ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

„KGBela”, un fost europarlamentar ungar de extremă dreapta, a fost condamnat pentru spionaj în favoarea Rusiei. Cum se apără acesta

27 September 2022 at 20:59
image

Curtea Supremă de la Budapesta l-a condamnat marți la cinci ani de închisoare pe Bela Kovacs, un fost europarlamentar ungar de extremă-dreapta, pentru pentru spionaj în favoarea Moscovei, unde locuieşte acum, informează agenția France Presse, citată de news.ro.

„Instanţa l-a declarat pe inculpat vinovat (…) de spionaj împotriva instituţiilor Uniunii Europene”, scrie în hotărârea pronunțată de instanță.

Bela Kovacs este acuzat că a lucrat „pentru interesele Rusiei şi (pentru) a slăbi politica UE” între 2012 şi 2014, potrivit rechizitoriului citat de presă. El ar fi lucrat şi pentru serviciile de informaţii militare ruse.

De altfel, el a fost supranumit de presa locală „KGBela” din cauza presupuselor sale legături cu serviciile secrete ruse. Kovacs neagă acuzațiile și spune însă că este „victima unor atacuri politice” orchestrate de premierul ungar Viktor Orban.

Curtea Supremă de la Budapesta a mentinut condamnarea pentru „evaziune fiscală” şi „documente false care au ca dus la prejudiciu financiar”. Kovacs este acuzat că ar fi semnat contracte de stagiu „fictive” în detrimentul financiar al Parlamentului European.

Acest fost membru al partidului naţionalist Jobbik, acum în vârstă de 62 de ani, şi-a părăsit formațiunea la scurt timp după dezvăluiri. A fost membru al Parlamentului European între 2010 şi 2019.

Bela Kovacs a urmărit cazul de la Moscova, unde a fugit după procesul din 2020 în primă instanţă şi predă relaţii internaţionale, potrivit cotidianului Magyar Nemzet.

Foto: EPA

articolul original.

Mesaj lăsat de activiști la mormântul părinților lui Putin: „Fiul dumneavoastră ameninţă să arunce întreaga şcoală în aer! Luaţi măsuri!”

27 September 2022 at 20:17
image

Activiştii mişcării „Partidul morţilor”, axată pe acţiuni de protest prin manifestări artistice, au lăsat marţi un mesaj scris pe o foaie ruptă dintr-un caiet de elev la mormântul părinţilor preşedintelui rus Vladimir Putin, scrie publicația ucraineană Focus, citând presa rusă.

„Dragi părinţi! Fiul dumneavoastră se poartă urât! Absentează de la lecţiile de istorie, se bate cu colegii şi ameninţă să arunce întreaga şcoală în aer! Luaţi măsuri!”, scrie în mesajul lăsat la mormântul părinţilor lui Putin, care a devenit viral pe Telegram, potrivit Agerpres.

Someone left a note at the tombstone of Putin’s parents. „Dear parents, your son is misbehaving, skipping history lessons, fighting with his neighbors, threatening to blow up the whole schools. Please take necessary measures.” pic.twitter.com/jpYCP9aUc4

— Aleks (@alekstapinsh)
September 27, 2022

Părinţii liderului de la Kremlin – Vladimir Spiridinovici Putin şi Maria Şelomova (Putina) – au decedat în 1999, respectiv 1998, înainte ca fiul lor să devină preşedinte al Federației Ruse. Aceștia sunt îngropați în cimitirul Serafimovskoie din Sankt-Petersburg.

„Partidul Morţilor”, care a organizat şi înainte acţiuni artistice împotriva războiului, le recomandă ruşilor să nu se grăbească să adere la acest partid din cauza mobilizării anunţate în Rusia şi să facă tot posibilul să nu se lase încorporaţi pentru a fi trimişi să lupte în Ucraina.

Miercuri, 21 septembrie, când a decretat mobilizarea militară parțială în Rusia, Putin a ameninţat din nou cu un atac nuclear. Occidentul a denunţat aceste ameninţări ale Kremlinului, calificându-le drept iresponsabile, iar SUA au avertizat Rusia că vor exista „consecințe catastrofale”.

Foto: Profimedia Images

articolul original.

LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 216 | Centrala de la Zaporojie, vizată de noi atacuri. Explozii semnalate nu departe de reactoare

27 September 2022 at 19:49
image

Administrația prezidențială ucraineană a anunțat marți că cel puțin 11 civili au fost uciși și alți 18 au fost răniți în urma ultimelor bombardamente rusești asupra Harkovului. Tot marți, Agenția Internațională pentru Energie Atomică a transmis că centrala nucleară de la Zaporojie a fost vizată de noi atacuri. Două explozii au fost semnalate în apropierea unui canal ce transportă apă de la un rezervor către complexul de reactoare, pentru sistemul de răcire al centralei.

27 sept. - Acum 3 ore
27-09-2022

Separatiștii revendică victoria la referendumurile din teritoriile ucrainene ocupate

Autorităţile de ocupaţie proruse din regiunile ucrainene Zaporojie, Herson şi Luhansk au anunţat marţi seară victoria la referendumurile de „aderare” a acestor teritorii la Rusia, referendumuri denunţate ca ilegitime de Kiev şi de ţările occidentale, informează AFP, preluată de Agerpres.

Comisia electorală a regiunii Zaporojie a afirmat că 93,11% dintre alegători au votat pentru alipirea la Rusia, după numărarea a 100% din buletinele de vot, precizând totodată că este vorba deocamdată de rezultate preliminare.

La rândul său, administraţia prorusă de ocupaţie a regiunii Herson a afirmat pe Telegram că 87,05% dintre alegători au votat favorabil „aderării”, după numărarea a 100% din buletinele de vot.

Acestea sunt primele două regiuni ucrainene care au votat în favoarea anexării de către Rusia, de când a început ofensiva rusă în Ucraina, pe 24 februarie.

Ulterior, marţi seara şi în autoproclamata Republică Populară Luhansk (RPL), autorităţile proruse au revendicat victoria. Comisia electorală a acestei regiuni, citată de agenţiile ruse Ria Novosti şi Interfax, a anunţat că 98,42% dintre alegători au votat pentru „aderarea” la Rusia după numărarea tuturor buletinelor de vot.

În autointitulata Republică Populară Doneţk (RPD), la ora 19:30 GMT, după numărarea a 56,85% din buletinele de vot, votul favorabil era în proporţie de 94,75%, potrivit comisiei electorale regionale.

„Bine aţi venit acasă, în Rusia!”, a reacţionat rapid, pe Telegram, fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev.

27 sept. - Acum 3 ore
27-09-2022

Guvernator: 170 de kilometri de drumuri din regiunea Harkov, curățați de echipamentele militare distruse

Guvernatorul regional Oleg Sinegubov a anunțat luni că peste 170 de kilometri de drumuri din regiunea Harkov au fost curățați și reparați după lupte, informează The Kyiv Independent.

Sibegubov a precizat că resturile de echipamente militare distruse sunt scoase de pe drumurile din regiunea Harkov.

„Scopul nostru este de a restabili cât mai curând posibil siguranța și viața normală pentru locuitorii din așezările eliberate”, a scris guvernatorul regiunii Harkov, într-un mesaj publicat pe Telegram.

27 sept. - Acum 4 ore
27-09-2022

Centrala nucleară din Zaporojie a fost lovită din nou de obuze, anunță AIEA

Situl centralei nucleare din Zaporojie a fost afectat săptămâna aceasta de noi bombardamente și explozii, a anunțat Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) din cadrul ONU, potrivit BBC.

Experții ONU prezenți la centrală au raportat astăzi două explozii care au avut loc în apropierea unui canal ce transportă apă de la un rezervor către complexul de reactoare, pentru sistemul de răcire al centralei – un element esențial pentru securitatea nucleară.

Structurile și echipamentele centralei nu au fost avariate, dar ferestrele din sala turbinelor unui reactor au fost sparte, au precizat experții AIEA.

Luni, au avut loc bombardamente în apropierea stației de distribuție electrică a instalației, dar nu au fost raportate pagube. Și alte explozii au fost auzite, dar în zone aflate mai departe de centrală.

Cauzele exploziilor sunt investigate în prezent.

Directorul AIEA, Rafael Grossi, a declarat că incidentele arată că situația rămâne precară și că este nevoie de acțiuni imediate pentru a reduce riscul unui accident major la centrala ocupată de trupele ruse.

27 sept. - Acum 4 ore
27-09-2022

Pentagonul: Postura forțelor nucleare ale SUA nu s-a modificat din cauza amenințărilor Rusiei

În pofida amenințărilor Rusiei la adresa Ucrainei și a NATO cu privire la utilizarea armelor nucleare, Pentagonul nu a observat nicio schimbare care să-l determine să modifice postura forțelor nucleare americane, a declarat marți purtătorul de cuvânt al Pentagonului, potrivit Reuters.

„În mod evident, luăm în serios aceste amenințări. Dar în acest stadiu, nu am văzut nimic care să ne determine să ne adaptăm propria poziție nucleară în acest moment”, a spus generalul de brigadă Patrick Ryder, într-un briefing de presă.

Întrebat insistent dacă au existat noi mișcări ale forțelor nucleare rusești, Ryder a refuzat să detalieze, spunând doar că Statele Unite nu au „niciun motiv pentru a ne ajusta postura în acest stadiu”.

Fostul președinte și premier rus Dmitri Medvedev, un apropiat al președintelui Vladimir Putin, a schițat marți scenariul unui atac nuclear asupra Ucrainei, afirmând că alianța militară NATO condusă de SUA ar fi prea speriată de o “apocalipsă nucleară” pentru a intra direct în conflict, ca răspuns.

27 sept. - Acum 4 ore
27-09-2022

Ucrainenii pot folosi arme furnizate de SUA pentru a-și recâștiga teritoriul, afirmă Blinken

Secretarul american de stat Antony Blinken a promis că ucrainenii vor putea folosi armele furnizate de Statele Unite pentru a-și recâștiga teritoriul, inclusiv în regiunile care se așteaptă să fie anexate în curând de Rusia, informează CNN.

„Am fost la fel de clar că Ucraina are dreptul absolut de a se apăra pe întreg teritoriul său, inclusiv de a prelua înapoi teritoriul care a fost confiscat ilegal într-un fel sau altul de Rusia”, a declarat marți Blinken, în cadrul unei conferințe de presă.

El a adăugat că SUA nu vor recunoaște „niciodată” cele patru regiuni pe care Vladimir Putin ar putea să le anexeze în urma referendumurilor “false” organizate în aceste regiuni.

„Ucrainenii vor continua să facă ceea ce trebuie să facă pentru a recupera teritoriul care le-a fost luat. Vom continua să îi sprijinim în acest efort”, a punctat șeful diplomației americane.

27 sept. - Acum 4 ore
27-09-2022

Explozii raportate în centrul orașului Harkov

Martorii din Harkov susțin că mai mai multe explozii puternice s-au produs în apropiere de centrul orașului ucrainean, relatează CNN.

Șeful administrației regionale din Harkov, Oleh Synehubov, a scris pe Telegram: „Ocupanții au lovit la Harkovul”, fără a da alte detalii.

Primarul Ihor Terekov a spus că au avut loc trei explozii care au dus la întreruperea curentului electric în cel de-al doilea oraș ca mărime din Ucraina.

27 sept. - Acum 5 ore
27-09-2022

Blinken promite că Occidentul nu va recunoaște niciodată referendumurile de anexare

Secretarul de stat american Antony Blinken a promis marți că Occidentul nu va recunoaște niciodată anexarea de către Rusia a teritoriului ucrainean, pe care a calificat-o drept parte a unui „plan diabolic” al Moscovei, relatează AFP, potrivit The Guardian.

„Noi și multe alte țări am fost deja foarte clari. Nu vom recunoaște – de fapt, nu vom recunoaște niciodată – anexarea teritoriului ucrainean de către Rusia”, a declarat presei Blinken, în timp ce reprezentanții Kremlinului au început să revendice victoria în referendumurile din regiunile Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson.

Blinken reiterat anunțul făcut de președintele Joe Biden, potrivit căruia că Statele Unite „vor impune costuri suplimentare rapide și severe Rusiei” dacă va merge mai departe cu referendumurile.

Mai multe detalii: Blinken promite că Occidentul nu va recunoaște niciodată referendumurile de anexare: “Rusia e angajată într-un plan diabolic”

27 sept. - Acum 5 ore
27-09-2022

NATO avertizează Rusia că se va confrunta cu „consecințe grave” în cazul unui atac nuclear

Orice utilizare a armelor nucleare de către Rusia este inacceptabilă și ar avea consecințe grave, a anunțat marți NATO, după ce Dmitri Medvedev, un aliat al președintelui rus Vladimir Putin, a lansat un nou avertisment nuclear dur la adresa Ucrainei și a Occidentului, relatează Reuters.

„Orice utilizare a armelor nucleare este absolut inacceptabilă, va schimba total natura conflictului, iar Rusia trebuie să știe că un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie purtat niciodată”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

„Când vedem acest tip de retorică nucleară din nou și din nou din partea Rusiei, din partea președintelui Putin, este ceva pe care trebuie să-l luăm în serios – și, prin urmare, transmitem mesajul clar că acest lucru va avea consecințe grave pentru Rusia”, a precizat șeful NATO.

27 sept. - Acum 5 ore
27-09-2022

Statul-Major General al Ucrainei: Rușii au folosit dronele de peste 50 de ori în ultima zi

Statul-Major General al forțelor armate ucrainene a anunțat marți că trupele ruse au folosit dronele, inclusiv modelul iranian Shahed-136, de peste 50 de ori în ultimele 24 de ore, informează The Kyiv Independent.

Rușii au utilizat dronele pentru „a efectua recunoașteri, a ajusta focul și a lovi infrastructura civilă”, a precizat conducerea armatei ucrainene, în actualizarea zilnică a informațiilor operaționale despre invazia rusă.

Între timp, forțele ucrainene au respins încercările recente ale rușilor de a avansa în regiunea Donețk, în apropierea a zece localități, inclusiv spre orașele Soledar, Bahmut și Kamianka.

27 sept. - Acum 5 ore
27-09-2022

Președinta Georgiei denunță referendumurile din Ucraina ca fiind „complet inacceptabile”

Președinta Georgiei, Salome Zurabișvili, a descris așa-numitele referendumuri din părțile ocupate ale Ucrainei ca fiind un act cinic din partea Rusiei, care este „complet inacceptabil”, informează CNN.

Zurabișvili a cerut guvernului georgian să le „condamne categoric”.

Ea a făcut aceste declarații în timp ce vizita un memorial din capitala Tbilisi pentru cei care au murit în timpul conflictului din Abhazia, în urmă cu 29 de ani, când Georgia a pierdut controlul asupra acestui teritoriu în favoarea separatiștilor proruși abhazi.

„Știm ce sunt referendumurile atunci când sunt organizate pe teritoriul ocupat, în condiții de război”, a afirmat Zurabișvili.

„Aceasta este o acțiune extrem de cinică din partea Rusiei, care este complet inacceptabilă pentru noi, pentru lume și pentru oamenii civilizați”, a adăugat ea.

Declarațiile lui Zurabishvili vin în contextul în care guvernul georgian afirmă că numărul rușilor care trec pe teritoriul său aproape s-a dublat după anunțul privind mobilizarea făcut de președintele rus Vladimir Putin și că există cozi lungi de trafic la punctul de trecere a frontierei.

27 sept. - Acum 5 ore
27-09-2022

Pentagonul: Rusia folosește drone iraniene pentru atacuri și recunoaștere în Ucraina

Departamentul american al Apărării a confirmat că Rusia folosește în prezent drone de fabricație iraniană în Ucraina atât pentru atacuri, cât și pentru recunoaștere, relatează CNN.

„Cred că, din nou, este doar un indiciu al faptului că rușii folosesc o capacitate pe care știm că au căutat-o de la Iran și o folosesc așa cum au indicat că o vor face”, a declarat marți, în cadrul unei conferințe de presă, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, generalul de brigadă Pat Ryder.

Ryder nu a dorit să comenteze eficiența dronelor, dar a precizat că SUA consideră că informațiile potrivit cărora ucrainenii ar fi doborât unele dintre dronele iraniene sunt „credibile”.

Oficialii ucraineni au anunțat că au avut loc cinci atacuri cu aceste drone în Odesa în ultimele zile.

27 sept. - Acum 5 ore
27-09-2022

Casa Albă: SUA îi vor primi pe rușii care cer azil

Statele Unite îi vor primi rușii care cer azil din cauza războiului „nepopular” al președintelui Vladimir Putin, a declarat marți purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, potrivit Reuters.

„Credem că, indiferent de naționalitatea lor, pot solicita azil în Statele Unite și că cererea lor poate fi analizată de la caz la caz”, a spus ea.

Anterior în cursul zilei, fostul președinte și premier rus Dmitri Medvedev, un aliat al președintelui Putin, a lansat un nou avertisment nuclear dur la adresa Ucrainei și a Occidentului, în timp ce Rusia a început să facă publice rezultatele referendumurilor pe care le consideră un preludiu al anexării celor patru regiuni ucrainene.

27 sept. - Acum 6 ore
27-09-2022

Garda Națională a Ucrainei: 6 militari recent eliberați din captivitatea rusă au răni grave

Șeful departamentului medical al Gărzii Naționale a Ucrainei, Denys Trehub, afirmă că șase dintre cei 118 militari ai Gărzii Naționale eliberați din captivitatea rusă pe data de 21 septembrie „prezintă complicații” în urma unor răni provocate de explozii, sindrom post-contuzie și fracturi ale membrelor, scrie The Kyiv Independent.

Aceste persoane necesită „un tratament cuprinzător și pe termen lung”, a declarat luni Trehub.

Acesta mai susține că alți soldați din Garda Națională eliberați din captivitatea rusă au probleme de sănătate cauzate de „malnutriție”.

27 sept. - Acum 7 ore
27-09-2022

SUA vor propune în Consiliul de Securitate al ONU o rezoluție de condamnare a Rusiei în legătură cu referendumurile

Ambasadoarea SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, intenționează să introducă marți, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate, o rezoluție de condamnare a Rusiei în legătură cu așa-numitele referendumuri desfășurate în cele patru regiuni din Ucraina. Rezoluția urmează să sublinieze și că forul de securitate al ONU nu susține utilizarea forței pentru redesenarea granițelor, a declarat un oficial american pentru CNN.

Se așteaptă ca rezoluția – care va fi introdusă de SUA și Albania împreună – să fie în mare măsură simbolică, deoarece Rusia va dispune aproape sigur de dreptul său de veto.

În culise, diplomații americani vor discuta cu toate națiunile reprezentate în Consiliul de Securitate, inclusiv cu diplomații din China și India, în încercarea de a le convinge să voteze în favoarea textului, a precizat oficialul american.

Thomas-Greenfield va spune că Rusia intenționează să anexeze aceste regiuni în cadrul unui efort de a prelua cu forța teritoriul unei alte țări membre a Națiunilor Unite, lucru pe care Carta ONU a fost concepută să-l împiedice, potrivit oficialului american. Ambasadoarea le va cere membrilor Consiliului de Securitate să se alăture SUA pentru a face față în mod direct acestei provocări, a mai spus oficialul.

27 sept. - Acum 7 ore
27-09-2022

Zelenski anunță că a discutat cu șeful NATO despre continuarea ajutorului militar

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a discutat despre continuarea susținerii forțelor armate ucrainene de către statele membre NATO, în cadrul unei convorbiri telefonice cu secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, care a avut loc marți, informează Reuters.

Convorbirea telefonică a avut loc în urma referendumurilor organizate în cele patru regiuni ocupate cu privire la anexarea acestora de către Rusia. Zelenski i-a mulțumit lui Stoltenberg pentru condamnarea referendumurilor, pe care Ucraina și aliații săi occidentali le consideră procese “ilegale” și “false”.

„Am discutat despre evoluțiile actuale pe câmpul de luptă și despre sprijinul suplimentar al statelor membre ale Alianței pentru forțele armate ucrainene”, a precizat Zelenski.

27 sept. - Acum 7 ore
27-09-2022

Șeful NATO: „Referendumurile de fațadă” din Ucraina sunt „o încălcare flagrantă a dreptului internațional”

„Referendumurile de fațadă” din Ucraina reprezintă o „încălcare flagrantă a dreptului internațional”, a afirmat marți secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, potrivit CNN și Reuters.

„Referendumurile false organizate de Rusia nu au nicio legitimitate și reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internațional. Aceste teritorii sunt ale Ucrainei”, a scris șeful NATO, pe Twitter.

Stoltenberg a precizat că tocmai a vorbit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, pe care l-a asigurat „că aliații NATO sunt de neclintit în sprijinul [lor] pentru suveranitatea și dreptul la autoapărare al Ucrainei”.

Just spoke with President @ZelenskyyUa & made clear that #NATO Allies are unwavering in our support for #Ukraines sovereignty & right to self-defence. The sham referenda held by #Russia have no legitimacy & are a blatant violation of international law. These lands are Ukraine.

— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg)
September 27, 2022
27 sept. - Acum 8 ore
27-09-2022

Liderul separatist din Luhansk plănuiește o vizită imediată la Moscova pentru a cere aderarea la Rusia

Liderul autoproclamatei Republici Populare Luhansk, Leonid Pasechnik, a declarat că speră să se deplaseze la Moscova astăzi sau miercuri pentru a-i cere președintelui rus Vladimir Putin să accepte integrarea regiunii în componența Federației Ruse, informează CNN.

Potrivit declarațiilor preluate de Luhansk Media Center, Pasechnik a spus că a pregătit un apel către președintele Federației Ruse „pentru a examina, în conformitate cu procedura stabilită prin lege, problema intrării Republicii Populare Luhansk în (componența) Rusiei”.

„Sper din tot sufletul ca în viitorul apropiat, astăzi sau mâine, să merg la Moscova. Am pregătit un apel corespunzător către președintele Federației Ruse, Vladimir Vladimirovici Putin, cu solicitarea de a examina problema în conformitate cu procedura stabilită de legislația Federației Ruse privind intrarea Republicii Populare Luhansk în Rusia ca subiect al Federației Ruse”, a fost citat Pasechnik spunând.

Primele rezultate ale referendumurilor din Luhansk și din alte trei regiuni ocupate de forțele ruse arată majorități uriașe în favoarea aderării la Rusia, potrivit presei de stat ruse.

27 sept. - Acum 8 ore
27-09-2022

Parlamentul rus va dezbate pe 4 octombrie anexarea celor 4 regiuni ucrainene în care au fost organizate referendumuri

O ședință a Consiliului Federației Ruse, camera superioară a Parlamentului de la Moscova, pentru examinarea legilor privind aderarea noilor teritorii la Federația Rusă după finalizarea referendumurilor din regiunile ucrainene Luhansk, Donețk, Herson și Zaporojie, ar putea avea loc pe 4 octombrie, a anunțat, marți, președintele Consiliului Federației, Valentina Matvienko, citată de Interfax.ru.

„Presupun că mâine, poimâine – în zilele următoare vor fi făcute publice rezultatele referendumurilor. Suntem pregătiți, atâta timp cât nu văd nevoia de întâlniri neprogramate. Întâlnirea programată este pe 4 octombrie. Pe 4, dacă totul este confirmat și va merge bine, suntem gata să luăm în considerare (n.r. – legile privind anexarea noilor teritorii)”, a declarat Valentina Matvienko.

Mai multe detalii: Parlamentul de la Moscova va dezbate legile privind anexarea de noi teritorii la Federația Rusă pe 4 octombrie

27 sept. - Acum 8 ore
27-09-2022

Experți: Observatorii aduși de Rusia în cadrul referendumurilor încalcă numeroase principii internaționale

Străinii pe care presa rusă de stat îi citează în mod obișnuit ca fiind observatori internaționali la așa-numitele referendumuri din cele patru regiuni ale Ucrainei încalcă numeroase principii internaționale de observare a alegerilor și nu fac altceva decât „activism politic”, au declarat mai mulți experți în domeniu pentru CNN.

„Ceea ce fac ei nu este deloc observarea procesului electoral”, a declarat marți Anton Șekhovtsov, care scrie pentru Platforma Europeană pentru Alegeri Democratice (EPDE), un ONG susținut de Germania și Uniunea Europeană, pe tema observării alegerilor false. „Este o activitate politică care doar se deghizează în observare electorală”, a precizat expertul.

În ultima săptămână, agenția rusă de stat TASS a citat în mod regulat observațiile unor persoane pe care le numește observatori internaționali ca dovadă a faptului că așa-numitele referendumuri care au loc în părțile ocupate ale regiunilor ucrainene Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson sunt libere și corecte.

„Fiind aici, pot vedea cu ochii mei că oamenii votează în mod voluntar”, a declarat un director german din domeniul energiei, Stefan Schnaller, citat de TASS într-un articol publicat sâmbătă. Schnaller vorbea despre oamenii din regiunea ucraineană Zaporojie.

EPDE, care promovează cele mai bune practici de desfășurare a alegerilor și de monitorizare a alegerilor, afirmă că un observator electoral nu ar trebui niciodată să extrapoleze din experiența individuală cu privire la corectitudinea unui întreg proces electoral.

„Observatorii nu pot evalua corect alegerile atunci când nu sunt membri ai unei misiuni de observare pe termen lung și când fac declarații publice bazate doar pe propria lor observație limitată”, precizează ONG-ul.

27 sept. - Acum 9 ore
27-09-2022

Presa rusă anunță că 97% dintre locuitorii celor 4 regiuni ucrainene au votat în favoarea aderării la Rusia

Primele rezultate parțiale ale votului din cele patru regiuni ucrainene ocupate de trupele ruse și separatiste indică majorități covârșitoare de locuitori care au votat în favoarea “aderării” la Rusia, a anunțat marți agenția de presă de stat rusă RIA Novosti, după încheierea așa-numitelor referendumuri pe care Kievul și Occidentul le-au denunțat ca fiind o farsă, informează Reuters.

RIA precizează că numărătorile inițiale arată o majoritate de 96,97% a celor care au fost în favoarea aderării în regiunea Herson, pe baza a 14% din voturile numărate, și o majoritate de 98,19% în Zaporojie, pe baza a 18% din voturile numărate.

„Cu inițiativa de a organiza imediat referendumuri privind viitorul republicilor populare Donețk și Lugansk, al regiunilor Zaporojie și Herson, publicul s-a adresat autorităților lor. După cum au declarat reprezentanții regiunilor, aderarea la Rusia le-ar asigura teritoriul și ar restabili dreptatea istorică”, a mai scris RIA Novosti, în articolul despre primele rezultate parțiale, potrivit CNN.

Mai multe detalii: Moscova anunță rezultatele parțiale ale referendumurilor din Ucraina. Câți oameni au votat pentru anexarea a 15% din țară la Rusia

27 sept. - Acum 9 ore
27-09-2022

Liderul separatist din Donețk spune că „ne vom reunifica cu Rusia foarte curând”

Șeful autoproclamatei Republici Populare Donețk (RPD), Denis Pușilin, a declarat marți că se așteaptă ca regiunea ucraineană Donețk – din care mari porțiuni sunt încă controlate de guvernul ucrainean – să fie „reunită cu Rusia foarte curând”, informează CNN.

Declarația lui Denis Pușilin vine în ciuda faptului că, înainte de invazie, nicio regiune din Ucraina nu susținea unificarea cu Rusia.

Pușilin a declarat la televiziunea rusă de stat că se așteaptă la un rezultat preliminar al așa-numitului referendum – denunțat de către autoritățile de la Kiev și din Occident ca fiind o „farsă” ilegală, al cărei rezultat este prestabilit – încă de marți seara.

„Sunt sigur că ne vom reuni cu Rusia foarte curând, iar pentru noi este o întoarcere acasă”, a spus Pușilin. „Nu va trebui să așteptăm mult timp pentru rezultat. De fapt, astăzi va fi necesar doar să se adune [cifrele], spre seară, și apoi vor fi anunțate rezultatele preliminare”, a precizat liderul separatist.

Rezultate preliminare sunt așteptate marți și în regiunile ucrainene Luhansk, Herson și Zaporojie, potrivit autorităților susținute de Moscova care conduc teritoriile ocupate din aceste zone.

Petro Andriușcenko, consilier al primarului ucrainean din orașul ocupat Mariupol, aflat în exil, a descris ziua de marți drept ultima „zi de spectacole la «secțiile de votare»”.

27 sept. - Acum 9 ore
27-09-2022

Putin susține că referendumurile din Ucraina au ca scop „salvarea oamenilor” din cele 4 regiuni

Președintele Vladimir Putin a declarat că Rusia vrea să „salveze oamenii” din cele patru teritorii controlate de Moscova în Ucraina, în ultima zi de vot la referendumurile de anexare, pe care liderii occidentali le-au denunțat ca fiind procese de “fațadă”, relatează AFP, potrivit The Guardian.

Dacă zonele ocupate de trupele ruse și separatiste din regiunile Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson votează pentru aderarea la Rusia, atunci Moscova va putea revendica suveranitatea asupra a aproximativ 20% din teritoriul ucrainean, incluzând aici și Crimeea, peninsulă care a fost anexată încă din 2014.

„Salvarea oamenilor din toate teritoriile în care are loc acest referendum (…) este în centrul atenției întregii noastre societăți și a întregii țări”, a afirmat Putin, în timpul unei întâlniri televizate cu oficialii ruși.

27 sept. - Acum 10 ore
27-09-2022

Moscova anunță că nu va cere extrădarea rușilor care au fugit de frica mobilizării

Moscova a anunțat marţi că nu va solicita guvernelor străine extrădarea miilor de ruşi care au fugit din ţară pentru a scăpa de mobilizarea desfăşurată în prezent în Rusia pentru suplimentării trupelor pe frontul din Ucraina, scrie Agerpres citând AFP.

“Ministerul rus al Apărării, în cadrul mobilizării parţiale, nu a trimis, nu a pregătit şi nu va trimite cereri autorităţilor din Kazahstan, Georgia şi alte ţări cu privire la problema presupusei returnări forţate în Rusia a cetăţenilor ruşi care se află acolo”, a tansmis ministerul condus de Serghei Șoigu, într-un comunicat de presă.

Mai multe detalii: Rușii care au fugit în străinătate pentru a scăpa de înrolare vor putea rămâne acolo. Anunțul făcut de ministerul condus de Șoigu

27 sept. - Acum 10 ore
27-09-2022

11 civili au fost uciși, iar alți 18 au fost răniți în bombardamentele rusești asupra regiunii Harkov

Administrația prezidențială ucraineană a anunțat că cel puțin 11 civili au fost uciși și alți 18 au fost răniți în urma ultimelor bombardamente rusești, relatează Al Jazeera.

Un atac asupra orașului Pervomaiskyi din nord-estul regiunii Harkovv a ucis opt persoane, inclusiv un băiat de 15 ani, au percizat oficialii ucraineni.

Guvernatorul din Harkov, Oleg Sinegubov, a afirmat, în cadrul unor comentarii televizate, că „bombardamentele fără sens arată ca o încercare de a speria civilii”.

În regiunea estică Donețk, bombardamentele rușilor s-au concentrat asupra orașelor Kramatorsk, Sloviansk și Torețk, provocând trei morți și 13 răniți în 24 de ore.

Donețkul este una dintre cele patru regiuni în care autoritățile instalate de Moscova organizează referendumuri pentru ca aceste zone să devină parte a Rusiei.

27 sept. - Acum 10 ore
27-09-2022

Putin anunță că printre rușii înrolați în armată vor fi și fermieri

Vladimir Putin a semnalat marți, la o întâlnire cu oficialii, potențialele riscuri suplimentare pentru recolta din 2023, în condițiile în care lucrătorii agricoli vor fi și ei recrutați în cadrul mobilizării parțiale, transmite Reuters.

„Aș dori să mă adresez șefilor regionali și șefilor de întreprinderi agricole. În cadrul mobilizării parțiale sunt recrutați și lucrătorii agricoli. Familiile lor trebuie să fie sprijinite. Vă cer să acordați o atenție deosebită acestei probleme”, a declarat Putin în cadrul reuniunii televizate.

Mai multe detalii: Fermierii, printre rușii care vor fi înrolați în armată, în Ucraina, anunță Putin. „Familiile lor trebuie sprijinite”

27 sept. - Acum 10 ore
27-09-2022

Kremlinul: Teritoriile în care se țin referendumuri ar putea intra sub protecția nucleară a Rusiei

Referendumurile de anexare care se vor încheia marţi în patru zone din Ucraina controlate de Moscova vor avea „consecinţe” pentru aceste teritorii, în special în planul securităţii lor cu o posibilă protecţie nucleară, a transmis purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, potrivit agenției France Presse, citată de Agerpres.

„În aceste teritorii, vor exista schimbări cardinale din punct de vedere juridic, al dreptului internaţional şi din cauza tuturor consecinţelor respective (a măsurilor luate) pentru a asigura securitatea”, a declarat în faţa presei Dmitri Peskov.

„Sistemul nostru juridic va lua în considerare toate opţiunile şi, desigur, parlamentarii noştri, organele noastre executive şi echipele noastre juridice sunt pregătite”, a adăugat el.

Mai multe detalii: Dmitri Peskov: Referendumurile din Ucraina vor produce schimbări în aceste teritorii

27 sept. - Acum 10 ore
27-09-2022

Un nou sat din regiunea Harkov, eliberat de trupele ucrainene

Forțele armate ucrainene au eliberat și satul Kupiansk-Vuzlovy din regiunea Harkov, situat pe malul stâng al râului Oskil, a anunțat luni guvernatorul regional Oleg Sinegubov, informează The Kyiv Independent.

Aproximativ 6% din regiune a mai rămas sub controlul rușilor, potrivit lui Sinegubov.

Trupele ruse au ocupat satul în primele ore ale invaziei din 24 februarie și și-au menținut puternic pozițiile acolo, întrucât este unul dintre principalele noduri feroviare din regiunea Harkov, a precizat guvernatorul.

Trupele ruse continuă să bombardeze regiunea. În ultimele 24 de ore, bombardamentele rușilor au ucis nouă persoane și au rănit alte cinci.

27 sept. - Acum 10 ore
27-09-2022

UE anunță că îi va sancţiona pe organizatorii referendumurilor de anexare ale Rusiei în Ucraina

Uniunea Europeană (UE) consideră “referendumurile” de anexare organizate de către Rusia în Ucraina drept “ilegale”, iar toate persoanele care au participat la ele vor fi sancţionate, a anunțat marţi Peter Stano, un purtător de cuvânt al şefului diplomaţiei europene, Josep Borrell, citat de AFP.

“Vor exista consecinţe pentru toate persoanele care au luat parte la organizarea acestor referendumuri ilegale şi care le-au susţinut”, a afirmat Peter Stano, în conferinţa zilnică de presă, conform news.ro.

27 sept. - Acum 12 ore
27-09-2022

Forțele ucrainene continuă ofensiva la est de Izium

Armata ucraineană își continuă ofensiva împotriva forțelor ruse la est de Izium și a eliberat parțial satul Pisky-Radkivski, potrivit oficialilor ucraineni locali, citați de CNN.

„Satul Pisky-Radkivski (a doua ca mărime din comunitate, unde au trăit aproximativ 2.000 de oameni înainte de război), se află deja sub controlul Forțelor Armate ale Ucrainei”, a spus consiliul satului Borova pe pagina sa de Facebook.

Oficialii au spus că armata ucraineană „detectează în continuare grupuri de soldați ruși acolo” și este în proces de „deminare”.

27 sept. - Acum 13 ore
27-09-2022

Ieșirea din Enerhodar, blocată de forțele ruse

Trupele ruse le-au interzis locuitorilor din Enerhodar, regiunea Zaporojie, să părăsească orașul și îi amenință pe oamenii care au votat împotriva aderării la Rusiacu mobilizarea, a raportat marți Ministerul Apărării al Ucrainei, citat de Kyiv Independent.

„Ei îndreaptă armele spre oameni, le dau aceste «buletine» și spun exact ce căsuță să bifeze”, potrivit raportului ucrainean.

27 sept. - Acum 13 ore
27-09-2022

Un raport ONU descrie „situația gravă a drepturilor omului” în Ucraina

Biroul ONU pentru drepturile omului a transmis că invazia rusă în Ucrainei a provocat o situație îngrozitoare a drepturilor omului și a dus la o gamă largă de încălcări ale drepturilor, inclusiv crime extrajudiciare și tortură, care ar putea echivala cu crime de război, transmite The Guardian.

Reprezentanții OHCHR sunt îngrijorați în special de tortura și maltratarea deținuților din partea forțelor ruse și a grupurilor armate afiliate, dar au spus, în raport, că au existat încălcări ale drepturilor de către ambele părți.

OHCHR a mai spus că este „foarte îngrijorat” de „riscurile enorme” prezentate de ostilitățile din apropierea sau din centralele nucleare și a cerut măsuri imediate pentru demilitarizarea centralei nucleare Zaporojie,

27 sept. - Acum 14 ore
27-09-2022

Vedomosti: Dmitri Rogozin va fi numit la conducerea teritoriilor ucrainene ocupate

După referendumurile privind ”aderarea” la Rusia, Mosdova intenționează să creeze un nou district federal care va include peninsula Crimeea și toate teritoriile ucrainene ocupate din regiunile Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson, iar favorit pentru conducerea acestuia este Dmitri Rogozin, fostul șef al Roscosmos, potrivit ziarului financiar rus Vedomosti, care citează surse.

Una dintre surse a spus că o decizie în acest sens va fi luată în viitorul apropiat și „cel mai probabil va fi pozitivă”.

27 sept. - Acum 15 ore
27-09-2022

Trei drone iraniene, doborâte de Ucraina în regiunea Mikolaiv

Forțele aeriene ucrainene au transmis marți că apărarea sa aeriană a distrus trei drone iraniene Shahed-136 care au atacat regiunea Mikolaiv în această dimineață, potrivit Kyiv Independent.

27 sept. - Acum 15 ore
27-09-2022

Ucrainenii implicaţi în referendumurile pentru unirea cu Rusia vor fi acuzaţi de trădare, avertizează Kievul

Ucrainenii care ajută la desfăşurarea referendumurilor pentru unirea cu Rusia din teritoriile ocupate de forţele ruse vor fi acuzaţi de trădare, a avertizat consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak, citat marţi de Reuters.

”Avem liste cu numele persoanelor implicate într-un fel sau altul. Vorbim de sute de colaboratori. Ei vor fi urmăriţi penal pentru trădare. Pot fi condamnaţi la închisoare pe cel puţin cinci ani”, a spus Podoliak, pentru ziarul elvețian Blick.

Ucrainenii care au fost obligaţi să voteze nu vor fi pedepsiţi, a precizat Podoliak

27 sept. - Acum 15 ore
27-09-2022

Pierderile suferite de armata rusă în Ucraina, de la începutul războiului

Începând cu 24 februarie, Rusia a pierdut 57.750 de militari în Ucraina, a transmis marți Statul Major al Ucrainei. Rusia a pierdut și 2.306 tancuri, 4.881 de vehicule blindate de luptă, 3.730 de vehicule și rezervoare de combustibil, 1.378 de sisteme de artilerie, 331 de sisteme de lansare multiplă de rachete, 175 de sisteme de apărare aeriană, 261 de avioane, 2297 elicoptere, 2297. drone și 15 bărci.

27 sept. - Acum 15 ore
27-09-2022

Medvedev amenință din nou cu un atac nuclear asupra Ucrainei

Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a declarat marți că Rusia are dreptul să se apere cu arme nucleare dacă este împinsă dincolo de limitele sale și că acest lucru „cu siguranță nu este o cacealma”, transmite Reuters.

„Să ne imaginăm că Rusia este forțată să folosească cea mai înfricoșătoare armă împotriva regimului ucrainean care a comis un act de agresiune pe scară largă care este periculos pentru însăși existența statului nostru”, a spus Medvedev într-o postare pe Telegram.

„Cred că NATO nu ar interveni direct în conflict nici măcar în acest scenariu. Demagogii de peste ocean și din Europa nu vor muri într-o apocalipsă nucleară”, a scris Medvedev.

27 sept. - Acum 16 ore
27-09-2022

Bilanțul victimelor în urma atacurilor din Donețk și Harkov

Atacurile Rusiei din ultimele 24 de ore au ucis trei civili și au rănit alți 13 în regiunea Donețk, potrivit Kyiv Independent, care citează declarația lui Pavlo Kirilenko, guvernatorul regiunii.

Trupele ruse au bombardat, de asemenea, regiunea Harkov, omorând un civil și rănind cinci persoane, potrivit guvernatorului regiunii Harkiv, Oleh Siniehubov.

27 sept. - Acum 16 ore
27-09-2022

Statul Major al Ucraieni: părțile ocupate ale regiunii Herson au fost închise pentru intrare și ieșire

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a raportat marți că forțele de ocupație ruse au ”închis complet” părțile ocupate din regiunea de sud a Ucrainei Herson pentru intrare sau ieșire. Guvernul ucrainean a cerut anterior locuitorilor să se evacueze pe fondul contraofensivei Ucrainei în zonă.

27 sept. - Acum 16 ore
27-09-2022

Bombardamente în Zaporojie și Mikolaiv

Guvernatorul regiunii Zaporpjie Oleksandr Starukh, a transmis luni seară că forțele ruse au lansat rachete în orașul Zaporojie. Acesta a avertizat cu privire la atacuri repetate și a spus că informațiile despre victime și daune sunt încă în curs de stabilize, potrivit Kyiv Independent.

Tot luni seară, forțele ruse au bombardat Mikolaiv de două ori, a anunțat primarul Oleksandr Sienkevych, pe Telegram. Acesta a raportat că Rusia a lovit diferite zone ale orașului, distrugând o serie de locații civile, inclusiv clădiri rezidențiale și magazine, precum și rețeaua de alimentare cu apă.

27 sept. - Acum 17 ore
27-09-2022

Zelenski: Rusia a simţit că va pierde şi încearcă să întârzie acest moment

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a transmis în noaptea de luni spre marți că Rusia a simţit că va pierde şi încearcă ”să asigure ceva activitate pe front”, susţinând că noua mobilizare este o încercare ”de a le da comandanţilor de pe teren un flux continuu de «carne de tun»”.

”Încercările constante ale unei ofensive ruse în regiunea Doneţk vor rămâne cu siguranţă în istoria războaielor ca una dintre cele mai cinice crime împotriva propriilor soldaţi. Când vedem asta, când vedem aceste ofensive, suntem convinşi încă o dacă că mobilizarea rusă este o încercare directă de a le da comandanţilor de pe teren un flux continuu de «carne de tun». Nu există un alt scop al mobilizării ruse, pur şi simplu”, a susţinut Zelenski.

27 sept. - Acum 17 ore
27-09-2022

Putin ar putea anunța oficial ”aderarea” teritoriilor ucrainene vineri

Președintele Vladimir Putin este programat să se adreseze ambelor Camere ale parlamentului rus vineri, 30 septembrie, prilej cu care va anunța oficial aderarea la Rusia a Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie, a transmis Ministerul Britanic al Apărării, citat de The Guardian.

”Există o posibilitate realistă ca Putin să-și folosească discursul pentru a anunța oficial aderarea regiunilor ocupate ale Ucrainei la Federația Rusă. Referendumurile în desfășurare în aceste teritorii sunt programate să se încheie pe 27 septembrie”, au transmis oficialii britanici.

26 sept. - Ieri
26-09-2022

Departamentul de Stat al SUA: Nu există indicii că China se pregătește să sprijine invazia Rusiei în Ucraina

Departamentul de Stat al SUA a anunţat că nu a văzut niciun indiciu că China se pregătește să sprijine invazia președintelui rus Vladimir Putin în Ucraina sau să ajute Rusia să se sustragă sancțiunilor, relatează CNN.

„Analizăm fiecare informație pe care o avem”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price.

„Deocamdată nu am văzut nimic, cel puțin, care să indice faptul că Republica Populară Chineză adoptă o abordare diferită atunci când vine vorba de asistență în domeniul securității, atunci când vine vorba de eforturi pentru a ajuta în mod sistematic Rusia să se sustragă sancțiunilor”, a spus el.

26 sept. - Ieri
26-09-2022

SBU anunță că un soldat rus implicat în atrocitățile de la Bucha a fost luat prizonier

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) afirmă că un soldat rus luat prizonier în timpul luptelor din regiunea Herson în această lună are legătură cu una dintre atrocitățile comise la Bucha, în apropiere de Kiev, în luna martie, relatează CNN.

Într-un comunicat publicat luni, agenția de informații susține că soldatul luat prizonier „a deschis focul cu o mitralieră”, alături de alți militari ruși, “asupra unei mașini pe autostrada din apropierea satului Zdvîjivka, districtul Bucha” la începutul lunii martie.

„Șoferul a murit pe loc”, iar grupul de soldați ruși a îngropat apoi trupul victimei într-o pădure, precizează agenția ucraineană.

SBU menționează că trupul șoferului a fost exhumat și trimis pentru examinare medico-legală.

În acel moment, forțele ruse tocmai ocupaseră Bucha.

Respectivul soldatul rus a fost reținut în septembrie, în timpul luptelor din regiunea Herson, iar anchetatorii au dovedit implicarea acestuia în crima de la Bucha, mai susține SBU.

26 sept. - Ieri
26-09-2022

Ministerul Apărării de la Moscova susține că nu va restricționa circulația rușilor

Ministerul rus al Apărării a anunțat luni că nu va restricționa circulația cetățenilor ruși în urma mobilizării militare decretate de președintele Vladimir Putin, scrie Ukrainska Pravda.

„În contextul mobilizării parțiale în Federația Rusă, nu sunt așteptate restricții privind circulația cetățenilor”, a transmis ministerul condus de Serghei Șoigu, într-un mesaj publicat pe Telegram.

Mesajul nu precizează dacă este vorba despre circulația între entitățile constitutive ale Federației Ruse sau despre călătoriile în afara țării.

În același timp, presa rusă relatează că la granițe, unde s-au adunat acum mulți ruși, sunt tot mai frecvente cazurile în care polițiștii de frontieră refuză să le permită bărbaților eligibili pentru încorporare să părăsească țara.

26 sept. - Ieri
26-09-2022

Casa Albă: SUA sunt pregătite să impună „costuri economice severe” Rusiei dacă va merge mai departe cu anexarea

Statele Unite „nu vor recunoaște niciodată” teritoriul ocupat de Rusia ca fiind „altceva decât… parte a Ucrainei”, a anunțat luni Casa Albă, în contextul în care liderii separatiști din patru regiuni ucrainene desfășoară referendumuri privind alăturarea acestor zone la Federația Rusă, informează CNN.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a declarat, în cadrul unui briefing de presă de organizat luni, că „referendumurile de fațadă” reprezintă o „încălcare flagrantă a dreptului internațional”.

„Vom continua să lucrăm cu aliații și partenerii noștri pentru a trage Rusia la răspundere și pentru a sprijini Ucraina atât timp cât va fi nevoie”, a precizat Karine Jean-Pierre.

„În ceea ce privește ceea ce facem, suntem pregătiți să impunem costuri economice suplimentare rapide și severe Rusiei, împreună cu aliații și partenerii noștri, ca răspuns la aceste acțiuni pe care le vedem în prezent, dacă vor merge mai departe cu anexarea”, a mai spus ea.

„Veți auzi mai multe de la noi în zilele următoare în această privință”, a adăugat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe.

26 sept. - Ieri
26-09-2022

4 civili răniți în urma unui atac asupra orașului Kramatork

Un atac aerian rusesc efectuat luni asupra orașului Kramatorsk, din regiunea Donețk, a rănit patru persoane, informează The Kyiv Independent.

Primarul din Kramatorsk, Oleksandr Honcharenko, a anunțat că forțele ruse au lovit centrul orașului, avariind clădirile înalte. Edilul a precizat că una dintre persoanele rănite se află în stare gravă.

26 sept. - Ieri
26-09-2022

Presa rusă: O secție de votare din Luhansk a fost lovită de un bombardament ucrainean

Agenția rusă de stat TASS a anunțat luni că o școală din regiunea Luhansk, în estul Ucrainei, care era folosită ca secție de votare în cadrul așa-numitului referendum privind aderarea la Rusia, a fost lovită de un bombardament ucrainean, relatează CNN.

TASS a relatat că șase obuze au lovit școala din orașul Rubijne.

Autoritățile de la Kiev și din alte țări occidentale spun că referendumurile sunt o „impostură” al cărei rezultat a fost prestabilit și care se desfășoară adesea sub amenințarea armei. Observatorii internaționali și guvernul ucrainean și-au exprimat îngrijorări similare în 2014, când Rusia a anexat unilateral Crimeea după un referendum desfășurat în prezența trupelor ruse.

Marți este ultima zi în care se mai desfășoară votul la referendumurile organizate în părțile ocupate din cele patru regiuni ucrainene.

26 sept. - Ieri
26-09-2022

7 morți, în urma unui atac asupra orașului Pervomaiskîi din Harkov

Un atac aerian efectuat de forțele ruse în cursul după-amiezii de luni a ucis 7 persoane în orașul Pervomaiskîi, din regiunea Harkov, informează Ukrainska Pravda.

Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență din regiunea Harkov a precizat că un copil de 15 ani se numără printre persoanele ucise în atacul rușilor. Operațiunile de salvare sunt încă în curs de desfășurare.

Luni, orașele Pervomaiskîi și Kupiansk au fost din nou ținta atacurilor rusești. Forțele Moscovei au bombardat două așezări din aceste zone, inclusiv cu muniții cu dispersie, interzise, precum și cu artilerie grea.

În Kupiansk, clădirea unei biserici și un magazin cu o suprafață totală de 500 de metri pătrați au luat foc după ce au lovite de aceste muniții. O persoană a fost rănită.

articolul original.

Blinken promite că Occidentul nu va recunoaște niciodată referendumurile de anexare: „Rusia e angajată într-un plan diabolic”

27 September 2022 at 19:05
image

Secretarul american de stat Antony Blinken a promis marți că Occidentul nu va recunoaște niciodată anexarea de către Rusia a teritoriului ucrainean, pe care a calificat-o drept parte a unui „plan diabolic" al Moscovei, relatează agenția France Presse, preluată de The Guardian.

„Noi și multe alte țări am fost deja foarte clari. Nu vom recunoaște – de fapt, nu vom recunoaște niciodată – anexarea teritoriului ucrainean de către Rusia”, a declarat presei Blinken, în timp ce reprezentanții Kremlinului au început să revendice victoria în referendumurile organizate în regiunile Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson.

Blinken a reiterat anunțul făcut de președintele Joe Biden, potrivit căruia Statele Unite „vor impune costuri suplimentare rapide și severe Rusiei” dacă Moscova va merge mai departe cu referendumurile.

„Este important să ne amintim ce se întâmplă aici. Rusia a invadat Ucraina, a ocupat teritorii și este angajată într-un plan diabolic într-o parte din teritoriile pe care le-a ocupat, de unde a îndepărtat populația locală”, a mai spus șeful diplomației americane.

Unele persoane sunt expulzate, iar altele „pur și simplu dispar”, a spus Blinken. „Apoi îi aduc cu autobuzul pe ruși, instalează guverne-marionetă, se angajează într-un referendum și manipulează (…) rezultatul pentru a pretinde apoi că teritoriul aparține Rusiei”, a adăugat acesta.

Moscova şi autorităţile separatiste din regiunile pe care le ocupă în Ucraina au anunțat marți că populația locală a sprijinit masiv, în proporție de peste 96%, aderarea acestor teritorii la Federația Rusă.

Avertismentul NATO

Orice utilizare a armelor nucleare de către Rusia este inacceptabilă și ar avea consecințe grave, a anunțat marți NATO, după ce fostul președinte și premier rus Dmitri Medvedev, un aliat al președintelui Vladimir Putin, a lansat un nou avertisment nuclear dur la adresa Ucrainei și a Occidentului, scrie Reuters.

„Orice utilizare a armelor nucleare este absolut inacceptabilă, va schimba total natura conflictului, iar Rusia trebuie să știe că un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie purtat niciodată”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

„Când vedem acest tip de retorică nucleară din nou și din nou din partea Rusiei, din partea președintelui Putin, este ceva pe care trebuie să-l luăm în serios și, prin urmare, transmitem mesajul clar că acest lucru va avea consecințe grave pentru Rusia”, a precizat șeful NATO.

Foto: EPA

articolul original.

După decretarea mobilizării, numărul rușilor care au intrat în țările UE a crescut cu 30%, anunță Frontex

27 September 2022 at 16:34
image

Numărul rușilor care intră în Uniunea Europeană a crescut în urma mobilizării parțiale ordonate de Moscova, iar trecerile ilegale s-ar putea înmulți și ele în cazul în care Rusia decide să-și închidă granițele pentru potențialii recruți, a anunțat marți agenția de frontieră a blocului comunitar, Frontex, potrivit Reuters.

„În ultima săptămână, aproape 66.000 de cetățeni ruși au intrat în UE, mai mult cu 30% față de săptămâna precedentă. Majoritatea au ajuns în Finlanda și Estonia”, a transmis Frontex, într-un comunicat de presă.

Numai în ultimele patru zile, 30.000 de cetățeni ruși au sosit în Finlanda, potrivit comunicatului.

„Frontex estimează că trecerile ilegale ale frontierei ar putea crește dacă Federația Rusă decide să închidă granița pentru potențialii recruți”, a mai anunțat agenția UE.

O altă destinație a rușilor care fug de încorporare o reprezintă fostele republici sovietice din Asia Centrală şi Caucaz.

Kazahstanul a anunțat anterior că 98.000 de ruși au intrat în țară, după anunțul făcut de Vladimir Putin privind mobilizarea militară parțială, notează Sky News.

Imaginile apărute recent pe rețelele de socializare arată cozile de zeci de kilometri de mașini spre punctul de frontieră Verkhnii Lars, din Osetia de Nord, cu Georgia, iar autoritățile ruse au decis să deschidă aici un birou de înrolare.

De altfel, cozile uriașe de mașini se văd chiar din satelit, după cum arată imaginile surprinse de compania americană Maxar Technologies.

Foto: EPA

articolul original.

Meta a destructurat o vastă rețea rusă de dezinformare despre războiul din Ucraina. Peste 1.600 de conturi de Facebook, blocate

27 September 2022 at 15:30
image

O vastă reţea de dezinformare despre războiul dus de Rusia în Ucraina, care a vizat mediul online din cele mai importante țări europene, a fost destructurată, a anunțat marți Meta, compania care deține Facebook şi Instagram, potrivit agenției France Presse, citată de Agerpres.

Operaţiunea rusă a început în mai şi a vizat în principal Germania, dar şi Franţa, Italia, Marea Britanie și Ucraina, a explicat David Agranovich, un reprezentant al Meta, în cadrul unei discuţii cu jurnaliştii.

În centrul operaţiunii se aflau circa 60 de site-uri care imitau site-urile unor publicații extrem de cunoscute, printre care ziarele germane Spiegel şi Bild, cotidianul englez The Guardian sau agenţia italiană de presă ANSA.

Reţeaua rusă posta acolo articole care criticau Ucraina şi pe refugiaţii ucraineni sau susţineau Rusia, după care le distribuia pe YouTube, Facebook, Instagram, Telegram, Twitter sau pe site-uri de petiţii online.

Meta a deschis o anchetă după ce unii jurnalişti de investigaţie au început să pună la îndoială autenticitatea acestor site-uri.

„Probabil este vorba de cea mai importantă şi mai complexă operaţiune de origine rusească pe care am întrerupt-o de la începutul războiului din Ucraina”, existând „o combinaţie cu adevărat neobişnuită de sofisticare şi de forţă brută”, a precizat Agranovich.

Pe de o parte, imitarea unor site-uri existente în mai multe limbi a necesitat „o investiţie tehnică şi lingvistică importantă”, a arătat reprezentantul Meta. Pe de altă parte, răspândirea de articole pe reţelele de socializare s-a făcut în special prin achiziţia de publicitate sau de conturi false care nu au avut mare succes, fiind adesea detectate automat de sistemele de alertă ale Meta.

În total, compania californiană a blocat 1.633 de conturi, 793 de pagini şi un grup pe Facebook, precum şi 29 de conturi pe Instagram.

Foto: Profimedia Images

articolul original.

Cozile uriașe de mașini de la granița dintre Rusia și Georgia se văd din satelit. Mii de ruși așteaptă să treacă în țara vecină

26 September 2022 at 20:09

Compania americană de tehnologie Maxar Technologies a publicat duminică imagini din satelit care arată cozile kilometrice de mașini formate pe partea rusă a frontierei cu Georgia, în contextul în care mulți bărbați ruși încearcă să fugă din țară după ce președintele Vladimir Putin a decretat săptămâna trecută o mobilizare militară parțială pentru a suplimenta forțele din Ucraina, informează CNN, potrivit news.ro.

Maxar Technologies precizează că imaginile care prezintă partea cea mai nordică a ţării arată maşini ce se întind pe o coadă de aproximativ 16 kilometri (aproximativ 10 mile) la punctul de trecere a frontierei şi adaugă că “ambuteiajul în trafic a continuat probabil și mai la nord de zona fotografiată”.

O înregistrare video surprinsă luni din dronă sugerează că sute de vehicule s-au îngrămădit pe partea rusă, martorii spunând că oamenii aşteaptă până la 48 de ore pentru a trece în Georgia.

De asemenea, mai multe înregistrări video arată forţe de securitate ruse suplimentare care sosesc la graniţă, într-un transportor blindat de trupe.

Cozile s-au format la punctul de trecere a frontierei Verkhnii Lars din Osetia de Nord în Georgia și la alte puncte de trecere a graniței, după anunțul făcut săptămâna trecută de președintele Vladimir Putin privind mobilizarea parțială.

Imaginile arată câteva familii, dar și mulţi bărbaţi singuri printre cei care aşteaptă să treacă frontiera pe la Verknii Lars.

Georgia 🇬🇪 is allowing Russians 🇷🇺 to cross the border by foot: Hundreds of Russians appear to have abandoned their transport and are making a massive line to walk into Georgia.

Earlier, the border was shown to have a multi-kilometer long line of cars seeking to enter Georgia. pic.twitter.com/DZWenoe5D4

— Jason Jay Smart (@officejjsmart)
September 26, 2022

Sute de oameni se îndreaptă spre punctul de trecere pe jos, trăgând după ei valize.

Cozile uriașe de mașini de la granița dintre Rusia și Georgia se văd din satelit. Mii de ruși așteaptă să treacă în țara vecină
Oameni cu valize trec pe lângă vehicule cu numere de înmatriculare rusești pe partea rusă a frontierei spre punctul de control vamal Nijni Lars, între Georgia și Rusia, la aproximativ 25 km de orașul Vladikavkaz, la 25 septembrie 2022. Autoritățile ruse au recunoscut că există un aflux „semnificativ” de mașini care încearcă să treacă din Rusia în Georgia, la câteva zile după ce Moscova a anunțat o mobilizare parțială | Foto: Profimedia Images

Nona Mamulashvili, politician de opoziție din Georgia, a declarat pentru postul american de televiziune că, pe fondul afluxului brusc de cetățeni ruși, “am presat guvernul să introducă vize şi/sau să închidă graniţele”

VIDEO: 🇷🇺🇬🇪 Russians flock to Georgia border after military call-up

Russian vehicles flock to cross the border after President Putin announced a partial mobilisation. Regional Russian authorities say 2,300 private vehicles were waiting to enter Georgia at one crossing. pic.twitter.com/OIXB2T5NEP

— AFP News Agency (@AFP)
September 26, 2022

La ora actuală, graniţa pare să fie încă deschisă, notează CNN.

Un număr record de ruși au intrat şi în Finlanda în acest weekend, potrivit poliției finlandeze de frontieră.

Foto: Profimedia Images

articolul original.

Un număr record de ruși a intrat în Finlanda în weekend, mulți dintre ei fiind în tranzit spre alte țări

26 September 2022 at 18:51
image

Numărul cetățenilor ruși care au intrat duminică în Finlanda pe la frontiera terestră cu Rusia s-a dublat față de duminica precedentă, a anunțat poliția de frontieră finlandeză, potrivit CNN.

Duminică, 8.314 ruși au intrat în Finlanda trecând granița terestră ruso-finlandeză, un număr dublu față de săptămâna precedentă, a declarat Matti Pitkäniitty, șeful departamentului de afaceri internaționale al poliției de frontieră.

Incluzând cifrele de sâmbătă, 16.886 de ruși au sosit, în total, în acest weekend în Finlanda, „mulți fiind în tranzit spre alte țări”, a adăugat el.

Situation 26.9.2022 at 09.00 Finnish time
Yesterday 8 314 Russians entered Finland via Finnish Russian land border. Double the number than week before. During Saturday and Sunday total of 16 886 Russians arrived. Many in transit to other countries.
Sunday 5 068 Russians exited.

— Matti Pitkäniitty (@MPitkaniitty)
September 26, 2022

În urma anunțului Kremlinului privind „mobilizarea parțială”, Rusia s-a confruntat cu proteste la nivel național și cu un exod al cetățenilor care părăsesc țara.

Miercurea trecută, ministrul finlandez al apărării, Antti Kaikkonen, a declarat că țara sa monitorizează îndeaproape situația.

Finlanda și Rusia au o graniță terestră comună care se întinde pe o distanță de 1.340 de kilometri, existând mai multe puncte de trecere a frontierei.

Border between Finland ?? and Russia. pic.twitter.com/iaqlM5OJn4

— Dmytro Report ? (@thedimsol)
September 24, 2022

Vineri seară, mai mulți miniștri finlandezi au anunțat că guvernul de la Helsinki va interzice turiștilor ruși să treacă granița în Finlanda în următoarele zile, deși se vor mai putea face excepţii din considerente umanitare.

Foto: EPA

articolul original.

Viktor Orban susține că sancțiunile UE împotriva Rusiei au efect de bumerang: „Europa s-a împușcat singură în picior”

26 September 2022 at 15:22
image

Ungaria ar trebui să se pregătească pentru un război prelungit în țara vecină, Ucraina, a declarat luni premierul Viktor Orban, criticând dur sancțiunile impuse Rusiei de către Uniunea Europeană, relatează Reuters. Potrivit șefului guvernului de la Budapesta, acestea „s-au întors împotriva" blocului comunitar, determinând creșterea prețurilor la energie.

Orban, aflat de mult timp în dezacord cu UE din cauza unora dintre politicile sale considerate antidemocratice la Bruxelles, îndeamnă la o încetare a focului care să pună capăt războiului și spune că sancțiunile împotriva Rusiei dau o puternică lovitură economiei europene.

El a declarat, într-un discurs rostit în fața Parlamentului de la Budapesta, că nu este o surpriză faptul că guvernele cad în Europa, referindu-se la alegerile italiene de duminică, în urma cărora Giorgia Meloni pare că va conduce cel mai de dreapta guvern din Italia de după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Putem spune, cu siguranță, că, în urma sancțiunilor, cetățenii europeni au devenit mai săraci, în timp ce Rusia nu a căzut în genunchi. Această armă s-a întors împotriva noastră, Europa s-a împușcat singură, cu sancțiunile, în picior.

Premierul ungar Viktor Orban:

„Așteptăm un răspuns, întreaga Europă așteaptă un răspuns de la Bruxelles cu privire la cât timp vom continua să facem acest lucru”, a mai spus el, adăugând că a venit timpul ca sancțiunile să fie discutate și cu Statele Unite.

Orban, al cărui guvern se află în discuții cu Comisia Europeană pentru a obține miliarde de euro din fondurile UE blocate din cauza problemelor legate de statul de drept, a precizat că guvernul său va lansa o „consultare națională” în care îi va întreba pe maghiari cu privire la sancțiunile europene.

Premierul ungar a folosit anterior acest instrument de campanie pentru a consolida sprijinul intern acordat partidului său, Fidesz, în privința unor politici precum drepturile homosexualilor sau migrația.

El a precizat că guvernul său și-a revizuit strategia energetică pe termen lung și că își propune să modernizeze sistemul energetic al țării și să prelungească durata de viață a centralei nucleare de la Paks, cu un total de 32 de investiții majore planificate să fie finanțate din fonduri UE.

„Dacă birocrații de la Bruxelles nu ne dau acești bani, pentru care Ungaria este eligibilă, atunci vom obține fondurile necesare din alte surse financiare”, a mai spus Orban, adăugând că Ungaria a început discuțiile cu UE și cu „alți parteneri internaționali”. El nu a oferit alte detalii despre aceste negocieri.

Budapesta se opune sancţiunilor asupra energiei nucleare ruseşti

Ungaria, foarte dependentă de energia rusă, s-a opus, luni, impunerii de către UE a oricărei sancţiuni care ar afecta cooperarea nucleară cu Moscova, în urma consultărilor care au avut loc în acest weekend la Bruxelles referitoare la adoptarea unor noi măsuri, relatează agenția France Presse, preluată de news.ro.

„Din păcate, unele entităţi din cadrul UE (…) încearcă în continuare să pună obstacole în calea investiţiilor nucleare”, a declarat ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, la Viena, în cadrul conferinţei generale anuale a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA).

Potrivit lui Szijjarto, acestea sunt „atacuri la suveranitatea” Ungariei, țară care beneficiază de derogări de la embargoul european pe petrol şi evită orice alte sancţiuni energetice, chiar indirecte (construcţii, inginerie sau servicii IT), împotriva Rusiei.

Este “o linie roşie”, a insistat șeful diplomației ungare, adăugând că astfel de măsuri ar “încălca reglementările europene”.

Ungaria urmează să înceapă în curând lucrările la două noi reactoare nucleare, în colaborare cu gigantul rus Rosatom.

Întreruperea cooperării nucleare cu Rusia este cerută de ţările care preferă sancţiuni drastice – ţările baltice, Polonia şi Irlanda -, dar momentan nu s-a ajuns la un consens la nivelul blocului comunitar, potrivit unei surse diplomatice europene.

Bulgaria, care nu mai primeşte gaz rusesc, este şi ea îngrijorată: singura sa centrală nucleară produce aproximativ o treime din energia electrică a ţării.

Foto: Profimedia Images

articolul original.

Ucraina nu va ierta niciodată Rusia pentru războiul declanșat de Putin, spune Dmitri Muratov, laureatul rus al Premiului Nobel

23 September 2022 at 20:41
image

Ucraina nu va ierta niciodată Rusia pentru conflictul rușinos care a aruncat cu o jumătate de secol înapoi dezvoltarea țării conduse în prezent de Vladimir Putin, până în vremurile sovietice de dinaintea lui Mihail Gorbaciov, a declarat pentru Reuters jurnalistul Dmitri Muratov, laureat al Premiului Nobel pentru Pace.

Campania militară a Rusiei în Ucraina a ucis zeci de mii de oameni, a lăsat pustii unele orașe ucrainene și a declanșat cea mai mare confruntare a Moscovei cu Occidentul, de la Criza rachetelor din Cuba, din anul 1962, încoace.

Muratov, editorul-șef al publicației Novaia Gazeta, una dintre ultimele instituții media independente din Rusia, consideră că Ucraina nu va fi niciodată de acord cu cedarea sau cu anexarea vreunui teritoriu care îi aparține.

„Ucraina nu va ierta niciodată Rusia”, a declarat Muratov, care a fondat în 1993 ziarul Novaia Gazeta cu bani proveniți din Premiul Nobel pentru Pace acordat lui Mihail Gorbaciov. Interviul pentru Reuters a fost acordat în biroul jurnalistului, pe pereții căruia se află crose de hochei și zeci de imagini cu prima pagină a ziarului.

Muratov a afirmat că tehnologia modernă a adus în casa oamenilor ororile războiului, pustiirea lăsată în urmă de bătălia pentru Mariupol, oraș-port din sudul Ucrainei, și acuzațiile de crime de război, la adresa soldaților ruși, comise în Bucha și Irpin.

„Tu și-ai dori mult să ierți totul, dar dai click în motorul de căutare cu «Mariupol», «Irpin» sau «Bucha». Și nu mai poți ierta nimic”, a declarat Muratov. „Fiecare pas al acestui război, fiecare crimă și fiecare împușcătură, fiecare scrot smuls va rămâne acum pentru totdeauna”, a mai spus jurnalistul rus.

Ucraina acuză Rusia de comiterea de crime de război, în timp ce Moscova spune că astfel de acuzații sunt o minciună. Reuters notează că guvernul rus nu a răspuns la solicitarea de a oferi un punct de vedere despre afirmațiile lui Muratov.

Președintele Vladimir Putin spune că soldații ruși sunt „eroi” și că toate obiectivele Rusiei vor fi atinse.

Putin prezintă operațiunea militară din Ucraina drept o încercare de a zădărnici un complot occidental menit să distrugă Rusia. Ucraina afirmă că luptă împotriva unei ocupații ilegale și că nu va ceda niciodată.

Rusia, înapoi cu cel puțin 50 de ani

Războiul, a spus Muratov, este o „imensă rușine națională” care a șters nu doar o jumătate de secol de dezvoltare, ci și a stins în rândul rușilor speranța, dragostea și încrederea în viitor.

Războiul din Ucraina a distrus reputația țării lui Gorbaciov, a fizicianului și militantului rus pentru drepturile omului Andrei Saharov și a cosmonautului sovietic Iuri Gagarin, a precizat Muratov.

„Am fost aruncați cu cel puțin o jumătate de secol înapoi în dezvoltarea noastră, în epoca de dinainte de Gorbaciov”, a afirmat redactorul-șef al ziarului Novaia Gazeta.

Rusia, a spus el, a uitat lecțiile trecutului, inclusiv necesitatea de a pune capăt războaielor.

„Noi nu mai avem credință. Rusia și rușii au devenit antipatici. Iubirea era un lucru foarte important pentru a călători, pentru a învăța, pentru a crede în Dumnezeul tău, pentru a citi cărțile pe care le iubești”, a adăugat Muratov.

Gorbaciov, lăudat în Occident ca fiind omul care a contribuit la căderea Zidului Berlinului și la încheierea Războiului Rece fără vărsare de sânge, a murit recent, pe 30 august 2022. Muratov i-a fost prieten.

„Din păcate, a avut loc o pierdere a reputației noastre la nivel global, o pierdere de încredere. Pierderea reputației este un lucru dificil de recuperat”, a spus Muratov.

“Victoria e asociată cu anexarea de teritorii străine”

Deși Putin a susținut planul care duce la anexarea oficială a zonelor controlate de trupele ruse și separatiste în Ucraina, situate în regiunile Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie, mulți ruși nu sunt interesați de încorporarea acestor teritorii, susține Muratov.

„Dacă ieși pe stradă și întrebi: «Aveți nevoie de Herson?», oamenii se vor uita la tine de parcă ai fi un cretin”, a spus el. „Ei vor întreba: «Ce? De ce vorbiți despre Herson? Eu am o ipotecă, nu Hersonul»”, a adăugat jurnalistul.

„Pentru geopoliticienii cu creierele inflamate, victoria este asociată cu anexarea de teritorii străine”, a punctat Muratov.

“Vom lucra aici până când țeava rece a pistolului…”

La jumătatea lunii septembrie, Curtea Supremă a Rusiei a revocat ultima licență media a Novaia Gazeta. Ziarul nu mai apare în ediția tipărită în Rusia, deși are o versiune online limitată și o revistă.

Muratov a precizat că nu are nicio intenție de a părăsi Rusia.

„Avem 82 de persoane care rămân aici și, bineînțeles, eu rămân cu ei. Și vom lucra de aici”, a spus Muratov, referindu-se la angajații ziarului.

„Vom lucra aici până când țeava rece a pistolului ne va atinge frunțile fierbinți”, a conchis jurnalistul.

Foto: EPA

articolul original.

Finlanda anunță că își va închide granițele pentru turiștii ruși, după ce aceștia au făcut cozi să intre în țară în urma anunțului mobilizării

23 September 2022 at 19:36
image

Mai mulți miniștri finlandezi au anunțat vineri seară că guvernul din Helsinki va interzice turiștilor ruși să treacă granița în Finlanda în următoarele zile, scrie Agerpres, citând AFP și Reuters.

„Aspirația și scopul este de a reduce în mod semnificativ numărul celor care vin din Rusia în Finlanda”, a declarat președintele țării, Sauli Niinisto, la postul public Yle, informează Financial Times.

Decizia vine după ce traficul rutier la intrarea din Rusia în Finlanda era foarte aglomerat vineri, numărul ruşilor care încearcă să scape de mobilizarea anunţată miercuri de preşedintele Vladimir Putin fiind în creştere.

Ţara nordică, în care s-a înregistrat o creştere a intrării ruşilor la graniţa sa terestră de când Moscova a anunțat mobilizarea rezerviştilor pentru războiul din Ucraina, va „restrânge semnificativ intrarea cetăţenilor ruşi şi eliberarea de vize pe bază de prejudicii grave aduse poziţiei internaţionale a Finlandei”, a transmis executivul finlandez, într-un comunicat de presă.

Finlandezii nu şi-au închis frontiera cu Rusia după ce forţele Moscovei au invadat Ucraina pe 24 februarie, dar au redus numărul de programări la consulate pentru cetăţenii ruşi care solicită vize. Joi, prim-ministrul Sanna Marin a declarat că guvernul pe care îl conduce evaluează riscurile prezentate de cei care trec prin Finlanda şi caută metode de reducere drastică a tranzitului din Rusia.

După ce preşedintele Vladimir Putin a anunţat miercuri mobilizarea a 300.000 de rezervişti, în contextul războiului din Ucraina, mulţi ruşi încearcă să îşi părăsească ţara.

Destinaţiile cele mai căutate sunt foste republici sovietice cum ar fi Kazahstanul, Armenia şi Georgia, unde nu au nevoie de vize şi pot conta pe mulţi vorbitori de rusă.

Câți ruși au intrat în Finlanda după anunțul mobilizării

Joi au trecut din Rusia în Finlanda circa 7000 de persoane, dintre care 6000 de ruşi, o creştere cu 107% faţă de aceeaşi zi din săptămâna trecută. Trei dintre acestea au solicitat azil; cu o săptămână înainte nu existase nicio astfel de cerere, notează Agerpres.

Totodată, grănicerii finlandezi au spus că vineri era în continuare o activitate intensă, „poate uşor în creştere faţă de ziua precedentă”, conform unui purtător de cuvânt.

Unul dintre cei care încercau să ajungă în Finlanda, un student rus în vârstă de 21 de ani care s-a prezentat doar cu prenumele Max, a declarat agenţiei Reuters că vrea să treacă graniţa pentru a prinde un zbor spre Germania, unde are rude.

„Tehnic, sunt student, deci nu ar trebui să mă tem de încorporare, dar am văzut că lucrurile se schimbă foarte repede, deci presupun că există o şansă”, a spus el după ce a ajuns la Vaalimaa, pe teritoriul finlandez. „Am vrut doar să fiu în siguranţă”, a adăugat el.

Un cuplu de ruşi – Slava, în vârstă de 29 de ani, şi Evgheni, cu şase ani mai mare – a plecat din ţara lor tot din cauza incertitudinilor privind încorporarea. Ei au decis să facă acest pas în momentul în care Putin a anunţat mobilizarea parţială, care vizează 300.000 de rezervişti. Cei doi şi-au lăsat acasă câinele, pe nume Moby, şi familiile înlăcrimate.

„În etapa actuală nu suntem solicitaţi, dar nu ştim ce se va întâmpla mâine. Nu susţinem ceea ce se întâmplă. Nu vrem să participăm”. Plecarea „a fost o decizie dificilă”, spune Slava. „Avem planuri, avem cariere. Cel mai bun scenariu ar fi să ne întoarcem. Pe de altă parte, vieţile noastre sunt esenţiale”, mărturisește femeia.

La Vaalimaa, cel mai aglomerat punct de trecere, coada era vineri de 400 de metri, mai lungă decât joi, după aprecierea unui oficial de la frontieră. „Faţă de vinerea trecută, avem mai mult trafic”, a declarat Elias Laine, adjunct al şefului punctului de control. „Ne aşteptăm ca traficul să rămână aglomerat în weekend”, a precizat acesta.

Cei sosiţi cu autoturisme sau în autocare trebuie să coboare pentru verificarea documentelor, iar grănicerii controlează unele vehicule.

Şi la Nuijamaa, al doilea punct de trecere ca mărime, cozile erau „mai lungi ca de obicei”.

Foto: Profimedia Images

articolul original.

Rusia știe că vor exista „consecințe grave” dacă va folosi arme nucleare în Ucraina, afirmă Stoltenberg

23 September 2022 at 17:52
image

Moscova știe că vor exista "consecințe grave" dacă vor fi folosite arme nucleare în conflictul din Ucraina, a declarat vineri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, pentru CNN, avertizând că Rusia va folosi referendumurile “de fațadă” din zonele ocupate pentru a pretinde, ulterior, că propriul său teritoriu este atacat.

„Ei (rușii, n.r.) știu că vor exista consecințe grave. Nu voi detalia exact cum vom reacționa, asta depinde de ce fel de arme de distrugere în masă ar putea folosi”, a afirmat șeful NATO.

Declarațiile acestuia vin după ce președintele rus Vladimir Putin a evocat miercuri, într-un discurs, posibilitatea utilizării armelor nucleare în conflictul din Ucraina.

„Transmitem aceste mesaje și o facem într-o manieră clară pentru a preveni ca acest lucru să se întâmple”, a mai spus Stoltenberg.

„Probabilitatea oricărei utilizări a armelor nucleare este încă scăzută, dar consecințele potențiale sunt atât de mari, așa că, prin urmare, trebuie să luăm acest lucru în serios. Iar retorica, amenințările pe care președintele Putin le lansează iar și iar cresc tensiunile, sunt periculoase și sunt nesăbuite”, a adăugat șeful NATO.

“Rusia ar putea folosi referendumurile «false» pentru a intensifica războiul”

Stoltenberg a mai declarat pentru postul american de televiziune că lumea ar trebui să se aștepte că Moscova ar putea folosi referendumurile „false” organizate în cele patru regiuni din Ucraina – Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson – pentru a pretinde că teritoriul rus este atacat cu armament NATO.

„Exact pentru asta trebuie să fim pregătiți, pentru că Rusia se va folosi de aceste voturi fictive pentru a intensifica și mai mult războiul din Ucraina”, a spus secretarul general al NATO, în timp ce oficialii ucraineni susțin că cetățenii din regiunile parțial ocupate sunt constrânși să voteze în cadrul referendumurilor privind aderarea la Rusia.

„Dar aceste voturi nu au nicio legitimitate și, bineînțeles, nu schimbă nimic”, a adăugat el, reluând astfel afirmațiile mai multor lideri occidentali.

„Răspunsul NATO este de a intensifica sprijinul (pentru Ucraina, n.r.). Cel mai bun mod de a pune capăt acestui război este de a-i întări în continuare pe ucraineni pe câmpul de luptă, astfel încât aceștia să poată la un moment dat să se așeze la masă și să ajungă la o soluție care să fie acceptabilă pentru Ucraina și care să păstreze Ucraina ca națiune independentă și suverană în Europa”, a precizat Stoltenberg.

„Susțin mesajul (președintelui ucrainean) Zelenski potrivit căruia ei (locuitorii din zonele ocupate, n.r.) nu ar trebui să ia parte la aceste referendumuri”, a mai spus șeful NATO.

Foto: EPA

articolul original.

Ministerul lui Șoigu anunță ce categorii vor fi exceptate de la “mobilizarea parțială”, în timp ce tot mai mulți bărbați ruși fug din țară

23 September 2022 at 13:52
image

Ministerul rus al Apărării a dezvăluit că bărbații care lucrează în anumite domenii vor fi exceptați de la încorporarea în armata rusă, după ce președintele Vladimir Putin a decretat miercuri o “mobilizare parțială” menită să stimuleze efortul de război al trupelor sale în Ucraina, relatează BBC.

Astfel, angajații din IT, bancherii și jurnaliștii care lucrează pentru presa de stat vor scăpa de această mobilizare militară.

Aproximativ 300.000 de cetățeni ruși vor fi chemați în armată în cadrul acestei campanii, a anunțat miercuri ministrul rus al Apărării, Sergehi Șoigu, care a precizat că majoritatea vor fi rezerviști cu experiență de luptă.

Decizia i-a determinat pe mulți ruși să se îndrepte spre granițe, tinerii încercând să fugă pentru a scăpa de recrutare.

Anunțând vineri excepțiile de la încorporare, Ministerul condus de Serghei Șoigu a adăugat că angajatorii trebuie să întocmească o listă cu lucrătorii care îndeplinesc criteriile și să o trimită la birourile sale.

Conform unui comunicat al ministerului, angajații care lucrează în “roluri cheie” în sectorul informatic, financiar și de comunicații al Rusiei vor fi scutiți de mobilizarea parțială anunțată miercuri.

Ministerul rus a motivat că aceste sectoare trebuiau să fie excluse pentru „a asigura funcționarea anumitor industrii de înaltă tehnologie, precum și a sistemului financiar al Rusiei”.

Doar că, între timp, au început să apară mărturii că aceste excepții nu sunt respectate, generând temeri că mobilizarea ar putea fi una pe scară largă.

Viktor Bugreev, un specialist în IT angajat la Sberbank, cea mai mare bancă din Rusia, a publicat o înregistrare video în care afirmă că a primit chiar miercuri ordinul de încorporare, adică fix în ziua în care liderul de la Kremlin a anunțat decretarea mobilizării parțiale, potrivit hotnews.ro.

Putin's #mobilization: This 32-year-old Sberbank IT specialist in #Moscow has been called up in the draft. Must report tomorrow morning. He has no military experience and has a health condition that precluded him from serving before. pic.twitter.com/LPdQtQFQX0

— Igor Sushko (@igorsushko)
September 22, 2022

În vârstă de 32 de ani, Bugreev relatează în înregistrarea video că a primit citația de la biroul de registratură și înrolare din districtul Savelovsky din Moscova, deși nu servise anterior în armată, nu urmase nici măcar stagiul militar și nici nu este absolvent al vreunei specializări din domeniul militar.

Unii comentatori au observat că textul decretului de mobilizare a fost lăsat vag – ceea ce ar putea permite ca acesta să fie extins dacă va fi necesar.

Iar un paragraf a rămas în întregime secret. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat vineri că acesta se referă la numărul total de ruși care ar putea fi înrolați și nu poate fi dezvăluit.

Anterior, ziarul independent Novaia Gazeta a scris – citând o sursă guvernamentală anonimă – că articolul 7 – paragraful secretizat – permite convocarea a până la un milion de persoane, în loc de 300.000, așa cum anunțase Șoigu.

În tot acest timp, bărbații ruși continuă să încerce să fugă din țară pentru a evita să fie chemați de recrutori în cadrul primei mobilizări militare a țării de după cel de-al Doilea Război Mondial.

În sud, la punctul de trecere a frontierei dintre Rusia și Georgia, s-au format cozi de kilometri întregi.

Unii dintre cei care se îndreaptă spre țara vecină au folosit biciclete pentru a ocoli cozile de mașini și pentru a evita interdicția de a traversa pe jos, iar alții se plâng că așteptarea durează chiar și 12 ore.

Foto: Profimedia Images

articolul original.

LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 212 | Un oraș eliberat recent de ucraineni în regiunea Harkov, bombardat de ruși

23 September 2022 at 04:35
image

Mai multe zone din Ucraina au fost atacate joi de către trupele ruse. La Zaporojie, nouă rachete au căzut deasupra orașului. Bombardamente au avut loc și în Donețk, dar și în regiunea Harkov, în orașul Kupyansk, recent eliberat de sub ocupație rusă. Între timp, Volodimir Zelenski le-a cerut cetățenilor ruși să protesteze, să se opună sau să predea Ucrainei după ce Vladimir Putin a decretat mobilizare parțială.

22 sept. - Acum 9 ore
22-09-2022

Volodimir Zelenski, mesaj pentru ruși: „Protestați, opuneți-vă, fugiți sau predați-vă în captivitate ucraineană”

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a amintit sâmbătă cetățenilor ruși care sunt pierderile armatei ruse în peste șase luni de război și le-a cerut să protesteze, să se opună sau să predea ca să nu sufere aceeași soartă, după ce Vladimir Putin a decretat mobilizare parțială.

„55.000 de soldați ruși au murit în șase luni de război. Sute de mii au fost rănite sau mutilate. Vreți mai mulți? Atunci protestați, opuneți-vă, fugiți sau predați-vă în captivitate ucraineană. Aceste sunt opțiunile pentru a supraviețui”, a transmis Volodimir Zelenski într-un mesaj adresat pe Telegram direct poporului rus.

Mai multe detalii: Volodimir Zelenski, mesaj direct către ruși după mobilizare: „55.000 de soldați ruși au murit, sute de mii au fost răniți. Vreți mai mulți?”

22 sept. - Acum 9 ore
22-09-2022

Prizonierii ucraineni eliberați de ruși au fost torturați cu brutalitate, susțin oficiali de la Kiev

Mulți dintre ucrainenii eliberați în cel mai mare schimb de prizonieri de la începutul invaziei Rusiei prezintă semne de tortură violentă, a declarat joi șeful serviciilor de informații militare din Ucraina, informează AFP și The Guardian.

„Mulţi dintre ei au fost torturaţi cu brutalitate”, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, Kirilo Budanov, şeful departamentului de informaţii din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării, fără a oferi detalii despre natura presupuselor acte de tortură.

Potrivit oficialului ucrainean, există şi „persoane a căror condiţie fizică este mai mult sau mai puţin normală în afară de subnutriţia cronică din cauza condiţiilor proaste de detenţie”. Aceşti prizonieri au fost deţinuţi în mai multe unităţi din teritorii ucrainene ocupate de trupele ruse, precum şi în Rusia, a adăugat Budanov, care a participat la organizarea acestui schimb

Potrivit ministrului de Interne Denis Monastirski, „absolut toţi” ucrainenii predaţi „au nevoie de reabilitare psihologică”.

22 sept. - Acum 10 ore
22-09-2022

Orașul Kupiansk, recent eliberat de ucraineni, bombardat de ruși. Doi copii, printre răniți

Serviciul de presă al Administrației Militare Regionale Harkov (OVA) a anunțat, joi, că trupele ruse au bombardat orașul Kupyansk, recent eliberat, din regiunea Harkov, în urma căruia o femeie în vârstă și doi copii au fost răniți.

„În Kupiansk , doi copii de șapte ani au fost răniți, starea lor este moderată. Au fost răniți de schije, îân urma unei explozii. Este internată și o femeie de 72 de ani, în stare gravă”, a transmis OVA.

22 sept. - Acum 10 ore
22-09-2022

Recruții nu vor fi trimiși în Ucraina, anunță Statul Major rus

Recruții care vor fi chemați pentru efectuarea serviciului militar în această toamnă nu vor fi trimiși în zona de operațiuni militare speciale din Ucraina, a precizat Vladimir Tsimliansky, reprezentant al Direcției Principale de Organizare și Mobilizare a Statului Major al Forțelor Armate din Federația Rusă.

„Cetăţenii chemaţi în serviciul militar nu vor fi implicaţi în operaţiune militară specială din Ucraina, iar toţi militarii înrolaţi al căror termen a expirat vor fi liberați şi trimişi cu promptitudine la locurile lor de reşedinţă”, a transmis Vladimir Tsimliansky.

„Evenimentele viitoarei recrutări nu sunt în niciun fel legate de desfășurarea operațiunii militare speciale. Ca și până acum, aceasta se va desfășura la data stabilită de legislația Federației Ruse și într-o manieră planificată”, a spus Vladimir Tsimliansky.

„În toamna acestui an, 120.000 de oameni vor fi chemați pentru serviciul militar”, a spus Vladimir Tsimliansky, care a adăugat că nu vor fi recrutați studenții la zi.

articolul original.

Kadîrov se declară „extrem de nemulțumit” de schimbul de prizonieri în cadrul căruia au fost eliberați comandanții regimentului Azov

22 September 2022 at 20:04
image

Liderul autoritar al Ceceniei, Ramzan Kadîrov, consideră că cel mai recent schimb de prizonieri de război între Rusia și Ucraina s-a făcut în condițiile impuse de Kiev, aliatul fidel al președintelui Vladimir Putin argumentând că "criminalii nu pot fi schimbați cu militari", scrie publicația economică rusă Kommersant.

Reacția lui Kadîrov vine după ce miercuri seară a avut loc un schimb de prizonieri de război între Moscova și Kiev: 55 de soldați ruși s-au întors pe teritoriul Rusiei și al autoproclamatelor “Republici Populare” Donețk și Luhansk, în timp ce 215 militari ucraineni s-au întors în Ucraina, printre aceștia aflându-se și comandanții regimentului Azov, care s-au predat după ce au opus o rezistență acerbă la uzina Azovstal din Mariupol. Batalionul a fost declarat organizație teroristă în Rusia și interzis.

„Extrem de nemulțumit de schimbul de ieri. Întreaga situație este de neînțeles pentru mine. Ori de câte ori se luau decizii de luptă sau tactice, noi, participanții activi la operațiunea specială, eram consultați. Dar aici…”, a scris liderul cecen, pe contul său de Telegram.

“Consider că infractorii recunoscuți ca teroriști nu pot fi schimbați cu militari. Aș înțelege dacă ar exista un schimb echivalent – un militar pentru un militar, un agent pentru un agent. Avem o mulțime de prizonieri ai Forțelor Armate ale Ucrainei, pe care îi poți schimba cel puțin o sută la unu, dar ei vor rămâne (prizonieri, n.r.) în continuare”, a adăugat Ramzan Kadîrov.

“Am finalizat schimbul în condiții ucrainene. Nu este corect. Luptătorii noștri i-au zdrobit pe fasciști în Mariupol, i-au împins în Azovstal, i-au afumat din subsoluri, au murit, au fost răniți și au fost zguduiți de obuze. Transferul chiar și a unuia singur dintre acești teroriști de la Azov ar fi trebuit să fie inacceptabil. Și, prin urmare, nu este surprinzător faptul că luptătorii care au eliberat Mariupolul și care se află acum în prima linie trag concluzia «nu-i luați prizonieri pe naziști»”, a continuat liderul cecen.

“Apropo, acei naziști care au insultat onoarea poporului cecen în timpul captivității lor au răspuns complet pentru fiecare cuvânt josnic, au regretat cu amărăciune și s-au căit cu lacrimi pentru fapta lor. Repet, cele de mai sus reprezintă opinia mea personală și nu afectează în niciun fel principiul nostru fundamental și de nezdruncinat: orice ordin al Comandantului-Șef Suprem (Vladimir Putin, n.r.) se execută!”, a conchis Kadîrov.

Schimbul de prizonieri la care se referă Kadîrov a fost negociat de Turcia, după cum a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, și a implicat eliberarea oligarhului ucrainean Viktor Medveciuk, un apropiat al președintelui Putin. De asemenea, 10 cetățeni străini care au luptat de partea Ucrainei și au fost luați prizonieri de ruși au fost eliberați în cadrul schimbului de miercuri seară.

Printre militarii ucraineni eliberați se numără și cinci comandanți ai regimentului Azov, pe care rușii îl consideră unitate „nazistă”: Denis Prokopenko „Redis”, Sviatoslav Palamar „Kalina”, Serghei Volinski „Volina”, Denis Shlega și Oleg Homenko, toți fiind acum în Turcia, conform acordului de schimb de prizonieri.

Foto: Profimedia Images

articolul original.

NATO anunță că nu va recunoaște niciodată referendumurile “de fațadă” organizate în regiunile ocupate din Ucraina și nici anexarea Crimeei

22 September 2022 at 19:18
image

NATO a condamnat joi planurile Moscovei de a organiza referendumuri “de fațadă” în regiunile ocupate de trupele ruse în Ucraina și a cerut tuturor statelor să respingă ceea ce a numit "încercările flagrante ale Rusiei de cucerire teritorială", informează Reuters.

„Condamnăm în termeni cât mai fermi posibil planul de a organiza aşa-numitele «referendumuri» privind aderarea la Federaţia Rusă în regiunile ucrainene controlate parţial de armata rusă. După cum a reafirmat Adunarea Generală a ONU în rezoluția sa «Agresiunea împotriva Ucrainei», adoptată la 2 martie 2022, nicio achiziție teritorială rezultată din amenințarea sau utilizarea forței nu va fi recunoscută ca fiind legală”, a transmis Consiliul Atlanticului de Nord, care grupează statele membre ale alianţei, într-un comunicat de presă.

“Aliații nu recunosc și nu vor recunoaște niciodată anexarea ilegală și nelegitimă a Crimeei de către Rusia. Referendumurile de fațadă din regiunile Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson din Ucraina nu au nicio legitimitate și vor fi o încălcare flagrantă a Cartei ONU. Aceste teritorii sunt ale Ucrainei”, subliniază Consiliul Atlanticului de Nord.

Referendumurile privind “aderarea” la Rusia urmează să aibă loc de vineri până marți în mai multe regiuni din estul și sudul Ucrainei, controlate în mare parte de trupele Moscovei și de milițiile separatiste, aceste zone reprezentând aproximativ 15% din teritoriul țării.

Comunicatul Consiliului Atlanticului de Nord face referire și la decizia președintelui rus Vladimir de a decreta o “mobilizare parțială”, care vizează în principal, potrivit ministrului apărării, Serghei Șoigu, aproximativ 300.000 de rezerviști cu experiență de luptă.

Liderul de la Kremlin a mai spus miercuri dimineață, când a anunțat decizia mobilizării, că Rusia este pregătită să utilizeze „toate mijloacele sale de apărare”, inclusiv pe cele nucleare, pentru a „se apăra”.

“Aceste decizii, inclusiv cea privind mobilizarea militară parțială, reprezintă o nouă escaladare a războiului ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei. Continuăm să respingem retorica nucleară iresponsabilă a Rusiei. Rusia poartă întreaga responsabilitate pentru război, pentru suferința imensă pe care agresiunea sa o provoacă poporului ucrainean, precum și pentru costul războiului său, inclusiv pentru poporul rus care este acum mobilizat. Rusia are în mâinile sale sarcina de a pune capăt conflictului. Rusia trebuie să oprească imediat acest război și să se retragă din Ucraina”, precizează comunicatul NATO.

“Reafirmăm sprijinul nostru de neclintit pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional, precum și pentru dreptul inerent al Ucrainei la autoapărare. Aliații NATO rămân hotărâți să ofere sprijin politic și practic Ucrainei, în timp ce aceasta continuă să se apere împotriva agresiunii Rusiei”, dă asigurări Consiliul Atlanticului de Nord.

Foto: EPA

articolul original.

Bilanț triumfalist al Moscovei, după prima zi de mobilizare: 10.000 de voluntari ruși s-ar fi încorporat pentru a lupta în Ucraina

22 September 2022 at 17:47
image

Statul Major rus a anunțat, joi, că aproape 10.000 bărbați s-au prezentat voluntar pentru a se înrola în campania militară din Ucraina în ultimele 24 de ore, după anunţul preşedintelui Vladimir Putin privind mobilizarea parțială, informează agenția France Presse, citată de Agerpres.

„În prima zi de mobilizare parţială, aproximativ 10.000 de cetăţeni au ajuns singuri la comisariate, fără să aştepte convocarea”, a dat asigurări agenţiei Interfax Vladimir Tsimlianski, un purtător de cuvânt al Statului Major.

Imagini postate pe reţelele de socializare susţin că arată mobilizarea într-o localitate Yakutia, din Siberia, cu bărbaţi care îi îmbrăţişează pe cei dragi, unii plângând, înainte de a se urca într-un autobuz.

First clips coming out of Russia this morning of draftees saying bye to their families. This from a small town in Yakutsk. Credits @taygainfo pic.twitter.com/tlaVRoDgLT

— Pjotr Sauer (@PjotrSauer)
September 22, 2022

Alte cadre postate de popularul canal Telegram Mash arată bărbaţi care stau la rând în faţa unui avion de transport de trupe, în timpul nopţii.

Un videoclip prezentat ca fiind filmat în Cecenia, republică rusă a Caucazului, a arătat zeci de tineri mergând pe stradă, încadraţi de poliţişti.

Ministerul Apărării de la Moscova nu a difuzat până acum nicio imagine oficială a mobilizării şi nu a dat cifre cu privire la numărul persoanelor care au primit ordin de mobilizare.

Miercuri, preşedintele Vladimir Putin a anunţat o „mobilizare parţială” pentru doar aproximativ 300.000 de rezervişti care au „experienţă militară”. Mulţi ruşi, însă, se tem de o mobilizare mai masivă.

Alții resping din start ideea de a lupta în războiul din Ucraina , așa că preferă să fugă din țară. La puțin timp după anunțul lui Putin, toate biletele pentru următoarele zboruri din Rusia către destinațiile externe din apropiere, inclusiv Armenia, Turcia, Azerbaidjan și Serbia s-au epuizat complet. De altfel, prețul biletelor de avion cu plecare din Rusia a explodat în ultimele 24 de ore, acestea ajungând să fie vândute pe piața neagră chiar și cu 9.000 de euro bucata.

De asemenea, s-au semnalat cozi lungi la granițele Rusiei cu Georgia, Finlanda, Kazahstan și Mongolia.

#Breaking: just in – The traffic jam at the border with #Russia/#Finland has pilled up to 35KM and is rising by the hour, it is the only border who is still open for Russian civilians with shengen visas, after #Putin announced he will send 300.000 new troops to #Ukraine. pic.twitter.com/EOJ1346qDO

— Sotiri Dimpinoudis (@sotiridi)
September 21, 2022

Anunțul lui Putin a stârnit proteste în mai multe părți ale Rusiei, iar peste 1.300 de oameni au fost reținuți în 40 de orașe. Site-ul de știri rus Mediazona a raportat că cel puțin trei bărbați reținuți la Moscova au primit somații de mobilizare în armată în timp ce se aflau la secțiile de poliție.

Foto: EPA

articolul original.

Șeful diplomației americane, către Consiliul de Securitate al ONU: „Putin nu poate fi lăsat să scape așa”. Reacția lui Lavrov

22 September 2022 at 17:09

Secretarul american de Antony Blinken a lansat joi, în cadrul unei reuniuni speciale a Consiliului de Securitate al ONU, un apel către comunitatea internaţională pentru a-l constrânge pe preşedintele rus Vladimir Putin să dea socoteală pentru invadarea Ucrainei, relatează agențiile AFP şi Reuters, preluate de Agerpres.

„Nu îl putem lăsa pe preşedintele Putin să scape aşa. Această ordine internaţională care ne reuneşte aici astăzi şi pentru care facem eforturi pentru a o salvgarda este călcată în picioare în faţa ochilor noştri”, a declarat șeful diplomației americane.

El a denunţat recenta escaladare a conflictului din Ucraina cauzată de anunţul separatiştilor proruşi de a organiza referendumuri în regiunile ucrainene Doneţk, Luhansk, Herson şi Zaporojie, despre care Kievul și Occidentul spun că vor fi procese electorale “de fațadă” pentru anexarea acestora de către Moscova.

„Faptul că președintele Putin a ales această săptămână, când cea mai mare parte a lumii se reunește la ONU, pentru a pune gaz pe focul pe care l-a pornit arată sfidarea și disprețul său total față de Carta ONU, Adunarea Generală a ONU și acest Consiliu”, a mai spus Blinken, referindu-se la decizia liderului rus de a decreta mobilizarea parțială, potrivit CNN.

„Președintele Putin a făcut o alegere. Acum depinde de toate țările noastre să o facem pe a noastră. Spuneți-i președintelui Putin să oprească oroarea pe care a început-o”, a continuat Blinken. „Spuneți-i să înceteze să-și pună interesele mai presus de cele ale restului lumii, inclusiv ale propriului popor. Spuneți-i să înceteze să înjosească acest Consiliu și tot ceea ce reprezintă el”, a punctat șeful diplomației americane.

Blinken a mai spus că zonele din Ucraina care au fost ocupate de armata rusă oferă o perspectivă asupra acelei „lumi mai puțin pașnice”, menționând că, „ori de câte ori valul rusesc se retrage, descoperim oroarea pe care a lăsat-o în urma sa”. Secretarul american de stat s-a referit astfel la atrocitățile din Bucha, Irpin și Izium, unde au fost descoperite gropi comune, iar supraviețuitorii au povestit acte de tortură.

Diplomatul american a făcut apel la Rusia să înceteze șantajul nuclear, spunând că amenințarea lui Putin de a folosi „toate sistemele de armament aflate la dispoziția” țării sale este „cu atât mai amenințătoare cu cât Rusia intenționează să anexeze mari porțiuni din Ucraina în zilele următoare”.

Vladimir Putin a anunţat miercuri dimineaţă o „mobilizare parţială” a rezerviştilor, deschizând calea pentru o escaladare majoră a războiului din Ucraina. Liderul rus a spus că ţara sa este pregătită să utilizeze „toate mijloacele sale de apărare”, inclusiv cele nucleare, pentru a „se apăra”.

Lavrov a întârziat o oră și jumătate

Reuniunea are loc în prezenţa ministrului de externe rus Serghei Lavrov, dar acesta nu era aşezat în jurul mesei Consiliului în timpul discursurilor miniştrilor, fiind înlocuit de un adjunct.

Șeful diplomației ruse a intrat în ședința Consiliului de Securitate al ONU în jurul orei 11:30 ET (Eastern Time – ora SUA), și s-a așezat la masă, cu o întârziere de aproape o oră și jumătate, notează CNN.

Șeful diplomației americane, către Consiliul de Securitate al ONU: „Putin nu poate fi lăsat să scape așa”. Reacția lui Lavrov
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov sosește pentru a lua cuvântul, în timpul unei reuniuni la nivel înalt a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, despre conflictul în curs de desfășurare din Ucraina, în marja dezbaterii generale a Adunării Generale a ONU. New York, SUA, 22 septembrie 2022 | Foto: EPA

În intervenţia sa, Lavrov a respins acuzaţiile occidentale cu privire la războiul din Ucraina, denunţând ceea ce el a numit „impunitatea” Kievului în regiunea estică Donbas.

Acesta a susținut că Ucraina refuză drepturile fundamentale ale populației din această regiune, în mare parte vorbitoare de limbă rusă. „Oamenilor le-au fost refuzate pensiile, subvențiile, accesul la educație și drepturile civile de bază”, a declarat Lavrov, potrivit Al Jazeera.

„Kievul datorează impunitatea sa partenerilor săi occidentali”, a afirmat şeful diplomaţiei ruse în faţa omologilor săi, printre care cel ucrainean, Dmitro Kuleba.

Lavrov a mai susținut că Ucraina și aliații săi – Germania, Franța și Statele Unite – încearcă „să ne impună o narațiune complet diferită despre agresiunea rusă”.

Ministrul rus a argumentat că, în loc să convingă Kievul să pună în aplicare acordurile de la Minsk, care au pus capăt războiului din Donbas în 2014, Occidentul „a ignorat cu cinism” acțiunile represive ale Ucrainei, inclusiv „înlăturarea” limbii ruse.

Foto: EPA

articolul original.

Novaia Gazeta: Un milion de ruși pot fi chemați în armată, prevede articolul ascuns din decretul de mobilizare semnat de Putin

22 September 2022 at 12:53
image

Articolul 7, paragraful ascuns din ordinul de mobilizare semnat de președintele Vladimir Putin, permite Ministerului rus al Apărării să recruteze un milion de persoane pentru armată, a declarat pentru ediția europeană a publicației ruse independente Novaia Gazeta o sursă din cadrul administrației de la Kremlin.

Miercuri, portalul oficial de informații juridice a publicat o copie scanată a decretului lui Vladimir Putin privind „mobilizarea parțială” în Rusia. Articolul șapte a fost marcat cu mențiunea „doar pentru uz intern”. Ulterior, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat presei că articolul ascuns prevede numărul de cetățeni ruși care vor fi chemați în armată.

„Singurul lucru pe care îl pot spune este ceea ce a spus [ministrul rus al Apărării] Serghei Șoigu în interviul său: 300.000 de oameni. Articolul menționează un număr de până la 300.000 de persoane”, a explicat reprezentantul Kremlinului.

Șoigu a mai afirmat miercuri că majoritatea din cei 300.000 de oameni care vor fi încorporați o reprezintă rezerviștii cu experiență de luptă.

O sursă a Novaia Gazeta. Europe din cadrul administrației prezidențiale a lui Putin subliniază că, la început, reprezentanții Ministerului rus al Apărării au insistat ca textul întregului ordin de mobilizare să fie marcat „doar pentru uz intern”. Ulterior, s-a decis să fie secretizat doar articolul șapte, care se referea la numărul de persoane ce vor fi mobilizate, a precizat această sursă.

„Au schimbat numărul de mai multe ori și în cele din urmă s-au oprit la un milion,” a precizat sursa de la Kremlin.

Articolul 7, inaccesibil inclusiv înalților funcționari

Pentru a verifica aceste informații, Novaia Gazeta. Europe a încercat să contacteze organismele executive care primesc de obicei textele integrale ale decretelor prezidențiale, inclusiv cele marcate „doar pentru uz intern”. Surse din mai multe ministere afirmă că nu au primit textul integral al ordinului privind mobilizarea și că nu îl pot accesa prin intermediul sistemului interdepartamental de gestionare a documentelor.

„Din contul meu din sistemul de gestionare a documentelor, văd același text ca toți ceilalți: articolul șapte este ascuns”, spune un șef de departament din cadrul unuia dintre ministere.

Novaia Gazeta. Europe subliniază că divulgarea conținutului documentelor care poartă mențiunea „doar pentru uz intern” duce la măsuri disciplinare sau la acuzații administrative. Nu același lucru se poate spune despre documentele marcate „confidențial”, „secret” sau „strict secret”, a căror divulgare poate duce la acuzații penale.

De când a fost anunțată mobilizarea în Rusia, comisarii militari din cel puțin patru regiuni ale țării au semnat ordine prin care le interzic cetățenilor aflați în rezervă să-și părăsească orașele.

Miercuri, în toată Rusia au avut loc proteste împotriva mobilizării anunțate de Putin. Peste 1.300 de persoane din 40 de orașe au fost reținute de forțele de ordine, arată datele OVD-Info, un grup pentru apărarea drepturilor omului care monitorizează arestările efectuate din rațiuni politice.

Foto: EPA

articolul original.
❌