ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

La Summitul tripartit de la Teheran s-a convenit: Dolarul american trebuie eliminat din comerțul global

19 July 2022 at 21:06

Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a participat la o serie de întâlniri în Iran, marți, 19 iulie, în încercarea de a întări legăturile cu liderii din Orientul Mijlociu.

Pentru președintele rus este a doua vizită în străinătate după declanșarea invaziei în Ucraina, la 24 februarie.

La Teheran, Putin s-a întâlnit, pe lângă omologul său iranian, și cu liderul suprem, Ayatollahul Ali Khamenei, dar și cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, sosit o zi mai devreme.

În cadrul unui Summit tripartit, președinții celor trei țări au discutat problemele stringente cu care se confruntă regiunea, inclusiv conflictul din Siria, și o propunere susținută de Organizația Națiunilor Unite (ONU) de a relua exporturile de cereale din Ucraina, pentru a ușura criza alimentară globală.

Pe măsură ce Occidentul impune sancțiuni împotriva Rusiei și campania militară costisitoare se prelungește, președintele Rusiei încearcă să consolideze legăturile cu Teheranul, de asemenea țintă a sancțiunilor severe ale S.U.A., ca potențial partener militar și comercial.

Liderul suprem al Iranului a cerut o cooperare pe termen lung între Iran și Rusia, spunându-i lui Putin că cele două țări trebuie să rămână vigilente împotriva occidentului.

Ayatollahul Ali Khamenei, Președintele Rusiei, Vladimir Putin și Președintele Iranului, Ebrahim Raisi

Ali Khamenei a precizat că Putin s-a asigurat de faptul că Rusia își menține independența față de Statele Unite și și-a exprimat sprijinul pentru ca cele două țări să înceapă să folosească propriile monede naționale atunci când fac schimb de bunuri.

„Dolarul american ar trebui eliminat treptat din comerțul global, iar acest fapt se poate face treptat”, a spus Khamenei.

Vizita i-a oferit lui Putin șansa unei alte întâlniri cu mize mari, cu Erdogan. Președintele Turciei a sprijinit soluționarea pașnică a conflictului Rusia-Ucraina și deblocarea exporturilor de cereale ucrainene prin Marea Neagră.

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, alături de Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin

Deși Turcia a vândut drone letale, pe care forțele ucrainene le-au folosit pentru a ataca trupele ruse, nu a impus nicio sancțiune Kremlinului. Confruntându-se cu inflația fulgerătoare și cu o monedă care se depreciază rapid, Turcia se bazează și pe piața rusă.

Vorbind cu Erdogan la începutul întâlnirii, Putin i-a mulțumit liderului turc pentru medierea sa în problema înaintării unui acord privind exporturile de cereale ucrainene.

„Aş vrea să vă mulţumesc pentru eforturile de mediere, pentru că aţi propus Turcia ca teren de negociere în privinţa problemelor de producţie alimentară, a problemelor de exporturi de cereale prin Marea Neagră. […] Nu toate problemele au fost încă rezolvate, dar este bine că s-au înregistrat unele progrese.”, a spus Vladimir Putin.

Erdogan a lăudat ceea ce a descris drept “o abordare foarte pozitivă” a Rusiei în timpul discuțiilor de săptămâna trecută de la Istanbul, pe tema cerealelor. El și-a exprimat speranța că se va ajunge la un acord și că rezultatul va avea un impact pozitiv asupra întregii lumi.

Călătoria la Teheran are o semnificație simbolică și pentru publicul intern al lui Putin, arătând influența internațională a Rusiei. Vizita oficială vine la doar câteva zile după ce Președintele Statelor Unite, Joe Biden, a vizitat Israelul și Arabia Saudită, principalii rivali ai Iranului.

Biden a îndemnat Israelul și țările arabe să respingă influența rusă, chineză și iraniană care s-a extins odată cu percepția retragerii Americii din regiune.

Problema Siriei

Siria, Rusia, Turcia și Iran reprezintă cei trei actori majori în războiul de aici. Moscova și Teheranul susțin regimul președintelui sirian Bashar al-Assad, în timp ce Ankara sprijină rebelii care se opun acestuia.

Cele trei state au lansat, la finele lui 2016, procesul Astana – pentru a pune un punct războiului în Siria.

Ayatollahul Ali Khamenei și-a reiterat opoziția față de o eventuală operațiune militară turcă în Siria, pe motiv că ar aduce prejudicii regiunii.

„O ofensivă militară dusă împotriva combatanților kurzi, în nordul Siriei, va aduce prejudicii Siriei, Turciei și regiunii”, a precizat Khamenei.

Totuși, ayatollahul l-a asigurat pe liderul de la Ankara că Iranul va coopera cu Turcia  „în lupta pe care o duce împotriva terorismului” și a subliniat că teroriștii nu se limitează la un grup anume.

Practic, Turcia dorește să creeze o zonă de securitate, o fâșie lungă de 30 de km pe frontiera comună cu Siria, și spera să obțină ajutorul Iranului și Rusiei pentru a interveni militar în N-V Siriei.

Armata turcă, prezentă în zone din nordul teritoriului sirian, limitrof Turciei, a lansat între 2016 și 2019, trei operațiuni de anvergură în Siria.

Acum, ea vizează două localități aflate sub controlul YPG – miliției kurde pe care Ankara o acuză că este afiliată la Partidul Muncitorilor din Kurdistan(PKK), organizație catalogată drept teroristă de Recep Tayyip Erdogan.

„Aceste grupări sunt o mare problemă pentru Iran și Turcia și trebuie să luptăm împotriva organizațiilor teroriste”, a ținut să sublinize Recep Tayyip Erdogan, într-o conferință de presă susținută la Teheran.

Potrivit RFI, Siria, care se află în război de 11 ani, a devenit o ruină, criza economică se adâncește, electricitatea și pâinea sunt raționalizate, produsul intern brut s-a înjumătățit.

De asemenea, 7 milioane de sirieni au fugit din țara lor, ar 6 milioane au fost nevoiți să se mute în interiorul țării, pentru a scăpa de război.

Apoi a intervenit epidemia de COVID, iar acum Siria este afectată și ea de războiul din Ucraina.

În ultimul an, prețul produselor alimentare s-a dublat, iar cel al pâinii s-a triplat.

În anii ’90, Siria producea grâul de care avea nevoie. În 2021, a avut cea mai proastă recoltă din ultimii 50 de ani. A obținut 1 milion de tone de grâu, de trei ori mai puțin decât se întâmpla în 2020.

Siria producea, în medie, 4 milioane de tone pe an, înainte ca războiul să izbucnească, în 2011.

Din 2018, Siria a importat grâu cultivat în Crimeea și exportat de societăți rusești.

Grâul ucrainean, deturnat de Rusia, a fost adus, recent, de la Moscova, în Siria.  Dar, la un preț foarte mare care împovărează populația puternic afectată deja de războiul local.

La ora actuală, un sirian din 3 se hrănește datorită Programului Alimentar Mondial. Este vorba de un total de 5 milioane de sirieni.

Este un ajutor esențial în N-V țării, acolo unde 80% dintre locuitori sunt în continuare în război.

Regimul sirian se află, în continuare, sub sancțiunile occidentale. Companiile locale au ajuns pe mâinile celor care susțin regimul.

În domeniul fosfaților, spre exemplu, în care Siria era un mare exportator, filiera publică a fost cedată în 2018 către doi oligarhi ruși.

Unul dintre ei, Ghenadi Timosenko, un apropiat de Vladimir Putin, se află pe lista personalităților sancționate de Uniunea Europeană. El își continuă însă activitățile prin intermediul unor societăți ecran, dezvăluie o anchetă realizată de un consorțiu media din Orientul Mijlociu, ceea ce a permis Siriei să exporte fosfat către Europa, prin România.

O societate rusă a semnat un contract, în urmă cu doar câteva zile, pentru a construi un complex turistic, la un port situat în vestul Siriei.

Conform unei estimări realizate de un cotidian pro-guvernamental, El Watan, 3,6 miliarde de dolari sunt trimiși în Siria, anual.

Israelul privește cu prudență vizita lui Putin la Teheran

Israelul tolerează Rusia, având în vedere prezența acesteia în Siria, vecinul său de nord-est și ținta frecventă a atacurilor sale aeriene, dar întâlnirea lui Putin cu liderii iranieni, care cer distrugerea Israelului, ar putea crește unele tensiuni preexistente.

Fostul ministru de externe, Yair Lapid, a condamnat invadarea Ucrainei de către Rusia, iar Israelul a votat împotriva Rusiei în Adunarea Generală a ONU. În plus, Israelul a trimis cantități mari de ajutor umanitar în Ucraina.

Totuși, cât a fost prim-ministru, Naftali Bennett a avut grijă să nu critice direct Moscova, iar Israelul nu a trimis niciun ajutor militar la Kiev, pentru a nu amenința mecanismul care permite acestuia să bombardeze ținte iraniene în Siria, unde există o prezență semnificativă a armatei ruse.

În plus, Ierusalimul a vrut să se asigure că poate continua să ajute evreii ruși și ucraineni care doresc să imigreze în Israel.

Guvernul rus împiedică eforturile Agenției Evreiești de a ajuta evreii ruși să se mute în Israel, etichetând organizația drept „agent străin”. Alte puncte de fricțiune, cum ar fi remarcile Rusiei împotriva Israelului la ONU și disputele cu privire la pământul Bisericii Ortodoxe Ruse din Ierusalim , continuă, de asemenea.

articolul original.

19 spioni ruși, expulzați de la Bruxelles. 5 dintre ei sunt experți în arme biologice

19 July 2022 at 12:54
image

Mai mulți angajați ai Ambasadei Rusiei pe lângă UE au fost expulzați din Belgia, în baza unor activități dovedite sau a unor suspiciuni de spionaj, informează EU Observer.

Un expert IT care a stârnit ura împotriva Uniunii Europene, un orientalist strălucit, o femeie numită „mândria Daghestanului”, specialiști în arme chimice, biologice și nucleare. Acestea sunt profilurile câtorva dintre cei 19 diplomați expulzați în luna aprilie a anului 2022.

Arseny Nedyak, un „consilier” în vârstă de 44 de ani de la Ambasada Rusiei pe lângă UE, era cunoscut amicilor pentru bunicul său faimos, Leonid Nedyak, un ministru al Marinei din epoca sovietică.

Dar ceea ce nu știau ei despre Nedyak Jr. era gradul său de locotenent-colonel ocupat în cadrul Serviciului Rus de Informații Externe (SVR) și specializarea sa în comunicații. Nedyak a lucrat anterior pentru giganți IT ruși, precum Sistema Group și IBS Group Holding, iar sarcina sa la Bruxelles era să orchestreze propagandă anti-UE și anti-Ucraina.

În timpul misiunii sale, trebuia să supravegheze publicațiile Russia Today, Sputnik, dar și bloggerii care difuzau conținut către publicul european, a declarat o sursă de la Ria Novosti, pentru Dossier Center, un ONG cu sediul la Londra care vânează spionii ruși din Europa.

Orientalistul Timur Akhtareyev, ofițer SVR, de asemenea, a folosit acoperirea de „prim-secretar” la Ambasada Rusiei pe lângă UE. Poliglotul în vârstă de 37 de ani, născut în Polonia, a învățat singur engleza, dari, farsi și tadjik, înainte de a se alătura Facultății de Relații Internaționale și Științe Politice de la Universitatea Kazan, acolo unde a publicat o lucrare academică intitulată „Relațiile iraniano-britanice în timpul domniei lui Reza Shah (1921-1941)”, în timpul studenției sale.

Primul loc de muncă din străinătate al lui Akhtareyev a fost cel de „secretar de presă”, la misiunea rusă din Teheran, în urmă cu aproximativ 10 ani.

Singura femeie trimisă acasă pentru suspiciunea de spionaj a fost consilierul Ambasadei, Nasiyat Shirinova, a cărei vechime în cadrul serviciului de spionaj nu a putut fi verificată.

Ea a fost numită „mândria republicii (Daghestan, în sud-vestul Rusiei)” de presa locală, pentru cariera sa strălucită.

Shirinova a absolvit în 1989 Universitatea de Stat din Daghestan, unde a studiat filologia romanică și germanică, înainte de a se muta la Moscova pentru a urca în rangurile Ministerului Transporturilor. În cadrul ministerului a devenit șef adjunct al relațiilor cu organizațiile internaționale, iar acel post a fost cel mai probabil atribuit de SVR.

Cinci dintre cei 19 aveau experiență în arme biologice și chimice, energie nucleară, tehnologie de rachete și radioelectronică.

Serghei Zubkov, în vârstă de 43 de ani, „prim-secretar” și ofițer în cadrul GRU, locuia într-o tabără militară secretă din Moscova, care găzduiește Centrul de Viruși al Institutului de Cercetare a Microbiologiei, unitate care studiază agenți patogeni periculoși.

Alexander Studenikin, „consilier” al Ambasadei în vârstă de 48 de ani și ofițer SVR care a sosit la Bruxelles în anul 2014, a absolvit Academia Militară de Apărare Chimică și a lucrat la Rosboepporyasy, o agenție care nu mai există acum, dar care era responsabilă cu distrugerea stocurilor de arme biologice și chimice din era sovietică.

Alexander Tsibulya, în vârstă de 46 de ani, „consilier” al Ambasadei, expulzat și el pentru spionaj, dar a cărui afiliere la serviciul de spionaj este necunoscută, a absolvit Institutul de Energie Atomică Obninsk și obișnuia să lucreze pentru un program finanțat de Regatul Unit la firma energetică rusă Rosatom.

Anatoli Nedrov, „administrator” al Ambasadei și ofițer SVR, a cărui vârstă este necunoscută, a absolvit în 1995 Cosmodromul Baikonur al Institutului de Aviație din Moscova, care pregătește specialiști în rachete, iar Denis Shurutin, „prim-secretar” și ofițer GRU, studiase anterior la Institutul Naval de Radioelectronică din Sankt Petersburg.

11 dintre cei 19 ruși expulzați erau ofițeri SVR, cinci dintre ei, ofițeri GRU și un ofițer FSB.

Ofițerii SVR erau mai educați și mai bine pregătiți pentru a se integra ca civili, pe când ofițerii GRU erau antrenați ca soldații, fiind considerați mai periculoși de serviciile de informații occidentale.

Aspectul poate fi înșelător, având în vedere modul de operare al Rusiei. Un umil portar al Ambasadei Rusiei în Belgia era de fapt un colonel GRU și doar pentru că un spion este acreditat la Ambasada Rusiei pe lângă UE, nu înseamnă că nu poate viza personalul NATO de la Bruxelles.

Un ofițer FSB expulzat anul trecut de la Ambasada Rusiei pe lângă NATO, Dmitri Filippenok, s-a înregistrat pentru a participa la conferințe pro-democrație din Parlamentul UE. Totodată, belgieni, ruși și alți diplomați se amestecă în aceleași baruri, parcuri și restaurante din oraș, în ceea ce expații numesc „bula de la Bruxelles”.

Rusia are peste 100 de diplomați în Belgia și aproximativ jumătate dintre aceștia sunt spioni, estimează surse de securitate belgiene.

Totuși, calitatea diplomatică nu înseamnă că aceștia ar putea rătăci pe coridoarele Consiliului UE, serviciului extern și pe cele ale clădirilor comisiilor, după lor bunul plac.

„Orice vizitator diplomatic trebuie anunțat, înregistrat și preluat în mod corespunzător de la recepție. […] Nu pot intra singuri în clădire, nu se pot deplasa singuri, fiind în permanență însoțiți de membri ai personalului instituțiilor. Cel mai departe ar putea ajunge, dacă ar veni spontan, fără programare prealabilă, la recepție.”, a spus un purtător de cuvânt al serviciului extern al UE.

Excepție face Parlamentul European (PE), unde deținătorii de legitimații diplomatice vin și pleacă după cum doresc. Deși PE a interzis diplomații ruși, aceștia intră pe ușa din spate, zeci de europarlamentari fiind deschis pro-ruși, potrivit EU Observer.

articolul original.

Joe Biden a plecat cu mâna goală din Arabia Saudită

17 July 2022 at 12:42

Arabia Saudită este de acord să își mărească capacitatea de producție petrolieră cu un milion de barili pe zi, în ciuda faptului că acest lucru nu va însemna neapărat o producție reală mai mare de petrol.

Anunțul a fost făcut sâmbătă, 16 iulie, de prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman, după întrevederea sa cu președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden.

În timpul vizitei sale, Biden a încercat să obțină un angajament din partea Riadului și a membrilor OPEC de a crește producția de petrol, în condițiile în care invadarea Ucrainei de către Rusia a perturbat aprovizionarea, a crescut prețurile și a dus la îngrijorări la nivel mondial cu privire la o nouă criză energetică.

Președintele american Joe Biden, alături de prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman

Prințul a precizat că Arabia Saudită va crește capacitatea de producție de la 12 milioane de barili pe zi, în prezent, la 13 milioane de barili pe zi până în anul 2027 și a menționat, totodată, că după această perioadă, regatul nu va avea capacitatea de a mai crește producția.

Vizita lui Joe Biden în Arabia Saudită a atras critici din partea Institutului American al Petrolului și a Consiliului American de Explorare și Producție. Potrivit celor două organizații, soluțiile privind criza energetică se găsesc acasă, nu peste Ocean.

„Dacă administrația se gândește serios la creșterea ofertei, ar trebui să se întâlnească cu producătorii de aici, în loc să se uite la Guvernele de peste mări.”, a spus purtătorul de cuvânt al Institutului American al Petrolului, Christina Noel.

„Credem că Texas este mult mai aproape decât Arabia Saudită. […] Președintele Biden nu trebuie să călătorească până la jumătatea lumii în căutarea soluțiilor pentru această criză energetică, atunci când ele se află chiar aici acasă.”, a declarat Anne Bradbury, directorul executiv al Consiliului American de Explorare și Producție.

Casa Albă spune că producția internă de petrol a crescut, iar companiile petroliere americane au o capacitate de producție suficient de mare.

„Sub Președintele Biden, producția de petrol din SUA a crescut și va atinge în curând un nivel record. De fapt, Statele Unite au produs mai mult petrol în timpul primului an de mandat al Președintelui Biden decât în primii doi ani ai administrației anterioare.”, a transmis purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Abdullah Hasan.

Potrivit Reuters, Joe Biden a plecat „cu mâna goală” din Arabia Saudită. Totuși, Președintele S.U.A. speră că grupul OPEC+ va decide la reuniunea sa din 3 august o sporire a producţiei de petrol care să ajute țara să-şi tempereze creşterea inflaţiei.

Insula Tiran, cedată Arabiei Saudite după 40 de ani

După ore petrecute alături de regele Arabiei Saudite și de prințul moștenitor, Joe Biden a anunțat, de asemenea, retragerea trupelor de observatori care au securizat insula Tiran din Marea Roșie timp de peste patruzeci de ani.

Mișcarea permite transferul acesteia din Egipt către Arabia Saudită, printr-un acord intermediat de S.U.A., care include pașii Riadului în vederea normalizării legăturilor cu Israel.

„Am încheiat un acord istoric pentru a transforma un punct de aprindere din inima Orientului Mijlociu într-o zonă de pace. Forțele internaționale de menținere a păcii, inclusiv trupele americane, vor părăsi insula Tiran din Marea Roșie, unde se află de peste 40 de ani de la Acordurile de la Camp David. […]

Această insulă va fi deschisă turismului și dezvoltării economice, păstrând în același timp toate aranjamentele de securitate necesare și libertatea actuală de navigație a tuturor părților, inclusiv a Israelului”, a declarat Președintele S.U.A. .

Anterior, Arabia Saudită a anunțat că va deschide spațiul aerian tuturor transportatorilor civili, inclusiv cei din Israel.

Întâlnire controversată

Hatice Cengiz, logodnica jurnalistului saudit Jamal Khashoggi, care ar fi fost ucis la ordinul prințului Mohammed bin Salman, a descris decizia lui Joe Biden de a vizita Arabia Saudită drept „sfâșietoare”, acuzându-l pe Președintele S.U.A. că a dat înapoi de la angajamentul său de a acorda prioritate drepturilor omului.

Într-un interviu acordat la Istanbul pentru Associated Press, cu o zi înainte de întâlnirea lui Biden cu prințul moștenitor, Cengiz și-a exprimat dorința ca președintele american să caute mai multe răspunsuri de la autoritățile saudite cu privire la ceea ce s-a întâmplat cu rămășițele lui Khashoggi.

Mohammed bin Salman neagă orice implicare în asasinarea lui Khashoggi, dar potrivit unui raport al serviciilor secrete americane, pe care Biden l-a desecretizat după ce a venit în funcție, asasinarea lui Khashoggi nu putea avea loc fără știrea prințului Mohammed.

La momentul uciderii sale, Khashoggi era rezident al S.U.A. și redactor colaborator pentru The Washington Post. Anterior, a ocupat mai multe funcții în Guvernul saudit și s-a transformat într-un critic al regimului într-un moment în care prințul moștenitor era salutat în capitalele occidentale pentru reformele sale sociale.

Actualul Președinte al S.U.A. a afirmat în timpul campaniei sale electorale că jurnalistul Khashoggi a fost ucis la ordinul prințului Mohammed.

„Există foarte puțină valoare socială în actualul Guvern din Arabia Saudită.”, declara Biden.

După ce Joe Biden l-a salutat cu pumnul pe Mohammed bin Salman, logodnica jurnalistului asasinat a spus că liderul S.U.A. i-a permis prințului moștenitor să facă și mai multe victime. Hatice Cengiz i-a scris lui Biden sub forma unui tweet imaginar venit din partea lui Jamal Khashoggi.

„Acesta este modul în care îi trageţi la răspundere pe cei responsabili de moartea mea? Sângele următoarei victime a lui MBS (supranumele lui Mohammad bin Salman) este pe mâinile voastre.”, a scris Cengiz pe contul său de Twitter.

„Salutul cu pumnul a fost mai rău decât o strângere de mână – a fost rușinos. […] A proiectat un nivel de intimitate și confort care îi oferă lui MBS răscumpărarea nejustificată pe care o caută.”, a declarat Fred Ryan, CEO-ul The Washington Post.

Întrebat de jurnaliști, în timpul întâlnirii oficiale, dacă Arabia Saudită mai este un „stat paria”, așa cum îl descria odinioară, singurul răspuns oferit de Președintele Statelor Unite, Joe Biden, a fost „thank you.” („mulțumesc.”).

articolul original.

Cine este Borisov, omul pe care pariază Putin pentru lupta în spațiu

17 July 2022 at 06:00
image

Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a ordonat o reorganizare a agenției spațiale Roscosmos, numindu-l în fruntea acesteia pe Yury Borisov, fost vicepremier și ministru adjunct al Apărării, în locul lui Dmitri Rogozin.

Schimbarea a fost anunțată cu puțin timp înainte ca Roscosmos să semneze un acord de referință cu NASA privind zborurile integrate și echipajele de pe Stația Spațială Internațională, un exemplu rar de cooperare între Rusia și Statele Unite, într-un moment de tensiune acută, pe fondul războiului din Ucraina.

În același timp, ministrul Industriei și Comerțului, Denis Manturov, a fost aprobat în funcția de viceprim-ministru, la propunerea prim-ministrului Mihail Mișustin. Duma de Stat a susținut inițiativa într-o ședință extraordinară.

„Atribuțiile lui Borisov vor fi transferate lui Manturov.”, a declarat un oficial guvernamental.

Responsabilitățile care au fost transferate către Manturov includ cooperarea tehnico-militară cu statele străine, asigurarea apărării naționale, antrenarea autorităților responsabile pentru aplicarea legii, apărarea civilă și dezvoltarea frontierei de stat.

Evenimentul a creat o explozie majoră în mass-media rusă, iar oamenii au început imediat să speculeze că programul spațial rus va începe să se concentreze mai mult pe aplicații militare.

Borisov, în vârstă de 65 de ani, are pregătire militară și a fost implicat în industria rusă de apărare de la sfârșitul anilor 1990. El este una dintre forțele motrice majore din spatele modernizării și reînarmării Forțelor Armate Ruse.

În calitate de viceprim-ministru, a supravegheat afacerile militare și spațiale, inclusiv producția de echipamente și armament, rolul său fiind unul uriaș în acest domeniu.

Preluarea Roscosmos de către Yury Borisov poate însemna foarte multe lucruri și toate bune pentru Rusia, dacă luăm în calcul faptul că sub îndrumarea sa, Forțele Armate Ruse au început să dezvolte o serie de arme extrem de avansate, multe dintre ele neavând analogi în Occident.

Printre rezultatele îndrumării sale se regăsesc cel mai nou laser de luptă, Peresvet și RS-28 Sarmat, racheta balistică intercontinentală cunoscută și sub numele de „Satan II”, iar vocile spun că a fost numit în conducerea Roscosmos pentru a introduce în producție completă câteva tehnologii spațiale revoluționare, precum remorcherul spațial nuclear Zevs (Zeus).

Roscosmos, agenția spațială rusă, supraveghează programul spațial al țării și include fabrici de rachete, facilități de lansare și numeroase alte active.

articolul original.

Prințul saudit îi dă lecții lui Biden: Politicile nerealiste de reducere a emisiilor vor duce la agravarea problemelor sociale

16 July 2022 at 15:26
image

Prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, a criticat politicile de mediu promovate de UE și S.U.A în cadrul unui summit americano-arab la care a participat și președintele Joe Biden.

Mohammed bin Salman este de părere că sunt necesare mai multe investiții în combustibili fosili și tehnologii de energie curată pentru a satisface cererea globală. Potrivit acestuia, politicile nerealiste prin care Uniunea Europeană și S.U.A. urmăresc reducerea emisiilor poluante vor duce la niveluri fără precedent de inflație.

Liderul saudit a criticat politicile de mediu promovate de UE și S.U.A., menționând că excluderea din ecuație a principalelor surse de energie va atrage de la sine o serie de evenimente neplăcute pe plan global.

„Adoptarea unor politici nerealiste de reducere a emisiilor, prin excluderea principalelor surse de energie, va duce în următorii ani la o inflație fără precedent, la o creștere a prețurilor la energie, la creșterea șomajului și la agravarea problemelor sociale și de securitate, plus creşterea sărăciei, a foametei, extremismului şi terorismului.”, a spus prințul Mohammed.

Prinţul moştenitor a subliniat, de asemenea, necesitatea transmiterii unui mesaj de încredere către investitorii din sectorul petrolier, pentru a-i asigura pe aceștia asupra faptului că tranziţia spre energia curată nu le va ameninţa afacerile.

Mohammed bin Salman consideră că procesul de tranziţie trebuie să aibă loc treptat, prin investiții substanţiale în următoarele două decenii, fără a elimina sursele fundamentale de energie, precum petrolul şi gazul natural, pentru ca demersul să fie sustenabil.

Summitul liderilor arabi l-a reunit pe Biden cu alți șase șefi de stat din Golful Persic, Egipt, Iordania și Irak. Președintele Statelor Unite ale Americii este nerăbdător să vadă Arabia Saudită și partenerii săi din Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) pompând mai mult petrol, pentru a ajuta la reducerea costului ridicat al benzinei și la atenuarea celei mai mari inflații din S.U.A. din ultimele patru decenii.

articolul original.

Rusia interzice publicații bănuite de a fi în slujba unor servicii străine

15 July 2022 at 12:28
image

Rusia a retras dreptul de a opera în interiorul țării pentru publicațiile „Bellingcatși „The Insider”, etichetându-le drept amenințări la adresa securității sale.

Bellingcat, al cărei sediu se află în Țările de Jos, a prezentat în trecut materiale despre soldații susținuți de ruși care au doborât avionul Malaysian Airlines MH17 deasupra estului Ucrainei în anul 2014 și despre agenții FSB trimiși să-l otrăvească pe Aleksei Navalnîi.

Procurorul General al Rusiei a declarat că atât Bellingcat cât și partenerul său local, The Insider, reprezintă amenințări la adresa securității Federației Ruse.

Ambele publicații vor fi adăugate pe lista organizațiilor indezirabile, care le interzice să opereze în Rusia și care face imposibilă colaborarea lor cu cetățenii ruși.

„După ce a studiat materialele disponibile, Parchetul General al Rusiei a decis să declare indezirabile în Rusia operațiunile organizațiilor neguvernamentale străine Bellingcat Ltd. (Marea Britanie), Stichting Bellingcat (Țările de Jos) (desemnate în Rusia ca agent străin), The Insider (Letonia) (desemnat în Rusia ca agent străin) și Institutul CEELI pentru promovarea statului de drept (Cehia). […]

Informațiile cu privire la decizie au fost transmise Ministerului de Justiție al Rusiei, care le va consemna pe acestea în lista organizațiilor neguvernamentale străine și internaționale a căror activitate a fost declarată indezirabilă în Rusia.”, se arată într-un comunicat al Procuraturii Generale.

Fondatorul Bellingcat, Eliot Higgins, a denunțat interdicția.

„Bellingcat nu are prezență legală, financiară sau de personal (în Rusia), așa că nu este clar cum se așteaptă Rusia să aplice acest lucru.”, a scris Higgins pe contul său de Twitter.

Bellingcat has been declared an undesirable organisation in Russia, along with our partners The Insider. Bellingcat has no legal, financial or staff presence, so it's unclear how Russia expects to enforce this. https://t.co/8yW2ec0k8Y

— Eliot Higgins (@EliotHiggins)
July 15, 2022

În ceea ce privește publicația The Insider, aceasta are sediul legal în Letonia, mișcare menită să o protejeze de autoritățile ruse.

The Insider a colaborat cu Bellingcat la majoritatea investigațiilor importante din ultimii cinci ani, printre care regăsim și identificarea agenților care l-au otrăvit pe fostul spion rus, Serghei Skripal, în Marea Britanie.

„Nu este un secret pentru nimeni, jurnaliștii occidentali scriu deschis că Bellingcat are legături cu serviciile secrete, care scurg informații prin publicație pentru a avea un anume efect asupra opiniei publice.”, declara Serghei Lavrov, ministrul rus al Afacerilor Externe.

Legislația Rusiei privind „agenții străini” a fost adoptată în anul 2012 și a fost modificată în mod repetat. Aceasta cere organizațiilor neguvernamentale care primesc finanțare străină și pe care Guvernul le consideră implicate în activitate politică să fie înregistrate drept „agenți străini” și să se supună auditurilor.

articolul original.

Comisia Europeană, îngrijorată că România nu-și respectă angajamentul de a implementa principiul primatului UE

14 July 2022 at 17:04
image

Comisia Europeană (CE) a publicat raportul „Rule of Law” pentru anul 2022, reprezentând atât o sinteză a situației statului de drept din Uniunea Europeană (UE), cât și o evaluare a situației din fiecare stat membru. Nivelul ridicat al corupţiei, independeța justiției, precum și presiunile asupra magistraților se numără printre problemele care stârnesc îngrijorare referitor la țara noastră.

Potrivit raportului, din momentul aderării României la UE, reformele în domeniile justiției și anticorupției au fost urmărite de CE prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), care continuă în paralel cu mecanismul statului de drept, până când toate reperele sunt îndeplinite satisfăcător.

Sistemul românesc de justiție este în curs de reforme structurale, dar rămân unele preocupări legate de noul sistem de cercetare și urmărire penală a infracțiunilor din justiție, pe fondul desființării Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ).

Referitor la Direcția Națională Anticorupție (DNA), aceasta a continuat să își îmbunătățească bilanțul de rezultate, dar mai rămân de rezolvat provocările operaționale, inclusiv dificultatea de a recruta procurori.

„De la aderarea la UE în 2007, reformele României în domeniile justiției și anticorupției au fost urmărite de Comisie prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), ca un cadru important de progres în aceste domenii. MCV continuă în paralel cu mecanismul statului de drept, din care România este parte integrantă – ca orice alt stat membru – până când toate criteriile de referință sunt îndeplinite în mod satisfăcător.

Sistemul de justiție este în curs de reforme structurale menite să abordeze o serie de probleme de lungă durată. Guvernul a adoptat o nouă strategie judiciară și un plan de acțiune aferent pentru 2022-2025 și implementează proiecte de îmbunătățire a digitalizării sistemului de justiție, așa cum este planificat în Planul de Redresare și Reziliență al României.

În timp ce Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) a fost desființată, rămân unele preocupări legate de noul sistem de cercetare și urmărire penală a infracțiunilor din justiție. Regulile privind sancțiunile disciplinare, precum și competențele extinse și lipsa de responsabilitate a Inspectorului Judiciar șef continuă să genereze preocupări pentru independența judiciară, care se așteaptă să fie abordate de noile proiecte de legi a justiției aflate în pregătire. Nu s-a înregistrat nicio îmbunătățire semnificativă în ceea ce privește deficitul de magistrați.

Eficiența în cauzele civile și comerciale rămâne stabilă, scăzând în același timp considerabil pentru instanțele administrative. Strategia anticorupție pentru perioada 2021-2025 a fost adoptată, iar implementarea sa efectivă se bazează pe sprijinul politic.

Eficacitatea anchetelor și a sancționării corupției s-a îmbunătățit, inclusiv prin avansarea în cazurile care erau pe rol de ani de zile. Direcția Națională Anticorupție a continuat să își îmbunătățească bilanțul de rezultate, dar provocările operaționale, inclusiv dificultatea de a recruta procurori, rămân de rezolvat.

În ceea ce privește noul sistem care înlocuiește SIIJ, rămâne de văzut impactul acestuia asupra cercetării și urmăririi penale a infracțiunilor de corupție. Au fost luate măsuri pentru finalizarea Codurilor Penale revizuite. Cadrul legal privind integritatea rămâne fragmentat și nu există prevederi uniforme privind ușile rotative pentru funcționarii publici sau reguli de lobby pentru deputați.

Transparența finanțării partidelor politice este limitată. Numirea Președintelui Agenției Naționale de Integritate și noua platformă de declarare electronică obligatorie a bunurilor au permis Agenției să lucreze mai eficient.

România nu a transpus încă Directiva Serviciilor Media Audiovizuale, amânând astfel modificările necesare pentru a îmbunătăți funcționarea și eficacitatea autorității de reglementare a mass-media. Sunt în curs de desfășurare reforme ale legii cu privire la companiile publice de radiodifuziune și radio, vizând un proces de numire mai puțin politizat și un management mai profesionalizat.

Transparența proprietății mass-media ar putea fi consolidată. Nu există suficientă transparență cu privire la difuzarea conținutului plătit de partidele politice în afara campaniilor electorale, iar accesul la informație de către jurnaliști rămâne deficitar.

Cazurile de amenințări, hărțuire și violență fizică împotriva jurnaliștilor sunt mai îngrijorătoare comparativ cu anul trecut. Schimbările frecvente ale legislației, utilizarea regulată a ordonanțelor de urgență și practica limitată a consultărilor publice continuă să ridice îngrijorări. Există eforturi pentru a îmbunătăți utilizarea evaluărilor de impact.

Guvernul și-a luat un angajament clar față de principiul primatului dreptului UE, dar rămân îngrijorări cu privire la contestarea acestui principiu de către Curtea Constituțională.

Starea de alertă legată de pandemia COVID-19 a fost ridicată. Institutul pentru Drepturile Omului caută acreditare pentru a deveni Instituție Națională. În timp ce societatea civilă se confruntă cu provocări care decurg din impactul restricțiilor legate de COVID-19 și al accesului limitat la finanțare, există planuri de simplificare a procedurilor de înregistrare pentru organizațiile neguvernamentale.”, se arată în raport.

Recomandările Comisiei Europene pentru România

Comisia Europeană a oferit o serie de recomandări, menite să combată neregulile constatate. Pe lângă angajamentele asumate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România este sfătuită, printre altele, să se asigure de faptul că revizuirea Legilor Justiției garantează independeța justiției, să abordeze provocările DNA și să introducă reguli de lobby pentru membrii Parlamentului.

„Pe lângă amintirea angajamentelor asumate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență referitoare la anumite aspecte ale sistemului de justiție, cadrul anticorupție și procesul legislativ și recomandările din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, se recomandă României:

Asigurarea faptului că revizuirea Legilor Justiției consolidează garanțiile pentru independența justiției, inclusiv pentru reformarea regimului disciplinar al magistraților și luarea de măsuri pentru a aborda preocupările rămase cu privire la investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor în justiție, ținând cont de standardele europene relevante și de Avizele Comisiei de la Veneția;

Introducerea regulilor de lobby pentru membrii Parlamentului;

Abordarea provocărilor operaționale ale Direcției Naționale Anticorupție, inclusiv în ceea ce privește recrutarea procurorilor, și monitorizarea îndeaproape a impactului noului sistem asupra investigației și urmăririi penale a infracțiunilor de corupție din sistemul judiciar;

Consolidarea regulilor și mecanismelor pentru a spori guvernanța independentă și independența editorială a mass-media de serviciu public, ținând cont de standardele europene privind mass-media de serviciu public;

Asigurarea unei consultări publice eficiente înainte de adoptarea proiectelor de lege;

Continuarea eforturilor de a înființa o Instituție Națională pentru Drepturile Omului, ținând cont de Principiile ONU de la Paris.”, conform raportului.

Textul integral al raportului „Rule of Law” privind România poate fi consultat aici.

articolul original.

Ungaria, stare de urgență energetică. OPEC anunță dezastru în economiile SUA și țărilor UE

14 July 2022 at 12:39
image

Guvernul maghiar, condus de prim-ministrul Viktor Orban, a ordonat interzicerea exporturilor de combustibili precum gazul și a eliminat plafonul la prețurile utilităților pentru gospodăriile mari. Măsurile, care includ și un plan de creștere a producției interne de gaze la două miliarde de metri cubi, vor intra în vigoare din luna august.

Livrările de gaz către Europa s-au înăsprit, costurile combustibilului au crescut vertiginos pe fondul invaziei Ucrainei de către Rusia și al sancțiunilor ulterioare, iar Ungaria se confruntă cu o inflație ajunsă la un nivel record.

„A sosit momentul ca Guvernul să declare starea de urgență în domeniul energiei.”, a declarat Gergely Gulyas, șeful de cabinet al lui Orban, în cadrul unei conferințe de presă desfășurate după o întrevedere a miniștrilor care a avut drept temă problemele aprovizionării cu energie în Europa.

În baza unui acord de 15 ani cu Gazprom, semnat anul trecut, Ungaria primește 3,5 miliarde de metri cubi de gaz pe an prin Bulgaria și Serbia și încă 1 miliard de metri cubi printr-o conductă din Austria.

Ministrul de Externe Peter Szijjarto a declarat anterior că Budapesta este în discuții pentru a cumpăra mai mult gaz înainte de venirea sezonului cald, pe lângă cel oferit prin contractul existent cu Rusia, care asigură 85% din necesarul de gaz al Ungariei.

„Estimăm că este posibil să cumpărăm 700 de milioane de metri cubi de gaz înainte de începerea sezonului rece.”, a spus Szijjarto, fără a preciza cine va fi furnizorul.

Orban a adoptat luna trecută un decret care împuternicește Guvernul să preia supravegherea firmelor vitale de energie și a operatorului de rețea de conducte de gaz FGSZ, în caz de urgență, pentru a asigura alimentarea continuă.

Potrivit economiștilor, Ungaria este expusă la un potențial deficit de energie, care ar putea pune o presiune suplimentară asupra forintului, moneda cu cele mai proaste performanțe din Europa Centrală.

OPEC nu lasă nicio șansă Occidentului

Raportul lunar al OPEC a prezis o situație dezamăgitoare pentru economiile Statelor Unite ale Americii și țărilor europene, referitor la piețele energetice.

Pentru prima dată, prognoza a fost dată nu doar pentru lunile rămase din anul 2022, ci pentru întreg anul 2023, iar situația pare să fie critică pentru globalişti.

În primele trei luni ale anului 2022, producția globală a fost în medie de 95,44 milioane de barili pe zi (bpd), în timp ce consumul a fost de 99,33 milioane bpd. Ca urmare, a existat un deficit de 3,89 milioane bpd, care a fost acoperit de stocurile acumulate anterior.

În trimestrul al doilea, conform estimărilor preliminare, producția a fost de 95,39 milioane bpd. Principalul dezavantaj a fost reducerea producției din luna aprilie în Rusia, care a fost estimată la aproximativ un milion bpd.

Consumul de petrol din a doua jumătate a anului este așteptat să crească brusc cu aproape 4,5 milioane bpd comparativ cu trimestrul al doilea. Acest lucru nu este surprinzător, deoarece economia mondială va depăși în sfârșit efectele crizei din 2020. Sunt subliniate în special China și India.

Creșterea în S.U.A. și Europa va continua pe același model, dar va crea un deficit semnificativ pe piață, estimat la 3,61 și 3,77 milioane bpd în trimestrul al treilea, respectiv al patrulea.

OPEC se așteaptă ca deficitul să scadă brusc în prima jumătate a anului 2023. Acest lucru se datorează unei recesiuni iminente în economia occidentală, care va reduce consumul de energie. Cu toate acestea, nici măcar recesiunea nu va elibera piața de deficite, iar prețurile mari la energie vor persista.

articolul original.

Noua CCR declară constituțională legea avertizorilor de integritate

13 July 2022 at 12:23
image

Curtea Constituțională a României (CCR) a respins miercuri, 13 iulie, sesizarea USR privind neconstituționalitatea Legii avertizorului de integritate, cu unanimitate de voturi. Decizia CCR este definitivă și general obligatorie.

Curtea a statuat că rolul avertizorului de integritate este acela de a dezvălui și a comunica faptele de încălcare a legii realizate în cadrul unei organizații, iar Legea disciplinează conduita acestuia, fără a afecta posibilitatea sa de a divulga public informațiile ce fac obiectul legii și fără a aduce atingere dispozițiilor privind normele de procedură penală referitoare la sesizarea organelor de urmărire penală.

„În ședința din 13 iulie 2022, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.1 alin.(4), (6) și (7) și art.19 din Legea privind protecția avertizorilor în interes public, precum și legea în ansamblul său sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

În esență, Curtea a statuat că rolul avertizorului de integritate este acela de a dezvălui și a comunica faptele de încălcare a legii realizate în cadrul unei organizații. Această comunicare se face fie printr-o raportare internă/externă la nivelul respectivei organizații, fie prin divulgare publică. Legiuitorul a ales ca activitățile de raportare internă/externă și divulgare publică să se realizeze succesiv, și nu concomitent, protejând atât entitatea care face obiectul legii, cât și starea de legalitate în care aceasta trebuie să își desfășoare activitatea. Prin urmare, legea disciplinează conduita avertizorului de integritate, fără a afecta posibilitatea sa de a divulga public informațiile ce fac obiectul legii și fără a aduce atingere dispozițiilor privind normele de procedură penală referitoare la sesizarea organelor de urmărire penală.

Asemenea reguli procedurale nu fac decât să întărească rolul avertizorului de integritate în societate și să îl responsabilizeze în activitatea desfășurată. Stabilirea unei proceduri în realizarea activității de raportare/divulgare publică a informațiilor care intră în sfera de aplicare a legii, precum și delimitarea în funcție de criterii obiective a unor etape aferente acestei activități nu aduc atingere protecției juridice a avertizorului de integritate. Totodată, Curtea a statuat că noua reglementare, stabilind măsuri de protecție, sprijin și reparatorii în beneficiul avertizorului de integritate, consacră un standard adecvat de protecție juridică al acestuia.

Decizia este definitivă și general obligatorie.

Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.”, se arată în comunicatul transmis de CCR.

CCR a fost sesizată de politicienii USR cu privire la această lege, întrucât aceștia considerau că forma impusă de Coaliția de guvernare slăbeşte protecţia persoanelor care vor să dezvăluie neregulile din instituţiile publice şi ridică obstacole în obţinerea fondurilor din PNRR.

În sesizare au fost invocate o serie de argumente privind neconstituționalitatea legii, printre care se numără încălcarea obligaţiilor asumate în momentul aderării la Uniunea Europeană şi lipsa de claritate a unor prevederi.

„USR consideră că actul normativ contravine Directivei UE pe care avea scopul de a o transpune – Directiva 2019/1937 a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecţia persoanelor care raportează încălcări ale dreptului UE. Directiva interzice ca prin transpunerea sa în legislaţia internă să se diminueze nivelul de protecţie acordat deja unui avertizor. Conform USR, legea PSD-PNL-UDMR “exact asta face” – scade protecţia oferită persoanelor care vor să sesizeze nereguli. […]

În raport de prevederile art. 346 din TFUE, la care fac trimitere generic prevederile art. 1 alin. (4), rezultă că nu pot face obiectul avertizărilor în interes public încălcări ale normelor în materie de achiziţii publice în domeniile apărării şi securităţii naţionale, care sunt considerate de stat ca fiind esenţiale pentru securitatea naţională şi, în mod special, care privesc armament, muniţie şi material de război. Neconstituţionalitatea textului derivă din faptul că este imposibil astfel pentru un avertizor să cunoască care sunt interesele pe care statul le consideră, la un moment dat, esenţiale pentru securitatea naţională sau cele privind dotarea de război. Un astfel de exemplu îl constituie achiziţionarea de fier vechi pe post de tehnică militară. Având în faţă textul de lege votat, este imposibil de stabilit dacă se încadrează sau nu, la un moment dat, în noţiunea de chestiune esenţială pentru securitatea naţională, care nu va putea fi dezvăluită de un avertizor.”, potrivit textului sesizării depuse de USR.

De asemenea, USR invoca încălcarea prevederilor art. 15 din Constituţie, referitor la teoria “dreptului câştigat”, precum și principiului bicameralismului, în condiţiile în care Camera Deputaţilor a adoptat “numeroase” amendamente care “au denaturat semnificativ” consimţământul exprimat de Senat.

articolul original.

Oficial american recunoaște: Statele Unite au organizat lovituri de stat în afara țării

13 July 2022 at 10:16
image

John Bolton, fost consilier pe probleme de securitate națională al Statelor Unite ale Americii, sub administrația Trump și fost Ambasador al S.U.A. la Organizația Națiunilor Unite (ONU), a recunoscut faptul că a contribuit la planificarea unor lovituri de stat în străinătate. Dezvăluirile au fost făcute în cadrul unei dezbateri televizate.

Întrebat de prezentatorul CNN Jake Tapper dacă fostul Președinte al S.U.A., Donald Trump, ar fi putut planifica o lovitură de stat în data de 6 ianuarie 2021, atunci când zeci de persoane au luat cu asalt Capitoliul din Washington D.C., Bolton a răspuns că nu așa se fac lucrurile.

„Nu așa face lucrurile Donald Trump. […] Ca cineva care a ajutat la planificarea unor lovituri de stat, nu aici, ci în alte locuri, este nevoie de multă muncă.”, a spus acesta.

Referitor la criza venezueleană din anul 2019, Bolton nu a dorit să intre în detalii.

„Nu am de gând să intru în detalii. S-a dovedit că revoltele nu au avut succes. Nu am avut atât de mult de-a face cu acest lucru, dar am văzut de ce a fost nevoie pentru ca opoziția să încerce să răstoarne un președinte ales ilegal. Și cu toate acestea, nu au reușit.”, a adăugat fostul consilier.

În 2019, Bolton, în calitate de consilier pe probleme de securitate națională, a susținut în mod public apelul liderului opoziției venezuelene, Juan Guaido, ca armata să-l înlăture pe Președintele socialist Nicolas Maduro.

„Simt că sunt și alte lucruri pe care nu mi le spui, dincolo de Venezuela”, i-a spus prezentatorul CNN.

Replica lui John Bolton a fost fermă și concisă.

„Sunt sigur că există.”, a conchis Bolton.

Declarațiile au fost făcute pe fondul cercetărilor desfășurate de comisia de anchetă a Congresului, în încercarea de a stabili rolul lui Donald Trump în luarea cu asalt a Capitoliului de către susţinătorii săi, la începutul anului 2021.

John Bolton este adeptul unei poziţii foarte dure, alături de neoconservatori, în privinţa Iranului, Afganistanului şi Coreei de Nord. El a fost unul dintre arhitecţii invaziei Irakului din anul 2003.

articolul original.

Laborator de extragere a cocainei, descoperit în România

12 July 2022 at 12:46

Primul laborator de extragere secundară a cocainei din România, aparținând de o grupare infracțională formată din cetățeni români, israelieni și columbieni a fost descoperit în județul Bihor, potrivit unui comunicat de presă transmis de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).

Aproximativ 6 kilograme de cocaină au fost introduse pe teritoriul Uniunii Europene, cu avionul, de către cetăţenii columbieni, care pe lângă rolul de cărăuși, s-au ocupat și de extragerea acesteia din mărfuri aparent legale.

Polițiștii și procurorii au început să supravegheze gruparea încă din luna iunie, atunci când membri au pus bazele laboratorului într-o cabană închiriată și au început să procure substanțele chimice și vasele necesare în vederea efectuării operațiunilor de extracție.

Gruparea și-a derulat activitatea infracționala fără întrerupere din momentul constituirii sale și până în momentul descinderii autorităților, în data de 10.07.2022.

În urma percheziției domiciliare efectuate, au fost descoperite și ridicate un calup presat de 1 kilogram care conține procaină, 148 grame de cocaină maronie, precum și un amestec de cocaină și cafea cântărind 5 kilograme.

Valoarea de piață a cocainei depistate este de aproximativ 200.000 euro.

Vă prezentăm comunicatul integral al DIICOT:

„La data de 10 iulie 2022, procurorii din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală împreună cu polițiști din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate – Serviciul Antidrog au desfășurat o acțiune amplă în vederea destructurării unui grup infracțional organizat specializat în importul de droguri de mare risc pe teritoriul României în vederea comercializării ulterioare a acestora.

În fapt, s-a reținut că la, începutul lunii iunie 2022, a fost constituit un grup infracțional organizat format din 3 inculpați (doi cetățeni români și un cetățean israelian), la care ulterior au aderat alți doi inculpați (cetățeni columbieni), care au sprijinit activitatea grupului, în scopul importului de droguri de mare risc, realizarea operațiunilor chimice de extracție, purificare a drogurilor și distribuirea/traficarea ulterioară a acestora pe teritoriul României.
Acest grup și-a derulat activitatea infracționala fără întrerupere din momentul constituirii lui și până la data de 10.07.2022.

Astfel, la data de 01.07.2022, inculpații de cetățenie columbiană însoțiți de inculpații cetățeni români, au introdus pe teritoriul României cantitatea de aproximativ 6 kilograme de cocaină. Cocaina a fost introdusă pe teritoriul Uniunii Europene, pe cale aeriană, de către inculpații cetăţeni columbieni. Cei doi inculpați de cetățenie columbiană au avut pe lângă rolul de cărăuși ai drogurilor și pe acela de chimiști specializați în extragerea de cocaină din mărfuri aparent legale.

În perioada 30.06-06.07.2022, membrii grupului infracțional organizat au efectuat demersuri în vederea procurării mijloacelor necesare efectuării operațiunilor de extracție a drogurilor, respectiv achiziționarea substanțelor chimice necesare și a vaselor de reacție. De asemenea, în vederea derulării în bune condiţii a procesului de extragere pe cale chimică a cocainei, aceștia au identificat și închiriat o cabană aflată în afara zonelor locuite din județul Bihor.

În cadrul operațiunii, la data de 10 iulie 2022, a fost pus în aplicare mandatul de percheziție domiciliară, 4 dintre inculpați fiind surprinși în plin proces de extracție a cocainei din cafea pe cale chimică și fiind astfel identificat pe teritoriul României primul laborator de extragere secundară a cocainei.

În urma percheziției domiciliare efectuate în cauză au fost descoperite și ridicate un calup presat de 1 kilogram care conține procaină, 148 grame cocaină maronie, ce nu a fost trecută prin procesul de cristalizare, cât și un amestec de cocaina și cafea cântărind 5 kilograme. De asemenea, au fost identificate diferite recipiente de plastic folosite pentru extragerea cocainei, aproximativ 40 de litri de substanță maronie constituind amestec de substanțe chimice tipice pentru extragerea cocainei din cafea măcinată, un litru de acetonă, o canistră de 20 de litri cu benzină și 10 pungi de cafea sigilate.

Menționăm faptul că valoarea de piață a cocainei depistate cu ocazia activităților este de aproximativ 200.000 euro.

Procurorii din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală au dispus reținerea pentru 24 de ore, a cinci inculpați, doi cetățeni columbieni, doi cetățeni români și un cetățean israelian.

În cursul zilei de astăzi, urmează să fie sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București cu propunerea de arestare preventivă a celor cinci inculpați.

Acțiunea a beneficiat de sprijinul ofițerilor antidrog din cadrul D.C.C.O. – Serviciul Antidrog, brigăzilor de combatere a criminalității organizate Oradea și Cluj-Napoca, precum și al jandarmilor din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Bihor și al pompierilor din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.”

articolul original.

Dispută istorică între Polonia și Ucraina

12 July 2022 at 09:41
image

Președintele Poloniei, Andrzej Duda, a cerut ucrainenilor să admită adevărul despre felul în care naționaliștii lor au masacrat peste 100.000 de polonezi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

În ciuda faptului că Polonia și-a deschis porțile pentru refugiații veniți din Ucraina și este folosită drept centru logistic pentru a menține aprovizionarea țării vecine pe timp de război, Duda a scos la iveală o problemă care a fost ignorată, în cadrul unei ceremonii desfășurate la Varșovia, cu ocazia celei de-a 79-a aniversări a crimelor din Volînia.

Președintele Poloniei a precizat că adevărul despre masacrele din timpul războiului trebuie să fie exprimat într-un mod ferm și clar, cerând Ucrainei să recunoască epurarea etnică a polonezilor de către milițiile naționaliste ucrainene.

„Nu a fost și nu este vorba despre răzbunare. Nu există o dovadă mai bună în acest sens decât perioada prin care trecem acum. […]

Cei despre care ştim că au fost criminali au fost, de asemenea, eroi pentru Ucraina în alte perioade şi cu un inamic diferit. Și au murit deseori în mâinile sovieticilor, luptând cu o convingere profundă pentru o Ucraină independentă şi liberă.”, a declarat Duda.

Remarcile președintelui Poloniei pot fi considerate nepotrivite, pe fondul narațiunii ruse care prezintă Ucraina drept o țară care are nevoie de denazificare.

Potrivit parlamentului polonez, crimele comise de Armata Insurgenților Ucraineni și Organizația Naționaliștilor Ucraineni între anii 1943 și 1945, sub conducerea lui Stepan Bandera, au avut elemente de genocid.

Ucraina nu acceptă această afirmație și se referă adesea la evenimentele din Volînia ca parte a unui conflict dintre Polonia și Ucraina care a afectat ambele națiuni, fapt susținut și de unii istorici polonezi care spun că până la 12.000 de ucraineni au fost, de asemenea, uciși în operațiuni de represalii. 

articolul original.

Putin facilitează obținerea cetățeniei ruse de către ucraineni

11 July 2022 at 19:24
image

În timp ce rachetele rusești loveau un oraș cheie din Ucraina, Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, semna un decret privind procedura rapidă de obținere a cetățeniei ruse de către toți ucrainenii. Decretul se aplică, de asemenea, oricărui rezident apatrid aflat pe teritoriul Ucrainei, informează Associated Press.

Până de curând, doar locuitorii din estul regiunilor Donețk și Luhansk, precum și cei din Zaporijia și Herson erau eligibili să aplice pentru procedura simplificată de obținere a pașaportului rusesc.

„Cetăţenii Ucrainei […] dispun de dreptul de a solicita cetăţenia Federaţiei Ruse conform procedurii simplificate.”, se arată în decretul prezidenţial semnat de liderul de la Kremlin.

Din anul 2019, de când procedura a fost introdusă pentru locuitorii din Donețk și Luhansk, peste 720.000 de persoane care trăiesc în zonele controlate de rebeli au primit pașapoarte rusești până în acest moment.

Pașapoartele par să facă parte strategia lui Putin, care ar putea implica anexarea teritoriilor ocupate la Federația Rusă. Vladimir Putin a pregătit scena pentru astfel de mișcări chiar înainte de invazie, printr-un eseu în care susține că rușii și ucrainenii sunt un singur popor.

„În primul rând, aș dori să subliniez că zidul care a apărut în ultimii ani între Rusia și Ucraina, între părțile a ceea ce este în esență același spațiu istoric și spiritual, în opinia mea, este marea noastră nenorocire și tragedie comună. Acestea sunt, în primul rând, consecințele propriilor greșeli făcute în diferite perioade de timp, dar și rezultatul eforturilor deliberate ale acelor forțe care au căutat întotdeauna să submineze unitatea noastră. […]

Sunt încrezător că adevărata suveranitate a Ucrainei este posibilă numai în parteneriat cu Rusia. Legăturile noastre spirituale, umane și civilizaționale s-au format de secole, își au originea în aceleași izvoare și au fost întărite de încercări, realizări și victorii comune. Rudenia noastră s-a transmis din generație în generație. Este în inimile și memoria oamenilor care trăiesc în Rusia și Ucraina moderne, în legăturile de sânge care unesc milioane de familii. Împreună am fost întotdeauna și vom fi de multe ori mai puternici și mai de succes. Căci suntem un singur popor.

Astăzi, aceste cuvinte pot fi percepute de unii oameni cu ostilitate. Ele pot fi interpretate în multe moduri posibile. Cu toate acestea, mulți oameni mă vor auzi. Și voi spune un lucru – Rusia nu a fost niciodată și nu va fi niciodată „anti-Ucraina”. Și ce va fi Ucraina – rămâne la latitudinea cetățenilor săi să decidă.”, scria Putin în luna iulie a anului trecut.

Ministerul ucrainean al Afacerilor Externe a condamnat printr-un comunicat oficial decretul Preşedintelui Putin, considerându-l o atingere la suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei.

„Ministerul Afacerilor Externe condamnă cu fermitate decretul preşedintelui Federaţiei Ruse. […] Decizia menţionată reprezintă o nouă atingere adusă suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei, incompatibilă cu normele şi principiile dreptului internaţional.”, se arată în comunicatul transmis de MAE ucrainean.

articolul original.

Rafila anunță creșterea numărului de cazuri COVID

11 July 2022 at 14:12
image

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a anunțat în cadrul unei conferințe de presă susținute luni, 11 iulie, creșterea numărului de cazuri COVID în săptămâna 4-10 iulie. Potrivit acestuia, s-a înregistrat o medie de aproximativ 2.100 de persoane infectate zilnic, adică dublu față de ultima raportare.

Rafila se așteaptă ca această creștere a cazurilor să dureze în jur de 4-5 săptămâni, până la jumătatea lunii august. În prezent sunt internate 1.410 de persoane, dintre care 225 sunt copii, iar în data de 4 iulie erau 922 de persoane internate, dintre care 125 de copii. Acesta a precizat, de asemenea, că tulpina Omicron este cea responsabilă pentru accelerarea pandemiei.

Întrebat dacă elevii ar putea reveni la școala online, pe fondul creșterii numărului de infectări, Alexandru Rafila a amintit de principiul care a stat la baza funcționării școlilor în timpul valului 5 al pandemiei.

„Știți bine că și în cursul valului 5, principiul care a stat la baza funcționării școlii nu a fost numărul de cazuri. Noi ne-am raportat la un anumit procent de ocupare a paturilor alocate pacienților infectați cu COVID.”, a spus ministrul Sănătății.

Referitor la posibilitatea revenirii la folosirea obligatorie a măștilor, Rafila a afirmat că nu există un cadru legal pentru acest lucru, în schimb recomandă publicului utilizarea lor, ca măsură preventivă de protecție în fața virusului.

„Nu avem în momentul de față niciun fel de instrument care să facă posibilă utilizarea măștii. Noi am recomandat-o, este important ca lumea sa conștientizeze necesitarea utilizării măștii.”, a adăugat ministrul.

Discuții aprinse între Alexandru Rafila și Raed Arafat

Şeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Secretarul de Stat Raed Arafat, a reacţionat la afirmaţiile făcute de ministrului Sănătății în urmă cu puțin timp, privind rolul structurii pe care o conduce.

„Aș dori să clarific câteva aspecte prevăzute in Lege, după ce am văzut comentarii și interpretări care pun la îndoială rolul DSU. Mai jos aveți extrase din două acte normative, OUG 21/2004 cu modificările ulterioare și OUG 1 din 2014 cu modificările ulterioare.

Art2 lit a din OUG 21/2004 cu modificările ulterioare prevede că: Situația de urgență – evenimente excepționale, cu caracter nonmilitar, care amenință viața sau sănătatea persoanei, mediul înconjurător, valorile materiale și culturale, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri și acțiuni urgente, alocarea de resurse specializate și managementul unitar al forțelor și mijloacelor implicate;

Art I alin. 1 lit. a si b, si alin. 5^1 din OUG 1 / 2014 prevede:(1) În cadrul Ministerului Afacerilor Interne se înființează Departamentul pentru Situații de Urgență, denumit în continuare Departamentul, structură operațională, fără personalitate juridică, cu atribuții de:

a) coordonare integrată, cu caracter permanent, la nivel național, a activităților de protecție civilă, de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență, de asigurare a resurselor umane, materiale, financiare și de altă natură necesare restabilirii stării provizorii de normalitate, inclusiv de prim ajutor calificat și asistență medicală de urgență, în cadrul unităților și compartimentelor de primire a urgențelor, denumite în continuare UPU/CPU, precum și în cadrul structurilor SMURD și serviciilor publice de ambulanță, până la internarea în spital sau externarea din UPU/CPU;

b) elaborare, coordonare și evaluare metodologică a activității de formare profesională și de educație continuă în domeniul asistenței medicale de urgență și a primului ajutor calificat, în colaborare cu structurile specializate ale Ministerului Sănătății și ale celorlalte instituții sau structuri cu atribuții în domeniu;

(5^1) În vederea realizării atribuțiilor specifice, Departamentul are în componență structuri funcționale, care includ, fără a se limita, Direcția generală urgențe medicale, Direcția generală pentru protecție civilă și Direcția suport decizional.

Uitându-ne la prevederile legale de mai sus, din definiția situației de urgență, rezultă că situația de urgență se referă la individ, la persoană, și nu neapărat la dezastrul care afectează mai multe persoane. Faptul că o persoană suferă un stop cardiac la domiciliu, este o situație de urgență și necesită o intervenție rapidă si coordonată unde pot interveni mai multe resurse, de la Pompieri-SMURD, Ambulanța și / sau de la aviație cu elicopterele SMURD, dacă o astfel de situație este în zonă rurală sau greu accesibilă.

Astfel, și activitățile curente, zilnice, deservesc situații de urgență care implică una sau mai multe persoane. Chiar dacă vorbim de o singură persoană, resursele deplasate pot fi unele impresionante în încercarea de a salva viața persoanei respective. Cu alte cuvinte, insinuarea că DSU intervine doar când sunt calamități si dezastre este inducătoare în eroare și reprezintă o abordare a celor care de mulți ani încearcă să diminueze rolul DSU și a sistemului SMURD în acordarea primului ajutor și al asistenței medicale de urgență.

Tot din articolele de mai sus se vede rolul dat Departamentului pentru Situații de Urgență în ce privește “Coordonarea integrată , cu caracter permanent…. inclusiv de prim ajutor calificat și asistență medicală de urgență… până la internarea în spital sau externarea din UPU/CPU” ce nu lasă loc pentru interpretări individuale care vin cu ideea că DSU se ocupă numai cand este un dezastru sau o calamitate după care se bagă la naftalină până apare următorul dezastru sau calamitate.

Din alin. 5^1, rezultă că leguitorul, încă de la început, a dat DSU în componența sa o direcție generală cu un scop precis, și anume “Urgențe Medicale”, astfel direcția respectivă se ocupă de urgențele medicale per ansamblu la nivel de prespital și de UPU/CPU până la internarea pacientului în spital sau externarea acestuia din UPU/CPU. Sunt multe aspecte de clarificat, însă cel de mai sus, referitor la DSU și rolul acestuia în coordonarea asistenței medicale de urgență și a primului ajutor calificat, este unul dintre cele care au fost puse pe tapet de mai multe ori în ultima perioadă de către cei care doresc să dezintegreze un sistem integrat care este FUNCȚIONAL!”, a scris Arafat pe pagina sa de Facebook.

În replică, Rafila a catalogat drept o confuzie ideea conform căreia Ministerul Sănătăţii ar dori preluarea serviciului SMURD.

„Colegii de la SMURD, am toată aprecierea în ceea ce priveşte activitatea pe care o au de a interveni în situaţiile de urgenţă, asta nu are însă nimic ce a face cu nevoia oamenilor din această ţară de a beneficia de serviciile şi de a aduce în prim plan şi de a evidenţia serviciile de ambulanţă – şi ca să facem referire la culori, maşinile vopsite în alb, ca să nu fie niciun fel de confuzie – activitatea medicalizată de acordare a asistenţei medicale de urgenţă este covârşitoare în zona serviciilor de ambulanţă, acest lucru trebuie recunoscut şi cred că este o responsabilitate a tuturor să folosim cât mai bine resursele publice, să nu dublăm anumite activităţi sau să le facem eficiente. […]

Am tot respectul şi aprecierea pentru colegii de la SMURD, dânşii apelează, din când în când, la profesionişti din sistemul de sănătate ca să echipeze SMURD-ul. Cred că nu este o greşeală să informăm corect opinia publică, eu sunt specialist în informarea corectă a opiniei publice, niciodată nu am fost specialist în dezinformare.[…]

Situaţia este cea pe care o cunoaşteţi, există o anumită legislaţie, ea e interpretată într-un mod au în alt mod de către ni sau de către Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă. Eu sunt deschis la un dialog, nu am niciun fel de problemă să ave un astfel de dialog, dar eu cred că accesul oamenilor din această ţară la serviciile medicale de urgenţă medicalizate cred că trebuie să fie prioritar. […]

Nu trebuie să preluăm totul. Nu vreau să perpetuăm această confuzie. Se face această confuzie care cel puţin la începutul anului a fost extrem de mediatizată: Ministerul Sănătăţii vrea să preia SMURD. Ministerul Sănătăţii nu vrea să preia absolut nimic, Ministerul Sănătăţii trebuie să răspundă mandatului pe care îl are ca şi responsabil pentru sănătatea populaţiei, conform actelor normative care indică clar responsabilitatea Ministerului Sănătăţii:

unităţile de primiri urgenţe şi ambulanţa sunt finanţate integral de către Ministerul Sănătăţii, iar integrarea activităţilor este una în situaţii care necesită acest tip de integrare iar această noţiune introdusă referitoare la coordonare operativă sau operaţională este un termen care este unic în legislaţia românească probabil. Gândiţi-vă cum ar fi dacă toate activităţile unor ministere ar fi coordonate de la alte ministere şi nu mă refer la domeniul sanitar. Cred că ar fi un grad înalt de nefuncţionalitate în societatea românească. […]

Legăm prea mult instituţiile de persoane, instituţiile trebuie depersonalizate, nu mai putem să legăm un anumit tip de activitate doar de persoana cuiva. E clar că noi avem o datorie şi avem o datorie şi mai mare pentru viitor încât să facem sistemul de sănătate funcţional şi sustenabil inclusiv din punctul de vedere al resurselor, din punct de vedere financiar.

Dacă vom merge pe această duplicare de activităţi, dacă vom merge pe hipertrofierea unor structuri în detrimentul serviciilor medicale prespitaliceşti şi în detrimentul dezvoltării serviciilor de ambulanţă, atunci într-adevăr vom avea o problemă. Iar disputa pe care dvs. aţi sesizat-o în aceste zile sau în lunile trecute va fi dată uitării, însă problema majoră va fi legată de modul cum funcţionează şi mai ales cum finanţăm sistemul de sănătate”, a declarat ministrul Sănătății.

articolul original.

Volodimir Zelenski: Niciun ucigaș rus nu va scăpa nepedepsit

11 July 2022 at 11:02
image

Kievul intenționează să lanseze o contraofensivă, pentru a recuceri zonele ocupate de trupele ruse în regiunile Herson şi Zaporojie.

Irina Vereşciuk, vicepremierul ucrainean pentru reintegrarea teritoriilor temporar ocupate, i-a îndemnat pe locuitorii din zonele afectate să le părăsească cât mai repede și cu orice mijloace disponibile, subliniind că civilii nu trebuie să devină scuturi umane.

„Nu ştiu în ce interval de timp va fi contraofensiva. Dar ştiu sigur că nu ar trebui să existe femei şi copii acolo. […] La ora actuală, este necesar ca oamenii să fie evacuaţi pentru ca forţele armate să nu pună în pericol populaţia civilă în timpul operaţiunilor.”, a declarat Vereșciuk.

Ucraina încearcă să înarmeze un milion de soldați cu arme occidentale, în încercarea de a recupera teritoriile sudice vitale din punct de vedere economic, capturate de Rusia, a declarat ministrul Apărării, Oleksii Reznikov, într-un interviu pentru The Times.

„Înțelegem că acest lucru este foarte necesar pentru țara noastră din punct de vedere politic. Președintele a instruit comandamentul să pregătească planuri. Ca urmare, Statul Major pregătește planuri pentru a-și îndeplini sarcinile. […] În fiecare zi în care așteptăm obuziere, putem pierde o sută de soldați.”, a spus Reznikov.

Bombardamentele rusești continuă în estul Ucrainei

Trupele ruse bombardează orașul Harkov cu sisteme lansatoare de rachete, iar rezidenții au fost avertizați să nu părăsească locuințele, din cauza condițiilor extrem de periculoase.

“Atenţie! Locuitori ai Harkov și ai Regiunii Harkov, vă rugăm să nu ieșiți afară dacă nu este absolut necesar. Este extrem de periculos.”, a spus Oleh Synyehubov, șeful administrației militare regionale din Harkov.

În orașul Chasiv Yar din regiunea Donețk, cel puțin 18 persoane au murit în urma unui atac cu rachete. Echipele de căutare și salvare încă se întrec pentru a ajunge la supraviețuitorii prinși între dărâmături, potrivit serviciilor de urgență ucrainene.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a precizat că atât cei care dau ordine pentru astfel de atacuri, cât și cei care le efectuează, ucid civili în mod deliberat. De asemenea, Zelenski a ținut să sublinieze că niciun ucigaș rus nu va scăpa nepedepsit.

„Un atac cu rachete în orașul Chasiv Yar din regiunea Donețk. Toți cei care dau ordine pentru astfel de atacuri, toți cei care le efectuează țintind orașele noastre, zonele rezidențiale, ucid absolut deliberat. După asemenea lovituri, ei nu vor putea spune că nu au știut ceva sau că nu au înțeles ceva.

Pedeapsa este inevitabilă pentru fiecare ucigaș rus. Absolut pentru toți. La fel și pentru naziști. Și nu ar trebui să se aștepte ca statul lor să îi protejeze. Rusia va fi prima care îi va abandona atunci când circumstanțele politice se vor schimba.”, a transmis Președintele Ucrainei pe pagina sa de Facebook.

În ceea ce privește pauza operațională a Rusiei pe care analiștii o preconizau în urmă cu puțin timp, Volodimir Zelenski o consideră nulă, având în vedere faptul că treizeci și patru de raiduri au avut loc în Ucraina în ultimele 24 de ore.

„Săptămâna trecută, s-a vorbit mult despre o aşa-numită pauză operaţională în acţiunile invadatorilor în Donbas şi în alte zone ale Ucrainei. Treizeci şi patru de raiduri în ultimele 24 ore, iată răspunsul celor care au venit cu această pauză. […] Mai sunt multe de făcut pentru ca pierderile ruseşti să devină într-atât de mari încât să intervină într-adevăr o pauză, dar nu înainte de o nouă ofensivă a ocupanţilor, ci înainte de fuga lor din ţara noastră natală.”, a afirmat Zelenski pe contul său de Telegram.

articolul original.

Asistent social LGBTQ+, acuzat de pornografie infantilă

10 July 2022 at 11:21
image

Un asistent social travestit, „LGBTQ+”, a primit 25 de capete de acuzare pentru pornografie infantilă, întrucât în posesia lui se aflau zeci de fotografii și videoclipuri cu băieți minori în ipostaze nud, informează Daily Wire.

Brice Williams, care folosește aliasul „Anastasia Diamond”, ar fi descărcat 49 de fotografii și 25 de videoclipuri pornografice cu minori între lunile mai și decembrie 2020, potrivit Biroului Procurorului General din Pennsylvania. Documentele instanței precizează că imaginile cu caracter sexual explicit „înfățișau organe genitale și băieți făcând sex oral”. Descărcările au fost legate la adresele de E-mail, precum și la numărul de telefon al lui Williams.

Când a fost vizitat de anchetatori, acesta a recunoscut faptul că atât cele două adrese de E-mail cât și numărul de telefon de recuperare pentru una dintre adrese erau ale lui, potrivit declarației pe propria răspundere.

Inițial, Williams a negat că a descărcat pornografie infantilă, dar ulterior a spus că a vizionat pentru prima dată acest tip de conținut în anul 2014, pe o aplicație de mesagerie, înainte de a trece la aplicații de stocare cloud, unde au fost găsite cel puțin nouă dintre fotografii.

Contul de Twitter „Libs of TikTok” a postat luna trecută o captură video de pe rețelele de socializare, în care Williams apare dansând lasciv în fața unor copii.

Here’s a video of Brice Williams, the drag queen who was charged with 25 counts of child pornography, performing for children. pic.twitter.com/sbJQjs7VDs

— Libs of TikTok (@libsoftiktok)
June 24, 2022

Brice Williams se află în prezent în custodia poliției, dar pedeapsa cu închisoarea nu a fost încă făcută publică. Acesta ar putea fi eliberat în baza unei cauțiuni în valoare de 100.000 de dolari, potrivit Penn Live / Patriot-News.

articolul original.

ONU: Ucraina, la fel de vinovată ca Rusia pentru atacul la azilul de bătrâni din Luhansk

9 July 2022 at 18:57
image

La două săptămâni după ce Rusia și-a lansat invazia în Ucraina, rebelii susținuți de Kremlin au atacat un azil de bătrâni din regiunea de est a Luhansk. Zeci de pacienți în vârstă și cu dizabilități, mulți dintre ei imobilizați la pat, au rămas blocați în interior fără apă sau electricitate. Autoritățile ucrainene au atribuit vina direct forțelor ruse, acuzându-le că au ucis peste 50 de civili vulnerabili într-un atac brutal și neprovocat, informează Associated Press.

Un nou raport al Organizației Națiunilor Unite (ONU) face lumină asupra evenimentelor. Potrivit acestuia, s-a constatat că forțele armate ale Ucrainei poartă o mare parte din vină. Cu câteva zile înainte de atac, soldații ucraineni au ocupat poziții în interiorul azilului de bătrâni din Stara Krasnyanka, făcând din clădire o țintă sigură.

Raportul nu concluzionează că soldații ucraineni sau separatiștii susținuți de Moscova au comis o crimă de război, ci faptul că bătălia este emblematică pentru preocupările Biroului pentru Drepturile Omului cu privire la potențiala utilizare a „scuturilor umane” pentru a preveni operațiunile militare în anumite zone.

Ucraina și aliații săi, inclusiv Statele Unite, au mustrat Moscova pentru decese și răniți și au cerut ca cei responsabili să fie aduși în fața justiției. Dar și Ucraina trebuie să respecte regulile internaționale ale câmpului de luptă.

David Crane, un fost oficial al Departamentului de Apărare al SUA și un veteran al numeroaselor investigații internaționale privind crimele de război, a declarat că forțele ucrainene ar fi putut încălca legile conflictelor armate, neevacuând rezidenții și personalul azilului de bătrâni.

„Regula de bază este că civilii nu pot fi vizați în mod intenționat. Punct. Indiferent de motiv. Ucrainenii i-au plasat pe acești oameni într-o situație care era o zonă de ucidere. Și nu poți face asta.”, a spus Crane.

Guvernatorul orașului Luhansk, a declarat într-o postare din 20 martie pe contul său Telegram că 56 de persoane au fost ucise „cinic și deliberat” de „ocupanții ruși”. În aceeași zi, procurorul general al Ucrainei, Iryna Venediktova, făcut declarații asemănătoare, însă niciuna dintre ele nu menționa dacă soldații ucraineni au intrat în azil înainte de începerea luptei.

Viktoria Serdyukova, comisarul pentru drepturile omului al Guvernului separatist de la Luhansk, susține că trupele ucrainene sunt responsabile pentru victimele de la azilul de bătrâni.

„Locatarii au fost luați ostatici de militanți ucraineni și mulți dintre ei au fost arși de vii într-un incendiu declanșat de aceștia în timp ce se retrăgeau.”, a spus Serdyukova.

Raportul ONU a examinat încălcările legislației internaționale privind drepturile omului care au avut loc în Ucraina din data de 24 februarie 2022. Atacul de la Stara Krasnyanka însumează doar două paragrafe în raportul de 38 de pagini. Deși scurtă, secțiunea este cea mai detaliată și independentă examinare a incidentului care a fost făcută publică până acum. Aceasta se bazează pe relatările martorilor care au supraviețuit atacului și pe informațiile furnizate de rudele rezidenților, potrivit unui oficial ONU care a ales să rămână sub protecția anonimatului.

Același raport menționează că evacuarea bătrânilor nu a fost posibilă, deoarece se credea că forțele ucrainene au minat zona înconjurătoare și au blocat drumurile. Azilul este construit pe un deal și se află lângă o autostradă cheie, ceea ce a făcut ca locația să fie importantă din punct de vedere strategic.

„Pe 7 martie, soldații ucraineni au intrat în azilul de bătrâni, iar două zile mai târziu s-au angajat într-un schimb de focuri cu separatiștii susținuți de Moscova, deși rămâne neclar care parte a deschis focul prima. […]

Pe 11 martie, 71 de rezidenți și 15 angajați au rămas în azil fără acces la apă sau electricitate. În acea dimineață, grupările armate afiliate Rusiei au atacat cu arme grele. […]

Un incendiu s-a răspândit înazil, în timp ce luptele erau în desfășurare, iar un număr nespecificat de pacienți și personal au fugit într-o pădure din apropiere, fiind întâmpinați în cele din urmă de separatiști, care le-au oferit asistență medicală.”, se arată în raport.

În timp ce părțile se învinuiesc reciproc pentru tragedia din Stara Krasnyanka, realitatea este că o mare parte din războiul din Ucraina este purtat în zone populate, crescând potențialul de victime civile.

„Rușii sunt băieții răi. Este destul de clar. Dar toată lumea este responsabilă în fața legilor conflictelor armate.”, a conchis David Crane, potrivit Associated Press.

De la începutul războiului, au venit în avalanșă fake-news-urile, exagerările, încercările de decredibilizare. Așa s-a întâmplat și cu un alt eveniment care a cutremurat întreaga lume. La 16 martie, rușii au bombardat teatrul din Mariupol, unde se refugiaseră numeroşi civili. Inițial s-a vorbit de 600 de victime. La sfârșitul lunii iunie, Amnesty International publica într-un raport cifra actualizată: 12 morți.

articolul original.

Fermierii polonezi urmează modelul olandez

9 July 2022 at 10:23
image

Fermierii polonezi din organizația AGROunia, inspirați fiind de evenimentele recente din Țările de Jos, au recurs și ei la mișcări stradale, dar pentru motive cu totul diferite. Participanții au mărșăluit din centrul Varșoviei spre clădirea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, afișând sloganuri precum „Sate și orașe cu destulă sărăcie” și „Nu ne vom lăsa jefuiți”, informează TVN Warszawa.

Mii de fermieri polonezi s-au adunat la Varșovia, joi, 7 iulie, pentru a-și exprima dezacordul față de politica autorităților lor în domeniul agriculturii. Participanții la acțiune sunt nemulțumiți de creșterea prețurilor la îngrășăminte și de importul de produse agricole din alte țări.

„Îi invităm la protest pe toți cei nemulțumiți de faptul că Guvernul și corporațiile ne jefuiesc. Guvernul a creat o situație pe care noi, cei mai săraci și cei mai muncitori oameni trebuie să o pierdem în criza cauzată de POLITICĂ. Costurile de producție sunt din ce în ce mai ridicate, dependenţa față de corporaţii este tot mai mare, iar statul în loc să ne dea o mână de ajutor, asistă nepăsător. […]

Vom lupta pentru producția noastră alimentară în toate modurile posibile. Ne-am întâlnit cu mareșalul Senatului, Tomasz Grodzki și cu senatorul Krzysztof Kwiatkowski, singurii care sunt interesați de subiect. Printre altele, i-am prezentat Mareșalului o serie de idei, în vederea salvării alimentelor poloneze.”, au transmis fermierii pe Facebook.

Potrivit liderului AGROunia, Michał Kołodziejczak, este evident atât câștigul pe care îl înregistrează companiile de stat, de pe urma inflației, cât și lipsa de îngrijorare față de situația dificilă a fermierilor.

„Sunt cele care acum câștigă din inflație: acestea sunt companiile de stat. Nu le pasă că ne este greu. […] Nu suntem de acord ca Polonia să fie inundată de produse alimentare din străinătate și să fie vândute în țară drept poloneze.”, a explicat Kołodziejczak.

Data protestului a coincis cu ședința Consiliului de Politică Monetară, în cadrul căreia s-a decis o altă majorare a dobânzilor.

„Creșterea dobânzilor nu înseamnă combaterea inflației. Aceasta este o luptă cu noi, cu cei care muncesc cel mai mult. […] Nu vom permite importarea alimentelor din străinătate, pentru că ne va destabiliza agricultura. Nu suntem de acord cu aceste măsuri.”, a spus liderul AGROunia.

Niciunul dintre fermieri nu a ascuns faptul că protestul a fost inspirat de acțiuni similare din străinătate. Principala cerere în acest caz este ca Guvernul polonez să facă ceva în privința cerealelor și a produselor agricole care ajung din Ucraina în Polonia, fără taxe vamale. Agricultura poloneză suferă foarte mult pentru că nu își poate vinde marfa, potrivit TVN Warszawa.

Amintim că fermierii olandezi au protestat săptămâna aceasta împotriva planurilor guvernamentale care le-ar putea impune să folosească mai puțin îngrășământ și să își reducă efectivele. Guvernul olandez dorește să reducă emisiile de oxid de azot și amoniac produse de animale, cu până la 70%, până în anul 2030, iar fermierii au blocat supermarketurile, centrele de distribuție și drumurile.

articolul original.

Putin avertizează: Consecințe catastrofale pentru Occident

8 July 2022 at 18:23
image

Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a transmis vineri, 8 iulie, un avertisment către statele occidentale. Potrivit acestuia, continuarea sancțiunilor împotriva Rusiei, pe fondul războiului din Ucraina, riscă să declanșeze creșteri catastrofale ale prețurilor la energie pentru consumatorii din întreaga lume.

Putin consideră sancțiunile impuse Rusiei drept o declarație de război economic și a precizat că apelurile Vestului de a reduce dependența de energia rusă au dus la creșterea prețurilor petrolului și gazelor.

„Sancțiunile împotriva Rusiei provoacă mult mai multe daune acelor țări care le impun. […] Utilizarea în continuare a sancțiunilor poate duce la consecințe și mai grave, fără exagerare, chiar catastrofale, pe piața mondială a energiei.”, a spus Vladimir Putin.

Adresându-se înalților oficiali de la Moscova, în cadrul unei întâlniri televizate, Vladimir Putin a spus că în ciuda sancțiunilor impuse de Occident, sectorul energetic și al combustibilului din Rusia rămâne destul de stabil.

„Această stabilitate a complexului de combustibil și energie a fost realizată datorită măsurilor de sprijinire și dezvoltare a industriei, de consolidare a independenței tehnologice, de creștere a profunzimii rafinării petrolului și gazelor, precum și de reorientarea operațională a bunurilor exportate.”, a declarat Președintele Rusiei.

Rusia este al doilea exportator mondial de petrol și cel mai mare exportator mondial de gaze naturale. Europa importă aproximativ 40% din gazul și 30% din petrolul său din Rusia.

În ultimele luni, Rusia a întrerupt fluxurile de gaz către Bulgaria, Polonia, Finlanda, furnizorul danez Orsted, firma olandeză Gasterra și Shell, pentru contractele din Germania, după ce a fost respinsă cererea de a trece la plăți în ruble, ca răspuns la sancțiunile europene.

„În prezent, Guvernul lucrează la opțiuni pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare, maritime și de conducte pentru furnizarea de petrol și produse petroliere rusești către țările prietene.”, a mai adăugat Putin.

articolul original.
❌