, aceste ședințe vor putea fi acordate tinerelor mame cu condiția să fie „în limita bugetului aprobat”, potrivit unui amendament al Comisiei pentru sănătate și familie. 

În varianta inițială a proiectului legislativ, se preciza că aceste servicii de consiliere psihologică vor putea fi acordate, la cerere, pe o perioadă de 126 de zile după naştere. De asemenea, în textul inițial se menționa și un număr de maximum șase ore de consiliere/terapie, după cum se stabilea „împreună cu medicul de specialitate obstetrică-ginecologie și psihologul din cadrul unităților sanitare de specialitate ori unităților sanitare care au în structură secții sau compartimente de obstetrică-ginecologie și în cadrul cărora au născut”. 

Membrii Comisiei pentru sănătate și familie din Camera Deputaților susțin că au introdus acest amendament pentru ca „inițiativa legislativă să nu aibă efect asupra bugetului consolidat”.  

În prezent, legislația prevede că femeile care devin mame pot beneficia de consiliere psihologică în maternitate. Practic, doar în primele zile după naștere, în timpul în care se află internate în spital. Potrivit inițiatorilor, proiectul de lege vine să corecteze acest lucru, deoarece adevăratele provocări din viața de mamă pot să apară nu doar în primele zile, ci și în următoarele luni. 

Maternitățile au în structură, la sectorul ambulatoriu, și cabinet psihologic, iar acesta „poate asigura serviciul de consiliere psihologică a femeilor”, spun inițiatorii. Potrivit acestora, consilierea psihologică va juca un rol esențial în susținerea femeilor care se confruntă cu diferite schimbări atunci când devin mame, atât pe plan personal, cât și profesional, și nici nu ar fi greu de implementat, deoarece nu provoacă efecte majore asupra sistemului de sănătate și nu implică alocarea unui pachet larg de resurse.

În anul 2021, în România au fost circa 180.000 de nașteri, iar inițiatorii legii estimează că aproximativ 90.000 de femei vor solicita aceste servicii de consiliere psihologică. 

Însă, ca și în cazul analizelor medicale „gratuite” - la care au dreptul toți românii care plătesc contribuții la Sănătate, dar puțini sunt cei care reușesc să le și facă în primele zile ale lunii, pentru că se termină bugetul alocat -, din cauza amendamentului introdus în proiectul legislativ chiar înainte de a fi aprobat, ajutorul psihologului nu va ajunge la toate mamele care au nevoie de el. 

Cea mai comună complicație asociată nașterii

Depresia postpartum reprezintă o problemă la nivel global, fiind cea mai comună complicație asociată nașterii. Potrivit inițiatorilor proiectului legislativ, această afecțiune nu are consecințe negative doar asupra comportamentului mamei, ci afectează inclusiv dezvoltarea copilului. 

„În perioada imediat ulterioară nașterii, majoritatea femeilor se confruntă cu o anumită tristețe, «baby blues». Pentru multe dintre aceste femei, simptomele dispar în 3-5 zile. Dacă acestea durează mai mult de două săptămâni, este posibil ca femeia respectivă să sufere de depresia postpartum, care este o boală mintală ce afectează atât comportamentul, cât și sănătatea fizică a persoanei”, se arată în expunerea de motive. 

Tratamentul depresiei postpartum include terapie și medicamente, în cazul unor forme mai grave, însă cea mai eficientă metodă în tratarea depresiei postpartum este psihoterapia. 

„Consilierea și terapia suportivă sunt considerate tratament de primă linie pentru depresia postpartum de intensitate mică și moderată. Sunt numeroase studii de eficiență care arată că simptomele depresiei postpartum se îmbunătățesc după prima ședință și prezintă o ameliorare semnificativă după primele șase ședințe”, explică inițiatorii în expunerea de motive ce însoțește actul normativ.

În document se mai menționează, de asemenea, că „86% dintre româncele care suferă de depresie postpartum nu se tratează adecvat, iar 20% dintre mamele care mor în primul an după naștere s-au sinucis”.

Depresia postpartum debutează, în general, în primele săptămâni după naștere și durează mai puțin decât episoadele depresive de alt tip. Practic, în una-două luni simptomele se remit. Însă, în lipsa unui tratament și a sprijinului unui psiholog, depresia se poate prelungi până la un an sau se poate agrava, atingând niveluri psihotice.

La nivel global, una din zece femei gravide și 13% dintre cele care au născut recent suferă de o afecțiune mintală, în special de depresie, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. Numărul acestora este și mai mare în țările dezvoltate, ajungând la peste 15% în timpul sarcinii și la aproape 20% după naștere.

Philip Morris susține inovația

articolul original.
✇Jurnalul

Cum vrea AUR să crească numărul de români care adoptă copii 

By: Monica Cosac
Cum vrea AUR să crească numărul de români care adoptă copii 

Un grup de parlamentari AUR, în frunte cu liderul formațiunii, George Simion, vrea să modifice legea adopțiilor, astfel încât și navigatorii maritimi să poată adopta copii din orfelinate, chiar dacă absentează temporar din ţară.

Măsura, cuprinsă într-un proiect de lege pus recent pe masa senatorilor, pe de o parte, ar creştere numărul de părinţi adoptatori, susțin inițiatorii, iar pe de altă parte ar repara cadrul legal actual, care este „vădit discriminatoriu” pentru cetăţenii români care, prin prisma activităţilor specifice sectorului maritim, nu pot locui continuu pe teritoriul României timp de 6 luni anterior depunerii cererii de adopție.

 

Proiectul legislativ pentru modificarea Legii 273/2004 privind procedura adopţiei, înregistrat, la Senat, chiar înainte de minivacanța de Crăciun, este inițiat de patru deputați AUR – Dumitru Focşa, George Nicolae Simion, Sorin Muncaciu și Antonio Andruşceac – și susținut de alți peste 30 de parlamentari ai formațiunii politice. 

Condiție greu de respectat de navigatori

Copiii au nevoie de un nivel ridicat al calităţii a vieţii pentru a creşte şi a se dezvolta armonios, spun inițiatorii proiectului, iar pentru copilul care nu mai poate fi reintegrat în familia sa naturală, adopţia este considerată cea mai bună soluţie. 

Cadrul legal actual în materia protecţiei copilului şi adopţiei stabileşte o serie de principii consacrate de instrumentele internaţionale ratificate de România, unul dintre aceste principii fiind acela al asigurării stabilităţii în îngrijirea, creşterea şi educarea copilului. Plecând de la acest principiu, dispoziţiile Legii 273/2004 privind procedura adopţiei instituie pentru persoana/familia care vrea să adopte, printre alte condiţii, şi condiţia de a avea domiciliul/reşedinţa obişnuită în România. 

Prin reşedinţa obişnuită în România a familiei adoptatoare se înţelege „situaţia cetăţenilor români sau cetăţenilor români cu multiplă cetăţenie, după caz, care au domiciliul în România, care au locuit efectiv şi continuu pe teritoriul României în ultimele 6 luni anterioare depunerii cererii de atestare; la stabilirea continuităţii nu sunt considerate întreruperi absenţele temporare care nu depăşesc 3 luni şi nici cele determinate de şederea pe teritoriul altui stat ca urmare a existenţei unor contracte de muncă impuse de derularea unor activităţi desfăşurate în interesul statului român, precum şi ca urmare a unor obligaţii internaţionale asumate de România”. 

Textul legii în vigoare, „vădit discriminatoriu”

În forma actuală, „textul este vădit discriminatoriu” pentru românii care, deși au domiciliul în România, pentru îndeplinirea activităţilor specifice sectorului maritim, absentează temporar din ţară, consideră inițiatorii propunerii legislative. 

„Din punctul de vedere al duratei absenţelor temporare de pe teritoriul României, cetăţenii români, cu domiciliul în România, care sunt navigatori în sectorul maritim predominant transfrontalier, se află într-o situaţie similară cu cea a cetăţenilor români care participă la misiuni/operaţiuni internaţionale, ca urmare a unor obligaţii asumate de România, precum şi cu cea a cetăţenilor români care desfăşoară activităţi în interesul statului român. 

Navigatorii prestează activităţile specifice sectorului maritim la bordul navelor, în afara teritoriului României, în condiţii stabilite conform contractului de muncă al navigatorului, activităţi care implică absenţe temporare ce depăşesc 3 luni”, se arată în expunerea de motive care însoțește proiectul legislativ. 

Concret, prin propunere legislativă pusă în dezbatere, parlamentarii vor ca absenţele din țară determinate de desfăşurarea activităţilor specifice sectorului maritim în baza contractelor de muncă ale navigatorilor să nu mai fie considerate întreruperi alte termenului de 6 luni anterior depunerii cererii de atestare a adoptatorului.

„În scopul stimulării, susţinerii şi încurajării adopţiei naţionale, se impune înlăturarea oricărei forme de discriminare care poate gravita în jurul procesului de adopţie şi care ar prejudicia, în primul rând copiii, cu atât mai mult cu cât navigatorii, potenţiali adoptatori, ar putea deţine abilităţile parentale şi ar îndeplini garanţiile morale şi condiţiile materiale necesare creşterii, educării şi dezvoltării armonioase a copilului”, argumentează aceștia.

Rată mică a adopţiilor 

Conform datelor UNICEF, în contextul statelor din Europa Centrală şi de Est şi din Comunitatea Statelor Independente (ECE/CSI), România deţine o rată a adopţiilor sub medie.

În sistemul de protecţie se află 49.765 de copii ce au dreptul la un cămin şi la o familie capabilă să le ofere securitate şi îngrijire, potrivit Programului de guvernare 2021 - 2024, iar „pentru aceştia trebuie asigurat un viitor optim, bazat pe alternative de îngrijire şi un proces de adopţie ce urmăreşte interesul superior al fiecărui copil, iar timpul petrecut în sistemul de protecţie trebuie redus substanţial”, mai spun autorii propunerii legislative. Potrivit acestora, numărul copiilor adoptabili este dublu față de cel al persoanelor și familiilor atestate ca adoptatori.  

Un studiu realizat de Banca Mondială, UNICEF şi Guvernul României, în anul 2016, arată că nu există suficienţi părinţi adoptatori: „Cu fiecare zi ce trece, şansele de reintegrare a copilului în familie scad (...). După 3 ani de la separare şansele scad simţitor, iar dacă adopţia nu a fost deschisă sau nu a reuşit, după 6-7 ani de la separare, şansele ca un copil să iasă din sistem scad şi mai mult, iar cele de reintegrare în familie ajung aproape zero”. 

„Din totalul copiilor aflaţi în sistemul de protecţie socială, aproape 6.000 sunt adoptabili, iar numărul persoanelor/familiilor atestate să adopte se situează la aproximativ jumătate din numărul copiilor adoptabili”, spun inițiatorii proiectului.

Philip Morris susține inovația

articolul original.
✇Jurnalul

Solde duble anul are

By: Monica Cosac
Solde duble anul are

După mai mulți ani în care aceste drepturi au fost înghețate, valoarea soldei de grad pentru militari, precum și cuantumul salariului de grad profesional pe care îl primesc polițiști vor fi actualizate proporțional cu evoluția salariului minim brut pe țară, potrivit unui proiect de Hotărâre a Guvernului pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerul Apărării Naționale (MApN).

Concret, soldele și salariile de grad vor fi cel puțin dublate, valoarea actualizată a acestora fiind cuprinsă între 500 de lei, în cazul soldaților, și 1.000 de lei pentru generali, amirali și chestorul general de poliție.

Potrivit Legii 153/2017, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, personalul militar are dreptul la soldă lunară, iar polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare au dreptul la salariu lunar.

Însă „pentru gradul militar pe care îl deține, ca drept al titularului și recunoaștere în plan social, personalul militar, respectiv polițistul și funcționarul public cu statut special din sistemul administrației penitenciare beneficiază de soldă de grad, respectiv de salariul gradului profesional deținut”.

Solda de grad se plătește de la data acordării gradului sau a înaintării în grad, iar în cazul persoanelor chemate sau rechemate în activitate, se plătește de la data prezentării la serviciu. 

Potrivit proiectul de HG de la MApN, această soldă urmează să fie majorată. „Cuantumul soldei de grad/salariului gradului profesional deținut de personalul militar, polițiștii și polițiștii de penitenciare se actualizează proporțional cu evoluția salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului”, se arată în documentul care detaliază sumele actualizate pentru fiecare grad în parte.  

Ofițerii primesc între 750 și 1.000 de lei

Concret, în cazul ofițerilor, valorile soldelor/salariilor de grad actualizate vor fi cuprinse între 750 și 1.000 de lei, astfel:

  • General, amiral, chestor general de poliție – 1.000 de lei;
  • General-locotenent, viceamiral, chestor-șef de poliție – 975 de lei;
  • General-maior, contraamiral, chestor principal de poliție – 950 de lei;
  • General de brigadă, general de flotilă aeriană, contraamiral de flotilă, chestor de poliție/penitenciare – 925 de lei;
  • Colonel, comandor, comisar-șef de poliție/penitenciare – 900 de lei;
  • Locotenent-colonel, căpitan-comandor, comisar de poliție/penitenciare – 850 de lei;
  • Maior, locotenent-comandor, subcomisar de poliție/penitenciare – 825 de lei;
  • Căpitan, inspector principal de poliție/penitenciare – 800 de lei;
  • Locotenent, inspector de poliție/penitenciare – 775 de lei;
  • Sublocotenent, aspirant, subinspector de poliție/penitenciare – 750 de lei.

Conform Legii 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, valorile soldelor și salariilor de grad sunt mai mici de jumătate decât cele propuse acum de MApN.

Spre exemplu, pentru un general, amiral sau chestor general de poliție valoarea soldei/salariului de grad stabilită în lege este de 410 lei, pentru gradul de colonel, comandor, comisar-șef de poliție/penitenciare - 360 de lei, iar pentru un sublocotenent, aspirant, subinspector de poliție/penitenciare - 300 de lei.

Însă reprezentanții Ministerului Apărării susțin, în nota de fundamentare a proiectului, că „în prezent, cuantumul soldelor de grad/salariilor gradelor profesionale ale personalului militar, polițiștilor și polițiștilor de penitenciare sunt mai mari decât cele prevăzute la (...) Legea-cadru 153/2017”. 

Începând cu 1 ianuarie 2018, „cuantumul brut al soldelor de funcție/salariilor de bază, soldelor de grad, gradațiilor, soldelor de comandă, după caz, indemnizațiile de încadrare (...) de care beneficiază personalul militar și civil din Ministerul Apărării Naționale se majorează cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017”, se arată în document.

Asta înseamnă că, în prezent, un colonel, spre exemplu, are o soldă de grad în valoare de 450 de lei, iar dacă proiectul de HG va fi aprobat în forma actuală va primi 900 de lei. 

Subofițeri și agenți de poliție vor avea între 600 și 725 de lei

Pentru subofițeri și agenți de poliție/penitenciare, valorile actualizate sunt: 

  • Plutonier adjutant principal/șef, agent-șef principal de poliție/penitenciare – 725 de lei;
  • Plutonier adjutant, agent-șef de poliție/penitenciare – 700 de lei;
  • Plutonier major, agent-șef adjunct de poliție/penitenciare 675 de lei;
  • Plutonier, agent principal de poliție/penitenciare – 650 de lei;
  • Sergent major, agent de poliție/penitenciare – 625 lei;
  • Sergent – 600 de lei.

Soldații și gradații profesioniști vor primi:

  • Caporal clasa I – 590 de lei;
  • Caporal clasa a II-a – 565 de lei;
  • Caporal clasa a III-a – 550 de lei;
  • Fruntaș – 525 de lei;
  • Soldat – 500 lei.

Cât vor primi maiștri militari

Pentru maiștri militari, proiectul prevede solde de grad cuprinse între 600 și 725 de lei:

  • Maistru militar principal – 725 de lei;
  • Maistru militar clasa I – 700 de lei
  • Maistru militar clasa a II-a – 675 de lei;
  • Maistru militar clasa a III-a – 650 de lei;
  • Maistru militar clasa a IV-a – 625 de lei;
  • Maistru militar clasa a V-a – 600 de lei.

Soldele și salariile de grad sunt incluse în soldele și salariile lunare primite de personalul militar și de polițiștii.

Salariul de grad pentru polițiști, înghețat de 12 ani

Dacă pentru angajații MApN a existat o majorare a soldei de grad începând cu 2018, pentru cei din cadrul MAI, acest drept a fost înghețat din 2010. 

„Salariul de grad este înghețat din anul 2010, la fel ca celelalte elemente ale sistemului de salarizare care nu fac parte din salariul de funcție. Fac excepție normele de hrană și de echipare, care au fost actualizate parțial. Guvernul României a înțeles că nu poate continua la nesfârșit politica de înghețare a unor drepturi având ca unică strategie suspendarea aplicării legii-cadru, în contextul în care inflația a depășit limitele normale, iar prețurile la bunuri, combustibil și energie au explodat”, spunea Sindicatul Național al Polițiștilor de Penitenciare, în prima parte a acestei luni, după creionarea proiectului de HG care vizează actualizarea soldei și a salariului de grad.

Philip Morris susține inovația

articolul original.
✇Jurnalul

Avertismentul ONU: Dacă nu se iau măsuri rapide, 59 de milioane de copii și tineri vor muri înainte de 2030

By: Monica Cosac
Avertismentul ONU: Dacă nu se iau măsuri rapide, 59 de milioane de copii și tineri vor muri înainte de 2030

Se estimează că aproximativ cinci milioane de copii au murit înainte de a împlini vârsta de 5 ani, în 2021, iar alte 2,1 milioane de copii şi tineri cu vârsta cuprinsă între 5 şi 24 de ani şi-au pierdut viaţa în aceeaşi perioadă, potrivit unui raport al Organizației Națiunilor Unite (ONU), dat publicității ieri.

 Multe dintre aceste decese ar fi putut fi prevenite, potrivit Grupului interinstituțional al Națiunilor Unite pentru estimarea mortalității infantile, care  avertizează că alți aproape 59 de milioane de copii şi tineri vor muri înainte de 2030, „dacă nu se iau măsuri rapide pentru îmbunătăţirea serviciilor de sănătate”.

„Comunitatea globală nu și-a respectat promisiunea făcută celor mai tineri și mai vulnerabili membrii ai săi în 2021, când milioane de copii și tineri și-au pierdut viețile și alte milioane au continuat să se confrunte amenințări cu privire la supraviețuire, în funcție de locul în care s-au născut. Numai în 2021, lumea a pierdut 5 milioane de copii înainte ca ei să împlinească 5 ani –  2,7 milioane de copii în vârstă 1–59 de luni și 2,3 milioane de nou-născuți – împreună cu 2,1 milioane de copii mai mari și tineri în vârstă de 5-24 de ani, dintre care 43% erau adolescenți (...) Povara globală a peste 7 milioane de decese la copii și tineri într-un singur an este o lipsă de sens și pierdere colosală de vieți omenești având în vedere că tragica realitate arată că, în cele mai multe cazuri, existau cunoştinţe şi mijloace de prevenire a acestor decese”, se arată în concluziile unui raport anual, realizat de Grupul interinstituțional al Naţiunilor Unite pentru estimarea mortalităţii infantile (UN IGME) și publicat, ieri, pe site-ul UNICEF. 

Multe pierderi de vieți ar fi putut fi evitate

Într-un alt raport al UN IGME, publicat de asemenea ieri, grupul a constatat că 1,9 milioane de copii au fost născuți morţi în 2021. Multe dintre decese ar fi putut fi evitate cu un acces echitabil la asistență sanitară și o îngrijire medicală mai bună, se arată în acest raport. 

„În fiecare zi, mult prea mulți părinți se confruntă cu trauma de a-și pierde copiii, uneori chiar înainte de prima suflare”, a declarat Vidhya Ganesh, directorul UNICEF al Diviziei de analiză și monitorizare a datelor. „O astfel de tragedie generalizată, care poate fi prevenită, nu ar trebui niciodată acceptată ca inevitabilă. Progresul este posibil cu o voință politică mai puternică și investiții specifice în accesul echitabil la asistență medicală primară pentru fiecare femeie și copil”, a mai spus ea. 

Deşi rapoartele arată că, pe termen lung, lucrurile s-au îmbunătăţit începând cu anul 2000 - rata globală a mortalităţii copiilor sub cinci ani scăzând cu 50%, rata mortalităţii la copiii mai mari şi la tineri scăzând cu 36%, iar la copiii născuţi morţi cu 35% -, câştigurile privind reducerea mortalității infantile obținute în prima decadă „s-au redus semnificativ din 2010”, conform ONU.

Dacă nu se iau măsuri rapide pentru îmbunătățirea serviciilor de sănătate, avertizează agențiile, „aproape 59 de milioane de copii și tineri vor muri înainte de 2030, iar aproape 16 milioane de copii vor fi pierduți înainte a se naște”.

Unde se înregistrează cel mai mare risc de deces în copilărie

Conform reprezentanților Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), organizație care face parte din acest grup interinstitutional, șansa de supraviețuire a unui copil depinde în mare măsură de locul în care se naște, iar aceasta este o „nedreptate flagrantă”. 

Rapoartele au mai arătat că cea mai gravă situație este în Africa Subsahariană și Asia de Sud. Astfel, în ciuda faptului că are doar 29% din născuţii vii la nivel mondial, Africa Subsahariană a avut mai mult de jumătate (56%) din toate decesele copiilor cu vârsta sub 5 ani în 2021, iar Asia de Sud 26% din total. 

De asemenea, copiii din regiunea subsahariană au un risc de 15 ori mai mare de a muri prematur față de cei din Europa sau America de Nord. Riscul de naștere a unui copil mort este de 7 ori mai mare în Africa Subsahariană decât în țările din Europa și America de Nord.

Cele mai multe decese infantile au loc în primii cinci ani, dintre care jumătate sunt chiar în prima lună de viață. Pentru nou-născuți, nașterea prematură și complicațiile din timpul travaliului sunt principalele cauze de deces, în timp ce pentru copiii care supraviețuiesc în primele 28 de zile, bolile infecțioase - precum pneumonia, diareea și malaria - reprezintă cea mai mare amenințare.

Prăbușirea vaccinărilor, o consecință a pandemiei

Rapoartele ONU evidențiază că, deși COVID-19 nu a crescut în mod direct mortalitatea infantilă – copiii confruntându-se cu o probabilitate mai mică de a muri din cauza bolii decât adulții – este posibil ca pandemia să fi crescut riscurile viitoare pentru supraviețuirea lor, prin perturbarea campaniilor de vaccinare, a serviciilor de nutriție și a accesului la asistență medicală primară. 

„În plus, pandemia a alimentat cel mai mare regres continuu al vaccinărilor din ultimele trei decenii, punându-i pe cei mai vulnerabili copii și nou-născuții la un risc mai mare de a muri din cauza bolilor care pot fi prevenite”, se arată pe site-ul UNICEF. 

Deși afecțiunea COVID-19 nu a crescut în mod direct mortalitatea infantilă, în anul 2021, la fiecare 4,4 secunde a murit un copil sau un tânăr de până-n 24 de ani. 

Grupul interinstituțional al Organizației Națiunilor Unite pentru estimarea mortalității infantile a fost înființat în 2004 pentru a face schimb de date privind mortalitatea infantilă și pentru a spori capacitatea țărilor de a produce estimări ale mortalității infantile, evaluate în timp util și în mod corespunzător. UN IGME este condus de UNICEF și include Organizația Mondială a Sănătății, Banca Mondială și Departamentul pentru Afaceri Economice și Sociale al ONU.

articolul original.
✇Jurnalul

Biosenzor pentru depistarea precoce a bolii Alzheimer, dezvoltat de oamenii de știință

By: Monica Cosac
Biosenzor pentru depistarea precoce a bolii Alzheimer, dezvoltat de oamenii de știință

Maladia Alzheimer este cea mai comună formă de demență, însă diagnosticul rămâne o provocare pentru lumea medicală, mai ales în stadiile incipiente ale bolii, deoarece afecțiunea poate debuta și cu două decenii înainte de apariția unor simptome specifice, cum ar fi degradarea memoriei.

Cercetătorii canadieni dezvoltă în prezent un biosensor, care poate fi utilizat pentru a detecta precoce boala Alzheimer, dar și alte boli. Acesta este „mai puțin invaziv, mai puțin costisitor și mai simplu de utilizat” decât metodele actuale de diagnostic, spun oamenii de știință, și ar putea înlocui examinarea imagistică cerebrală sau puncția lombară dureroasă. 

În pofida mai multor decenii de cercetare, oamenii de știință încă au dificultăţi de a găsi factorii declanşatori ai maladiei necruțătoare Alzheimer, în prezent existând mai multe teorii cu privire la cauzele acestei boli. Consecința este că niciun tratament nu permite în zilele noastre nici vindecarea, nici chiar evitarea apariţiei bolii. 

Însă, diagnosticarea precoce crește șansele de încetinire a bolii prin tratamentele existente, astfel că cercetători de la mai multe universități din lume își concentrează eforturile în descoperirea unor metode de diagnostic timpuriu. O prezentare generală a muncii cercetătorilor de la SFU Nanodevice Fabrication Group, din cadrul Universității Simon Fraser din Canada, în acest domeniu, a fost publicată recent în revista Nature Communications. 

Depistează niveluri mai mici de citokine decât testul de sânge

Concret, este vorba despre un senzor, care funcționează prin detectarea unui anumit tip de proteină mică - în acest caz, o citokină cunoscută sub numele de factor de necroză tumorală alfa (TNF alfa) -, care provoacă inflamație în organism. Nivelurile anormale ale concentrațiilor de citokine pot fi un indiciu timpuriu că sistemul imunitar al organismului nu funcționează corect.

„Creșterea nivelului de citokine din fluidele corpului a fost asociată cu numeroase probleme de sănătate. Detectarea acestor biomarkeri de citokine la concentrații scăzute poate ajuta clinicienii să diagnosticheze bolile într-un stadiu incipient. (..) Citokinele sunt proteine ​​mici care joacă un rol important în reglarea răspunsului inflamator. Găsite în fluidele biologice cum ar fi sângele, saliva și transpirația, ele au câștigat interes ca biomarkeri pentru diferite afecțiuni și boli. O modificare anormală a concentrației de citokine este un indicator al reacțiilor inflamatorii necontrolate care au fost legate de boala Alzheimer, cancere, tuberculoză pulmonară, boli autoimune și cardiovasculare”, explică dezvoltatorii biosenzorului, în revista Nature. 

Mai ieftin și mai puțin invaziv

„Obiectivul nostru este să dezvoltăm un senzor care este mai puțin invaziv, mai puțin costisitor și mai simplu de utilizat decât metodele existente”, spune Michael Adachi, professor asistent în știința ingineriei și unul dintre conducătorii proiectului, citat de medicalxpress.com. 

Potrivit specialistului, acești senzori sunt, de asemenea, mici și vor putea fi plasați în cabinetele medicilor „pentru a ajuta la diagnosticarea diferitelor boli, inclusiv boala Alzheimer”.

În prezent, există o serie de metode stabilite pentru detectarea acestor biomarkeri, dar au câteva dezavantaje: sunt costisitoare, probele trebuie trimise la un laborator pentru testare și poate dura pentru a primi rezultatele, mai spune Adachi, precizând că biosenzorul lor cu diode cu doi electrozi este extrem de sensibil și poate detecta TNF alfa în concentrații foarte scăzute (10 fM) - mult sub concentrațiile găsite în mod normal în probele de sânge (200-300 fM).

Mai mult, testele actuale de screening pentru boala Alzheimer includ un chestionar pentru a determina dacă persoana are simptome, imagistică cerebrală – care, de asemenea, este costisitoare - sau o procedură care implică o puncție lombară (invazivă și dureroasă) pentru depistarea proteinelor respective în lichidul cefalorahidian (LCR) al potențialului pacient. 

Echipa de cercetători intenționează să testeze biosenzorul în studii clinice pentru a se asigura că va fi capabil să detecteze în mod eficient biomarkerii într-o probă de sânge care conține multe proteine ​​diferite și alte substanțe. Ei au depus, de asemenea, și o cerere de brevet provizorie. 

Dacă senzorul va fi validat de studiile clinice, acesta ar putea permite diagnosticarea mai rapidă a bolii, ceea ce înseamnă că terapiile ar putea fi inițiate mai devreme.

Conform statisticilor, la nivel mondial, peste 30 de milioane de persoane suferă de Alzheimer, o afecțiune neurodegenerativă care provoacă pierderea progresivă a memoriei. Aproape la fiecare minut, o persoană este diagnosticată cu această boală, pentru care încă nu există un tratament curativ. 

Numărul pacienților se va tripla până-n 2050

Peste 55 de milioane de persoane din lumea întreagă suferă de demenţă, un grup de boli din care maladia Alzheimer reprezintă forma cea mai răspândită. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), această boală cuantifică circa 60% - 70% din totalul cazurilor de demenţă, afectând peste 30 de milioane de oameni.

Pe baza unei creşteri a incidenţei cazurilor în ţările cu venituri mici şi medii, se estimează că numărul persoanelor afectate de Alzheimer se va tripla până în 2050. Această „explozie” de cazuri va creşte şi mai mult presiunea, deja considerabilă, atât asupra rudelor bolnavilor, cât şi pentru sistemele de sănătate. Asta pentru că Alzheimer şi celelalte forme de demenţă se numără printre primele cauze de handicap şi de dependenţă în rândul persoanelor vârstnice.

Cu toate că această maladie neurodegenerativă a fost descrisă pentru prima dată cu mai bine de un secol în urmă (1906), de medicul german Alois Alzheimer, și în prezent reprezintă cel mai des întâlnit tip de demenţă, cauzele sale şi mecanismele de declanşare rămân încă în mare parte necunoscute pentru specialiști. 

Cercetările recente susțin ipoteza că boala Alzheimer ar putea fi o boală autoimună, mai degrabă, decât o boală a creierului. 

(1582) SFU scientists developing early Alzheimer’s disease detection sensor - YouTube

articolul original.
✇Jurnalul

Inteligența artificială, împotriva cancerului

By: Monica Cosac
Inteligența artificială, împotriva cancerului

Comisia Europeană a lansat Inițiativa Europeană de Imagistică în Cancer, un proiect de colectare și agregare a datelor imagistice oncologice folosind inteligența artificială (AI), care urmărește să creeze o infrastructură digitală comună în întreaga Uniune Europeană. Proiectul va facilita schimbul de date despre boală între profesioniștii din domeniul Sănătății și, potrivit comisarului UE pentru Sănătate, Stella Kyriakides, „va stimula diagnosticarea și tratamentul inovator al cancerului și va face screening-ul mai precis și mai accesibil”. Ținta este ca, până în anul 2025, baza de date să conțină datele a peste 100.000 de cazuri oncologice, cu dezvoltarea a peste 50 de instrumente bazate pe Inteligența Artificială (AI).

Inițiativa Europeană de Imagistică în Cancer este una dintre direcțiile principale ale Planului European de Luptă împotriva Cancerului și are ca obiectiv general promovarea inovării și implementarea tehnologiilor digitale în tratamentul și îngrijirea cancerului. De asemenea, inițiativa urmărește să sprijine cooperarea și conectarea între statele UE, precum și să încurajeze cercetarea în domeniul oncologic.

În prezent, imagistica joacă un rol foarte important în depistarea precoce a tumorilor maligne, înainte să apară simptomele, precum și în urmărirea evoluției acestora, dar și a eficacității terapiilor. De asemenea, poate să ofere date esențiale de natură moleculară și biologică, îmbunătățind diagnosticul și deciziile terapeutice.

Din păcate, acestea nu sunt ușor accesibile medicilor oncologi și cercetătorilor, fiind dispersate în diverse centre clinice și arhive din toată Europa.

30 de furnizori de date din 15 țări

Noua Inițiativă europeană de imagistică a cancerului va oferi, practic, clinicienilor, cercetătorilor și inovatorilor acces facil la cantități mari de date imagistice despre cancer, a anunțat, luni, Comisia Europeană.

Potrivit CE, inițiativa începe cu 21 de site-uri clinice din 12 țări și își propune să aibă cel puțin 30 de furnizori de date distribuite din 15 țări până la sfârșitul proiectului.

„Atât cancerele obișnuite, cât și cele rare vor fi incluse cu imagini și adnotări anonimizate prin această infrastructură pan-europeană a cancerului și se așteaptă să fie disponibile peste 100.000 de cazuri”, se precizează pe site-ul Comisiei Europene.

Conform CE, noua bază de date va fi o infrastructură transfrontalieră, interoperabilă și sigură, care va păstra confidențialitatea și va accelera inovația în cercetarea medicală. De exemplu, va fi posibil să se testeze noi tehnologii care utilizează inteligența artificială (AI) pe un set de date mare, care este standardizat și pe deplin conform Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR), iar „acest lucru va accelera dezvoltarea instrumentelor inovatoare, care pot oferi un diagnostic mai rapid al cancerului și o îngrijire personalizată îmbunătățită”.

AI joacă un rol din ce în ce mai important

„Tehnologiile digitale și inteligența artificială sunt esențiale în lupta noastră împotriva cancerului. Motorul din spatele acestor tehnologii îl reprezintă datele de înaltă calitate. Cu Inițiativa europeană de imagistică a cancerului vom debloca o mulțime de date și o vom transforma în soluții inovatoare de îngrijire a cancerului. IMM-urile și start-up-urile vor juca un rol important. Noua noastră unitate de testare și experimentare pentru AI în domeniul sănătății îi va ajuta să-și testeze inovațiile bazate pe date în condiții reale”, a declarat Thierry Breton, comisarul european pentru piața internă, la evenimentul de lansare a Inițiativei europene de imagistică a cancerului, organizat luni la Bruxelles.

Totodată, Stella Kyriakides, comisarul european pentru Sănătate, a spus că „Inteligența Artificială încă oferă un potențial enorm, neexploatat” și va continua să ofere beneficii extraordinare în sănătate, în special în detectarea, tratamentul și îngrijirea cancerului.

„Chiar dacă tehnologia singură nu poate depăși disparitățile inacceptabile care încă există în UE când vine vorba de screening, ar putea face screening-ul mai precis, mai oportun și mai accesibil”, consideră comisarul pentru sănătate.

Prima versiune a platformei va fi publicată până la sfârșitul anului 2024, însă infrastructura digitală va fi pe deplin operațională și va funcționa începând din 2026.

Cel puțin 50 de algoritmi și instrumente de inteligență artificială și modele de predicție clinică pentru cercetători sunt planificate să fie implementate până la sfârșitul proiectului.

Facilitarea accesului la aceste date pentru cercetătorii și medicii europeni, precum și pentru cei care dezvoltă tehnologii digitale medicale va fi o oportunitate de a face progrese în tratamentul cancerului.

„Lansarea Inițiativei europene de imagistică a cancerului va stimula diagnosticarea și tratamentul inovator al cancerului și va face screening-ul mai precis și mai accesibil. Aceasta arată potențialul soluțiilor digitale care pot aduce speranță pacienților cu cancer și familiilor acestora”, a spus Stella Kyriakides, comisarul UE pentru Sănătate, la evenimentul oficial de lansare.

image

articolul original.
  • There are no more articles
❌