ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 28 September 2022Ultimele Stiri

Administrațiile ilegitime puse de Moscova la Lugansk și Herson îi cer lui Putin anexarea la Rusia

28 September 2022 at 12:52
image

Autorităţile pro-ruse din regiunile ucrainene Lugansk şi Herson solicită Kremlinului anexarea la Rusia după organizarea unor așa-numitelor referendumuri condamnate de comunitatea internațională.

Discuțiile pe surse din Rusia amintesc și de o posibilă nouă regiune federală formată din teritoriile anexate recent alături de Crimeea, ocupată în urmă cu opt ani notează Liber TV.

Ca pe vremea lui Stalin

Dragă Vladimir Vladimirovici (…), vă cer să examinaţi problema aderării Republicii Populare Lugansk la Rusia, ca subiect al Federaţiei ruse”, își începe postarea, pe Telegram, liderul separatist prorus din Lugansk(estul Ucrainei), Leonid Pasecinik.

La rândul său, șeful administraţiei instalate de Moscova la Herson(sudul Ucrainei), Vladimir Saldo, a trimis liderului de Kremlin un mesaj asemănător.

Rusia ar intenționa formarea unui noi district alcătuit din teritoriile ocupate recent

Rusia ar avea în vedere crearea unui nou district în cadrul Federaţiei Ruse prin unificarea teritoriilor ocupate în Ucraina şi pe care l-ar putea numi „Districtul Crimeea”.

Informația fost transmisă pentru publicația rusă Vedomosti de către o sursă din Consiliul Federaţiei (camera superioară a parlamentului rus), apropiată autorităţilor proruse din Crimeea.

Astfel, ca urmare a ilegalelor „referendumuri’ din zonele amintite, în Rusia ar putea fi legiferat un nou district federal în componenţa căruia ar urma să intre teritoriile ucrainene anexate ilegal alături de peninsula Crimeea, anexată în 2014.

articolul original.

Un „modern” sistem antiaerian rusesc a lansat o rachetă împotriva propriilor trupe chiar în timp ce rușii filmau și strigau entuziasmați „Mai mult! Mai mult!” (VIDEO)

28 September 2022 at 07:38
image

Tragicomedie: o rachetă sol-aer lansată de cel mai modern sistem rusesc Pantsir-S1 a luat o altă traiectorie rănind un artilerist al armatei ruse care filma cu mândrie, de pe telefon, atacul împotriva teritoriilor ucrainene.

Sistemul de rachete sol-aer (SAM) Pantsir-S1 este considerat de Moscova unul dintre cele mai moderne dispozitive de apărare aeriană de care dispune, dar, susțin specialiștii, folosirea acestui sistem în condiţii reale de luptă nu a confirmat performanțele, mai mult, dovedindu-se o țintă uşoară pentru dronele turceşti Bayraktar iar prezentul material alerteză asupra altor noconcordanțe în modul de folosire.

„Mai mult! Mai mult!”… a fost prea mult

Invadatorii au filmat accidental cum sistemul de apărare aeriană Pantsir a deschis brusc focul chiar asupra lor chiar în momentul în care strigau entuziasmați după fiecare lansare de rachetă: „Mai mult! Mai mult!”.

Materialul video a fost postat pe rețelele de socializare chiar de către militarii ruși, conform Defense Romania, cu momentul în care „mândria” tehnicii de luptă rusești, sistemul Pantsir-S1, trage asupra propriilor trupe de ocupație.

După trei rachete lansate în plan vertical, operatorul sistemului a întors brusc turela în direcția militarilor ruşi aflaţi în apropiere și a deschis focul; momentul filmat surprinde cea de-a patra rachetă care nu a mai urmat traiectoria ascendentă ci a plecat aproape orizontal spre militarii care strigau și filmau care iar înregistrarea s-a oprit.

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

“Gata cu afacerile cu Rusia!“: Europa de Est poate fi aprovizionată, din această săptămână, cu gaze din Norvegia

27 September 2022 at 15:05
image

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a numit “o zi mare nu doar pentru Polonia, ci pentru întreaga Europă”, inaugurarea – alături de omologul danez Mette Frederiksen și președintele Poloniei, Andrzej Duda – Conductei Baltica.

Noul gazoduct este un interconector cheie pentru transportul gazelor din Norvegia prin Danemarca către Polonia și țările vecine.

Acesta va face posibilă importarea a până la 10 miliarde de metri cubi de gaz anual din Norvegia în Polonia și transportarea a 3 miliarde de metri cubi de gaz din Polonia în Danemarca.

Premierul polonez: “Gata cu afacerile, ca de obicei, cu Rusia!“

“De astăzi, când pe gazoductele rusești există sânge ucrainean, șantaj și amenințări, conducta baltică polono-danezo-norvegiană este o conductă de gaz a suveranității și a păcii care ne oferă libertate, siguranță și stabilitate pentru viitor!“, a declarat Morawiecki.

Conducta Baltică a fost inaugurată astăzi la Goleniów, Polonia, fiind marcat astăzi sfârșitul procesului de construcție a gazoductului.

Europa de Est va fi aprovizionată cu gaze norvegiene

Proiectul, sprijinit de Rețelele Transeuropene pentru Energie, înlesnește  aprovizionarea cu gaze în Europa Centrală, de Est și în statele baltice prin deschiderea unei noi rute de import din Marea Nordului către UE.

Conducta Baltică a primit o finanțare din partea UE în valoare de peste 267 milioane de euro prin intermediul Mecanismului pentru Interconectarea Europe.

articolul original.

Demografia Germaniei s-a echilibrat cu 843.000 refugiați din Ucraina, majoritatea femei și copii

27 September 2022 at 10:36
image
Refugiații care sosesc din Ucraina au contribuit la creșterea populației Germaniei la cel mai înalt nivel, conform informațiilor oferite de Oficiul Federal de Statistică.
Într-un raport publicat recent al instituției amintite, populația a crescut cu 1% (843.000 persoane), în prima jumătate a anului în timp ce, anul anterior, același studiu nota doar 0,1%.

Majoritatea refugiaților din Ucraina sunt femei și copii

Germania a înregistrat o imigrație netă de 750.000 de persoane din Ucraina în aceeași perioadă.
Astfel, peste 84 milioane de persoane trăiesc, în prezent, în cea mai populată țară din Uniunea Europeană, conform Reuters.
Raportul subliniază că populația feminină a Germaniei a crescut cu 1,2%, semnificativ avansată față de cea masculină care a crescut cu 0,8%, reflectând faptul că, în principal, femeile și copiii au fugit din cauza războiului din Ucraina.

În 2015, Germania deschide frontierele pentrru un milion de bărbați din Orientul Mijlociu

Potrivit oficialităților, Germania se confrunta cu una dintre cele mai scăzute rate de fertilitate din lume  dar și cu cea mai îmbătrânită populație.

Politica permisivă față de imigrație au făcut-o o țintă atractivă pentru migranți, în 2015, Germania deschizând granița pentru un milion de refugiați din războiul din Orientul Mijlociu, majoritatea bărbați.

De-asemenea, în 1992, refugiații din războiul din fosta Iugoslavie au contribuit la creșterea populației cu 700.000 de persoane.

articolul original.

Alt oligarh rus anchetat de fraudă în Occident: anchetatorii i-au confiscat ouăle Fabergé

27 September 2022 at 10:09
image

În timp ce rușii se îmbulzesc la granițe pentru a nu fi încorporați și trimiși pe frontul din Ucraina de regimul de la Kremlin, un alt miliardar apropiat al lui Vladimir Putin face subiectul unui scandal de spălare de bani în Occident.

Aproximativ 250 de polițiști au percheziționat recent 24 proprietăți din Germania ale oligarhului rus Alișer Usmanov în legătură cu presupusele încălcări ale sancțiunilor și regulilor de spălare a banilor.

Deși ar fi trăit în Bavaria în aceşti ultimi ani, în prezent acesta nu se află nici în Germania, nici în Rusia, iar anchetatorii suspectează că ar fi în  Uzbekistan, ţara sa natală, conform publicaţiei germane Spiegel.

Usmanov are o avere netă de 14,6 miliarde de dolari, potrivit Forbes

În urma descinderilor, într-una dintre vilele lui Alișer Usmanov, din Tegernsee, au fost descoperite bijuterii rare într-un seif printre care și patru dintre celebrele ouă Fabergé. Șase dintre aceste rare bijuterii erau date dispărute iar autoritățile verifică acum autenticitatea acestora.

Usmanov este acuzat de evaziune fiscală, deoarece nu a depus nicio declarație fiscală din 2016 deși ar fi trăit ultimii ani în Germania.

Autenticitatea ouălor, sub lupa anchetatorilor europeni

Ouăle Fabergé sunt extrem de valoroase, unicat, și au fost realizate de către orfevrul rus Peter Carl Fabergé, la sfârșitul secolului al XIX-lea: au forma unor ouă de Paște decorate și parțial încrustate cu perle și diamante.

În 2007, un așa-numit ou Rothschild a fost vândut la casa Christie’s din Londra pentru aproximativ 12,5 milioane de euro iar ale câteva ouă sunt expuse în muzee. Zece dintre ele se află la Kremlin, Țarul Alexandru al III-lea fiind cel care a fost interesat să achiziționeze primele dintre aceste valori.

Proprietăți de zeci milioane euro

Potrivit procurorului de caz, oligarhul rus este suspectat că ar fi angajat o companie de securitate pentru paza proprietăților chiar și după ce a fost adăugat pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene.

Conform unor informații că paza ar fi fost plătită din fondurile pe care Usmanov nu ar fi avut dreptul să le folosească în urma sancțiunilor, s-a trecut la verificarea acestora.

Potrivit Bild, amicul lui Putin are trei proprietăți de lux în Tegernsee pe care le-a cumpărat cu 21 milioane de euro.

articolul original.

SUA susține „liniile de comunicare deschise” cu China

23 September 2022 at 20:30
image

Secretarul de Stat american Antony Blinken și omologul său chinez Wang Yi au discutat despre necesitatea menținerii unor linii deschise de comunicare între cele două țări, a anunțat vineri Departamentul de Stat.

Blinken i-a transmis lui Wang că Statele Unite sunt angajate în pace și stabilitate în strâmtoarea Taiwan și a subliniat implicațiile în cazul în care Beijingul va sprijini invazia Rusiei în Ucraina, se arată în comunicat.

Diplomația menține stabilitatea globală

„Secretarul a discutat despre necesitatea de a menține linii deschise de comunicare și de a gestiona în mod responsabil relația SUA-RPC [Republica Populară Chineză], în special în perioadele de tensiune”, a declarat Departamentul de Stat într-un rezumat al discuțiilor.

Taiwanul, mărul discordiei dintre SUA și China

Întâlnirea a venit la doar câteva zile după ce președintele american Joe Biden a înfuriat Beijingul reiterând că forțele americane vor apăra Taiwanul în cazul unei invazii chineze.

Președintele american Joe Biden a susținut că forțele SUA ar apăra Taiwanul în eventualitatea unei invazii chineze.

A fost cea mai explicită declarație în acest sens a liderului american, iar ea a stârnit un răspuns furios din partea Chinei, care spune că afirmația a transmis un semnal greșit pentru cei care doresc un Taiwan independent, potrivit Reuters.

Forțele SUA vor apăra Taiwanul în eventualitatea unei invazii chineze, spune Joe Biden

Întrebat de jurnaliștii de la CBS dacă forțele SUA ar apăra insula democrată pe care o revendică Beijingul, liderul american a spus: „Da, dacă va exista într-adevăr un atac fără precedent”.

Mai departe, întrebat dacă, spre deosebire de cazul Ucrainei, forțele SUA – formate din bărbați americani și femei americane – vor apăra Taiwanul în eventualitatea unei invazii chineze, Joe Biden a confirmat: „Da”.

Nu este prima oară când Joe Biden merge dincolo de îndelungata politică a SUA în ceea ce privește Taiwanul, însă declarația sa a fost mai clară decât precedentele.

SUA a urmat de multă vreme o politică de „ambiguitate strategică” și nu a spus niciodată clar dacă va răspunde militar la un atac asupra Taiwanului.

Întrebat despre angajament, un purtător de cuvânt de la Casa Albă a spus că politica SUA în privința Taiwanului nu s-a schimbat.

„Președintele a mai spus asta înainte, inclusiv la Tokyo în acest an. El a transmis clar și că politica noastră în privința Taiwanului nu s-a schimbat. Asta rămâne valabil”, susține purtătorul de cuvânt.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de externe, Mao Ning, a declarat la Beijing că declarațiile lui Joe Biden au transmis „un semnal foarte greșit” forțelor separatiste care doresc independența Taiwanului.

China este „puternic nemulțumită și se opune hotărât” comentariilor făcute de președintele SUA și a formulat o plângere oficială în acest sens, a adăugat ea, avertizând că Beijingul își rezervă dreptul de a lua toate măsurile necesare pentru a contracara separatismul.

articolul original.

România se pregătește pentru ce e mai rău? Statul cumpără echipamente pentru un posibil dezastru umanitar

23 September 2022 at 20:11
image

România se pregătește pentru scenariul în care invazia Rusiei în Ucraina va duce la creșterea numărului de refugiați.

Astfel, autoritățile au demarat o licitație pentru achiționarea de mii de corturi, sute de mii paturi, saltele, pături, cearșafuri, saci de dormit sau alte articole de acest tip printr-un acord-cadru cu durata de 2 ani.

Valoarea totală a acordului cadru este estimată între un minim de aproape 206 milioane lei și un maxim de peste 411 milioane lei iar data limită de trimitere a ofertelor este 24 octombrie

Pregătiri pentru eventualitatea unei catastrofe umanitare

″În contextul conflictului armat din Ucraina, precum și al pericolului unui accident nuclear produs la centrala atomică de la Zaporojie, este posibil un aflux de cetățeni străini sau apatrizi aflați în situații deosebite, proveniți din aceste zone.

Pentru intervenția operativă în vederea protecției populației refugiate, se impune achiziționarea unui pachet de campare pentru intervenții operative (…)″, se arată într-un document al Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS) din subordinea Secretariatului General al Guvernului (SGG).

articolul original.

Statistică UE: aproape toți elevii români învață două sau mai multe limbi străine

23 September 2022 at 14:57

Conform unui studiu publicat astăzi de Eurostat, România era, în 2020, singura țară din UE în care aproape toți elevii din învățământul liceal și profesional învățau două sau mai multe limbi străine.

Viiotorii meseriași români știu că trebuie să înveșe mai multe limbi

În ceea ce privește învățământul secundar superior profesional, Calea Europeană menționeză că România conducea ca singurul stat membru în care aproape toți elevii – un raport de 97% – au studiat două sau mai multe limbi străine în 2020.

Țara noastră e urmată de Finlanda (89%), Luxemburg și Polonia (ambele cu 77%)

Conform statisticii amintite, în Luxemburg și Franța, toți elevii din învățământul secundar superior general au studiat două sau mai multe limbi străine.

Elevii români, printre primii din Europa la învățat mai multe limbi străine

România, Finlanda și Cehia au înregistrat, de asemenea, o pondere mare de elevi care studiau două sau mai multe limbi străine (toate 99%). Aceste state membre au fost urmate îndeaproape de Slovacia și Estonia (ambele cu 98%), Slovenia (96%) și Croația (94%).

Studiul menționeză că majoritatea elevilor din învățământul primar și secundar din UE studiază cel puțin o limbă străină: în 2020, 96,1% dintre elevii din învățământul primar, 98,4% dintre elevii din învățământul secundar inferior și 90,3% dintre elevii din învățământul secundar superior din UE studiau cel puțin o limbă străină.

În 2020, 60% dintre elevii din învățământul secundar superior general din UE au studiat două sau mai multe limbi străine ca materii obligatorii sau ca opțiuni obligatorii iar în învățământul secundar superior profesional această proporție a fost de 35%.

Engleza, preferată de învățământul general și cel secundar superior profesional din UE

În 2020, engleza a fost cea mai frecvent studiată limbă străină la nivelul învățământului secundar superior general și profesional în UE, cu 96% și, respectiv, 79% dintre elevi care o studiază.

În ceea ce privește învățământul general, spaniola s-a clasat pe locul al doilea (27%), urmată de franceză (22%), germană (21%) și italiană (3%). În plus, rusa a fost limba non-UE cel mai des învățată în UE (3%), în special în Estonia (67%) și Letonia (57%), urmată de Lituania (30%) și Bulgaria (24%).

În învățământul profesional, germana s-a clasat pe locul al doilea (18%), urmată de franceză (17%), spaniolă (7%) și rusă (2%). În acest caz, limba rusă a fost învățată în Letonia (44%), Bulgaria (25%) și Cipru (16%).

articolul original.

Bugetul alocat de Rusia în domeniul militar crește și sugerează că Putin ar viza un conflict de durată

22 September 2022 at 20:57
image

Agenția de presă rusă Tass a informat azi că bugetul alocat pentru apărarea națională din bugetul federal al Rusiei va crește cu 302,9 miliarde de ruble (aproximativ 5 miliarde de euro), urmând să ajungă la 4.981,6 miliarde de ruble (peste 83 de miliarde euro), conform Defense Romania.

Cifrele au fost extrase și publicate sunt incluse în documentul guvernamental intitulat „Principalele direcții de politică bugetară, fiscală și vamală pentru anul 2023 și perioadele de planificare 2024 și 2025„, aflat în posesia jurnaliștilor.

Bugetul alocat de Rusia pentru anii următori se ridică la zeci de miliarde

Conform sursei amintite, anul trecut, cheltuielile rusești pentru apărare s-au ridicat la 3.573,6 miliarde de ruble iar în 2022 la 4.678,7 miliarde în timp ce pentru 2024 și 2025, acestea sunt estimate la 4.648,8 și respectiv 4.206,1 miliarde de ruble.

Bugetul estimat pentru anul următor arată, conform jurnalistului Ionel Copcea de la Defense Romania, că Rusia ar putea viza continuarea războaielor, ceea ce va necesita o nouă creștere a cheltuielilor, mai moderată de această dată iar în anul 2024, ar urma ca bugetul militar să revină la nivelul din 2022, iar în 2025 chiar să scadă.

articolul original.

NATO solicită Chinei să convingă Rusia. Beijingul propune negocieri ruso-ucrainiene pe opțiuni viabile

22 September 2022 at 19:50
image

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, i-a solicitat azi ministrului de Externe al Chinei, Wang Yi, să intervină pentru a convinge Federația Rusă să renunțe la războiul din Ucraina.

„Am cerut Chinei să-și folosească influența asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Am ridicat, de asemenea , preocupările NATO cu privire la drepturile omului și Taiwan. Suntem pregătiți să ne continuăm dialogul privind securitatea globală”, a postat oficialul NATO, pe pagina de Twitter.

China îndeamnă la negocieri

Ministrul diplomației chineze, Wang Yi, a cerut, azi, Rusiei și Ucrainei să reia dialogul și negocierile, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU.

Oficialul de la Beijing a solicitat ambelor părți să negocieze opțiuni viabile, ca o condiție pentru a pune capăt conflictului.

„În primul rând, ar trebui să rămânem la dialog și negocieri. Principala prioritate pentru părți este reluarea dialogului fără precondiții”, a declarat Wang Yi, citat de agenția rusă Ria Novosti.

articolul original.

Lavrov a plecat de la o reuniune ONU: „Nu cred că vrea să audă condamnarea colectivă a acestui consiliu” – secretarul de externe James Cleverly

22 September 2022 at 19:11
image

Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a ieșit de la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU după ce a acuzat Ucraina și aliații săi occidentali de „impunitate” în Donbas.

„Ucraina și aliații săi încercau să ne impună o cu totul altă narațiune despre agresiunea rusă”, a argumentat Lavrov.

„A părăsit sala, nu sunt surprins, nu cred că domnul Lavrov vrea să audă condamnarea colectivă a acestui consiliu”, a adăugat secretarul de externe James Cleverly, după ce ministrul rus de externe Serghei Lavrov a ieșit din ședință.

Consiliul discută despre menţinerea păcii şi securităţii în Ucraina

Lavrov a întârziat aproape 90 de minute pentru ședința Consiliului de Securitate și părea că vrea să plece imediat ce a terminat de vorbit, conform The Guardian.

Secretarul de externe al Marii Britanii, James Cleverly, vorbind la reuniunea Consiliului de după Lavrov, a declarat că Marea Britanie va sprijini Ucraina până la capăt și atât timp cât va fi nevoie. Oficialul britanic a declarat că Rusia a încercat ”să arunce vina pe cei care impun sancţiuni” şi ”în fiecare zi, consecinţele devastatoare ale invaziei Rusiei devin mai clare”.

Lavrov a intrat în şedinţa Consiliului de Securitate al ONU la aproximativ 11:30 ET (18:30, ora României) şi s-a aşezat la masă, la aproximativ o oră şi jumătate de la începutul reuniunii, potrivit6 CNN.

articolul original.

Diplomația europeană reacționeză dur la măsurile de forță ale Kremlinului: noi sancțiuni împotriva Rusiei

22 September 2022 at 14:25
image

Miniştrii de externe din G7 au condamnat „escaladarea” din partea Moscovei în conflictul din Ucraina şi avertizat cu „noi sancţiuni”, în urma anunţării mobilizării parţiale în Rusia, conform unui comunicat din cursul zilei de azi.

La finalul unei întâlniri a Adunării Generale a Naţiunilor Unite, oficialii „au deplâns escaladarea deliberată din partea Rusiei, inclusiv mobilizarea parţială a rezerviştilor şi retorica nucleară iresponsabilă”.

Diplomația europeană reacționează dur la mobilizarea Kremlinului

Șeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a precizat că G7 ar trebui să adopte noi sancţiuni specifice şi să menţină o presiune economică şi politică susţinută asupra Rusiei: „vom studia şi adopta noi măsuri restrictive, atât personale, cât şi sectoriale”, a subliniat înaltul reprezentant european.

Alături de el, miniştrii externelor din Germania, SUA, Canada, Franţa, Italia, Japonia şi Marea Britanie au condamnat „referendumurile fictive de pe teritoriul suveran al Ucrainei” anunţate de forțele separatiste controlate de Kremlin.

Ieri, aceștia au convenit să pregătească noi sancțiuni împotriva Rusiei și să crească livrările de arme către Ucraina după ce Kremlinul cea mai recehntă mobilizare după cel de-al Doilea Război Mondial.

UE: sufragiul populației nu este valabil cu soldații ruși înarmați

„Votul nu poate fi liber sau just când forţe ruse sunt prezente”, au declarat aceștia.

Mai mult, miniştrii şi-au reafirmat angajamentul de „a finaliza pregătirile” pentru punerea în aplicare a plafonării preţului petrolului rusesc și au cerut Rusiei „să predea controlul” centralei nucleare de la Zaporojie.

articolul original.

Bombardamentele rusești avariază cablurile care furnizează energie esențială unui reactor nuclear de la Zaporojie

21 September 2022 at 21:01
image

Cablurile care furnizau energie electrică esențială unuia dintre reactoarele centralei nucleare Zaporijje au fost avariate recent din cauza bombardamentelor de azi, forțând temporar unitatea să funcționeze pe generatoare diesel de urgență înainte ca energia externă să fie restabilită, a declarat un reprezentant al ONU.

Celelalte cinci reactoare ale centralei nu au fost afectate, a declarat Agenția Internațională pentru Energie Atomică într-un comunicat.

Noi bombardamente înregistrate azi la Zaporojie

Situația de la centrala nucleară de la Zaporojie continuă să fie îngrijorătoare. Autoritățile ucrainiene au raportat azi noi atacuri ale trupelor ruse, precizând că echipamentul de comunicații de la centrala Zaporojie a fost afectat.

„Pe 21 septembrie 2022, la ora 01:13, ca urmare a unui nou bombardament asupra Centralei Nucleare Zaporijjia, lansat de către teroriștii ruși, echipamentul de comunicații al unității energetice nr. 6 a fost avariat” s-a precizat într-un comunicat al autorităților zonale.

Autoritățile ucrainene precizează că au fost oprite atât transformatorul unităţii energetice afectate, cât și cele care asigură nevoile proprii ale unității.

S-a intervenit cu generatoare diesel

Din cauza pierderilor de energie, a avut loc o pornire de urgență a două generatoare diesel ale sistemelor de siguranță pentru a asigura funcționarea pompelor de răcire a combustibilului.

La ora 02:00, personalul centralei a restabilit alimentarea cu energie electrică pentru nevoile proprii ale unității nr. 6, astfel că generatoarele diesel au fost oprite.

Autoritățile pro-ruse de ocupație din așa-zisele ”republici populare” Lugansk și Donețk, dar și din Herson și Zaporojie au anunțat că vor organiza referendum de alipire la Rusia în perioada 23 – 27 septembrie, informează agenția rusă Tass.

Ce semnificație are anunțul separatiștilor pro-ruși

Dacă aceste regiuni vor deveni parte a Rusiei, indiferent că acest fapt va fi recunoscut sau nu de comunitatea internațională, Vladimir Putin va avea scuză pentru intensificarea luptelor pe principiul apărării propriului teritoriu. De precizat că liderul de la Kremlin nici acum nu a decretat mobilizarea generală, unii specialiști argumentând că acesta se teme să nu stârnească furia propriului popor, care nu vrea să lupte. Până acum au fost mobilizați pe front mai mult bărbați de la periferiile Federației Ruse, din comunitățile sărace.

Anunțurile vin la câteva zile după ce Deniș Pușilin, liderul așa-zisei ”republici populare” Donețk, i-a transmis omologului său din Lugansk, Leonid Pasechnik, că ar trebui să-și unească eforturile pentru a organiza referendumuri sincronizate de alipire la Rusia.

articolul original.

Rusia, înapoi în comunism: pedepse de până la 15 ani închisoare pentru cei ce îndeamnă sau participă la proteste împotriva războiului sau a mobilizării

21 September 2022 at 16:25
image

La scurt timp după ce panica mobilizării forțate pe front a determinat numeroși cetățeni ruși să încerce să fugă peste granițe sau să protesteze în diferite orașe împotriva planurilor belicoase ale Kremlinului, procuratura din Moscova a avertizat cu privire la participarea la protestele anti-mobilizare.

Doar astăzi, au fost arestați 60 de manifestanți antirăzboi.

Pedepse drastice, de până la cincisprezece ani de închisoare

Potrivit declaraţiei oficiale publicate astăzi, mai multe postări de pe reţelele de socializare au îndemnat la proteste iar ”Parchetul de la Moscova avertizează că distribuirea unor astfel de materiale, precum şi participarea la acţiuni ilegale sunt pedepsite conform legislaţiei administrative şi penale actuale”.

Potrivit comunicatului amintit, orice faptă din seria celor ce îndeamnă la acțiunile amintite se pedepseşte, „inclusiv sub formă de închisoare de până la 15 ani”.

Conform OVD-Info, un grup independent de monitorizare care urmăreşte detenţiile din Rusia, peste 60 de persoane au fost reţinute doar azi în urma protestelor anti-mobilizare în mai multe oraşe din Rusia.

„Nu vreau să mor pentru Putin!”

În Novosibirsk, al treilea oraș ca mărime din Rusia, videoclipul publicat pe rețelele de socializare a arătat un protestatar strigând „Nu vreau să mor pentru Putin!

Și în orașul Tomsk, oamenii au ieșit să protesteze, tot în piața centrală.

Grupuri mici de protestatari s-au adunat, conform sursei citate, și în Ulan-Ude, capitala republicii Bureația, la Yakuțk, capitala republicii Sakha cât și în orașul Khabarovsk din Orientul Îndepărtat, a raportat agenția de știri 7×7.

Mișcarea de opoziție Vesna(tr. „Primăvara”), precum și susținătorii opozantului arestat Alexei Navalnîi au îndemnat la proteste la nivel național pentru a se opune deciziei Kremlinului de a continua asaltul împotriva Ucrainei prin noua mobilizare „parțială”.

articolul original.

O prezentatoare a unei televiziuni centrale rusești a afirmat că Rusia ar fi trebuit să atace nuclear Marea Britanie în timpul funerariilor de luni

20 September 2022 at 21:06
image

O prezentatoare TV reprezentativă pentru propaganda Kremlinului a declarat că Moscova ar fi trebuit să profite de funeraliile reginei Elisabeta a II-a pentru a lansa un atac cu rachete nucleare asupra Marii Britanii, relatează Newsweek.

Comentariul deplasat a fost făcut în direct în timp ce se analiza interviul cu Joe Biden de pe CBS News din emisiunea 60 Minutesa; Olga Skabeyeva pe canalul Rusia-1, în timpul unei discuții care a avut loc luni, Andrey Gurulyov – parlamentar rus și fost comandant al armatei – a luat în bășcălie apelul președintelui Joe Biden către Vladimir Putin de a nu folosi arme de distrugere în masă.

Propagandiștii regimului de la Kremlin propun atacuri nucleare împotriva multor țări europene

În cadrul emisiunii, Gurulyov părea să respingă amenințarea oricărui atac nuclear al Rusiei împotriva Ucrainei, sugerând că o altă țintă ar fi mai probabilă: „ce l-a făcut să creadă că vom efectua un atac nuclear împotriva Ucrainei? Va trebui să mai trăim acolo. Avem o multime de alte tinte”, a declarat politicianul rus mentionand mai întai baza Fortelor Aeriene ale SUA din Ramstein, Germania.

„De ce am bombarda Ucraina și Germania când există Marea Britanie, rădăcina răului?”, a adăugat acesta.

Funerariile de la Londra au fost văzute ca o oportunitate pentru un dezastru nuclear

Skabeyeva l-a întrerupt cu o idee aparent „spontană”: „Ar fi trebuit să o facem astăzi. Toți cei mai mari lideri sunt acolo pentru înmormântare” a propus aceasta.

Schimbul de replici a fost postat pe Twitter de jurnalista specializată în probeleme Rusiei, Julia Davis, care a scris că Skabeyeva a declarat că Moscova „ar fi trebuit să desfășoare luni un atac nuclear deoarece multe persoane importante au fost prezente la funeraliile reginei”. Newsweek a contactat Ministerul britanic de Externe pentru comentarii.

Meanwhile on Russian state TV: State Duma deputy Andrey Gurulyov threatened Britain with nuclear strikes.

Host Olga Skabeeva said that Russia should have conducted a nuclear strike on Monday, since many important people were in attendance for the Queen’s funeral. pic.twitter.com/qRBbiPo52L

— Julia Davis (@JuliaDavisNews) September 20, 2022

Riscul unui dezastru nuclear este alimentat inconștient de propaganda rusă

În restul emisiunii, Gurulyov a reiterat un motiv pe care l-a invocat cu o zi înainte, pe același canal, în descrierea urmărilor cu care se va confrunta Marea Britanie în cazul unui dezastru nuclear.

Evgeny Popov, un alt invitat, a intervenit pentru a reaminti celor din platou că și Marea Britanie deține arme nucleare, determinându-l pe Gurulyov să afirme că focoasele Marii Britanii ar putea fi „decimate instantaneu” și că, rușii „sunt mult mai puternici în această privință”.

Gurulyov, conform sursei amintite, a declaratși luna trecută, în cadrul aceluiași program, că Vladimir Putin ar trebui să lanseze atacuri cu rachete asupra Marii Britanii, dezastru care „ar fi sfârșitul Coroanei Britanice”.

articolul original.

Controale rutiere mixte pe șosele, recenzori CNAIR și agenți de circulație. Au un scop statistic, nu se dau amenzi

20 September 2022 at 19:50
image

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere(CNAIR) a anunțat astăzi că va începe, din data de 28 septembrie, verificări pe rețeaua de Autostrăzi și Drumuri Naționale, pentru a determina statistic fluxurile de trafic și încărcarea șoselelor.

Anchetele se vor desfășura pe întreaga rețea de drumuri naționale, drumuri expres și autostrăzi, aflate în administrarea CNAIR.

Controalele au doar un caracter statistic

Acest studiu coordonat prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică constituie baza de date statistice pentru determinarea curenților de trafic în scopul orientării investițiilor, alocarea bugetelor și ajustarea strategiilor de dezvoltare.

Acțiunea se va desfășura în puncte determinate prin metode statistice, pe întreaga rețea de drumuri naționale din România.

Cum se vor desfășura controalele

Conform unui comunicat al instituției, vor fi organizate echipaje mixte CNAIR – Poliția Română  – recenzori și agenți de circulație – care vor invita conducătorii de vehicule pe o bandă de rezervă și le vor adresa un set de întrebări, care vor consta în:

  • originea plecării în cursa (ex.: București, Zalău);
  • destinația cursei (ex.: Suceava, Chișinău);
  • scopul călătoriei (ex.: turistic, acasă, loc de muncă, alte scopuri);
  • pentru vehicule de transport marfă: felul mărfii;
  • pentru vehicule de pasageri: numărul de pasageri.

Nu vor fi înregistrate date personale

Nu vor fi înregistrate datele referitoare la numărul de înmatriculare al vehiculului, numele conducătorului auto sau alte date de identificare iar întrebările vizează direcțiile de deplasare, scopul deplasării, natura transportului, informațiile solicitate fiind complet anonime în conformitate cu regulamentul general privind protecția datelor.

Fiind vorba despre o acțiune de interes public, CNAIR SA roagă conducătorii de vehicule să colaboreze cu anchetatorii astfel încât această acțiune să se desfășoare într-un timp cât mai redus.

articolul original.

UE a aprobat un nou împrumut de cinci miliarde euro pentru Ucraina

20 September 2022 at 15:25
image

UE a adoptat, astăzi, decizia de a acorda Ucrainei asistență macrofinanciară suplimentară în valoare de cinci miliarde de euro, în regim de urgență, conform unui comunicat oficial.

Acordarea acestei asistențe suplimentare a fost adoptată în mod formal, după ce etapele necesare au fost finalizate în doar 11 zile după ce, la 09 septembrie, în cadrul reuniunii informale a Consiliului ECOFIN de la Praga, miniștrii de finanțe din UE au convenit asupra unei declarații în sprijinul acordării acestei asistențe suplimentare în valoare de 5 miliarde de euro pentru Ucraina.

Urmează o altă tranșă de trei miliarde

Actuala asistență financiară completează alte tipuri de sprijin acordat de blocul comunitar Ucrainei în domeniul umanitar, al dezvoltării, vamal dar și în cel al apărării.

„Uniunea Europeană este alături de Ucraina. Ne îndeplinim promisiunile și contribuim la asigurarea faptului că statul ucrainean și infrastructura sa esențială pot să funcționeze în continuare în pofida războiului de agresiune al Rusiei. În cadrul următoarelor reuniuni ale Consiliului ECOFIN, voi pleda pentru un acord rapid privind punerea la dispoziție a restului de trei miliarde EUR, sumă pentru care trebuie să convenim, de asemenea, asupra repartizării în împrumuturi și granturi”, a declarat Zbyněk Stanjura, ministrul finanțelor al Cehiei.

Asistența macrofinanciară actuală va fi acordată sub forma unor împrumuturi pe termen lung, în condiții avantajoase și aste cea de a doua etapă a punerii în aplicare a întregii asistențe macrofinanciare excepționale din partea Uniunii planificate pentru Ucraina, în valoare de până la 9 miliarde de euro.

Ucraina, ajutată de UE în efortul de redresare

Decizia adoptată astăzi oferă bugetului UE mijloacele necesare pentru a absorbi riscul de pierderi legate de aceste împrumuturi suplimentare.

Asistența menționată a fost anunțată de Comisia Europeană la data de 18 mai și a fost aprobată de Consiliul European în zilele de 23-24 iunie.

Acordul de asociere UE-Ucraina, care a intrat în vigoare la 1 septembrie 2017, apropie Ucraina de UE. P

Asistența macrofinanciară excepțională suplimentară din partea Uniunii, în valoare de până la cinci miliarde de euro, acordată în temeiul acestei decizii, vizează stabilizarea macrofinanciară a Ucrainei și susținerea capacitatății de redresare, contribuind la sustenabilitatea datoriei publice a Ucrainei.

articolul original.

Algeria comandă armament rusesc în valoare de 7 miliarde dolari

19 September 2022 at 21:35
image
Cu un sistem de apărare construit aproape exclusiv pe baza armamentului sovietic și apoi rusesc, Algeria își modernizează arsenalul pe același sistem de proveniență.

Tranzacția a fost făcută cu discreție de către cele două țări

Tranzacția a fost menționată într-un raport recent al biroului senatorului american Marco Rubio prin care se solicită sancțiuni economice americane asupra statului african, în concordanță cu politica Washingtonului de inițiere a unui război economic împotriva tuturor clienților majori pentru armele rusești, iraniene sau nord-coreene.
Acordul a fost făcut fără prea mare publicitate, nici Rusia și nici Algeria neoferind informații oficiale în acest sens.

Nu se cunosc detaliile contractului

Nu se cunoaște cu exactitate ce include tranzacția, deoarece Ministerul algerian al Apărării nu  a difuzat informații.
Algeria este al doilea cumpărător de arme de producție rusească după India, fiind considerată cea mai înzestrată pentru luptă de pe continentul african.
Specialiștii militari susțin că majoritatea echipementelor de pe lista de achiziții ale Algeriei sunt încă la început chiar și în dotarea armatei Rusiei astfel că livrările și producția acestora vor necesita timp.

Sursa citată a făcut o serie de analize referitoare la presupusele arme rusești care au suscitat interesul Algeriei: este vorba despre avioane rusești de generația a cincea de tip Su-57, cu livrare după anul 2025 dar și de sistemul S-500, introdus recent în apărarea antiaeriană algeriană. De asemenea sunt vizate radare și rachete de ultimă generație.

Contractul ar putea include achiziționarea de tancuri T-14 Armata și modernizarea tancurilor T-90AC ale armatei algeriene.

În același timp ar putea fi alese bombardiere Su-34M, în paralel cu modernizarea avioanelor de vânătoare Su-30MKA.

Doar achiziția de 34Ms a fost estimat de publicația amintă la aproximativ 2.2 miliarde dolari cu arme asociate, instruire, piese și echipamente de întreținere.

articolul original.

În România s-au majorat importurile de produse din Republica Moldova

19 September 2022 at 20:49
image

România beneficiază de poziția de lider în rândul principalelor destinații ale exporturilor de mărfuri din Republica Moldova.

Potrivit datelor prezentate de Biroul Național de Statistică(BNS) de la Chișinău, referitoare la perioada ianuarie – iulie, exporturile în România au constituit 28,5% din volumul produselor de peste Prut. 

Prezența crescută a unor produse din Republica Moldova pe rafturile magazinelor românești se datorează și scăderii unor exporturilor către Rusia.

Chișinăul a scăzut nivelul exporturilor către Rusia

România este urmată în topul exporturilor moldovenești de către Ucraina (12,5%), Turcia (8,7%), Italia (8,3%) și Germania (5,5%).

Rusia s-a clasat abia pe locul șase, cu 5,1% din volumul exporturilor moldovenești.

Mărfurile din Republica Moldova au fost exportate spre țări precum Bulgaria (cu un volum de 4,5%), Polonia (2,8%), Cehia (2,2%), Elveția (2,1%), Iran (2,0%), Regatul Țarilor de Jos (Netherlands) (1,8%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (1,6%), Belarus (1,5%), Ungaria (1,2%), Franța (1,0%), Spania și Statele Unite ale Americii (câte 0,9%), Grecia (0,8%), Liban și Portugalia (câte 0,6%).

S-au majorat exporturile de peste Prut

Analiza evoluției exporturilor pe țări în primele șapte luni, conform presei naționale, comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent, relevă majorarea livrărilor de mărfuri în România (de 1,7 ori), Ucraina (de 7,5 ori), Italia (de 1,8 ori), Bulgaria (de 5,5 ori), Turcia (de 1,7 ori), Iran (de 2,9 ori), Elveția (de 2,1 ori), Regatul Țărilor de Jos (Netherlands) (de 2,2 ori), Polonia (+20,8%), Statele Unite ale Americii (de 1,8 ori), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (+29,0%), Ungaria (+38,9%), Cehia (+15,2%), Cipru (de 2,8 ori), Grecia (+40,7%), Franța (+29,7%), Spania (+23,9%), Serbia (de 1,8 ori), Canada (de 1,9 ori), Belarus (+9,1%), Egipt (de 2,4 ori), Iordania (de 4,7 ori), Lituania (de 1,7 ori), Arabia Saudită (de 2,2 ori), Irak (+54,9%), Mexic (de 13,2 ori), Croația (de 4,1 ori), care a contribuit la creșterea pe total exporturi cu 69,6%.

articolul original.
❌