ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Ghinea îndeamnă: Creșteți, băi, pensiile!

21 September 2022 at 09:06
image

Cristian Ghinea, fostul ministru USR al Fondurilor Europene, anunță că pensiile se pot mări mâine cu 27%, punctul de pensie putând ajunge la 2027 lei.

Ghinea afirmă, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că toate declarațiile și acțiunile PSD nu sunt altceva decât „propagandă și gargară”.

El afirmă că Planul Național de Redresare și Reziliență permite majorarea pensiilor cu 27%.

„Creșteți, băi, pensiile!

Guvernul poate mări pensiile mâine cu 27%. Atât permite imediat procentul din PNRR.

Și totuși nu măresc nici cu 10%, deși PSD a promis 40%.

Marcel zice că se duce la Bruxelles ca să ceară renegociere PNRR pentru crescut pensia. Antena 3 se emoționează. Că doar e pe banii dvs.

Doar că e propagandă și gargară.

Află în fix 4 minute adevărul, link în primul comentariu. Și dă mai departe, că altfel suntem captivi în lumea borfașilor.

Și cereți PSD-iștilor pe paginile lor: Creșteți, băi, pensiile! Cu 27%”, a scris Ghinea pe Facebook.

Într-un video atașat postării, Ghinea explică faptul că punctul de pensie poate crește la 2027 lei fără nicio problemă, întrucât plafonul PNRR nu îi încurcă pe guvernanți.

„Pensiile contributive sunt în acest moment 7,4% din PIB. Pensiile speciale reprezintă 0,9% din PIB. Deci, cheltuim cu pensiile 8,3% din PIB. În acest moment, punctul de pensie este 1.586 de lei. Să aplicăm logica PSD: dacă la 1.586 de lei, pensiile sunt 8,3% din PIB, cât ar fi punctul de pensie dacă am fi la 9,4% din PIB, care este plafonul din PNRR? Vorbim de PIB pe acest an şi calculele sunt făcute dacă pensia ar fi mărită de la 1 iulie pentru următoarele şase luni. La 9,4% din PIB, punctul de pensie ar trebui să fie 2.027 de lei. PSD poate creşte pensiile, de mâine, cu 27% faţă de valoarea actuală. Ulterior, pensiile cresc automat, odată cu economia – asta cere PNRR, eliberăm pensionarii de pixul politrucilor”, a explicat Ghinea.

articolul original.

Libertatea de exprimare a mass-media, supravegheată de un organism european

16 September 2022 at 15:16

Comisia Europeană a adoptat astăzi, 16 septembrie, o lege europeană privind libertatea mass-media, un nou set de norme menite să protejeze pluralismul și independența mass-media în UE. 

Regulamentul propus include, printre altele, garanții împotriva interferențelor politice în deciziile editoriale și împotriva supravegherii. El pune accentul pe independența și finanțarea stabilă a serviciilor publice de mass-media, precum și pe transparența proprietății asupra mass-mediei și a alocării publicității de stat.

De asemenea, regulamentul stabilește măsuri pentru protejarea independenței editoriale și dezvăluirea conflictelor de interese.

În cele din urmă, legea va aborda problema concentrărilor din sectorul mass-media și va crea un nou Comitet european independent pentru serviciile mass-media, compus din autorități naționale din domeniul mass-mediei. Comisia a adoptat și o recomandare complementară pentru a încuraja garanțiile interne pentru asigurarea independenței editoriale.

Propunerea de regulament a Comisiei urmează să fie discutată de Parlamentul European și de statele membre, în cadrul procedurii legislative ordinare. Odată adoptată, va fi direct aplicabilă în întreaga Uniune Europeană. Comisia va încuraja discuțiile, în special în cadrul Forumului european al mass-mediei de știri, cu privire la practicile voluntare ale societăților din domeniul mass-mediei legate de recomandarea însoțitoare.

Vicepreședinta pentru valori și transparență, Věra Jourová, a afirmat că este pentru prima dată când se propun garanții pentru protejarea libertatății mass media.

 „În ultimii ani am asistat la diverse forme de presiune asupra mass-media. Este timpul să acționăm. Trebuie să stabilim principii clare: niciun jurnalist nu ar trebui să fie spionat din cauza activității sale profesionale; nicio instituție publică de mass-media nu ar trebui să fie transformată într-un canal de propagandă. Astăzi propunem, pentru prima dată, garanții comune pentru protejarea libertății și pluralismului mass-mediei în UE”, a declarat Vera Jurova.

Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, a subliniat că mass-media se confruntă cu scăderea veniturilor și cu presiuni imense.

 „UE este cea mai mare piață unică democratică din lume. Întreprinderile din domeniul mass-mediei joacă un rol vital, dar se confruntă cu scăderea veniturilor, cu amenințări la adresa libertății și pluralismului mass-media, cu apariția unor platforme online foarte mari și cu un mozaic de norme naționale diferite. Legea europeană privind libertatea mass-media oferă garanții comune la nivelul UE pentru garantarea unei pluralități de voci și pentru ca mass-media noastră să poată funcționa fără nicio interferență, fie ea privată sau publică. Un nou organism european de supraveghere va promova aplicarea efectivă a acestor noi norme privind libertatea mass-mediei și va urmări concentrările din sectorul mass-media, astfel încât pluralitatea să nu fie afectată.”, a declarat Thierry Breton.

Primcipalele puncte ale regulamentului

Legea europeană privind libertatea mass-mediei va facilita funcționarea mass-media – publice și private – la nivel transfrontalier pe piața internă a UE, fără presiuni nejustificate și ținând seama de transformarea digitală a spațiului mass-media. 

Protejarea independenței editoriale – Regulamentul le va impune statelor membre să respecte libertatea editorială efectivă a furnizorilor de servicii mass-media și să asigure o mai bună protecție surselor jurnalistice. În plus, furnizorii de servicii mass-media vor trebui să asigure transparența în ceea ce privește proprietatea făcând publice informațiile respective și să ia măsuri în vederea garantării independenței deciziilor editoriale individuale.

Neutilizarea programelor spion împotriva mass-mediei – Legea privind libertatea mass-mediei include garanții solide împotriva utilizării programelor spion (spyware) împotriva mass-media, jurnaliștilor și familiilor acestora.

Independența mass-mediei de stat – în țările în care există instituții publice de mass-media, finanțarea acordată acestora ar trebui să fie adecvată și stabilă, pentru a asigura independența editorială. Președintele și consiliul de administrație al serviciilor publice de mass-media vor trebui să fie numiți într-un mod transparent, deschis și nediscriminatoriu. Furnizorii de servicii publice de mass-media trebuie să ofere o multitudine de informații și opinii, în mod imparțial, în conformitate cu misiunea lor de serviciu public.

Testarea pluralismului mass-mediei – Legea privind libertatea mass-media le cere statelor membre să evalueze impactul concentrărilor de pe piața mass-mediei asupra pluralismului acesteia și asupra independenței editoriale. Ea impune, de asemenea, ca orice măsură legislativă, de reglementare sau administrativă luată de un stat membru și care ar putea afecta mass-media să fie justificată legal și proporțională.

Transparența publicității de stat – Legea privind libertatea mass-mediei va stabili noi cerințe pentru alocarea publicității de stat mass-media, astfel încât aceasta să fie transparentă și nediscriminatorie. Legea va spori, de asemenea, transparența și obiectivitatea sistemelor de măsurare a audienței, care au un impact asupra veniturilor obținute din publicitate, în special în mediul online.

Protejarea conținutului mediatic online – bazându-se pe Actul legislativ privind serviciile digitale, Legea privind libertatea mass-mediei include garanții împotriva eliminării nejustificate a conținutului mediatic produs respectând standardele profesionale. În cazurile care nu implică riscuri sistemice, cum ar fi dezinformarea, platformele online foarte mari care intenționează să elimine anumite conținuturi mass-media legale considerate a fi contrare politicilor platformei vor trebui să informeze în prealabil furnizorii de servicii mass-media cu privire la motivele pentru care vor face acest lucru. Toate plângerile depuse de furnizorii de servicii mass-media vor trebui să fie prelucrate cu prioritate de către platformele respective.

Noul drept al utilizatorului de a personaliza oferta media – Legea privind libertatea mass-mediei va introduce un drept de personalizare a ofertei mass-media pe dispozitive și interfețe, de exemplu pe televizoarele conectate, permițându-le utilizatorilor să modifice setările implicite astfel încât să reflecte propriile preferințe.

Propunerea este însoțită de o recomandare care stabilește o serie de bune practici voluntare colectate din sector și care vizează promovarea independenței editoriale și asigurarea unei mai mare transparențe în ceea ce privește proprietatea. Recomandarea conține un set de măsuri voluntare pe care întreprinderile din domeniul mass-mediei sunt invitate să lefpro ia în considerare. De exemplu, sunt încurajate să asigure condițiile necesare pentru crearea independentă de conținut editorial, să le ofere jurnaliștilor posibilitatea de a participa la deciziile importante pentru funcționarea organelor de presă și să elaboreze strategii pentru asigurarea stabilității pe termen lung a producției de conținut de știri.

Comisia propune, de asemenea, înființarea unui nou Comitet european independent pentru serviciile mass-media, alcătuit din autorități naționale din domeniu. Comitetul va promova aplicarea eficace și consecventă a cadrului legislativ al UE privind mass-media, în special prin asistarea Comisiei în elaborarea orientărilor privind aspectele de reglementare a mass-mediei.

Acest organism va fi în măsură să emită opinii cu privire la măsurile și deciziile naționale care afectează piețele mass-mediei și la concentrările de pe piețele mass-mediei.

Comitetul va coordona măsurile naționale de reglementare privind mass-media din afara UE care prezintă un risc pentru securitatea publică, cu scopul de a se asigura că mass-media respectivă nu eludează normele aplicabile în UE. În plus, va organiza un dialog structurat între platformele online foarte mari și sectorul mass-mediei, pentru a promova accesul la diverse oferte mass-media și pentru a monitoriza respectarea de către platforme a inițiativelor de autoreglementare.

articolul original.

Judecătorii Tribunalului București nu mai așteaptă „dezlegare” de la Înalta Curte

13 September 2022 at 10:41
image

Judecătorii de la Tribunalul Bucureşti au dispus recent încetarea procesului penal în două dosare de mare corupţie, fără a mai aştepta dezlegare de la Instanţa supremă pe o chestiune de drept privind retroactivitatea deciziilor Curţii Constituţionale privind prescripţia faptelor.

Pe 25 octombrie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează să se pronunţe asupra unei probleme ridicate de mai multe instanţe din ţară, în legătură cu aplicarea deciziei CCR privind prescrierea faptelor. Astfel, instanţele au solicitat Înaltei Curţi să stabilească dacă deciziile CCR privind prescripţia retroactivează pe principiul legii penale celei mai favorabile.

Alte instanţe au trecut direct la aplicarea deciziei CCR şi au dispus încetarea unor procese de corupţie.

Tribunalul Bucureşti a decis încetarea procesului penal împotriva membrilor fostei conduceri a Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor, în două cauze conexate privind acordarea frauduloasă a unor contracte din bani publici cu prejudiciu de peste 14,5 milioane lei, pe motiv că faptele de care erau acuzaţi inculpaţii s-au prescris.

DNA solicitase instanţei ca decizia în acest dosar să fie amânată până în luna octombrie, în aşteptarea unei hotărâri a Înaltei Curţi, însă magistraţii au respins solicitarea procurorilor.

Astfel, instanţa a decis încetarea procesului penal în cazul Oanei Mihaela Alexandrescu-Duca, fost director economic al Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor (CoNAS), Dan Romulus Şerban, fost preşedinte al CoNAS, şi fostul director juridic Aracsia Magdalena Benţia.

Iniţial, Oana Mihaela Alexandrescu-Duca primise o condamnare de 5 ani închisoare, sub acuzaţia că a primit o mită de 1,5 milioane de lei de la reprezentanţii a două firme de prestări servicii. Condamnarea a fost anulată de Curtea de Apel Bucureşti, dosarul s-a întors la Tribunalul Bucureşti, pentru ca apoi un judecător să constate că faptele s-au prescris.

Separat, Oana Mihaela Alexandrescu-Duca a fost trimisă în judecată pentru abuz în serviciu, alături de fostul preşedinte şi fostul director juridic al CoNAS, în legătură cu acordarea la preţuri supraevaluate a unor contracte de prestări servicii, prejudiciul în acest caz fiind de peste 13 milioane lei.

Contractele se refereau la achiziţia unor servicii de arhivare electronică a documentelor, servicii de organizare şi gestionare a voiajelor, servicii de turism şi consultanţă juridică pentru angajaţii CoNAS şi pentru membrii unui grup ţintă dintr-un proiect ce trebuia finanţat din fonduri nerambursabile (respins de AM PODCA). Un alt contract se referea la servicii de consultanţă şi formare profesională a adulţilor pentru implementarea procedurilor şi metodologiei de acreditare a spitalelor, concretizate în vizite de bune practici în Andaluzia, Australia, Columbia, Brazilia şi Argentina. Conform DNA, Oana Mihaela Alexandrescu-Duca a primit de la reprezentanţii firmelor prestatoare de servicii sumele de 100.000 euro şi 1.080.000 lei.

Un alt dosar închis de Tribunalul Bucureşti pe motiv că faptele s-au prescris se referă la fosta conducere a Poliţiei Locale Bucureşti, trimisă în judecată pentru abuz în serviciu.

Este vorba de Ion Ţincu, la data faptelor director al Direcţiei Generale de Poliţie Locală Bucureşti, şi alţi patru foşti şefi de servicii din cadrul acestei instituţii: Mihaela Cărnaru – Serviciul Buget Financiar, Gabriel Florin Andrei – Serviciul Achiziţii Investiţii, Carmen Gabriela Barbu – Serviciul Juridic şi Camelia Ionescu – Serviciul Contabilitate.

Concret, foşti şefi ai de la Poliţia Locală Bucureşti erau acuzaţi de DNA că, în perioada 2010 – 2011, au încheiat două contracte cu o firmă privată, prin care au fost externalizate, în mod nelegal, serviciile de patrulare, intervenţie, constatare contravenţii şi aplicare sancţiuni.

Practic, „bodyguarzii” unei firme private au fost asimilaţi agenţilor de la Poliţia Locală din Primăria Capitalei, aceştia aplicând ilegal 3.317 amenzi contravenţionale, în valoare totală de 4,6 milioane lei.

Persoanele amendate ilegal de falşii poliţişti locali s-au constituit părţi civile în dosar, însă procesul în cazul lor a fost disjuns.

Pe 26 mai, Curtea Constituţională a declarat neconstituţional un articol din Codul penal care permitea procurorilor să întrerupă cursul prescripţiei prin administrarea de noi probe. CCR a constatat că, în perioada 2018 – mai 2022, nu a existat un caz de întrerupere a prescripţiei penale.

Unul dintre beneficiarii acestei decizii este fostul preşedinte al Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, eliberat din închisoare după ce a executat o parte din condamnarea de 5 ani închisoare pentru trafic de influenţă.

De asemenea, Adrian Mititelu, patronul formaţiei de fotbal U Craiova 1948, a obţinut suspendarea executării unei pedepse de 3 ani închisoare pentru evaziune fiscală, el fiind eliberat din penitenciar.

Alţi inculpaţi care ar putea beneficia de această prevedere sunt Elena Udrea, Ioana Băsescu, Nelu Iordache sau fostul primar al Piteştiului, Tudor Pendiuc. 

articolul original.

Numele „Azov”, interzis în jocurile de calculator. Ucrainenii, jigniți

9 September 2022 at 08:51
image

Compania americană Blizzard a interzis folosirea numelui „AZOV” în jocurile sale.

Blizzard a schimbat numele clanului „Azov” din Diablo Immortal într-un nume tehnic și a declarat că Regimentul Azov „este asociat cu grupuri de extremă dreaptă și ideologia neo-nazistă”.

Canalul a scris despre asta ucraineanul Hick referindu-se la cuvintele fondatorului clanului, relatează editorii.

Jocul a fost lansat la începutul lunii iunie, iar la sfârșitul lunii Artem a înregistrat un clan, plătindu-l cu valută care a fost achiziționată cu bani reali. 

După ce a schimbat numele clanului și a fost scos din joc pentru „activitate socială” în timpul zilei, Artem a contactat suportul tehnic.

După cum se indică pe site, suportul este european. Ei au răspuns inițial că numele este jignitor și au primit multe plângeri.

Blizzard a transmis apoi următorul mesaj: „Deoarece numele Azov amintește de numele Regimentului Azov, care a „suscitat controverse din cauza timpurii. și presupuse legături continue cu grupuri de extremă-dreapta și ideologia neo-nazistă, utilizarea de către aceasta a simbolismului controversat legat de nazist și susține că grupurile de membri au participat la tortură și crime de război.” Nu vom permite așa ceva în jocurile noastre.”.

Potrivit fondatorului clanului, aceasta este o insultă la adresa Ucrainei, ca să nu mai vorbim de regimentul Azov, care face parte oficial din armata ucraineană.

În acest moment, au existat două apeluri pentru sprijin european și unul pentru sprijin american.

Nu există încă un răspuns la ultimul.

Între timp, comunitatea ucraineană de pe Facebook și Twitter a reacționat foarte negativ la acțiunile gigantului mondial al industriei jocurilor. El numește astfel de acțiuni inacceptabile și solicită în mod activ companiei să își schimbe poziția.

Blizzard este compania din spatele francizelor de jocuri Warcraft, Starcraft și Diablo. Au fost cândva cunoscuți ca fondatorii genului de strategie și ai jocurilor online în general.

articolul original.

Site-ul G4Media, atacat din Statele Unite

8 September 2022 at 08:50
image

Site-ul G4Media se confruntă de miercuri seară cu un atac informatic de tip DDoS (Distributed Denial-of-Service), potrivit companiei Presslabs, care furnizează serviciul de găzduire.

Atacul a vizat o secțiune din site, precum și un articol care dezvăluie că Parchetul General investighează procedura de repartizare aleatorie a dosarului în care premierul Nicolae Ciucă a obținut anularea sesizărilor din teza sa de doctorat.

Atacul a început miercuri seară, în jurul ore 21.10, și a continuat pe toată durata nopții. El continuă și joi dimineață. Daunele produse sunt minime, site-ul G4Media fiind în permanență disponibil pentru cititori. Compania de hosting a identificat SUA ca sursă principală de trafic pe baza IP-urilor.

Atacul s-a materializat prin trimiterea unui număr imens de cereri de accesare a site-ului, în jur de 10 milioane de request-uri în 10 minute, iar vârfurile ating aproape 30.000 request-uri/secundă, potrivit Presslabs. În total, în cele 12 ore de la începerea atacului au fost peste 600 de milioane de request-uri.

articolul original.

Proiect. Prețul energiei, plafonat pentru consumatorii casnici

6 September 2022 at 09:52
image

Plafonarea preţului la energia electrică se va aplica în cazul consumatorilor casnici, până la 31 august 2023, pentru un consum de până la 255 kWh pe lună, conform proiectului de Ordonanţă pentru modificarea şi completarea OUG 27/2022, publicat pe site-ul Ministerului Energiei.

Proiectul prevede că, pentru consumul realizat în perioada 1 septembrie 2022- 31 august 2023, preţul final facturat plafonat de către furnizorii de energie electrică va fi de maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 este cuprins între 0 – 100 KWh inclusiv şi de maximum 0,80 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 a fost între 100,01 – 300 kWh, pentru un consum lunar care e de maximum 255 kWh. Pentru consumul de energie electrică ce depăşeste 255 KWh/lună preţul se stabileşte de către fiecare furnizor.

De asemenea, preţul final va fi de maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, pentru 85% din consumul mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021, în cazul întreprinderilor mici şi mijlocii, al operatorilor economici din domeniul industriei alimentare, în baza declaraţiei pe propria răspundere a reprezentantului legal. Diferenţa de consum lunar de energie electrică se facturează în funcţie de cum se stabileşte cu furnizorul.

Preţul va fi tot de maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, şi pentru consumul integral al spitalelor publice şi private definite conform legislaţiei în domeniu, al unităţilor de învăţământ publice şi private, precum şi al creşelor, al furnizorilor publici şi privaţi de servicii sociale prevăzute în Nomenclatorul serviciilor sociale.

Pentru celelalte instituţii publice, preţul va fi de maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, pentru 85% din consumul mediu lunar, realizat la locul de consum în anul 2021. Diferenţa de consum lunar de energie electrică se facturează conform prevederilor din contractul cu furnizorul. Pentru beneficiarii care nu au istoric de consum în anul 2021, procentul de 85% se aplică la consumul realizat lunar.

În ceea ce priveşte gazele naturale, pentru consumul realizat în perioada 1 aprilie 2022-31 august 2023, preţul final facturat de către furnizorii de gaze naturale este: de maximum 0,31 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor casnici; maximum 0,37 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor noncasnici al căror consum anual de gaze naturale realizat în anul 2021 la locul de consum este de cel mult 50.000 MWh, precum şi în cazul producătorilor de energie termică.

articolul original.

Kovesi vrea mai multă putere pentru Parchetul European

5 September 2022 at 09:31
image

Procurorul european Laura Codruța Kovesi a criticat, într-un interviu pentru Die presse, lipsa de fonduri pentru urmărirea penala a fraudelor fiscale și a subvențiilor în statele membre.

După un an de funcționare, EPPO a înregistrat, potrivit lui Kovesi, peste 4.000 de infracţiuni, fiind iniţiate 900 de proceduri. Kovesi a subliniat că a îngheţat bunuri în valoare de aproximativ 250 de milioane de euro.

Procurorul european a arătat că statele membre UE pierd 60 de miliarde de euro anual, din cauza fraudei TVA.

„Numărul cazurilor nu este legat în primul rând de faptul că criminalitatea cu guler alb prosperă în unele state membre ale UE și nu în altele, ci de organizarea autorităților de acolo. De exemplu, întrebarea ce resurse sunt disponibile anchetatorilor naționali sau dacă aceștia sunt specializați în infracțiuni care ne preocupă – cum ar fi frauda TVA. Cu alte cuvinte, ceea ce lipsește în multe locuri sunt departamentele de poliție care sunt responsabile de cooperarea cu Parchetul European. Se estimează că statele membre ale UE pierd peste 60 de miliarde de euro din venituri fiscale în fiecare an din cauza fraudei TVA. EPPO a demonstrat că putem aborda cu succes această problemă. Acum avem nevoie de mai mulți bani pentru a avea și mai mult succes.”, a declarat Laura Codruța Kovesi pentru Die Press.

Pentru ca parcursul instituției pe care o conduce să fie acela pe care îl dorește, Kovesi este de părere că regulamentul UE care guvernează funcționarea EPPO trebuie să fie revizuit pentru că „regulile existente restrâng munca Parchetului European.

„În primul rând, resurse pentru a ne asigura că angajații noștri au perspective de carieră pe termen mai lung – asta înseamnă mai mulți angajați care își permit să locuiască la sediul EPPO din Luxemburg și mai puține contracte de muncă temporare. În al doilea rând, procurori speciali din fiecare stat membru EPPO care lucrează îndeaproape cu noi. Și nu în ultimul rând, o revizuire anterioară a regulamentului UE care guvernează modul în care funcționează agenția noastră. Nu în cinci ani, așa cum era planificat inițial, ci cât mai curând posibil.”, a declarat Kovesi, care a adăugat: „ S-a demonstrat că regulile existente ne restrâng munca. De exemplu, nu putem investiga contrabanda acolo unde ar trebui”.

Procurorul european s-a plâns că statele care sunt în afara EPPO, Polonia și Ungaria, au probleme în a se conforma srandardelor UE. Mai mult, Kovesi a declarat că EPPO nu are niciun „recurs direct în afara autorităților de la Bruxelles”.

„Rolul Parchetului European în structura UE nu este relevant din punct de vedere sistemic. Dacă, la fel ca în cazul Poloniei de care ați menționat, avem nevoie de clarificări și nu primim niciun răspuns, putem apela la Comisia UE, dar nu avem nicio cale de atac directă.

În caz de obstacol, EPPO nu are într-adevăr niciun recurs direct în afara autorităților de la Bruxelles? Nu poți în fața Poloniei”

articolul original.

Premierul Nicolae Ciucă salută inițiativa SUA de a consolida o strategie americană la Marea Neagră

2 September 2022 at 08:41
image

Premierul Nicolae Ciucă, ministrul Apărării, Vasile Dîncu, şi ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, dar şi alţi oficiali români şi străini participă la a şasea ediţie a Black Sea and Balkans Security Forum, care are loc vineri şi sâmbătă la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti.

La panelul din prima zi a evenimentului, numit „Războiul din Ucraina şi provocările de securitate din regiunea Mării Negre şi din Balcani” a vorbit premierul Nicolae Ciucă, care a subliniat în alocuțiunea sa că regiunea Mării Negre devine „o miză mai mare ca oricând” din perspectivă geopolitică.

De asemenea, el a arătat că libertatea de circulaţie şi de navigaţie, libertatea comerţului trebuie apărate şi în situaţii speciale.

„Regiunea Mării Negre devine acum o miză mai mare ca oricând, nu doar în sensul clasic, militar, al securităţii, cât mai ales din perspectivă largă, geopolitică. Aceasta are implicaţii pe multiple planuri: securitate, energie, siguranţa lanţurilor de aprovizionare, infrastructură, interconectivitate, securitate cibernetică. În aceste domenii consacrarea acestei regiuni în strategii naţionale aliate sau ale UE se justifică şi se reflectă în modul cel mai concret. Iar securitatea maritimă se concentrează pe libertatea de circulaţie şi de navigaţie şi libertatea comerţului, pe care trebuie să le apărăm şi în situaţii speciale, precum cele din perioadele de război”, a spus premierul.

El a salutat iniţiativa „puternic susţinută în Congresul SUA” de a consolida o strategie americană la Marea Neagră.

„Parteneriatul strategic cu SUA a determinat gândirea unei noi strategii dedicate Mării Negre. Este de salutat iniţiativa, puternic susţinută în Congresul SUA, de a consolida o strategie americană la Marea Neagră. Creşterea investiţiei strategice a SUA în susţinerea rezilienţei şi libertăţii de alegere a statelor partenere este din ce în ce mai vizibilă. Franţa sau Marea Britanie, dar şi alte state, sunt exemple elocvente”, a adăugat acesta.

Premierul a mai afirmat că statele Parteneriatului Estic, „pe care agresiunea rusă le-a pus în faţa unor ameninţări existenţiale”, trebuie sprijinite şi mai intens în parcursul european, dând ca exemplu acţiunea României în susţinerea Republicii Moldova.

„În regiunea adiacentă Mării Negre, statele Parteneriatului Estic, pe care agresiunea rusă le-a pus în faţa unor ameninţări existenţiale, trebuie şi mai intens sprijinite în parcursul european. Platforma Parteneriatului Estic trebuie să susţină avansarea procesului de integrare europeană. Uniunea Europeană îşi poate consolida influenţa politică, poate avansa proiecte dedicate stabilităţii şi securităţii în regiune, proiecte în susţinerea reformelor în sens european, care să sprijine direct şi concret viaţa şi bunăstarea cetăţenilor acestor state. Este un tip de efort pe care l-a exemplificat şi îl exemplifică acţiunea României şi a altor state membre în susţinerea poate a celui mai vulnerabil dintre partenerii răsăriteni, Republica Moldova, cel mai recent prin constituirea platformei de sprijin pentru ţara vecină”, a declarat Ciucă,

Premierul a amintit şi decizia liderilor UE, în martie, la summitul informal de la Versailles, de a cere Comisiei Europene să-şi prezinte opinia cu privire la cererile de aderare ale Ucrainei, R. Moldova şi Georgiei.

„Deciziile Uniunii Europene şi aliate în sprijinul partenerilor estici pot stimula o competiţie benefică, o reconcentrare a eforturilor pe dimensiunea integrării europene a Balcanilor occidentali. Decizia rapidă şi vizionară de la Versailles pentru Kiev, Chişinău şi Tbilisi a retrezit apetenţa şi capacităţile europene ale statelor aspirante din această zonă. Este reconfirmată astfel importanţa strategică a politicii de extindere. Actuala criză re-alătură în mod real regiunile de apartenenţă geografică şi geostrategică ale României, cea a vecinătăţii estice şi cea a Balcanilor, într-un front european. Opţiunile recente ale UE privind viitorul european al Balcanilor occidentali confirmă această apreciere. Sprijinul României pentru viitorul european al statelor aspirante a fost şi rămâne principial şi ferm”, a spus prim-ministrul.

Potrivit acestuia, criza din Ucraina „poate fi premisa constituirii unui front de consolidare geopolitică, în sensul valorilor euro-atlantice, pe flancul sudic” al Rusiei europene.

„Balcanii de Vest sunt o zonă de importanţă strategică în care dezvoltările politice şi de securitate au implicaţii directe pentru securitatea şi prosperitatea întregii Europe. Avem motive să sperăm că asistăm la o redinamizare politică în sens european a zonei. Criza din Ucraina poate fi premisa constituirii unui front de consolidare geopolitică, în sensul valorilor euro-atlantice pe flancul sudic al Rusiei europene. Dincolo de chestiunea extinderii, ea poate fi catalizatorul Uniunii Europene în abordarea celor două mari vecinătăţi: răsăriteană şi sudică. Interesele comune reconfirmate de noile ameninţări determină şi nevoia de a răspunde provocărilor generate de actualele crize: securitate energetică, alimentară, siguranţa lanţurilor de aprovizionare, stabilizare, migraţie”, a adăugat Nicolae Ciucă.

Premierul a făcut referire și la acțiunile de propagandă și de dezinformare la care au fost supuse multe țări, subliniind că ne aflăm cu cel puţin un pas în urma acestor acţiuni

„Au fost probleme pe care le-am resimţit pe propria piele, nu mă refer la persoane, ci la o serie întreagă de ţări ţintă care au fost supuse acestor atacuri propagandistice, de dezinformare, de neinformare, de inducere în eroare, de influenţare a deciziei, inclusiv a deciziei politice. Și ceea ce este cel mai grav este influenţarea percepţiei publice, pe care foarte greu reuşeşti după aceea să o combaţi şi să o aduci la adevăr”, a spus Ciucă.

Black Sea and Balkans Security Forum este organizat de New Strategy Center, cu sprijinul Diviziei de Diplomaţie Publică a NATO şi în parteneriat cu Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Afacerilor Externe. Lucrările acestuia se desfăşoară la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară. Premierul participă la prima sesiune, dedicată războiului din Ucraina şi provocărilor de securitate din regiunea Mării Negre şi a Balcanilor.

Printre vorbitorii din prima zi se numără şi ministrul ucrainean al Apărării, Oleksiy Reznikov, care va avea o intervenţie online.

Seriile de discuţii din cadrul conferinţei abordează teme precum războiul din Ucraina şi provocările de securitate de la Marea Neagră, concluziile de la recentul Summit NATO care a avut loc la Madrid, rolul regiunii Mării Negre asupra situaţiei energetice sau impactul războiului din Ucraina asupra regiunii Balcanilor de Vest.

articolul original.

USR trece la acțiune. „Vom ataca în această sesiune miniştrii gropari ai acestei ţări”

1 September 2022 at 11:34
image

USR a depus, joi, în plenul Camerei Deputaţilor, moţiunea simplă împotriva ministrului Energiei, Virgil Popescu.

„În conformitate cu articolul 112 din Constituţia României şi cu 189 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă înaintez moţiunea: România fără energie. Românii plătesc factura pentru incompetenţa lui Virgil Popescu“, a anunţat liderul grupului Ionuţ Moşteanu.

Liderul AUR, deputatul George Simion, a precizat că partidul pe care îl conduce susţine acest demers.

„Noi vrem să anunţăm că susţinem această iniţiativă şi orice iniţiativă menită să îl îndepărteze din scaunul de ministru pe domnul Virgil Popescu. Colegii de la PSD, scăpaţi-ne de Virgil Popescu!”, a spus George Simion. 

Preşedintele de şedinţă, vicepreşedintele Daniel Suciu, a precizat că la Biroul permanent nou constituit, după ce se va publica în Monitorul Oficial, va fi luată în discuţie moţiunea depusă de USR. 

Ministrul Virgil Popescu este, și în opinia PSD, principalul vinovat pentru problema nerezolvată a facturilor pentru energie.

Chiar dacă PSD îl critică pe ministrul Virgil Popescu, liderul USR Cătălin Drulă consideră că tot ceea ce fac social democrații este un show pentru puncte electorale, atâta vreme cât îl apără în continuare pe ministrul Energiei.

„Vom ataca în această sesiune miniştrii gropari ai acestei ţări. Virgil Popescu – chiar astăzi depunem moţiune simplă împotriva sa, ministru care este groparul sectorului energetic de trei ani de zile şi, în ciuda declaraţiilor publice, el este apărat de PNL şi PSD. Şi veţi vedea la votul din această Cameră că cei care îl critică şi fac show pentru puncte electorale în şedinţele de partid vor vota să îl apere pe Virgil Popescu. Şi vor mai urma moţiuni în această sesiune”, a declarat Cătălin Drulă.

Senatorul Daniel Zamfir îl consideră pe Popescu „piatra de moară” a guvernului

Există o piatră de moară a acestui guvern, și asta o vede o tară întreagă, e ministrul energiei, Virgil Popescu care a exasperat pe toată lumea cu tergiversarea măsurilor pentru oprirea speculei prețurilor la energie.

Și pentru că-i cerem de luni de zile lui Popescu să vină cu măsuri să oprim specula și ministrul nu face nimic, au hotărât să găsească și ei ceva unui ministru PSD.

E penibil să-ți aperi un ministru care apără băieții deștepți din energie și să-l vrei plecat din guvern pe cel care vrea să apere oamenii și companiile românești.

Guvernarea trebuie să fie pentru oameni și nevoile lor nu despre apărarea intereselor unui grup restrâns de șmecheri”, a scris daniel Zamfir pe Facebook.

articolul original.

Stare de asediu în Irak

29 August 2022 at 18:32
image

Liderul șiit al Irakului, Muqtada al-Sadr, a anunțat că renunță definitiv la viața politică și își închide birourile politice. Anunțul său a inflamat și mai mult situația din țară.

Haos în Irak

În Zona Verde din Bagdad au răsunat focuri de armă, iar forțele de securitate au lansat luni canistre cu gaze lacrimogene pentru a dispersa susținătorii al-Sadr care converg în zonă. Cel puțin două persoane au fost ucise și 19 au fost rănite, au declarat polițiștii și lucrătorii medicali.

„Îmi anunț retragerea finală”, a spus al-Sadr.

El a adăugat că „toate instituțiile” legate de mișcarea sa sadristă vor fi închise, cu excepția mausoleului tatălui său, asasinat în 1999, și a altor obiective de patrimoniu.

În declarația sa, al-Sadr și-a atacat adversarii politici și a spus că nu i-au ascultat apelurile la reformă.

Al-Sadr s-a mai retras din politică sau din guvern și în trecut și, de asemenea, a desființat milițiile loiale lui. Cu toate acestea, și-a păstrat influența aupra instituțiilor statului. În plus, el controlează un grup paramilitar cu mii de membri.

Deși a revenit la activitatea politică după anunţuri similare, actualul blocaj politic din Irak pare mai greu de rezolvat decât perioadele anterioare de disfuncţionalitate.

Hamzeh Hadad de la Consiliul European pentru Relații Externe a pus sub semnul întrebării motivația din spatele mișcării lui al-Sadr.

„Nu este foarte clar de la ce demisionează. Le cere celorlalți membri ai partidului său care dețin funcții birocratice în stat să demisioneze? Asta e de văzut. A făcut asta de multe ori și, de obicei, atunci când susține că se retrage sau demisionează din sistemul politic, este de obicei înainte de alegeri și ajunge întotdeauna să dea înapoi. Deci, întrebarea din nou aici este va da și el înapoi?” Hadad i-a spus lui Al Jazeera.

Anunțul de luni a venit la două zile după ce al-Sadr a spus că „toate partidele”, inclusiv ale lui, ar trebui să renunțe la funcțiile guvernamentale pentru a ajuta la rezolvarea crizei politice de luni de zile, îndemnând pe cei care „au făcut parte din procesul politic” de când SUA a condus invazia țării în 2003 pentru a „nu mai participa”.


Anunțul lui Muqtada al-Sadr de retragere finală din politică nu este unic în biografia sa. Sursă: Telegram

Partidul lui Al-Sadr, Blocul Sadrist, a câștigat cele mai multe locuri la alegerile din octombrie 2021, dar el a ordonat legiuitorilor săi să demisioneze în masă în iunie, după ce nu a reușit să formeze un guvern, care i-ar fi exclus pe puternicii rivali șiiți apropiați de Iranul.

Mișcarea, însă, a predat inițiativa în parlament oponenților săi șiiți susținuți de Iran, Alianța-cadru de coordonare.

După anunț, susținătorii lui al-Sadr au luat cu asalt palatul prezidențial, o clădire ceremonială în interiorul zonei verzi fortificate a clădirilor guvernamentale din Bagdad.

Au fost doborâte barierele de ciment din afara palatului cu frânghii și au spart porțile acestuia. Mulți s-au repezit în saloanele sale fastuoase și în sălile de marmură ale clădirii, un loc cheie de întâlnire pentru șefii de stat irakieni și demnitari străini.

Susținătorii, care s-au adunat la o așezare de la sfârșitul lunii iulie lângă parlamentul irakian, s-au apropiat de o mișcare de protest organizată de rivalii șiiți ai lui al-Sadr. Cele două tabere au ajuns la confruntare și au aruncat cu pietre una în cealaltă.

Curtea Federală Supremă a Irakului se întrunește marți, 30 august, pentru a decide dacă parlamentul va fi dizolvat, deși Farhad Alaaldin, președintele Consiliului Consultativ al Irakului, a declarat agenției Al Jazeera că în constituția irakiană se spune că este „la latitudinea parlamentului să se dizolve”.

El a spus că procedurile judecătorești vor fi probabil amânate dacă protestele vor escalada.

Alaaldin a spus că este puțin probabil ca al-Sadr să se îndepărteze definitiv de politica irakiană. El și-a anunțat retragerea din viața politică înainte, doar ca să revină asupta deciziei.

„Vrea să vadă Irakul într-un fel în care îl vede el și a lucrat sistematic din 2010, chiar din 2006. Nu cred că va arunca tot ceea ce a lucrat în ultimii 18 ani doar pe un tweet”, a mai spus Alaaldin..

„Are o misiune și un plan și crede că are modalitatea de a ajunge la un regim diferit în care el ar fi forța dominantă.”

Irakul s-a luptat să-și revină de la înfrângerea grupului armat ISIL în 2017, deoarece partidele politice s-au certat cu privire la putere și la marea bogăție petrolieră deținută de Irak, al doilea mare producător al OPEC.

Evacuarea diplomaților americani, un fake news

Deși pe rețelele de socializare s-au răspândit videoclipuri care arată cum diplomații americani sunt evacuați, Washingtonul a negat că îndepărtat vreun personal sau diplomați.

„Știrile despre o evacuare a Ambasadei sunt false. Asigurarea siguranței personalului guvernului SUA, a cetățenilor americani și a securității facilităților noastre rămâne cea mai mare prioritate a noastră”, a declarat un oficial de la Casa Albă într-un comunicat.

Întrebat despre violențe, oficialul a numit evenimentele „deranjante” și a avertizat că evoluțiile de luni ar putea duce la noi violențe. „Securitatea, stabilitatea și suveranitatea Irakului nu ar trebui puse în pericol”.

Oficialul a lansat un apel la dialog.

„Acum este timpul pentru dialog, nu confruntare escaladată”, a spus oficialul. „Ne alăturăm apelului partidelor din spectrul politic irakian de a rămâne calmi, de a se abține de la violență și de a rezolva diferențele lor politice printr-un proces pașnic ghidat de constituția irakiană”.

articolul original.

Olaf Scholz promite. Iohannis și Ciolacu îi mulțumesc pentru sprijinul „sincer”

29 August 2022 at 11:39
image

Cancelarul german Olaf Scholz a apreciat luni că Bulgaria, Croaţia şi România îndeplinesc criteriile de aderare la Spaţiul Schengen, informează Agerpres.

În textul discursului pe care urmează să îl ţină la reuniunea UE de la Praga, Scholz consemnează că „Schengen este una din cele mai mari realizări ale Uniunii Europene şi trebuie să o protejăm şi să o dezvoltăm. Asta înseamnă, de altfel, închiderea golurilor rămase” şi afirmă că „Croaţia, România şi Bulgaria îndeplinesc toate cerinţele tehnice pentru calitatea de membre cu drepturi depline”.

„Voi acţiona pentru ca ele să devină membre cu drepturi depline”, promite cancelarul.

Mesajul lui Olaf Scholz nu a trecut neobservat de președintele Klaus Iohannis. Într-o postare pe Twitter, Iohannis a transmis că salută anunțul cancelarului german și mulțumește pentru „angajamentul personal”.

„Salut anunţul de astăzi de la Praga al cancelarului german Olaf Scholz privind sprijinul Germaniei pentru aderarea la Schengen a României – un obiectiv strategic al ţării mele, care îndeplineşte în mod clar toate cerinţele tehnice. Îi mulţumesc pentru angajamentul personal”, a scris Iohannis, pe Twitter.

Liderul social-democrat Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților, a reacționat și el la declarațiile cancelarului Olaf Scholz referitor la susținerea „sinceră” pentru intrarea în Schengen a României.

„Salut poziția cancelarului german Olaf Scholz care susține că România îndeplinește toate condițiile pentru aderarea la spațiul Schengen. Este ceea ce atât eu, cât și mulți colegi din PSD, am afirmat în toate discuțiile cu colegii noștri europeni. Românii merită cu prisosință această decizie!

Astfel, atât românii care călătoresc în scop personal sau turistic, cât și transportatorii de mărfuri nu vor mai fi nevoiți să piardă timp prețios cu verificările de la granițele statelor membre Schengen. Mai ales în cazul transportatorilor, asta va însemna scurtarea semnificativă a timpilor de așteptare în frontieră, deci curse operate mai rapid, cu costuri mai reduse.

Îi mulțumesc lui Olaf Scholz pentru susținerea sa sinceră în favoarea României. Ca lider al PSD, mă bucur mult că ajutorul vine de la unul dintre cei mai importanți lideri de stânga ai Europei. Asta înseamnă stânga, solidaritate și sprijin exact când este mai multă nevoie!”, a scris Marcel Ciolacu pe Facebook.

articolul original.

Un avocat arată inconsecvența ministrului Cătălin Predoiu: abrogă în 2022 ceea ce a propus în 2012

22 August 2022 at 12:33
image

Criticile la adresa legilor Justiției nu contenesc, mai ales după ce, în urmă cu o săptămână, un comunicat al Ministerului Justiției încerca să explice și să justifice opțiunea de a fi eliminată din legislație aplicarea sancțiunii pentru judecători în cazul nerespectării deciziilor CCR.

Avocatul Toni Neacșu consideră că demersul ministerului Justiției este o încercare de desuveranizare a justiției însăși.

Neacșu reamintește că deciziile CCR sunt obligatorii și subliniază că sistemul nostru constituțional a creat Curtea Constituțională, cu rol de garant al supremației Constituției și de singur interpret oficial al ei.

În opinia avocatului, anumite „minți înfierbântate” au creat un conflict între CCR, instanța supremă constituțională din România, și cea europeană, CJUE.

Mai mult, Toni Neacșu arată cât de inconsecvent este ministrul Cătălin Predoiu, care în 2022 a propus abrogarea unei prevederi pe care tot el a propus-o în 2012.

Vă prezentăm textul integral al avocatului Toni Neacșu.

„S-a spus că propunerile Ministerului Justiției privind eliminarea din legislație a interdicției pentru judecători, sub sancțiunea existenței unei abateri disciplinare, de nerespectare a deciziilor CCR ar fi un atentat la suveranitatea națională.

Probabil că așa este, dar eu aș fi mai aplicat și aș spune că este în primul rând o încercare de desuveranizare a justiției însăși.

Judecătorul român este singurul îndreptățit pe teritoriul național să înfăptuiască justiția, adică să aplice și să interpreteze legea în cazuri particulare. Pentru că în statul de drept judecătorul nu poate decide arbitrar și nu poate inventa reguli de drept el este supus tuturor legilor naționale aplicabile unui caz anume; când spunem că nimeni nu este deasupra legii trebuie să avem în vedere în primul rând instanțele judecătorești.

Hotărârile judecătorești se pronunță în numele legii, subliniindu-se astfel caracterul impersonal, obiectiv și inevitabil al înfăptuirii justiției.

Ei bine, legea însăși este expresia exercitării în concret a suveranității naționale prin intermediul Parlamentului sau a legiuitorului în general, așa cum o spune art. 2 alin 1 din Constituție.

În consecință, respectând și aplicând legea judecătorul respectă și apără însăși suveranitatea națională.

Însă, în sistemul nostru constituțional judecătorul obișnuit nu poate interpreta și aplica direct în cazuri concrete dispozițiile celei mai importante legi, prima în ierarhia normativă, superioră tuturor celorlalte, Constituția. Deși supremația ei este recunoscută, teoretic cel puțin, mecanismele procedurale nu îi permit judecătorului de caz să o aplice direct, înlăturând eventual celelalte dispoziții legale care i se opun.

Pentru aceasta sistemul nostru constituțional a creat Curtea Constituțională, cu rol de garant al supremației Constituției și de singur interpret oficial al ei.

Deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii pentru toți (art. 147 alin. 4), adică în primul rând pentru judecători care, atunci când o normă legală este în conflict cu o dispoziție din Constituție, este obligat să respecte cele hotărâte de Curtea Constuțională ca și când ar respecta Constituția însăși. Dacă nu ar face asta judecătorul s-ar situa atât deasupra Constituției cât și în afara statului de drept, iar justiția lui nu ar mai fi una a legii ci a fărădelegii și a bunui plac.

Curtea Constituțională s-a dovedit un prea eficient apărător al literei și spiritului Constituției. Desființarea câmpului tactic (deciziile privind legea Big Brother, privind protocoalele de colaborare cu serviciile secrete, privind implicarea serviciilor secrete în executarea mandatelor de ascultare ș.a.), constituționalizarea codului penal (abuzul în serviciu sau prescripția răspunderii penale), disciplinarea constituțională a ÎCCJ (deciziile privind constituirea completelor ș.a.) sau salvarea drepturilor individuale în perioada pandemiei au putut produce efecte doar întrucât judecătorii erau obligați să respecte autoritatea Curții Constituționale sub amenințarea, și aceasta cam teoretică de altfel, a unei răspunderi disciplinare.

Astfel a apărut, inițial în interiorul sistemului judiciar și prin intermediul unor asociații profesionale radicale, protejate de o parte la fel de radicală a spectrului politic, o nevoie nelegitimă de eliberare de sub autoritatea Curții Constituționale.

Pentru că atacurile la credibilitatea CCR și uneori la statutul sau chiar libertatea unor judecători constituționali nu au fost suficiente, CCR rămânând în mare ceea ce trebuie să fie, mințile înfierbântate dar pricepute din acele cercuri judiciare la care am făcut referire au reușit să creeze artificial un presupus conflict între instanța noastră constituțională supremă (CCR) și instanța supremă europeană (CJUE). Cele câteva decizii ale CJUE care par că înfrâng supremația constituției noastre și a Curții Constituționale, deși eu rămân ferm la convingerea că citite cu bună credință nu permit asta, au fost posibile în primul rând datorită sensibilității crescute la nivelul organelor UE cu privire la derapajele de la statul de drept în Ungaria și Polonia dar și lipsei de loialitate cu care situația juridică concretă a fost prezentată și susținută.

În numele acestui fals conflict o parte a sistemului judiciar, grupată în jurul acelei falange constituită din asociațiile profesionale la care am făcut referire, alege să ignore deciziile Curții Constituționale și desigur că și-ar dori și o formalizare a posibilității de a face asta fără să suporte vreo consecință.

Astfel se face că ministrul Cătălin Predoiu a ajuns în 2022 să propună abrogarea unei prevederi (art. 99 lit. ș – judecătorii sunt sancționabili dacă nu respectă deciziile CCR și recursurile în interesul legii pronunțate de ÎCCJ) pe care tot el și tot în calitate de ministru al justiției a introdus-o în lege încă din 2012. O încercare identică de abrogare a acestei prevederi, propusă de USR, a căzut cu brio în Parlament chiar recent, în august 2022.

Legiferarea sau arogarea libertății de a ignora sau aplica deciziile Curții Constituționale după bunul plac al judecătorului înseamnă delegitimarea constituțională a acestuia și desuveranizarea lui.

Cât timp justiția nu se mai înfăptuiește în numele legii și cu respectarea infailibilității Constituției României (art. 1 alin. 5 și art. 124 alin. 1) ea nu mai este expresia suveranității naționale, în sensul aplicării doar a voinței poporului exprimată nemijlocit și deplin prin Constituție.”, a scris Toni Neacșu pe Facebook.

articolul original.

Sultanul care aduce pacea. Erdogan spune că e gata să fie mediator

18 August 2022 at 18:39

Erdogan, Zelensky și Guterres s-au întâlnit în orașul ucrainean Lviv pentru a discuta măsurile care pot fi luate pentru a pune capăt războiului dintre Ucraina și Rusia prin mijloace diplomatice.

„În timpul întâlnirii noastre trilaterale, am evaluat și posibilitățile de a transforma atmosfera pozitivă creată de acordul de la Istanbul în pace permanentă”, a spus Erdogan, într-o conferință de presă comună.

Erdogan este de părere că războiul din Ucraina ar trebui soluţionat pe căi diplomatice şi că Ankara poate ajuta ca mediator.

Recep Tayyip Erdogan, președintele Turciei, la summitul tripartit de la Lviv Foto president.gov.ua

„Suntem pregătiţi să acţionăm ca facilitator sau mediator către obiectivul de resuscitare a negocierilor în parametrii care s-au conturat la Istanbul. Ceea ce contează este să găsim calea cea mai scurtă şi mai justă spre masa negocierilor”, a mai spus preşedintele Erdogan, adăugând că va discuta alte detalii cu omologul său rus Vladimir Putin.

De asemenea, președintele turc a precizat că și secretarul general al ONU, Antonio Guterres, și Volodimir Zelensky împărtășesc acest punct de vedere.

Recept Tayyip Erdogan, Antonio Guterres, și Volodimir Zelensky împărtășesc ideea încetării conflictului ruso-ucrainean pe cale diplomatică Foto president.gov.ua

Recep Tayyip Erdogan a tras un semnal de alarmă în privinţa pericolului unui „nou Cernobâl”, referindu-se la situaţia tensionată de la centrala nucleară de la Zaporojie, ocupată de ruși.

„Ne-am exprimat preocupările privind luptele în desfăşurare în jurul centralei nucleare de la Zaporojie. Nu vrem să trecem printr-un nou Cernobâl”, a afirmat Erdogan.

La rândul său, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat joi că orice pagubă adusă centralei nucleare de la Zaporojie ar fi o „sinucidere”, în contextul în care Kievul şi Moscova se acuză reciproc de bombardarea acesteia.

Secretarul general ONU, Antonio Guterres, și Volodimir Zelensky, președintele Ucrainei, înaintea summitului tripartit de la Lviv Foto president.gov.ua

„Trebuie să spunem lucrurile aşa cum sunt: orice pagubă potenţială la Zaporojie ar fi o sinucidere”, a declarat Guterres, făcând apel încă o dată la “demilitarizarea” centralei, ocupată de armata rusă.

Declarându-se „grav preocupat” de situaţia din cea mai mare centrală nucleară din Europa, el a făcut apel ca aceasta să nu fie utilizată „pentru indiferent care operaţiune militară”.

„Un acord este necesar de urgenţă pentru a restabili Zaporojie ca infrastructură pur civilă şi pentru a asigura securitatea regiunii”, a mai afirmat Guterres.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că a convenit asupra parametrilor unei posibile misiuni a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) la Zaporojie în cadrul discuţiilor de la Liov cu preşedintele turc şi secretarul general al ONU.

Zelenski a declarat în cadrul conferinţei de presă că Rusia trebuie să-şi retragă imediat forţele şi să înceteze bombardamentele din perimetrul centralei din sudul Ucrainei.

articolul original.

USR cere analizarea tezelor de doctorat ale premierului și ministrului Educației

16 August 2022 at 14:40

Liderul USR, Cătălin Drulă, cere ca tezele de doctorat ale premierului Nicolae Ciucă şi ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, să fie analizate de CNATDCU, dar şi ca legile educaţiei să nu fie adoptate în forma actuală, deoarece prevederile sale îi „albesc” pe cei cu doctorate plagiate.

„S-a împlinit un an de când ministrul Sorin Cîmpeanu, vrând să se prezinte drept un exemplu personal şi să răspundă acuzaţiilor că îşi ţine teza de doctorat la secret, a cerut Universităţii de Ştiinţe Agronomice să-i analizeze teza, după care să o trimită la CNATDCU, consiliul cu rol central în analiza plagiatelor. Nu se ştie dacă, în anul scurs, i-a verificat cineva teza ministrului Educaţiei, pentru că atât Universitatea, pe care Sorin Cîmpeanu a condus-o ani buni în calitate de rector, cât şi Ministerul Educaţiei refuză să ofere informaţii”, scrie liderul USR, Cătălin Drulă, pe Facebook.

Cătălin Drulă, liderul USR, îl acuză pe Sorin Cîmpeanu că s-a folosit de proiectele legilor Educației pentru a oferi protecție plagiatorilor

Potrivit acestuia, ministrul Cîmpeanu ar folosi proiectele noilor legi ale Educaţiei „pentru a oferi protecţie” plagiatorilor.

„Se știe însă, cu certitudine, că ministrul Cîmpeanu a folosit din plin proiectele noilor legi ale Educației pentru a oferi protecție plagiatorilor.

De la desființarea CNATDCU la prescrierea în termen de 3 ani a numeroase abateri de la etica universitară, plus, ca bonus, simplificarea procesului prin care se poate renunța la titlul de doctor, Sorin Cîmpeanu a făcut totul pentru a încuraja furtul în învățământul superior.

Sorin Cîmpeanu și-a făcut datoria față de cei care l-au tot împins în față, în scaunul de ministru: România Educată e pe cale să devină România furtului intelectual, iar plagiatorii pot dormi liniștiți. Mai ales când sunt șefi de partid și visează funcții importante în stat.”, a adăugat liderul USR.

Solicitare către Klaus Iohannis

La rândul său, fostul ministrul al Justiţiei, Stelian Ion, îi solicită public preşedintelui Klaus Iohannis să nu permită adoptarea proiectelor în forma supusă dezbaterii publice şi să se asigure că în aplicarea proiectului „România Educată” nu intervin „interese personale” ale unor decidenţi politici.

Deputatul USR Stelian Ion afirmă că România Educată nu se poate construi pe suspiciuni de plagiat

„Cu tezele de doctorat la vedere!

Îi solicit public președintelui Iohannis să intervină în acest conflict cel puțin moral, în care decidenții importanți în elaborarea și promovarea legilor educației – premierul Nicolae Ciucă și ministrul Sorin Cîmpeanu – sunt acuzați că au plagiat în lucrările de doctorat.

Președintele Klaus Iohannis a declarat recent că se bucură că Guvernul întreprinde în această perioadă pași concreți pentru implementarea proiectului meu de suflet, România Educată. O Românie educată cu adevărat nu se poate construi pe suspiciuni de plagiat la cel mai înalt nivel de decizie.

De aceea, îi solicit președintelui să nu permită să fie adoptate aceste proiecte în forma lansată în dezbatere publică, ale căror prevederi îi albesc pe cei cu doctorate plagiate. Îi solicit, de asemenea, să se asigure că în aplicarea proiectului său de suflet nu intervin interese personale ale unor decidenți politici.

Tezele de doctorat ale premierului Ciucă și ministrului Cîmpeanu trebuie să fie publice și de urgență analizate de CNATDCU, iar rezultatele să fie comunicate public, împreună cu măsurile decise. Orice încercare de a ține ascunse aceste lucrări și de a împiedica, inclusiv prin procese în instanță, evaluarea lor de către specialiștii CNATDCU este o lovitură dură pentru credibilitatea reformei în educației și o subminare a proiectului România educată.”, a scris Stelian Ion pe Facebook.

articolul original.

Isărescu afirmă că băncile au „sărit calul” ducând ROBOR peste dobânda-cheie

9 August 2022 at 09:54

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a prezentat raportul trimestrial asupra inflației iar veștile nu sunt prea bune pentru români.

„Aveți determinanții inflației, nu-i mai menționez, în principal evoluția prețurilor în sectorul energetic. Inflația ridicată rămâne un fenomen cu dimensiune globală, nu este numai în România”, a precizat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

Isărescu a arătat că, deși prețurile sunt mari, România nu este fruntașă în Europa la acest capitol.

„Aveți indicele armonizat al prețurilor de consum în Europa, ca să putem face o comparație, România nu este fruntașă – între ghilimele – în acest domeniu. Suntem pe locul 7, ceva mai mult decât media inflației în Uniunea Europeană, de 9,6 la sută. Dar mai importante mi se par două lucruri. În primul rând, și inflația cea mai scăzută din Europa depășește 5 la sută. Un studiu arată câte țări, din 60 analizate, mai au o inflație mai mică de 2 la sută sau egal cu 2 la sută, o țintă acceptată pe plan mondial. Observați că, în acest moment, avem 0 țări cu inflație scăzută de 2 la sută. S-a mai întâmplat acest lucru în perioada crizei din 2008-2009. Dar o cădere de asemenea amploare la zero nu s-a mai văzut în perioada analizată”, a spus Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR a mai arătat că în România accelerarea ratei inflației s-a datorat creșterii prețurilor la energie, subliniind că în condițiile în care nu ar fi existat o schemă de compensare inflația ar fi sărit de 20%.

Mai mullt, Isărescu nu este deloc optimist în ceea ce privește piața muncii, cu atât mai mult cu cât deficitul forței de muncă este în creștere.

„Rata inflației și-a identificat creșterile. Indicele mediu anual al IPC este totuși cu o singură cifră dar urmează să crească în funcție de inflația anuală. 

Inflația scăzută nu este nicăieri mai jos de 2%. În România accelerarea ratei inflației s-au datorat energiei, combustibililor, utilităților dar și bunurilor alimentare. Dacă nu era schema de compensare la utilități, inflația sărea de 20%! 

Criza energetică alimentată de situația geo-politică au favorizat creșteri în cazul carburanților până în urmă cu câteva săptămâni. Prețul țițeiului a dus la creșterea prețului la carburanți. Influența prețurilor mari la energie s-a dus mai mult în ceea ce privește produsele alimentare procesate și au fost influențate și de secetă. Primele semne pozitive sunt în ceea ce privește materiile prime. Vom micșora pasul de creștere a ratei dobânzii. Este o tendința semnalată și pe plan mondial. 

Sunt posibile presiuni inflaționiste pe piața forței de munca. E rezonabil, nu arată încă rău, au fost creșteri de productivitate. Avem o deteriorare a activității. Vedem o persistentă alertă de creștere a salariilor și vor fi consecințe. 

Avem un deficit de forța de muncă care este în creștere. Rata șomajului este în scădere, ceea ce poate să reflecte o tensionare a pieței muncii. Nu suntem optimiști in ceea ce privește piața muncii din cauza inflației pentru ca tensiunile pot să mai apară!”, a mai spus Isărescu.

De asemenea, el a transmis că „băncile au sărit calul și au dus ROBOR-ul peste dobânda-cheie”. În plus, Mugur Isărescu a declarat și că vremea dobânzilor mici a trecut.

Conform guvernatorului Mugur Isărescu, BNR vede o temperare a consumului și crede că în semestrul 2 se va simți și mai mult. „Consumatorii se orientează mai pronunțat către magazinele de tip discount și produsele din gama marcă proprie”, a transmis Isărescu, care a precizat, de asemenea, că România are probleme majore în ce privește cheltuielile bugetare și că era dobânzilor mici este depășită.

„De regulă, între rata de politică monetară și ROBOR există o corelație. (…) De mai bine de patru, cinci luni, s-a decuplat ROBOR-ul. Ca să mă exprim mai pe înțelesul dumneavoastră, băncile au cam sărit calul. ROBOR s-a dus în sus mult mai mult decât rata de politică monetară. Pentru a înțelege ce s-a întâmplat, e nevoie de două lucruri. În primul rând, acestea sunt dobânzi de piață și piețele au tendința să suprareacționeze, așa funcționează piețele de peste tot din lume, mai ales în perioadele de criză. Overreaction se zice în engleză. Sunt și alți termeni. Găsirea punctului de echilibru se face printr-un balans, de multe ori, pe extreme, și pe piețele valutare se întâmplă acest lucru, și pe piețele monetare cu dobânzile, și la bursa de valori. Sunt lucruri absolut normale. Acum a fost clară tendința băncilor și a celor care acționează pe piața monetară la termen să privească pesimist viitorul. (,,,)

Trec la al doilea motiv. Nu e vorba de dobânzile peste noapte, o săptămână, o lună. E vorba de dobânzile la trei luni, șase luni. Așa au văzut băncile viitorul. Inflație mai mare, mult mai mare, foarte greu de stăvilit, și, în consecință, acesta este ROBOR-ul. Cotațiile au fost cu mult peste rata de politică monetară. (…)

Dar vă întreb așa: Cine a avut o privire mai optimistă privind viitorul legat de inflație, nu numai la noi, în general, în lume, și legat de ratele de dobândă? Eu personal trebuie să recunosc condițiile de lichiditate probabil că au împins băncile să iasă din o anumită limită, să sară calul cu ROBOR, cum am spus.

În afară de condițiile de lichiditate, bineînțeles că băncile s-au uitat și la atmosfera generală din lume, discuțiile despre foamete, dezechilibre majore. Nu le iau apărarea băncilor, ci le transmit un mesaj personal: Să se uite cu mai multă atenție și la mesajele Băncii Naționale și, atunci, probabil, că se va apropia ROBOR la trei luni de rata de politică monetară. Sper și cred că se va întâmpla acest lucru”, a declarat Mugur Isărescu.

Potrivit unui comunicat al băncii centrale, remis săptămâna trecută după şedinţa Consiliului de Administraţie pe probleme de politică monetară, prognoza actualizată a BNR evidenţiază perspectiva plafonării ratei anuale a inflaţiei în trimestrul III al anului curent şi a descreşterii ei ulterioare în mod gradual, dar pe o traiectorie revizuită moderat în sens ascendent.

Cele mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică, rata anuală a inflaţiei a urcat la 15,1% în luna iunie a acestui an, de la 14,5% în mai, în condiţiile în care preţurile mărfurilor nealimentare au crescut cu 17,92%, cele ale mărfurilor alimentare au fost mai mari cu 14,67%, iar serviciile au fost mai scumpe cu 7,81%.

În şedinţa de vineri, 5 august 2022, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,50% pe an, de la 4,75% pe an, începând cu data de 8 august 2022. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 6,50% pe an, de la 5,75% pe an şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 4,50% pe an, de la 3,75%, precum şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară. 

articolul original.

Președintele ANAF a prezentat topul „șmecherilor” care sfidează statul

8 August 2022 at 11:59
image

Cea mai mare diferenţă dintre veniturile declarate de un contribuabil, cetăţean din Iaşi, şi cele estimate de ANAF la persoane fizice se ridică la 11,7 milioane lei, acesta având de plătit statului impozite de 3,5 milioane de lei, a anunţat, luni, preşedintele instituţiei, Lucian Ovidiu Heiuş, în cadrul unei conferinţe de presă.

„În luna iulie, aşa cum am spus încă de la conferinţa de la şfârşitul lunii iunie, am realizat mobilitatea la 120 de funcţionari publici de la alte structuri către Direcţia Generală de Verificări Peroane Fizice. Am făcut şi sesiuni de instruire, de pregătire profesională cu 99 dintre aceşti inspectori. S-au selectat şi s-au emis deja avizele de inspecţie la 211 persoane şi în acelaşi timp printr-un ordin de preşedinte ANAF 1286 care a fost publicat în Monitorul Oficial 733 din 21 a VII 2022 am extins competenţa de exercitare a verificării situaţiei fiscale personale şi la structurile de inspecţie fiscală persoane fizice de la unităţile teritoriale subordonate ANAF, pentru a putea să aibă competenţă de verificare şi aceste structuri.

În luna iulie s-au descoperit 21,4 milioane lei diferenţe între veniturile declarate şi veniturile estimate de noi, creanţele fiscale aferente, respectiv impozitele calculate pe această sumă, au fost de 5,9 milioane de lei.

Cea mai mare diferenţă a fost găsită la un contribuabil din judeţul Iaşi, de 11,7 milioane de lei, creanţa stabilită, respectiv impozitul pe care trebuie să-l plătească este în valoare de 3,5 milioane de lei. În Bucureşti la un contribuabil diferenţa a fost de 3,5 milioane de lei, creanţa stabilită a fost de 1 milion de lei, iar în Buzău, la un contribuabil diferenţa a fost de 3,2 milioane de lei, creanţa stabilită a fost de 0,8 milioane de lei. V-am dat trei cele mai mari diferenţe şi impozite stabilite pe care l-au descoperit colegii mei în luna iulie”, a spus Lucian Ovidiu Heiuş.

De asemenea, el a precizat că în Arad, un profesor care dă meditații a declarat venituri de 60.000 euro.

Da, au fost și profesori. Au fost situații în care profesorii care dau meditații s-au autorizat și au declarat. Undeva în vestul țării, la Arad cred, un profesor a declarat venituri de vreo 60.000 de euro și a plătit impozit, la Timișoara un altul a declarat 50.000 de lei și a plătit impozit. Deci lucrurile, încet încet, intră în normalitate. Ceea ce ne dorim noi, ca ANAF, nu este să mergem să controlăm și să prindem pe cineva, ci ne dorim contribuabilii din România să aibă un comportament fiscal corect. Nu este o prioritate pentru noi de a controla și nu a fost niciodată.”

Q Magazine a publicat aici o analiză a drepturilor pe care le au persoanele care vor fi controlate de Fisc.

Preşedintele ANAF a anunţat în iunie că instituţia va demara din 1 iulie controale masive pentru verificarea veniturilor persoanelor fizice ca sursă a obţinerii averilor fiecărei persoane.

„Avem peste tot exemple de şmecheri care sfidează cu opulenţa şi luxul pe cere îl afişează, care cheltuie sume de bani exorbitante, sfidând pe omul de rând şi care în viaţa lor nu au plătit niciun impozit, iar când verifici veniturile pe care le au constaţi că ele sunt aproape inexistente”, declara atunci Lucian Heiuș.

articolul original.

Antonio Guterres: Sunt imorale câștigurile record ale companiilor de petrol și gaze

4 August 2022 at 11:31
image

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a lansat un atac dur la adresa companiilor petroliere ale căror câștiguri sunt „imorale” în această perioadă de criză energetică, potrivit europa.today.

Este imoral ca, din această criză energetică, care apasă pe cei mai săraci oameni și comunități și are un cost uriaș pentru climă. companiile de petrol și gaze să obțină câștiguri record”, a declarat secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres.

Cele mai mari companii petroliere din SUA, Exxon Mobil Corp XOM.N și Chevron Corp CVX.N, UK Shell și TotalEnergies din Franța au câștigat împreună aproape 51 de miliarde de dolari în ultimul trimestru, aproape dublu față de cât câștigase grupul în ultimul trimestru. anul precedent.

„Cer tuturor guvernelor să impoziteze aceste câștiguri excesive și să folosească aceste fonduri pentru a-i ajuta pe cei mai vulnerabili în aceste vremuri dificile”, a spus Guterres, miercuri, 3 august, la o conferință ONU pentru prezentarea raportului „Global Crisis Response Group” privind criza energetică.

„Îndemn oamenii din întreaga lume să trimită un mesaj clar industriei combustibililor fosili și susținătorilor acestora: acest act grotesc pedepsește cei mai săraci și vulnerabili oameni, distrugând singura noastră casă comună”, a mai spus secretarul general ONU.

Președintele american Joe Biden a declarat în iunie că Exxon și alte companii câștigă „mai mulți bani decât Dumnezeu” într-un moment în care prețurile combustibililor de consum au crescut la cote record. Luna trecută, Marea Britanie a adoptat o taxă de 25% pentru producătorii de petrol și gaze din Marea Nordului. Parlamentarii americani au dezbătut o idee similară, și este probabil să fie aprobată de Congres.

Guterres a spus că războiul Rusiei în Ucraina și colapsul climatic alimentează o criză globală alimentară, energetică și financiară.

„Multe țări în curs de dezvoltare – înecate în datorii, fără acces la finanțare și care se luptă pentru a-și reveni după pandemia de Covid-19 – ar putea ajunge în prag. Deja vedem semnele de avertizare ale unui val de tulburări economice, sociale și politice care nu ar lăsa nicio țară nevătămată”, a conchis Guterres.

articolul original.

Fonduri nerambursabile în contextul crizei refugiaților din Ucraina. România primește 40 milioane euro

3 August 2022 at 11:22
image

România va primi bani de la Uniunea Europeană în vederea acoperirii unor cheltuieli generate de gestionarea consecințelor războiului din Ucraina, anunță europarlamentarul Victor Negrescu 

Este vorba despre suma de 39,1 milioane euro, din care 12,1 milioane euro aferente Fondului pentru Azil Migrație și Integrare (FAMI) și 27 milioane euro aferente Instrumentului de Sprijin pentru Managementul Frontierei și Politica de Vize (IMFV).

„România beneficiază de fonduri europene pentru eforturile gestionării consecințelor războiului din Ucraina. Țara noastră a semnat contractele de finanțare pentru suma de 39,1 milioane euro, fonduri ce urmează să fie virate la finalul acestei luni și care sunt menite să acopere cheltuielile bugetare rezultate din gestionarea consecințelor războiului din Ucraina. Aceste resurse sunt și rezultatul solicitărilor și amendamentelor mele din Comisia pentru Bugete și din Parlamentul European, prin care am solicitat ca statele membre de la frontiera cu Ucraina să beneficieze de sprijin suplimentar pentru a acoperi toate aceste cheltuieli. În acest sens, am integrat în poziția comună a Parlamentului European această propunere și am contribuit la modificarea bugetului european pentru a ne asigura că există suficienți bani pentru a face față provocărilor legate de acest conflict. Poziția mea pentru viitorul buget european este clară. Avem nevoie de un buget european adaptat nevoilor actuale ale statelor membre și care să protejeze, cu adevărat, populația”, a scris Victor Negrescu pe pagina sa de Facebook.

Europarlamentarul român a fost primul care a menționat necesitatea acestor fonduri în plenul Parlamentului European după ce mai multe amendamente depuse de acesta în acest sens au fost integrate în poziția oficială a legislativului european privind bugetul european.

Alături de România, alte 4 state membre ale Uniunii Europene au primit fonduri externe nerambursabile în contextul crizei refugiaților din Ucraina, respectiv Ungaria, Polonia, Slovacia și Republica Cehă.

articolul original.

Prezentul în educație: 1 la 2400 de elevi

29 July 2022 at 12:31
image

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu a declarat că România trebuie să aibă în 2027 în unităţile de învăţământ 10.000 de consilieri şcolari, faţă de puţin peste 3.000 câţi sunt în prezent.

Declarația a fost făcută la o dezbatere, organizată la colegiul Mihai Viteazul privind rolul consilierului şcolar, conform proiectului legii învăţământului preuniversitar, alături de alţi reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei şi de consilieri şcolari, profesori logopezi şi mediatori şcolari, precum şi de reprezentanţi ai Centrelor Judeţene de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE).

„În anul 2027, trebuie să avem 10.000 de consilieri şcolari în şcolile din România. În prezent, sunt puţin peste 3.000 de consilieri şcolari în toată România (3.138). Sunt situaţii în care un singur consilier şcolar trebuie să asigure servicii de consiliere pentru 2.400 de elevi. Acest lucru este în mod evident imposibil, într-o perioadă în care este nevoie mai mult decât oricând de consiliere şcolară”, a afirmat ministrul.

Cîmpeanu a explicat că în cadrul fiecărei Direcţii judeţene de învăţământ preuniversitar (DJIP) vor exista structuri care vor prelua integral atât atribuţiile de coordonare, cât şi personalul de conducere/coordonare de la nivelul judeţean al Centrelor judeţene şi al municipiului Bucureşti de resurse şi asistenţă educaţională.

„Absolut toţi consilierii şcolari, fără excepţie, îşi vor păstra statutul de cadru didactic prevăzut şi în actuala Lege a educaţiei naţionale, beneficiind de toate avantajele care decurg din acest statut, inclusiv creşteri salariale, însă fără a mai exista obligaţia activităţii de predare. În interesul elevilor care au nevoie deopotrivă de servicii de asistenţă psihopedagogică şi de servicii de orientare şcolară, pentru consilierii care nu deţin ambele competenţe, dobândirea uneia dintre cele două sau a oricărei alte competenţe (necesare din perspectiva elevului sau consilierului şcolar) se va asigura prin bugetul unităţii de învăţământ, consilierii şcolari beneficiind de toate drepturile aferente calităţii de angajat al unităţii de învăţământ”, a menţionat el.

Potrivit ministrului, în cadrul dezbaterii au fost clarificate o serie de aspecte ce privesc transformările generate de aplicarea măsurilor de reformă din proiectul de lege pus în dezbatere publică:

„Consilierul şcolar trebuie să fie în fiecare şcoală pentru cartografierea nivelului de dezvoltare a copilului la începutul şcolarizării obligatorii. Se eficientizează parcurgerea cu succes a şcolarităţii în spiritul egalităţii de şanse. Consilierul şcolar, în şcoală, lângă elev, va creşte starea de bine a acestuia, fiind un sprijin real în alegerea celei mai bune strategii de învăţare, astfel încât elevul să-şi poată atinge potenţialul său maxim.

„Consilierul şcolar trebuie să devină profesor consilier şcolar şi pilon în formarea elevului. Consilierul şcolar se menţine ca funcţie didactică, prevăzută la art. 125 alin (1) lit. h) din proiect (cum este prevăzut şi în actuala Lege nr.1/2011, cu modificările şi completările ulterioare) şi devine profesor consilier şcolar în cadrul compartimentelor de asistenţă psihopedagogică din unităţile de învăţământ de masă. Norma didactică a consilierului şcolar este corespunzătoare unui post de consilier şcolar în compartimentele de asistenţă psihopedagogică şi se stabileşte prin raportare la un număr de maximum 500 de elevi, maximum 500 de elevi şi preşcolari sau de maximum 300 de preşcolari şi nu prevede obligaţia de a desfăşura activitate de predare;

„Din punct de vedere al statutului profesional, consilierii şcolari sunt cadre didactice şi vor fi preluaţi ca titulari în unităţile de învăţământ în care aceştia, în prezent, au punctul de lucru, pentru că sunt specialişti ai şcolii şi trebuie să fie parte a culturii organizaţionale a acesteia;

„Din punct de vedere metodologic vor fi îndrumaţi de inspectorul de specialitate din cadrul structurii de specialitate a Direcţiilor judeţene pentru învăţământ preuniversitar, sub coordonarea Centrului Naţional pentru Educaţie Incluzivă;

Din punct de vedere administrativ, în calitate de cadre didactice titulare, încadrate în unitatea de învăţământ preuniversitar, consilierii şcolari vor fi subordonaţi directorului, în mod similar cu ceilalţi colegi, cadre didactice titulare;

Consilierul şcolar, profesorul logoped şi mediatorul şcolar vor face posibilă educaţia individualizată. Educaţia va deveni individualizată, cu accent pe integrare, monitorizare şi progres;

Compartimentele de asistenţă psihopedagogică vor fi implicate în procedura de stabilire a nivelului de sprijin;

„Consilierul şcolar, profesorul logoped, mediatorul şcolar devin sursă şi resursă pentru fiecare elev al şcolii;

În ceea ce priveşte parteneriatul şcoală-părinţi-comunitate, consilierii şcolari vor sprijini demersuri importante pentru sistemul de educaţie precum prevenirea abandonului şcolar, educaţia parentală, prevenirea violenţei şi a bullying-ului, orientarea în carieră.

Consilierul şcolar trebuie să fie factor de stabilitate şi echilibru pentru elev.”

or de astăzi!

articolul original.
❌