ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 28 September 2022Ultimele Stiri

David Muniz consideră România „una dintre cele mai promițătoare piețe”. Totuși, investitorii americani preferă Ungaria „dictatorului” Orban

28 September 2022 at 09:04

Statele Unite ale Americii continuă să considere România drept una dintre cele mai promiţătoare pieţe din Europa de Est pentru comerţul şi investiţiile americane, a declarat miercuri David Muniz, Charge d’Affaires al Ambasadei SUA la Bucureşti. În ciuda unui Parteneriat strategic și a deschiderii totale a guvernelor de la București către americani, românii nu au primit nici acum, la 30 de ani de la revoluție, ridicarea vizelor de călătorie în America, iar investitorii din SUA preferă Ungaria, unde comerțul bilateral este dublu față de România.

„Creşterea economică a României rămâne printre cele mai mari din Uniunea Europeană din 2010, aspect demn de menţionat, echipamentele de apărare şi conexe constituie o sursă principală de exporturi americane în România. În faţa invaziei brutale şi ilegale a ţării vecine de către Rusia, semnificaţia acestui fapt şi impactul său, de reasigurare a întregii regiuni a Mării Negre, nu pot fi subliniate îndeajuns. Într-o măsură fără precedent, colaborarea dumneavoastră şi Parteneriatul Strategic şi Alianţa noastră ajută la stabilizarea unei părţi vitale a Europei, într-un moment esenţial”, a punctat David Muniz, într-o intervenţie la deschiderea Forumului Economic România – SUA: „De la securitate la prosperitate”, care are loc la București, miercuri, 28 septembrie.

Premierul Nicolae Ciucă și însprcinatul cu afaceri al SUA la București, David Muniz Foto Gov.ro

În opinia lui Muniz, companiile americane continuă să se bucure de un succes real în România, iar acest lucru se datorează în mare parte angajamentului acestui guvern faţă de transparenţă, care constituie baza competiţiei echitabile şi deschise”.

Atunci când se elimină barierele care stau în calea comerţului şi reglementării discriminatorii, prin decizii de politici gândite atent şi bine întemeiate, vedem mai multe investiţii şi prin urmare mai multă transparenţă, cu alte cuvinte, un cerc virtuos”, a arătat el.

La rândul său, preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, a afirmat că Statele Unite rămân una dintre cele mai importante surse de investiţii străine directe în economia României.

„Parteneriatul nostru strategic reprezintă o investiţie în viitorul nostru. Ne angajăm şi aşteptăm cu nerăbdare o creştere a volumului investiţiilor. Doresc să transmit un mesaj puternic tuturor investitorilor americani că România este angajată în direcţionarea dialogului politic şi a acţiunilor care să ne îmbunătăţească cooperarea în domeniul energiei, securităţii, chiar şi în alte domenii ale economiei şi să permită oamenilor de afaceri americani să-şi crească investiţiile în România. Prin urmare, dorinţa noastră este să urmărim o cooperare mai profundă şi la o scară mai largă, în fiecare dimensiune a registrului economic”, a punctat ea.

Potrivit lui Gorghiu, „România a învăţat să abordeze obstacolele politice şi economice dificile din interiorul şi dincolo de graniţele noastre naţionale”.

„Este clar pentru toată lumea că stabilitatea economică şi socială în orice societate democratică trebuie atinsă printr-un sistem de justiţie fiabil, eficient, accesibil şi imparţial. România a înţeles bine şi urmăreşte această condiţie pentru creşterea economică naţională”, a arătat Gorghiu.

Preşedintele interimar al Senatului a vorbit despre importanţa sistemului judiciar.

„Modul în care funcţionează un sistem de justiţie este vital nu numai pentru cetăţenii unei ţări, ci şi pentru mediul său de afaceri. Cât despre cei care caută dreptate… ei au dreptul la un proces echitabil în care cazurile sunt soluţionate în mod imparţial şi într-un timp rezonabil. Acest obiectiv naţional trebuie susţinut de toate partidele politice democratice şi completat de acţiunea legislativă! Este motivul pentru care formarea unei mari coaliţii guvernamentale a fost o necesitate”, a punctat ea.

În acest sens, Alina Gorghiu a afirmat că „este o prioritate pentru Guvernul României, dar şi pentru Parlament să creeze un sistem de justiţie care să răspundă atât nevoilor cetăţenilor români, cât şi cele ale sectorului privat”.

Și totuși, investitorii americani aleg Ungaria

„Am cumpărat, până acum, armament american în valoare de 4 miliarde de dolari. Adică am dat, nu am luat. Hai să vedem cam ce-am primit „la pachet”. Investiții străine directe din SUA? Aproximativ la fel de mult pe cât armament am cheltuit noi: 3,9 miliarde de dolari.

Poate avem, în schimb, un comerț bilateral impresionant? Aflăm tot din surse americane: am exportat în valoare de 2,6 miliarde de dolari și am importat cam de 1,4 miliarde de dolari în 2020.

Americanii au cheltuit strict pentru „reconstrucția” Afganistanului 145 de miliarde de dolari, de trei ori mai mult decât a cheltuit Uniunea Europeană pentru „reconstrucția” României.

O fi ceva proporțional cu valoarea achizițiilor de armament? Păi să ne uităm la Ungaria, care a cumpărat armament american de 17 ori mai puțin decât a cumpărat România: are investiții americane de trei ori mai mari, adică 13,3 miliarde de dolari.

Cehia face investiții americane de 5,6 miliarde de dolari, Germania, de 162 de miliarde de dolari, Franța, de 91 de miliarde de dolari, Italia, de 31 de miliarde de dolari, Spania, de 38 de miliarde de dolari, Polonia, de 11 miliarde de dolari.

Ce are atunci, România în minus? De ce nu poate să primească și ea investiții americane precum alți aliați? Ce are Ungaria în plus față de România? Comerțul bilateral al ungurilor cu americanii e dublu față de noi!”, scria analistul economic Petrișor Peiu într-un comentariu din septembrie 2021. Articolul integral poate fi citit aici.

Cifra de afaceri cumulată a companiilor multinaționale americane din Ungaria este, în 2018, de aproape 18 miliarde de dolari. În România, cifra de afaceri cumulată a companiilor multinaționale americane este, în același an, de doar 13,5 miliarde de dolari.

„Valoarea schimburilor comerciale bilaterale se ridică la aproximativ 5 miliarde de dolari, iar investiţiile firmelor americane se ridică la peste 3 miliarde de dolari. Planul nostru, speranţa noastră este să extindem această relaţie, după angajamentul direct al guvernelor noastre şi al companiilor noastre.”, a declarat Don Graves, secretar adjunct al Departamentului Comerţului al Statelor Unite ale Americii, într-un interviu acordat AGERPRES.

Potrivit ultimului raport al Investițiilor Străine Directe, la nivelul anului 2021, primele țări clasate în funcție de soldul total al ISD deținut la 31 decembrie 2020 sunt: Țările de Jos (19.994 milioane euro, reprezentând 22% din totalul ISD), Germania (11.070 milioane euro, 12,2%), Austria (10.858 milioane euro, 12%), Italia (7.652 milioane euro, 8,4%), Franța (5.642 milioane euro, 6,2%) și Cipru (5.445 milioane euro, 6%).

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Șercan acuză, Drulă cere. Ce va face Cîmpeanu?

26 September 2022 at 11:39

Preşedintele USR, Cătălin Drulă, solicită demisia lui Sorin Cîmpeanu din funcţia de ministru al Educaţiei, după ce jurnalista Emilia Șercan a publicat o nouă investigație din ciclul pe care l-am putea intitula „plagiatorii de ieri, deconspirații de azi” potrivit căreia acesta ar fi plagiat un curs universitar.

„Cîmpeanu, demisia! Apărătorul plagiatorilor, care el însuşi este un plagiator, nu mai are ce căuta nici măcar o secundă în fruntea Ministerul Educaţiei. Cea mai recentă investigaţie făcută de jurnalista Emilia Şercan arată, negru pe alb, cum Sorin Cîmpeanu nu doar că a copiat într-un curs universitar capitole din munca altor profesori universitari, dar şi-a însuşit apoi în mod fraudulos lucrarea lor”, a scris Drulă, pe Facebook.

În opinia sa, Cîmpeanu nu a făcut „decât să legifereze în interesul plagiatorilor”.

„Cîmpeanu, care declara recent că nu vede o definiţie a plagiatului validă juridic, este un dublu plagiator, care nu a făcut decât să legifereze în interesul plagiatorilor, implicit în interesul său. Proiectele noilor legi ale Educaţiei sunt cea mai clară dovadă în acest sens. Pentru toate astea, Cîmpeanu trebuie să plece”, a transmis liderul USR.

Emilia Șercan susține în investigația sa că ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, şi-a însuşit în anul 2006, cu modificări neînsemnate”, 92 pagini din munca a doi universitari alături de care a semnat în anul 2000, ca al patrulea autor, nouă pagini dintr-un curs universitar. 

Emilia Șercan Foto Octav Ganea, Inquam

„Ministrul Educației Sorin Cîmpeanu, presupusul promotor al „culturii integrității academice” promise prin proiectul prezidențial „România Educată”, și-a însușit în 2006, cu modificări neînsemnate, 92 pagini din munca a doi universitari alături de care a semnat în 2000 – ca al patrulea autor –  nouă pagini dintr-un curs universitar.

În 2006, Cîmpeanu a reprodus în toate privințele, sub propria semnătură, 13 capitole semnate anterior de doi autori: ca structură, ca text, ca imagini, ca date prezentate în tabele; în privința titlurilor, contribuția din 2006 a autorului Sorin Cîmpeanu se reduce la eliminarea a cinci cuvinte din totalul de 117 incluse în titlurile capitolelor semnate, cu doar șase ani în urmă, de alți autori.

Dacă legea învățământului superior promovată de Sorin Cîmpeanu ar intra în vigoare, fapta sa de plagiat din 2006 ar fi prescrisă încă din 2009 – alături de toate faptele similare, comise până în 2019, de toți cei care și-au clădit carierele universitare prin fraudă academică.

PressOne vă prezintă nu doar probele detaliate ale plagiatului ministrului Sorin Cîmpeanu din 2006, ci și opiniile unor experți cu competențe în abaterile de la etica în cercetarea științifică; în matematică și în utilizarea riguroasă a acesteia, ca instrument de lucru, în predarea unor discipline cu fundament științific; și, nu în ultimul rând, în legislația națională care protejează drepturile de autor.

Numim tipologic un astfel de personaj «fraudeur»spune prof. Marian Popescu, membru în board-ul unui institut din Geneva specializat în studiul fraudei și plagiatului academic. ”, arată Press One, articolul integral putând fi citit aici.

Într-o declarație acordată site-ului Educație privată, Sorin Cîmpeanu susține că lucrările respective nu ar fi „științifice”, pentru că nu au ISBN. (n.r. ISBN – INTERNATIONAL STANDARD BOOK NUMBER, cod internaţional de identificare a cărţilor, definit prin ISO 2108.)

„Lucrările prezentate în articol nu sunt lucrări cu ISBN, nu sunt lucrări științifice. Sunt nomograme, grafice, tabele scheme de calcul, destinate să sprijine studenții în procesul de pregătire. Sunt destinate strict uzului studenților din anul 3, cu ei se lucrează. Mai mult, aceste lucrări nu sunt luate în considerare la nicio avansare didactică, pentru că nu au ISBN, motiv pentru care cadrele didactice nu sunt interesate de ele”

Sorin Cîmpeanu
articolul original.

Patriarhia: Preotul Visarion Alexa a recunoscut faptele. I s-a interzis oficierea oricărui serviciu religios

22 September 2022 at 14:51

Purtătorul de cuvânt al patriarhiei Române, Vasile Bănescu, a transmis Q Magazine că în urma cercetărilor întreprinse de Arhiepiscopia Bucureștilor, preotul Visarion Alexa, acuzat de o enoriașă că i-ar fi făcut avansuri sexuale, a recunoscut fapta.

„Comisia de disciplină din cadrul Arhiepiscopiei Bucureștilor i-a solicitat în aceste zile preotului Visarion Alexa o declarație personală pe marginea faptelor de care a fost acuzat recent. 

Acesta a recunoscut fapta incriminată de probatoriul consemnat și în stenogramele devenite publice, refuzând să ofere însă detalii amănunțite și invocând faptul că avocata sa l-a sfătuit să fie reținut în declarații.”, portivit Patriarhiei.

Măsurile prompte luate de Arhiepiscopie, singurele posibile și statutare până la pronunțarea sentinței de instanța judecătorească sunt următoarele: 

– suspendarea de la slujire (oprirea totală de la săvârșirea celor sfinte, adică interdicția de a oficia orice serviciu religios)

– retragerea funcției de paroh (nu mai are dreptul de a semna niciun document al parohiei de care aparține și de a se implica în niciun act administrativ)

– obligația de a informa constant, cu celeritate și sinceritate Centrul eparhial (Arhiepiscopia) despre evoluția cercetărilor judiciare cu privire la acuzațiile ce îi sunt aduse.

Odată cu pronunțarea sentinței judecătorești de la sfârșitul perioadei de control judiciar, ținând cont riguros de motivația sentinței și de gravitatea acesteia, Arhiepiscopia Bucureștilor, prin Comisia sa de disciplină, va comunica la rândul ei sancțiunile pe linie bisericească ce vor fi aplicate preotului Visarion Alexa, sancțiuni direct proporționale cu faptele dovedite din punct de vedere judiciar.

„Poziția Bisericii, poziția creștină, este totdeauna, în mod natural și subînțeles, favorabilă celui vulnerabil și oricărei persoane care ajunge să fie victima unui abuz de orice fel.

Biserica este, în același timp, și spațiul moralmente terapeutic de îndreptare și vindecare prin pocăință sinceră a absolut oricui. 

Dumnezeu să-i întărească și să-i mângâie sufletește pe toți cei afectați de această situație adânc tulburătoare!”, a declarat Vasile Bănescu, în numele Patriarhiei Române.

Acuzațiile

Poliţiştii din București au fost sesizați, prin plângere, de o femeie, că preotul în vârstă de 46 de ani ar fi agresat-o sexual. Visarion Alexa a fost reținut pentru o perioadă de 24 de ore, după care instanța a dispus controlul judiciar.

Romania TV a prezentat filmul incidentului, aşa cum apare acesta în dosar, pe baza declaraţiilor, conform unor surse judiciare.

DISCUȚIA ȘOCANTĂ DUPĂ GESTURILE INTERZISE DIN TIMPUL SPOVEDANIEI

Preot: Ți-a fost rău?
Victimă: Cum adică?
Preot: Păi am simțit că te-ai relaxat un pic. Erai tare stresată cu povestea ta.
Victimă: Păi și asta credeți că am nevoie? Mai ales că dumneavoastră m-ați atins în zona intimă. Mi-ați atins vaginul. Asta produce detensionare (…)
Preot: Te deranjează că te-am atins? (…)
Victima: Ca și preot m-ați atins sau ca prieten?
Preot: Ca prieten…
Victima: Dar că s-a întâmplat într-un loc sfânt?
Preot: Nu te stresa, sfânt e tot universul, e făcut de Dumnezeu. (…)
Victima: Vreau să știu treaba cu dicționarul… Și explicațiile. Corpul meu s-a simțit ca la inventar. Mâinile dumneavoastră pe pielea feselor mele, pe abdomen, pe sâni, în partea intimă…
Preot: (…) E un gest de afecțiune, nu inventar.
Victima: E un gest de afecțiune din partea dumneavoastră că v-ați bucurat mai mult de atingeri mai ales că eu încercam să vă opresc și repetam că nu e voie. Corpul meu fiind inert, mai ales că sunteți preot și totul a avut loc într-un lăcaș sfânt. Și m-ați și împărtășit.
Preot: (…) Să nu cazi în ispita dorinței de a te răzbuna. Răzbunarea rănește și pe alții, dar mai ales pe tine.

PREOT: ERAM PREA CONCENTRAT PE SÂNUL EI

Fiind audiat în calitate de suspect, Alexa Visarion a recunoscut că, ulterior spovedaniei, a îmbrățișat-o pe persoana vătămată. (…) Tricoul persoanei vătămate s-a ridicat, moment în care i-a atins pielea în zona lombară, a mângâiat-o pe spate, pe sub tricou, a arătat că i-a palpat sânul, apăsând-o și că nu-și mai amintește dacă a sărutat-o pe ureche întrucât eram prea concentrat pe sânul ei“ (…) Ulterior, și-a introdus mâna pe sub bluză și i-a atins sânii, i-a forțat bata blugilor, a reușit să ajungă cu mâna în zona vaginului, sub lenjeria intimă.

Suspectul a arătat că și-a retras mâna din pantalonii persoanei vătămate, timp în care mâinile persoanei vătămate erau tot pe umerii săi și a direcționat-o în zona sa intimă pe deasupra hainei preoțești, moment în care persoana vătămată și-a retras mâna (…) Suspectul a arătat că la final persoana vătămată era tulburată și că și-a dat seama că aceasta este tulburată în momentul în care și-a retras mâna. Totodată, suspectul a arătat că s-a lăsat ispitit.

Câteva idei pe marginea tristei poveşti cu preotul Visarion Alexa

„Abuzul, păcatul, căderea sunt ale omului, pe persoană fizică. Nu ale Bisericii în ansamblu, nu ale preoţilor sau credincioşilor în general şi nu ale adevărurilor de credinţă sau ale Legii – predicate, de altfel şi de cel căzut – chiar dacă mulţi dintre cei ce jubilează cu masca indignării pe chip la cele întâmplate sunt interesaţi mai cu seamă de a dărâma Biserica şi credinţa, nu de preotul X.”, scrie Paul Anice într-o postare pe contul său de Facebook.

„Indignarea pe care o generează – şi e normal să o genereze – faptele şi păcatul în discuţie nu dovedesc că învăţăturile de credinţă şi poruncile sunt greşite, ci dimpotrivă, probează că ele sunt adevărate: pentru că în numele lor, în temeiul lor ne indignăm astăzi. Dacă învăţăturile despre înfrânare, adulter, păcat şamd ar fi fost greşite, nu s-ar mai indigna azi cei care sunt indignaţi. Iar cei care le cred greşite – cei care luptă împotriva lor, a adevărurilor de credinţă – sunt la fel de ipocriţi precum spun ei despre preotul căzut: se prefac indignaţi, dar în sinea lor sunt satisfăcuţi, pentru că indignarea asta se răsfrânge inevitabil asupra celorlalţi preoţi, asupra întregii Biserici, asupra învăţăturii ei şi credinţei ei.

Cele întâmplate ne arată că nu învăţătura Bisericii greşeşte, ci omul X, atunci când nu se ridică la nivelul ei, când o calcă. Omul X e cel ipocrit, nu Biserica. Fapta lui personală, iar nu adevărul predicat.

Că e smintitor pentru mulţi? Evident! Învăţătura e puternică atunci când vezi şi modelele. Dar când înlocuim sfinţii cu idoli şi icoanele cu imagini fotoşopate ale câte unui star duhovnicesc, va plăti nu doar cel ce sminteşte, ci şi cei smintiţi. La urma urmei acum se face iar o cernere, între cei care uşor se smintesc, şi cei care, dimpotrivă, se trezesc şi se întăresc.

Pe cât m-a întristat toată povestea asta (pentru durerea Bisericii ca trup, mai ales, şi abia apoi pentru cei implicaţi direct sau colateral), pe atât nu m-a îndoit deloc în credinţă. (Ceea ce nu înseamnă că sunt invulnerabil la înşelare şi sminteală – dar probabil nu în astfel de scandaluri se află punctele mele slabe în care să risc să mi se clatine credinţa).

Un alt lucru: nu trebuie să judecăm. Şi totuşi, nu-i pot acuza pe cei care o fac şi e cumva cinstit să o fac şi eu, la rândul meu (ceea ce nu înseamnă că fac bine). Pentru că sună ipocrit să ţinem lecţii creştineşti de nejudecare în cazul preotului Visarion, dar în alte cazuri – politicieni, vedete, persoane publice, miliardari, jurnalişti – să judecăm cu prea plin. Nu m-am sfinţit brusc în cazul preotului Visarion, după ce i-am boscorodit pe Mândruţă, Liiceanu, Soros sau Iohannis. Nu trebuie să judecăm, e adevărat, dar pe nimeni, nu pe alese.

Şi ultimul detaliu: cei care au o mare bucurie în a ataca Biserica şi habotnicii şi habotniciile ei, se fac că nu văd că cel care a comis-o este unul de-al lor. Nu a călcat în strachină vreunul dintre clericii retrograzi, acri ori ţepoşi, nici vreunul din popii prăfuiţi, ci fix un preot liberal, un favorit al Digi, #rezist, provaxx, duhovnicia cool, omul frumos, din gaşca frecventabilă. Dar o dată căzut, a redevenit omul Bisericii care… , iar habotnicii prăfuiţi vor încasa şi ei la pachet, în contul lui.

Culmea că dacă ne uităm în istorie, nici măcar nu e un caz atât de singular şi semnificativ; şi-n paterice găsim mari asceţi care cad în păcate sexuale (adesea după ce căzuseră mai întâi în patima mândriei – oare să fie şi în cazul de faţă valabil?). Unii s-au ridicat şi s-au sfinţit după cădere, alţii nu.

Să ne ridice şi să ne ierte Dumnezeu pe toţi!”

articolul original.

Ucraina vrea pace. Zelenski cere „pedeapsă justă” pentru Rusia

22 September 2022 at 09:05
image

Rusia nu este în mod serios interesată de negocieri de pace, ea se teme de negocieri reale cu Ucraina şi nu doreşte să îndeplinească niciun fel de obligaţii internaţionale, a declarat preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, într-un discurs susţinut miercuri prin videoconferinţă în cadrul sesiunii anuale a Adunării Generale a ONU, informează Agerpres.

„Ucraina vrea pace. Europa vrea pace. Lumea vrea pace. Şi am văzut cine este singurul care vrea război”, a declarat Zelenski în discursul său înregistrat, făcând apel la comunitatea internaţională să pedepsească Rusia pentru „crimele de agresiune împotriva statului nostru”.

„Ei vorbesc de negocieri, dar anunţă o mobilizare militară. Ei vorbesc de negocieri, dar anunţă pseudo-referendumuri în teritoriile ocupate ale Ucrainei”, a afirmat Zelenski, căruia i s-a permis să se adreseze Adunării Generale a ONU, nefiind prezent la ONU din cauza războiului, după aprobarea unei moţiuni de către statele membre ale Naţiunilor Unite.

„Rusia se teme de negocieri reale şi nu doreşte să îndeplinească în mod onest nicio obligaţie internaţională. Ea minte pe toată lumea, aşa cum este tipic pentru agresori şi terorişti. Chiar şi acum, când vorbeşte despre negocieri, Rusia vrea doar să-şi mascheze retragerea”, a afirmat preşedintele ucrainean.

„Rusia vrea război”, a subliniat Zelenski, adăugând că Moscova doreşte să treacă de iarnă pe teritoriul ocupat al Ucrainei pentru a-şi pregăti forţele în vederea unei noi ofensive, dar deja la o nouă scară. Sau cel puţin să-şi pregătească fortificaţii în teritoriile ocupate ucrainene, în timp ce mobilizează mai multe trupe în ţară, în cel mai mare conflict din Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.

„Omenirea şi dreptul internaţional sunt mai puternice decât un stat terorist. Rusia va fi forţată să oprească acest război” în cele din urmă, şi-a exprimat convingerea Zelenski.

Liderul ucrainean a avertizat de asemenea cu privire la o eventuală catastrofă nucleară, având în vedere situaţia de la centrala nucleară din Zaporojie (sudul Ucrainei), aflată din martie sub controlul forţelor ruse.

„Şantajul rusesc cu radiaţii este ceva care ar trebui să vă preocupe pe fiecare dintre voi”, s-a adresat Zelenski ţărilor participante la Adunarea Generală a ONU, „pentru că niciunul dintre voi nu va găsi un vaccin împotriva expunerii la radiaţii”.

Centrala nucleară din Zaporojie, cea mai mare din Europa, a fost vizată de bombardamente în mod repetat în ultimele săptămâni, suscitând îngrijorarea comunităţii internaţionale privind un potenţial dezastru nuclear. Moscova şi Kievul se acuză reciproc de aceste atacuri.

Preşedintele ucrainean a declarat că formula sa de pace pentru a pune capăt războiului vizează „pedepsirea pentru crimele comise, protejarea vieţii, restabilirea securităţii şi a integrităţii teritoriale, garantarea securităţii” Ucrainei.

„Pedeapsă pentru crima de agresiune. Pedeapsă pentru încălcarea frontierelor şi a integrităţii teritoriale. Pedeapsă care trebuie aplicată până când frontierele recunoscute internaţional ale Ucrainei nu sunt restabilite”, a pledat el.

Astfel, Ucraina a cerut ONU să pedepsească Rusia pentru invazia sa şi să-i retragă dreptul de veto în Consiliul de Securitate, în timp ce o dispută se profilează joi în Consiliul de Securitate, care se reuneşte pe tema atrocităţilor comise de trupele ruse în Ucraina, comentează Reuters.

Această reuniune a Consiliului de Securitate, din care Rusia face parte cu statut de membru permanent, intervine la o zi după ce preşedintele rus Vladimir Putin a dat ordin pentru mobilizarea militară a sute de mii de ruşi care să fie trimişi să lupte în Ucraina, exprimându-şi sprijinul pentru anexarea unor regiuni ucrainene şi a ameninţat Occidentul cu utilizarea armei nucleare.

În faţa Adunării Generale a ONU, Zelenski a cerut crearea unui tribunal special al ONU care să decidă o „pedeapsă justă” pentru Rusia şi ca Moscovei să-i fie retras dreptul de veto în Consiliul de Securitate.

Consiliul nu a putut să adopte măsuri semnificative în cazul agresiunii împotriva Ucrainei pentru că Rusia este membru permanent cu drept de veto împreună cu SUA, Franţa, Marea Britanie şi China. Reuniunea de joi va fi a 20-a oară când Consiliul de Securitate se întruneşte cu privire la Ucraina în acest an.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, şi procurorul Curţii Penale Internaţionale, Karim Khan, vor prezenta o scurtă informare în faţa Consiliul de Securitate format din 15 membri, la care vor participa inclusiv ministrul rus de externe Serghei Lavrov şi omologi ai acestuia din Ucraina şi Occident, între care şi secretarul de stat american Antony Blinken.

Ucraina, SUA şi alte state occidentale au acuzat Rusia de crime de război în Ucraina. Moscova neagă că ar fi vizat civili în cursul a ceea ce ea numeşte ‘operaţiune militară specială’, calificând acuzaţiile de încălcări ale drepturilor omului drept o campanie de calomnie împotriva sa, potrivit Reuters.

Într-un discurs către naţiune, miercuri, Putin a ordonat mobilizarea a cel puţin 300.000 de rezervişti pentru a fi trimişi în prima linie a frontului şi a prezentat invazia în Ucraina – pe care a declanşat-o în februarie provocând mii de morţi, strămutarea a milioane de oameni şi transformarea unor întregi oraşe în ruine – drept o ciocnire definitorie între Est şi Vest.

articolul original.

Consiliul UE și Comisia Europeană trebuie să prezinte calendarul de aderare la spațiul Schengen al României

21 September 2022 at 11:23
image

Europarlamentarul Victor Negrescu a obținut sprijinul unui număr important de deputați europeni pentru a chema în plenul Parlamentului European reprezentanții Consiliului UE și Comisiei Europene la o dezbatere cu privire la aderarea României, Bulgariei și Croației la spațiul Schengen, se arată într-un comunicat de presă.

Consiliul UE și Comisia Europeană ar trebui să prezinte urgent un calendar de aderare și, totodată, să precizeze dacă în luna decembrie, conform solicitării făcute de semnatari, va fi supusă la vot extinderea spațiului european de liberă circulație.

Peste 50 de eurodeputați din toate grupurile politice pro-europene au susținut acest demers important, astfel încât este îndeplinit criteriul tehnic pentru ca procedura parlamentară specifică să fie declanșată și, în consecință, să existe o dezbatere în plenul Parlamentului European.

„Prin această inițiativă, Parlamentul European demonstrează încă o dată faptul că este instituția europeană care a susținut constant aderarea României la spațiul Schengen.

Consiliul UE și Comisia Europeană sunt invitate să prezinte un calendar pentru aderarea țării noastre la spațiul Schengen și, totodată, să spună dacă, conform solicitării noastre, se va lua această decizie la Consiliul Justiție și Afaceri Interne, din luna decembrie, astfel încât România să devină membră a spațiului de liberă circulație începând cu anul viitor.

Acest demers vine în continuarea petiției pe care am depus-o și care a fost dezbătută de legislativul european, precum și a rezoluțiilor adoptate în acest sens.

În acest context, sprijinul celor peste 50 de colegi eurodeputați confirmă susținerea lor pentru solicitarea pe care am făcut-o săptămâna trecută în plenul Parlamentului European, pentru un vot anul acesta în Consiliul UE.

Le mulțumesc tuturor colegilor mei, din delegația română, precum și celor din alte state membre, din toate grupurile politice, pentru sprijinul oferit. Am demonstrat că pentru interesul României și unitatea europeană reușim să fim uniți”, a declarat reprezentantul României în Parlamentul European, europarlamentarul Victor Negrescu.

Eurodeputatul a evidențiat recent în plenul legislativului european necesitatea aderării la spațiul Schengen pentru a asigura drepturi egale pentru cetățenii români la nivel european, dar și pentru a beneficia de avantajele aduse de acest statut, cum ar fi creșterea exporturilor și a profiturilor înregistrate sau dezvoltarea și eficientizarea sectorului de transporturi.

Europarlamentarul a inițiat recent campania #RomâniiMerităÎnSchengen, împreună cu Partidul Social Democrat și PES activists România, prin intermediul căreia, în prima parte a anului, au fost contactați toți liderii europeni care pot influența decizia privind aderarea României la spațiul Schengen, iar în prezent, în întreaga țară, se strâng mesajele de susținere a acestui obiectiv, transmise de români prin intermediul a zeci de mii de cărți poștale puse la dispoziție de organizatori și care vor fi depuse la sediul Consiliului.

Coordonator național al PES activists România, eurodeputatul PSD, Victor Negrescu a inițiat totodată, în anul 2015, o altă campanie, #RomâniaCereÎnSchengen, inițiativă susținută de peste 40.000 de români care a generat din partea Parlamentului European o decizie în Comisia pentru Petiții și, ulterior, o rezoluție importantă de sprijin privind aderarea României la spațiul Schengen.

articolul original.

Armata ucraineană înregistrează noi succese

13 September 2022 at 10:29

Ucraina a anunţat luni noi succese militare, spunând că a ajuns la frontiera cu Rusia şi că a eliberat într-o lună echivalentul unui teritoriu care are de şapte ori suprafaţa Kievului de sub controlul armatei ruse, care a răspuns bombardând unele zone recucerite de forţele ucrainene, relatează AFP, preluată de Agerpres.

Armata ucraineană a anunţat mai întâi o contraofensivă în sud, după care, săptămâna trecută, a realizat un avans fulgerător în regiunea Harkov din nord-est.

În est, „eliberarea localităţilor de invadatorii ruşi continuă în regiunile Harkov şi Doneţk”, a susţinut armata ucraineană.

For the sake of protecting Freedom, it traveled half the world, from the 🇦🇺 to the 🇺🇦. 19,300 km across the Indian Ocean.
Sept2022.Thanks to "Bushmaster" #UAarmy came to the Oskil river & continue to liberate Kharkiv region.
Thank you to @RichardMarlesMP @AmbVasyl & all 🇦🇺 people pic.twitter.com/UnI0cSbAUu

— Oleksii Reznikov (@oleksiireznikov)
September 11, 2022

Ministrul Apărării ucrainene, Oleksii Reznikov, a făcut recent o vizită în Australia, țară care a ajutat Ucraina

Iar în regiunea Herson (sud), ea a revendicat recucerirea a 500 de kilometri pătraţi în două săptămâni, prima sa estimare în cifre a avansului din sud.

În total, „de la începutul lunii septembrie, soldaţii noştri au eliberat deja 6.000 de kilometri pătraţi de teritoriu ucrainean în est şi sud şi continuăm să avansăm”, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski luni seară într-un video online. Kievul nu revendica duminică decât 3.000 de kilometri pătraţi „eliberaţi”.

Armata ucraineană a transmis luni că, pe întreg frontul, a „reuşit să alunge inamicul din peste 20 de localităţi” în 24 de ore, adăugând că „trupele ruse îşi abandonează poziţiile în grabă şi fug”.

În cursul serii, şeful de cabinet al preşedinţiei ucrainene, Andrii Iermak, a publicat un video în care o voce din off explică: „Brigada a 14-a mecanizată separată a ajuns la frontiera regiunii Harkov cu Rusia. Aici este satul Ternova”, situat la cinci kilometri de graniţa rusă.

„Este prea devreme pentru a spune unde ne vor duce toate acestea”, a reacţionat şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, în timpul unei vizite în Mexic.

„Suntem în primele zile (ale contraofensivei – n.r.), prin urmare consider că nu ar fi bine să anticipăm exact unde ne vor duce toate acestea”, a adăugat el.

Tot în regiunea Harkov, parchetul ucrainean a anunţat luni descoperirea a patru cadavre de civili cu „urme de tortură” în satul Zaliznicinoie, recent eliberat. „Conform versiunii preliminare a anchetei, victimele au fost ucise de militari ruşi în timpul ocupaţiei satului”, a precizat parchetul. Forţele ruse au fost acuzate de abuzuri repetate în Ucraina.

Duminică, forţele ucrainene au intrat în Izium, în nord-est, localitate care număra 50.000 de locuitori înainte de război şi care a devenit un punct-cheie pentru logistica şi alimentarea trupelor ruse.

Pierderea acestui oraş ar putea contracara serios ambiţiile militare ale Moscovei în estul Ucrainei, consideră experţi militari.

„Ucraina a aplicat o înfrângere operaţională majoră Rusiei preluând aproape în totalitate regiunea Harkov (…), însă contraofensiva actuală nu va pune capăt războiului”, a atenţionat totuşi ISW (Institute for the Study of War – Institutul pentru Studierea Războiului).

„Soldaţii ucraineni au recâştigat astfel teren în regiunea Lugansk”, unde separatiştii proruşi au proclamat în 2014, la fel ca în regiunea vecină Doneţk, o „republică”, a adăugat acest centru de reflecţie american.

Autorităţile de ocupaţie din regiunea Harkov au spus că au plecat în provincia Belgorod, în Rusia, în apropiere de frontieră, oficial pentru a ajuta la gestionarea afluxului de refugiaţi, conform agenţiilor ruse de presă.

„În regiunea Harkov (…), forţele ruse şi-au abandonat în mare parte câştigurile (teritoriale) în faţa ucrainenilor şi s-au retras. Spre nord şi est, majoritatea acestor forţe s-au întors în Rusia”, a explicat pentru AFP un înalt oficial militar american, sub acoperirea anonimatului.

„Ucrainenii desfăşoară operaţiuni care îi obligă pe ruşi să decidă pe câmpul de luptă unde îşi vor direcţiona resursele şi în ce fel”, a rezumat el. Şi, date fiind dificultăţile ruşilor „pe planul aprovizionării şi logisticii, dar şi în ceea ce priveşte comandamentul (…), este o problemă foarte mare de rezolvat” pentru ei, a adăugat sursa citată.

Moscova a afirmat luni că a bombardat zone recuperate de Ucraina nu departe de Harkov, în sectoarele Kupiansk şi Izium.

Statul Major al armatei ucrainene a numărat la rândul său circa 40 de atacuri ruse în timpul zilei „asupra unor instalaţii militare şi civile ucrainene” şi a semnalat pagube la multiple “infrastructuri esenţiale în oraşe ucrainene paşnice”, printre Harkov, Zoporojie, Sloviansk şi Kramatorsk.

Ofensiva rusă declanşată la 24 februarie va continua „până când vor fi îndeplinite obiectivele”, a transmis luni Kremlinul, conform căruia nu există în prezent „perspective de negocieri” între Moscova şi Kiev. 

Blinken: Este prea devreme

Secretarul de Stat american Antony Blinken consideră că este „prea devreme” pentru a se anticipa rezultatul contra-ofensivei armatei ucrainene în nord-estul Ucrainei împotriva armatei ruse, relatează AFP.

„Este prea devreme să spunem exact unde ne vor conduce toate astea”, a declarat şeful diplomaţiei americani luni, într-o conferinţă de presă la Ciudad de Mexico.

„Suntem în primele zile (ale contra-ofensivei), deci cred că nu ar fi bine să prezicem unde ne vor conduce toate astea. Ruşii menţin forţe foarte semnificative în Ucraina, dar şi echipament şi muniţie. Însă este clar că avem progrese semnificative ale ucrainenilor mai ales în nord-est. Acesta este rezultatul susţinerii pe care noi am furnizat-o, dar mai întâi şi în primul rând este rezultatul extraordinarului curaj şi rezistenţei forţelor armate ucrainene şi poporului ucrainean. Ucrainenii se bat pentru patria lor şi pentru viitorul lor şi nu ruşii. Noi vom continua să facem ceea ce este necesar” în susţinerea Ucrainei, a anunţat secretarul de Stat american.

articolul original.

Ucraina își recucerește teritoriile ocupate de ruși

9 September 2022 at 21:04
image

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a anunţat vineri că forţele Kievului au recucerit 30 de localităţi de la trupele ruse în nord-estul ţării, unde Moscova a trimis întăriri pentru a face faţă acestei ofensive, notează AFP, citată de Agerpres. Președintele ucrainean anunțase joi, 8 septembrie, că armata sa a cucerit peste 1000 de kilometri pătrați aflați sub ocupația invadatorilor ruși.

„Până în prezent, forţele armate ucrainene au eliberat şi preluat controlul a peste 30 de localităţi din regiunea Harkov”, la frontiera cu Rusia, a spus Volodimir Zelenski în discursul său video de seară difuzat pe reţelele de socializare.

În pofida câştigurilor teritoriale ale forţelor ucrainene, guvernatorul regiunii Harkov, Oleg Sinegubov, i-a îndemnat pe locuitorii plecaţi să nu se întoarcă, din cauza lipsei curentului electric şi gazelor în satele recucerite de la ruşi.

La rândul lor, media ruse au raportat desfăşurarea de întăriri în această direcţie, difuzând videoclipuri în care vehicule blindate, obuziere şi camioane circulă în număr mare pe drumuri negeolocalizate. Moscova nu a făcut niciun comentariu cu privire la această desfăşurare, mulţumindu-se să enumere, ca în fiecare zi, pierderile grele pe care armata rusă le-ar fi provocat ucrainenilor.

Semn al înaintării ucrainene, autorităţile pro-ruse din teritoriile ocupate în regiune au anunţat vineri că evacuează locuitorii în alte zone aflate sub controlul Moscovei sau în Rusia.

articolul original.

Ion Iliescu: Am avut ocazia să o cunosc şi să discut cu Regina, dincolo de constrângerile protocolului

9 September 2022 at 11:59
image

Încetarea din viaţă a Majestăţii Sale Regina Elisabeta a II-a marchează sfârşitul unei epoci istorice, plină de schimbări, în care Marea Britanie a avut de jucat un rol de primă mână, a afirmat vineri fostul preşedinte Ion Iliescu.

El a amintit că victoria Marii Britanii în cel de-al Doilea Război Mondial, la care Regina a participat direct, ca toată generaţia din care a făcut parte, a fost începutul unor reforme economice şi sociale ce au influenţat atât continentul european, cât şi întreaga lume.

„Şi-a făcut datoria care-i revenea în sistemul politic britanic, fără ezitare şi fără să se lase purtată de convingerile sale personale, oricât de greu i-a fost asta, în momente delicate din viaţă. A fost o personalitate puternică şi complexă, dincolo de imaginea care ni se prezintă, ca de obicei, în astfel de momente”, a afirmat Ion Iliescu, pe blogul personal.

Fostul preşedinte a subliniat că relaţiile României cu Marea Britanie au fost neaşteptat de corecte în această „lungă domnie” a Reginei Elisabeta a II-a, Marea Britanie fiind un partener activ în efortul de industrializare şi de modernizare a economiei României şi a ajutat la pregătirea unor elite intelectuale şi tehnice.

„A contribuit la formarea personalului necesar aderării noastre la UE şi la NATO. Marea Britanie este o destinaţie predilectă pentru români, în ciuda ieşirii ţării din UE. Am avut ocazia să o cunosc şi să discut cu Regina, dincolo de constrângerile protocolului. O personalitate puternică, deschisă către problemele care dominau agenda publică, şi cu simţul umorului. Şi care nu a uitat o clipă de interesele ţării al cărui şef de stat era! Păstrez o amintire puternică întâlnirii din 2004, în cadrul vizitei private în Marea Britanie, când Regina a oferit un dejun privat, la care a participat şi marea noastră balerină Alina Cojocaru”, a detaliat Ion Iliescu.„Potrivit acestuia, Marea Britanie a pierdut, într-un moment delicat pentru Occident şi pentru democraţie, ca sistem politic, un lider şi un liant al solidarităţii naţionale, iar România un prieten şi un reper.

“Transmit condoleanţele mele familiei îndoliate şi întregul meu sprijin în aceste momente dureroase. Dumnezeu s-o odihnească!”, a concluzionat fostul președinte al României.

Actualul președinte al României, Klaus Iohannis, a transmis la rândul său, vineri, 9 septembrie 2022, un mesaj de condoleanțe Majestății Sale Regele Charles al III-lea al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, în urma trecerii în eternitate a Majestății Sale Regina Elisabeta a II-a.

„În numele poporului român și al meu personal, doresc să transmit Majestății Voastre, întregii Familii Regale și poporului britanic condoleanțe și compasiune pentru dureroasa pierdere suferită.

Majestatea Sa Regina a fost un lider excepțional, care și-a servit patria cu devotament și responsabilitate desăvârșită, reprezentând un simbol al stabilității și un veritabil reper moral pentru întreaga lume. Cele șapte decade în slujba Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, precum și a întregului Commonwealth rămân în istoria umanității drept un reper și inspirație pentru noi toți și generațiile viitoare.”, a transmis Președintele României Majestății Sale Regele Charles al III-lea.

articolul original.

Simona Halep divorțează la doar un an de la cununia civilă. Toni Iuruc a confirmat despărțirea

7 September 2022 at 16:05
image

Pro Sport a anunțat miercuri că Simona Halep și soțul ei au decis să divorțeze la notar joi. Știrea părea incredibilă având în vedere că cei doi s-au cununat civil în urmă cu un an și că în mai puțin de o lună urma nunta. Și totuși…acesta este adevărul.

Sursele ProSport susțineau că Halep și Iuruc vor parafa separarea la notariat, cel mai probabil în cursul zilei de joi, iar apoi fiecare își va vedea de drumul său. Cei doi nu vor împărți nimic, pentru că au stabilit de la început regimul bunurilor separat.

„Sursele noastre susțin că ei au oferit celor din anturaj drept motiv al divorțului distanța foarte mare dintre ei, cauzată de cariera Simonei Halep. În plus, părinții campioanei ar fi insistat să își mai dea o șansă, drept pentru care ei au mers în această vară într-o vacanță în Grecia. Acolo, însă, lucrurile s-au clarificat, dar în direcția rupturii definitive. Astfel că s-a ajuns în acest punct: divorțul la notariat!”, arăta ProSport.

Contactat de fanatik.ro, în jurul orei 18, Toni Iuruc, vizibil mâhnit, a acceptat să dea o scurtă declarație, prin care confirmă divorțul de Simona Halep.

„Am hotărât de comun acord cu Simona să ne despărțim! Nu mai insistați, este ultima mea ieșire publică….De restul se vor ocupa avocații în cel mai civilizat mod cu putință. Mulțumesc de înțelegere!” a declarat Toni Iuruc.

Simona Halep și Toni Iuruc sunt împreună de trei ani, cei doi căsătorindu-se la 15 septembrie 2021, în Constanța. Căsătoria religioasă și petrecerea de după erau programate să aibă loc pe 13 noiembrie 2022, la Cazino Sinaia.

articolul original.

Gabriela Firea anunță ajutorul pentru tinerii care vor să devină părinți

7 September 2022 at 10:16

Mă bucur să vă dau o veste importantă: a fost aprobat ajutorul financiar pentru tinerii care vor să devină părinți, dar nu pot din cauza infertilității! Ajutăm fiecare cuplu sau femeie singură cu 15.000 de lei pentru decontarea procedurilor pentru obținerea unei sarcini. Până la finalul anului avem fonduri pentru 2.500 de proceduri, iar de anul viitor decontăm 10.000!”, a anunțat Gabriela Firea, ministrul Familiei, Tineretului şi Egalității de Șanse.

Cristian Vasilcoiu și Gabriela Firea Foto Gov.ro

Ministrul a evidențiat sprijinul pe care l-a primit de colegii de Guvern pentru aprobarea acestui proiect.

„Până aici a fost un drum complex, uneori mai lung decât ne-am fi dorit. Am reușit împreună și le mulțumesc pentru implicare vicepremierului Sorin Grindeanu, ministrului Finanțelor, Adrian Câciu, ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, ministrului Muncii, Marius Constantin Budăi, secretarului de stat Cristian Vasilcoiu, ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, președintelui Consiliului Legislativ, Florin Iordache și președintelui Consiliului Economic și Social, Bogdan Simion.”

Proiectul a fost susținut de președinte PSD Marcel Ciolacu, de premierul Nicolae Ionel Ciucă și chiar de Klaus Iohannis „din prima clipă”, potrivit dezvăluirilor făcute de ministrul Familiei.

„România trece printr-o criză demografică fără precedent. Anul trecut s-au născut cei mai puțini copii din ultimul secol, sub 180.000. Anul 2022 se anunță la fel de rău, în primele cinci luni fiind deja cu 20% mai puține nașteri. Trebuie să punem cu toții umărul la a opri acest declin în care am intrat.

Ministrul Muncii, Marius Budăi Foto Gov.ro

Cu ajutorul colegilor din Ministerul Muncii, am gândit un program social pentru a veni în sprijinul tinerilor care nu pot deveni părinți cu un ajutor financiar pentru achitarea cheltuielilor procedurilor de fertilizare in vitro.”, a mai adăugat ministrul.

Pentru ajutorul de 15.000 de lei vor putea aplica femeile cu vârsta între 20 și 45 de ani, vârste stabilite în urma discuțiilor cu specialiști în obstetrică-ginecologie, cu organizațiile importante din domeniul infertilității și la solicitarea a sute de femei.

Pentru fiecare procedură desfășurată într-o unitate sanitară autorizată de pe teritoriul României se vor deconta maximum 15.000 de lei. În plus, acest ajutor poate fi oferit doar pentru maximum trei proceduri în fiecare an, doar dacă există indicația specialistului în domeniul infertilității.

Ministrul și-a propus decontarea a 10.000 de proceduri pe an, la nivel național, începând cu 1 ianuarie 2023, pentru acest an fiind deja alocate fondurile necesare pentru decontarea a 2.500 de proceduri.

„Avem experiența programului pe care l-am derulat în București, în mandatul de primar general. S-au născut peste 500 de copii și alte câteva sute de sarcini sunt în evoluție. Din păcate, actuala conducere a Primăriei Capitalei nu a mai considerat proiectul o prioritate și nu a mai alocat fonduri.

Specialiștii din Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalității de Șanse și din Ministerul Muncii și Solidarității Sociale lucrează deja la normele de aplicare ale programului aprobat, astăzi, de Guvern. În zilele următoare, vom oferi detalii despre criterii de acordare ale ajutorului, ce documente sunt necesare și unde pot fi depuse dosarele. Va exista o procedură foarte clară.”, a precizat Gabriela Firea.

articolul original.

Internetul ne-a făcut mai deștepți? Cât era IQ ul mediu european și la cât va ajunge în 2050

5 September 2022 at 11:39

Toate studiile psihometrice demonstrează imbecilizarea populației lumii începând cu anul 2000. Care știți cu ce  eveniment coincide? Cu lansarea serviciului internetic world wide web (www) către populație, acesta fiind inițial un proiect militar. Poate nu realizăm acum, deși ar trebui, că scăderea globală a coeficientului intelectual (IQ) ne va impacta major pe toate planurile. Acum câțiva ani IQ-ul mediu european era de 99, România având 91. Se estimează că până în anul 2050 coeficientul intelectual mediu global va fi în jur de 80. 

32,5% din populație se află în risc de sărăcie

Paradoxal, când te gândești că accesul la informația de pretutindeni ar fi trebuit să ne îmbunătățească nivelul de cunoștinte… Însă, poate că aici e și capcana: nu ne mai chinuim să memorăm informația, și de aici și regresia vocabularului tot mai des întâlnită la tineri.

Peste 2.9 milioane elevi, preșcolari și antepreșcolari au revenit la școală pe 5 Septembrie 2022 în cele peste 17,800 instituții de învățământ preuniversitar, dintre care 12,700 nerenovate de ani buni. Iar aceasta nu ar fi singura problemă, mai avem și lipsa dotărilor și infrastructurii educaționale, lipsa manualelor, slaba pregătire a cadrelor didactice, bullying-ul și multe altele. Însă, ce așteptări să avem când, în România, 32,5% din populație se află în risc de sărăcie sau excluziune socială? Oare acest procent copleșitor nu e rezultatul direct proporțional al lipsei importanței acordată educației? De ce vorbim tot mai des în ultimii ani despre scăderea nivelului calitativ în învățământ? După cum a declarat și ministrul Sorin Cîmpeanu, învățământul online a fost o „catastrofă națională”, domnia sa recunoscând că școala a ajuns într-un punct de minim al calității educației în România (pe plan mondial se vorbește că a dus la pierderea, în medie, a 1.8 ani de școlarizare imposibil de recuperat).

Să vă reamintim că în cadrul Programului-Pilot de Testare Standardizată, desfășurat la sfârșitul lunii mai – începutul lunii iunie 2022 – în care au fost testați aproape 165.000 de elevi din 526 de școli din toată țara, de la toate clasele, primare, gimnaziale și liceale – a rezultat că 70% dintre elevii României sunt într-o zonă de risc sau într-o zonă de înțelegere limitată a materiilor. Adică, pe scurt: azi, 7 din 10 copii sunt analfabeți funcțional. În mediul rural chiar 8 din 10.

Cel mult 2 din 100 elevi români se află în zona înaltă a competențelor, sunt creativi și au rezultate foarte bune, având potențial mare de a face performanță după finalizarea școlii. Sunt elevii pe care îi vedem premiați la olimpiadele internaționale și, de cele mai multe ori, mentoraţi în privat. Însă, oare câți dintre aceștia vor alege să rămână în țară?

Anul acesta mai mult de 1 din 4 elevi de clasa a XII-a nu s-a înscris la bacalaureat, mai exact 26.7%. Însă, situația e mai gravă dacă dăm timpul înapoi cu 12 ani… fiindcă, rezultă că 45.4% dintre liceeni nu termină liceul cu o diplomă de absolvire.

Referitor la mediul universitar, în România, în 2019, mai erau doar 37 de universități private. În 2010 erau 52. În universitățile private mai studiază astăzi doar 65.000 de studenți. În urmă cu zece ani erau peste 230.000. Această situație nu se întâlnește numai în universitățile private, ci și în cele de stat. De ce? În practică s-a dovedit că diplomele pe bandă rulantă acordate unor studenți în fapt mediocri nu le asigură un job constant și bine plătit, de aici și dezamăgirea aferentă și scăderea interesului absolvenților de liceu pentru învățământul superior, majoritatea optând pentru munca de jos bine plătită în afara țării. Ca să nu mai aducem în discuție împiedicarea studenților români în a-și dezvolta competențele încă din timpul facultății, dat fiind că le este condiționată prezența la cursuri de absolvire. Iar companiile, ce să vedeți, punctează negativ lipsa experienței absolvenților. Un cerc vicios din care nu există scăpare decât dacă cele două părți – universitatea & angajatorul – își dau mâna.

Este posibilă reforma învățământului?

Este! Important este să se dorească.

Deja la 4 din 10 copii nu le place școala. Așadar, reforma (nu peticirea) învățământului românesc este imperios necesară. Dezastrul din învățământul superior se datorează celui din învățământul primar și secundar. Nu putem pretinde performanță de la elevii învățați de suplinitori. La fel cum nu putem pretinde rezultate în general bune de la elevi nemotivați să participe la cursuri în condiții improprii. Nu există un raport oficial, însă vă puteți imagina câte școli își așteaptă elevii în clădiri pline de igrasie și mucegai, cu băncuțe rupte, uși/geamuri/pardoseli deteriorate, acoperișuri și tavane prin care plouă, curți pline de noroi, sobe în sălile de clasă și WC în spatele școlii. Cel puțin 30% dintre ele conform interviurilor date de-a lungul anilor de cei peste 30 miniștri ai Educației! Astfel că ne putem „baza” an de an pe dezamăgirea și demotivarea a cel puțin 30% dintre copiii care, la un moment dat, nu se vor mai înhăma la această corvoadă numită „educație”. Involuție care va aduce cu sine și scăderea PIB și, automat, a nivelului calității vieții.

Ce facem până atunci?

„Mobilizăm mediul privat!” este răspunsul dat de Asociația BookLand care, iată, în curând anunță un bilanț de 66 instituții școlare renovate în ultimii 3 ani. Fără granturi europene, pur și simplu mobilizând sute de companii să contribuie cu bani, produse sau servicii (prin redirecționarea celor 20% din impozitul pe profit/venit conform Legii Sponsorizării nr. 32/1994). Rezultat posibil datorită dorinței a peste 400 companii private de a contribui la îmbunătățirea condițiilor în care învață elevii români.

Eforturile acestei mici asociații dovedesc că și la noi se poate. Că un buget mic, cheltuit eficient, poate aduce rezultate mari. Și că autoritățile locale, odată implicate și ele – financiar sau logistic – pot deveni parteneri de nădejde în acest demers. Cele 29 instituții școlare din calendarul de Renovare 2022 se regăsesc în 22 județe – Argeș, Bacău, Botoșani, Brăila, Brașov, Buzău, Cluj, Constanța, Dolj, Giurgiu, Gorj, Ialomița, Maramureș, Mureș, Olt, Prahova, Sibiu, Suceava, Teleorman, Vâlcea, Vaslui, Vrancea -, la ora actuală 12 fiind deja finalizate, restul în plin șantier sau pe cale să fie renovate în ultimele luni ale anului.

În final, în cele 66 școli renovate, anual, peste 10,000 elevi vor simți beneficiile unei școli „ca afară”. Diferența se vede deja, conform spuselor directorilor instituțiilor: nu se mai pleacă la alte școli din apropiere, ba chiar se înscriu mai mulți elevi la aceste școli, iar profesorii își iau mai multe ore de predare în cadrul acestora.

„Împreună CONSTRUIM oameni” e deviza Asociației BookLand la care, în ultima vreme, au început să adere și persoanele fizice prin completarea Formularului 230 sau prin transmiterea unui SMS cu textul CONSTRUIM la 8845, donând astfel 2 Euro lunar pentru normalitatea în educație.

 „Să nu ajungem să regretăm timpul pierdut, timpul în care am așteptat ‚să ni se dea’. Societatea evoluează mai rapid decât sistemul care ar trebui s-o ghideze. Iar dacă direcția e greșită, copiii noștri sunt afectați iremediabil, căci timpul nu mai poate fi dat înapoi. Școala online i-a nenorocit, să nu o facem și noi prin nepăsare și neimplicare. Și o să fiți uimiți cât de puțin trebuie ca lucrurile să se pună în mișcare! Să începem prin a fi exemplu pentru cei mici. Schimbarea lor să înceapă cu schimbarea noastră… măcar a mentalității. Să nu le mai spunem copiilor că școala nu le pune pâine pe masă, căci chiar asta face… însă, în timp. Să îi încurajăm să se ducă la cursuri, să învețe pentru ei înșiși, nu pentru note și să aibă curajul să-și urmeze vocația, oricare ar fi aceasta: contabil, medic, tâmplar, șofer. E nevoie de fiecare! Noi, românii, poate că nu ne-am mobilizat ca alte popoare – iar asta fiindcă avem un nivel de toleranță și suportabilitate mult prea exersat de-a lungul istoriei noastre zbuciumate -, însă am făcut-o mereu când ne-a ajuns cuțitul la os. Până aici! Acum ori niciodată să ne croim altă soartă!” – Mihaela Petrovan – Fondator Asociația BookLand.

articolul original.

Performanță incredibilă a Primăriei Sectorului 4

3 September 2022 at 09:27

Cum ar arăta drumurile României dacă Daniel Băluță ar fi ministrul Transporturilor? Aceasta-i întrebarea! În seara zilei de duminică, 4 septembrie, se redeschide Pasajul Unirii, „înainte de începerea școlilor”, așa cum anunțase primarul în momentul în care au demarate lucrările de reabilitare ale obiectivului.

După 77 de zile de muncă, fără niciun fel de întârziere, lucrările de punere în siguranță a celui mai important obiectiv de infrastructură din Capitală s-au încheiat. Urmare a unei investiții de 12 milioane de euro, Pasajul rutier Unirii, cu o lungime de aproximativ 900 de metri, a devenit cel mai sigur tunel rutier, din punct de vedere al infrastructurii din România, dar și cel mai tehnologizat din țară.

Peste 1.800 de ore de lucru au fost necesare pentru această transformare, timp în care constructorii au izolat toate infiltrațiile de la nivelul carosabilului, au închis fisurile din pereții interiori ai pasajului prin injectarea unor mortare speciale, pe care, ulterior, i-au îmbrăcat cu peste 3.000 de panouri metalice.

Mai mult, pentru a crește vizibilitatea în tunel, au fost montate 498 de corpuri de iluminat și bandă LED pe o suprafață de 4 kilometri. Totodată, la suprafață au fost instalați 30 de stâlpi de iluminat precum și 150 de proiectoare (pe rampă), astfel încât, iluminatul în pasaj să devină un ghidaj de siguranță pentru șoferi. De asemenea, Pasajul Unirii are, în momentul de față, cel mai performant sistem de ventilație. De ultimă generație, conceput special pentru aerisirea pasajelor rutiere, precum arhicunoscutul tunel rutier Mont Blanc, ce leagă Franța de Italia, sistemul este complet automatizat și are două regimuri de funcționare.

Acesta este compus din 60 de ventilatoare, care intervin de îndată, în momentul în care nivelul noxelor în tunel ajunge să fie unul foarte ridicat și, totodată, evacuează fumul către zonele de ieșire, în caz de incendiu.

Pasajul Unirii a împlinit 34 de ani. Este cel mai lung pasaj din București. Lucrările de construcție au durat doar 34 de zile. A fost proiectat cu 4 benzi de circulație, câte două pentru fiecare sens, având o lungime de 900 de metri, dintre care 600 metri sunt acoperiți. Pentru șoferii din București este printre cele mai utile lucrari de infrastructură, fluidizând traficul în una dintre cele mai aglomerate zone ale orașului, între Bulevardul Dimitrie Cantemir și Bulevardul I.C. Brătianu pe sub Piața Unirii. Foto Octav Ganea, Inquam

În paralel cu aceste lucrări, s-a intervenit la înlocuirea rețelelor edilitare de apă și canal, a celor electrice, în vederea instalării noului sistem de iluminat precum și la montarea unui nou sistem de supraveghere video. Totodată, pasajul a fost dotat cu două defibrilatoare automate pentru situații de urgență cât și cu amplificatoare pentru semnalul de telefonie mobilă.          

Am promis, am făcut! Alături de echipa mea de la primărie și având parte de susținerea oamenilor, am reușit în timp record să punem în siguranță Pasajul Unirii! Am arătat astfel, încă o dată, că SE POATE! Pentru toate acestea, mulțumesc tuturor celor implicați în realizarea acestui obiectiv, proiectanților, constructorilor și,  în mod deosebit, Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru sprijinul acordat în asigurarea finanțării!, a declarat Daniel Băluță, primarul Sectorului 4.

articolul original.

Rareș Bogdan îl amenință pe Dumitru Chiriță de la ANRE: „Se joacă cu focul!”

2 September 2022 at 10:18

Prim-vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan, are o reacție extrem de dură, după ce a văzut că Autoritatea Națională de Reglementare în Energie a criticat noua ordonanță de urgență adoptată de Guvernul României privind plafonarea prețurilor la energie. Liberalul spune că oficialii de la ANRE au participat la redactarea ei, iar ulterior au criticat documentul. Liberalul a spus că va solicita o ședință de urgență pentru revocarea consiliului de administrație al ANRE.

„Domnii de la ANRE subminează statul român, premierul și cinci miniștri care au semnat ordonanța. Domnul Chiriță de la ANRE se cam joacă cu focul, cu răbdarea tuturor românilor, dar mai ales cu piața de energie. Vă spun un lucru: domnii de la ANRE au participat la toate discuțiile din coaliția de guvernare. La 18:07 și-a dat avizul și și-a pus semnătura pe această ordonanță. Este absolut incredibil, ANRE subminează statul român, lovește în credibilitatea primului ministru.

Mai mult decât atât, luni, solicit în calitate de prim-vicepreședinte PNL, o întâlnire de urgență și punerea pe ordinea de zi a revocării întregului Consiliu. Există și un precedent în acest sens pentru că în Spania s-a ajuns la desființarea ANRE și reînființarea ei.

Răbdarea mea s-a încheiat în privința ANRE, arată extrem de clar că nu servește interesul cetățeanului, nu respectă premierul, nu respectă piața de energie”, a declarat Rareș Bogdan, pentru știripesurse.ro

Ce spune ANRE

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), arbitrul pieței energetice din România, a avertizat guvernul într-o notă că ordonanța de urgență adoptată joi pentru plafonarea facturilor încalcă flagrant regulile europene pentru că limitează comerțul comunitar cu energie, potrivit documentului consultat de G4Media.

Autoritatea a scris în criticile sale că statul român trebuie să dea întâietate dreptului european în fața legilor naționale.

„Constituția României la art. 148 alin. (2) statuează principiul supremației dreptului european, în conformitate cu care prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.

Potrivit acestui principiu, astfel cum a fost consacrat de jurisprudența europeană, dreptul UE are o valoare superioară faţă de legislaţiile naţionale ale statelor membre, acestea având obligația de a nu aplica o normă naţională contrară dreptului european. Prevalența dreptului comunitar funcţionează în raport cu toate normele naţionale şi impune tuturor autorităților statelor membre, inclusiv jurisdicţiilor constituţionale, obligaţia de a lăsa neaplicată orice normă naţională, fie ea şi de natură constituţională, în cazul unui conflict cu o normă de drept al UE.

Suplimentar atragem atenția asupra faptului ca pe tema limitării prețului la producători a existat o procedură de infrigement, respectiv Cauza nr. 2012/2114 – acţiune în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor având ca obiect nerespectarea dreptului UE prin instituirea unei restricţii de facto la exportul de gaze naturale, Comisia constatând că procedând astfel, România nu şi-a îndeplinit obligaţiile care îi revin în temeiul articolelor 35 şi 36 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) şi în temeiul articolului 40 litera (c) din Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale şi de abrogare a Directivei 2003/55/CE.

Astfel, Comisia a apreciat că versiunea modificată prin OUG nr. 114/2018 și OUG nr. 19/2019 a articolului 124 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 prin care fusese stabilită o limită de preț la producător și ordinul emis de ANRE în baza acestora (Ordinul nr. 52/2019) instituie un cadru legal care acționează ca o restricție de facto a exporturilor de gaze naturale din România și, prin urmare, constituie o măsură cu efect echivalent cu cel al unei restricții cantitative a exporturilor în sensul articolului 35 din TFUE.”, se arată în Nota ANRE.

„Referitor la propunerea de la art. VI. potrivit căruia „ Valoarea maximă a prețului mediu ponderat al energiei electrice, la care ANRE calculează sumele de decontat de la Bugetul de Stat pentru furnizorii de energie electrică este de 1300 lei/MWh” dorim să facem precizarea că stabilirea unui preț al energiei electrice pe alte principii decât în baza tranzacțiilor încheiate poate crea dificultăți financiare furnizorilor de energie electrică și mai departe pe tot lanțul producere – consum, care să determine imposibilitatea desfășurării activității operatorilor din sector și trecerea clienților la furnizorii de ultimă instanță (FUI). În acest context FUI s-ar confrunta deopotrivă cu dificultăți financiare în condițiile în care energia electrică se achiziționează pentru clienții preluați din PZU și ca dezechilibru (nu poate fi previzonată intrarea clienților în portofoliu nefiind o acțiune voluntară a FUI). Astfel prețul energiei electrice achiziționate pentru clienții preluați reflectă condițiile de la momentul preluării și stabilirea apriorii a unui preț poate crea atât prejudicii furnizorilor cât și avantaje în condițiile în care prețul stabilit este la un nivel ridicat.”, a transmis Autoritatea Guvernului.

Oficialii ANRE arată că nu există prevederi legale care să impună furnizorilor obligația de a achiziționa prin contracte la termen întregul necesar de consum (Legea energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012 prevede la art. 6^1 “Furnizorul are obligaţia de a-şi asigura cel puţin 40% din energia electrică necesară acoperirii consumului clienţilor finali din portofoliu din producţie proprie sau prin achiziţie prin contracte la termen pe pieţele de energie electrică, pe alte pieţe decât PZU, PI şi PE„ și nici nu poate fi realizat acest obiectiv în condițiile în care consumul clienților diferă pe intervale orare iar produsele tranzacționate pe piețele centralizate sunt în general produse cu livrare banda,

Consumul poate varia semnificativ în condițiile reducerii/creșterii consumului clienților din portofoliu sau a intrării/ieșirii clienților în/din portofoliu.

Deasemenea o asemenea măsură poate fi considerată o obligație de serviciu public cu îndeplinirea tuturor condițiilor și cu recuperarea integrală a tuturor costurilor asociate acestei obligații.

Referitor la propunerea de la art. VII. potrivit căruia „Prin contracte bilaterale negociate directe începând cu data de 1 septembrie 2022, producătorii de energie electrică au obligația să vândă prin direct energia electrică disponibilă cu livrare până la 31 decembrie 2022, doar furnizorilor de energie electrică care au în portofoliu clienți finali, destinată exclusiv pentru consumul acestora, distribuitorilor de energie electrică, operatortului national de sistem Compania Naționala de Transport Energie Electrica Transelectrica S.A., precum și consumatorilor care au beneficiat de prevederile OUG 81/2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituțional și autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanțelor, de a scoate la licitație certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene, precum și pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind sprijinirea întreprinderilor din sectoarele și subsectoarele expuse unui risc important de relocare ca urmare a transferului costului emisiilor de gaze cu efect de seră în prețul energiei electrice.” ANRE arată că prevederea încalcă dispozițiile Regulamentului UE nr. 943/2019, iar pe de altă parte nu mai permite contractele directe între producători pentru acoperirea necesarului contractat (obligații de vânzare), în condiții de indisponibilitate a unităților de producere/grupurilor.

„În ceea ce privește proiectul de ordonanță de modificare a Ordonanţei de urgenţă nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei, vă comunicăm și următoarele recomandări:

⦁ Notificarea Comisiei Europene cu privire la obligațiile de serviciu public impuse prin proiectul de ordonanță menționat;
⦁ Având în vedere impactul situației actuale din piața de energie asupra furnizorilor/traderilor, considerăm ca fiind necesară inființarea de către statul român a unor companii de trading și de furnizare pentru a compensa eventuala ieșire de pe piață a unora dintre acești participanți la piață.”, se arată în Nota ANRE.

articolul original.

Ucrainenii acuză rușii că bombardează traseul inspectorilor AIEA pentru a-i împiedica să ajungă la Zaporojie. Lavrov îi contrazice

1 September 2022 at 11:48

Update. În jurul orelor 15, joi,1 septembrie, inspectorii Agenției Internaționale pentru Energie Atomică au ajuns la centrala nucleară de la Zaporojie, din sudul Ucrainei, potrivit reprezentanților companiei energetice de stat din Ucraina, Energoatom. Echipa a fost întârziată timp de trei ore la un punct de control ucrainean, după ce traseul planificat în prealabil a fost bombardat.

Știrea inițială. Autorităţile ucrainene au acuzat joi Rusia că a întreprins lovituri de artilerie asupra oraşului Energodar, unde se află centrala nucleară Zaporojie, chiar în ziua în care o misiune a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) urmează să ajungă acolo, informează AFP. În acelaşi timp, Moscova a acuzat armata ucraineană că a organizat o debarcare a unor „sabotori” în apropierea centralei nucleare.

„Ruşii întreprind lovituri de artilerie asupra traseului pe care misiunea AIEA trebuie să-l parcurgă spre centrala Zaporojie” ocupată de ruşi, a acuzat pe Telegram primarul în exil al acestui oraş, Dmitro Orlov, afirmând că delegaţia nu poate „să-şi continue drumul” spre centrală „din raţiuni de securitate”.

Inspectorii IAEA s-au întâlnit la Kiev cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski Foto President of Ukraine

O misiune a AIEA urma să ajungă joi la această centrală, cea mai mare din Europa, care este ocupată de ruşi şi care a fost bombardată de mai multe ori, generând temeri cu privire la o catastrofă nucleară.

„Cerem Rusiei să înceteze provocările şi să dea acces AIEA la această instalaţie nucleară ucraineană”, a continuat Orlov.

De la primele ore ale dimineţii de joi, ruşii „trag asupra Energodar cu ajutorul mortierelor, armelor automate şi bombardează cu ajutorul rachetelor”, a acuzat înainte de aceasta Orlov, într-un mesaj separat pe Telegram, publicând fotografii cu clădiri avariate şi nori de fum negru.

Ucrainenii i-au acuzat cu o zi înainte pe ruşii care deţin controlul asupra Energodar că au bombardat oraşul cu intenţia de a pune responsabilitatea pe seama forţelor ucrainene.

Pe de altă parte, Ministerul Apărării rus a anunţat joi că forţele ucrainene au încercat să captureze centrala Zaporojie, relatează Reuters. Într-o declaraţie de presă, ministerul a susţinut că până la 60 de militari ucraineni au traversat cu bărcile râul Nipru, care delimitează teritoriul deţinut de cele două tabere, în jurul orei locale 6:00. Ministerul rus a calificat operaţiunea „o provocare” menită să împiedice vizita planificată a inspectorilor AIEA la centrala nucleară. Instituţia rusă a adăugat că „au fost luate măsuri” pentru a distruge trupele rivale, folosindu-se inclusiv aviaţia militară. Reuters menţionează că nu a putut verifica imediat aceste informaţii.

Între timp, operatorul nuclear ucrainean Energoatom a anunţat că unitatea numărul 5 a centralei Zaporojie a fost închisă din cauza bombardamentelor.

Convoiul inspectorilor IAEA trecând prin punctul de control Vasilievka, în drum spre centrala nucleară de la Zaporojie Video Ria Novosti

În pofida informaţiilor despre bombardamente pe traseu, AIEA a anunţat joi dimineaţa că îşi menţine vizita la centrala nucleară Zaporojie.

„Acolo erau activităţi militare, inclusiv în această dimineaţă, în urmă cu câteva minute”, însă „nu ne oprim, ne mişcăm” acum pentru că „avem o misiune foarte importantă de îndeplinit”, a declarat directorul general al AIEA, Rafael Grossi, în faţa presei în oraşul Zaporojie, situat la circa 120 de kilometri de centrală, înainte de plecarea convoiului spre această instalaţie. „Vom începe imediat evaluarea situaţiei de securitate la centrală”, a adăugat Grossi. 

Lavorv: Rusia va garanta siguranța inspectorilor AIEA

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a declarat joi că Rusia face totul pentru a se asigura că centrala nucleară ucraineană Zaporojie poate funcţiona în siguranţă şi că inspectorii Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) îşi pot îndeplini atribuţiile.

„Facem totul pentru a ne asigura că această centrală este sigură, că funcţionează în siguranţă. Şi că misiunea de acolo îşi îndeplineşte toate planurile”, a afirmat Lavrov la un eveniment desfăşurat la Moscova.

Inspectorii Agenției Internaționale pentru Energie Atomică care s-au deplasat la Zaporojie Foto IAEA

Totodată, Ministerul Apărării rus a transmis joi că situaţia de la centrală „este dificilă, dar rămâne sub control deplin”, după ce au apărut informaţii cu privire la desfăşurarea unor lupte în Energodar, oraş aflat în apropierea centralei.

Într-o declaraţie pe aplicaţia Telegram, Ministerul Apărării rus a susţinut că este în continuare pregătit să garanteze siguranţa delegaţiei AIEA la centrală, în pofida a ceea ce instituţia rusă a calificat drept „eforturile Kievului” de a perturba vizita.

Anterior, Ucraina a acuzat Rusia că a bombardat centrala în încercarea de a zădărnici vizita inspectorilor AIEA.

Totodată, un oficial instalat de ruşi în oraşul Enerhodar, Aleksandr Volga, a declarat pentru agenţia de presă rusă de stat TASS că urbea nu avea joi curent electric, dar că nu există niciun motiv ca vizita planificată a inspectorilor AIEA să nu aibă loc.

Centrala nucleară Zaporojie a fost capturată de forţele invadatoare ruse în martie. Centrala se află în apropierea liniilor frontului şi a fost ţinta a numeroase atacuri în ultimele săptămâni, sporind temerile cu privire la un dezastru nuclear, notează Reuters, care adaugă că ambele tabere – Rusia şi Ucraina – s-au acuzat reciproc de bombardarea centralei.

articolul original.

Munca de la distanță, risc sau oportunitate?

1 September 2022 at 08:44

Un sondaj recent realizat de EY România a relevat faptul că peste 30% dintre liderii de companii consideră că noile forme de muncă care s-au impus în contextul pandemiei, și în special cea de la distanță, au facilitat recrutarea de talente din străinătate. Întrebați care consideră că este cel mai mare obstacol în recrutarea de talente din afara țării, aproape jumătate dintre respondenți (46,2%) au spus că este lipsa legislației specifice în România. Pe locul al doilea, cu 20,5%, au menționat inflația și instabilitatea economică, iar pe cel de-al treilea loc aspectele ce țin de motive sociale – 11,5%, la același nivel cu neadaptarea la cultura organizațională.

Menit să evidențieze problematica mobilității forței de muncă pe piața locală, sondajul EY România a fost derulat la nivelul persoanelor cu funcții de conducere din cadrul departamentelor de resurse umane din companii autohtone, reieșind că problema legislației române ar fi prima și cea mai mare barieră în calea atragerii de talente externe. Cifrele arată că, pentru a angaja un cetățean străin în România, din cauza birocrației, procesul poate dura în medie 8 luni.

Conform rapoartelor, în ultimul deceniu, peste 100.000 de cetățeni non-UE au venit să lucreze în România în domenii precum textile, HoReCa sau construcții.

Totuși, există domenii care în continuare se confruntă cu o lipsa a forței de muncă, unul fiind sectorul IT&C. Acesta reprezintă un paradox, fiind domeniul care a evoluat tot mai mult în România, însă mediul universitar românesc nu reușește să furnizeze forță de muncă la nivelul cererii pieței pentru acest sector. Alte domenii ce trebuie avute în vedere sunt BPO (Business Process Outsourcing) și servicii suport (back office și client support) și retail.

Cu privire la sectorul BPO și servicii suport, atât mediul privat local, cât și cel public trebuie să prezinte cât mai rapid o strategie în acest sens, pentru că România a fost nominalizată ca fiind a doua cea mai selectată locație în materie de investiții străine în servicii suport la nivel european, conform EY Attractiveness Survey România 2022.

Munca de la distanță – risc sau oportunitate?

În viziunea respondenților, viitorul mobilității internaționale a angajaților este în strânsă legătură cu digitalizarea – 40,5%. Pe locul doi, într-un procent de 19%, respondenții au decis că viitorul mobilității este legat de strategia de afaceri. Pe a treia poziție, cu un procent de 17,7%, găsim eficiența operațională, iar pe cea de-a patra capabilitățile noi – 15,2%. Pe ultima poziție respondenții au menționat conformarea fiscală – 2,5%. 

Munca de la distanță a început să câștige teren în comparație cu clasicele metode de muncă. Se observă că din ce în ce mai multe state oferă vize pentru nomazii digitali și încearcă prin diverse beneficii fiscale să atragă talente din alte țări.

Noutatea muncii de la distanță constă în prezent nu atât în dorința angajatului de lucra în timp ce călătorește, ci mai degrabă vine din amploarea așteptărilor, durata muncii la distanță și strategiile ce împing companiile în stabilirea locațiilor pentru forța de muncă și timpul alocat acesteia. Acest aspect, coroborat cu creșterea competiției pentru talente, ghidează angajatorii să caute talente din noi locații. Conform studiului, 55% dintre respondenții participanți la EY Tax and Finance Operations Survey consideră că în viitor societățile cu risc de sediu permanent și cu un număr mare de angajați ce lucrează de la distanță (din alte state) se vor confrunta cu riscuri fiscale. Exemple în acest sens ar fi un angajat al unei companii care traversează granițele internaționale, dar și un angajat care schimbă jurisdicțiile fiscale în cadrul unei țări, cum ar fi între statele americane și cantoanele elvețiene, pentru a-și desfășura activitatea.

Peste jumătate dintre respondenții participanți la sondajul EY cu privire la mobilitatea internațională a forței de muncă au răspuns că în companiile lor nu se lucrează de la distanță – 56,4% și numai 11,5% că activitatea și operațiunile firmei se desfășoară complet în regim de la distanță.

Pe lângă riscurile prezentate anterior, există și provocări cu privire la gestionarea datelor angajaților. România face pași importanți în direcția unui cloud digital care să gestioneze logistica mobilității internaționale, însă mai este nevoie de timp. Este necesar să existe o infrastructură bine planificată și realistă, care să aibă în același timp grijă de securitatea fizică a persoanelor și de bunurile organizației, precum și de securitatea cibernetică.

Mobilitatea internațională – o soluție pentru mediul de business din România

O majoritate importantă dintre respondenți, de aproape 79% este de părere că atragerea de talente din afara țării reprezintă un avantaj pentru mediul de business românesc, ceea ce întărește ideea că organizațiile nu mai pot să se rezume doar la forța de muncă internă. România a început să atragă talente externe odată cu venirea multinaționalelor, la finalul anilor 1990, iar astăzi se estimează că aici muncesc aproximativ 30.000 de cetățeni străini.

Referitor la sectoarele de afaceri din România au cel mai mult nevoie de recrutarea de talente externe, 16% dintre respondenți au menționat serviciile medicale, urmate de sectorul turismului și industria hotelieră – 9,3% și de serviciile profesionale, cu 8%.

Pandemia a schimbat viața socială, agendele politice, modul de lucru, dar, paradoxal, poate să apropie lumea mai mult ca niciodată. Faptul că astăzi un muncitor din Statele Unite poate lucra în aceeași companie cu unul din România, aflându-se în locații diferite și putând să schimbe expertiză, reprezintă un efect benefic a doi ani de încercări și greutăți. Lumea are șansa să intre în contact cu medii de lucru mai complexe, cu organizații diametral opuse cultural de cele obișnuite, dar, pentru ca acestea să se întâmple cât mai eficient, este nevoie de strategii robuste și aplicate noilor realități.

Corina Mîndoiu, Partener People Advisory Services EY România: „În timp ce unii angajatori români sunt încă reticenți vis à vis de implementarea politicilor de muncă de la distanță în afara țării, alte trenduri prind viteză. De exemplu, unele multinaționale au implementat politica de ‘workation’ (‘work’+’vacation’). De asemenea, ‘Gig economy’, care a prins avânt înainte de pandemie este astăzi o realitate, nici măcar un trend din punctul meu de vedere. Organizațiile se vor uita peste granițe, peste continente pentru a identifica și recruta talente, iar dacă reușesc să facă acest lucru într-un mod corect, acestea vor avea acces la o plajă variată de forță de muncă. Rămâne de văzut în timp dacă într-adevăr angajatorii vor merge la scară largă în această direcție, dar pentru moment, cât și în viitorul apropiat, reiese clar că atât angajatorii, cât și angajații văd mai multe beneficii în a continua munca într-o manieră hibridă.”

Despre EY România

Pentru a marca aniversarea a 30 de ani de activitate continuă în România, s-a lansat programul EY: 30 pentru România, care se va derula pe tot parcursul anului 2022. Vor fi aduse în atenția publică proiecte, personalități și momente care au marcat progresul României în 30 de ani, se vor derula inițiative colaborative de implicare comunitară împreună cu parteneri și colaboratori EY.

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 312.250 de angajați în peste 700 de birouri în 150 de țări și venituri de aproximativ 40 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2021. Rețeaua lor este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia îi ajută să le ofere clienților servicii prin care să beneficieze de oportunitățile din întreaga lume.

Prezentă în România din anul 1992, EY este liderul de pe piața serviciilor profesionale. Cei peste 800 de angajați din România și Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistență fiscală, juridică, strategie și tranzacții, consultanță către companii multinaționale și locale. Avem birouri în București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Chișinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenorialului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an, în luna iunie, la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year.

Despre studiu

Studiul este bazat pe răspunsurile a 99 de respondenți*, membri din echipe de conducere cu funcții de la management până la CEOs/Parteneri cu precădere din departamente de resurse umane, din diverse companii aparținând următoarelor sectoare:

  • Comerț (14,8%), Servicii medicale (8,6%), IT, Software, Internet (7,4%)
  • Servicii profesionale – cercetare, consultanță, comunicare (13,6%), imobiliare și construcții (8,6%)
  • Industria auto (4,9%), Bunuri de larg consum – produse alimentare, produse medicale și de întreținere a locuințelor (3,7%), Servicii financiare 3,7%

Datele au fost colectate în perioada aprilie – mai 2022 prin intermediul unei platforme interne EY.

articolul original.

Liderii lumii despre Mihail Gorbaciov. Ion Iliescu: Doar cei care au trăit acele vremuri îi pot judeca moștenirea

31 August 2022 at 08:31
image

Secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi premierul britanic în exerciţiu, Boris Johnson, au omagiat, în cursul nopţii, activitatea politică a fostului lider sovietic Mihail Gorbaciov, decedat marți, 30 august.

„A fost un om de stat unic, care a schimbat cursul istoriei. A făcut mai mult decât oricine altcineva pentru încheierea pe cale paşnică a Războiului Rece. Lumea a pierdut un lider de rang mondial, un multilateralist angajat, un avocat neobosit pentru pace”, a declarat Antonio Guterres, secretarul general al Naţiunilor Unite, citat de postul de televiziune BBC News.

„Mihail Gorbaciov a fost un lider de încredere şi respectat. A jucat un rol crucial în încheierea Războiului Rece şi în căderea Cortinei de Fier. A deschis drumul pentru o Europă liberă. Nu vom uita această moştenire”, a afirmat, prin Twitter, Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene.

Mikhail Gorbachev was a trusted and respected leader. He played a crucial role to end the Cold War and bring down the Iron Curtain. It opened the way for a free Europe.

This legacy is one we will not forget.

R.I.P Mikhail Gorbachev

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen)
August 30, 2022

„Sunt întristat să aflu de moartea lui Gorbaciov. Am admirat mereu curajul şi integritatea pe care le-a demonstrat prin încheierea Războiului Rece în mod paşnic. În vremea agresiunii lui Putin în Ucraina, angajamentul neobosit al lui Gorbaciov în sensul deschiderii societăţii sovietice rămâne un exemplu pentru noi toţi”, a declarat premierul britanic în exerciţiu, Boris Johnson.

„Condoleanțele mele pentru dispariția lui Mihail Gorbaciov, om al păcii ale cărui alegeri au deschis drumul libertății pentru ruși. Angajamentul său pentru pace în Europa a schimbat istoria noastră comună”, a transmis președintele Franței.

Mes condoléances pour la disparition de Mikhaïl Gorbatchev, homme de paix dont les choix ont ouvert un chemin de liberté aux Russes. Son engagement pour la paix en Europe a changé notre histoire commune.

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron)
August 30, 2022

Ion Iliescu despre Mihail Gorbaciov

„Am aflat cu tristețe vestea morții lui Mihail Gorbaciov, ultimul lider al Uniunii Sovietice. Oricum ai judeca moștenirea lui, deciziile luate de URSS, sub conducerea sa, au schimbat dinamica relațiilor internaționale. Și în bine, dar și în rău.

Nevoia de schimbare, în Estul continentului european, era urgentă. Sistemul socialist avea nevoie de reforme de fond. Ăsta era mesajul transmis de Gorbaciov, și a fost bine receptat atât de sovietici, cât și de partenerii din Occident. Că apoi reformele s-au rezumat la una singură, transferul proprietății publice în mâini private, asta este tragedia Estului fost socialist, a URSS, și acum și a Occidentului dezvoltat.

Mulți au spus că a început schimbarea URSS punând căruța înaintea boilor, cu referire la accentul pus pe democrație și pe libertatea cuvântului. Decizia a fost, cred eu, corectă. Din păcate nimeni nu suferă, acum, de prea multă democrație, și asta se simte în tot ceea ce facem.

A crezut că, în relațiile internaționale, URSS poate pune capăt Războiului Rece. Din păcate, Războiul Rece i-a supraviețuit. Și acum trăim partea cea mai violentă, și mai periculoasă a lui. Gorbaciov a fost, totuși, un om al dialogului. Asta ne-a ferit de multe probleme, în faza cea mai periculoasă a schimbărilor în Europa și în lume.

Personalitatea sa a fost, inevitabil, controversată. Moștenirea lui este judecată, în fosta URSS, prin prisma dezastrului social generat de terapiile de șoc, aplicate după destrămarea Uniunii și formarea CSI. Terapii de șoc de care nu e responsabil. El a fost, în gândirea sa politică, un social-democrat.

Nu pot spune că relațiile României cu URSS, înainte și după 1989, au fost bune. Dar după decembrie 1989 au fost corecte, în vârtejul acela de schimbări contradictorii greu de controlat.

Până la urmă, doar cei care au trăit acele vremuri îi pot judeca moștenirea. Un lucru nu i se poate reproșa: că nu a avut curajul schimbării. Fie și numai pentru asta, va rămâne în istoria agitatului secol XX. Dumnezeu să-l odihnească!”, a scris Ion Iliescu într-un mesaj public.

Istoric

Mihail Gorbaciov, ultimul preşedinte al Uniunii Sovietice, a murit, marţi seară, la vârsta de 91 de ani. Gorbaciov era internat de câteva zile în Spitalul Central din Moscova. Unitatea medicală a anunţat marţi seară că Mihail Gorbaciov a decedat din cauze naturale. „În această seară, după o lungă boală gravă, Mihail Sergheevici Gorbaciov a decedat”, a comunicat Spitalul Clinic Central din Moscova (TSKB), conform agenţiilor de presă Tass şi Interfax.

Mihail Gorbaciov a fost ultimul preşedinte al Uniunii Sovietice, în perioada martie 1990 – decembrie 1991. De asemenea, a deţinut funcţia de secretar general al Partidului Comunist din URSS în perioada martie 1985 – august 1991. Mihail Gorbaciov a fost un susţinător al reformelor în sensul transparenţei instituţionale (glasnost) şi al restructurării sistemului economic şi politic din URSS (perestroika). Reformele pe care le-a promovat, inclusiv în materie de politică externă, au condus la încheierea Războiului Rece, dar Uniunea Sovietică s-a destrămat în 1991.

„Societatea noastră încă era blocată în sistemul birocratic centralizat. Condamnată să slujească ideologiei şi să suporte povara grea a cursei nucleare, statul era supus celor mai intense presiuni”, argumenta Mihail Gorbaciov în memoriile sale, referindu-se la supraextinderea URSS.

Pentru eforturile care au condus la încheierea Războiului Rece, la eliberarea statelor comuniste care se aflau în Cortina de Fier, dar şi pentru eliberarea deţinuţilor politici şi iniţierea reformelor în sensul unui sistem politic pluralist, Mihail Gorbaciov a fost distins cu Premiul Nobel pentru Pace în octombrie 1990.

articolul original.

Codrin Ștefănescu despre Liviu Dragnea: Un mic monstru. Participa la decizia de anchetare și arestare a unor oameni

27 August 2022 at 06:09

După mesajele care anunțau tensiunea dintre Liviu Dragnea și Codrin Ștefănescu, postate pe un grup intern al partidului Alianța pentru Patrie, prezentate de Q Magazine aici, întrebarea tuturor a fost cât mai durează până la un atac oficial între cel doi și până la inevitabila fractură ireconciliabilă. Codrin Ștefănescu face un pas înainte spre răspunsul la această întrebare printr-o postare pe contul său de socializare pe care v-o prezentăm mai jos.

“Cadouri către Coldea în Opus One”

“E timpul să va explic motivul relației mele tensionate cu Liviu Dragnea! Și să vă cer iertare, in mod public, pentru că in ultimii ani am susținut și am spălat de păcate vechi și noi, un mic monstru! Dar am sperat că acest om se va schimba radical, va ieși din siajul sistemului coldisto-securist in care s-a bălăcit cu maximă plăcere, că va renunța la minciuni, la maniera lui toxică de a-și “înjunghia” politic, pe la spate, aliații, camarazii, oamenii nevinovați! M-am înșelat! Și asta o spun eu, rāspicat si clar, eu cel care i-am stat alături când era abandonat de toți. Unii au avut dreptate să o facă, recunosc si asta!

I-am iertat lui Dragnea toate derapajele si toate mizeriile pe care mi le-a făcut de-a lungul anilor. Toate! Oricât de grave au fost! Alții nu-l iartă nici azi si in mod sigur au dreptate. Eu, totuși, am făcut-o!

I-am iertat lui Dragnea participarea sa la întrunirile șefilor sistemului toxic. I-am iertat mesele, chefurile si șprițurile cu Maior, Coldea, Kovesi si alții. La modul in care s-a gudurat pe lângă aceste personaje, la tăieri de porci cu ei, in casele lor conspirative, la cadourile in Opus One(n.r. marcă scumpă de vinuri) către Coldea, la poziția ghiocelului adoptată de el in fața acestor demoni. Asta, in timp ce eu, Olguța Vasilescu, Șerban Nicolae, Liviu Pop, Orlando Teodorovici, Liviu Pleșoianu, spărgeam ecranele televizoarelor in lupta noastră ÎMPOTRIVA acestui sistem nenorocit! În timp ce noi vorbeam de abuzuri, de protocoale secrete între Parchete si SRI, despre dosare fabricate la comandă, despre anchete si arestări dirijate tocmai din acest cerc ocult. În care el era prezent!

Fotografia în care Liviu Dragnea apare alături de George Maior, în timpul mandatului acestuia de director al SRI, a fost prezentată public pentru prima dată de Victor Ponta

I-am iertat lui Dragnea prezența la întrunirile acestui grup, atunci când se luau hotărâri privind anchetarea, arestarea sau hărțuirea unor oameni. Ponta recunoaște asta public, Ponta e și cel care a publicat si pozele lui Dragnea de la aceste întâlniri! Pentru că și el era acolo. L-am iertat și am încercat să explic public că a fost nevoit să fie prezent. Am încercat să-i spăl imaginea, să găsesc scuze sau explicații plauzibile și logice pentru asta, si am greșit. Nu trebuia să o fac!

L-am iertat pe Dragnea când a încercat să mā mazilească pentru că știam prea multe, sau pentru că în mod direct sau indirect i-au cerut-o șefii lui din acest grup.

L-am iertat când mi-a boicotat botezul copilului meu, pentru că eram dușmanul înverșunat al sistemului pe care el îl deservea, pentru că am îndrăznit să-l pun nașul copilului pe Adrian Năstase, pentru că trebuia sa dispar. Botezul copilului, oameni buni, un prunc nevinovat!!! Și a făcut asta cu înverșunare, cu ură, dând ordine directe sau indirecte privind sabotarea de către vechii colegi din PSD a acestui eveniment unic in viața mea. Lucru pe care mi l-au recunoscut clar foștii lui tovarăși de vânătoare, adică puciștii lui din trecut!

Azi, copilul meu îi spune “unchiul’ Liviu”, iar el incā nu și-a cerut iertare nici lui și nici mie pentru asta. Se uită, sau mă rog, se uită in ochii lui Răducu, cu aceeași seninătate si nepăsare. Eu l-am iertat și pentru asta!
De multe l-am iertat și o sa vă povestesc în timp de câte.


Doi ani i-am stat alāturi cât a fost închis. Executat tot de ai lui, ca să știți exact! Doi ani în care l-am dat exemplu pozitiv, am găsit explicații publice la tv pentru cele de mai sus, am “aruncat” pe el toate cele bune și am omis să răspund la cele rele. Doi ani in care am luat sute de mii de înjurături pentru el, doi ani în care am fost amenințat, presat, îndosariat! Și n-am dat înapoi! Pentru că de acolo, din închisoare, unde mergeam regulat să-l vizitez, mi-a garantat/jurat/ asigurat că se va schimba. Și ca a luat o mare țeapă de la tovarășii lui din sistemul coldist. M-a mințit!
Iar voi, cei care mă criticați că mā dezic de Dragnea, nu ați fost cu mine nici în luptele cu acest sistem toxic, nici la închisoare la el și nici vânați ca mine de acești ticăloși.

Eu am publicat adresa lui de la penitenciar, nu voi! Eu m-am bătut in spațiul public cu toți hastagii, sorosiștii și marxiștii, nu voi! Voi doar credeți că poza voastră langa Dragnea o să vă facă brusc consilier, primari sau parlamentari. Și pentru asta renunțați la tot: prietenii, camarazi, patriotism, adevăr, dreptate! Doar în interesul vostru meschin de-a ocupa o funcție vremelnică undeva! Că lumea e proastă si vă va vota! Vă înșelați!

Oamenii știu adevărul, dar i-au mai dat o șansă pentru că un om ca mine a ținut steagul sus, torța sus, și a garantat că a devenit un om bun. Nu voi!
Iar voi, cei din gruparea coldist-securistă, cei care mă înjurați la ordin de sus, vă spun următoarele: APP nu e partidul voastru! APP înseamnă românism, nu securism! APP înseamnă toți acei români abuzați, hārțuiți, vânați, anchetați și distruși tocmai de sistemul vostru! APP e vocea tuturor românilor batjocoriți și călcați în picioare chiar și azi! APP nu va susține la prezidențiale un “iepuraș” al vostru gen Dragnea, pentru ca voi să faceți loc în turul 2 cui ați stabilit exact!
Eu am vrut ca APP să susțină un român independent, civil, hotărât și curajos, neșantajabil și in primul rând de caracter. I-am dat această șansă lui Dragnea, dar în condițiile de mai sus!

Întrebări pentru Dragnea

Și, in final, îi pun câteva intrebāri lui Liviu Dragnea, solicitându-i sa răspundă public!
În cele 11 luni de când eu am înființat APP, în cele 11 luni de când nu te implici deloc, stai numai prin vacanțe, ba cu probleme sau nu răspunzi la nici un telefon, de câte ori te-ai întâlnit cu vechii tăi tovarăși din grupul coldist-securist, inclusiv cu șeful de grup? Unde, de ce, ce ați discutat? Te-ai văzut tot în secret și cu persoane din grupul Predoiu – fost Adj al SIE? De ce, care a fost subiectul? Este adevărat, așa cum se aude chiar și in zona media, că te au la mână ăștia? Că acționezi la ordin, timorat și supus?
Și acum gata, treceți la critici și înjurături. Mai urmează să scriu, cerându-mi permanent, de fiecare dată, scuze românilor adevărați, pentru greșeala de-a crede in schimbarea radicală a unui scorpion.
Sunt Codrin Ștefănescu, civil și prezent pe baricade în 89, singurul om care l-a mai suportat pe Dragnea, care i-a mai oferit încredere, o platformă, o mână întinsă, o nouă șansă! Și care a fost, din nou, “înjunghiat” cu mult cinism! Probabil, la ordin! Dar a fost pentru ultima dată!”

articolul original.

Poșta Română precizează: Codul poștal digital este un cod de client cum emit companii precum Orange, Vodafone, Enel

25 August 2022 at 13:05

Valentin Ștefan, directorul companiei Poșta Română, a declarat recent că în procesul de digitalizare care vizează alinierea instituției la noile realități de viață, „va fi emis și un cod poștal de client”. Informația a generat controverse în rândul românilor care au început să se întrebe dacă acesta este un nou instrument, sau încă unul, prin care autoritățile îi vor monitoriza. Conducerea Poștei Române a explicat pentru Q Magazine că este vorba doar despre o personalizare a clienților care optează în mod voluntar pentru servicii digitalizate și nu presupune nicio formă de control.

„Codurile poştale reprezintă doar o mică parte din tot ce înseamnă modernizarea şi digitalizarea instituției. Poşta Română înseamnă, în acest moment, timbru pe hârtie, plic, coduri poştale geografice. Ne dorim să creăm acelaşi sistem, în mediu digital, o identitate a clienţilor care deja au făcut pasul de la poşta clasică la servicii moderne, digitale. Codul poştal personal este doar o parte din tot ecosistemul  poştal digital pe care ne urmează să îl implementăm. 

Acesta va fi un cod poştal similar unui cod de client. Aceasta este o practică a mai multor agenți economici  care alocă clienţilor câte un cod. Cel mai bun exemplu este codul unic pe care îl avem pe facturile de utilităţi. Exact acest sistem îl va folosi şi Poşta Română, cu beneficiile serviciilor Poştei Române, bineînţeles.” a precizat instituția pentru Q Magazine, invicând exemplele companiilor Enel, Vodafone, Orange care au un sistem similar.

Valentin Ștefan, directorul Poștei Române Foto PR

„Acordarea codului poștal personal va fi un act de alegere benevolă, prin intermediul aplicațiilor tehnologice mobile și IT, ca o alternativă la sistemul clasic de poștă, pe care însă vom continua să îl prestăm pentru cetățenii care vor alege această variantă.”

În ceea ce privește partea de implementare efectivă, tehnologie, programare și arhiectură de sistem, acestea voor presupune atragerea unui partener exter. Fiind o companie de stat, va fi urmată o prrocedură de selecție conformă cu legislația în vigoare, procedură care nu a fost încă demarată.

Potrivit conducerii, există la ora actuală doar contacte la nivel de informare cu diferite companii.

„Poșta Română nu a alocat deocamdată o dată sau un termen specific pentru finalizarea acestui proiect. Estimăm, însă, în acest moment, că implementarea codului poștal digital ar putea dura cel puțin un an.”, adaugă conducerea instituției.

Poșta la DNA

Într-un comunicat de presă transmis miercuri, 24 august, Poșta Română a informat că Direcția Națională Anticorupție a solicitat mai multe documente care vizează contracte

„Operatorul național de servicii poștale a primit o solicitare de documente din partea Direcției Naționale Anticorupție, toate cu circuit intern, pe care le vom transmite instituției solicitante. Compania își respectă toate obligaţiile impuse prin lege şi gestionează cu atenție și seriozitate toate proiectele pe care le realizează. Totodată, Poşta Română colaborează cu orice autoritate de control abilitată şi este deschisă oricăror solicitări oficiale privind activitatea sa”, se arată într-un comunicat de presă al poștei.

Poșta Română precizează că, fiind una dintre cele mai mari companii deținute de statul român, este o entitate verificată în mod frecvent de către instituțiile de control și consideră firești aceste demersuri.

Potrivit sursei citate, „o parte dintre documentele solicitate recent de DNA au o vechime de peste 30 de ani”.

Surse din anchetă au declarat pentru G4Media că procurorii DNA derulează o anchetă care vizează contracte de prestări servicii încheiate de companie în ultimii doi ani.

articolul original.

Românii cred în NATO, nu în Rusia. Scade interesul față de războiul din Ucraina. Sondaj

24 August 2022 at 10:45

La 6 luni de la începerea războiului din Ucraina, aproape jumătate dintre români se așteaptă ca acest conflict să dureze și anul viitor, iar 17% cred că va dura cel puțin 5 ani.
Sondajul IRES arată cum au evoluat sentimentele și percepțiile pe care le au românii cu privire la invazia țării vecine, dar și interesul pe care îl au românii pentru războiul din Ucraina.

  • 6 din 10 români urmăresc încă evoluția evenimentelor din Ucraina, la șase luni după începerea războiului 
  • 6 din 10 români manifestă teamă cu privire la posibila invazie a României, dar numai 23% cred că acest lucru este posibil să se și întâmple 
  • 75% dintre români au încredere în capacitatea NATO de a  apăra țările din regiune 
  • 17% dintre români cred că războiul din Ucraina va dura cel puțin 5 ani, dar 29% sunt de părere că se va sfârși la finalul acestui an 
  • 3 din 10 români cred că invazia Ucrainei de către Rusia poate fi justificată

INTERESUL ROMÂNILOR PENTRU RĂZBOIUL DIN UCRAINA ESTE RIDICAT, DAR ÎN SCĂDERE

La șase luni de la începerea războiului din Ucraina, 6 din 10 români sunt încă interesați de evenimentele din țara vecină și le urmăresc. Procentul este totuși în scădere față de perioada de început a războiului, cu aproape 20% față de luna martie și cu 12% față de luna februarie.


Românii care urmăresc evenimentele din Ucraina se informează de mai multe ori pe zi 28% dintre ei, cel mult o dată pe zi – 33%, de 2-3 ori pe săptămână – 24%, o dată pe săptămână – 12% sau mai rar.
Televiziunea rămâne sursa principală de informare; posturile românești, inclusiv variantele lor online, sunt menționate de peste 80% dintre cei care doresc să fie la curent cu evenimentele din Ucraina, iar 10% menționează posturile de televiziune străine. Rețelele sociale online sunt principalul mijloc de informare pe acest subiect pentru 27% dintre respondenți.


Dar dincolo de mijloacele de informare în masă, românii au internalizat subiectul războiului din Ucraina, acesta devenind parte a vieții cotidiene, iar acest fapt este demonstrat de faptul că unul din cinci români (21%) se informează despre războiul din Ucraina din discuțiile cu prietenii, iar 18% din cele cu familia.

Unul din patru români spune că nu urmărește desfășurarea războiului din Ucraina.

SENTIMENTELE ASOCIATE RĂZBOIULUI

Teama este emoția cel mai puternic asociată de români cu războiul din Ucraina; aproape unul din trei români (30%) declară că acesta este sentimentul pe care îl resimte cel mai puternic cu privire la conflictul armat din țara vecină. Îngrijorarea și neliniștea (13%), dar și tristețea (8%), alături de compasiune, milă ori solidaritate (14%) sunt, de asemenea, puternic resimțite.


Pe fondul sentimentului dominant de teamă pe care îl generează războiul în rândul românilor, s-a testat în acest chestionar o scală a fricii de război, dezvoltată de un grup de cercetători de la Universitatea Babeș-Bolyai, mai precis factorii legați de dimensiunile experiențiale ale fricii. A rezultat o ierarhie a principalelor temeri ale românilor în legătură cu războiul din Ucraina. Astfel, consecințele concrete ale războiului din Ucraina – fie că vorbim despre consecințele economice, politice, precum și decesele cauzate de război sunt plasate pe primele locuri pe scala îngrijorărilor asociate conflictului armat, în timp ce lipsa de siguranță a lumii, durata lungă a conflictului ori izbucnirea unui război nuclear reprezintă factori secundari care induc sentimentul de teamă. 

EXTINDEREA RĂZBOIULUI DIN UCRAINA

Față de perioada de început a războiului, teama ca acest conflict să se extindă și în țara noastră scade ușor. Dacă în luna februarie, 70% dintre participanții la sondajul IRES spuneau că le este teamă că România este în pericol să fie invadată, în august 61% mai împărtășesc această temere. Dintre aceștia, aproape un sfert (23%) cred că acest lucru se va și întâmpla.


Aproape jumătate dintre participanții la sondaj (47%) cred că este foarte și destul de probabil ca războiul din Ucraina să declanșeze un conflict regional, 41% cred în posibilitatea transformării sale într-un conflict mondial cu arme convenționale, iar unul din trei respondenți (33%) este de părere că ar putea declanșa un război nuclear.

Încrederea românilor în capacitatea NATO de a face față unui atac al Rusiei împotriva țărilor membre din regiunea noastră se menține ridicată: trei sferturi (75%) dintre respondenți manifestându-și încrederea în organizația nord-atlantică. Unul din cinci români crede însă contrariul.

După 6 luni de la debut, aproape jumătate dintre români (47%) cred că războiul din Ucraina va dura și anul viitor, în timp ce 17% sunt de părere că va dura cel puțin 5 ani. Mai optimiști sunt peste un sfert dintre respondenți (29%), aceștia cred totuși că războiul se va termina până la finalul acestui an.

POATE RUSIA SĂ JUSTIFICE INVAZIA ÎN UCRAINA?

În timp ce 65% dintre români cred că invazia Ucrainei de către Rusia nu poate fi justificată, 31% cred că poate fi justificată. În ceea ce privește argumentul ”luptei cu nazismul”, invocat de Rusia pentru a-și justifica invazia din 24 februarie, 7 din 10 români spun că acesta este total nejustificat, în timp ce unul din 10 români crede că argumentul este justificat, iar 14% spun că este într-o oarecare măsură justificat.

Fișa tehnică a studiului:
Volumul eșantionului: 1.155 indivizi de 18 ani și peste
Tipul eșantionului: simplu, aleatoriu, reprezentativ pentru populația adultă, neinstituționalizată din România
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,9%
Perioada realizării anchetei: 17 – 23 august 2022
Beneficiarul sondajuluiSondajul face parte din programul de cercetări interne al IRES și este autofinanțat
Metoda: Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)

articolul original.
❌